Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Omer Ichinur
Curs X
Drenuri lungi
Suprafata ter
Vedere
Nivel hidrost
Tu
Schiţa uni dren perfect într-un strat acvifer cu nivel liber
1
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
Datorită lungimii mari a drenului (de ordinul zecilor sau chiar sutelor de metri) se
poate considera că mişcarea apei subterane înspre dren se face identic în plane
perpendiculare pe axa drenului, adică avem de-a face cu o problemă plan verticală.
Excepţie face doar o mică zonă de la extremitatea drenului, zonă în care mişcarea capătă
un caracter radial.
Extremitate
În cazul unor probleme plane calculul se face de regulă pe unitatea de lungime a
Q
drenului, folosind noţiunea de debit specific (pe unitatea de lungime) q = .
l
Considerând că debitul care vine din dreapta drenului este egal cu debitul ce vine din
q dz q q z2
stânga acestuia rezultă: = vA = −K z1 → dx = −Kzdz → x = −K +C
2 dx 2 2 2
Constanta de integrare se determină folosind condiţia de margine x = 0, Z = h0
C=K
h0
2
(
→ qx = K z 2 − h02 )
Relaţia Dupuit serveşte la rezolvarea următoarelor trei probleme:
- problema 1 – trasarea graficului curbei de depresie, care se rezolvă dând diverse valori lui
x i şi determinând valorile corespunzătoare z i . Cu alte cuvinte se determină un număr de
qx P
unui punct P ( x P , z P ) aparţinând curbei de depresie K =
z P2 − h02
- problema 3 – determinarea debitului q, problemă care apare în general în faza de
proiectare şi care necesită de asemenea cunoşterea coordonatelor unui punct aparţinând
curbei de depresie. În acest scop se introduce noţiunea de lungime de alimentare sau
lungime de influenţă a drenului, ca acea distanţă de dren la care distanţa de la curba de
depresie la nivelul hidrostatic este foarte mică şi în consecinţă poate fi aproximată cu zero
2
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
H 2 − h02
x = L → z = H . În acest fel formula de calcul a debitului specific este: q = K
L
Debitul aferent lungimii l a drenului este Q=ql.
Pentru a evalua lungimea de influenţă (L) se folosesc unele rezultate obţinute în
exploatarea unor drenuri existente. Se observă că panta piezometrică medie este dată de
H − h0 H − hs s
relaţia: J med = tgα = →L= =
L J med J med
Există şi drenuri imperfecte, pentru care nu se mai pot obţine formule pe o cale atât
de simplă. După Numeror, citat de [14] se consideră trei zone în interiorul terenului, ca în
schiţă.
Suprafata ter
Nivel hidro 3
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
q=
[
K ( H − T ) − h02
2
+
] ks
Evident debitele se adună: b L 1 πb
L− − ln sh
2 2T π 4T
În straturile acvifere sub presiune există de asemenea posibilitatea amplasarii unor
drenuri perfecte sau imperfecte.
Notând cu T grosimea stratului permeabil pentru un dren perfect
dz dz
v = −K → Q = 2 KT
dx dx
Suprafata
qx
Separând variabil ele şi integrând nedefinit: = Z +C
KT
b
Nivel hid
Constanta de integrare se determină din condiţia de margine: x = , h = Z 0
2
KT ( Z − Z 0 )
q=
b
x−
2
Pentru ca formula să permită determinarea debitului trebuie folosită şi cealaltă
KT ( H − Z 0 ) KTs
x = L, z = H
q= =
condiţie de margine: . Rezultă: b b
L− L−
2 2
Dacă drenul are lungimea l, debitul corespunzător este Q = ql .
În cazul unui dren imperferct într-un strat acvifer sub presiune se poate folosi formula:
4
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
Ks
q=
2 L 2 2 L
ln + − 1
b b
Suprafata
Nivel hidro