Sunteți pe pagina 1din 5

Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing.

Omer Ichinur

Curs X

Drenuri lungi

Drenurile sunt construcţii îngropate, cu lungime relativ mare şi cu secţiune


transversală relativ mică, liberă (tuburi cu găuri din ceramică, beton, azbociment, materiale
plastice) sau umplutură cu material filtrant (piatră spartă, prăjini de lemn etc) destinate să
colecteze apa subterană fie în scopul folosirii ei (drenuri de captare), fie în scopul coborârii
nivelului apelor subterane (în zonele cu exces de umiditate).
În agricultură existenţa unui nivel al apei prea aproape de suprafaţa terenului
produce o reducere importantă a producţiei agricole deoarece pe de o parte plantele nu se
dezvoltă normal într-un teren cu porii saturaţi de apă şi pe de altă parte, prin capilaritate
sunt aduse săruri în exces la suprafaţa terenului (fenomenul de sărăturare).
În drenurile realizate din tuburi (cele mai răspândite), pentru ca apa care pătrunde în
dren să nu antreneze şi fracţiuni de tern – ceea ce ar putea produce colmatarea drenului şi
scoaterea lui din funcţiune – tuburile de drenaj se înconjoară cu un filtru.

Suprafata ter
Vedere
Nivel hidrost
Tu
Schiţa uni dren perfect într-un strat acvifer cu nivel liber

1
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur

Datorită lungimii mari a drenului (de ordinul zecilor sau chiar sutelor de metri) se
poate considera că mişcarea apei subterane înspre dren se face identic în plane
perpendiculare pe axa drenului, adică avem de-a face cu o problemă plan verticală.
Excepţie face doar o mică zonă de la extremitatea drenului, zonă în care mişcarea capătă
un caracter radial.

Extremitate
În cazul unor probleme plane calculul se face de regulă pe unitatea de lungime a

Q
drenului, folosind noţiunea de debit specific (pe unitatea de lungime) q = .
l
Considerând că debitul care vine din dreapta drenului este egal cu debitul ce vine din

q dz q q z2
stânga acestuia rezultă: = vA = −K z1 → dx = −Kzdz → x = −K +C
2 dx 2 2 2
Constanta de integrare se determină folosind condiţia de margine x = 0, Z = h0

C=K
h0
2
(
→ qx = K z 2 − h02 )
Relaţia Dupuit serveşte la rezolvarea următoarelor trei probleme:
- problema 1 – trasarea graficului curbei de depresie, care se rezolvă dând diverse valori lui
x i şi determinând valorile corespunzătoare z i . Cu alte cuvinte se determină un număr de

puncte aparţinând curbei de depresie, puncte determinate prin coordonatele lor.


- problema 2 – determinarea coeficientului de filtraţie K, dacă se cunosc coordonatele încă

qx P
unui punct P ( x P , z P ) aparţinând curbei de depresie K =
z P2 − h02
- problema 3 – determinarea debitului q, problemă care apare în general în faza de
proiectare şi care necesită de asemenea cunoşterea coordonatelor unui punct aparţinând
curbei de depresie. În acest scop se introduce noţiunea de lungime de alimentare sau
lungime de influenţă a drenului, ca acea distanţă de dren la care distanţa de la curba de
depresie la nivelul hidrostatic este foarte mică şi în consecinţă poate fi aproximată cu zero

2
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur

H 2 − h02
x = L → z = H . În acest fel formula de calcul a debitului specific este: q = K
L
Debitul aferent lungimii l a drenului este Q=ql.
Pentru a evalua lungimea de influenţă (L) se folosesc unele rezultate obţinute în
exploatarea unor drenuri existente. Se observă că panta piezometrică medie este dată de

H − h0 H − hs s
relaţia: J med = tgα = →L= =
L J med J med

Natura terenului Panta medie J med


- roci foarte permeabile (pietrişuri) 0,003...0,006
- nisipuri grăunţoase până la fine 0,006...0,020
- nisipuri fine până la nisipuri argiloase 0,020...0,050
- roci argiloase 0,100...0,150
- argile grase.... 0,150...0,200
După S.A.Kolin, citat de [4] există următoarea corelaţie între lungimea de influenţă şi
debitul specific q.
q (l/sm) L(m)
> 2,0 300...500
2,0...1,0 100...300
1,0...0,5 50...100
0,5...0,3 25...50
0,3...0,2 10...25
<0,2 <10

Există şi drenuri imperfecte, pentru care nu se mai pot obţine formule pe o cale atât
de simplă. După Numeror, citat de [14] se consideră trei zone în interiorul terenului, ca în
schiţă.

Suprafata ter

Nivel hidro 3
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur

În zonele 1 şi 2 mişcarea se face ca la un dren perfect cu nivel liber, iar în zona 3 ca


la un dren perfect în strat acvifer sub presiune, de grosime T.

q=
[
K ( H − T ) − h02
2

+
] ks
Evident debitele se adună: b L 1 πb
L− − ln sh
2 2T π 4T
În straturile acvifere sub presiune există de asemenea posibilitatea amplasarii unor
drenuri perfecte sau imperfecte.
Notând cu T grosimea stratului permeabil pentru un dren perfect

dz dz
v = −K → Q = 2 KT
dx dx

Suprafata
qx
Separând variabil ele şi integrând nedefinit: = Z +C
KT
b

Nivel hid
Constanta de integrare se determină din condiţia de margine: x = , h = Z 0
2
KT ( Z − Z 0 )
q=
b
x−
2
Pentru ca formula să permită determinarea debitului trebuie folosită şi cealaltă

KT ( H − Z 0 ) KTs
x = L, z = H
q= =
condiţie de margine: . Rezultă: b b
L− L−
2 2
Dacă drenul are lungimea l, debitul corespunzător este Q = ql .
În cazul unui dren imperferct într-un strat acvifer sub presiune se poate folosi formula:

4
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur

Ks
q=
 2 L  2 2 L 
ln   + − 1
 b  b 

Suprafata
Nivel hidro