Ambasada Romeaniei

Ministerul Educatiei din Republica Moldova
Colegiul de Informatica
Proiect de curs
Programarea Sistemelor Informatice
Tema: “Ambasada României la Chişinău”
Efectuat de elevul gr. I-403: Gîrşteoga Constantin
A verificat prof : Gheorghiţă Mariana
Chişinău 2009
Cuprins
1. Coordonate.....................................................................................3
2. Secţia Vize.......................................................................................4
3. Tipuri de vize..................................................................................5
3.1 Viza de tranzit aeroportuar identificată prin simbolul A...................................................................5
3.2 Viza de tranzit identificată prin simbolul B.......................................................................................5
3.3 Viza de scurta sedere - tip C..............................................................................................................6
3.4 Viza de lungă şedere - tip D............................................................................................................12
3.5 Taxe consulare – vize.......................................................................................................................20
4. Servicii Consulare........................................................................21
4.1 Cetăţenia română.............................................................................................................................21
4.2 Documente de călătorie....................................................................................................................25
4.3 Certificate de cazier judiciar............................................................................................................31
4.4 Acte de stare civilă...........................................................................................................................32
5. Condiţii de călătorie.....................................................................37
6. Diagrama ambasadei...................................................................41
2
1. Coordonate
Ambasada României în Republica Moldova
Adresa: Chişinău, str. Bucureşti, nr. 66/1
Telefon: 00373 22 21.30.37

Fax: 00373 22 22.81.29
E-mail: ambrom@moldnet.md
Program de lucru: luni - vineri, orele: 8,30-17,30
I. SECŢIA CONSULARĂ - VIZE

PRIMIRI CERERI VIZE:
Luni - Vineri – 8.00-16.00 – persoane fizice si juridice.
ELIBERARI PASAPOARTE SI INFORMATII:

Luni-Vineri – 8.00-16.00 (biroul eliberări)
Adresa: Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2

Telefon: 00373 22 26.07.20; 26.07.50 - informatii telefonice;
00373 22 26.07.37; 26.07.47 - robot telefonic;
Fax: 00373.22.26.07.40;
Email: ambrom10@starnet.md
II. SECŢIA CONSULARĂ - Cetăţenie, acte notariale, etc
PROGRAM: Luni - Vineri orele: 08.00 - 16.00
Adresa: Chişinău, str. Vlaicu Parcalab nr. 39
Telefon: 00373 22 22.83.60;

Fax: 00373 22 23.53.89;
3
2. Secţia Vize
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, cetăţenii

Republicii Moldova pot călători în România doar dacă deţin o viză valabilă, eliberată de
misiunile diplomatice ale României în străinătate. De asemenea, cetăţenii posesori ai unei
vize Schengen de scurtă sau lungă şedere sau a unui permis de şedere eliberat de un stat
al Uniunii Europene, pot tranzita teritoriul României pentru o perioadă de până la cinci
zile, fără obligaţia deţinerii unei vize române.
Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor Republicii Moldova şi a străinilor cu statut legal în
această ţară, Ambasada României la Chişinău a inaugurat, la 20 decembrie 2007, Secţia
de vize.
ÎN ATENŢIA SOLICITANȚILOR DE VIZĂ
- FORMULARELE DE VIZĂ SE OBŢIN GRATUIT LA INTRAREA ÎN CONSULAT

- VIZELE PENTRU CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA SE ACORDĂ GRATUIT
- DOVADA MIJLOACELOR DE ÎNTREŢINERE SE VA FACE PRIN: CARD
BANCAR INTERNAŢIONAL PERSONAL AL SOLICITANTULUI DE VIZĂ
(ORIGINAL ŞI COPIE) ŞI EXTRASUL DE LA BANCOMAT SAU EXTRASUL
CONTULUI BANCAR, DE DATĂ RECENTĂ, DIN CARE SĂ REZULTE SUMA
DEŢINUTĂ DE TITULAR; NU SE ACCEPTĂ CERTIFICATE BANCARE ŞI BANI
ÎN NUMERAR.
- Se recomandă solicitarea vizei cu suficient timp înainte de efectuarea călătoriei. Viza
poate fi solicitată cu cel mult trei luni înainte de începutul planificat al valabilităţii
acesteia.
- Se vor primi numai dosarele complete.
- Solicitanţii se vor prezenta personal (inclusiv minorii însoţiţi de către cel puţin unul
dintre părinţi sau de reprezententul legal), atât la depunerea dosarului, cât şi la ridicarea
paşaportului.
- Formularul de cerere se completează citeţ, cu caractere latine majuscule şi se semnează
personal în faţa funcţionarului de la ghişeu. În cazul copiilor minori, cererea va fi
semnată de către părinte sau reprezentantul legal al acestora.
- Paşaportul nu trebuie să fie deteriorat, trebuie să aibă suficient spaţiu pentru aplicarea
colantului de viză, iar valabilitatea acestuia să depăşească cel puţin trei luni valabilitatea
vizei solicitate.
- Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie sau copie legalizată.
- Termenul de prelucrare a unei cereri de viză de scurtă şedere este de aproximativ 5 zile
lucrătoare.
- Valabilitatea vizelor de scurtă şedere nu se poate prelungi în România.
- Viza de scurtă şedere nu conferă dreptul de a desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul
României.
- Deţinerea unei vize valabile eliberate de o misiune diplomatică sau un oficiu consular al
României în străinătate nu garantează permiterea intrării în România. Politia de frontieră
4
poate refuza intrarea străinului în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile legale
cu privire la intrarea pe teritoriul României sau care nu prezintă toate documentele
justificative care au permis eliberarea vizei.
- Cetăţenii posesori ai unei vize Schengen de scurtă sau lungă şedere sau a unui permis de
şedere eliberat de un stat al Uniunii Europene, pot tranzita teritoriul României pentru o
perioadă de până la cinci zile, fără obligaţia deţinerii unei vize române.
- Pentru informaţii suplimentare, adresaţi-vă biroului de informaţii deschis pe toată durata
programului de lucru cu publicul.
- Prezentarea actelor false implică un refuz definitiv şi sistematic.
3. Tipuri de vize
3.1 Viza de tranzit aeroportuar identificată prin simbolul A
Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetăţenii statelor cuprinse în lista
prezentată în Anexa nr. 1 (statele bifate cu **)
- existenţa vizei statului de destinaţie şi a biletului de avion valabil până la destinaţie;
- în cazul în care statul de destinaţie este chiar statul de origine sau un alt stat pentru care
solicitantul nu are obligaţia deţinerii unei vize de intrare, se va accepta numai biletul de
avion valabil până la destinaţie, cu condiţia ca pe traseu să nu existe alte escale sau
întreruperi în state pentru care solicitantul are obligaţia deţinerii unei vize de intrare sau
de tranzit.
3.2 Viza de tranzit identificată prin simbolul B
Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza
de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata
fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.
- existenţa vizei statului de destinaţie şi a biletelor de călătorie valabile până la destinaţie;
- în cazul în care deplasarea se face cu un autovehicul, se vor prezenta permisul de

conducere, documentele de înmatriculare ale autovehiculului şi cartea verde în care sunt
înscrise datele de identificare ale titularului, statul de destinaţie şi statele de tranzit.
IMPORTANT: Începând cu 11 iulie 2008, a intrat în vigoare un regim simplificat de

tranzit al teritoriului României pentru cetăţenii străini care au nevoie de viză.
Astfel, aceştia pot tranzita România, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, fără a
obţine în prealabil o viză română de tranzit, dacă:
1. sunt titulari ai unuia dintre următoarele vize şi documente eliberate de statele
membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen -
Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia,
5
Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia,
Slovacia, Suedia, Ungaria -, precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia:
• o "viză uniformă" (Schengen) (menţionată la articolul 10 din Convenţia
de punere în aplicare a Acordului Schengen);
• o "viză de lungă şedere" (menţionată la articolul 18 din Convenţia de
punere în aplicare a Acordului Schengen);
• un "permis de şedere", inclus în anexa IV la Instrucţiunile Consulare
Comune.
2. posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere
valabile eliberate de Bulgaria (conform anexei la Decizia 582/ 2008) şi Cipru
(conform anexei la Decizia 895/ 2006);
3. posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia şi Liechtenstein (conform
anexei la Decizia nr. 896/ 2006/ CE).
Ministerul Afacerilor Externe atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:
- durata de valabilitate a vizelor şi documentelor menţionate trebuie să acopere durata
tranzitului;
- chiar dacă sunt scutiţi de obligaţia obţinerii vizei române de tranzit, cetăţenii în cauză
trebuie să deţină un document de identitate valabil de trecere a frontierei, precum şi
documente justificative ale scopului şi condiţiilor de călătorie şi să facă dovada că posedă
suficiente mijloace de subzistenţă pe perioada tranzitului (condiţii de intrare stabilite la
articolul 5 (1) din Regulamentul 562/ 2006 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 15 martie 2006 – Codul Frontierelor Schengen);
3.3 Viza de scurta sedere - tip C
Viza de scurtă şedere permite titularului intrarea şi libera circulaţie în România pentru
o perioadă care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei
intrări.
Important: Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie
prezentată in original + fotocopie (xerox).
I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de scurtă şedere:

- formularul de cerere completat integral, cu majuscule şi semnat în faţa funcţionarului de
la ghişeu;
- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să

depaşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;
- fotografie recentă tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizată din faţă, pe un fundal
luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;
- bilet de călătorie/rezervare valabil/ă până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea

verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor
auto;
6
- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata călătoriei;
- dovada asigurării condiţiilor de cazare (rezervare la o unitate de cazare, act de

proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă
persoana/instituţia/societatea nu asigură cazarea);
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar

nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
Exceptie: in cazul categoriei de viza ALTE SCOPURI ( C/ZA ), cuantumul este de 100
euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută
convertibilă .
- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al

solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului
bancar (emis cu cel mult 2 zile inaintea solicitarii vizei) din care să rezulte suma
deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
II. Documente solicitate pentru a justifica scopul călătoriei
MISIUNE (C/M) (art. 36, alin. 1, lit. a din OUG 194/2002)

- notă verbală sau scrisoare oficială adresată misiunii diplomatice din partea guvernului
sau a altor altor autorităţi ale Republicii Moldova, ori din partea unor Organizaţii
Internaţionale prin care se atestă statutul oficial al solicitantului, scopul şi durata oficială
a călătoriei.
TURISM (C/TU) (art. 36, alin. 1, lit. b din OUG 194/2002)

- voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică din România şi itinerarul
călătoriei;
- ordin de plată;
- factură proformă;
- contractul turistic (dintre solicitant şi agenţia de turism din Republica Moldova);
- carnet de muncă şi adeverinţă de concediu de la locul de muncă al solicitantului;
nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- în situaţia în care solicitarea de viză se depune de către un reprezentant al societăţii de
turism, acestuia i se va solicita o delegaţie (procură) din partea societăţii (doar pentru
grupurile organizate);
- societăţile de turism trebuie să parcurgă etapele necesare în vederea acreditării de către
secţia consulară;
- secţia consulară işi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare
7
VIZITĂ LA RUDELE APROPIATE (C/VV) (cetăţeni ai Republicii Moldova care
rezidă în mod legal pe teritoriul statelor membre - art. 4, alin. 1, lit. k – Acord CE-
Moldova )
- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana
invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul
paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele
soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită:
numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că
aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu
părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză,
precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea
străinului;
- copie după permisul de rezidenţă valabil;
EXCEPŢIE: In situaţia vizitelor rudelor apropiate, în sensul art. 4, alin 1, lit. k – Acord
CE-Moldova, la elevi/studenţi aflaţi la studii în România în mod legal (dovada statutului
legal se face prin copia legalizată a cărţii sau a permisului de rezidenţă/şedere), nu este
necesară invitaţia din partea gazdei. Persoanele invitate trebuie să prezinte dovezi privind
calitatea de elev/student a persoanei vizitate (adeverinţă din partea unităţii de
învăţământ);
- documente doveditoare ale legăturii de rudenie (cel puţin documentul de bază trebuie
prezentat în original sau copie legalizată);
VIZITĂ (C/VV) (la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil
pe teritoriul României, cu care nu există legătură de rudenie - art.36, ali.1,lit.c, OUG
194/2002)
- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana
invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul
paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele
soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită:
numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că
aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu
părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin
viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi
cazarea străinului;
- documente doveditoare ale statutului de rezident legal pe teritoriul României al
persoanei care invită;
nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
8
AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care sunt asociaţi
sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti) - art.36, ali.1, lit.d, OUG
194/2002)
- actul constitutiv al societăţii din care să rezulte calitatea de asociat/administrator a
cetăţeanului Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare a societăţii;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat
constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont
recent etc.);
AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care nu sunt
asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti – art. 4, alin.1, lit c,
Acord CE- Moldova )
- o invitaţie scrisă din partea unei persoane juridice sau societăţi-gazdă, sau din partea
unei organizaţii, birou sau filială a unei astfel de persoane juridice sau companii, a unor
autorităţi locale sau naţionale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a
tîrgurilor şi expoziţiilor industriale, a conferinţelor şi simpozioanelor organizate pe
teritoriile statelor membre, aprobate de Camera de Stat pentru Înregistrare a Republicii
Moldova;
- certificatul de înregistrare al societăţii comerciale din România;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat
constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont
recent etc.);
- confirmarea deplasării din partea societăţii comerciale din Republica Moldova;
- certificat de înregistrare a societăţii comerciale din Republica Moldova;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă;
- licenţa de funcţionare a acesteia;
- contractul de colaborare între cele două societăţi;
TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării

unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai
unei societăţi membră AITA - art. 4, alin. 1, lit. d din Acordul CE-Moldova )
- o solicitare scrisă din partea asociaţiei naţionale a transportatorilor din Republica
Moldova care prestează servicii de transport rutier internaţional (AITA), care să
menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerariul călătoriilor;
- legitimatia de şofer profesionist;
9
TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării
unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai
unei societăţi nemembră AITA – art.36, alin.1, lit.e OUG 194/2002).
- o solicitare scrisă din partea societăţii la care este angajat solicitantul, în care să se
menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerarul călătoriilor;
- foile de parcurs, confirmate pentru prima călătorie;
- certificatele de înmatriculare ale societăţilor de transport din România şi din Republica
Moldova;
- contractul de colaborare între cele două societăţi de transport;
- permisul de conducere al solicitantului:
- legitimaţia de şofer profesionist;
- licenţa de transport;
- licenţa de execuţie (anexa la licenţa de transport);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare:
1. pentru rutele regulate:
- certificat de atestare profesională (legitimaţie AITA);
- autorizaţie pe rută;
2. pentru rutele neregulate:
- certificat de atestare profesională (legitimaţie AITA);
- carnet interbus, eventual foile de parcurs, lista pasageri, data şi ora deplasărilor.
ACTIVITĂŢI SPORTIVE (C/SP) (pentru participanţii la evenimente sportive

internaţionale şi persoanele care îi însoţesc, în calitate profesională - art. 4, alin. 1, lit. i
din Acordul CE-Moldova )
- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă: autorităţi competente, federaţii sportive
sau comitete olimpice naţionale ale statelor membre;
- lista oficiala a delegaţiei, cu precizarea calităţii fiecărui membru, confirmată atât de
organizaţia-gazdă, cât şi de clubul invitat;
- documente care să ateste calitatea de sportiv;
ALTE ACTIVITĂŢI (C/ZA)
culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte

activităţi care nu contravin legilor române.
Pentru toate aceste activităţi este necesară:
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă,

dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
A. pentru membrii permanenţi ai delegaţiilor oficiale care, ca urmare a unei invitaţii

oficiale adresate Republicii Moldova, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau
10
programe de schimb, precum şi la evenimente organizate de instituţii
interguvernamentale pe teritoriul statelor membre:
- o scrisoare emisă de o autoritate a Republicii Moldova, care să confirme că solicitantul
este un membru al delegaţiei acestei ţări care călătoreşte pe teritoriul celeilalte părţi în
scopul participării la evenimentele menţionate anterior, scrisoare însoţită de
-o copie a invitaţiei oficiale.
B. pentru membrii profesiilor liberale care participă la expoziţii internaţionale,

conferinţe şi simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare organizate pe teritoriile
statelor membre:
- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă care să confirme că persoana respectivă
participă la eveniment.
C. pentru membrii echipajelor de pe trenuri, de pe vagoane frigorifice şi locomotive

ale trenurilor internaţionale, care călătoresc pe teritoriile statelor membre:
– o solicitare scrisă din partea societăţii de căi ferate competente din Republica Moldova,
în care se specifică scopul, durata şi frecvenţa călătoriilor.
D. pentru jurnalişti:
– un certificat sau un alt document eliberat de o organizaţie este un jurnalist calificat;
– un document eliberat de angajatorul persoanei în cauză, care stipulează că scopul
călătoriei îl reprezintă desfăşurarea unei activităţi de natură jurnalistică în România.
E. pentru persoanele care participă la activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice,

inclusiv programe de schimb între universităţi şi alte tipuri de programe de schimb:
– o invitaţie scrisă din partea unei organizaţii-gazdă de a participa la aceste activităţi;
- acordul de parteneriat între instituţiile din cele două ţări participante la activităţile
respective;
F. pentru elevii, studenţii instituţiilor universitare şi postuniversitare şi profesorii

însoţitori care întreprind călătorii de studii sau formare profesională, inclusiv în cadrul
programelor de schimb, precum şi al altor activităţi educaţionale conexe:
- o invitaţie scrisă sau o adeverinţă de înscriere din partea universităţii, colegiului sau
şcolii-gazdă sau carnete de student sau certificate pentru cursurile care vor fi urmate
- documente care să ateste calitatea de elev/student sau nivelul studiilor efectuate până în
prezent.
G. pentru participanţii la programe oficiale de schimb organizate de oraşe înfrăţite şi

alte localităţi:
- o invitaţie scrisă din partea şefilor administraţiei/primarilor acestor oraşe sau a
localităţilor respective;
- documentul care să ateste calitatea de oraş înfrăţit;
- acordul de parteneriat;
11
- demers din partea organizaţiei locale;
- legitimaţie
H. pentru reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile care întreprind călătorii în

scopul formării profesionale, al participării la seminarii, conferinţe, inclusiv în cadrul
programelor de schimb:
- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă;
- o confirmare că persoana respectivă reprezintă organizaţia societăţii civile;
- dovada constituirii unei astfel de organizaţii de la registrul competent, eliberată de o
autoritate de stat, în conformitate cu legislaţia naţională;
I. pentru persoanele care asistă la ceremonii funerare:
– un document oficial care să confirme decesul;

- legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant şi decedat.
J. pentru vizitarea cimitirelor civile şi militare:
– un document oficial care să confirme existenţa şi conservarea mormantului;

- legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant şi decedat.
K. pentru persoanele care călătoresc în scopuri medicale şi persoanele care trebuie

să le însoţească:
– un document oficial din partea instituţiei medicale, care să confirme necesitatea

îngrijirii medicale în această instituţie şi necesitatea de a fi însoţit;
- dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical.
- un certificat eliberat de autorităţile din Republica Moldova care să ateste starea de
sănătate a solicitantului
L. pentru pensionari:
- documente doveditoare.
3.4 Viza de lungă şedere - tip D
Viza de lungă şedere se acordă străinilor la cerere, pentru o perioadă de 90 zile, cu una
sau mai multe călătorii. Permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite
prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.
Important: Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie
prezentată in original + fotocopie (xerox).
I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de lungă şedere:

12
- formularul de cerere completat integral (cu majuscule) şi semnat în faţa funcţionarului
de la ghişeu;
- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să

depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;
- fotografie recentă tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizată din faţă, pe un fundal
luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;
- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata vizei (excepţie categoria
D/VF pentru membrii de familie ai cetăţenilor UE);
- certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică (excepţie
categoria D/VF pentru membrii de familie ai cetăţenilor UE);
- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al

solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului
bancar din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi
bani în numerar.
II. Documente specifice necesare diferitelor categorii de vize de lungă şedere
ACTIVITĂŢI ECONOMICE (D/AE)

Se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent
sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu Legea privind organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice şi care prezintă:
- dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute
de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane
fizice;
ACTIVITĂŢI PROFESIONALE (D/AP)

Se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile
speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective şi care fac:
- dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective (original şi
fotocopie);
- dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care

intenţionează să o desfăşoare în România (original şi fotocopie);
ACTIVITĂŢI COMERCIALE (D/AC)
13
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenţiei Române pentru Investiţii
Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de
administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române:
- avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine; (original+fotocopie);
‫ ٭‬Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine este valabil 6 luni de la data emiterii
şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a
activităţii ce urmează a fi desfăşurată de către străin.
CUM SE OBTINE AVIZUL AGENŢIEI ROMÂNE PENTRU INVESTIŢII

STRĂINE?
‫ ٭‬Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine se acordă străinilor (acţionari ori
asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale,
persoane juridice române) care îndeplinesc următoarele condiţii:
a. existenţa unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea,
durata activităţii avute în vedere, nevoile estimate de forţă de muncă, precum şi proiecţia
activităţii financiare pe perioada amortizării investiţiei;
b. fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o bancă din România, pe numele
persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare
desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, în cazul în care sunt acţionari
într-o societate pe acţiuni, şi 70.000 euro, în cazul în care sunt asociaţi într-o societate cu
răspundere limitată;
c. investiţia pe care o va realiza societatea în viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut
la lit. a), să presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000
euro pentru o societate pe acţiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere
limitată;
d. alternativ la investiţia prevăzută la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de
muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi minimum 15 locuri pentru o societate
pe acţiuni.
‫ ٭‬În cazul societăţilor cu doi sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea
avizului, condiţiile mentionate mai sus vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în
mod separat, valoarea investiţiei pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul
locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie
de numărul solicitanţilor de aviz.
‫ ٭‬Străinii care au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru
Investiţii Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în condiţiile în care dovedesc
imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior.
ANGAJARE ÎN MUNCĂ (D/AM)

Se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru
Imigrări, prezentând:
- autorizaţia de muncă (original+fotocopie);
- dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim garantat în plată pentru

întreaga perioadă înscrisă în viză (original+fotocopie);
14
Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 30
de zile de la eliberarea autorizaţiei. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize.
OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE MUNCĂ

‫ ٭‬Autorizaţia de muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, dacă se constată
îndeplinirea următoarelor condiţii:
a. angajatorul face dovada faptului că desfăşoară o activitate legală în România, că nu
are datorii şi că a făcut o selecţie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste
acestea, potrivit prevederilor legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi
detaşarea străinilor pe teritoriul României;
b. străinul îndeplineşte condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în
activitate şi autorizare, este apt din punct de vedere medical să desfăşoare
activitatea respectivă, nu are antecedente penale, se încadrează în contingentul
anual aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor legislaţiei speciale
privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, precum
şi a celor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), f), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b) - d),
art. 27 alin. (2) lit. c) şi e) din OUG 194/2002 modificată si completată.
‫ ٭‬Autorizaţia de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de
şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale şi nu au respectat planul de afaceri
prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a).
‫ ٭‬Oficiul Român pentru Imigrări emite autorizaţia în termen de 30 de zile de la data
primirii solicitării din partea angajatorului. În cazurile în care pentru constatarea
îndeplinirii condiţiilor de obţinere a autorizaţiei sunt necesare verificări suplimentare,
termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
STUDII (D/SD)
Poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în
calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi, prezentând:
a) în cazul studenţilor:
i. dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de
zi; (original+fotocopie)
ii. dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de
studii; (original+fotocopie)
iii. dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe
ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
iv. încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe
teritoriul României, dacă străinul este minor; (original+fotocopie)
b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:
i. dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de
zi; (original+fotocopie)
15
ii. dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie
constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop; (original+fotocopie)
iii. dovada din partea organizaţiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte
că aceasta va asigura mijloacele de întreţinere şi eventualele costuri privind
îndepărtarea; (original+fotocopie)
iv. dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care
realizează schimbul de elevi şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal
pentru o familie din România; (original+fotocopie)
v. încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe
teritoriul României, dacă străinul este minor (original+fotocopie).
‫ ٭‬Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ
de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de
doctorat.
‫ ٭‬Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta
cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani.
‫ ٭‬Străinii bursieri ai statului român, precum şi cei de origine română nu sunt obligaţi să
prezinte dovada mijloacelor de întreţinere.
‫ ٭‬Viza se acordă şi străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la
care România este parte.
REÎNTREGIREA FAMILIEI (D/VF)

I. Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unui
permis de şedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei
subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
a. soţ/soţie;
b. copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi
şi care se află în întreţinerea efectivă a sponsorului sau a soţului/soţiei
Excepţie: Străinii titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de
cercetare ştiinţifică, pot solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului
de şedere este mai mică de un an.
II. Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condiţiile
prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:
a.rudele de gradul I în linie ascendentă ale se pot întreţine singure şi nu se bucură de un
sprijin familial adecvat în ţara de origine;
b.copiii adulţi necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu
se pot întreţine singuri din motive medicale.
c. rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal al minorului neînsoţit beneficiar
al statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare
d. orice altă rudă a acestuia (atunci când tutorele legal sau rudele de gradul I în line
ascendentă nu există sau nu pot fi identificate)
e. soţul/soţia şi copiii minori necăsătoriţi ai străinilor titulari ai unui drept de şedere în
scop de studii, cu condiţia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obţinerii dreptului
de şedere.
16
f. soţul/soţia străinului beneficiar al statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare,
numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obţinerii uneia dintre
aceste forme de protecţie.
Aprobarea cererii de reîntregire a familiei va fi comunicată în scris solicitantului, în
vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la
misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei
române.
CUM SE OBŢINE COMUNICAREA OFICIULUI ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI?

(comunicarea O.R.I.)
A. Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe
a cărei rază solicitantul locuieşte în mod legal şi va fi însoţită de următoarele documente:
a. certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b. declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de
familie vor locui împreună cu acesta;
c. copia documentului care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României;
d. dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
e. dovada mijloacelor de întreţinere;
f. asigurarea medicală a solicitantului.
În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Oficiul Român pentru
Imigrări poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.
B. Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:
a. să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b. solicitantul să deţină un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie similară
din România;
c. solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria
întreţinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe
economie pentru fiecare membru de familie.
Notă:
Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, care solicită
reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea următoarelor documente:
- dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
- dovada mijloacelor de întreţinere;
- asigurarea medicală a solicitantului
şi nici îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. B, lit. b,c.
Cererea va fi soluţionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii. În cazul
respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
III.Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei şi următoarele categorii de persoane:
a. străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b. străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel
puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri;
c. copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi,
care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului
român, a soţului/soţiei sau a partenerului;
17
d. rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei
acestuia.
ACTIVITĂŢI UMANITARE SAU RELIGIOASE (D/RU)

Se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare
ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în situaţia
prezentării următoarelor documente:
a. avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale
pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului
Sănătăţii; (original+fotocopie)
b. dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în
România sau al unei organizaţii umanitare; (original+fotocopie)
c. dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a trei salarii medii
pe economia naţională; (original+fotocopie)
d. dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea
publică; (original+fotocopie)
e. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de
autorităţile din ţara de origine a străinului.
ACTIVITĂŢI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ (D/CS)

Se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare
Ştiinţifică şi al Oficiului Român pentru Imigrări.
Documente necesare:
a. acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică;
(original+fotocopie);
b. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat
de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;
c. asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilităţii vizei. (original+fotocopie);
Avizul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

- se eliberează la solicitarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare, cu
îndeplinirea următoarelor condiţii:
a. unităţile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condiţiile legii;
b. să existe un acord de primire între unităţile prevăzute la lit. a) şi cercetătorul care a
fost acceptat să desfăşoare activităţi în cadrul unui proiect de cercetare ştiinţifică.
Forma şi condiţiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
ALTE SCOPURI (D/AS)

Se acordă, la cerere, următoarelor categorii de străini:
I. persoanelor detaşate de către:
18
a. o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului la o reprezentanţă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau
la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/acţionar este
compania străină, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi
de muncă cu o altă persoană juridică română;
b. un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza unui
contract comercial de prestări de servicii încheiat între cele două părţi;
Solicitanţii vor trebui să prezinte în original şi fotocopie contractul de prestări servicii
înregistrat la administraţia financiară competentă teritorial.
II. persoanele al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin
acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
III. persoanelor desemnate ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac

dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a. au calitatea de administrator;
b. la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la
altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii doi ani;
c. la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de
şedere în acest scop;
d. societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie
de cel puţin 50.000 euro;
IV. persoanelor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării

profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori
în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc
în mod cumulativ următoarele condiţii:
a. au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de
pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui
furnizor de pregătire profesională acreditat;
b. dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul mediu net pe
economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c. au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în
acest scop, dacă străinul este minor;
V. persoanelor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat,

dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a. au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau
privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se
face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care
sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;
b. organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală
pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum şi eventualele costuri privind
îndepărtarea;
c. îndeplinesc condiţia de vârstă (peste 14 ani inclusiv);
19
d. au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în
acest scop, dacă străinul este minor;
VI. persoanelor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul

instituţiilor medicale publice sau private, dacă:
a. prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate
diagnosticul şi durata tratamentului.
Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în
imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea
de acceptare.
VII. persoanelor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă
îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.
3.5 Taxe consulare – vize
!!! PENTRU CETĂȚENII REPUBLICII MOLDOVA, NU SE PERCEP TAXE DE

PROCESARE SAU ELIBERARE A VIZELOR !!!
Legislaţia în vigoare în materie de vize prevede taxele consulare aferente procesării

cererilor de vize, precum şi categoriile de persoane exceptate de la achitarea acestor
taxe.
Potrivit Legii nr. 198/27.10.2008, taxele consulare percepute pentru eliberarea vizelor
sunt următoarele:
Tipul Vizei Taxa Consulară

Tranzit aeroportuar 60 EUR
Tranzit 60 EUR
Scurtă şedere 60 EUR
Viză colectivă 60 EUR + 1 EUR de persoană
Lungă şedere 120 EUR
Taxele de vize încasate în baza acordurilor încheiate de UE cu state terţe:

Pentru cetăţenii statelor cu care Comunitatea Europeană a încheiat convenţii bilaterale de
facilitare a vizelor (Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Muntenegru)
se aplică taxele convenite prin acordurile respective, respectiv 35 sau 70 euro. Pentru
Republica Moldova, Serbia şi Macedonia vizele se acordă în continuare gratuit, până la
aderarea României la spaţiul Schengen.
Nr. Acord încheiat de Taxa de viză încasată în Taxa de viză încasată în
crt. Comunitatea Europeană regim normal regim de urgenţă
cu
20
1. ALBANIA 35 EURO Nu se percep taxe de
urgenţă
2. BOSNIA - 35 EURO Nu se percep taxe de
HERŢEGOVINA urgenţă
3. MACEDONIA Vizele se acordă în regim de
gratuitate
4. MOLDOVA Vizele se acordă în regim de
gratuitate
5. FEDERAŢIA RUSĂ 35 EURO 70 EURO
6. SERBIA Vizele se acordă în regim de Nu se percep taxe de
gratuitate urgenţă
7. MUNTENEGRU 35 EURO Nu se percep taxe de
urgenţă
8. UCRAINA 35 EURO 70 EURO
Nu se percep taxe pentru vize în cazul solicitanţilor din următoarele categorii:

• copii mai mici de 6 ani;
• elevi şi studenţi, studenţi din ciclul postuniversitar şi profesori însoţitori care
efectuează călătorii de studii sau de formare şcolară;
• cercetători din ţări terţe care se deplasează în Comunitate pentru cercetare
ştiinţifică, astfel cum au fost definiţi în Recomandarea 2005/761/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 28 septembrie 2005 vizând facilitarea
eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă şedere pentru
cercetătorii resortisanţi ai ţărilor terţe care se deplasează pentru cercetare ştiinţifică
în Comunitatea Europeană;
• funcţionari străini angajaţi ai organizaţiilor la care România este parte;
• membri ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare străine, persoane care
însoţesc şefi de state, de guvern, delegaţii parlamentare străine şi alţi invitaţi
oficiali, precum şi membri de familie ai acestora, în condiţii de reciprocitate;
• străini care sunt membri de familie ai unor cetăţeni români, în cazul eliberării
vizelor de lungă şedere.
Plata se va efectua anticipat, la ghişeul secţiei de vize, în numerar şi doar în EURO. Bancnotele cu
defecţiuni nu vor fi acceptate.
Această taxă este plătită în momentul depunerii cererii de viză şi nu se restituie nici în cazul respingerii
vizei.
4. Servicii Consulare
4.1 Cetăţenia română
Ambasadele şi consulatele României pot sprijini persoanele interesate să redobândească,

să renunţe sau să clarifice cetăţenia română, prin preluarea cererilor şi a documentelor
adiţionale şi transmiterea lor la Biroul Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei (pentru
21
redobândire şi renunţare) sau la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor (pentru clarificare).
Cererile trebuie redactate în limba română. Procesarea acestor cereri este de competenţa
exclusivă a autorităţilor din România.
Redobândirea cetăţeniei române pierdută după 22 decembrie 1989

Pentru redobândirea cetăţeniei române pierdută după data de 22 decembrie 1989,
persoanele interesate trebuie să se prezinte la sediul ambasadei sau consulatului român
din ţara în care locuiesc şi să depună următoarele documente:
• paşaportul ţării de cetăţenie, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau
consulat;
• certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica
privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
• certificatul de cazier judiciar din ţara de reşedinţă (care trebuie să fie legalizat cu
Apostilă sau supralegalizat de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei
acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile), a cărui traducere în limba
română va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror
copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă s-a mai depus o cerere
similară la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română şi dacă se intenţionează
menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (care
va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu întreprinde şi nu sprijină
acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României şi că nu a
desfăşurat astfel de activităţi în trecut (care va fi autentificată de ambasadă sau
consulat);
• dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române (copia hotărârii de guvern
prin care s-a aprobat renunţarea anterioară la cetăţenia română sau adeverinţă
emisă de Direcţia Generală de Paşapoarte din Ministerul Administraţiei şi
Internelor sau de o ambasadă sau un consulat al României care să confirme data
pierderii cetăţeniei române).
Datele de identitate şi de stare civilă din documentele depuse trebuie să conicidă cu cele
din certificatul de naştere. În cazul în care aceste date nu coincid, solicitantul va trebui să
îndeplinească formalităţile de înscriere a certificatelor de stare civilă, înaintea depunerii
cererii de redobândire a cetăţeniei române (vezi rubrica înscrierea certificatelor de stare
civilă).
Redobândirea cetăţeniei române, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea
declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau
consulatul competent.
Redobândirea cetăţeniei române pierdută înainte de 22 decembrie 1989

Pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o înainte de
data de 22 decembrie 1989, din motive neimputabile lor sau cărora cetăţenia română le-
a fost retrasă fără voia lor, precum şi de către descendenţii acestor persoane, până la
22
gradul al doilea de rudenie (copii sau nepoţi), aceste persoane trebuie să se prezinte la
sediul ambasadei sau consulatului român din ţara în care locuiesc şi să depună
următoarele documente:
• paşaportul ţării de cetăţenie, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau
consulat;
• buletinul de identitate sau cartea de identitate a soţului (dacă acesta este cetăţean
român), a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• certificatul de cazier judiciar din ţara de reşedinţă (care trebuie să fie legalizat cu
Apostilă sau supralegalizat de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei
acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile), a cărui traducere în limba
română va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de
căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă ale ascendenţilor (părinţi, bunici) care au fost cetăţeni români,
ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• dovadă a cetăţeniei române a ascendenţilor (părinţi, bunici) sau dovadă a faptului
că localitatea de naştere se afla pe teritoriul României la data naşterii;
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă s-a mai depus o cerere
similară la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română şi dacă se intenţionează
menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (care
va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu întreprinde şi nu sprijină
acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României şi că nu a
desfăşurat astfel de activităţi în trecut (care va fi autentificată de ambasadă sau
consulat).
În cazul în care se solicită redobândirea cetăţeniei şi pentru copiii minori ai solicitantului,
se vor depune şi următoarele documente:
• certificate de stare civilă pentru copiii minori, al căror copii vor fi legalizate de
ambasadă sau consulat;
• declaraţie de consimţământ pentru obţinerea cetăţeniei române dată către minorii
care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat;
• acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori, dat prin
declaraţie autentificată, cu precizarea domiciliului copiilor (declaraţia va fi
autentificată de ambasadă sau consulat).
Datele de identitate şi de stare civilă din documentele depuse trebuie să conicidă cu cele
din certificatul de naştere. În cazul în care aceste date nu coincid, solicitantul va trebui să
îndeplinească formalităţile de înscriere a certificatelor de stare civilă, înaintea depunerii
cererii de redobândire a cetăţeniei române (vezi rubrica privind înscrierea certificatelor de
stare civilă).
Redobândirea cetăţeniei române în această situaţie este scutită de taxe, dar legalizarea
copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care
se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
23
Informaţii suplimentare despre procedura redobândirii cetăţeniei române pot fi accesate
pe site-ul Ministerului Justiţiei, Informaţii utile (Biroul Cetăţenie din cadrul Ministerului
Justiţiei).
Renunţarea la cetăţenia română

Pentru renunţarea la cetăţenia română, persoanele interesate trebuie să se prezinte la
sediul ambasadei sau consulatului român din ţara în care locuiesc şi să depună
următoarele documente:
• paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de
căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de
administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia
de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
• dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a
cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va
trebui să fie legalizată sau supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate
cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi
traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de
persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau
consulat.
În cazul în care se solicită renunţarea la cetăţenia română şi pentru copiii minori ai
solicitantului, se vor depune şi următoarele documente:
• certificate de stare civilă pentru copiii minori, al căror copii vor fi legalizate de
ambasadă sau consulat;
• dovada asigurării că minorii au dobândit sau vor dobândi cetăţenia altui stat;
• declaraţia părinţilor asupra faptului că minorii locuiesc în străinătate împreună cu
aceştia (declaraţia va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie de consimţământ pentru renunţarea la cetăţenia română dată către
minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau
consulat.
Renunţarea la cetăţenia română, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea
declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau
Informaţii suplimentare despre procedura renunţării la cetăţenia română pot fi accesate
pot fi accesate pe site-ul Ministerului Justiţiei, Informaţii utile (Biroul Cetăţenie din
cadrul Ministerului Justiţiei).
Clarificarea cetăţeniei române

Pentru clarificarea cetăţeniei române, persoanele interesate trebuie să prezinte
funcţionarului ambasadei sau consulatului român:
24
• cererea pentru clarificarea cetăţeniei române completată şi semnată;
• un act de identitate valabil.
Clarificarea cetăţeniei române este supusă taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi
la ambasada sau consulatul competent.
4.2 Documente de călătorie
1. Eliberarea unui nou paşaport pentru cetăţenii români aflaţi temporar în

străinătate
Cetăţenii români aflaţi temporar în străinătate (în scop de muncă, studii, programe de
cercetare, excursii, vizite, tratament medical sau alte scopuri cu durată limitată), ale căror
paşapoarte au expirat, au fost pierdute sau furate, se pot adresa misiunilor diplomatice şi
oficiilor consulare ale României pentru a solicita obţinerea unui nou paşaport.
Valabilitatea paşapoartelor emise înainte de data de 1 mai 2002 nu mai poate fi
prelungită. Posesorul unui astfel de paşaport poate solicita emiterea unui nou paşaport,
dacă valabilitatea celui existent a expirat.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare îi pot sprijini pe cetăţenii români la obţinerea
paşapoartelor, prin autentificarea unor procuri. Persoana care are nevoie de un nou
paşaport (mandant) trebuie să se prezinte la ambasada sau consulatul român cel mai
apropiat şi să solicite autentificarea unei procuri (mandat), prin care împuterniceşte o altă
persoană aflată în România (mandatar) să se adreseze biroului teritorial de paşapoarte
(din localitatea de domiciliu a mandatarului).
Pentru autentificarea procurii, mandantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau
consulatului român:
• un document de identitate valabil (paşaport, buletin de identitate, carte de
identitate);
• patru fotografii de tip paşaport, color, de dată recentă;
• un document oficial (emis de autorităţile statului în care cetăţeanul român îşi are
reşedinţa temporară) care să dovedească statutul legal al titularului pe teritoriul
acelui stat.
Pot fi acceptate ca documente doveditoare ale statutului legal, în conformitate cu
practica locală: vizele valabile, permisele de şedere temporară, permisele de
muncă, carnetele de identitate, adeverinţe oficiale emise de autorităţile de imigrare.
Pe baza procurii, mandantarul din România se va adresa biroului teritorial de paşapoarte
(din localitatea de domiciliu a mandantului) şi va prezenta:
• cererea de eliberare a paşaportului (completată şi semnată de mandant la sediul
ambasadei sau consulatului român din străinătate şi certificată de ambasadă sau
consulat);
• copia paşaportului românesc anterior (certificată de ambasadă sau consulat),
actele de stare civilă (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie) ale
mandantului (în original sau certificate de ambasadă sau consulat);
• documentul doveditor al statutului legal în străinătate (certificat de ambasadă sau
consulat) şi fotografiile (certificate de ambasadă sau consulat).
25
Paşaportul obţinut se trimite de mandatar mandantului, fără intervenţia ambasadei sau
consulatului român.
Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare ale procurilor şi
ale cererilor de paşaport. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în
vederea completării.
Autentificarea procurilor, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse

taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
În cazul copiilor minori, procura trebuie făcută de ambii părinţi (mandanţi) şi trebuie
însoţită de copii ale paşapoartelor româneşti ale părinţilor şi de documentele doveditoare
ale statutului legal al părinţilor în străinătate.
În cazul în care minorul locuieşte numai cu unul dintre părinţi în străinătate, mandatarul
va trebui să depună la biroul teritorial de paşapoarte din România şi o declaraţie autentică
de consimţământ a celuilalt părinte al minorului.
În cazul paşapoartelor pierdute sau furate, este necesară sesizarea autorităţilor locale de
poliţie şi obţinerea unei dovezi a reclamării pierderii sau furtului, care va fi prezentată la
ambasadă sau consulat odată cu depunerea cererii pentru noul paşaport.
Întrucât eliberarea paşapoartelor pentru cetăţenii români se face în baza buletinului sau
cărţii de identitate valabile, persoanele care nu mai deţin astfel de documente sau a căror
valabilitate a expirat pot solicita ambasadei sau consulatului român din ţara de reşedinţă
autentificarea unei procuri pentru eliberarea unei adeverinţe de identitate provizorii, pe
baza căreia să poată emis paşaportul. Autentificarea acestei procuri se face în acelaşi timp
cu autentificarea procurii pentru obţinerea paşaportului, în condiţiile descrise mai sus.
Întrebări frecvente
Pot apela la Ambasada României pentru obţinerea unui paşaport dacă nu am statut legal în ţara
în care mă aflu?
Ambasadele şi consulatele României au datoria de a acorda asistenţă oricărui cetăţean român, indiferent
de statutul său în ţara în care se află. În acelaşi timp, cetăţenii României au obligaţia de a respecta
regulile de călătorie şi şedere în străinătate, pe întreaga durată a călătoriei sau a şederii.
Ambasadele şi consulatele României pot autentifica procuri pentru obţinerea paşapoartelor, dar aceste
procuri vor fi prezentate de persoanele împuternicite (mandatari) la birourile teritoriale de paşapoarte din
România. Odată cu prezentarea procurii, persoana împuternicită va trebui să prezinte şi un document
oficial, emis de autoritatea competentă a ţării în care se află solicitantul paşaportului, care să certifice
statutul legal al acestuia în acea ţară.
Recomandăm persoanelor cu statut incert în străinătate să ia în considerare revenirea în România pentru
obţinerea paşaportului românesc sau îndeplinirea formalităţilor legale în ţara în care se află, pentru a
dobândi un statut valabil. Revenirea în România se poate face în baza unui titlu de călătorie, care se
obţine de la ambasadele şi consulatele române din străinătate.
Pot călători în România dacă cererea mea de reglementare a şederii în ţara în care mă aflu este
încă în curs de rezolvare?
Fiecare ţară are reguli proprii în domeniul admiterii şi înregistrării străinilor. Recomandăm persoanelor
care se află în această situaţie să solicite autorităţilor ţării în care se află informaţii despre condiţiile în
care pot părăsi temporar teritoriul acestei ţări, în interiorul perioadei de reglementare a statutului legal.
În multe ţări există avocaţi specializaţi în domeniul imigrării străinilor, care pot acorda asistenţă sau pot
intermedia contactul cu autorităţile.
Recomandăm persoanelor care decid să se deplaseze în România pentru obţinerea unui nou paşaport să
verifice condiţiile în care se pot reîntoarce în ţara în care se află.
26
Pot obţine un nou paşaport de la ambasadă, dacă paşaportul meu a fost pierdut sau furat?
Ambasadele şi consulatele României nu emit paşapoarte. Paşapoartele sunt emise de birourile teritoriale
de paşapoarte din România, în funcţie de localitatea de domiciliu a solicitantului. În cazul cetăţenilor
români aflaţi temporar în străinătate, ambasadele şi consulatele României pot autentifica procuri pentru
obţinerea în România a paşaportului sau pot elibera titluri de călătorie, cu care persoanele interesate se
pot deplasa în România şi se pot adresa direct autorităţilor de paşapoarte pentru obţinerea unui nou
paşaport.
Paşapoartele pierdute sau furate trebuie să fie declarate la autorităţile de poliţie din ţara în care vă aflaţi.
Pe baza declaraţiei vi se eliberează o dovadă a reclamării pierderii sa furtului paşaportului, pe care o
prezentaţi apoi la ambasada sau consulatul României pentru obţinerea noului paşaport. Dacă noul
paşaport se va obţine prin intermediul unui mandatar din România, dovada reclamării pierderii sau
furtului paşaportului emisă de autoritatea străină va trebui prezentată de mandatar, în original, la biroul
teritorial de paşapoarte.
Recomandăm persoanelor care decid să se deplaseze în România pentru obţinerea unui nou paşaport să
verifice condiţiile în care se pot reîntoarce în ţara în care se află.
Pot rezolva formalităţile de obţinere a noului paşaport prin poştă?

Nu. Persoanele care se află temporar în străinătate pot obţine un nou paşaport numai prin intermediul
unui mandatar din România, căruia trebuie să îi trimită o procură autentificată la ambasada sau
consulatul român din ţara în care se află. Procurile reprezintă acte de voinţă ale persoanelor, care trebuie
exprimate personal în prezenţa funcţionarului consular (care, în astfel de situaţii, îndeplineşte funcţia
unui notar). Funcţionarul consular, când autentifică procura, certifică pe propria răspundere faptul că
titularul procurii este cel care a semnat acest act. Acceptarea autentificării unei procuri prin poştă, fără
ca funcţionarul consular să verifice identitatea persoanei şi conformitatea semnăturii, ar reprezenta o
încălcare a legii.
În cazul în care copilul nostru minor se află în România, iar noi, ambii părinţi, ne aflăm în
străinătate, cum putem să îl aducem pe copil să ne viziteze?
Copiii minori pot fi înscrişi în paşapoartele părinţilor. Cea mai sigură cale de a îl aduce pe copil în ţara
în care vă aflaţi este ca unul dintre părinţi să se deplaseze în România şi să revină împreună cu copilul.
Dacă acest lucru nu este posibil, părinţii pot împuternici o altă persoană din România, care călătoreşte în
ţara în care ei se află, să îl însoţească pe copilul minor. Împuternicirea trebuie autentificată la ambasada
sau consulatul României cel mai apropiat, iar persoana care îl va însoţi pe copil va trebui să prezinte la
ieşirea din România împuternicirea părinţilor în original şi un certificat de cazier judiciar emis cu cel
mult o lună înaintea călătoriei.
În cazul în care copilul nu are paşaport individual, părinţii vor trebui să împuternicească o persoană din
România pentru obţinerea unui astfel de paşaport pentru copil.
Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care părinţii doresc ca copilul lor minor să călătorească în
România însoţit de o altă persoană.
2. Eliberarea unui nou paşaport pentru cetăţenii români aflaţi permanent în

străinătate
Cetăţenii români aflaţi permanent în străinătate (cu domiciliul stabil în străinătate), ale
căror paşapoarte au expirat, au fost pierdute sau furate, se pot adresa misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare ale României pentru a solicita obţinerea unui nou
paşaport.
Valabilitatea paşapoartelor emise înainte de data de 1 mai 2002 nu mai poate fi
prelungită. Posesorul unui astfel de paşaport poate solicita emiterea unui nou paşaport,
dacă valabilitatea celui existent a expirat.
27
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare îi pot sprijini pe cetăţenii români la obţinerea
paşapoartelor, prin preluarea cererilor şi a documentelor adiţionale şi transmiterea
lor la Direcţia Generală de Paşapoarte din Bucureşti.
Persoana care are nevoie de un nou paşaport se poate adresa ambasadei sau consulatului
român din ţara de domiciliu, pentru completarea şi depunerea cererii de obţinere a
paşaportului. Cererea se completează şi se semnează de fiecare solicitant.
Cererea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
• paşaportul anterior,
• acte de stare civilă (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie),
• patru fotografii de tip paşaport, color, de dată recentă
• documentul oficial care dovedeşte statutul de rezident permanent al titularului în
ţara de domiciliu.
Pot fi acceptate ca documente doveditoare ale statutului de rezident permanent, în
conformitate cu practica locală: permisele de şedere permanentă, permisele de muncă cu
valabilitate mai mare de un an, paşapoartele naţionale, adeverinţe oficiale emise de
autorităţile de imigrare.
Paşaportul se trimite solicitantului de ambasada sau consulatul la care a fost depusă
cererea. Termenul de procesare a cererilor depuse prin intermediul ambasadelor şi
consulatelor este de aproximativ 4 luni (în unele cazuri ajungând la 6 luni).
Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare ale cererilor de
paşaport. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea
completării.
Depunerea cererii de obţinere a paşaportului, legalizarea şi certificarea copiilor de pe
documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau
În cazul copiilor minori, cererea de obţinere a paşaportului se semnează de ambii părinţi,
iar la documentele adiţionale se adaugă:
• declaraţia de consimţământ a ambilor părinţi (autentificată la ambasadă sau
consulat, în prezenţa ambilor părinţi);
• copii ale paşapoartelor ambilor părinţi;
• copii ale documentelor care dovedesc statutul de rezident permanent al cel puţin
unuia dintre părinţi.
În cazul în care paşapoartele româneşti ale părinţilor nu conţin menţiunea de stabilire a
domiciliului în străinătate, atunci este obligatoriu ca, odată cu cererea de obţinere a
paşaportului pentru copilul minor să fie depusă şi o cerere de obţinere a unui paşaport
nou pentru cel puţin unul dintre părinţi (care dovedeşte statutul de rezident permanent în
ţara de domiciliu).
În cazul în care minorul locuieşte numai cu unul dintre părinţi în străinătate, este necesar
ca la cererea de obţinere a paşaportului pentru minor să fie adăugată declaraţia de
consimţământ a celuilalt părinte, autentificată, în original.
Pentru persoanele care au nevoie de paşaport într-un termen mai scurt decât cel uzual,
există posibilitatea obţinerii paşaportului prin intermediul unei procuri (mandat) care
se autentifică la ambasada sau consulatul român din străinătate.
Persoana care are nevoie de un nou paşaport (mandant) trebuie să se prezinte la ambasada
sau consulatul român cel mai apropiat şi să solicite autentificarea unei procuri (mandat),
28
prin care împuterniceşte o altă persoană aflată în România (mandatar) să se adreseze
Direcţiei Generale de Paşapoarte din Bucureşti şi să solicite paşaportul în numele
mandantului.
Pentru autentificarea procurii, mandantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau
consulatului român:
• paşaportul românesc existent;
• patru fotografii de tip paşaport, color, de dată recentă;
• un document oficial (emis de autorităţile statului în care cetăţeanul român îşi are
reşedinţa permanentă) care să dovedească statutul de rezident permanent al
titularului pe teritoriul acelui stat.
Pot fi acceptate ca documente doveditoare ale statutului de rezident permanent, în
conformitate cu practica locală: permisele de şedere permanentă, permisele de muncă cu
valabilitate mai mare de un an, paşapoartele naţionale, adeverinţe oficiale emise de
autorităţile de imigrare.
Pe baza procurii, mandatarul din România se va adresa Direcţiei Generale de Paşapoarte
din Bucureşti şi va prezenta:
• cererea de eliberare a paşaportului (completată şi semnată de mandant la sediul
ambasadei sau consulatului român din străinătate şi certificată de ambasadă sau
consulat),
• copia paşaportului românesc anterior (certificată de ambasadă sau consulat),
• actele de stare civilă (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie) ale
mandantului (în original sau certificate de ambasadă sau consulat),
• documentul doveditor al statutului de rezident permanent în străinătate (certificat
de ambasadă sau consulat) şi
• fotografiile (certificate de ambasadă sau consulat).
Paşaportul obţinut în acest mod se trimite de mandatar mandantului, fără intervenţia
ambasadei sau consulatului român.
Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare ale procurilor şi
ale cererilor de paşaport. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în
vederea completării.
Autentificarea procurilor, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse
taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
În cazul copiilor minori, procura trebuie făcută de ambii părinţi (mandanţi) şi trebuie
însoţită de copii ale paşapoartelor româneşti ale părinţilor şi de documentele doveditoare
ale statutului legal al părinţilor în străinătate.
În cazul în care minorul locuieşte numai cu unul dintre părinţi în străinătate, mandatarul
va trebui să depună la biroul teritorial de paşapoarte din România şi o declaraţie autentică
de consimţământ a celuilalt părinte al minorului.
În cazul paşapoartelor pierdute sau furate, este necesară sesizarea autorităţilor locale de
poliţie şi obţinerea unei dovezi a reclamării pierderii sau furtului, care va fi prezentată la
ambasadă sau consulat odată cu depunerea cererii pentru noul paşaport.
Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în
funcţie de practica locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere
a paşapoartelor pot fi accesate pe site-ul http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/ al Direcţiei
Generale de Paşapoarte.
29
În condiţiile în care am domiciliul stabil în străinătate, pot rezolva formalităţile de obţinere a
noului paşaport prin poştă?
Da, de regulă. Trebuie în primul rând să verificaţi cu ambasada sau consulatul român dacă sunt
autorizate să accepte cererea dumneavoastră prin poştă.
Trebuie să vă asiguraţi de existenţa unui serviciu de poştă funcţional, care să garanteze livrarea
corespondenţei şi confirmarea livrării. S-au înregistrat frecvent cazuri în care corespondenţa transmisă
de persoane sau de consulate a fost pierdută, iar actele nu au mai putut fi recuperate.
Trebuie să vă asiguraţi, de asemenea, că există posibilitatea efectuării plăţii taxelor consulare prin
corespondenţă (cec, bilet la ordin, mandat poştal).
Este recomandabil ca, în cazul trimiterii cererii prin poştă, să includeţi un plic de returnare a
paşaportului, timbrat şi auto-adresat. Ambasadele şi consulatele României pot expedia numai poştă
normală (fără garanţie sau confirmare de primire). În cazul pierderii corespondenţei, inclusiv cea
transmisă de ambasadă sau consulat, responsabilitatea exclusivă revine serviciului de poştă utilizat.
În condiţiile în care am domciliul stabil în străinătate, pot să păstrez buletinul de identitate

românesc?
Nu. Potrivit legii, orice persoană are un singur domiciliu şi poate avea mai multe reşedinţe. Buletinul de
identitate este documentul care certifică domiciliul unei persoane în România. În condiţiile în care
persoana îşi stabileşte domiciliul în străinătate, buletinul de identitate nu se mai justifică, persoana
neputând avea două domicilii. Pentru atestarea domiciliului se eliberează paşapoartele de cetăţeni
români cu domiciliul în străinătate, în care autorităţile române înscriu menţiunea de domiciliu în ţara
respectivă.
La obţinerea paşaportului, persoanele care au deţinut buletin de identitate au obligaţia de a preda acest
document ambasadei sau consulatului la care au obţinut paşaportul.
Ce trebuie să fac dacă doresc să obţin din nou buletinul de identitate?

Dacă v-aţi stabilit domiciliul în străinătate şi aţi obţinut un paşaport care are înscrisă menţiunea acestui
domiciliu, înseamnă că în evidenţele autorităţilor române figuraţi care cetăţean român stabilit în
străinătate, care nu mai are dreptul să deţină buletin de identitate. Pentru a redobândi buletinul de
identitate este necesar să solicitaţi restabilirea domiciliului în România. Restabilirea domiciliului în
România atrage anularea paşaportului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate şi eliberarea
buletinului de identitate, care certifică existenţa domiciliului pe teritoriul României.
Pentru obţinerea buletinului de identitate este necesar să dovediţi existenţa domiciliului, cu documente
relevante (act de proprietate, act de închiriere, act de luare în spaţiu etc.). Cererile de obţinere a
buletinului de identitate se adresează biroului de poliţie din localitatea în care vă stabiliţi domiciliul.
După obţinerea buletinului de identitate, având în vedere că paşaportul de cetăţean român cu domiciliul
în străinătate a fost anulat, puteţi solicita obţinerea unui paşaport individual de cetăţean român, cu
menţionarea domiciliuliui în România.
3. Includerea copiilor minori în paşapoartele părinţilor

Cetăţenii români aflaţi în străinătate care doresc includerea unui copil minor în paşaport
se pot adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat în vederea efectuării
acestei operaţiuni.
Includerea copilului minor în paşapoartele părinţilor se realizează la birourile teritoriale
de paşapoarte din România. Ambasadele şi consulatele României pot prelua aceste cereri
de la solicitanţi, pe care le transmit la Direcţia Generală de Paşapoarte din Bucureşti, în
vederea rezolvării.
Cererile de includere a copiilor minori în paşaport se semnează de ambii părinţi. În cazul
în care cererea se semnază de un singur părinte, este necesară declaraţia de
30
consimţământ, autentică, în original, a celuilalt părinte. Cererile trebuie să fie însoţite de
certificatul de naştere al copilului, de copiile paşapoartelor ambilor părinţi şi de
documentele doveditoare ale statutului legal al părinţilor în ţara de reşedinţă sau de
domiciliu. La cerere se adaugă două fotografii ale minorului. Fotografiile trebuie să fie de
tip paşaport, color şi de dată recentă.
Includerea copiilor minori în paşapoartele părinţilor se face prin aplicarea în paşaportul
părinţilor a unui colant informatizat, care conţine datele de identificare ale minorului şi
fotografia acestuia.
Copiii minori nu pot fi înscrişi în paşapoartele altor persoane decât cele ale părinţilor.
Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de
includere a copiilor minori în paşapoartele părinţilor. Acestea sunt puse la dispoziţia
persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.
Includerea copiilor minori în paşapoartele părinţilor, legalizarea şi certificarea copiilor de
pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau
Se poate înscrie copilul minor în paşaportul altei persoane decât părinţii?
Nu. Copiii minori pot fi înscrişi numai în paşapoartele părinţilor, fie ale ambilor, fie numai al unuia
dintre părinţi. În cazul înscrierii numai în paşaportului unuia dintre părinţi, este necesar consimţământul
autentic al celuilalt părinte, chiar dacă părinţii sunt divorţaţi şi există o hotărâre judecătorească de
încredinţare a minorului.
În cazul în care copilul minor nu are părinţi, atunci i se poate elibera un paşaport individual dar numai cu
acordul persoanei juridic responsabilă pentru creşterea şi supravegherea minorului, desemnată de o
instanţă de judecată prin hotărâre. În acest caz, minorul poate fi, de asemenea, înscris în paşaportul
persoanei responsabile.
Pot fi înscrişi mai mulţi copii în paşapoartele părinţilor?

Da. De regulă, paşaportul prevede posibilitatea înscrierii a doi copii, dar în cazuri jusitificate se poate
face înscrierea şi a mai multor copii.
Până la ce vârstă poate fi un copil minor înscris în paşaportul părintelui?

Până la vârsta de 14 ani. După împlinirea vârstei de 14 ani, copilului minor i se eliberează paşaport
individual, pe baza consimţământului scris şi autentic al ambilor părinţi. Înainte de eliberarea
paşaportului minorul trebuie să obţină un buletin de identitate.
4.3 Certificate de cazier judiciar
Obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România

Ambasadele şi consulatele României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate
la obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România.
Certificatele de cazier judiciar pot fi solicitate de titulari sau prin intermediul unui
mandatar, prin completarea cererii corespunzătoare, precizarea motivului pentru care este
solicitat actul şi prezentarea unui act de identitate.
Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din
România. Durata de procesare a acestor cereri este de aproximativ 3 luni.
31
obţinere a acestor documente. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate
gratuit, în vederea completării.
Eliberarea certificatelor de cazier judiciar, legalizarea şi certificarea copiilor de pe
documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau
Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea
lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor
române competente (Direcţia Cazier Judiciar a Ministerului Administraţiei şi Internelor).
Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de ambasada sau consulatul
României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de
ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau supra-legalizată
de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor
internaţionale aplicabile.
Care este perioada de valabilitate a certificatului de cazier judiciar?
Potrivit legii române, certificatul de cazier judiciar este valabil o perioadă de 6 luni de la data emiterii.
Dacă depăşiţi această perioadă, va trebui să solicitaţi şi să obţineţi un nou certificat.
După ce am obţinut certificatul de cazier judiciar, mai trebuie să facem alte formalităţi pentru
recunoaşterea lui de către autorităţile statului în care ne aflăm?
Depinde de la ţară la ţară. În unele state, actele oficiale străine (inclusiv cele româneşti) nu sunt
recunoscute decât dacă poartă însemnele unei legalizări sau supralegalizări oficiale. În ţările semnatare
ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei de supralegalizare a actelor oficiale
străine, certificatele emise de autorităţile române sunt recunoscute dacă poartă legalizarea cu Apostilă.
Legalizarea cu Apostilă se face în România de prefecturile municipiilor reşedinţă de judeţ.
În statele cu care România a încheiat acorduri de recunoaştere a actelor oficiale, acestea sunt
recunoscute direct, fără nici o altă formalitate.
În statele care nici nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga, nici nu au încheiat acorduri de
recunoaştere a actelor cu România, actele oficiale române sunt recunoscute numai dacă sunt legalizate şi
supralegalizate de autorităţile române. Legalizarea unui certificat de naştere sau a oricărui alt act oficial
se face de instituţia emitentă, iar supralegalizarea se face de Ministerul Afacerilor Externe.
Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi
autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.
4.4 Acte de stare civilă
1. Obţinerea actelor de stare civilă din România

Ambasadele şi consulatele României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate
la obţinerea unor duplicate ale certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces).
Pentru obţinerea certificatelor de naştere, titularii se pot adresa ambasadei sau
consulatului român cel mai apropiat. Certificatele de naştere se eliberează numai la
cererea titularilor lor. Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a
actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.
32
Certificatele de căsătorie pot fi solicitate de unul dintre soţi, prin completarea cererii
corespunzătoare şi prezentarea copiei paşaportului românesc sau a unui alt act de
identitate.
Certificatele de deces pot fi solicitate de un membru al familiei persoanei decedate, cu
precizarea motivului pentru care este necesar actul. Cererea de obţinere a certificatului de
deces trebuie să fie însoţită de paşaportul românesc al solicitantului sau de un alt act de
identitate al acestuia.
Certificatele de cazier judiciar pot fi solicitate numai de titulari, prin completarea cererii
corespunzătoare, precizarea motivului pentru care este solicitat actul şi prezentarea
paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.
Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din
România. Durata de procesare a acestor cereri este de aproximativ 3 luni.
obţinere a acestor documente. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate
Eliberarea actelor de stare civilă şi a certificatelor de cazier judiciar, legalizarea şi
certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de
solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea
lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor
române competente (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanei, în cazul actelor de
stare civilă şi Direcţia Cazier Judiciar a Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cazul
certificatelor de cazier judiciar). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri
autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul
actului sau, dacă nu este autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar
local şi legalizată sau supra-legalizată de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei
acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.
2. Înscrierea certificatelor de stare civilă emise de autorităţi străine

Ambasadele şi consulatele României pot efectua înscrierea certificatelor de stare civilă
(naştere, căsătorie sau deces) emise de autorităţile statului în care îşi desfăşoară
activitatea.
Înscrierea acestor acte este necesară pentru recunoaşterea lor de către autorităţile române,
în vederea producerii efectelor lor juridice.
În cazul certificatelor de naştere, titularul actului sau părinţii acestuia (dacă titularul este
copil minor) se pot adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat din ţara în
care a fost emis actul, în vederea solicitării înscrierii actului străin în registrele de stare
civilă române.
Cererea trebuie să fie însoţită de certificatul de naştere străin în original, o traducere a
acestuia în limba română, copia actelor de identitate ale titularului actului sau ale
părinţilor, precum şi de o declaraţie prin care solicitantul confirmă, pe proprie răspundere
că nu a mai cerut înscrierea actului la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română.
În urma înscrierii certificatului străin, ambasada sau consulatul eliberează titluarului un
certificat de naştere românesc, în care se regăsesc datele prezente în certificatul străin.
33
În cazul certificatelor de căsătorie, titularii actului sau titularul cetăţean român (dacă
numai unul dintre soţi este cetăţean român) se pot adresa ambasadei sau consulatului
român din ţara în care a fost emis actul, în vederea solicitării înscrierii actului străin în
registrele de stare civilă române.
Cererea trebuie să fie însoţită de certificatul de căsătorie străin în original, o traducere a
acestuia în limba română, copia actelor de identitate ale soţilor, precum şi de o declaraţie
prin care solicitantul confirmă, pe proprie răspundere că nu a mai cerut înscrierea actului
la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română. Solicitanţii vor depune, de asemenea,
o declaraţie prin care confirmă, pe proprie răspundere statutul civil anterior, iar în cazul
în care din certificatul de căsătorie străin nu rezultă numele de familie al soţilor după
căsătorie, se va depune o declaraţie prin care soţii precizează care este acest nume.
Numele precizat în declaraţie va fi dovedit cu acte de identitate emise după încheierea
căsătoriei.
În cazul în care unul dintre soţi a fost căsătorit anterior, acesta va prezenta unul dintre
următoarele documente, în funcţie de caz:
• hotărârea de divorţ prin care este desfăcută căsătoria anterioară;
• hotărârea judecătorească de anulare a căsătoriei anterioare;
• certificatul de deces al soţului, împreună cu certificatul de căsătorie anterior;
• certificatul de naştere cu menţiunea desfacerii căsătoriei anterioare, înscrisă de
autorităţile de evidenţă a persoanei din România.
În cazul în care unul dintre soţi este cetăţean străin, acesta va prezenta o declaraţie
autentică, în original, prin care îşi exprimă consimţământul pentru înscrierea certificatului
în registrele de stare civilă române. Declaraţia va fi autentificată la un notar local şi va fi
legalizată sau supra-legalizată de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui
stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.
În cazul certificatelor de deces, persoana responsabilă se poate adresa ambasadei sau
consulatului român din ţara în care a fost emis actul, în vederea solicitării înscrierii
actului străin în registrele de stare civilă române.
Cererea trebuie să fie însoţită de certificatul de deces străin în original, o traducere a
acestuia în limba română, copia actului de identitate al solicitantului, precum şi de o
declaraţie prin care solicitantul confirmă, pe proprie răspundere că nu a mai cerut
înscrierea actului la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română.
înscriere a acestor documente. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate
Înscrierea certificatelor de naştere, căsătorie şi deces, legalizarea şi certificarea copiilor
de pe documente şi a traducerilor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc
de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
a certificatelor de căsătorie pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro (Inspectoratul Naţional
pentru Evidenţa Persoanelor).
3. Înregistrarea decesului în străinătate şi obţinerea certificatului de deces

românesc
34
Ambasadele şi consulatele României pot înregistra decesul cetăţenilor români în
străinătate şi pot elibera, la cerere, certificate de deces. Decesul unui cetăţean român în
străinătate trebuie declarat în termen de cel mult 3 zile de la data decesului sau de la data
descoperirii corpului neînsufelţit.
Pentru înregistrarea decesului unui cetăţean român în străinătate, persoana responsabilă
se poate adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat, care va putea elibera
certificatul de deces, necesar înhumării.
Declaraţia de înregistrare a decesului trebuie însoţită de următoarele documente:
• certificatul de deces emis de autorităţile statului în care s-a produs decesul;
• certificatul medico-legal care confirmă decesul şi stabileşte cauza decesului;
• raportul autorităţilor judiciare, în cazul în care decesul a survenit unui eveniment
violent (accident, omor, sinucidere);
• paşaportul românesc al persoanei decedate;
• certificatul de naştere al persoanei decedate;
• paşaportul sau alt act de identitate al persoanei care declară decesul.
După evaluarea documentelor prezentate, ambasada sau consulatul român eliberează
certificatul de deces românesc, pe baza semnăturii persoanei responsabile în registrele de
stare civilă.
Documentele depuse în vederea înregistrării decesului, care sunt emise de autorităţi
străine, vor trebui traduse în limba română şi certificate de ambasada sau consulatul
român.
Eliberarea certificatului de deces, legalizarea copiilor de pe documente şi a traducerilor
actelor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada
sau consulatul competent.
a certificatelor de căsătorie pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro/ (Inspectoratul
Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).
În cazul în care este necesar transportul persoanei decedate în România, în vederea
înhumării, ambasada sau consulatul român poate emite un paşaport mortuar, care va
însoţi sicriul din punctul de plecare până la destinaţie.
Pentru obţinerea paşaportului mortuar, persoana responsabilă trebuie să prezinte
funcţionarului ambasadei sau consulatului român următoarele documente:
• certificatul de îmbălsămare a corpului defunctului (eliberat, de regulă, de casa
funerară care a efectuat îmbălsămarea)
• adeverinţă medicală care să confirme faptul că persoana decedată nu suferea de
boli infecţioase sau contagioase (eliberată, de regulă, de autorităţile sanitare ale
statului respectiv)
4. Înregistrarea căsătoriei în străinătate şi obţinerea certificatului de căsătorie

românesc
Ambasadele şi consulatele României în străinătate pot oficia încheierea căsătoriei dintre
doi cetăţeni români sau dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin, dacă legislaţia
statului respectiv nu interzice acest lucru. Sunt ţări care nu recunosc căsătoriile încheiate
la ambasadele sau consulatele străine şi care interzic astfel de formalităţi.
35
Căsătoria încheiată la o ambasadă sau consulat român este supusă condiţiilor de formă şi
fond prevăzute de legea română, dacă legea statului respectiv nu prevede altfel.
Condiţiile prevăzute de legea română pentru încheierea căsătoriei sunt următoarele:
• Persoanele care se căsătoresc trebuie să fi împlinit vârsta legală pentru căsătorie
(18 ani bărbaţii şi 16 ani femeile); îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu
documentele de identitate valabile (paşaport, buletin de identitate) şi cu actele de
stare civilă (certificat de naştere)
• Persoanele care se căsătoresc trebuie să nu fie căsătorite la data încheierii
căsătoriei; îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin declaraţiile personale ale
viitorilor soţi, prin care aceştia certifică pe proprie răspundere faptul că nu sunt
căsătoriţi la data încheierii căsătoriei sau, în cazul persoanelor care au fost
căsătorite anterior, prin prezentarea unuia dintre documentele următoare, în funcţie
de caz: hotărârea de divorţ prin care este desfăcută căsătoria anterioară; hotărârea
judecătorească de anulare a căsătoriei anterioare; certificatul de deces al soţului,
împreună cu certificatul de căsătorie anterior; certificatul de naştere cu menţiunea
desfacerii căsătoriei anterioare, înscrisă de autorităţile de evidenţă a persoanei din
România
• Persoanele care se căsătoresc trebuie să nu fi înregistrat deja căsătoria la altă
ambasadă, consulat sau autoritate română; îndeplinirea acestei condiţii de
dovedeşte prin completarea unei declaraţii pe proprie răspundere
• Persoanele care se căsătoresc trebuie să fie apte medical pentru încheierea
căsătoriei; îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin prezentarea unui certificat
medical din care să rezulte că fiecare dintre viitorii soţi este apt pentru a încheia
căsătoria (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii)
Oficierea căsătoriei se poate face numai după trecerea unui termen de 10 zile de la data
înregistrării cererii la ambasada sau consulatul român.
În cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean străin, acesta va trebui să prezinte, în
vederea înregistrării cererii de încheiere a căsătoriei, următoarele documente:
• un act de identitate valabil;
• certificatul de naştere;
• un certificat de celibat (care confirmă faptul că persoana nu este deja căsătorită)
emis de autorităţile statului de cetăţenie sau de ambasada sau consulatul statului de
cetăţenie;
• un certificat de cutumă (care prezintă condiţiile de formă şi fond pentru închierea
căsătoriei prevăzute de legislaţia statului de cetăţenie) emis de autorităţile statului
de cetăţenie sau de ambasada sau consulatul statului de cetăţenie.
După oficierea căsătoriei, ambasada sau consulatul român eliberează soţilor certificatul
de căsătorie românesc, pe baza semnăturii ambilor soţi şi a martorilor în registrele de
stare civilă.
Documentele depuse în vederea încheierii căsătoriei, care sunt emise de autorităţi străine,
vor trebui traduse în limba română şi certificate de ambasada sau consulatul român.
Eliberarea certificatului de căsătorie, legalizarea copiilor de pe documente şi a
traducerilor actelor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la
ambasada sau consulatul competent.
36
a certificatelor de căsătorie pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro/ (Inspectoratul
Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).
5. Înregistrarea naşterii în străinătate şi obţinerea certificatului de naştere

românesc
Copiii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia
română la data naşterii, chiar dacă, potrivit legii statului în care s-au născut, obţin şi
cetăţenia acestui stat. Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia,
naşterea trebuie înregistrată la ambasada sau consulatul român din ţara în care s-a produs.
Înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat se face pe baza certificatului de naştere
emis de autorităţile statului în care aceasta s-a produs. Solicitarea de înregistrare a naşterii
şi de eliberare a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului,
dacă aceştia sunt cetăţeni români. Dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român,
solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a certificatului românesc de naştere
trebuie însoţită de declaraţia de consimţământ a celuilalt părinte, autentificată în
condiţiile legii locale.
Pentru înregistrarea naşterii şi eliberarea certificatului de naştere românesc, solicitantul
trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român certificatul de
naştere emis de autorităţile locale (tradus în limba română), care să cuprindă şi
constatarea medicală a naşterii (în unele ţări, certificatul medical de constatare a naşterii
este emis separat). Trebuie prezentate, de asemenea, paşaportul românesc al părintelui
care face declaraţia naşterii, certificatul de căsătorie al părinţilor (dacă aceştia sunt
căsătoriţi) şi documentele doveditoare ale statutului legal al părinţilor pe teritoriul statului
în care s-a produs naşterea.
În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică
a ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi
înscris în certificatul de naştere românesc emis de ambasadă sau consulat.
Certificatul de naştere românesc se eliberează direct de ambasada sau consulatul la care a
fost înregistrată cererea. Părinţilor li se înmânează certificatul de naştere pe baza
semnăturii în registrele de stare civilă aflate la ambasade şi consulate.
Pe baza certificatului de naştere emis de ambasada sau consulatul român, părinţii vor
putea solicita eliberarea unui paşaport românesc pentru copilul minor.
Eliberarea certificatului de naştere, legalizarea copiilor de pe documente şi a traducerilor
actelor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada
sau consulatul competent.
a certificatelor de naştere pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro/ (Inspectoratul Naţional
pentru Evidenţa Persoanelor).
5. Condiţii de călătorie
37
Condiţii de intrare şi regim de şedere
În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 269 din 08.04.2009,
începînd cu 9 aprilie 2009, orele 00.00, cetăţeniii români, care călătoresc în Republica
Moldova au nevoie de vize, acordate în regim de gratuitate.
Valabilitatea paşaportului trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 6

luni
1. Cererea de viză completată şi semnată de către solicitant.
2. O fotografie color, recentă, tip paşaport (3,5cm x 4,5cm)
3. Invitaţia în original, eliberată de către Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova (www. migratie.md)
4. Bilet de călătorie sau permisul de conducere, documentele de înmatriculare ale
mijlocului de transport, în cazul deplasării cu autoturismul.
5. Dovada mijloacelor de întreţinere se va face prin: card bancar internaţional
personal al solicitantului de viză (original şi fotocopie), extrasul de la bancomat
sau extrasul contului bancar de dată recentă, din care să rezulte suma deţinută de
proprietar, nu mai puţin de 500 EUR, 50 EUR/zi şedere, sau echivalentul în RON.
Nu se acceptă prezentarea banilor în numerar.
6. Asigurare medicală, valabilă pentru toată durata călătoriei
În Romania, documentele menţionate vor fi prezentate la Secţia Consulară a Ambasadei

Republicii Moldova la Bucuresti, Bulevardul Eroilor nr.8, sector 5, Bucuresti 762432,
Tel: (021) 410 98 27; Fax: (021) 410 98 26
E-mail: consulat.bucuresti@mfa.md
www.romania.mfa.gov.md
Există obligativitatea anunţării organelor de poliţie, pe raza de competenţă a cărora se

află locul de reşedinţă, în termen de 3 zile de la sosire.
In cazul în care sunteţi turist, obligativitatea anunţării poliţiei revine unităţii de cazare.
ATENŢIE! Depăşirea perioadei maxime de şedere constituie contravenţie şi este
sancţionată administrativ, amenda aplicată având un cuantum ce variază între circa 30 şi
80 USD.
• Valoarea amenzii este stabilită exclusiv de instanţa de judecată, până la achitarea ei
nefiind permisă părăsirea teritoriului Republicii Moldova.
• În cazuri deosebite, se poate aplica şi o măsura de nepermitere a intrării pe o
perioadă determinată de timp.
Obţinerea permisului de şedere în Republica Moldova este posibilă în următoarele
situaţii: căsătoria cu un cetăţean moldovean, studii sau angajare în muncă.
Cetăţenii români cu domiciliul stabil pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cei
sosiţi la studii sau la muncă, trebuie să se prezinte la Ministerul Afacerilor Interne din
Republica Moldova, Biroul Migraţie şi Azil Chişinău, b-dul Ştefan cel Mare, nr.
124, pentru obţinerea vizelor de ieşire-intrare sau de ieşire. Vizele de ieşire-intrare şi de
ieşire simple se eliberează pentru o perioadă de pînă la un an, dar nu mai mult decît
termenul de valabilitate al paşaportului sau al permisului de şedere.
38
Pentru informaţii suplimentare despre condiţiile de intrare şi regimul de şedere pe
teritoriul Republicii Moldova, recomandăm consultarea informaţiilor oficiale puse la
dispoziţie de autorităţile moldovene:
• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova
(www.mfa.md)
• Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti
Ameninţări teroriste
Riscul ameninţărilor teroriste în Republica Moldova este scăzut, însă cetăţenii români
trebuie să aibă în vedere riscurile globale pe care fenomenul terorist le poate produce
oriunde în lume.
Vă recomadăm să urmăriţi în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de
autorităţile locale şi să accesaţi periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor
Externe (www.mae.ro).
Siguranţă si criminalitate
Cetăţenii străini pot fi victime ale infracţiunilor de furt, tâlhărie, înşelăciune.
În acest context, măsurile de protecţie proprie a cetăţenilor români sunt cele cu caracater
obişnuit:
• evitarea frecventării zonelor periferice ale oraşelor pe timpul nopţii;
• păstrarea în locuri asigurate a documentelor personale şi a sumelor de bani;
• evitarea parcării, pe timpul nopţii, a autoturismelor în alte locuri decât în parcările
special amenajate şi păzite;
• deţinerea, pe durata deplasărilor zilnice, a unor sume de bani strict necesare;
• limitarea, la strictul necesar, a prezenţei în locuri publice aglomerate (pieţe, târguri,
etc.);
• evitarea achiziţionării de la persoane fizice necunoscute a unor bunuri de valoare;
• efectuarea schimburilor valutare numai la bănci sau case de schimb valutar
autorizate;
• solicitarea bonurilor sau facturilor de plată în cazul cumpărărturilor efectuate.
Dacă sunteţi victima unei infracţiuni:
Trebuie să vă adresaţi exclusiv organelor de poliţie.
• În aceste cazuri, conform legislaţiei locale, se deschide un dosar penal, în cadrul
cercetărilor ulterioare urmând a fi identificat autorul.
• Procedurile presupun, pe lângă declaraţia scrisă a victimei în faţa reprezentantului
poliţiei, citări ulterioare pentru completarea declaraţiei sau clarificarea unor detalii
survenite pe timpul cercetărilor efectuate.
În cazul în care vă este furat paşaportul, procedura este similară ca şi în cazul unei
infracţiuni.
În cazul pierderii paşaportului:
Pierderea paşaportului nu necesită deschiderea dosarului penal, astfel că, după declararea
evenimentului, poliţia eliberează adeverinţa ce confirmă declararea pierderii
documentului fără alte demersuri suplimentare şi/sau citări ulterioare.
39
Este recomandabil să păstraţi documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi
banii sau cărţile de credit în locuri sigure şi să nu le expuneţi în mod vizibil asupra
dumneavoastră sau în maşini.
Maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă.
În cazul în care călătoriţi cu autobuze sau trenuri vă recomandăm să aveţi bagajele în
atenţie pe întreaga durată a călătoriei.
Pentru ieşirile în oraşe, în special în zonele aglomerate, vă recomandăm ca documentele
personale să le lăsaţi la hotel şi să păstraţi la dumneavoastră o copie a actelor de identitate
(paşaport, permis de şedere).
Dacă vă este afectată siguranţa personală, vă recomandăm contactarea celui mai apropiat
birou al poliţiei.
În caz de incident grav, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă:
• 955 - Poliţia
• 903 - Salvarea
Sistemul medical
Recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Republica Moldova să încheie
poliţe de asigurare medicală de călătorie, care să acopere cheltuielile medicale pentru
intervenţiile de urgenţă, tratament şi evacuare.
Asigurările medicale de călătorie sunt acceptate de unităţile medicale, fiind necesară însă
confirmarea prealabilă a plăţii de către firma de asigurare română.
Condiţii privind traficul auto

Legislaţia rutiera din Republica Moldova este apoximativ similară, în privinţa regulilor
de circulaţie, cu aceea din România.
Limitele admise de viteză sunt de 60 km/h în localităţi şi 90 km/h în afara localităţilor.
Folosirea centurii de siguranţa este obligatorie, atât în localităţi cât şi în afara acestora.
Parcarea este permisă în locurile special amenajate, dar şi pe drumurile publice, în
situaţia în care nu există indicatoare rutiere de interdicţie.
Permisul de conducere
Permisul de conducere românesc este recunoscut în Republica Moldova, dacă termenul
de valabilitate înscris în document nu a expirat.
Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie

În cazul accidentelor rutiere, indiferent de gravitatea lor, este interzisă, până la sosirea
agenţilor de circulaţie, schimbarea poziţiei autovehiculului sau deplasarea acestuia de la
locul producerii accidentului. Telefoanele utile pentru aceste situaţii sunt:
• Direcţia Poliţiei Rutiere: 255920, 213040
• Serviciul Poliţiei Rutiere Chişinău: 272173, 271095, 271742
Reglementari vamale
La intrarea în Republica Moldova există obligativitatea declarării bunurilor aflate în
posesia dumneavoastră .
40
Pentru obiectele de uz personal, precum şi pentru bunurile ce nu se încadrează în această
categorie, care nu sunt destinate comercializării sau activităţilor de producţie şi a căror
valoare nu depăşeşte 200 de euro, declaraţia se face verbal, neexistând obligativitatea
achitării de taxe vamale.
Pot fi, de asemenea, introduse, fără plata taxelor vamale, obiecte din metale şi pietre
preţioase (maximum 5 bucăţi) şi sume de până la 100.000 de euro.
Nu este admisă introducerea de
• droguri,
• armament,
• muniţie,
• obiecte de patrimoniu cultural (dacă nu există autorizaţia eliberată de autoritatea
română competentă), autovehicule neînmatriculate,
• animale vii,
• carne,
• ţigări (în cantitate mai mare de 200 de bucăţi ţigarete/persoană),
• băuturi alcoolice (în cantitate mai mare de 2 l/persoană).
La părăsirea teritoriului moldovean se aplică aceleaşi prevederi vamale. Sumele în valută
ce nu depăşesc plafonul menţionat, sunt supuse confiscării în cazul în care nu au fost
declarate la intrare.
Utilizarea cărţilor de credit

În Republica Moldova, sistemul de plată prin cărţi de credit este aproape inexistent,
plăţile efectuându-se exclusiv în numerar.
Cărţile de cerdit pot fi utilizate la obţinerea monedei locale numai prin intermediul
băncilor locale.
Unităţile bancare asigură şi transferuri bancare din străinătate către persoane fizice aflate
temporar pe teritoriul moldovean.
Regimul animalelor de companie

Intrarea în Republica Moldova a animalelor de companie se face în baza paşapoartelor
eliberate de autorităţile romane abilitate, în care să fie consemnate vaccinările animalelor.
La punctele de frontieră se efectuează un control sanitar-veterinar, ce presupune, pe lângă
verificarea documentului menţionat, un control al animalului.
Pentru controlul respectiv se percepe taxă.
Nu există obligativitatea carantinei pentru animalele de companie.
6. Diagrama ambasadei
41
Ambasada
Am basador Sectia consulara
Filip Teodorescu
Servicii consulare Sectia vize
Cetatenie romana Informatii utile
Tipuri de vize
Acte notariale
Documente de calatorie Taxe consulare
Certificate de
cazier judiciar Cadrul legislativ
Acte de stare
civila
42

Ambasada Romeaniei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ambasada Romeaniei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educatiei din Republica Moldova

Tema: “Ambasada României la Chişinău”

Efectuat de elevul gr. I-403: Gîrşteoga Constantin

A verificat prof : Gheorghiţă Mariana

Ambasada României în Republica Moldova

Adresa: Chişinău, str. Bucureşti, nr. 66/1

Telefon: 00373 22 21.30.37

I. SECŢIA CONSULARĂ - VIZE

Luni - Vineri – 8.00-16.00 – persoane fizice si juridice.

ELIBERARI PASAPOARTE SI INFORMATII:

Adresa: Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2

II. SECŢIA CONSULARĂ - Cetăţenie, acte notariale, etc

PROGRAM: Luni - Vineri orele: 08.00 - 16.00

Adresa: Chişinău, str. Vlaicu Parcalab nr. 39

Telefon: 00373 22 22.83.60;

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, cetăţenii

ÎN ATENŢIA SOLICITANȚILOR DE VIZĂ

- FORMULARELE DE VIZĂ SE OBŢIN GRATUIT LA INTRAREA ÎN CONSULAT

3.1 Viza de tranzit aeroportuar identificată prin simbolul A

3.2 Viza de tranzit identificată prin simbolul B

- în cazul în care deplasarea se face cu un autovehicul, se vor prezenta permisul de

IMPORTANT: Începând cu 11 iulie 2008, a intrat în vigoare un regim simplificat de

3.3 Viza de scurta sedere - tip C

I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de scurtă şedere:

- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să

- bilet de călătorie/rezervare valabil/ă până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea

- dovada asigurării condiţiilor de cazare (rezervare la o unitate de cazare, act de

- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar

- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al

- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

II. Documente solicitate pentru a justifica scopul călătoriei

MISIUNE (C/M) (art. 36, alin. 1, lit. a din OUG 194/2002)

TURISM (C/TU) (art. 36, alin. 1, lit. b din OUG 194/2002)

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării

ACTIVITĂŢI SPORTIVE (C/SP) (pentru participanţii la evenimente sportive

ALTE ACTIVITĂŢI (C/ZA)

culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte

Pentru toate aceste activităţi este necesară:

- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă,

A. pentru membrii permanenţi ai delegaţiilor oficiale care, ca urmare a unei invitaţii

B. pentru membrii profesiilor liberale care participă la expoziţii internaţionale,

C. pentru membrii echipajelor de pe trenuri, de pe vagoane frigorifice şi locomotive

E. pentru persoanele care participă la activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice,

F. pentru elevii, studenţii instituţiilor universitare şi postuniversitare şi profesorii

G. pentru participanţii la programe oficiale de schimb organizate de oraşe înfrăţite şi

H. pentru reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile care întreprind călătorii în

I. pentru persoanele care asistă la ceremonii funerare:

– un document oficial care să confirme decesul;

J. pentru vizitarea cimitirelor civile şi militare:

– un document oficial care să confirme existenţa şi conservarea mormantului;

K. pentru persoanele care călătoresc în scopuri medicale şi persoanele care trebuie

– un document oficial din partea instituţiei medicale, care să confirme necesitatea

3.4 Viza de lungă şedere - tip D

I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de lungă şedere:

- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să

- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al

- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

II. Documente specifice necesare diferitelor categorii de vize de lungă şedere

ACTIVITĂŢI ECONOMICE (D/AE)

ACTIVITĂŢI PROFESIONALE (D/AP)

- dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care

ACTIVITĂŢI COMERCIALE (D/AC)

CUM SE OBTINE AVIZUL AGENŢIEI ROMÂNE PENTRU INVESTIŢII