Sunteți pe pagina 1din 6

Testul 1

1. Principiul identităţii precizează că, în acelaşi timp şi sub acelaşi raport, orice formă logică este:
a. egală cu altă formă logică?
b. identică cu ea însăşi?
c. asemănătoare cu altă formă logică?
d. identică cu altă formă logică?

2. Principiul noncontradicţiei precizează că, în acelaşi timp şi sub acelaşi raport:


a. există două propoziţii adevărate care se contrazic?
b. este imposibil ca două propoziţii diferite să fie adevărate împreună?
c. este imposibil ca două propoziţii contradictorii să fie adevărate împreună?
d. este imposibil ca două propoziţii negative să fie adevărate împreună?

3. Principiul terţului exclus precizează că, în acelaşi timp şi sub acelaşi raport:
a. orice propoziţie sau are o anumită proprietate sau are altă proprietate?
b. nu pot fi acceptate în acelaşi timp două propoziţii diferite?
c. orice propoziţie este sau adevărată sau falsă, a treia posibilitate nu există?
d. nu pot fi acceptate în acelaşi timp două propoziţii negative?

4. Principiul raţiunii suficiente precizează că:


a. orice propoziţie poate fi admisă dacă este concluzia unei deducţii?
b. orice propoziţie trebuie admisă sau respinsă în virtutea unui temei?
c. orice propoziţie trebuie admisă dacă este concluzia unei inducţii?
d. orice propoziţie trebuie admisă dacă este evidentă?

5. Ce se înţelege prin conţinutul noţiunii:


a. totalitatea deosebirilor dintre obiectele din clasa respectivă şi obiectele din alte clase?
b. totalitatea proprietăţilor comune ale obiectelor dintr-o anumită clasă?
c. totalitatea semnlelor sau a notelor care reflectă pe plan mintal însuşirile esenţiale,
generale şi necesare comune tuturor obiectelor dintr-o anumită clasă?
d. totalitatea obiectelor din clasa la care se referă noţiunea?

6. În ce constă raportul dintre conţinutul şi sfera noţiunii în cazul noţiunilor aflate în raport de
ordonare (subordonare-supraordonare):
a. cu cât conţinutul creşte, cu atât se reduce sfera, şi vice versa?
b. odată cu creşterea conţinutului creşte şi sfera?
c. odată cu scăderea sferei scade şi conţinutul?
d. conţinutul şi sfera se exclud reciproc?

7. Care dintre următoarele reguli ale definiţiei nu este corectă:


a. regula adecvării?
b. regula criteriului unic?
c. regula evitării circularităţii?
d. regula clarităţii şi a univocităţii?

8. Care dintre următoarele reguli ale clasificării nu este corectă:


1
a. regula excluderii claselor?
b. regula sumei?
c. regula omogenităţii?
d. regula formei afirmative?

9. Care este structura logică a propoziţiei categorice simple:


a. subiect, predicat, atribut, complement?
b. premise, concluzie, inferenţă?
c. subiect, predicat, cópulă, cuantificator?
d. negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie?

10. Care sunt tipurile de propoziţii categorice simple după calitate:


a. individuale şi generale?
b. afirmative şi negative?
c. precise şi imprecise?
d. subordonate şi supraordonate?

11. Care sunt tipurile de propoziţii categorice simple după cantitate:


a. universale şi particulare?
b. afirmative şi negative?
c. adevărate şi false?
d. contrare şi contradictorii?

12. Care sunt tipurile de propoziţii categorice simple după criteriul combinat al calităţii şi al
cantităţii:
a. individuale, generale, subordonate şi supraordonate?
b. adevărate, false, nedeterminate?
c. cognitive, interogative, imperative, optative?
d. universal-afirmative, universal-negative, particular-afirmative, particular-negative?

13. Cum se scrie prescurtat propoziţia particular-afirmativă „Unii S sunt P”:


a. SaP?
b. SeP?
c. SiP?
d. SoP?

14. Cum se scrie prescurtat propoziţia particular-negativă „Unii S nu sunt P”:


a. SaP?
b. SeP?
c. SiP?
d. SoP?

15. Cum se scrie prescurtat propoziţia universal-afirmativă „Toţi S sunt P”:


a. SaP?
b. SeP?
c. SiP?
d. SoP?

16. Cum se scrie prescurtat propoziţia universal-negativă „Niciun S nu este P”:


2
a. SaP?
b. SeP?
c. SiP?
d. SoP?

17. Ce se înţelege prin distributivitatea termenilor:


a. afirmarea sau negarea completă a sferei lor?
b. împărţirea sferei lor în sfere subordonate?
c. includerea sferei lor în sfere supraordonate?
d. aranjarea lor în ordinea crescătoare sau descrescătoare a sferelor lor?

18. Care sunt raporturile de opoziţie dintre propoziţii pe baza pătratului logic:
a. afirmaţie şi negaţie?
b. incluziune şi excluziune?
c. contrarietate, subcontrarietate, subalternare, contradicţie?
d. compatibilitate şi incompatibilitate?

19. Când sunt două propoziţii în raport de contradicţie:


a. când nu pot fi ambele adevărate în acelaşi timp?
b. când nu pot fi ambele nici adevărate, nici false în acelaşi timp?
c. când nu pot fi ambele false în acelaşi timp?
d. când una nu poate fi dedusă din cealaltă?

20. Care dintre următoarele inferenţe imediate pe baza pătratului logic este corectă:
a. din falsitatea propoziţiei SaP rezultă falsitatea propoziţiei SiP?
b. din adevărul propoziţiei SoP rezultă adevărul propoziţiei SeP?
c. din falsitatea propoziţiei SeP rezultă adevărul propoziţiei SaP?
d. din adevărul propoziţiei SaP rezultă falsitatea propoziţiei SoP?

Precizare: La fiecare întrebare, se va alege o singură variantă de răspuns, cea care se


consideră a fi valabilă, prin încercuirea literei care o precede (a, b, c, d).

NOTĂ:
Se cer: a) 10 răspunsuri corecte pentru nota 5
b) 11 răspunsuri corecte pentru nota 6
c) 12 răspunsuri corecte pentru nota 7
d) 13 răspunsuri corecte pentru nota 8
e) 14 răspunsuri corecte pentru nota 9
f) 15 sau mai multe răspunsuri corecte pentru nota 10.
Pentru mai puţin de 10 răspunsuri corecte se obţine o notă sub 5.

Termen de predare: 15.12.2009

3
Testul 2

1. Ce este negaţia unei propoziţii:


a. o propoziţie cu ordinea subiectului şi a predicatului inversată?
b. o propoziţie aflată în raport de subalternare cu propoziţia iniţială?
c. o propoziţie cu valoarea de adevăr opusă faţă de cea a propoziţiei iniţiale?
d. o propoziţie aflată în raport de contrarietate cu propoziţia iniţială?

2. Când este adevărată disjuncţia neexclusivă a două propoziţii:


a. când cel puţin o propoziţie componentă este adevărată?
b. când ambele propoziţii componente sunt false?
c. când cel puţin o propoziţie componentă este falsă?
d. când o propoziţie este premisa celeilalte?

3. Când este adevărată disjuncţia exclusivă a două propoziţii:


a. când ambele propoziţii componente sunt adevărate?
b. când o propoziţie componentă este adevărată şi cealaltă este falsă?
c. când cel puţin o propoziţie componentă este adevărată?
d. când ambele propoziţii componente sunt false?

4. Când este falsă implicaţia dintre două propoziţii:


a. când antecedentul este fals şi consecventul este adevărat?
b. când şi antecedentul este fals şi consecventul este fals?
c. când antecedentul este adevărat şi consecventul este fals?
d. când şi antecedentul este adevărat şi consecventul este adevărat?

5. Când este adevărată echivalenţa a două propoziţii:


a. când o propoziţie componentă este adevărată şi cealaltă este falsă?
b. când ambele propoziţii componente sunt false?
c. când cele două propoziţii sunt compatibile?
d. când ambele propoziţii componente au aceeaşi valoare de adevăr?

6. În ce constă conversiunea propoziţiilor categorice simple:


a. în inversarea locurilor subiectului şi predicatului şi păstrarea calităţii propoziţiei?
b. în menţinerea cantităţii propoziţiei iniţiale şi negarea calităţii?
c. în schimbarea atât a cantităţii cât şi a calităţii propoziţiei iniţiale ?
d. în negarea simultană a subiectului şi a predicatului propoziţiei iniţiale?

7. În ce constă obversiunea propoziţiilor categorice simple:


a. în negarea simultană a subiectului şi a calităţii propoziţiei iniţiale?
b. în negarea simultană a predicatului şi a legăturii dintre subiect şi predicat?
c. în inversarea locurilor subiectului şi predicatului propoziţiei iniţiale?
d. în includerea subiectului în sfera predicatului propoziţiei iniţiale?

8. Cum se realizează contrapoziţia unei propoziţii date:


a. prin inversarea locurilor subiectului şi al predicatului şi negarea ambilor termeni?
b. prin negarea subiectului şi a legăturii dintre subiect şi predicat?
c. prin negarea predicatului şi menţinerea calităţii propoziţiei iniţiale?
d. prin afirmarea celor doi termeni şi negarea legăturii dintre ei?

4
9. Ce este un silogism categoric simplu:
a. un raţionament inductiv cu o premisă şi o concluzie?
b. un raţionament deductiv cu două premise şi o concluzie?
c. un raţionament deductiv cu un număr nedeterminat de premise?
d. un lanţ de raţionamente inductive?

10. Care dintre următoarele legi generale ale silogismului este corectă:
a. silogismul trebuie să aibe cel puţin patru termeni?
b. silogismul trebuie să aibe cel puţin o premisă particulară?
c. silogismul trebuie să aibe trei şi numai trei termeni?
d. dacă ambele premise sunt negative, concluzia trebuie să fie negativă?

11. Ce se înţelege prin figură silogistică:


a. o structură determinată de poziţiile premiselor?
b. o structură determinată de poziţia termenului mediu în premise?
c. o structură determinată de poziţiile termenilor în concluzie?
d. o structură determinată de mulţimea premiselor?

12. Ce se înţelege prin mod silogistic:


a. o structură determinată de mulţimea premiselor ?
b. o structură determinată de poziţia termenilor extremi în concluzie?
c. o structură determinată de poziţia termenului mediu în premise?
d. o structură determinată de cantitatea şi calitatea propoziţiilor componente?

13. Care dintre următoarele legi este valabilă pentru silogism:


a. termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puţin una din premise?
b. premisa majoră trebuie să conţină termenul subiect?
c. premisa minoră trebuie să conţină termenul predicat?
d. dacă premisele sunt particulare, concluzia trebuie să fie afirmativă?

14. Care sunt legile speciale ale figurii I silogistice:


a. premisa minoră trebuie să fie negativă?
b. cel puţin o premisă trebuie să fie particulară?
c. premisa majoră trebuie să fie universală?
d. concluzia trebuie să fie negativă?

15. Ce este entimema:


a. un silogism din care lipseşte o propoziţie?
b. un silogism cu mai mult de două premise?
c. un silogism cu concluzia particulară?
d. un silogism fără premise?

16. Ce este polisilogismul:


a. un silogism fără concluzie?
b. un lanţ de silogisme?
c. un silogism cu mai multe concluzii?
d. un silogism eliptic?

17. Ce este silogismul ipotetic pur:


5
a. un silogism a cărui concluzie este o propoziţie ipotetică?
b. un silogism a cărui concluzie este o propoziţie categorică?
c. un silogism ale cărui componente sunt propoziţii ipotetico-disjunctive?
d. un silogism ale cărui componente sunt propoziţii ipotetice?

18. Care dintre următoarele moduri ale silogismului ipotetico-categoric este valid:
a. p → q b. p → q c. p → q d. p → q
q p p ∼p
deci p? deci q? deci ∼ q? deci ∼ q?

19. Care dintre următoarele moduri ale silogismului disjunctiv-categoric este valid:
a. p ∨q b. p ∨q c. p ∨q d. p ∨q
p ∼p ∼q q
deci ∼ q? deci ∼ q? deci p? deci ∼ p?

20. Sunt dintre următoarele forme ale dilemei este corectă:


a. p → q b. p → q c. p → q d. p → q
r →q p →r r →s r →s
p ∨r q ∨r p ∨r ∼ q ∨∼ s
deci q? deci p? deci ∼ q ∨∼ s? deci p ∨r

Precizare: La fiecare întrebare, se va alege o singură variantă de răspuns, cea care se


consideră a fi valabilă, prin încercuirea literei care o precede (a, b, c, d).

NOTĂ:
Se cer: a) 10 răspunsuri corecte pentru nota 5
b) 11 răspunsuri corecte pentru nota 6
c) 12 răspunsuri corecte pentru nota 7
d) 13 răspunsuri corecte pentru nota 8
e) 14 răspunsuri corecte pentru nota 9
f) 15 sau mai multe răspunsuri corecte pentru nota 10.
Pentru mai puţin de 10 răspunsuri corecte se obţine o notă sub 5.

Termen de predare: 15.01.2010