P. 1
Mari Enigme Ale Trecutului

Mari Enigme Ale Trecutului

5.0

|Views: 1,699|Likes:
Published by niculn

More info:

Published by: niculn on Aug 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2013

pdf

text

original

Despre a,ceasla carle

Tuturor ne plae enigmele. Dar cand esre yorba despre un persona) eelebr~ sa~. cand h~[rebll:ri despre man evemmenre istonce raman [ara raspuns, povestea capata 0 dimensiune suplimentara - una pe care nici 0 opera de fictiune nu 0 poare contine. Aceasta antologie de 91 de povestiri ne poarta Inrr-un trecur dramatic in care Iacornia, rainele, intriga, tradarea, pasiunea, nesabuinta si crima au afeetat muir prea adesea cursul istoriei ~i au las at un labirint uimitor de rnistere pe care cerceratorii inca mai Incearca sa le elucideze.

Povesti faseiname ~i un caleidoscop de imagini ne transporta In miezul unor evenimente eiudate, dar adevarate, ~i ne prezinra unele dintre cele mai uimitoare si notorii personaje din ultimele secole. Episoadele relarate sum aranjate tematic mai degraba dedit cronologie, fiind lnsopre de numeroase casere ce infati~eaza intarnplari ~i personalitati similare, Totul Intr-c cavalcada plina de suspans, dezvaluiri si noi informatii semnificative.

"Disparuti fara urma", prima din cele sapte see~iuni, relareaza despre soarta celor doua corabii ale lui Sir John Franklin pierdure In timpul expeditiei arctice, astfel incat vreme de pesce un secol nu s-a mai stiut nimic despre acesra; explica de ce Mao a vrut sa scape de un rival de la conducerea Chinei rosii; ~i ceea ce s-a Intarnplar probabil cu faimosul ~ef de orchestra. Glenn Miller in zborul spre Franta din 1944. "Moqi in irnprejurari suspecre" ni-i prezinta de Dag Hammarskjold, Wolfgang Amadeus Mozart ~i dictatorul soviecie Iosif Stalin ca nurnarandu-se prinrre eei care au avut parte de un sfiir~it Invaluit In

mister. Printre figmile fascinante introduse In "Personaje ciudate si enigmatice" se afla Lawrence al Arabiei, sinistrul calugar Rasputin, lord Byron si Benedict Arnold.

"Vinovat sau nevinovar?" - esre intrebarea care 'inca se mai pune In ceea ce-i privesre pe anarhistii Sacco si Vanzetri, spioana Mara Hari din eel de-Al Doilea Razboi Mondial ~i presedinrele Nixon in afacerea Watergate. Istorisiri]e despre acestia, precum $i despre alre personaje sum prezelltare ill cea de a patra seqiune. Regele Arthur din Camelot, conrele Dracula, lady Godiva, Romeo ~i Julieta - istorici si detectivi literari Tncearca sa separe realitatea de mit 111 ,,Adevar si legenda". Stiau Statele Unite ca Japonia avea sa atace Pearl Harbor? Cine a scris cu adevarat piesele shakespeariene? Cum a ajuns Rutherford B. Hayes presedinre dupa ce a pierdm alegerile din 1876? Opiniile specialisrilor ne sunt prezentare In "Intrebari fafa. raspuns". Iar In capitolulfinal, "Grqeli fatale", aflam de ce invazia lui Hider din Rusia a fost un esec, ce l-a deterrninar pe Custer sa-i atace indienii sioux la Little Big Horn si cum strategia lui apoleon de Ia Wa(erioo a dar gre~.

Editorii de la Reader's Digest au cautat In culisele istoriei penrru a scoate la iveala cele mai inreresante evenirnente $i cele mai incitante personaje penrru aceasta incursiune In trecut, Sunr cercetate mistere, enigme si sunt prezentate opinii ale expertilor: sunt oferire raspunsuri La intrebari - dernonstrandu-se inca 0 data ca adevarul este Inrr-adevar mai ciudar decar fiqiunea.

Cuprins

[]J

Disparuti lara urmla

Destinatie: Marea Mare a Sudului

In 1785, exploratoruljrancez La Perouse a pomit Increzdtor intr-o calatorie

in [urul lumii.

Disparitia comorilor de razboi naziste

In 1945, aur in ualoare de milioane de dolan fi inestimabile op~re de artd au dispdrut.

Secretele turnului 23

Fiii regelui Ang/iei Eduard al IV-lea au flst probabi! ucisi din ordinal unchiului Lor.

o prabusire polirica 26

Ministrul Apdrdrii al Chinei intenpiona

sd tl inldture de La putere pe Mao Zedong;

in schimb, a murit intr-un accident de avion.

Explorarorul disparut al Australiei 31

in 1848, un explorator german neexperimentat

a flst pnmu! care a traverser continental:

Sfaqitul unei idile 37

Tdndrul si chiperu! soldat si-a riscat soarta

cdnd a incercat sii fogd C1l printesa cdsdtoritd.

In iadul de verdeata

Un colonel britantc era com/ins cd in jungla bmziliand se ascundeau orase dispdmte.

Cautat: Raoul Wallenberg

In!eland vigi1enta nazistilor; curafosu] diplomat suedez a flst arestat de armata sovieticd fi dus in Rusia.

Colonia disparu ta

intomindu-se in 15901.a asezarea sa din Virginia, guvernatorul englez nu a mai gdsit dedit un mesaj cifrat gravat pe un copac.

51

Zbor fara Inroarcere spre Franta 56

in 1944 Glenn Miller plecase pentru a sustine

un concert in fora trupelor; cdnd auionul sdu

a disparut.

12

Moarte in gheara arcrica 62

Englezul spera sa gdseascd Pasajui de Nord-

Vest; in schimb, el a fost eel indelung cdutat.

18 Evadare intr-o alta lume 69

Sdipitarul jizician s-a imbarcat pe un vapor

cu destinatia Sicilia; a ajuns oare in Argentina?

Moni in impreiurari susp,ecle

Regele nebun 74

Ludouic al Il-lea al Bavariei ducea 0 viafd

de basm in castelele sale: cum s-au inecat

el ;i doctoral lui intr-un lac alpin?

Moarte la N dola

42 Dag Hammarskjold incerca sa pund capd: rdzboiului ciuil din Congo, cand auionul in care se ajla s-a prdbu!it in mod misterios.

81

44 Ucis Intr-o lncaierare

Un dramaturg care l-ar fi putttt egala pe Shakespeare a fost omordt cu 0 louituri; de cutit; oare stia prea multe?

86

Destinul unei familii 90 Sinueidere sau crirna? 144
Ultimul tar al Rusiei era un conducdtor slab, Deprimat, avand de foeut fota acuzatiilor,
dar un tatd devotat; oare bolseuici: au omordt flstul explorator Meriwether Lewis a murit
intreaga fomi/ie? prematur intr-a coliba din Tennessee.
Triunghiul regal 96 o rnoarte anuntata 146
Regina Elisabeta I a Angliei avea un fovorit In 1943. !efol guvernului polonez a auut un
printre curtenii sdi; dar exista un obstacol accident de avion; moartea lui fusese anunpatd
in calea cdsdtoriei lor: acesta auea 0 sotie. cu sase sifptdmani inainte.
Ingropat intr-un morrnant anonim 98
Wolfiang Amadeus Mozart era convins
ca Recviemul pe care tt compunea era destinat
propriilor foneralii. [I]
Asasin singuratic sau conspiratier 102
La cdteua decenii dupa asasinarea lui
J F. Kennedy, La Dallas, multi americani
mai cred cd adeuaru] incd nu a flst spus. Personaje ciudale
Fiul impotriva ratalui 109
Istoria L-a judecat cu asp rime pe regele si enigmalice
Filip al Il-lea al Spaniei; a ordonal el oare •
moartea fiului sdu?
Intriga la Kremlin 113 Lawrence al Arabiei 152
Despre Iosif Stalin s-a spus cd a murit Sustindroru] fnfocat at independentei
din cauze naturale; multi au flst sceptici. popoarelor arabe a auut, se pare, motiuatii
personals pentru actiu~ile sale.

Un filozof asasinat? 118 Calugarul nelegiuit 158
S-a spus ca Rene Descartes a murit de
pneumonic in Suedia; dupa trei sute de ani Rasputin a avut 0 influenta nefosta asupra
s-a avansat ipoteza unei otrduiri. fomiliei imperiale a Rusiei; i-a urmdrit aceasta
pe Romanouipdna la moarte?

Irnparatul in exil 124 Idolul unei epoei 162
Napoleon a murit convins ca este victima unei Lordul Byron a socat 0 fntreagd natiune cu
conspiratii, date recente au douedit cd a auut via/a lui scandaloasd, dar a inspirat 0 generatie
dreptate. de luptdtori pentru libertate.

Sotul nedorit 129 Credinta in astre 167
Maria, regina Scotiei, s-a plictisit curdnd de eel mai foimos general din secolul al XVlJ-Iea
tdndru] ei SO!; a auut ea un amestec in moartea era eallfuzit de credinta in astrologie; aceasta sd
acestuia? fi flst cauza inftdngerii lui?

Tragedia de Ia Mayerling 132 Prefer sau sarlatan? 174
Doar seruitorii stiau ca arhiducele avea Nostradamus, un medic francez din secolul
o uizitd secreta; intdlnirea romanticd a auut al Xv'I-lea, a anticipat euenimente ce urmau
un sflrfit fotal pentru amdndoi. sa se petreacd in urmdtoarele 20 de secole.
Impostor pe tronul Rusiei? 139 Parintele bombei arornice 177
Fiul tarului a flst ucis eu cruzime in 1591 - Unul dintre cei care au contribuit la victoria
sau poate adeuarul este altul: Un bdrbat care se Statelor Unite in eel de-a! Doilea Rdzbo!
pretindea a Ji mostenitorul tronului si-a foeut Mondial, J Robert Oppenheimer, a flst mai
aparitia 12 ani mai tdrziu. tdrziu suspectat de trddare. Cautatorul Troiei 183 Prea scump pentru 0 regina 226
Un milionar german si-a rea/izat ambitia Maria Antoaneta a rejitzat colierul
de 0 viata cand a descoperit locul unde se aflase in ualoare de 8 milioane de dolari,
cdndua strauechiu] oras al lui Homer. dar a flst inutnuitd de scandalul prouocat
de udnzarea acestuia.
Despond pocait 188
A rdmas cunoscut in istorie sub numele de Ivan o eroare judiciara 231
eel Groaznic; primul tar al Rusin' a murit cerdnd Condamnarea pentru trddare ~'i deportarea
sa se inalie rugdeiuni pentru uictimele sale, lui Alfred Dreyfus au divizat puternic
Eroul transforrnat In tradator 190 Franta.
A flst unul dintre cei mai buni generali S01;ia autoritara 236
ai lui Washington; astdzi numele lui este Ecaterina cea Mare a ajuns pe tronul Rusiel
sinonim cu tradarea. dupa moartea sotului ei, cu care auusese
Drama pe ghea\a 195 o cdsdtorie neftricitd,
Robert F Scott nu a reusit sd ajunga primul Tradator sau patriot? 241
La Polul Sud; moartea a focut din el un erose. Pentru nationalistii irlandezi, Roger Casement
Omul care s-a crezur pilotul pacii 202 este un erou al miscarii de independenta;
Rudolf Hess voia sd puna capdt celui engLezii l-au executat pentru trddare.
de-Al Doilea Rdzboi Mondial; in schimb, Mai straniu decat fictiunea 246
a petrecut zeci de ani in inchisoare.
Povestea poli{ista a lui Edgar Allan Poe se baza
Ferneia singuratica din padure 208 pe un fopt real; ce anume stia scriitorul despre
Dian Fossey si-a consaerat uiata salvdrii crima comisd?
gorilelor din Afi'ica de Est; cine ii dorea Prabusirea unui favorir 248
moartea?
Sir Walter Raleigh, un curtean crcdincios
o avere daruita sciintei 210 at reginei Elisabeta J a Ang/iei, a [ost trimis
Mostenirea litsata de un englez a contribuit la fa moarte de succesorul acesteia.
crearea Institutului Smithsonian,
Pedeapsa eu moartea pentru spionaj atomic 252
Ethel 1i julius Rosenberg au flst executati
pentru trddare: de ce se focef/U ei »inouaii?
W Acuzata: regina 256
Regele George alIV-fea al Angliei era decis
sa scape de consoarta sa; putea fi adulterul ei
douedit?
Vinoval sau nevinoval? Iustitie egala pentru toti? 261
Au flst anarhistii Sacco si Vanzetti uictime
ale isteriei antiradieale? Sau poate unul dintre
Enigmele nerezolvate de la Watergate 214 ei era ehiar uinouat?
o spargere banald a dus la demisia presedintelui Sinueidere din ordinul Fuhrerului 265
Nixon; in ce mdsura era acesta implicat? A flst eel mai celebru general al Germaniei
Ivirea zorilor 219 naziste; de ce i-a ordonat Hitler lui Erwin
Numele ei a devenit simbolul spionaiului; Rommel sa se sinucidd?
dar a flst Mata Hari spioand? Cumplira incercare pentru un erou 270
Conspiratia cardinalilor 223 A flst Bruno Richard Hauptmann, omul
1n timpul Renasterii, Curtea papala de fa executat pentru rdpirea fi uciderea micului
Roma era un focal' de intrigi, Lindbergh, adeudratul vinovat? Adevar si legenda

In cautarea regelui Arthur 276

A domnit in epora spiritului caualeresc - asa

spune povestea; rea/ita tea (nsd este cu totul alta.

Patriotul vampir 281

Dracula este cbintesenta groazei; strdmosul sdu

real este un erou national al romdnilor.

Pe urmele unui talhar 285

Numele lui este sinonim cu lupta omului de

rdnd pentru libertate; cercetdtorii inca nu au

putut demonstra existenta lui.

Unpact Cll diavolul

In literaturd, Faust si-a udndut sujletul diauolului; a flst el un precursor al oamenilor de jtiinta de mai tdrziu?

o femeie pe Scaunul papal 293

Se spunea cd ftmei!e aveau 0 infiuenfd

puternicd asupra papalitatii medieuale; a

deuenit ureuna dintre ele cu adeudrat Papa?

Razbunare In numele lui Siegfried 296

Epopeea medieval.ti germane injiitifeazd it-pte

de curaj fi personaje eroice.

Aventurierul prezentat ca erou 301

Conducdtor al unei notorii bande de proscrisi,

Jesse James a reusit sa-fi ed~tige reputaiia de

Robin Hood american.

Darna cu camelii 306

Celebra curtezand, Marie Duplessis, a flst imortalizatd in literatura ftaneezif printr-un

roman ii 0 piesd de teatru.

Cautand Eldorado 310

Indienii le-au uorbit concbistadorilor despre 0 cdpetenie inuesmdntatd in aur; tdrdmul lui legendar nu a flst gitsit niciodatd.

Parinteie liberratii elvetiene? 315

A tintit mdrul afezatpe crestetul fiului sdu, iar

apoi l-a ucis pe tiranul care i-a cerut sdfocd aceasta; a existat Wilhelm Tel! ell adeudrat?

o plimbare caiare intrata In istorie 320

Pentru a-si proteja poporul de ddrile

impoudrdtoare, lady Godiva, despuiatd de

uesminte, s-a preumblat cdlare prin Coventry;

este povestea adeudratd?

Cel mai faimos naufragiat din lume 322

Robinson Crusoe, eroul primului roman

englez, a auut mai multi corespondenti in uiata reald din secolul al XVIII-lea.

Pentru Cruce ~i Coroana 326

Se presupune ca Roland si-a dat uiata reztstdnd unui atac al musulmanilor asupra ariergdrzii

lui Carol eel Mare; povestea adevdratd este cu

totul alta.

Tinerii indragostiti din Verona 329

Romeo fi [ulieta, personajele shakespeariene,

sunt cei mai celebri fndrdgostiJi; ce a stat la

baza acestet pouesii nemuritoare?

288

[§/

Intrebari fara raSPUnS

Deposedat de dreptul primului nascut? 334

Un tdndr care nu stia nimic despre trecutul sdu

a flst asasinat in Germania; era el mostenitorul ureunui tron?

Surprinsi in wri. 341

Deuastatorul atac japonez de la Pearl Harbor a declansat rdzboiui; foseserd oare auertizate

Statele Unite?

Ceniul necunoscut 347

Piesele shakespeariene au rezistat vreme de 400

de ani Ii sunt jucate In lumea fntreagd; dar

despre autorul lor se stie surprinzdtor de putin.

Alegerile furate 352

Rutherford B. Hayes a flst declarat presedinte

in martze 1877; istorieii sunt de pdrae cd

alegerile foseserd de fopt cdftigate de riualul

sdu.

Invincibila Armada 394

in mod surprtnzdtor; Filip al Il-lea al Spaniei Sursa ilusrratiilor si multumiri

nu a reusit sd coordoneze atacul impotriua

Ang/iei. Indiee

Crime pe maiu.rile 1:'am'tsei 3')6

Crimele atroce din toamna lui 1888 au

ingrozit Londra; Jack Spintecdtorul nu. a fost niciodatd identificat sau prins.

Flacari la Berlin 359

Hitler i-a acuzat pe comunistii germani de incendierea Reiehstagului; era aceasta 0

conspiratie menitd sd rdstoarne regimu] nazistr

Omul eu masca 364

De ce se temea Ludouic al XIV-iea al Frantei

de misteriosul prizonier?

Mana neagra 369

Asasinatul de fa Sarajevo a dus fa declansarea Primului Rdzboi Mondial; cine era

responsabili

Distrus In aer 372

In 1963, Uniunea Souietica a dobordt un

avian de pasageri coreean; sa fi fost atacul

justificat in ureun jet?

Regele, fiu de macelar? 378

Victor Emmanuel al Il-lea al Italiei nu pdrea potrivit sit fie rege; sa.fi luat ureun aft copil

locul adevaratului mostenitor dupil incendiul

de la palat?

Tinta lovita - scufundatal 383

Germania a fost condamnatd pentm

scujundarea Lusi tan iei in mai 1915; sa fi foJt

un complot britanic?

Delfinul disparut 388

Masenitorul tronului Frantei a rnurit in

eaptivitate in iunie 1785 - sau a supravietuit?

Greseli lalale

R2:LbO\U\-fu\¥,e't cue a. e"luat

Hitler inoinsese Franta ji izol.ase Marea Britanie; de ce s-a intors insa spre est ca sd stdrneascd ursul rus adormit?

399

Ultima rezistenta a lui Custer 405

ChipefUl comandant de caualerie .a ignorat

ordinele ji Ji-a impdrtit trupele aflate in infil'ioritate numericd in biltalia de fa Little Bighorn.

Jocul puterii la Roma 410

Mussolini stia cd aduersarii sai uoiau sil-l

destituie in iulie 1943; de ee II Duce nu a

actionat in ureun fil?

Vaporul care n u se poate scufunda 414

Oare un act de neglijenta sa fi fost responsabil pent1'U scufundarea uaporului Titanic in

aprilie 1912?

Ghe~a.ria lui Seward 420

Rusia era conuinsd eli foeuse 0 tranzactie auantajoasd udnzdnd Alaska State/or Unite

in schimbul sumei de 7,2 milioane de dolari.

Ultima baralie a irnparatului 424

Napoleon si-a planuit cu pija asacul de la

"Watel'[oo; de ce nu a mai junctionat faimoasa

Lui strateyie?

Jurnalele secrete ale lui Hitler 428

Se spttnea ca a fost 0 lotntura de presa; cum au r=« editorii revistei germane sa fie atdt de

UpI' indusi in eroare de un folsificator?

Dezastru in desert 431

Efol-turile diplomatice nu au reusit sa duca la eliberarea ostaticilor amerieani din iran; ce nu

a funcr:ionat in efottul de saluare?

o vicrorie abandonata? 435

Regele Carol al Xll-lea al Suediei l-a tnvins pe Petru eel Mare al Rusiei, dar nu a continuat urmdrtrea aduersarului sdu pana la Moscoua.

440

442

· . . . . . . .. · ~ . . . . ..

· .

, ' , ' , ' , ' .. .-.' ,. , , , .. ,. ..

::~:~.;::::.<~:

I ~ I: .. " •

· .

,,' ~ ,. . . ,. . .. .

... ~ .

• '§ • • • .. • II ••

~.·;tJ'·.·.·.·.".·lJ·.".

r.: ·.·.·~·II·.·.·,.;·.·

• II II .... II ••

I • • • If ,. .. • 'I • • I ... • .. • • • II • .. .. • .. •

I .. • .. • .. .. III: • • • • •

iI .. .. • " .. • " • • ~ •

• • • • • • • 11 • • • • •

'II •• • • ~ • • • • • • •

~ . . . . . . . . . . . .

· .

1

',' ,',.,','.', .. '.

· .

· .

· .

Dispiruli

• •••••• I. II .....

• • • • • • • .. • • • II' •

~ • • • • ,. .. .. • • III •

• • • • • .. .. • II! • • • •

· . .. . .. . . . . .. . .

,ara urma

12 Disparu,ti fora urmd

La Perouse (stanga) prezinta regelui Ludouic at Xi/l-lea planu] expeditiei sale.

~ ~

Destinatie:

-'

Marea Mare a Sudului

Ciilatoria de explorare intreprinsii de La Perouse avea sa dureze patru ani,

cu 0 reuenire in Franta in tiara lui 1789. Cele douii cordbii au flst vazute ultima oard pe cand navigau in nord-estul Australiei; nici unu] din eei peste 400 sute de oameni aflafi fa bordul celor dou.ii nave nu a mai /ost giisit ureodatd.

Am onoarea sa raportez ca La Boussole ~i D1strolabe a~ plecat in~ dirnineata aceasta la or: " patru, manate de vanrul de nord-vest. Doua goelete au prirnit ordin sa insoteasca corabiile pana ill larg. Asrfel, In aceasta zi, La Perouse si-a incepur calatoria ill jurul lumii." Cu acest mesaj transmis pe 1 august 1785, arniralul jean-Franccis de Galaup, come de La

Perouse, II informa pe regele Ludovic al XVI-lea ca parasea porrul francez Brest pemru atraversa Oceanul Atlantic si rnai apoi Marea Mare a Sudului, nurnele sub care era cunoscut fa acea vrerne Oceanul Pacific.

Desi descoperit cu aproape 300 de ani mai devreme de exploratorul spaniel Balboa, Pacificul era abia acum explorat si carrografiar In mod sustinur -

£~

~Q,t .~ Munte1e &. Ekzs

.4 0 •• : .. ~.

Sahafin ~eu'O{\

ASIA .. f .. Avecha \.\e. • ••••

.. / ...... .,..... \.... \ AJV1ERlCA DE NORD

• ... ..... / ..:::,$-«-

•••• ~..... .' .. ~.~ .. ~. ~t.~.M(lnterey ,,<c,"vv:,

.. /. 'JAPONIA OC£ANUL {' •. ' "vo& c}~

.' ••• ::....... .... """ •••••• ~ ••••••••• ,............. "'0;0

._:. ••••••• ••• ~ •••• I ••• :..:.·· " ,)~~ulele Hawa/J "t--%--

'lit.., ': I-Ie Manane ".. •••••• -<;

Ai! ~ FILIPINE Mlcr'. \ •••••••

'., 0." I to.

~,\, I PACIFIC .....

. '.

rnulturnira In prirnul rand celor trei calatorii Intreprinse de capitanul briranic James Cook lntre 1768 si 1779. Expeditia lui La Perouse era menita sa asigure Frantei 0 pozitie alaruri de Anglia, la vremea respectiva tara care domina navigaria pe rnari,

Un navigator experimentat

Chiar Inainte de a irnplini 44 de ani, La Perouse a parasit Brestul, Se afla deja la apogeul unei cariere care debutase in 1756 cu Inrolarea sa ca aspirant de marina la varsta de 15 ani, in mornentul declansarii Razboiului de $apte Ani dintre Franta ~i Anglia: In 1783, deja veteran a 18 carnpanii III serviciul tarii sale, se rerrasese pe dorneniile farniliei din sudul Frantei - ca apoi sa fie solicitat Sa conduca expeditia ce urma sa, descopere "mare teriroriile care scapasera vigilentei capitanului Cook".

Nu s-a precupetit niei un eforr in pregarirea expeditiei, La bordul celor doua fregate de cite 500 de tone - Cll nume nimerir alese: La Boussole ("BusoJa") si L'Astrolabe (,,AstrolabuI", un instrument pentru rnasurarea distantei dimre astri ~j a Illal~imii lor deasupra orizonrului) - au fost stivuire provizii pentru 0 calatorie de parru ani. Pentru bibliorecile corabiilor au fost obtinure ultimele harti ~i dccumenre ale expeditiilor anrerioare, iar la bord a fosr adus un observaror portabil, Prin-

RUSIA

Destinatie: Marea Mare a Sudului 13

tre darurile si obiectele destinate trocului cu bastinasii se nurnarau 600 de oglinzi, 2 600 de piepreni, 6 tone de rnargele de sticla si 50 000 de ace de cusut.

Se dadea 0 adevarata cornpetitie pentru cele vreo 400 de posruri de pe cdc doua vase. Printre candidati se numara si un sublocotcnent de la Academia Milirara din Paris, in varsta de 16 ani: Ull corsican CLl numele de Napoleon Bonaparte. Desi figura pe lisra preliminara nu a mai fosr selecrar 1i a rarnas in Fran~fapt cu consecinte uriase pentru istoria tarn sale.

Mornentul plecarii a sosir in eele din urma, In uralele rnulrimii 1i bubuitul salvelor de tun, La Boussole si L/lstrolabe au ridicat aneora din Brest In zorii acelei zile de august. Calaroria spre neeunoseur incepuse.

Tragedie fn Alaska

La 25 ianuarie 1786 - dupa mai multe popasuri in diferire insule de pe 'intinsul Oceanului Atlantic - cele doua corabii au inconjurat Capul Horn si au patruns in apele Pacificului, Dupa 0 escala la Valparaiso, Chile, au

Dupd inconjuru! Capuiui Horn, cele doud corabii conduse de La Perouse au pdtruns in apele Pacificuiui la inceputul anului 1786 Parcursul lor, trauersdnd fi inconjurdnd oceanul, Ji sfor$ind intr-un nl1ufrtlgiu la Vanikoro, este trasat pe harta de mai jos.

GROENLANDA

ISLANDA

Goltul

Hudson

MARE!'. 8RITANIE-

_ NOUAGU EE

Ecaator

Bresl ;

/ ......•

MadfJlr4, 1f15u.'ele;

OCEANUL 7"

ATLANTlC\.

". '+.

, EUROPA

.~ .

......

, .... 9.~

LAPLATA :.:: ••••

: ,.r .

Insula Pa;;lelui Buenos "~res ...

=: . .. ~ ... "

............. Traseul expedp'~1 lui La Pero:.Jse,

X 17e.5-i78:! ., •• I!: " ; t,

·Nau~rag:J navalor La 8usso'e

~I L:AstrolGioo f :.:

. .

~ Caput: InsuleJe Falkland

-, t!.?:~ • ., ....

.:\USTRAUA

~ \'

GOlfIJI 8ola~y

'OUA ZEELANDA

FRANTA

AFRICA

NOUA GRANADA

-o At'vIERlCA

1:. 8R.AZIUA

DE SUD

14 Dispdruji ford urmd

Cooperare 'intre dusmani

La Perouse si-a petrecut eea mal mare pane din cariera sa in marina luptindu-se cu englezii. Si totusi, ca explorator, s-a bucurar de sprijinul ~i cooperarea fosrilor sai inamici - gratie unui gest plin de omenie din rirnpului Razboiului de Independenta al Americii.

Comertul cu blanuri pe care Anglia 11 facea cu Canada reprezenta 0 irnporranra sursa de venituri; distrugerea acestuia ar fi fost in avantajul colonistilor rebeli si a aliatilor lor francezi. Cind capiranul La Perouse a primit ordinul de a ataca factoriile de blanuri engleze de la Golful Hudson in 1782, el a actionar rapid si deeis. A cucerit ~i distrus forrurile, dar a crutat locuinrele acelor englezi care s-au refugiar in teriroriile canadiene salbatice si ostile: cand a plecat, le-a lasar chiar luana si provizii ca sa poata supravietui iernii care se apropia. Daca ar fi procedar altfel, a declarat La Perouse explicandu-si gestul de clernenta, ar fi fost inuman din partea sa.

Desi mai marii sai de la Paris poate ca nu au apreciat compasiunea laudabila a lui La Perouse, acriuniie nu i-au fost uitate Insa in Anglia. Asrfel, trei ani mai tarziu, pe cand se pregatea sa-si lanseze expeditia in Pacific, englezii au aeceptat imediat sa coopereze la proierrul sau sriintific.

U nui mediator francez i s-a permis accesulla hartile, Insemnarile si rapoartele capitanului J ames Cook, care in urma celor trei calatorii in rreprinse In Pacific lntre 1768 si 1779 i~i d~rigase repuraria de eel mai mare navigator al epocii sale. Printre documentele lui Cook se aflau ~i 20 de pagini cu date amanun tire despre prevenirea si rratamentul scorbutului - la acea vrerne eea mal ternuta boala printre marinari. Este nelndoios ca La Perouse a invarat aceasta lectie de la Cook, caci se stie ca nici unu] dintre mernbrii echipajului sau nu a suferit de scorbur In cei trei ani de calatorie despre care ni s-au pastrat marrurii.

Cand a parasir Bresrul in 1785, La Perouse a luar eu sine doua "ace magnetice" sau busole, care ll Insotisera pe capitanul Cook in jurul lumii, Le prirnise In dar de la Societatea Regala Briranica si a tratar acesre suveniruri "cu sentirnente aproape de veneratie religioasa penrru memoria acelui mare si inegalabil navigaror".

ajuns pe Insula Pastelui la 8 aprilie. Urrnatoarea oprire a fost Maui, In insulele Hawaii, descoperite eu nurnai opt ani Inainte de capitanul Cook (si unde exploratorul britanic fusese ucis de bastinasii ostili), Ancorand la 28 mai intr-un golf care inca Ii mai poarta numele, La Perouse a refuzat sa revendice reritoriul in numele lui Ludovic al XVI-lea. "Obieeiurile europenilor in astfel de ocazii sunr CLl rotul ridicole", a declarat d.

Muntele St. Elias, la extrernitatea nordica a peninsulei Alaska, a oferit ocazia ca pentru prima oara

Ghetar! impunatori domina go ifu 1 Alaska, unde

au ancorat in 1786 La Boussole fi L'Astrolabe. Desenul este realizat de artistul expeditiei, Duche de Vane),.

sa poata fi zarita coasta Americii de Nord. Pe cand eartografia Iinia tarmului catre sud, expeditia franceza a fost lovita de dezastru. Doua barci de recunoasrere care faceau masurarori la inrrarea In golf au fost rasturnate de valuri si in naufragiu au pierit 21 de oarneni, d.intre care 6 ofiteri, Cu toate aces tea, La Perouse si-a continuar cercetarile pe toata durata verii, inaintand spre sud pana 1a Monterey, California.

Din California, expeditia franeeza s-a indreptat spre vest rraversand Pacificul si la 3 ianuarie 1787 a ajuns 111 colonia portugheza Macao, Ia gura de varsare a Fluviului Perlelor din China. Dupa ce si-a reparat corabiiIe si si-a reracut proviziile in Filipine, in aprilie La Perouse s-a indreptat spre nord pentru a explora coasta asiatica, rrecand pe langa Taiwan, printre Coreea ~i Japonia pana in Marea japoniei si navigand prin strarnroarea care separa Japonia de insula Sahalin a Rusiei.

Carre sfaqitul celei de-a doua veri de explorari, corabiile au atins Peninsula Kameearka. Acolo La Perouse a lasar un ofiter vorbitor de limba rusa, Lesseps, eu misiunea de a traversa Siberia indreptandu-se spre Europa ~i a duce vesri despre realizarile expeditiei pana la acea data.

Al doilea dezastru, intdlnire surprinedtoare

In septernbrie 1787, expeditia se afla din nou in zona de latitudine sudica. Au facllt 0 escala pentru a se alimenta ell apa proaspata la Turuila, asrazi principala insula a arhipelagului american Samoa. Inar-

-- -- -- -- -------

----------

mati doar eli bate si pierre, bastinasii au aracat salupele 1)1 au ucis 12 oameni, printre care si pe Fleurior de Langle, capitanul de pe L'Astrolabe si secundul lui La Perouse. 43 de oameni, jumarate dintre ei raniti gray, au reusit sa scape 1110c. Francezii s-au retras In graba si s-au 'indreptat spre coasra de est a Ausrraliei.

Ajungand In Golful Botany la sftrsitul lui ianuarie 1788, francezii au fost surprinsi sa dea peste 0 escadra englez.a. Aceasra era faimoasa Prima Flora de ~pte vase care aducea 750 de detinuti britanici - barbari, femei si copii -, intemeierorii celei dinrai colonii din Australia. Prin briranicii care reveneau In parrie, La Perouse a trirnis mai rnulre rapoarte §i scrisori; Inrr-una dintre ele promitea sa revina acasa 1n iunie 1789.

La 10 rnarrie cele doua corabii au parasit Australia, In directia nord-est. u au mai fosr vazute vreodata. ,,A disparut fara urrna In imensitatea albastra", avea sa scrie eseistul scotian Thomas Carlyle despre La Perouse; ,,~i doar 0 umbra rnisterioasa, indoliata mai zaboveste Tndelung1n gandurile $i inirnile tururor."

o operajiune de saluare esuatd

in vara anului 1789 se implinea rnai muir de un an de cand nu se mai prirnise nici 0 veste despre La Perouse, dar Franta avea griji rnai imporranre decat soarta unui exploraror disparur. La 14 iulie 0 multime pariziana lua cu asalr infama inchisoare cunoscu-

Destinatie: Marea Mare a Suduiui 15

ra sub numeie de Bastilia - evenimenr care a marcar Inceputul unei revolutii ce avea sa framante tara panll la sfar~itul secolului si sa se 'incheie cu aurolncoronarea lui Napoleon Bonaparte ca imparat.

Abia doi ani mai tarziu guvernu.l francez se va decide sa of ere 0 recornpensa pentru orice vesre prirnira despre La Perouse si sa trimite 0 expeditie de cautare In Pacific. La 25 septernbrie 1791, conrraamiralul Joseph Amoine Bruni d'Enrrecasreaux pleca din Brest cu doua corabii -la sase ani disranta de rnomentul cind La Perouse pornise plin de optimism in expeditia sa.

Curreierand Pacificul In cautarea lui La Perouse, d'Enrrecasteaux a facue 0 serie de descoperiri stiintifiee si geograEee. Apoi, 111 mai 1793 s-a optic la Vanikoro, 0 insula din arhipelagul Santa Cruz, situat In nord-estul Ausrraliei.:

Echipajul a wit nori de fum ridicindu-se de pe varfurile mai mulror Inaltimi din acea insula rnunroasa, dens lmpadurira. Sa fi fost un semnal lansat de europenii naufragiati Tn speranta ca vor fi salvati de 0 corabie

Locuitorii insulelor din Marea Sudulu: se ardtau

in general priesenosi cu exploratoru ftancezi. Cu toate acestea, cei din Tutuila, in arhipelaguL Samoa, au atacat prin surprindere echipajul ee uenise la farm pentm a-si refoee prouizia de apd proasptitd. Astnzi; unele Jemei

din insulele Pacificului poarta gbirlande de flori la giit (insert dreapta jos) pentru a le ura astJel binete oaspetilor.

16 Dispdru[i fdrd urmd

aflata In trecere prin acele locuri? D'Enrrecasteaux era eonvins ca 11 gasise pe L1 Perouse sau, eel putin, supravietuitori ai expeditiei aeestuia. Dar dupa ce corabiile sale aproape au esuar pe recifurile inselatoare din jurul insulei Vanikoro, d'Enrrecasteaux s-a vazut suit sa piece fura a rnai rrimite 0 echipa de caurare, Amiralul s-a 'irnbolnavit ~i a much doua luni mai [mill; ill toamna acelui an corabiile sale au fost caprurare de olandezi 111 Java, caci la acea vreme Franta revolutionara se afla in razboi cu Olanda ~i mare parte din Europa. Nici 0 alta rnisiune de salvare nu a rnai fosr organizata de francezi.

ridica panzele din cauza acalmiei, iar apoi a incepur sa ia apa, Dillon hind asrfel nevoit in final sa se inapoieze in Java. La sHlr~itul verii reusise sa-si asigure fondw; pemru a porni In cautarea supravietuirorilor expeditiei lui La Perouse, dar i-a mai luar 'inca. un an pana sa reuseasca sa ajunga cu adevarat pe Vanikoro.

Un bastinas i-a relarar cum cu multi ani in urrna doua corabii au esuar pe recifurile insulei In tirnpul unei fununi. Una s-a scufundat imediat, majoritatea rnembrilor echipajului inecandu-se sau fiind mancati de rechini, Dar eea de a doua corabie a rarnas prinsa 'in recif ~i din lemnul ei supravietuirorii au reusit sa-si construiasca 0 mica arnbarcatiune In care "dupa mulre luni pline" au plecar. Doi dintre srraini - unul "un se]", celalalt slujitorul lui - au rarnas pe loc, supravietuind pana IlU demult, Pe toata insula oamenii lui Dillon au gasit dovezi ale prezenrei franceze, inclusiv un eloper de cararg gravat si 0 scandura pe care era incrusrata floarea de crin a Frantei.

Mal-turia finalii

In februarie '1829 Dillon a ajuns la Paris adudind eu sine trisrele relieve ale nefericitei expeditii eonduse de La Perouse; la autentificarea lor a fost prezent acelasi Lesseps care fusese debarcat In Kamceatka la sfar!1itw lui 1789 cu rapoartele despre prirnii doi ani ai expeditiei si care petrecllse un an intreg traversand Siberia.

Patru decenii mai tdrziu: primele indicii

In mai 1826, un irlandez cu nurnele de Peter Dilloncare naviga 1n nordul Paciftcului In cautare de negor si aventura - a poposit pe mica insula Tikopiadin arhipelagul Santa Cruz. Cand i-a lumbar pe b~in~i de unde aveau colierele si margelele de sricla, i s-au ararat ~i alte obiecte, evident de provenienta europeans: 0 furculita ~i 0 lingura de argim, cutire, cesti de ceai, ~rubun de fier ~i 0 reaca de sabie din argim Cll initialele ,,].F. G.F.". Toare acestea, a aflar Dillon Iusesera obri nute in urrna unui troc cu bascinasii di n Vanikoro, insula aflara la dona zile distanra pe mare. Dillon a ghicir imediat ca initialele Ii apartineau lui Jean Francois GaJaup de La Perouse, Dar tentativa lui de a ajunge la Vaniko- 1'0 nu a avut succes, caci mai Int~li corabia nu a putut

tia rorsului dezvelir al zeitei conuasra eu faldurile bogate ale vesrnanrului care li acoperea panea de jos a [rupului. tatuia rrebuia sa fie achixirionara pentru Franta.

L-a convins pe arnbasadorul francez la Consrantinopol sit rrimira un diplomat care sa Il insotcasca la inroarcerea in Melos, eu rnisiunea de a cum para statuia. Din nefericire, inrre timp (aran ul 0 vanduse unui oficial cure, iar comoara era deja impachetara. Dupa LIn pre~ generos oferit de Dumont d'Urville, raranul a reusir sa-si arninceasca ca piesa fuse c vanduta lnainre francezilor ~i deci nu putea fi predara rureilor. Sratuia irnpachetata a fost urcara pe 0 brancarda si dusa in viteza pe plaja pentru a Ji lmbarcata pe corabia lui Dumont d'Urville .. Turcii care veneau pe urmele lor i-au atacar si, In lncaierarca care a urrnar, sraruia si-a pierdur ambele brare - pemru [0[deauna.

Chidr ji ford brate. Vmus dill Ntilo ocupa un lac de 0110l1re ill muzeul Luuru din Paris. En este una dintre cele mai admirate opere de artd. dill lume.

o disputA in jurullui Venus

Descoperirea .. rllm~!telor ,celor doua corabii ale lw La Perouse . nu a reprezenrar cea mai imporranta realizare din cariera de exploraror a lui Dumonr d'Urville.

In 1819-20, aproape eu un an inainte de popasul in insula Vanikoro, tanarul ofirer participa la 0 expedirie franceza In arhipelagul grecesc. Oprindu-se in insula Melos (sau Milo), a dar din inramplare peste 0 sraruie de curand dezgropara de un taran si depozirata intr-un tare penrrll capre. Insrruirul Dumont d'Urville a recunoseut chipul lui Venus, sau al Afrodirei, zeita greaca a iubirii; in mana aceasra rinea rnarul daruir de Paris, care 0 decretase cea rnai fru.moasa dinrre cele [rei zeite rivale. Desi pretul cerut de {a:ran era prea ridicar pemro a. purea fi plaril pe loe, Dumont d'Urville a recunoscut valoarea sratuii. Un sculptor anonim de la sfar~itul secolului al Il-lea a.Chr. crease 0 capodopera In care gra-

-4m

-15m

Ve¥ile despre descoperirile facute de Dillon ajunesera 13 Paris cu mulr Inainte de sosirea acesruia .}i 0 misiune oficiala decercetare sub comandalui Jules ebastien Cesar Dumont d'Urville fusese deja trimis!l in Pacificul de ud, La Inceputu] lui 1829 Dumont d'Urville ancora In largul insulei Vanikoro.

Bastinasii i-au indicat un pasaj prin recif pe care Inca Il mai numeau "CaJea inselatoare" sau "Trecatoarea epavelor". In acea zi furtunoasa eu multi ani In urma, vasu1 amiral al lui La Perouse, La Boussole, desehisese drumul catre un aparent lac de refugiu dar a sfar~it prin a naufragia pe coltii de coral ascun i la mica adancime. Venit 'in ajurorul Sail, L'Astrolabe esuase si el, "Pe fundul apei, latrei sau parru sranjeni adancime", scria Dumonr d'Urville, "oamenii nO$Ui au vazut anGore. tunuri, ghiulele ~i 0 mare cantirate de placi de plumb." Toare "indoidile cu pnvire 1a adevararul mormanr al corabiilor conduse de La Perouse -au risipir cind Dumonr d'Urville a reusir sa recupere:ze din forrnatiunile de coral relieve provenind de pe acestea,

Destinatie: Marea Mare a Suduiui 17

Padficul ofmi 0 imagine pamdiziacd (sus);

totusi majoritatea insulelar runt tnconjurate de redfe de coral tnselatoare, precum cele din largui insulei Vo.nikoro, care s-au douedit a fi mormdntul cordbitlor La Boussole

Ii L'Asrrolabe (stdngnJ Clopotfli celei de-a doua apare in imaginea dill dreapU2.

Inainte de plecare, a. ridicar 13 Vanikoro un monument inchinat lui La Perouse ~i celor 400 de oarneni ai sai parricipanti la expeditia lipsira de noroe.

Desi au mai avut loc descoperiri ulrerioare pe Vanikoro pana prin 1964, nimeni nu va sri vreodata daca La Perouse a supravietuit naufragiului, a ramas la Vanikoro, unde se zvonea carnallite cu trei ani de sosirea lui Dillon in 1826 mai traiau inca. doi francezi sau a plecar mai deparre cu barca im provizara la careva luni dupa dezastru,

Oceanul Pacific 4i pastreazatainele, dar pe inrinderile sale nemasurare amintirea lui La Perouse dainuie in denurnirile pe care acesta le-a dar unor repere geografice de la Insula Pasrelui parra in Hawaii, Japonia si usualia.

18 Disparuti fora urmd

Dlsparitia comorilor de rdzboi naziste

o data cu prabUiirea Germaniei, conducatorii fose¥£i au ineereat sa ascundd

o cantitatede aur in uaioare de 7,5 miliarde de dolari # mii de capodopere mesumabile [urate. eea rnai mare parte a tezaurului nu s-a 1·ecuperat niciodatd, de~i·- in mod surprinziitor - uncle piese au flst descoperite irur-un ordse] din Texas in 1990.

B,ombele au fost lansarel Trapele se Inehid! S-o ~tergem naibii de-aici!" - striga un rii" n:u' mili;ar~ al ~oqelor Aeriene Amerie~ne fa 3 £ebruane 194), 1[1 ump ce 950 de bornbardiere descarcau 2 265 de tone de explozibil deasupra Berlinului, capitala Germaniei naziste .. in acest bornbardamenr, eel mai cumplit din eel de-Al Doilea Razboi Monilial, au fost ucisi in jur de 2 000 de oarneni, alti aproximativ 120 000 au ramas fara adaposr ~i carriere intregi au fost distruse, Multe cladiri guvernamentale

irnporranre, inclusiv Cartierul General al lui Hitler, au fost rase de pe fap pamantului sau gravavariare.

In acea sambata fatala, 0 zi lucratoare, 5 000 de angajati ai prineipalei banci nazisre, monumental a Reichsbank darand de la Inceputul secolului al XIX-lea, s-au ascuns In buncarul aflat in subsolul cladirii, in timp ce 21 de Incarcaturi explozibile loveau impozantul edificiu, dernolandu-l in cele din urma, C1Ind teribilul asalt a incerar, roti lucratorii din Reichsbank si presedinrele de nororierate rnondiala al acesreia, Dr. Walther Funk, su-

Laifii11itu.l razboiului, parlamenrul Germaniei, Reichstt:1gul era 0 mind masiudin mijlocul peisajului pustiit al Berlinului:

pravietuisera, dar distrugerea centrului viral al natiunii care pornise razboiul a dedansar 0 stranie serie de evenimente ce aveau sa duca la unul dinrre cele mai incitante mistere neelucidate ale istoriei, Se pare ca avutia Germaniei avea sa dispara faxa urrna pentru a putea fi astfel pusa la adapost in timp ce Fortele Aliare inaintau pe reritoriul german. De fapt, unii oficiali rapaei au 'incercat sa susu-aga III interes propriu m.ilioane, ascunzand am! de bine lingouri si valura, lncar nu au mai fost gasire vreodata.

Subsolurile d.in Reichsbank adaposreau eea mai mare parte a rezervelor de aur ale Germaniei naziste, estimate la 7,5 miliarde de dolari, la valoarea din zilele noastre, inclusiv circa 1,5 miliarde de dolari III aur italian.

Ascunzdtoarea secretd a miliardelor

Doctorului Frank i-a lost suficienta 0 singura privire aruncara gramezilor de moloz si foeurilor care ardeau inabusit, Irnediar a decis transferul rnaltilor funqionari ai banciiin alee erase de unde urmau sa conduca instirutia si a ordonar ca rezervele In am si bani sa 6e transferare intr-o uriasa rnina de potasiu aflata la 320 krn sud-vest de capirala. Izolata rnina Kaiseroda, la 50 Ian distanta de eel mai apropiar oras oferea un adapost la 0 adancime de 800 de rnetri sub pamant. Existau cinci intrari separate care duceau la 0 retea de galerii subterane Insumand 50 km. Transterul secret aI grosLJu.i rezervelor naziste, circa 100 de tone de aur ~i 1 000 de saci eu bancnote, a necesitat 13 vagoane de tren.

In mai punn de .<;apte saptarnani insa; Armata a III-a a Srarelor Unite sub conducerea generalului George S. Parton inainta spre zona respectiva, De necrezut, dar: din cauza vacantei de Pasti nu s-au pmut gasi descule trenuri penuu ca aurul sa fie salvar, rotusi reprezenrantii Reichsbank au reusir sa puna la adaposr 450 de saci plini CI.l bancnore, La 4 aprilie au sosir americanii, Doua zile mai tarziu, doi ofiteri ai politiei militare au intalnit pe lU1 drum de lara doua refugiate frantuzoaice si, aplicand ordinul de resrricrionare a deplasarilor civiIilor, le-au dus inapoi sub escorta 1n orasul Merkers, Trecand pe langa Kaiseroda, una dintre femei a spus: ,,Asea este mi.na unde sunr tinure lingourile de am."

La 7 aprilie, ofiteri americani au coborar eu lifiul la 0 adancime de 640 de rnetri Intr-o greta raiata In stanca de sare, unde au gasit un rniliard de rnarci germ.ane in cei 550 de saci lasari In urma, Dupa ce au dinamitat usa de orel a Camerei nr, 8, au descoperir pesre 7 000 de saei numerorati, Intr-o lncapere de 45 de rnetri lungime pe 23 de rnetri lap-me si 3 5 metri inal~ime. Depozitul continea 8 527 de lingouri de aur, monede de aur din Franta, Elvetia si Starele Unite ~i incasi mai multe teancuri de bancnote. Bare de aUI ~i argint, aplatizare pentru a 6 mai usor de depozirar, erau impacherate In lazi ~i cufere, Erau si geamantane, pline CI.l diarnante, perle si alte pierre pretioase furare de la vi crime-

Disparitia comorilor de rdzboi naziste 19

Camera pierduta

Rarnane necunoscuta piina In ziua de astazi soarta celebrei "eamere de chihlimbar a tarilor", 0 lnrreaga 10- capere construira din chihlimbar ornamenrar. Initial proprierarea regelui Frederic Wilhelm al Prusiei, ea a fost daruita de acesta in 1716 aliarului sau rus, rarul Petru eel Mare, care fusese cucerit de ,,fiu-mecu1 inexprirnabil" aI decorariilor sale srralucitoare. Petru a amplasat acest dar generos Inrr-un palar de liing.1 capitala sa Sankr-Percrsburg, aducand-o la dirnensiunile unci sal.i de bancher si adaugandu-i 24 de oglinzi ~i 0 podea de sidef. Doua secole rnai tarziu, cind au invadat Rusia In eel de-A! Doilea Razboi Mondial, nerntii au revendicat darul si l-au dus in castelul de la Konigsberg pentru reconsrrucrie, Dupa ce a fost penrru scurr timp expusa. publicului, camera a fost dernontara ~i depozitara in pivnitele castelului lnaime ca orasul sa fie discrus de bornbardamentele bricanice din august 1944.

Dupa razboi IlU s-a rnai ga.sit niei 0 urrna a acesrei comori unice In pivnitele castelului bornbardar. Circulau nenumarare zvonuri conform carora nazistii ar .h facur-o disparura imbarcand-o pe Ull vas, ulterior scufundat de un subrnarin sovietic. Tn cele din urrna, anumire dovezi din 1959 pareau sa indice cafusese ascunsa Intr-o salina folosira penrru depozitarea ~i alter lucrari de arta. Cand lnsa anchetarorii s-au apropiat de presupllsa ascunzaroare, s-a produs 0 explozie rnisrerioasa care a inundar putul minei, flldind irnposibila salvarea comorii.

le lagarelor de exterrninare, precwn ~i saci plini eu lucrari denrare din auc. Impreuna eu alte surne til valura, mai putin insemnate, provenind din Marea Britanie, Norvegia, Turcia, Spania ~i Pormgalia, intreaga captura se dovedea a fi unul dintre cele mai bogate tezaure din lume 1a acea vrerne, EI reprezema un procent uimitor de 93,17% din lntreaga rezerva financiara a Germaniei la mornentul cand razboiul se apropia de sfar$ir. .

Dar aceasta nu era tor, In alte gaJerii care se intreteseau prin stanca de sare, s-au mai descoperir 400 de

20 Disparuti ford urmd

tone de obiecte de arta, inclusiv picturi din cele 15 rnuzee germane ~i carti valoroase din colectia Goeche de la Weimar. Sub 0 supraveghere severa, comorile gasite In salina au fost inchise ill 11 750 de containere si Incarcate III 32 de camioane a dte 10 cone fiecare, pellUu a fi transponate la Frankfurt, unde au fost depozirate In subsolurile filialei locale Reichsbank. In pofida zvonurilor insistente despre dispariria unuia dintre camioande convoiului, nu s-a pierdut nimic din aur sau opeeele de ana pe durata rransporrului.

o comoard se face nevtizutti

In opinia lui Joseph Goebbels, ~eful propagandei hitleriste, vinovata de ajungerea tezaurului natiunii In mainile Aliatilor era "criminala neglijenta In serviciu" a lui Funk. Fuhrerul aprobase initiariva de evacuare a rezervelor ramase, De fapt, autorul planuluifusese chiar ofirerul Insarcinar eu p= lui personala, un colonel de politie cu numele de Friedrich Josef Rauch. Urmand exernplul Gestapoului - care Incepuse deja transferarea aurului, bijuteriilor, obiectelor de arta si a valutei pe care le avea In posesie In mine, lacuri ~i aire ascunzatori de prin rnuntii din sudul Bavariei ~i nordul Austriei -, colonelul Rauch a sugerat ca 6,83% din rezervele oficiale de aur rarnase ill Reichsbank sa fie trimise In Bavaria pemrn a f puse la adapost, Lingourile de aur ~i rnonedele ce aveau sa fie trirnise ar f avut asrazi 0 valoare de 150 de rnilioane de dolari,

In cursullunilor urmatoare, bornbardamentele Aliatiler au intrerupt comunicatiile ~i initiarivele individuaIe au crear un scenariu complicat care nu a fost niciodati elucidat ill mod satislacaror. Valuta a fost Incarcata ill doua trenuri, in [imp ce un convoi de camioane a fost pregatit sa tranSporte lingourile de aur si rnonedele, In haosul unui irnperiu care se prabusea, trenurile au avut nevoie de doua saprarnani ca sa strabata drumul de 800 de kilomerri pana la Miinchen. Pe parcnrs, colegul doctorului Frank, Hans Alfred von RosenbergLipinski, a ordonat ca sacii cu valuta sa fie luati din tren ~i transferati in convoiul de camioane. In cele din urma, camioanele au dus banii, monedele de aur, lingourile ~i valuta straina inrr-un orasel din Alpii Bavariei, in vreme ce rrenurile s-au indreprat spre Miinchen. Intre timp, Rosenberg-Lipinski a rerinut un sac cu valura straina si cinci lazi mici "pentrLl anumite ratiuni", Nu se stie care a fast soarta acestora, dar esre posibil ca, dati fiind prabusirea iminenta a Germaniei naziste, oficialul bancii sa-si fi pregatir un viitor confortabil.

Altii i-au urrnar exemplul. Carnioanele incarcate cu cornori au srrabatut des irnpaduritii munti Karwendel pana la 0 tabara de anrrenament pemru infanterie. In timp ce ofirerii harruiti discurau unde sa ascunda ce mai rarnasese din tezaurul natiunii, se pare ea Emil Januszewski de la Reichsbank a luat doua lingouri de aur

(valorand astazi aproape jumatate de milion de dolari). Csnd nu s-a mai purur aprinde focul intr-o soba de la popota ofiterilor ~i cineva a dar peste aces tea blocand cosul, batranul si respectabilul Januszewski s-a sinucis. Ymre timp, restul rezcrvelor de aur fusese ingropat in ascunzatori bine prorejate ill apropierea unei m.ici cabane alpine izolare, cunoscute sub nurnele de Casa din Padure, Valuta sub forma de bancnote fusese impartira in trei depozite ~i ascunsa pe trei varfuri de munte diferite. Ulterior, eele doua lingo uri de aur recuperate si o mare cantitate de valuta au sfarl?it prin a ajunge ill grija unui anume Karl Jacob, un functionar local, Nu au rnai fost vazute vreodata, Mai multi nazisri de rang inferior implicati In ascunderea cornorii, inclusiv rnilitari disrinsi, se pare ca nu au rezistat tentatiei.

Curand, dr. Funk si alti oficiali nazisti de rnarca au fost arestati de Fortele Aliare, dar nici unulnu a marturisit ca ar fi stiur unde se afla ascunse rezervele de aur disparute. In cele din urrna, armata americana a recuperat 0 parte din aurul de la Reichsbank ill valoare de circa 14 milioane de dolari, precum ~i aur german provenind de 1a alre agenpi guvernamemale valorand 41 milioane de dolari, Ins3. comoara de la Casa din Padure nu a putut fi gasita. Timp de patru ani ancheratori arnericani au incercat cu insistenta sa elucideze rnisterul, dar In cele din urrna au fost nevoiti sa raporteze ca circa 3,5 rnilioane (46,5 milioane astazi) in aur ~i circa 2 milioane (12 milioane astazi) In bancnore disparusera fara urrna,

faful cuceritorilor

erntii nu au fost singurii care au profitat de ocaziile surprinzatoare oferite de risipirea aurului, a valutei si a obiecrelor de area inestimabile, Spre indignarea unor ofiteri preeum generalul Patron care avea principii srricte ill privinta modului cum rrebuiau administrate' comorile nazisre si care dedara "Vreau ca nimeni sa nu poara spune vreodara ca. ticalosul ala de Patton a furat ceva din de", un nurnar alarmant de ridicat de soldari americani cadeau pradaispitei. In aproape 300 de cazuri cunoscute, lucrari de arta valoroase au fosr transportate ilegalin Sratele Unite. Vinovatii au fost judecati pentru fun -5i fie condamnati la inchisoare, fie disponibilizati,

Mai tarziu, in 1990, lumea a fast socaca sa afle ca veritabile comori de arta germans, inclusivuna dinrre cele mai valoroase si Insemnate, din puner de vedere istoric, lucrari de ana rnedievala, erau fara nici 0 explicatie oferire spre vanzare de mostenitorii unui obscur veteran de razboi dintr-un orasel de provincie texan.

Pana Ia moartea sa ill 1980, Joe T. Meador, proprietarul unui magazin de feronerie si un pasionar de orhidee, se pare ca a pastrar ~at intr-o parura un inestimabil manuscris al celor paUli Evanghelii darand din secolul al IX-lea, pe care-l arata frecvem prietenilor -5i

Disparitia comorilor de rdzboi naziste 21

Furat: Tezaurul artistic al Europei

Descoperirea surprinzaroare de la rnina Kaiseroda a arras dupa sine vizita cornandanrului suprem al Fortelor Aliare, Dwight Eisenhower, si a patru dintre generalii sill, printre care si George Parton, Irnpulsivul ofirer, amintindu-si de momentul cand a zarit peatru prima oara ncpretuitele picturi In ulei, scria: "Cele pe care le-arn vazut valorau, dupa parerea mea, 2,50 dolari si erau de genul pe care n gase~[i prin barurile din America." Altii au avut lnsa 0 perspectiva diferica, caci colectia includes capodopere de Renoir. Tizian, Rafael, Rembrandt Durer, Van Dyck si Maner (sus). Dar chiar si acest repere arusnce erau puse ill umbra de cea rnai valoroasa opera din patrimoniul Cerrnaniei, celebrul cap vechi de 3 000 de ani al frumoasei regine a Egiptului antic Nefertiti. Mulre alte valori au mai fosr gasire in rninele din lmprejurimi.

Capii nazisti acum ulasera comori uriase de arra de Ia cerateni paniculari, precumsi din muzeeletarilor cucerire. Mulre lucrari se pare ca au fosr disrruse in ampul razboiului, dar alrele, nu

purine la nurnar, le-au fost inapoiate proprierarilor de drept, prin eforturile sustinurc ale echipelor curaroriale descm nate sa I ucreze cu departamentele de Star ~I al Apararii ale Statelor Uni(e. Cu toate acestea, mii nu au fosr gasire niciodara, si 0 evidenra realizata recent la Muncheri indict circa 400 de rablouri eUIOpene disparute.

Furrul rezaurelor nationale de ana aparrinand inamicului infranr consriruie 0 tema bine cunoscura In decursul istoriei, consernnara inca din analele arrnatelor asiriene, egip[ene, grecesri si rornane si conrinuand C1.1 carnpaniile napoleoniene si cuceririle coloniale britanice, Irnpunarorii pilasrri d porfir rosu ai moscheei Hagia ophia din Istanbul, de exernplu, au fost furap din Persepolisul persanilor de cane cuceritorii romani, Cei paml cai faimo~i cabrati pe acoperisul caredralei San Marco de 1a Venetia, care rnai rarziu au fosr dernonrari pentru a .6 protejati hnporriva poluarii. reprezenrau prada de razboi adusa din vechiul Consrantinopol.

In 1907, Convenua de la Haga cu privire la Razboiul pe Uscat perrnirea

111 mod expres .salvarea comorilor de area de pe toate zonele de lupra", dar oficialii nazisti rapaci au rners rnult mai deparre, confisdlnd obiecte de arra in valoare de milioane de dolari de la tariIe subjugate, Unele dinrre acestea au fost expuse in muzeele germane, dar alrele au fost depozirare in mod secrer sau etalate in casele.opulente ale rnembrilor anrurajului lui Hider, iubitori de lux.

Printre unirarile spcciale insarcinate ell operariunile de confiscate se nurnara $i extrern de elicienra Bildende Kunst (Arre Frumoase), care numara 350 de I ibrari, arhivari si istorici de acta. Sarcina lor era de a. tnregisrra si catalogs prada iriestirnabila, a 0 lrnpachera cu grija pemfU a nu se dereriora la transporr si, nu de pup ne ori, a-i gasi ascunzarori sigure in perioada de declin a celui de-Al T reilea Reich. In opinia expertilor, este Ioarte posibil ca unele lucrari disparure sa nu mai poata fi recuperate vreodata, pentru ell. mare parte din docurnentaria despre depozitele secrete s-a pierdut sau a fost disrrusa In ultimele zile ale celui de-Al Doil~ Razboi Mondial,

22 Dispdruti ford urmd

rudelor din orasul sau natal Whitewright, la 100 km nord de Dallas. Legat intr-o lucratura fina de argint ~i aur, manuserisul vechi de 1 100 de ani si cuprinzand anluminuri ~i ilusrratii provenea dintr-o biserica din Quedlinburg, Germania. A fost vandut pe ne~teptate In Elveria pentru "un onorariu al gasitomIui"- unii ar numi-o recompensa - de 3 milioane de dolari.

,,0 adevarat11. cornoara nationaia," a cornentat secretarul-general aI Fundatiei Culturale a Statelor Unite din Germania de Vest. Estimat La 30 de rnilioane de dolari, manuserisul este cu 600 de ani mai vechi decar Biblia lui Gutenberg. A fast scris In aur pentru Curtea irnperiala ~i donat rnanasririi din orasul medieval la sHir§ituI secolului aI X-lea, poate de catre impararul Otto ~i sora acesruia, Adeleid, stareta lacasului.

Dupa cum s-a dovedit, comoara lui Meador mai cuprindea un manuscris din 151.3, eu 0 fereeamra din aur ~i arginr ornamenrat si un relicvariu din secolul al X-lea decorat eu aur, arginr si pierre pretioase. Alre obieete din colectie aveau forma unei inimi sau a unei ripsii, dar eel rnai vaIoros era un clondir din cristal rnasiv, asemanator capului de nebun de la jocul de sah ~i despre care se credea ca ar :6. continut a suvita din pawl Mariei, mama lui Iisus, Mal existau crucifixuri din aur si argint, un piepren de secol al XII-lea care 1i apartinuse lui Henrie I si nurneroase alte obiecre de ana CLl sernnificatie istorica ~i religioasa deosebita,

Tezaurul fusese luat din biserica dill Quedlinburg si aseuns Inrr-un pll~ de mina penau a fi pus la adaposr de trupele aliace care incepusera Inaintarea In zona respectiva In ultimele zile aIe razboiului. In aprile 1945, dupa evidenrele armatei americane, oficialii care au invenrariat depozitul au gasir "wate piesele intacte si la Iocul lor". Cateva zile rnai rmiLl insa, s-a consrarat ca o serie din obiectele de arta disparusera, Desi s-a de-

Dupil eel de-Al Doilea Razbo, Mondial oraselul Wbitewright din Texas a devmit, spre surprinderea generald, depozitarul unor comori de artd prouenite dintr-o biserica germand, inclusiu at unui inestimabil manuscris at Evangbeliilor (jos).

clansat 0 ancheta ~j~-"'''''''''-'':::;~;~~~ amp de trei ani all eonrinuat sa se

inrocrneasca rapoarte, nu s-a gasi.r nici un indiciu. tntre 1949, cand a avut loc constituirea eelor doua Germanii, si 1989, cind s-a prabusir Zidul Berlinului orice COntact aI est-gerrnanilor eu Vesrul era considerar a crirna, asa ca Biserica nu a purur investiga furtul.

Se pare ca Meador, la aeea vreme lococenenr In armata, a susrras obiecrele ~i le-a expediat in Scatele Unite, reusind asrfel sa dud la bun sfarsir unul dintre cele mai mari furruri de obiecte de arta ale secolului XX. Profesor de desen frustrar, silit de imprejurari sa lucreze In magazinul de feronerie al familiei, Meador i-a marrurisit odata unui prieren ca era m- . siar intre un sentiment de vinovarie si altul de satisfaerie deplina In Iata bucuriei pe care i-o procura frumuserea acestor nepretuite capodopere,

Dupa moartea sa, cand rnosrenirorii au lncepur ~ scoata la vanzare obiectele de la Quedlinburg, agen~ii americane preClln1 IRS si FBI au dernarar 0 sene de cercerari. Dupa luni de manevre juridice, mosrenitorii au acceprat sa renunte la Imreaga cornoara pentru suma totala de 2,75 rnilioane de dolari cu l milion mai mult decar plata In numerar deja prirnit penn-u Evanghelii, De~i Germa.nia a declarat ca astfel cazul a fost rezolvar pe cale amiabila, nu purini au fost cei care au criricar aceasta intelegere.

Secretele turnului 23

Secretele turnului

La mai pu,tin de 0 lund de fa preluarea tronuluiAngliei, Eduard al V-lea, in vlh"Sta de 12 ani, a flst sechestrat in Tumul Londrei, unde auea sd fie urmat mai tdrziu. de jratele sdu. mai mic. De atunci nu au mal flst udzuti ureodatd, iar misterul disparifiei lor rdmiine incd neelucidat.

La 9 aprilie 1483, ell putin Inainte de a implini varsta de 41 de ani, regele Eduard al Tv-lea al Angliei s-a stins din viata pe neasreprare. FiuI sau mai mare ~i ill acelasi timp rnostenitoruI sau avea numai 12 ani, asa ca In testarnenrul lasat Eduard l-a desemnat pe fratele sau rnai tanar Richard, duce de Gloucester, regent al regarului.

Vreme de aproape 30 de ani insulele briranice fusesera s£i?iate de un lung razboi civil purra( intre casa de York, ce avea prinrre insemne un trandafu alb, si casa de Lancaster, sirnbolizara printr-un trandafir rosu. Aceasta competitie cu sorti de izbinda schirnbatori dinrre ede doua farnilii a fost mai tarziu inconjurara de 0 aura rom antica, primind numele de Razboiul eelor Doua Roze. Desi, ea sustinator al easei de York, Eduard allY-lea 1i declarase pe cei trei regi precedenti din casa Lancaster uzur-

patori, elnu a reusit sa asigure linistea dornniei ~i era, ell siguranta, consrient de pericolele pe care tanarul sau rnostenitor Eduard, print de Wales, le-ar fi avut de infrunrat,

Richard, care se dovedise un soldar loial S1 descurcaret In slujba fratelui sau, Eduard al N-Iea, Ii jurase eredinta printului de Wales. Acum insa a actionat rapid pemru a lua in stapanire un regat ramas In vid de pu[ere. La 29 aprilie, Richard a inrerceprar escorra care it conducea pe tinarul Eduard fa Lomira, I-a arestat pe W1CruUJ din partea marnei al baiarului, care il avea In grija, iar apoi si-a lnsotit neporul pina in capirala. tn timp ce tanarul monarh era instalat in aparramentele regale din Tumul Londrei, incoronarea stabilita initial pemru data de 4 rnai a fost arnanata pana pe 22 iunie.

Banuind motivele ascunse ale cumnatului sau, vaduva lUI Eduard al IV-lea, Elizabeth Woodville, a

Turnul Londrei, scena a numeroase euenimente sinstre - inclusiu, probabil, uciderea a doiprinti.

24 Dispant{i ford ul'md

Se preS1lpluu cd fiii lui Eduard .aL IV-lea au fost sufocari in Tumul Londrei pe clind dormeau. Sa fi fost uncbiul lor Richard al III-lea (dreapta) infomul cocosat descris

de succesorii silt" din dmastia Tudor?

caurar refugiu In Westminster Abbey lmpreuna cu fiul ei mai roic -?i fiicele sale. Pe la mijlocul lui iunie, regenrul a reusit sa 0 convinga pe Elizabeth sa .i-I incredinteze pe fiul ei in varsra de 9 ani, Richard, duce de York, rrimitand vorba ea £1inaru[ rege se sirntea singur In Turn si avea nevoie de un tovaras de joaca.

Apoi, :lnziua de duminica destinara tacoronarii, lui Eduard al V-lea is-au confiscat dreprurile de suecesiune la tron, Un doctor In teologie de [a Cambridge, Ralph Shaa, a tinut 0 predica in fata catedralei St. Paul din Londra, care punea sub semnul inrrebarii legiri mitarea succesiunii, Doctorul Shaa pretindea ca Eduard al IV-lea fusese deja logodir la data casatoriei sale cu Elizaberh WoodviJle ~, priu urmare, uniunea lui eu aceasta nu era valabil.a conform legii In vigoare iar copiii lor - inclusiv regele-copil - erau nelegitimi. Doua zile mai tarziu, unul dintre eei mai ferventi suporreri ai regentului a repera't aceasta acuzatie in fa{a unui grup formal din cera-

Secretele turnului 25

teni de vaza ai orasului, adaugand urrnatoarea Iarnenratie: "Vai de tara ee are un copil drepr rege."

Dupa un scurr spectacol de impotrivire, la 26 iunie ducele de Gloucester a acceptat coroana, Bind proc!amat rege sub numele de Richard al III-lea. Domnia regelui-copil durase rnai putin de trei luni,

Acuzat: Richard al III-lea

In cursu! lunii iulie, neincoronatul print Eduard al V-lea, poreclit acum cu dispret "Eduard bastardul", si fratele sau erau uneori zariti jucandu-se In curtile Turnului. Dar nu dupa multi. vrerne, conform unui manor contemporan, cei doi baieti au fost mutati In incaperile tainuite ale castelului si puteau fi vazuti din ce In ce mai rar in sparele ferestrelor zabrelite, "pana cand, In cele din urrna, au incetat sa mai apara cu desavarsire".

Prin toarnna lui 1483 se zvonea peste tot ca prinrii fusesera asasinati In Turn - dar de carre cine? In ianuarie1484, prirn-minisrrul francez avertiza Impotriva pericolelor domniei exercitate de rninori - regele Frantei, Carol al VIII-lea, avand doar 14 ani. Fiii lui Eduard al IV-lea, afirrna el eu autoritate, fusesera ucisi de catre unchiul acestora, iar coroana revenise asrfel asasinului.

Intre timp Elizabeth Woodville pusese bazele unei alianre cu dusmanii lui Richard, oferind-o in casatorie pe fiica sa cea mare prerendenrului acesteia din casa Lancaster, Henrie Tudor. In august 1485, Richard al III-lea l-a infruntat pe Henrie Tudor in batalia de la Bosworth Field. Inn-un moment critic alluptei, unul dintre suporterii regelui a trecut de partea lui Henrie, iar Richard-a fost ucis. Dezertorul a luat coroana de pe capul regelui cazut si a asezat-o pe capul lui Henrie al VII-lea. Razboiul celor Doua Roze luase sfar$it, iar Anglia urma sa cunoasca 0 perioada de nernaiintalnita prosperitate sub domnia casei Tudor.

Asa cum Richard al Ill-lea fusese urrnarit de zvonurile ca i-ar fi asasinat pe printi, tot asa si Henrie al VII-lea era nelinistit de povestile ca acestia ar fi Inca In viara si ar purea deveni potentiali rivali la tron. In cele din urrna a reusit sa impuna varianta conform careia, din ordinul lui Richard, cei doi baieti ar fi fost sufocati cu saltele de puf si ingropati sub pierre la piciorul unei scari din Turn.

Tapul ispasitor a fost un anurne Sir James Tyrell, judecat si executat in mai 1502 pentru "tradare din motive neprecizare". De abia mai rarziu s-a facut publica stirea ca Tyrell marrurisise asasinarea printilor inainte de a fi decapirat, Povestea a fast acceptata si a inrrat in cartile de istorie impreuna cu biografia lui Richard al III-lea publicata de Sir Thomas More III 1534 si preluata ulterior de Shakespeare ca sursa de inspiratie penrru drama Richard al III-lea.

Personajullui Shakespeare

Desi domnia lui Richard al Hl-lea a fost una dintre cele mai scurte din istoria Angliei, personalitatea sa a fost reinterpretata de aproape fiecare genera~je succesiva de cerceratori, Hind zugravi t fie ca un rege razboinic cu virruti eroice, fie ca un monstru diform. In prezenr au fast tnfiintare organizarii "Richard al III~Iea" cu scopul de a-i apara nurnele. Dar lupta e ca si pierdura in fata geniului lui William Shakespeare. Acuzar Inca din timpul vietii de asasinarea celor doi printi, Richard III-lea si-a ca~tigat 0 nororicrate nepieritoare un secol mai tarziu ca personajul infam diutr-una din prirnele piese shaxespeariene, drama istorica Richard ai III-tea.

Scriind In ultimul deceniu al secolului aJ Xv'l-lea, 111 tirnpul domniei reginei Elisabeta I, 1111 e de rnirare ca Shakespeare a campus 0 poveste favorabila bunicului acesteia, primul rege din casa Tudor, Henrie aJ Vll-lea, Richard a fost prezentat ca un uzurpator crud, Iipsit de orice rernuscare In a-i ordona unui acolit sa-i omoare pe acei "doi crunti dusruani ce [ihna-rni haituiesc si-mi strica somnul..; d'acei bastarzi din turn e vorba". Odata fapra savarsita, Richard horaraste eu sange rece sa 0 peteasca pe sora mal mare a printilor, deja prouusa in casarorie rivalului sau, Henrie Tudor. Un defect minor - se pare ca Richard avea a asirnetrie a urnerilor - a fost accenmat inrr-atat Incar Richard-u: shakespearian a devenit un cocosat jalnic sau, in cuvinrele celei pe care si-o dorea mireasa, "un morman de urarenie". La finalul fericit aJ piesei, pe Bosworth Field, Henrie Tudor declara: "Am invins! eel caine sangeros e mort."

Inmormiintarea tiirzie

In 1674, la aproape 200 de ani de la presupusa crirna, 0 lada de lernn conrinand scheletele a doi copii a fast gasita 'in rimpul reconsrrucriei Turnului Londrei. Oasele, recunoscute ca rarnasitele printilor ucisi, au fost depuse in Westminster Abbey.

In 1933 ele au fast trirnise spre a fJ. examintate de experti. Verdictul: scheletele apartineau unor baieti de varsta lui Eduard al V~lea si a fratelui sau In momen nil disparitiei acestora, Cauza mortii nu a putut fi deterrninata, dar maxilarul baiarului mai mare arata ca suferise 0 leziune majora.

Unui dintre ultimii vizitatori 'in Turn fusese un doctor chemat sa trareze durerea de dinti a lui Eduard al V-lea. Regele-copil, relata docrorul, se rugase si facuse penirenra zilnic, convins fiind ca 11 a~tepta rnoartea: "Ah!, spnnea el, ce n-as da ca unchiul mel! sa-rni crute viata, chiar daca ar fi sa-rni pierd regatul."

26 Disparuti lara urmd

chinez ~i ale Panidului Comunist ccnducaror - rnai exact, tori, cu exceptia rninistrului Apararii Lin Biao.

Mai tarziu in aceeasi seara, la vreo 270 de kilorn - tri est de Beijing, un avian eu reactie Trident deco de pe un aeroport af1ar In apropiere de Beidaihe, 0 statiune a litoralului chinez, Indreptandu-se spre nord-vest, avionul a survolat granira eu Republi Populara Mongala si s-a prabusir in jurul orei 2:3 dimineata, In apararul prabusit s-au gasir noua trupuri pe jumatate arse, arme, documente, preCllID :: echipamem care idenrifica aparatul ca apartinanc fortelor aeriene chineze, La cererea guvernului chinez, trupurile au fost lngropate la locul accidenrului,

Viata cotidiand la Beijing. in culise, in toamna lui 1971: 0 acerba iupta pentru putere.

o prabusire politicd

Era al doilea om in ierarhia politica a Chinei, desemnat oficial ca succesor

al batranului Mao Zedong. Dar avea de gand acest ministru al Apariirii, Lin Biao, sa flftepte riibdator succesiunea - sau va incerca sa puna mana pe putere printr-o louiturd militard?

A

/DtUneriCul coborase peste piata Tiananmen.

Toara dupa-amiaza megafoanele cransrnisesera marsuri, in timp ce rnii de srudenti si elevi f:iceau repetitiii pentru parada care peste doar doua saptarnani ~i jumatate avea sa rnarcheze cea de a 22-a aniversare a Republicii Populare Chineze, la 1 ocrombrie,

Deodara linistea nocrurna a fost inrrerupta de zgomotul unor motoare ambalate, cand aproape 50 de limuzine negre au intrat in piata si s-au oprit In fara Marii Sali a Poporului, 0 construcrie rezervata celor mai importante intruniri guvernamentale. Din masini au coborat personajele de marca ale guvenului

o prabusire politica 27

Festiviratile aniversare programare pentru 1 octornbrie, care l-ar fi plasat pe Lin Biao alaturi de pre~edintele Partidului Cornunist, Mao Zedong, au fost anulate fara vreo explicatie. Numele lui Lin, ca si cele ale altor cornandanti rnilirari de rang 'inalr nu au mai fost mentionate In presa controlata de guvern.

Acestea au fest evenimentele din 12-13 septernbrie 1971 - asa cum au fost ele observate si consemnate la acea vreme. Dar exista oare vreo legatura 'intre intrunirea nocturna a conducatorilor chinezi, accidentul de avion de a doua zi dimineata si anularea festivitatilor? Povestea care a circular in urrnatorii 12 ani nu este inca pe deplin larnurita - cel putin, nu in afara Chinei.

Lupta pentru putere

Lin Biao, comandant militar veteran al Iortelor cornuniste care Il invinsesera pe Jiang Jieshi in 1949, devenise ministru al Apararii in 1959. Sapte ani mai tarziu a fost nurnit si vicepresedinte a1 Parridului Cornunisr, iar in 1969 desemnar oficial ca succesor al presedintelui Mao. Ascensiunea sa a fost marcata de un aparent devotament total fata de Mao - de exemplu, lui Lin i-a fost incredintata alcaruirea voiumului Citate din presedintele Mao Zedong, .carticica rosie" pe care 0 purtau fanaticele Carzi Rosii studentesti in timpul Marii Revolutii Culturale Proletare [ansate de Mao in 1965.

Indreptata 'impotriva "acelor oameni cu autorirate in cadruL partidulu: care au luat calea capitalisrnului", Revolutia Culrurala rnobiliza tinereruI Chinei in actiunea de aparare acornunisrnului. Totodata, ea a dus la indeparrarea lui Liu Shaoqui din pozitia de sef al starului, intarind in acelasi rimp puterea suprema detinuta de Mao In cali tate de conducator al

Partidului Comunist. Cand tulburarile polirice arneninrau sa degenereze intr-un razboi civil sangeros, Lin a intervenit cu forrele militate din cornanda sa penrru a reinstaura ordinea In natiunea dezbinata,

De pe margine asista la aceste evenimenre prernierul Zhou Enlai, care dispreruia disputele ideologice futile provocate de Revolutia Culturala si era preocupat doar sa Intareasca economia debila a Chinei. Dar cand Zhou a inceput sa reabilireze functionari de parrid revocati in tirnpul rulburarilor polirice, el a intrat 111 conflict cu Lin, care voia ca militarii sa detina puterea decisiva, Spre deosebire de Lin, Zhou a realizat pericolul de a f numarul doi dupa Mao, care era obsedat de putere, si s-a multumit sa fie numarul trei sal! chiar parm In ierarhia politica.

Nernultumit sa fie doar desemnat ca eventual succesor al lui Mao, Lin, In varsta de 62 de ani, a comis un gest indraznet la 0 adunare de partid din august 1970. Intr-o rnanevra de lingu~ire nedisimulara, el a propus mai lntai un amendament la constitutie astfel ca Mao sa fie canonizat ca "geniu". Apoi a sugerat ca loculliber ramas In urma inlarurarii lui Liu Shaoqui sa fie ocupar si ca Mao sa fie nurnit deopotriva sef a1 starului si al partidului. Daca Mao refuza, Lin cerea ca altcinevaprobabil el insusi - sa fie numit In aceasta functie. Pina si Mao s-a imporrivit prirnei sugestii. "Geniul nu depinde de 0 singura persoana sau de cateva", a declarat el cu 0 rnodestie care nu-l caracteriza, "Depinde de un partid, partidul care este detasarnentul de frunte al proletariatului." $i, declinind si pozitia de ~ef al statului, Mao a decis ca aceasra trebuie sa ramana vacanta, Era evident pentru toata lurnea ca presedintele partidului era nernultumit de masinatiile transparente ale lui Lin.

Tlnta: presedintele Mao

Dupa unele teorii, aceasta ruptura intre Mao si Lin a constituit inceputul unei conspiratii care a atins apogeul In noaptea dinrre 12 spre 13 septernbrie 1971. "Daca nu exista nici un post de presedinte al statului, atunci ce poate face Lin Biao?", se plingea sotia si confidenta polirica a lui Lin, Ye Qun. Cu ce sa se

Cine se tifla fa bordul auionului prabusit in Mongolia la 13 septembrie 1971-;i incotro

se indrepta acesta?

28 Dispilruti ford urmd

DOlmnia le'roriiin limpul RevoluUei Fr'ance!ze

- -'

A-

I nlarurarea lui Liu Shaoqui la Inc. epurul Marii Revolutii Culturale Proletare si rnoartea suspecrn a lui Lin Biao in 1971 nu au constiruir evenimente unice In scurta, dar agitata istorie a. Republicii Populare Chineze . .$i nici nu sunt astfel de episoade caracteristice doar Chinei revolutionarc, Intr-adevar, cvenimente simitare at] avut IDe In urma CLl aproape 200 de ani, dupa Revolutia Franceza.

La doi ani dupa ce asalru] asupra faimoasei inchisori pariziene Bastilia a dedansat Revolutia, regele Ludovic al XVI-lea a fost prins pe clnd incerca sil. paraseasca Franta. Anul urmator, la 21 septernbrie 1792, Franta a fast declarara republica, iar regele a fast execurat In 179.3. Curand dupa aceea cei noua membri care formau Cornitetul Salvarii Publice al republicji au Inceput sa adminisrreze puterea intr-un sril aproape dictatorial.

Rohespierre. care-l trimisese peprincipalul san riual, Danton, ri pe atdtia altii fa moarte, iniruntd ghilotina, eficientul instrument de executie of Reuolutiei.

Comperiria penuu conducerea Comiretului se dadea Intre Georges Jacques Danton ~i Maximilien Robespierre, Cu daruI sau pemru eratofie, Danton ceruse Infiintarea unui tribunal revolutionar care Sa elimine dusrnanii republicii. In perioada Terorii revolurionare, victirnele tribunalului erau rapid decapitate de ghilmina amplasars 'in principals pia~a a Parisului.Tn aprilie 1794 Robespierre a reusit sa Jl aresreze pe Danton, sa II judece, sa-l condamne ~i sa-l execute.

Robespierre i-a supravietuit fosrului sau rival mai putin de parru luni, La sf;ir~itllllui iulie, eI irnpreuna cu vreo 0 sura din adeptii sai au fosr executati, Cum majoritatea liderilor revolutionari erau acum morti, poporul a cerut incerarea violentelor, GhiJotina a fost dernonrata, iar plata unde avusesera loc execuriile a fos;: rebotezata Place de la Concorde.

ocupe?" Chiar ~i la varsta de 77 de ani, Mao nu dadea vreun semn de 'irnbatranire sau rnacar ca s-ar fi gandir la rerragarea din funqia de conducaror suprem al tarii, Sotul ei avea rrei solutii, afirma Ye Qun:

Sa astepre rabdator inevirabila moarte a lui Mao; sa renunte la visul de putere; sa il inlature pe Mao ~i sa preia conducerea Republicii Populare Chineze,

tn toamna lui 1970 Lin Biao l-a trirnis pe fiu! sau, Lin Lingua, pe care 11 nurnise Intr-o functie de rang Tnalt in cadrul fortelor aeriene, intr-o misiune secreta In cele rnai mari orase ale Chinei. Sarcina lui: sa organizeze 0 retea de ofireri rnilitari loiali si dernni de illcredere, ce avea sa fie cunoscura sub numele de Flora Unita. Pana in primavara lui 1971 conspirarorii au lntocrnit planul unei lovituri militare care sa-l inlature pe Mao Zedong de la puterea de care se agata cu arata renacitare, l-a fost dar numele de cod "Pwiecrul 571" deoarece cuvinreie chinezesri pentru aceste trei numere sunt de asemenea commute ~i in simagma "revoll:a armata". Mao a fosc numit "B-52", dupa bornbardierul american. Lin avea simpatii prosovietice, asa ca deresra orice era legat de Statele Unite.

Au avut lac trei atenrate asupra lui Mao: un atac aerian asupra resedintei presedintelai din: Shanghai; distrugerea trenului sau particular in drum de la Shanghai la Beijing; trimirerea unui asasin deghizat ill curier la casa sa din Beijing. Cind:;;i eel de-altreilea a dat gr~-

ultimul la 12 septembrie -, Lin Biao, sotia §i fiul sau. irnpreuna cu alp complotisti s-au imbarcat la bordul avionului Trident de pe un aeroport de langa Beidaihe,

Fuga in Uniunea Sovieticd

Prinderea ~i marturisirea curierului I-au implicat pe l.i:J. ill conspiratie, Nesiguti de amploarea sprijinullIi de care se bucura rninistrul Apararii in cadrul instinniei militare, Mao si Zhou Enlai au convocar mrrunirea cl:-zie de la Marea Sala a Poporului, In timpul delibe.rarilor, avionul a decolat. Desi Lin planuise sa zboare sp~ sud cu scopul de a ~ga sprijin rnilitar pentru louu;_,de star, se pare ca odara aflat Ia bord s-a mgandit ~ s-a decis sa se refugieze In Uniunea Sovietica, Aici perrea..::se trei ani refacandu-se dupa ranile primite in cel d, -_-.... Razboi Mondial si era aproape sigur de eel putin .....::. sprijin ideologic din panea prietenilor sai m~i in opori~ja fa~a de Mao .. Dar Lin Biao ~i apropiatii sai au mW=cu totii Tn accidemul aviatic din Mongolia.

Aceasta era, cel putin, versiunea prez.entata in/ de presa inrernationala ~i mai mult sau rnai pr::r::::. confirmata anul urmator de guvernul chinez, 0 re[atare diferita si rnult ma.i socanra a aparur in 19 .... ..:o data en publicarea in Sratele Unite a unui rapu-:sustras din China si acribuit unui insider eu pseuconirnul de Yao Ming-le.

o prdbufire politicd 29

inscenarea unui rdzboi fals

atac asupra Chinei. Acesta putea sa-i furnizeze scuza pentru dedararea legii martiale, punerea lui Mao ~i a lui Zhou Enlai "sub prorectie", ca in final acestia sa fie ucisi, iar Lin sa poata pune mana pe putere.

Apoi, in iulie 1971, lumea internationala a fost surprinsa sa ia cunostinta de vizita secreta a secretarului de stat Henry Kissinger si de negocierile cu Zhou Enlai care vizau 0 relaxare a tensiunii care marcase relatiile dintre cele doua tari inca de la venirea cornu-

nistilor la purere In 1949. La inceputul anului ur__ "'a mator presedintele Richard Nixon urrna sa viziteze China. Aparenta reconciliere eu Starele Unite, precum si 0 continua deteriorare a relatiilor deja inasprite eu Uniunea 50- vietica irnpuncau ca actiunea "Muntele Turnului de jad" sa fie lansata cat mai rapid. Data aleasa era

Dupa declaratiile lui Y"lO, existau doua conspirarii distincte, Prima, "Praiecml 571 ", era pusa la cale de Lin Liguo $1 urrnarea doar asasinarea lui Mao. Ea a fast anulata de Lin Biao in favoarea unui plan mai elaborat CLl numele de cod "Muntele TUf11uJui de Jad" , dupa cartierul de vile luxoase de la marginea Beijingului locuite de elira polirica, Aici urma sa fie prins Mao.

Planul riscant al lui Lin impunea un sprijin secret din partea Uniunii Sovietice in inscenarea unui fals

Triumuiratul conducdtor at Chinei intr-o pozd armonioasd

(de fa stanga fa dreapta):

Lin Biao, Mao Zedong, Zhou Enlai. in spatele lor, Gdrzile ROJii

ale Reuolatiei Culturale ~i jluturd

"carticelele rosii".

30 Disparuti fora urmd

Teatrul ca politidi

Europenii care vizirau China In secolul al XIX-lea erau arrasi, si In acelasi limp surprinsi, de 0 formul1 de specracol inedita, care cornbina rnuzica, pantornirna, cantece si acrobatie. Recuzira era rninirnala, dar actorii purtau costume magnifico ~i rnasti Ianrasuce. Cum spectacolelc irnbinau jocul dramatic si interpretarea rnuzicala ca i ntr-o opera, care acestora le era cunoscura, vizitatorii le-au numit Opera de la Peking - Peking fiind la acea vrerne numele orasului Beijing.

Mao Zedong era constienr dl. literarura si ana pureau consrirui instrumenre de propaganda puternice pentru raspandirea mesajului sau comunisr. "Literarura si arta sum pemru mase", scria el tnca din 1942, "sum create pentru rnuncirori, tarani si soldati si menite pcmru folosin~a lor." Cea de a parra sotie a sa, si ultima, Jiang Chin.g, a reformar Opera de la Peking in perioada Revolutiei CulruraJe, punand intrebarea de ce piesele de rearm aveau ca subiecr 0 mana de mosieri, fermieri avuti ~i elernenre burgheze si ignorau asrfel 600 de miJioane de rnuncitori, tarani si soldati, Revizionistii condusi de fostu! sef al starului Liu Shaoqui, susrinea ea, au transforrnar Opera de la Peking intr-un "regar independent". Jiang Ching milira pentm fuperea oricaror legaruri cu traditia tearrala si crearea unor noi forme de ana care sa celebreze comunismul.

Dupa moarrea sotului sau in 1976, Jiang Ching si rrei dinrre apropiatii sai in conducerea Revoluriei Culturale au fast incrirninari ca Banda Celor Patru, judecati si condarnnati fa rnoarte, pedeapsa fiindu-Ie ulterior cornutata. Ruperea radicals eu trecutul pe care 0 irnpusese arrelor nu a supravietuit scurrei sale perioade de ascensiune. Astazi Opera de la Peking este din nou la Ioe de cinsre in China.

ziua cand Mao se intorcea dintr-o calatorie In sud, pe sau In jurullui 11 septembrie.

Imre rirnp msa, printr-o mselarone, Zhou Enlai se pare ca reusise sa afle de la fiica lui Lin, Lin Liheng. despre complorul frarelui ei, ba chiar si de eel urzir de tatal acesteia, Zhou l-a prevenit pe Mao de pericol ~i cei doi i-au intins 0 cursa lui Lin.

Dineu fa presedintele Mao

In seara de 12 septembrie, Lin Biao si soria sa erau invitati la un dineu oficial organizat eu ocazia revenirii din calatorie a lui Mao, la vila acesruia din Muntele Turnului de lad. Mao Insusi a inaugurat sarbatoarea deschizand 0 sticla de vin imperial imbureliar cu 482 de ani ill urma Intr-un vas apartinand dinastiei Ming. La banchec s-au servit delicarese aduse din ware colrurile Chinei. La un momenr dat, Mao s-a folosit "de propriile betisoarele pentru a lua de pe un platou tendoane de rigru ~i a le aseza pe farfuria lui Lin. Dupa un desert eu fructe proaspete, Ye Qun a rernarcar ca se facuse tarziu: ea si sotul sau ar trebui sa piece, astfel ca presedintele sa. se poata odihni dupa calatorie, Dar Mao r== sa nu doreasca inrreruperea placutei reuniuni si i-a rugat sa mai rarnana fuca 0 jumatare de ora. Cu purin Inainte de ora 11, Mao a condus cuplul la rnasina care li ~epta. Careva minute mai tarziu, pe drumul care cobora de 1a vila lui Mao, raehete trase de o echipa de ambuscada recrutata din garda personals a presedinrelui au distrus masina ~i pasagerii acesteia,

Zhou Enlai a verificar personal daca rrupurile carbonizate erau lntr-adevar cele ale lui Lin Biao si Ye Qun, si i-a sugerat presedinrelui ca trebuia g<iSitil: 0 explicatie plauzibilapenrru disparitia lui Lin, asrfel ca acesta ,sa nu apara ca un emu". Impasibil in fata mortii celui care tl slujise pe el si Partidul Cornunist mai mulr de patru decenii, Mao i-a transmis prernierului sa se ocupe de deraliile rnusamalizarii episodului cat rnai repede posibil.

Conform acestei variante, doar Lin Liguo fugise la bordul lui Trident. Avioanele de lupra chinezesri care 11 urmareau au lansat un arac Incununat de sueces, iar avionul s-a prabusir imediat dupa ce a rrecur granita cu Mongolia. Mai rarziu, autoritarile chineze nu au dezrnintit stirea ca si parintii acestuia au pierir in accident - 0 poveste muir mai onorabila decal cea a unui dineu 'incheiat eu 0 crima ..

Oricare dintre variante esre preferara, incontestabil ramane faprul ca Mao si-a elirninac rivalul. ir: anul urmator e111 Intarnpina pe presedinrele Nl,\:O la Beijing, avandu-l alaruri pe prernierul Zhou Enlai. La moartea sa in 1976, Mao Zedong, in varsta de 83 de ani, inca mai control a China, la construcria careia conrribuise. Pana in ultima clipa a evitat sa Irnparta puterea sau sa desemneze vreun succesor u. eondueerea celei mai. numeroase natiuni din lurne,

Exploratorul dispdrut at Australia 31

Exploratorul disparut al Australiei

Desi coasta australiand fosese semnalatd de olandezi inca din 1606,

doua secole # [umdtate mai tdrziu. interiorul continentului rdmdsese inca in mare parte necunoscut europenilor; cdnd un auenturier german a pornit sa-l traverseeze de fa est fa vest.

Avea sa patrundd intr-un teritoriu vast si necunoscut.

Chiar ~i In tara sa de origine, Germania, numele lui Ludwig Leichhardt Ie este cunoscut doar studentilor de la seqiile de istorie a

descoperirilor geografice. Insa In Australia si-a castigat faima vesnica prin [aprele conrroversate ~i rnisterioasa sa disparitie,

Un rau, 0 cascada, un lant muntos, un varf de munre si un carrier din Sydney ii poarta numele. In aeest oras i-a fost ridicata 0 statuie, iar in urrna eu cativa ani a fast infiinrata Fundatia Ludwig Leichhardt. Patrick White, scriitorul australian laureat al premiului Nobel,

a incorporat povestea explorarorului 111 romanul sau Voss, devenit mai tarziu subiectuI unei opere. Din 1848, cand Leichhhardt $i echipajul sau formar din sase oameni au disparut intr-o ultima calatorie, noua expeditii Insernnate si nenurnarare alrele de proportii mai red use au strabatut continenrul, Scriitorul australian Gordon Connell spunea: "Soana lor rarnane un mare mister In istoria descoperirii tarii rnele." {nsa cand cineva invesrigheaza rrecutul explorarorului si 10- cearca sa judece reusitele acestuia, celebritarea de care el se bucura devine din ce In ce mai surprinzaroare.

Este posibil ca Leichhardt sa fi murlt in Channel Country, in vestul Queensland-utul, unde rdurile, umjlate din cauza ploilor din uard. ies din mated pundnd in primejdie calatorii.

Str§mtoarea Torres

Exped~thle lui Luclwig Leichhardt ~ Pnme expeditie, 1844-1BAS ---- A ccua expecrre, 1846-1~'"

• •••••••• Poa.bdul traseu al celei oe-a "reia eJc.pedilii, 1848

300 600 xm

32 Dispdruti ford urma

Port Essingtoll

Darwin.

o CEA NUL

INDIAN

Marele De~ert de Nisip

Alice Springs •

Deeettu:

Gibson

MumeieOlgo

A

u

s

T

AUSTRALIA

Marele oesen Victor:a

AUSTRALIA

DEVEST

DE SUD

.' eM

J

Hoindreala unui student

Ludwig Leichhardr, nascut In Prusia la 23 octornbrie 1813, era fiul unui fermier caruia viirorul nu parea sa-i promita prea mulre, Fiind studios din fire, a fost primir sa urrneze cursurile Universitatii din Cortingen, unde ar fi trebuit sa se pregareasca penuu rneseria de profesor de liceu. Doi colegi studenti, fratii englezi John ~i Wilham icholson, l-au convins sa aprofundeze stiinrele si medicina, oferindu-se chiar sa-i finanteze studiile la Universiratea din Berlin.

Dupa nurnai doi ani la Berlin, In mai 1837, Leichhardr, nepregatit Inca pentru a, exercita 0 profesie si dorind sa, scape de serviciul rnilitar obligatoriu, i s-a alaturat lui William Nicholson la Londra. Mai apoi cei doi au hoinarit prin Franta, Elvetia si Italia, si au pus la cale sa plece in Australia - un continent 111 mare parte necunoscut, deschis colonizarii de catre britanici cu nurnai un secol inainre. Cand a sosir momentul piecarii, Nicholson s-a razgandi[, dar i-a platit prierenului sau drumul si i-a dar ceva bani cu care sa Inceapa 0 noua viata, Astfel dorar, In octombrie 1841 Ludwig Leichhardr - sau doctorul Leichhardt, Cum Ii placea acum sa se auroinriruleze - a pornir de unul singur in lunga calarorie spre emisfera sudica,

De$erlUI Simpson

R

• Men~ndee

(U-...

,'"

• Adeta de 8a/ranald

Nev.'CastJe

Sydney

VICTORIA

Mertlourne •

Cele trei expeditii ale lui Ludwig Leichhardt sunt trasate pe haria Australiei de mai sus.

Nasterea unui explorator

Neamrul in varsta de 28 de ani, care a ajuns In Sydney la 14 februarie 1845, a fost descris de clue un eonremporan ca "fiind malt de peste 190 de cenrimetri, Cl.l 0 frunte In alta, de intelecrual, ochi mici, cenusii ~i isreti iar parul de un castaniu inchis .. Fartea inferioara a fe~ei era ascunsa de 0 barba si 0 musrata stufoase, nasul u~or acvilin ... "

In urrnatorii doi ani Leichhardt si-a ca~tigar existenta dand lectii de botanies ~i geologie si facand scurte excursii pelltru a coleqiona plante, insecte ~i roci. La acea vreme si-a propus sa devina celebru explorand interiorul sau ceea ce el numea "acel miez al continenrului negru", Desi intreprinsese 0 lunga calatorie de 960 de kilometri de la Newcastle la Brisbane, Leichhardr era Inca. prea putin calificar pentru a. deveni exploraror, Era miop, se ternea de armele de foe, iar simrul sau de orientare lasa de dorit. u este de mirare ca ropograful genera. at New South Wales-ului Ii refuzase dispretuiro serviciile.

La Brisbane, Leichhardt a aflat ca 0 expeditie guvernarnenrala ce trebuia sa strabata nord-estul Australiei pana la un avanpost militar aflat la Port Essington fusese anulata din lipsa de fonduri. Totusi fermierii de pe coasta erau In continuare nerabdatori sa. gaseasca In inreriorul continentului parnant fertil pentru agricultura. Prinzand ocazia, Leichhardt s-a inrors la Sydney, unde ~i-a anunrar planul de a conduce 0 expedirie particulara In locul celei anulate de guvern, iar la scurr timp a reusit sa gaseasca cinci oameni si finantarea necesara.

inaintiind in ritm lent

Intorcandu-se Ia Brisbane, Leiehhardt a mai angajat patru persoane; astfel, la 1 ocrornbrie 1844, zece oameni (doi aveau sa se intoarca din drum la scurr timp) au parasit ulrirnul bastion al civilizatiei cantand entuziasri God Save the Queen. Desi tinta lor, Port Essington, se afla Ia 2500 de kilometri spre nord-vest In linie dreapta, Leichhardt si-a prop us sa urmeze cursul raurilor din apropierea coasrei si sa evite interiorul, figurand pe unica lor harta ca 0 para alba. Pen-

Exploratorul disparut alAustraliei 33

tru a transpona cele 550 de kilograme de proV1Zll, Leichhardr si-a mlocuir eaii cu rauri ce puteau 6 taiati pe drum pentru carne. Greu de crezut, dar, conform "srraregiei apei" impuse de Leichhardr, In afara plostilor individuale, expeditia rnai detinea dear un singur container de apa de 7,5 litri, La primul pw care le iesea In cale expeditia campa, iar apoi un grup de cercerasi era rrirnis penrru a-l gasi pe urrnatorul ~i a-i conduce pe ceilalti la locul respectiv, Asrfel se gamma siguranp, dar nu si rapiditatea inaintarii.

In februarie 1845, conform calculelor lui Leichhardt, fusese parcurs un srert din tntreaga cahtorie, dar trei sferruri din rezervele de alirnente se consurnasera. La un moment dat, conducarorul insusi - insolit numai de unu] dintre cei dOL rnernbri aborigeni ai expeditiei - s-a raracit tirnp de cateva zilesi a reusit sa supravietuiasca mancand doi porumbei prinsi de bastinas. "Am Tnghitit oasele si picioarele porumbelului pentru a-mi potoli foamea ee nu-rni dadea pace", a scris Leichhardt. La scurt timp iguane, oposurni, emu, canguri ~i tot felul de pasari erau aruncate eu veselie in tigaia de gatit. "Este forrnidabila rapiditatea cu

Traversare reusita - platita prea scump

La 12 ani. de Ia disparitia lui Leichhnrdt in rimp ce incerca sa strabata Australia de la est la vest, alti doi explorarori, Robert O'Hara Burke, un politist originar din Irlanda, ~i WU]]iam John Wi]]s, un topograf din Devon, au reusit sa strabata continenrul, dar de la sud 101 nord.

Pe 20 augUSt 1860, Burke parasea orasul Melbourne In fruntea unui grup bine echipat format din 17 oameni, inc1usiv trei conducatori de camile. Cand expeditia a atins In octornbrie cea mai nordica asezare, Menindee, Burke a deeis plin de euraj sa continue drurnul eu un echipaj mai mic, de numai noua oameni. La mijlocullui decernbrie a despartir din nou grupul, lasandu-l pe William Brahe eu 0 rezerva de provizii 'intr-o tabara de langa raul Cooper si continuand alaturi de Wills ~i alti doi barbati 0 inainrare rapida de 1 000 de kilometri spre golful Carpentaria.

Doar Burke si Wills s-au straduit sa parcurga ultimii 50 de kilomerr: pana la golf. La 11 februarie 1861, au ajuns la mlastinile de mangrove de pe coasta nordica a continentului ~i, neputand sa inainteze pana la ocean, s-au mrors. Calatoria de Inapoiere a fast un cosmar. La scurr timp proviziile s-au sfaqir, iar in decurs de trei saptamani unul dintre insorirori, Charles Gray, a murit. La 21 aprilie restul de trei au ajuns la raul Cooper. Au gasit ceva provizii ~i un bilet de la Brahe: dupa ce a~teprase cu 0 luna rnai mult decat fusese prevazut, acesta plecase cu cateva ore 'inaintel Burke a decis sa avanseze de-a lungul raului Cooper spre sud-vest, dar pana la sfar~irullui iunie atat Burke, cat si Wills au murit, Singurul supravietuitor, John King, a rost luat In grija de aborigeni pana cand a fosr gasit de 0 echipa de salvare.

J

34 Dispanqi fora urmd

Unul dintre .copacii L ", probabil marcati

de Leichhardt (dreapta) in timpul celei de a treia expeditii in interiorul eontinenruha australian - 0 calatorie din care nu. s-a inters niciodatd.

care omul uita de dichisurile rnancarii", a observar liderul expeditiei. Din rauri prindeau raei si tipari pentru a-si varia alimenraria; fagurii le furnizau "eea mai dulce ~i parfumara rniere pe care am gustat-o vreodata". Ierburile salbatice dadeau ceaiurilor si supelor un gust mai arornat, iar prin experimenre prudente, Leichhardt a descoperit ca anurnite plante ee cresteau ill apropierea surselor de apa puteauf gatire ~i mancate penuu a vindeca scorburul - desi aveau ea efect seeundar 0 diaree purernica,

Pe durata lunilor rnartie si aprilie explorarorii au eominuat aceasta inainrare triumtala, dand raurilor ~i muntilor pe langa care treceau numele unor prieteni ramasi acasa pe coasts. La incepurul lui mai grupul a lasat in urrna rnatca ultimului rau ee cmgea spre est, mdreprandu-se spre nord-vest, catre golful Carpemaria ~i puncrui lor de destinarie de pe coasta nordica.

Spre sfarsitul lui iunie, in aprcpierea golfului Carpentaria, explorarorii au fosr aracati in timpul noptii de bastinasi inarmati cu sulite, aruralistul expeditiei, John Gilbert, a fosr ucis, iar alti doi oameni raniti, Dupa 0 odihna de numai doua zile au cominuat calarcria pnternic afectati de pierderile suferire, dar decisi sa-si atinga telul, La 17 decembrie 1845, dupa ce parcursesera In 14 luni si jumatate circa 4 800 de kilornetri, expeditia lui Leichhardt si-a fleur intrarea triumtala In Port Essingron.

El'oulA1JStralii!i

Exploratorii s-au Inrors la Sydney pe mare si au fast intarnpinati ca niste eroi, de parea at f revenit din morti, "Am crezut ca orasul isi va iesi din minti de bucurie", a scris Leichhardt. Carrografiase 0 eonsiderabiIa parte run teriroriul Ausrraliei de nord-est si 0 recomanda ca fiind ,,0 regiune excelenta, propice aproape In 1nrregime activiratilor pastorale". Leichhardt a fost rasplatit generos (prirnii bani ca~iga~ vreodata de exploratorul In varsta de 32 de ani), iar ceilalti sase insotirori au prirnit ~i ei 0 suma aditionala,

CLl un asernenea renume disrigat, Leichhardt nu a avut dificulra~ in a strange fonduri peneru 0 a doua expeditie - cu scopul de a rraversa de aceasta data jumararea nordica a continentului si apoi de a continua expeditia sp,e sud, de-a lungul coastei vestice, pana la Perth. La 7 decernbrie 1846, Leichhardt, insotit de sase albi, doi aborigeni ~i 0 caravana ce numara 270 de capre, 108 oi, 40 de rauri, catari ~i caini ciobanesti, a pornir In cea de a doua expeditie.

Au avut lnsa de suporcat mate rigorile sezonului ploios, oamenii rarnanand uzi pana la piele zi ~i noapte In amp ce corturile precare Ie erau spulberate in bucari, Curand Intregul grup s-a imbolnavit de friguri ~i rnalarie, caci de multe ori nu aveau de bam decat apa rece si piina de noroi ~i nimeni nu era In putere sa aprinda focul sau s::1. ta.ca un ceai, Cand aveau ce manca, sfarseau prin a ingh.i~i "in jur de 20 de muste" la Becare 'irnbucarura, Temperaturile de paua la 42 de grade ii determinau pe explorarori sa calareasca cornplet acoperiti pentru a evita Inreparurile rnustelor de nisip, iar caii deseori sangerau din cauza atacurilor insectelor,

Dupa sase luni, timp In care grupul a reusir sa parcurga numai 800 de kilometri spre nord-vest, traversand "cd mai groaznie tinut in care a pus vreodara piciorul vreun alb" expeditia s-a Inters, Boala si deshidratarea - Leichhardt fusese acuzat ca luase rnancarea de la cei bolnavi - sortisera esecului expeditia inca de la inceput,

Ultimul mars

Leichhardt nu era genul de om care sa renunte la visul de a srrabare conrinenrul, si, in ciuda nefericitului esec

Exploratorul dispdrut al Australiei 35

A borigenii, populatia originara a Australi:ei,~ au ajuns pe continencui sudic 1.11 urrna eu mat muir de 50 000 de ani venind prin arhipelagurile de insule din Asia de sud-est.

In ianuarie 1788, prirnii colonisti britanici, respecriv 736 de ocnasi deportati (barbati si femei), au sosi r in porrul Sydney la borduJ a 11 corabii apartinand Prirnei Flote. Erau mull rnai putin pregltip sa supravietuiasca 111 noua lor patrie decaf oamenii epocii de piarra pe care i-au IntaInit aici. Acesri vanarori-culegatori umblau aproape dezbracati si foloseau ca arme de vmatoare in principal bumerangul, lancea, roporul din piatra sau sage~ile aprinse, Existau probabil 750 000 de basrinasi irnpartiti In 600 de triburi, ell limbi si obiceiuri distincte. Tori erau profund legati de natura - barbatii fiind vanatori rabdarori si iscusiti, iar femeile pricepure culcgatoarc de plante. Fiecare crib avea un perimetru care

Bastinasii Auslraliei

• •

of ere a populatiei mijloaeele de subzisrenta necesare, iar dreprurile reriroriale erau respecrare eu srricrere,

Soana aborigenilor, asemanatoare celei a indienilor nord-americani, a consrituir un episod dureros in istoria descoperirii si colonizarii noilor lumi de catre europeni. Briranicii si-au prodamar suveranitatea asupra parnanturilor necesare eoloniilor de detinuti, aratandusi lipsa de considerarie fa~a de rcvendicarile reriroriale ale rriburilor locale. T elul ofieial era de a se cladi 0 relatie pasnica eu aborigenii, insll., in realirate, putini dinrre colonisrii-Iosti ocnasi irnpartaseau acest ideal. de urnanitate. "Oriunde calca europenii, seria Charles Darwin dupa vizira din 1836 in Australia, urrneaza rnoartea basrinasilor." Privati de rerenurile

Putini dintre aborigenii Australiei mentin incd astdzi stilu! de viard de vdndtol'i-cu/egdtori.

de vanatoare, afectari de noile boli, corupri de alcool, recrurati pentru rnunca iefrina, eu copiii obligari sa urrneze scolile rnisionarilor, vanari si ornorfiti Tn inreresul "asigurarii pacii", aborigenii au suferir un declin rragic. Pana in 190 1 populatia scazuse la 66 950, iar in 1921 la 60 479.

AI Doilea Razboi Mondial a marcat

o coritura In eeea ce privesre tratamennil aplicar basrinasilor ausrralieni, Cum mii de soldati fusesera rrirnisi peste rnari, foqa de rnunca a. rarii era. neindesrularoare. Aborigenii au gasir astfel de lueru, de cele mai multe on primind plata ill bani pen[rll. prima data. In anii posrbelici au obtinut ceratenia, dreprul de vot, au primit 0 educatie mai buna, asistenra rnedicala, dreptul de a detine pam am si posibilirarea de a a1ege sa ramana aborigeni sau sa se asirnileze australienilor europeni. Conform recensamantului din 1991, numarul acesrora se ridica la 238575.

36 Dispdruti ford urmd

al celei de a doua initiative, in 1848 a pregatit 0 noua expeditie, La 4 aprilie a trimis ultima sa scrisoare din[1'-0 Slana allara in interiorul continentului, dupa care a pornir inspre nord-vest Insotit de parru carnarazi albi, doi aborigeni, 50 de rauri, 20 de catari ~i 7 cal.

Desi trecusera deja doi ani si jumatate fara nici 0 veste din parrea expeditiei, nu existau I11Ca motive de Ingrijorare pentru prieteni i sponsori data fund anvergura intreprinderii. Dar, spre sfaqiml anului 1850 la Sural, 0 srana aflara la mai putin de 80 de kilornetri sud de punctul de pornire al Iui Leichhardr, si-a facut apariria un aborigen cu 0 relatare alarmanra, De la un ale bastinas, din interiorul continentului, aflase ca mai multi barbati albi ~j doi negri fusesera rnasacrati la vest de raul Maranoa, exact pe directia de Inainrare a lui Leichhardt. Atacand pe rirnpul noptii, bastinasii ornorasera intregul grllp, rnacelarisera animalele si plecasera luand cu ei vasele si parurile,

Copaci marcati cu litera "L"

Un vas a fost trirnis la Port Essingwn, in speranta ca Leichhardr ar purea aparea prin aceste locuri dupa ce ai' fi revenit pe traseul expediriei anterioare 'incheiate cu succes, dar fara rezultat. Cercetand zona de nordvest, John MeDouall Stuart a raporrat faprul ca gasise urme misterioase de pasi Inrr-o regiune tn care pana atunci nu rnai patrunsesera albii. Stuart spunea ca acesre urme erau "lungi ~i ingusre, cu 0 arcuire Inalta spre scobirura talpii si un deger mare foarte pronuntat. " mai degraba urma unui alb decat a unui aborigen". In cele din urrna, dupa ce un colonist pe nume Gideon Lang a confirrnar un rnasacru dincolo de raul Maranoa, guvernul a oferit fondurile necesare pencru 0 operatiune de caucare, care, din cauza secerei, nu avea sa fie Intreprinsa decar In 1852.

Dupa ce conducatorul desemnat al echipei de salvare a cazur peste bord si s-a inecar pe drurnul de la Sydney SpIe Brisbane, conducerea i-a revenit lui Hovenden Hely, un membru al celei de a doua expeditii a lui Leichhardt. Convins ca exploratorii fusesera ucisi la vest de raul Maranoa, Hely a concentrat caurarile in aceasta regiune, Alti bastinasi au repovestir istoria rnasacrului, relatand ca aracul fusese provocat de cei dOL aborigeni ai expeditiei care molesrasera niste local nice.

Indreptandu-se la rnijlocul lui iunie 1852 spre raul Wan'ego, Helly a gasit urmele unui vechi loc de tabara In apropierea unui copac pe al carui trunchi fusese gravata litera "L", iar deasupra - ,,)c\/A". Putea fi cirita litera "L" drept Leiehhardt, iar "x.vA" ca 15 aprilie, data marcand 11 zile de cand fusese z.arita pentru ultima oara expeditia? In apropiere s-au gasit alp dol copaci ce purrau acelea~i insemne. Hely a abandonat cautarea lntorca.ndu-se ell un raport ce dadea ca sigur fapeul ca disparupi fusesera uci~i de aborigeni.

Salbaticul alh

Pana la sfarsitul deceniului au mill fost rrirnise doua expeditii de salvare, iar In aprilie 1861 a fost lncheiar un raport - de carre acelasi Stuart care gasise urmde de pasi cu zece ani inainte - In care se mentiona 0 coliba abandonata langa rnuntele Sturr, la limira nord-vestica a regiunii New South Wales; aceasta parea sa fi fost consrruita ma.i degraba de caere un alb decat de un aborigen. Fusesera descoperiti si alti copaci marcati cu litera "L". Apoi, In 1871, zvonuri repetate legate de un alb care rraia In salbaricie In rnijlocul aborigenilor In partea de vest a Queensland au dus la initierea unei noi operatiuni conduse de ofiterul de politic J.M. Gilmour. Acesta s-a Imors din interiorul continentului aducand cu sine sase perechi de pantaloni barbatesti, bucati dintr-un con, ramasitele unei paturi de lana, 0 piasa tesura din par de om - drepr, si deci apartinand unui alb - si oase care s-au dovedit a fi tor ale unui european. In mod evident acestea constituiau relicvele unei expedirii esuate, dar ale careia? Leichhardt nu a fo~( singurul explorator disparut In acei ani.

In 1938, la 90 de ani. de la disparitia lui Leichhardt, a fost organizata Inca 0 expeditie de caurare - a noua -, sub presiunea rapoarrelor In care se vorbea de gasirea unor oase la marginea deserrului Simpson. Rarnasitele s-au dovedir a f apartinut aborigenilor, dar printre ele s-au descoperit doua rnonede britanice barure tnainre ca Leichhardt sa paraseasca Anglia. AI f putut aces tea sa-i apartina?

Moarte liingii l~dul Diamantina?

Dupa cercerari si evaluari minutioase ale ruturor dovezilor acumulate anterior, Gordon Connell a publicat In 1980 0 concluzie asupra rnortii lui Leichhardt.

Connell considera ca Leichhardr a atins tinutul Arnhem, dupa care s-a inters spre sud - probabil pentru a reconsritui drumul pe care 11 facuse anterior pan;l In Queensland. tn apropierea unei surse de apa, acolo unde raul Diamantina traverseaza granita inspre Australia de Sud, el si 'insorirorii Sal au fest atacati prin surprindere si ornorati, Aici au fast gasite ulterior oase de oarneni albi .. Torodara este posibil ca disparitia lui sa fi fosr cauzata de inundatiile de pe raurile Diarnanrina si Cooper.

Daca Connell are dreprate, Leichhardr a parcurs circa 4 800 de kilornerri, mill mulr dedit oricare alr explorator de pana atunci, Cu mate aces rea, se pare ca si-a gasir nagicul sfaI~it Ia numai 800 de kilometri de puncrul de plecare al expeditiei sale. Cuno~intele ca~igate despre inreriorul conrmentului nu i se datoreaza a~dar lui Leichhardr, C1 nenumaratdor expeditii trimise Tn cautarea lui.

SfdIfitul unei idile 37

Sfor#tul unci idile

lntr-o noapte de vara din 1694, un soldat tdndr si cbipes a fost invitat

in odaile iubitei sale, printesa mostenitoare a Hanourei, nefericita in cdsnicie.

De ILl aceastd intdlnire nu avea sa se mai intoarcd oreodatd .

maru nu mai avusesera ocazia sa se afle irnpreuna. Poate di fusese rorodata constienr de sernnificatia darei: 1 iulie 1694, respectiv patm ani de la ziua In care ince-

pusera sa i~i trim ira scrisori de dragosre.

Desi Sophia Dorothea nu scrisese si nici nu dictase nirnanui rexrul invitatiei, a fost placut surprinsa sa-l intalneasca pe iubitul ei pe nea~teptate. Peate ca pentru 0 clipa i-a incereat banuiala ca scrisoarea ar fi putut constitui 0 capcana, dar bucuria de a se regasi i-a faeur sa uite de orice precautie. In oriee caz, 19i dadusera seama ca jocul de-a v-ati ascunselea trebuia sa ia sfarsit. A doua ZI la rasaritul soarelui 0 trasura urrna sa o ia pe Sophia Dorothea. In cele din urrna va purea sa renunte la simulacrul nefericitei sale casatorii cu varul ei, Georg Ludwig, ~i sa paraseasca pentru rordeauna castelul in care se sirntise rotdeau-

.A .

/ntr-o noapte de dum1-

nica, in jurul orei 10, Philipp Christoph, conte de Konigsrnarck, si-a parasit resedinta din orasul nord-german Hanovra si, la adapostul intunericului, s-a indreptat grabit spre castelul de pe raul Leine. In acea dirnineara prirnise 0 scrisoare prin care era rugat· sa-i faca 0 vizita nocrurna Sophiei Dorothea, tanara sotie a printului mostenitor al Hanovrei. Desi scrisul nu-i era cunoscut, Philipp a aceeptat nerabdator invitatia la 0 intalnire secreta cu iubira sa, caci de rnulte sapta-

nu a [[111115 vreun mesaj prin care sa explice ce se Intlmplase. A disparur ~i nu a mai test vazut vreodata,

Disperata si rernandu-se de ce era mai rau, Sophia Dorothea a cerur ajutorul eonsilierului privat al coreanei, irnplorandu-l sa investigheze disparitia lui Philipp:

"Tremur de frica, gandindu-ma ca contele de Konigsmarck ar fi putLlt sa cada in mainile aeelei doamne ... " De care doarnna se rernea Sophia Dorothea si de ce? $i ee s-a intamplat cu adevarat eu Philipp dupa ce a parasit odaia printesei? Pentru a rezolva rnisterul este neeesar sa privim In culisele unei casnicii nefericite pe fundalul careia s-a infiripat romatica aventura eu sfarsit fatal.

in taina, consele de Konigsmarck

se fi<ri~'eaza in castelul din Hanoura pentnt a se intdlni cu printesa mostenitoare.

Avea sa fie ultima lor dstfel de intdlnire, cdci in dimineata urrndtoare pldnuiau sa fitga.

na stinghera. De a doua zi urma sa inceapa 0 noua viaIa alaturi de Philipp.

Ultimele detalii ale fugii celor doi au fost puse la punct Cll grija exact inainte de mornenru] plecarii; acum nu le mai ramasese dedit sa numere orele pana In zori, Insa Sophia Dorothea a asreptat In van a doua zi. Philipp nu a mai aparut ~i nici

Cdsdtoria: 0 rnanetrrd politica

Casatoriile aranjate inrre dinastiile rivale erau un lucru obisnuit In Germania, care la acea vrerne era divizata in ducate si mici regate. Dragostea nu juca niei un rol in straregia acestor aliante. Totusi rareori

38 Dispitru/iforil urmd

---------

Nu exista nici un strop de dragoste intre Georg Ludwig 001, stdnea) fi uerisoara sa, Sophia Dorothea (dreapta), tar printesa s-a simtit totdeauna stinghCl:d.in castelul

au simtir vreun mire si vreo mireasa 0 antiparie arat de profunda unul fata de celalalt preeum Sophia Dorothea si Georg Ludwig. Acesr resentiment reciproc era adancinradacinat, el datand inca de la generatia anrerioara a eelor doua familii.

Tara} miresei, ducele Georg Wilhelm de Brunswick-Celle, fusese logodit candva ell 0 alta Sophia, o printesa din invecinatul Renania-Palatinat, Nevrand sa renunte [a viata de celibatar, Georg Wil-

de pe raul Leine (jos), Nu esse de mirare cd, la scurt timp, a cdzut praddformecelor

unui prieten din copi/drie, Philipp Christoph, conte de Konigsmarck {centru),

helm a rupt logodna ~i si-a prezentat viiroarea sotie ffatefui sau mai tanar, Ernst August. Pentru a face aranja.memul cit rnai atractiv pemru cei doi, a semnat In 1658 un contract conform caruiapromitea sa nu se casatoreasca niciodata, jar in urrna rnortii sale ducatul Brunswick-Celle avea sa se uneasca cu ducatul Brunswick-Luneberg, pe care Ernsr August il mosternse,

La cativa ani dupa sernnarea intelegerii, burlacul convins Georg Wilhelm s-a Indragostit de 0 frantuzoaica pe nurne Eleonore d'Olbreuse. Nemultumir sa 0 pastreze dear ca arnanra, a hotarat sa denunte contractu] ~i sa se casatoreasca legal cu aceasra, A facut apel la Leopold 1, care la acea vrerne condueea de fa Viena precara confederarie a starelor germane cunoscuta sub nurnele de Sfamul Irnperiu Roman de Nariune Cermana, De-abia In 1676 a fost onorat::!. petitia prinrului. Astfel, Eleonore a devenit ducesa de Brunswick-CelIe, iar fiicei lor, Sophia Dorothea, care avea deja zece ani, i s-a recunoscut titlul de printesa mosrenitoare,

La curtea lui Ernst August din Hanovra aceste evo[utii erau privite cu suspiciune. In aeel moment, promisa reunificare a celor doua ducare parea arnenintata, Din fericire, cei doi frati au solutionat problema:

Sophia Dorothea urma sa se casatoreasca cu varul ei, Georg Ludwig, fiul eel mare al Jui Ernst August.

Din punct de vedere politic soluria r== ideala, pentru Sophia Dorothea 'insa era departe de fi satisfacaroareo Neobisnuita eu protocolul strict, uimira, dar in ace[asi timp afectata de intrigile de Ia curte, printesa nu a reusit sa se sirnra niciodara In larguI sau la Hanovra, In plus, atat sotul, cat si socrul ei aveau amante, Conform ciudarei erichere a vremurilor de arunci, arnanra ducelui Ernst August, conresa Platen, detinea la Curte un rang mai lnalt decit eel aJ printesei mostenitoare, Dupa nasterea primului sau fiu ill 1683 ~i a fiicei sale parru ani mai (aniu, Georg Ludwig si-a ignorat cornplet sotia, u esre de mirare ca, in acest context, Sophia Dorothea a cedar rapid Iarmecelor chipesului conte de KOnigsmarek, aparut la Cune In 1688.

Dragoste cu Marte # Adonis

Cand a ajuns la Hanovra, Philipp Christoph, conte de Konigsrnarck, avea 23 de ani, cu un an mai rnult decat Sophia Dorothea. Familia sa, de origine germana, ca~tigase patere ~i avere pe cand se aflase In serviciul regilor suedezi,

Porrivir rangului sau, Philipp urma sa fie educat ea om de lurne si cavaler, In aces! scop, el si fratele sau mai mare, Karl Johann, au fosr trimisi in 1680 la Londra penrru a aprofunda arrele dansul calaria si scrima - educatialor urmand sa fie Intregita cu deprinderi inrelecruale capatate prin studiile continuate la Oxford. Viata stralucitoare a capitalei engleze s-a dovedir farala pentru ei, Philipp a inrrat ill grele datorii de pe urma jocurilor de no roc, iar Karl Johann a fast implicat In rnoartea unui personaj marcant cu a carui SOlie ave a 0 aventura. A reusit sa seape de pedeapsa si sa paraseasca Anglia, dar scandalul iscar a slabir srarutul social aJ lui Philipp. Acesta s-a Inters In Germania In 1682, iar vara urmatoare s-a inrolar in armata irnperiala a lui Leopold I, angajata la acea vreme ill campania de eliberare a Ungariei de sub rurci.

Cand regimentul sau a fost desfiintar In 1688, Philipp s-a indreprat spre Hanovra, durand un post In armata. A sosit In timpul carnavalului de dinaintea posrului Pastelui, ~i la una dinrre nenumaratele petreceri de Ia curte a inralnit-o pe femeia care avea sa-i pecerluiasca desrinul: Sophia Dorothea, nefericita In casnicie, Cei doi se cunoscusera In copilarie, dar acum Sophia Dorothea avea In fata ochilor un soldat chipes, aflat ill floarea varstei. Conform unei descrieri din acea vrerne, Philipp era "admirabil de

SfiirJitui unei idile 39

Destinul unei surori

Disparitia concelui de Konigsrnarck a. schimbar cursu] vietii surorii mai tinere a acesruia, Maria Aurora, asigurandu-i si ei un roc in isrorie - desi probabil numai ca nota de subsol.

In ciuda evidentelor, Maria Aurora era convinsa ca frarele ei rarnasese in viata In urma disparitiei din noaptea de 1-2 iulie 1694. Convingerea de nezdruncinat se baza pe prezieerile unui horoscop, care spunea ca In acel an Philipp va supravietui nevaramat unui dezastru. Maria Aurora a gasir sprijin in Friedrich August, elector al Saxoniei, in al carui servieiu Philipp ar fi trebuit sa intre, In [Damna lui 1694 a ajuns la curtea de la Dresda.

Maria Aurora era cunoscuta pentru frumusetea ~i inreligenta ei. Printre multii ei adrniratori se numarau doi duci, unul in ymCa de 60 de ani, celalalt un ranar de 17. Filozoful francez Voltaire, nascut in anul care s-a dovedir fatal pentru familia Konigsmarek, avea sa 0 laude mai rarziu, numind-o "femeia cea mai celebra a doua secole",

Tanarul elector aJ Saxoniei nu a reprezemat 0 exceprie prinrre barbatii care s-au 'indragosrit de Maria Aurora la prima vedere. Dupa 0 perioada pe care un biograf a nurnit-o "seuna rezistenta", Maria Aurora a cedat curtii lui tnflacarare si, In ocrornbrie 1696, a dar nastere fiului lui Friedrich August. Cu ware acesrea, de-abia In 1711 electorul si-a recunoseut fiul si i-a permis sa poarre numele de Hermann Maurice conre de Saxonia. In 1720, Hermann Maurice a intrar in serviciul Frantei, ajungand sa prirneasca in rimp cel mai Inalt grad rnilirar,

bine facut, lnalr, frumos, cu parul ondulat si ochii vii, Intr-un cuvanr, 0 armoriioasa imbinare de Marte si Adonis [cele doua figuri mirologice personificand razboiul ~i frumusetea barbateasca]",

La inceput, Sophia Dorothea a gasir In conrele de Konigsmarck un interlocutor atent ~i un prieten lo~~, caruia !i ymea ~ncred~n~a ware fra.m~.nta:ile, rmct sau man. In preaJma lUI putea sa dea frau liber maniei pe care 0 resimtea 'imporriva uneltirilor contesei Platen, obiectul remerilor ~i urii ei.

Cu roate acestea exista 0 problema. La putin timp dupa venirea sa la Curte, Philipp avusese 0 aventura cu conresa. Si-a regrerat Insa pIea (mill aceasta indiscretie nesabuita, realizand cit de dificil era sa sfarseasca aceasra relarie fara s-o expuna pe Sophia Dorothea ~i pe elinsusi furiei contesei. Pentru a se elibera din aceasra incurcatura jenanta, conrele de Konigsmarck s-a oferit voluntar in armata ~i a parasit Curtea,

Inrorcandu-se la Hanovra la sfar~irul primei campanii, Philipp s-a Inselat crezand ca intre timp C011-

-- -~ -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- ---- -----

40 Dispdruti ford urmd

tesa Platen i~i pierduse interesul fata de el si considerand ca putea sa 0 viziteze din nou Jln siguranra pe Sophia Dorothea. Pana In primavara anului 1690 probabil ca apucase sa-si declare iubirea pe care i-o purta printesei. Din 1 iulie ~i palla in noaptea disparitiei sale, exact patru ani mai tarziu, Philipp 9i Sophia Dorothea si-au trimis peste 300 de scrisori prin care isi exprimau dragosrea, fericirea si dorul,

In mai 1694 Philipp a parasi[ din nou Hanovra, de data aceasta caurand un post de general in armata electorului Saxoniei din Dresda. Contractu! negociat ti perrnitea sa. se Intoarca pesce 0 luna la Hanovra, eu perspective financiare mai bune, In acel moment, rnarea majoritate a Curtii se mutase intr-un palat de vara din afara orasului Hanovra, iar in absenra sotului si a soacrei tyga avea sa fie mai simpla pentru Sophia Dorothea. In noaprea in care Philipp a sosir Ia iubita sa confirrnandu-i planul de evadare, luandu-si Ia revedere - ca apoi sa dispara pentru totdeauna, doar barranul Ernst August si contesa Platen se aflau In caste].

Fard scandal - once s-ar fntdmpla!

ZVOIlUl. despre disparitia contelui de Konigsrnarck s-a raspandir prin Hanovra ajungand eu mare repeziciune si la urechile celorlalte Curti germane. Cu numai doi ani mainte ducarului i se acordase 0 noua imporranta, Ernst August Frinel nurnit elector de Hanovra si devenind deci unul dintre conducatorii germani ell drept de vet in cadrul Sfintului Irnperiu Roman de Nariune Germana. Un asemenea scandal la curte ar fi pumt avea repercusiuni in intreaga Europa, ajungand chiar pana in Anglia.

Soria lui Ernst August, banana Sophia, era stranepoara regeJui Iacob I al Angliei, Aceasta avea un Si11- gur tel In viata: sa asigure descendentilor ei tronu!

Personajele unei tragedti.~ Struensee si I~egina jucand fa!? in timp ce regele absent std toldnit pe 0 canapea.

Aventura pe care Srruensee 0 avea cu regma era un secret cunoscut ruturor, dar regele nu parea sa fie aiecrat de aceasta dezonoare. In ace! mOITIen[ mama virrega a rege-

Pe marginea priipas#ei

Insa pasiunea conresei Platen penrru Philipp nu se stinsese si, nefiindu-i greu sa observe ca motivu1 penrru care acesta 0 respingea era Sophia Dorothea, planuia sa se razbune, Cei doi indragosciti erau urmariri indeaproape, iar disparitia scrisorilor si pecetile rupte i-au facut sa-~i dea searna ca erau spionari, Pilla tn 168.3 aventura fusese en siguranta descoperita, lntr-o tentarrva nechibzuita de a 0 impaca pe contesa Platen, Philipp a 'inceput sa-i faea din nou curte, desi scrisorile sale tradau neplacerea cu care 0 facea.

Sophia Dorothea ~i Philipp, nernaisuportand situatia inrolerabila de 1a Curte, se .ganclea!Jl tor mai inrens sa fuga din Hanovra. Dar obstacolul urias care zadarnicea 'acesc plan era lipsa de bani .. Philipp traia deja peste mijloacele sale, iar Sophia Dorothea renuntase la roara averea si proprieratile personale in momemul casatoriei cu Georg Ludwig.

lui, Maria Juliana, a pus bazele unei aliante cu aristocratia lnlaruraca. Un scandal care li impliea pe Christian si pe Caroline Matilda ar fi punn mari sansele fiului ei de a accede la (ron.

In noaptea de ] 6-17 ianuarie 1772, un grup de conspiratori a patruns 111 dorrnitoarele regelui obligandu-I sa sernneze ordine de arest pe nurnele lui Struensee si al Caroli- ' nei Matilda. Procesul ce a urrnat nu

a oferir desmle dovezi In privinta conduitei nefaste a doctorului. Cand a recunoscut, se presupune ca sub tortura, adulterul cornis cu regina, a fost condamnar la moarre.

Asemeni nefericirei sale stra-strabunici, Caroline Marilda a Iosr silita sa divorteze si exilata - ironia face - In acelasi casrel In care Sophia Dorothea se nascuse cu rnai mull' de un secol inainre.

Ascensiunea si dizgralia unui' lavoril

• •

O rragedie asemanatoare eelei din Hanovra s-a pertecu( uei generatii mai tarziu in Danernarca. Prologul a avur loc in 1766, an In care regele Christian al V1I-lea al Danemarcei, in varsr1l. de 17 ani, s-a casatocit cu Caroline Marilda, sora in varsta de 15 ani a lui George al III-lea, regele Marii Britanii, si srra-stranepoata lui Georg Ludw-Ig si a Sophiei Dorothea.

Adevarata intriga tncepuse eu doi ani iriainre, cand Christian 11 alesese pe germanu1 Johann Friedrich von Struensee ca medic personal. Se pare c1 tanarul medic a sriut TIll. numai sa ca~tige increderea regelui suferind de tulburari psihice, dar ~i alectiunea nefericirei regine. Ascensiunea sa .. la Curte a fost inevirabila; curand arnbitiile sale politice au fost evidenre tururor. In 1770 a fosr DUmit rninistru de stat, bucurandu-se de 0 pmere fara precedenr.

Sfo;~itul unei idile 41

Angliei. 0 crirna care 'ii implica atat pe sotia fiului ei, cat si pe amanta sotului i-ar fi distrus acest plan. Sophia, desi indiscrera din fire, a devenit reticenta In privinta acestui eaz scriind, doua saptarnani mai tarziu, unei rude: "In piata de lemne, unde se aud vrute si nevrute, se zvoneste ca vrajitoarele din Dresda l-au furat pe contele de Konigsmarck."

Dar nu vrajitoarele au provocar disparitia lui Philipp. Un srudiu aprofundat al acrelor diplomatice ale vremii privind evenimenrele din Hanovra scoare la iveala bucarelele unui puzzle, care, puse laolalta, ne pot indica ee s-a petrecm cu adevarat in acea noapre,

Se pare ca spionii contesei Platen au anuntat-o de planul fugii eel or doi indragostiti pe data de 2 iulie. Aceasta i-a reiatat intreaga poveste batranului elector, Ernst August, care i-a dar un ordin de arest penem contele de Ki:inigsmarck. Pe cand pleca din aparramentele Sophiei Dorothea in acea noapte farala sau pe cand se intorcea a doua zi dimineata, Philipp

Desi ge!oasa contesd Platen nu. a putut uita fiptul ctf PhiLipp 0 pdrasise

pentru tdndra printesd mostenitoare, a trebuit

sa aftepte patru ani pentnt a se rdzbuna.

Cu toate cd nt« a comis persona! {rima, dupd cum aratd aceastd spectaculoasd uersiune a atacului asupra contelui de Konigsmarck, cu siguranrd cd ea

a jost cea care a pfanttit moartea tdndrului caualer.

a fost intampinar de patm cavaleri eu sabiile scoase. In incaierarea iscata, unul dimre acestia i-a provocat o rana mortala. Potrivit unei relatari, corpul neinsuHetir a fost aruncat in grabi in raul Leine; dupa altele, ars si ingropat in castel, Nu se srie daca cei patm cavaleri aveau ordin explicit sa-l ucida pe de Ki:inigsmarck; in orice caz moartea lui era bine venita,

In sase luni Sophia Dorothea si Georg Ludwig erau divorrati, desi numele lui de Ki:inigsmarck nu a fost niciodata invocat In formalitati, Dizgratiata printesa mostenitoare a fost exilata 111 casrelul Ahlden din apropiere. Is-au interzis vizitele, exceptie Iacand cea a marnei sale, si a fost tinuta sub sechesrru pana la rnoarte, 32 de ani mai rarziu, In 1726. In acest rastirnp, batrana Sophia a avut parte de ultimul sau triurrif In 1714, anul mortii ei, Georg Ludwig era incoronat rege al Marii Britanii sub numele de George 1. Descendentii sai directi condue regarul pana astazi.

42 Dispdruti Idra urmd

~

In iadul de uerdeata

»

Ferm convins de existenta unul oras disptirut de milenii in jungla braziliana, in 1925 un colonel britanic a pornit La drum pentru a descoperi originile ciuilizatiei sud-amerzcane.

A

In portugheza, Maw Grosso insearnna "padure

deasa", un nume adecvat penrru izolarul stat brazilian cu 0 suprafata de aproape trei ori mai mare dedit cea a Texasului, Pana in a doua jumarare a secolului XX putini albi incercasera sa investigheze acest teren, iar indienii erau singurii locuitori ai padurilor rropicale aproape de nepatruns.

in aceasta salbaticie calda si umeda, plina de specii de ani male Inca necunoscute zoologilor si locuita de triburi bastinase a carer exisrenta nu fusese nici rnacar banuira, au tndraznit sa parrunda In aprilie 1925 trei exploratori. In caurarea unui tantomatic oras disparut, cunoscut lor numai sub enigrnaricul nurne de cod "Zu, acestia au avut de inlruntar serpi veninosi, pesti carnivori, nori de inseere agresive ~i periculoase ~i 0 primire incerta din parrea bastinasilor, La cinci saptamani dupa ce au parasit capirala Cuiaba, conducatorul expeditiei i-a scris sotiei sale aflare In Anglia din asa-numita, cu un titlu de rau augur, Tabara a Calului Mort (unde Ii murise propriul animal intr-o expeditie anterioara): "Speram sa putern strabate aceasta regiune In careva zile... u trebuie sa re temi." Acesta a fost ultirnul mesaj prirnit de la explorarorul junglei.

Dincolo de viii

Colonelul Percy Harrison Fawcett a fast obsedar tirnp de aproape doua decenii de rezolvarea rnisterelor din jungla braziliana .. lntre anii 1906-1909 fusese rrirnis de guvernul bolivian sa exploreze grani~a acesteia cu Brazilia, si de atunci revenise de mai rnulte ori ill acea salbaricie inexpugnabila, poreclita popular "iadul de verdeata' _

Conchistadorii spanioli ai Arnericii de Sud nu au gasit niciodata legendarul El Dorado sau tinutul femeilor razboinice cunoscure sub nurnele de amazoane, desi povesririle despre acesrea continuau sa. circule. Dar in 1911 au sosit vesti surprinzaroare despre descoperirea orasului disparur al incasilor, Machu Pichu, cuibarit In Anzii Peru-ului, de catre americanul Hiram Bingham.

In ulterioarele sale cautari $1 expeditii, basrinasii continuau sa-i vorbeasca lui Fawcett despre existenta

alror erase disparute. Auzise, spre exernplu, ca in Chile exista un oras al regilor Inca locuit, ale carui strazi erau pavate CLl argint iar cladirile acoperire cu am. Se spunea ca locuirorii se bucurau de 0 via~a binecuvanrata sub conducerea unui rnonarh luminat. o calitate magica facuse orasui invizibil aventurierilor nedoriti sositi de aiurea. In Rio de Janeiro, Fawcetr a gasit 0 relarare din 1753 a unei de muir uitate descoperiri a ruinelor unui monumental oras de piarra: nu exista nici a evidenra ca acesta ar mai fi fest vizitar vreodara de atunci,

Fawcett i-a cerur unui psihornerrisr, care pretindea ca. po are ghici originea unui ob.iect prin sirnpla canrarire in palma, sa evalueze 0 sraruera tnalra de 25 de centimetri, sculptata In bazalt negru. I s-a spus ca, fara Indoiala, aceasra provenea de pe continentul disparut al Atlantidei, de uncle fusese luata de locuitorii care, fugind din fata dezasrrului, s-au refugiat ~i au construit un mare oras In salbaticia braziliana, Cum numele acesruia nu era cunoscut, Fawcett I-a poreclit, conventional, , Z". 0 civilizatie rnai veche decat cea a Egiptului astepta sa fie descoperita.

Pe cand se pregarea pencrl! 0 alta expeditie in 1924, Fawcett scria: "Nu 111a indoiesc nici 0 clip a de exisrenta oraselor vechi, Yntre lumea exterioara si secrerele Anrichiratii sud-americane a coborat un val." Cel care avea sa. patrunda dincolo de acest val urma sa imbogareasca enorrn cunostintele despre trecut, La varsta de 57 de ani, Fawcett stia ca aceasta va fi ultima lui sansa de a deveni acea persoana.

Dupa ce a strans fonduri de la diferire socierati stiintifice ~i si-a vandur 111 avans povestea expediriei ~i a asreprarelor descoperiri la orth American [ewspaper Alliance, la 'inceputul anului 1925 Fawcett era gara de plecare in rnarea aventura. Urrna sa fie insotic de fiul sau jack, ill varsra de 21 de ani, si de un ranar prieren, Raleigh Rirnell, Probabil ca. intoarcerea avea sa aiba 10c de-abia la sfar$irul anului urrnator, Dar; in cazul in care nu reuseau sa revina din "iadul de verdeata" al Braziliei, nici un echipaj de salvare I1U avea sa fie trimis In caurarea lor. Daca Fawcett, cu intreaga sa experienra, nu reusea sa supravietuiasca, atunci

sansele altora erau ~i rnai reduse. Din acest motiv, a refuzat sa schireze un traseu precis al expeditiei sale.

Indicii amagitoare

In 1927 fiuI eel mai tartar al lui Fawcett, Brian, a Intalnit un calaror francez la Lima, capirala Peru-ului, Traversand continenrul cu rnasina, francezul daduse pe 0 sosea din Minas Gerais, un stat brazilian aflat intre Mato Grosso ~i Atlantic, peste un batran bolnay si aparenr confuz. Acesta spusese ca purta nurnele de Fawcett. Cum I1U auzise de exploratorul disparur, francezuI nu insistase ca strainul sa i se alature.

Brian nu reusise sa stranga fondurile necesare pentru organizarea unei echipe de salvare. De-abia la sfar~itul anului urrnator, North American Newspaper Alliance a trim is un grup, sub conducerea lui George Dyott, sa investigheze disparitia lui Fawcett. Un sef de rrib local i-a spus lui Oyott ca zarise un batran alb, insotit de alri doi barbati rnai rineri, arnandoi schiopi. Se indreprau spre est, catre Atlantic. Dupa cinci zile, (imp In care

Nu patima pentru aur l-a determinat pe colonelul Fawcett sd pdtrundd in interiorul pddurilor tropicale ale Braziliei, ci, mai degrabd, dorinta

de a regdsi 0 cultura dispdrutd. Astdzi mii de oameni lucreazd in minele de aur

in conditii din cele mai vitrege; putini sunt

cei norocosi sd gdseascil pepite asemenea celor de maijos.

j n iaduL de uerdeatd 43

s-a putut observa fumul ridicanu-se din tabara lor, nu a mai fost zarira nici 0 urna a prezentei acestora. Dyott s-a inters acasa convins ca Fawcett si cei doi tineri fusesera ornorati de indieni, desi familia colonelului refuza sa accep(e aceasta varianta,

Patru ani mai rarziu, un vanator elvetian, Stefan Rattin, s-a inters din Mato Grosso povestind ca Fawcett era tinut prizonier de catre indieni. Brian a arlat ulterior ca un baiat rnetis pretindea ca este fiul fratdui sau Jack. Toare aceste indicii, inclusiv apariria unor oase care i-ar fi apartinut lui Fawcett, s-au dovedit a fi piste false. Brian a ajuns la conduzia trista ca soarta tatalui sau va rarnane 0 enigma; iar rnisrerul orasului "Z", pentru totdeauna neelucidat.

Colonelul Fawcett 1i marturisise lui Brian: "Fie ca patrundem in salbaricie 91 reusirn sa ne intoarcem, fie ca ne lasam oasele sa putrezeasca acolo, un lucru este sigur. Raspunsul la enigma Anrichitatii sud-americane, ~i po ate a lntregii lumi preistorice, va putea fi gasir cand aceste orase vor fi localizare ~i deschise cercerarilor stiinrifice. Eu stiu ca de exista ... «

44 Disparuti fora urma

Cautat: Raoul Wallenberg

Cu toate cit i-aufost dedicate monumente comemoratiue, strdzi fi poartd numele,

i-a flst acordat titful de cetdtean de onoare al State lor Unite ale Americii, au fost scrise calli despre uiata sa - ultimele euenimente ale acestei uieti, petrecute intr-a inchisoare

sau intr-un lagifl' de munca sooietic, raman necunoscute pana astdzi.

C u careva luni inainte de sfiir~i[Ul eelui de-Al Doilea Razboi Mondial, dip!omaruI suedez Raoul Wallenberg s-a meat ill masina sa la

Budapesta, capitala rav~ira de razboi a Ungariei. Trupele de ocupatie germane se retrasesera, iar armata victorioasa a Uniunii Sovietice se revarsa in O[3..'i. Din momentul sosirii sale CLl 0 vara inainte, Wallenberg se oCLlpase neobosir de salvarea evreilor din Budapesta de "solupa finala a problemei evreiesri" initiara de nazisti, Dorind sa asigure in continuare siguran~a acesrora, se Indrepta spre statul major sovieric din Debrerin, aflat la 230 km nord-est de capirala, penrru a negocia cu maresalul Rodion Malinovski. Aratand spre doi soldati rusi pe motociclete si ofiterul din atas, Wallen-

berg i-a spus unui prieten ca nu era lamurit de scopul escortei: "penrfU protectie sau arest".

Comentariul sau glumet s-a dovedit Tnsa a fi 0 surnbra prernonitie: nici Wallenberg, nici soferul sau, Vilmos Langfelder nu all mai fost vazuti vreodata in Occident. Ceea ce s-a 'intamplat cu ei din acea zi ramane invaluit de mister si prada zvonurilor, speculatiilor, jurnatatilor de adevar si afirmatiilor inrentionar false venire din spatele Cortinei de Fier,

Totusi cine era acest Raoul Wallenberg, a carui disparitie a fost de nenurnarare ori investigara in ultirnii 40 de ani ~j al carui destin tragic a arras simpacia oamenilor de pretutindeni? Nascut la 4 august 1912, Wallenberg apartinea uneia dintre cele mai instarite fa-

Este posibil ca Raoul Wallenberg sa fi murit in spatele zidurilor Lubianleai, sediul cunoscutei politii secrete de la Moscoua?

milii ale Suediei, deseori denumira Rockefellerii suedezi; din randurile ei proveneau bancheri, indusrriasi, diplomati si clerici. Desi a srudiat arhitecrura la Universitatea din Michigan, Raoul a fost obligar sa lucreze la banca familiei, iar din 1936 a fost trirnis sa studieze afacerile la Haifa, in teriroriul cunoscut 1a acea vreme ca Palestina, Stra-strabunicul Iui Raoul fusese un evreu convertit la crestinism; la un moment dat tanaru] se laudase ca, Bind un Wallenberg si pe jumarate evreu, nu pucea fi illfram vreodara. La Haifa a locuit intr-un internat cuser si, din cauza nurnarului mare de refugiati care sporisera populatia evreiasca a orasuhri la 50 000, a devenit foarte constient de amenintarea pe care nazisrnul 0 reprezenta pentru evreii europeni.

Intorcandu-se In Suedia In 1939 In pragu1 izbucnirii celei de a doua conllagratii rnondiale, Raoul a imrar 'in alaceri de import-export de alimente ca partener al unui refugiat evreu ungur, Koloman Lauer, care avea nevoie de un cresrin de incredere ~i poliglot, liber sa calaroreasca prin tarile allare sub ocupatie nazista, Inspaimantar de lucrurile vazute in preumblarile sale, Wallenberg a devenir in cele din urma nemulturnit de rnunca sa si nerabdaror sa i~i dedice viata unui scop nobil. In 1942, dupa ce a vizionat un film britanic despre till profesor aparent senil care Ii Insela pe nazisti pentru a salva evrei, Raoul i-a declarat surorii sale ca acesta era "exact acel lucru" caruia i-ar fi placuc sa se dedice.

Wallenbe't'g fmponiva 111.i Eichmann

In toata Europa ocupata de nazisti, evreii au fost condamnari sa urrneze drumul plin de suferinte al lagarelor de concentrare sau al camerelor de gazare. Torusi putini, chiar ~i dintre dusmanii Germaniei, s-au revoltat Irnpotriva acesror arrocitati sau au dat 0 mana de ajuror celor care cautau sa scape de reroare. De abia in ianuarie 1944 - si atunci numai datorita initiativei secretarului Trezoreriei, Henry Morgenthau Jr. - a reactionat guvernul american prin crearea Departarnenrului pentru Refugiatii de Razboi, Aceasta agentie l-a rrimis pe rver Olsen, un oficial al departamenrului Trezoreriei avand Iegaruri cu Biroul Serviciilor 5trategiee (BSS, predecesorul din timpul razboiului al CIA-ului), 'in Suedia neutra cu un plan de salvare a ultimei mari comun itati evreiesti din Europa: eei 700 000 de evrei locuitori ai Ungariei, aliata Germaniei.

Pana in acel momenr guvernul maghiar rezisrase presiunii exercitare de nazisti penrru deportarea rnasiva a evreilor, care In mare parte erau convertiti la crestinism si jucau un rol important In viata economica a tarii. Silm;ind ca aliara sa sovaia, ill martie 1944 Germania a trimis trupe in Ungaria instaland un regim marionera, prinrre nerntii reparrizati la Budapesra se nurnara ~i Adolf Eichmann, arhitect al

Cdutat: RaouL Wallenberg 45

"solut-iei finale", un om descris de carre un coleg ca fiind ,,:in roralirate obsedat de ideea distrugerii fiecarui evreu care i-ar (1 iesir in cale", Din acel moment evreii din Ungaria au fosr obligati sa poane pe piept steaua lui David; la scurr tirnp au fosr convocari 'in vederea deporrarii in lagarele de concentrare.

Imre timp, la Stockholm, Iver Olsen II racola pe ranarui in varsta de 31 de ani, Raoul Wallenberg, la planul american de contracarare a actiunilor lui Eichmann. Profitand de fondurile secrete arnericane, dar calatorind ca diplomat suedez, Wallenberg a ajuns Ia Budapesta La 9 iulie, Avea asupra sa doua ranite, un sac de dorrnit si, oarecum neobisnuir pentru un diplomat, un mic revolver "ca sa-rni dea curaj", dupa cum ii marturisise unui coleg. Wallenberg era constienr de pericolul pe care il implica misiunea lui, precllID ~i de rapidirarea cu care trebuia sa acrioneze, Eichmann era deeis sa deporteze roti evreii din Budapesra trimirandu-i cu trenul spre lagarde de exterminare, Wallenberg urma sa incerce sa salveze cit mai multi cu putinta,

Suedezului nu-i rnai ramasese prea mulr timp la dispozitie, Consrient de taptul ca armata sovietica Inainta sustinut dinspre est, Eichmann a grabit efonurile frenetice de exrerrninare a evreilor unguri. In octornbrie, cand gLlvernu[ maghiar s-a oferit sa negocieze armistitiul cu sovieticii, partidul pronazist Crueea cu Sageti a preluat puterea. Cum deportarea evreilor continua, eforturile lui Wallenberg s-au intensificat,

Intr-o tentariva de a cadea 1a invoiala cu oficialul nazist, Wallenberg l-a invitat In decernbrie pe Eichmann la cina ill apartarnenrul sau, 1.110'-0 conversatie 'intrerupra de bubuiturile si Iwninile artileriei ruse, suedezul i-a spus invirarului sau ca nazismul este pe cale sa piara, Eichmann a rarnas nedinrir, Cand a plecat, a rostit urrnatoarele cuvime: "Nu cred ca suntem prieteni. De fapt, nu suncern. Am de gand sa fae orice imi sea In purere ca s<1 va irnpiedic sa-i salvati pe evrei. Pasapcrtul dumneavoastra diplomatic nu va poate proteja de roate. Chiar si un diplomat al unei tari neutre poate avea un accident." Nu dupa mult tirnp un carnion german s-a ciocnit "din 'inramplare" cu masina lui Wallenberg; din ferieire, diplornatul suedez, neaflandu-se In auromobil in acel moment, a scapat,

In a doua zi de Craciun rusii au inconjurat Budapesta. Eichmann a reusit sa paraseasca capirala Ungariei, Insa Wallenberg a ramas in urma ca sa-si contill ue nusiunea.

in vid

La 13 ianuarie 1945, 0 patrula ruseasa l-a gasit pe Wallenberg inrr-o cladire aflara sub protectia Crucii Rosii Internationle. Tanarul diplomat a cerut sa fie escortat spre statui major sovietic, uncle spera sa-si prezinte planul privind protejarea evreilor din Unga-

46 Dispdruti ford urmd

ria si reabilitarea acesrora In perioada postbelica. Patru zile mai tarziu se afIa In drum spre Debretin,

Masina nici nu parasise bine Budapesta clod Wallenberg si soferul sau Langfelder, au fosr predati politiei politice sovietice, ternuta I KVD .. In lac sa-l inealneasdi pe maresakil Malinovski, au fosr urcati inrr-un tren spre Moscova. Ministerul de Externe sovietic l-a anuntat pe ambasadorul suedez ca "au fost luate mas uri In privinra protectiei lui Raoul Wallenberg". "Cuswdia preventiva" a rusilor Insemna de fapt inchisoarea, imai in srarul major al KVD din Lubianka apoi la inchisoarea Lefonovo. De Langfelder nu s-a mai auzir nimic din luna martie. Din rnarruriile fosrilor colegi de celula ai lui Wallenberg, care rnai tarziu all reusit intr-un fel sau altul sa gaseaca drumul spre Occident, se stie ca diplornatul suedez s-a aflat 111 inchisoarea din Moscova pana in primavara anului 1947,. dupa care se presLlpune ca ar fi fost deportat 'in Siberia.

Intre timp, ambasadorul sovietic la Stockholm 0 asigurase pe mama lui Wallenberg ca acesta se afla in siguranta §i va reveni curand; mai rarziu ambasadorul Ii sugera sotiei rninistrului de Exrerne suedez ca poate ar fi mai bine sa nu se "agire" atat de mulr pe aceasta terna.

La 8 rnartie 1945, prierenii lui Wallenberg de la Budapesra au fost surprinsi de un anunt facut la posrul de radio conrrolar de sovietici: la 17 ianuarie diplornarul

suedez fusese ucis pe drumul spre Debretin, probabil de catre nemti sau aliatii lor maghiari. In Occident acest anunt a fosr primit CU 0 mare doza de scepticism.

Diplomatia Riizboiului Rece

Ambasadorul suedez Staffan Soderbiom Ie scria de la Moscova superiorilor sai din Stockholm: "Una dintre grijile care rna framanta este bineinteles rragica disparirie a lui Wallenberg." Cu reate acestea, el a refuzar of en a de ajutor a ambasadorului american afirmand ca nu exista nici un moriv sa. se lndoiasca de rusi, "r u avem nevoie de interventia americana", a adaugar aspru Soderblom.

Raoul Wallenberg a devenit prima victima a Razboiului Rece. Din cauza raporturilor pe care [e-a avut

Wa/tenbng (dreapta) s-a opus c16 vitejie efol'turilor lui

Adolf Eichmann

(jos, stdnga) de a extermina intreaea populatic eureiascd

a Ungariei (dupd cum o ilustreazd colaana de deportati din centru).

cu Eichmann, diplomarul suedez a fost la Incepur suspecrat de colaborationsm nazist. Afland ca fusese sustinut de catre Departamentul pentru Retugiatii de Razboi al Starelor Unite ~i ca avusese Iegaruri eu Iver Olsen, rusii au ajuns la concluzia a Wallenberg era de fapt membru aI BS5.. Dorind sa pasrreze neutralitatea ~arii sale fa~a de Starele Unite si Uniunea Sovietica, Soderblorn nu a depus eforruri deosebite pemru continuarea cautarii. Acasa Soderblom a raportat ca disparitia lui Wallenberg In haosul ultimelor luni de razboi din Ungaria nu avea de ee sa surprinda.

lnainre de a parasi posrul de la Moseova in iunie 1946, Soderblom a cerut 0 audienta liderului sovietie losif Stalin. Desi convins de moartea lui Wallenberg si de lipsa de informatii a oficialilor sovierici privind destinul acestuia, ambasadorul i-a cerut lui Stalin 0 eonfirmare oficiala. ,,Aeesr lueru va fi in interesul dumneavoastra, i-a spus dictatorului rus, caci exista oarneni care, in Iipsa unei asernenea confirrnari, ar trage eoncluzii gresire," Stalin a notat numele lui Wallenberg, prornitand ca va avea loe 0 investigatie, iar Iucrurile se vor clarifica. "Ma voi oeupa personal", a raspuns.

Pa:isprezece luni mai tarziu, in august 1947, arnbasadorul suedez a fosr informat de Minisrerul de Externe sovietic ca "Wallenberg nu se afla Tn Uniunea Sovietica si ne este total necunoscur".

" Telegrafid inchisorii"

In Occident cazul a ramas deschis. Admiratorii lui Wallenberg din Budapesta au comandat un monument in memoria eforturilor depuse de acesta, Albert Einstein s-a alaturar altor personalitati de mara propunandu-l pentru premiul Nobel penrru pace. Cu reate acestea, eel rnai important eveniment l-a constiruit confirmarea de carre fosrii sal colegi de celula a incarcerarii lui Wallenberg inrre ianuarie 1945-aprilie 1947. Printre acestia se nurnarau doi germani, Gustav Richter si Horse Kirschrnann. Amandoi au raportat ca In 1947, la Lefortovo, fusesera anchetati eu privire la Wallenberg, iar inrerogatoriile au fost urmate de condamnarea la un regim de carcera,

S-a aflar ca in timpul intemnitarii de doi ani la 05- cova, lui Wallenberg Ii era permisa iesirea din celula penuu numai 20 de minute de plirnbare zilnica, intr-o cuIte de 3 pe 4,5 metri, inconjurata de un gard care li impiedica pe prizonieri sa se vada Intre ei. lnsa, asemeni celorlalti detinuti, Wallenberg a Invatat sa foloseasca "tdegraful inchisorii". T evile care legau celulele Intre de erau conducte perfecte penuu mesajele pe care prizonierii le transrniteau prin barai cu periutele de dinri. Cel rnai simplu dintre codurile folosire era asa-numitul "sistem idiot" - 0 lovitura pemru A, doua pentru B, trei pentru C etc. Mai sofisticat era eel numit "cinei din cinci" sau "sisremul patrar", in care literele al-

Cdutat: Raoul Wallenberg 47

Eroul Holocaustului

Pana in iulie 1944, cand Raoul Wallenberg a ajuns la Budapesra, Adolf Eichmann reusise sa. deporteze deja In lagarcle de concenrrare aproape jumarate de mil ion de evrei unguri. Cu toate acestea, mai rnulr de 200 000 de evrei, majoritarea afla1;i In capitala, supravieruisera planului de exterrninare.

Pentru a salva cit mai rnulri cu putinta, Wallenberg a emis "permise de prorectie" (vezi sus), conform carora posesorul era repatriat Suediei si se afla sub prorectia Legatiei Regale Suedeze de la Budapesta. La Incepur perrnisele erau eliberate doar celor ce aveau familie sau legaruri de afaceri In Suedia; mai rarziu Wallenberg nu a rnai luat in calcul acesre conditii. De eel putin doua ori s-a Imbarcar In trenuriie ce se Indreprau catre Iagarelc de exterminare, cersnd aee.ste pcrrnise si eliberand sure de oarneni.

Dar acriviratile lui \Vallenberg nu s-au limitar la disrribuirea permiselor. Cu tirnpul a pus bazele unei organizarii formate din 335 de persoane si 40 de medici, ce alcaruiau personalul a doua spirale, cantine, gradinite si, mai ales, a 32 de asezaminre aflare sub protectie suedeza, Cand partidul pro-nazisr Crucea cu Sage,i a atacat unul dinrre aceste adaposturi, suedezul plin de initiariva i-a Imbracat pe refugiatii cu rrasarurile cele rnai "ariene~ in uniforme germane, posrandu-i in fata cladirilor. Pana la lncepurul lui decembrie, 13 000 de evrei se afIau sub protectia sa.

Cand forta lor rnilirara a tncepur sa siabeasca, Wallenberg i-a anuntat pe germani si pe aliatii lor unguri ca orice vii ware persecutie a evreilor ar conduce la condamnarea agresorilor ca crirninali de razboi. El, in schimb, nu purea fi arneninrar: "Viap mea este una singura, dar aici se pune problema de salvat multe vieti." La sfar~itul razboiului rarnasesera 120 000 de evrei unguri, dinrre care cu siguranta 15 000 sau 20000 fusesera salvati personal de Wallenberg.

48 Disparu;i ford urmd

fabetului erau Inchipuite ca si cum at fi fost asezate pe o grila de 5 lime pe orizontala si 5 pe verticala - de 1a A la E pe primul rand, de la F la J pe al doilea etc. Erau stabilite doua seturi de barai, unul penrru randul pe orizonrala, celalalr penrru randul pe verticala, Doua batai urrnate de alte cinci batai semnalau litera J, aflata pe randul doi orizonral, In a cincea coloana pe verticala.

Un prizonier italian revenit In Occident, Claudio Mohr, :I~i aminrea cat de uimit fusese In momemul In care a aflar prin inrerrnediul "telegrafului tnchisorii" cll un diplomat dintr-orara neutra era inrernnitat la Lefonovo. Trei diplomati germani eliberati au povesrit cum il ajutasera pe Wallenberg, prin "telegraful inchisorii", sa cornpuna 0 scrisoare In franceza pentru Stalin. Nu stiau 'insa dam aceasra fusese trirnisa. Apoi, In primavara lui 1947, Wallenberg a batur ultirnul sau mesaj din inchisoare. ; e iau de aiel."

Pierdut in Arbipelagul Gulag

tmpreuna. cu alti 50 de prizonieri - aproape toti rusi ~i rnajoritatea acuzari de "aetivitaii contrarevoIurionare" - Wallenberg a fost deportar In lagi1rul de rnunca Vorkuta aflar la 110 km nord de Cercul

Burlrka

Lstortovo Lubianka M-

Moscova - .\

Vladimir

.Gorki

)

Polar. In urmatorii 12 ani, conform rnarturiilor alter prizonieri repatriati, Wallenberg a fosr mutat din lagar In lagar in cadrul retelei ce a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de Arhipelagul Gulag.

Un doctor si-a amintir cJ. In vara lui 19481-ar fi examinat pentru a se asigura ca era apt sa. presreze rnunca In constructii; Wallenberg avea atunci 36 de ani. Un profesor maghiar l-a intalnit in 1951 inrr-o lnchisoare din Moscova: arunci era In drum de la un lagar aHat Ia 2 400 km sud-vest de capitala spre un alrul la 1 600 km est. n fost atasat militar polonez l-a zarit incarcand un vagon de marfa inrr-un lagar din Siberia In 1953. Un prizonier elvetian a schimbat rnesaje cu el intr-o inchisoare din Vladimir, oras aflat la 190 km est de Moscova, in 1954; un austriac povestea un an mai rarziu cum a fost rnutat, din grqeala, in celula lui \'V'allenberg. Acesta l-a rugae sa transrnita oricarei am-

In regimul stalinist existau mii de colonii de prizonieri

~i !agdre de muncd rilspiindite pe toatd .ruprafotc1 Uniunii Souietiee. Dacd marturiile flJtilm" prizonieri sunt adeudrate, Wallenberg a fost detinut in rmdte dintre acestea:

ceanul

o .

Insula e

Wranhel /

b

r-

~.._, ,,?

C , ~'=~"

e

S 0

;?1 ~J:~

~~asbllsk \12. ,J

Bratsk •

o 500

~ __ __J

o

lL

U <:r.l 0..

'000""

Cautat: Raoul wallenberg 49

ft

I nainte de relaxarea clirnatului po-

litic din Uniunea Sovietica era . periculos pemru cetatenii sovietici sa i~i manifeste nemulturnirea fata de guvern. Disidenrii dispareau adesea in asa-numitul Arhipelag Gulag - lirerele GUlAG reprezenrand abrevierea ruseasca penrru Adrniniscraria Centrala a lnchisorilor ~i Lagarelor de Mundi. Acesrea erau Insirate pe rntinderile sovietice aserneni unui [ant de insule, de aici provenind si denumirea de arhipelag.

Viata In lagare a fost descrisa fidel de carre laureatul premiului Nobel pemru Iiteratura, Aleksandr Soljenitin, detinue aici timp de Opt ani .. In doua dintre operele sale 0 zi din viattI lili Ivan Denisouici si Arhipelagul Gulag, Soljeninn a seas la iveala conditiile inurnane In care netericitii dctinuri traiau si munceau .. Prizonierii lagarului erau condarrmari

Pentru cd a fiatt dezyol!liri hi fora opiniei publice despre uiara ill Ingtire, A lekSl111dr Soljenirin afo« edlat din URSS.

AC1tm trdieste din nou inpatria rd.

basade suedeze, daca va fi vreodata eliberat, ca "suedezul de la Budapesta" esre Inca In viata, Un prizonier politic din republica sovietica Georgia a raponat ca Intre anii 1948-195.3 a Impartit celula cuWallenberg. Spre sEiir#ul deceniului marturiile credibile privind soarta lui Wallenberg s-au Imputinat; relatarile au devenit confiize; informatiile despre posibiIa sa supravietuire erau confuze si deseori conrradicrorii .. Printre ultirnii care l-au zarit s-a numarat arasarul rnilirar polonez, care, la ultima lor lnralnire din ocrembrie ]959, l-a descris ca aratand "tmar iii in putere",

Speranla refozii sit moan'i

De~i sovieticii negau cu fermitate ca ar fi stiut de soarta lui Wallenberg In august 1947, familia diplomarului nu si-a pierdut speran~a. Pres at de aceasra si de alti cetateni ingrijorati, guvermJ suedez a adresat In perioada 1952-1954 nu mai putin de 15 cereri scrise si 34 verbale catre Uniunea Sovietica, solicitand inforrnatii,

Tn aprilie 1956, cu ocazia primei vizite oficiale suedeze In URSS, prim-rninistrul Tage Erlander a Inmanat prernierului Nikolai Bulganin 0 scrisoare pentm Raoul de la mama sa, Imprelma ell un dosar de documente, ,,£sre 0 pierdere de vreme!" a exclamat Bulganin .. "Nu avem rimp pemru asrfel de nimicuril"

"Dad nici macar nu acceprati acest material pe care vi l-am adus, a spus Erlander, cum puteti fi atat

la rnunca silnica rimp de 16 ore pe zi, 6 zile pe saptamana, deseori fura desrula hrana sau masuri de prorectie. In anii '70, SpIe excmplu, prizonierii au fosr folositi tn rninele de uranin, unde lucrau fara 0 rmbracamime de protectie adecvara. Mii au murir, iar si rnai multi au sujerir afectiuni grave. In plus, detinutii erau urniliti si chiar rorturati.

Asernenea locuri de deportare pentru criminalii ~i prizonierii polirici au existat In Rusia si sub regimul tarist, Insa, sub regim.ul opresiv stalinist, reteaua s-a marit considerabil, circa zece milioane de oarneni disparand fara urrna In lagare. Relarand in Arhipelagul Guillg despre ceea ce el DUmea ,,4'0 de ani de terorism exercitar de starul sovieric", Soljenipn s-a bazat pe arnintirile rnartorilor, dedicandu-si opera ,,[millOr celor care nu au trait-o pemru. a 0 povesti".

de siguri ca roata aceasta afacere esre un fais, un spectacol lipsit de importanta rnenit sa va puna Intr-o lumina proasra?"

"Nu VIeau sa mai aud nimic despre acest lucru!", a tunat Bulganin. Primul secrerar al CC al peus Nikita Hrusciov l-a tcemperat pe Bulganin, care a acceptat in fmal sa examineze marruriile "ca un ges[ de bunavointa Eata de Suedia".

,,0 sa aver! raspunsul nosrru dit de curand posibil", a promis.

La 16 februarie 1957, guvernul suedes a primit raspurisul sovieticilor, ° notita scrisa de mana, gasita In dosarele dirr jnfirmeria Lubimkai, raporta mcartea "prizonierului Wallenberg" in celula, ca urmare a unui infarct. Insemnarea purta data de 17 iulie 1947, deci - in mod convenabil - ell 10 zile 'inaintea marturiilor lui Richter $1 Kitschmann care confirrnau prezenp lui Wallenberg In URSS.

Chiar si aceasta recunoastere rardiva a sovieticiior privind Inrernnitarea lui Wallenberg irnediat dupa razboi nu i-a satislacut pe cei care doreau elucidarea cornpleca a cazului ~i Inca. sperau. ca Wallenberg se afla in viara,

Confirmal·e ~i apoi negare

In 196I s-a ivit 0 aparenta soIu~.ie la aceasta problema .. Respectatu] doctor si profesor de medicina

50 Disparuti fora urmd

La 5 octombrie 1981, preledinteLe Ronald Reagarl semna documentul prin care i se conferea lui Raou! Wallenberg titlul ele "cetdtean de onoare al State/or Unite". Sora sa vitregd, Nina Lagergren, Sf afid fa stanga; fratele sdu vitreg, GU} von Dardel; fa dreapta; Tom Lantos in spaiele lui Reagan.

Nanna Svartz a fost invitar la Moscova de catre 0 veche cunostinta, A. L Miasnikov, presedinre al Academiei Sovierice de SriinIe Medicale. In rimpul unei conversatii purta.te in limba germana, a mtrebar de Wallenberg. Miasnikav a recunoscut ca stia Joarte rnulte despre cazul Wallenberg". Eroul de 1a Budapesta se afia Intr-un ospiciu, "extrem de obosir, nervos si deprirnar". Miasnikov fusese ehemat sa-l.lngrijeasca ell doi ani lnainre, eand prizonierul suedez facuse greva foarnei, iar recent II reexaminase,

Doctorul Svartz a transrnis aceasta informarie uirniware mai departe, guvernului suedez, iar prim-ministrul Erlander i-a scris lui Hrusciov cerandu-i liderului sovietic sa-l repatrieze pe Wallenberg .. Insa sovieticii sustineau in continuare raporrui care consernna moartea lui Wallenberg. "Va. informarn pemru a treia oara ca subiecruleste inchis", i-a dedarar Hrusciov ambasadorului suedez care transmisese scrisoarea lui Erlander, Orice alta mcercare de a darifica situtia ar inrauta~i relatiile dintre Suedia ~i Uniunea Sovierica.

In vizite ulterioare la Moscova, doctorul Svarrz i-a cerut lui Miasnikov mai multe detalii, Cand suparat ca 'mcrederea i-a fost In~elata, cand sustinand ca germana i-a fest g[e~it inteleasa, medicul sovietic a confirrnat In cele din urrna ca Wallenberg decedase In 1965. De data aceasta pastrand cu fidelitare secretul, docrorul Svartz nu avea sa rupa tacerea dedit In 1981 in urrna unei audieri internationale pe tema cazului Wallenberg ce a avut loc la Stockholm, 0 audiere care alimenta speranta falsa ca Wallenberg s-ar mai f aflat In viata •. in Uniunea Sovietica,

Mama lui Raoul, care se recasatorise cand acesta avea sase ani, ~i tatal sau virreg, Fredrik von Dardel, erau printre eei care nu voiau sa renunte la speranta, Cine! au murit la doua zile disranta unul de celalalt in Iebruarie 1979 la varsra de 86 si, respectiv, 93 de ani, ei au las at mostenire copiilor lor, frarele virreg al lui Raoul, Guy von Dardel, $i suroru lui vitrege, Nina Lagergren, misiunea cautarii in continuare a. lui Wallenberg. Desi nici acestia nu au putut rezolva misterul, ei au avut totnsi satisfaqia recunoasterii posturne a meritelor frarelui lor - dintr-o sursa neasteptata venita din Starele Unite.

Cetdtean de onoare al Statelor Unite

In toamna lui 1980, Tom Lantos, un evreu ungur refugiat, a fost ales in Camera Reprezentantilor a Starelor Unite din partea starului California. EI si sotia lui se numarau printre eei care Y~i datorau viata lui Wallenberg, astfel ca Tom Lantos a fost cel care a propus in Congres ca lui Raoul Wallenberg sa-i fie decernat titlul de "ceta~ean de onoare al Sratelor Unite" - a doua persoana dupa Winston Churchill care era ornagiata in acest mod .. Nina Lagergren si Guy von Darde! au fost primre cei prezenti la momemul semnarii de catre presedinrele Reagan a decretului, in ocrornbrie 1981.

Raoul Wallenberg se afla din nou pe prima pagina a ziarelor In vara si toamna lui 1989. Oficiali ai guve. rn. u.1ui ~ovietic au informat 0 e~hipa de jurnali~ti arnencani ca urrna sa fie redeschis cazul. In connnuare, la 0 conferinta pe terne de drepturi ale omului organizata la Paris, delegarul rus a recunoscut ca dispariria diplornarului suedez reprezenta ,,0 pagina Intunecata in istoria sovietica" .. Saptamanalul sovieric Novae V1'cmia afirma ca "timpul nu poate f adus Inapoi", exprirnand toto data sirnpatie fata de prietenii diplomatului suedez care Inca mai ~teptau un miracol, In ode din urrna, in octomorie, guvernul sovietic i-a invitat pe Lagergren §i pe von Dardel Ia Moscova, uncle Ie-au fost predate pasaportul si jurnalele lui Wallenberg,. prima dovada concreta ci1 acesta fusese in Rusia. Cu COate acestea, sovieticii sustineau In continuare ca Wallenberg rnurise in iulie 1947 si puneau arestarea si Incarcerarea acestuia pe seama exceselor regimului stalinist,

lnne timp, in mai 1987, de muh planuitul memorial in onoarea CelUI care s-a opus curajos Holocaustului a fost ridicat la Budapesta, In granit este incrustat urrnatorul dicton latin: .,,Atata tirnp cit norocul Ip zambeste, ai multi prieteni; la vrernuri grde, esti singur." Dupa cum s-a. dovedit patru decenii rnai tarziu, Raoul WalJenberg a avut prieteni si la bine, ~i 'la greu. Desi moartea sa nu va fi poa[e niciodata elucidara, memoria faprelor sale eroice rraieste mai departe.

Colonia dispdrutd 51

Colonia dispdrutd

o colonie britanicii numiirdnd peste 100 de biirba{i, femei si copii,

flndatii in 1587 de Sir walter Raleigh pe 0 insula aflatii La intrarea in bratul Albemarle din dreptul statului Carolina de Nord, a dispdrut in mai pufin de trei ani lasdnd in urmd

doar 0 mdrturie incitantd despre soarta ei.

IAn timp ee vasul britanie de corsari Hopewell se bueurie. Pasagerii de pe Hopewell; vazand fumul ce se

apropia, la 17 august 1590, de insula Roanoke, ridiea de pe insula, au banuit ca acesta provenea de la

capitanul Abraham Cocke a tras 0 salva de tun focul tinut aprins de colnnistii de pe Roanoke. In timp pentru a anunta sosirea sa ~i a guvernatorului John ee marinarii de pe vas it transportau pe White eu barea White. Cu trei ani 'inainte, in numele lui Sir \\!alter spre insula, acestia tipau, cantau ~i sunau din trompete Raleigh, reprezentanr al reginei Elisabeta I, White pentru a atrage arentia celor parasiti in 1587. Debarcind fondase eeea ee urma sa fie prima colonie engleza in panea nordica a insulei, au gasit insa asezarea parasi-

permanents de pe coasta de est a Americii de Nord. tao Fumul provenea dintr-un foe Iasat nesupravegheaL

Lasandu-si colonistii pe Roanoke, la 28 august 1587

guvernatorul se indreptase spre Anglia -In cautare Acostare pe un tdrm neospitalier grabnica de resurse materiale.

De~iWhite a revenit abia dupa trei ani, era convins de faptul ca nerabdatorii colonisti 11 vor intampina Cll

o alta incerea.re esuata de a fonda 0 colonie pe insula Roanoke avusese loe In vara anului 1585, la initiativa

Insula Roanoke intr-a reprezentare a vremii: fa dreapta se afld asezarea, inconjuratd

de palisade. [os, dreapta: vasufElisabera a II-a, 0 replied a vasului din secolul al XVI-lea ancorat in preajma insulel Roanoke, este acum un vapor-muzeu comemordnd

prima cdldtorte in Carolina de Nord.

j

lui Sir Richard Grenville, un var allui Raleigh. Lasfind mai mult de 100 de oameni pe insula, Grenville plecase In Anglia la sfaqitul lui august prornitand ca se va intoarce pfina la sarbatorile de Pasti din ] 586. Colonistii - aflap sub conducerea guvernatomlui Ralph Lane si numarandu-l printre ei pe artisru] ~i canograful expeditiei John 'White - au explorat linprejurimile ill cautare de resurse minerale. In scurr rimp fusa au avut de fufruntat rriburile locale de indieni iar hrana s-a imputinat. Ingrijorari de lntarzierea lui Grenville, colonistii au profirar de ocazie penrru a se inroarce In Anglia cu Sir Francis Drake, care se oprise pe ne~eprare pe insula In iunie 1586, revenind din sud dupa seria de atacuri indreprate Impotriva coloniilor spaniole din Lumea Noua. La numai doua saprarnani - Tl1sa prea [miu-, Grenville s-a Inters eu provizii si alti 15 colonisti, Acqria. au Iost lasati pe Roanoke penrru a apara poziriile pani efind pureau fi aduse intariri din Anglia.

-.

VIRGINIA

v

CH~PfOn ,:)

skico~c? Z

«

CAROLINA DE NORD

'w

o

-Bra~ul!'-loomacle 0

,--" --- '--

o

50

100km

Roanoke

.;

}lra!UI Pamlioo ~~. eroa oan

Cap~ Hatteras

_.

Misiunea era condusa de John White, nurnit guvernaror al noii colonii ce urma sa fie infiintata In golful Chesapeake. La 26 aprilie 1587, White a parasit Anglia din Portsmouth, impreuna cu alti 117 colonisti - de data aceasta, incluzand si femei, si copii - lmbarcati pe trei vase. Unul dinrre pasageri era fiica zuvenarorului Elinor, Insarcinata si maritara eu colonisrul Ananias Dare. La 22 iulie expeditia a ajuns pe Roanoke de uncle White intentiona sa-i Imbarce pe cei 15 oameni parasiti eu un an inainte, pemru a continua apoi drumul spre nord, spre golful Chesapeake, si a intemeia colonia. Sosirea la Roanoke a fosr trista. Din eei 15 oameni lasati aco- 10, au fast gasi[e doar oasele unuia dintre ei. Fortul fusese atacat si disrrus, desi unele case, napadite de buruieni ~i in care i~i gasisera salasul animalele salbatice, erau inca in picioare. White era nerabdaror s:i.-$i continue drumul, dar a fosr impiedicar de navigatorul expediriei, pilorul portughez Simon Fernandez. Cei doi se certasera deja in tirnpul cdor trei luni de calarorie, iar, In ace! moment, Fernandez a anuntat bruse ca dorea sa-i debarce pe colonisti pe Roanoke si sa se lntoarca in Anglia la bordul celei mai mari corabii dinrre cele trei.

Era 0 perioada prca rarzie a anului pentru sernanarul graului, astfel incat colonistii s-au vazur in simaria de a depinde de generozitarea i.ndienilor. illsa si acestia parasisera insula si se rnutasera pe continent, indignati ~i jigniti de cornporramentul primilor englezi. As rfel , White a fast nevoit sa Ie lase colonistilor unul dintre vasele mai mid ~i sa se inapoieze pentru a rreia oara In Anglia dupa provizii. Colonistii urmau sa se indrepte spre golful Chesapeake, lasand In urma un grup de 25 de oameni pe Roanoke, care s;1-1 Indrume pe Whire, la Intoarcere, SpIe noua asezare,

fnainte de plecare, White a avut un rnotiv de sarbaroare, Fiica sa a dar nasrere la 18 august unei fete pe care a numit-o Virginia. Acest prim copil european nascut In America de Nord, pe reritoriile ee nu erau dominion spaniel, a primit un nurne adecvat coloniei ~i reginei fecioare Elisabeta 1.

Intoarcere fntdrziatd

Lucrurile nu au iesit conform planului lui White, iar cele ~ase-opt luni s-au transformat In trei ani. De abia in rnartie 1590 a reusir Raleigh sa iITmbaree pe guvemamr pe Hopewell si sa 'incarce vasul, si alte patru corabii rnai mid, ell provizii pentru colonisrii parasi~i .

Asezdndu-se in pai'tel! de est a Americii de Nord, englezii si-au numit prima colonie Virginia, in onoarea I'eginei ficiotll'C, Elisabeta I; nstazi tinutul este divizat intre statele

Virginia ;i Carolina de Nord

Colonia dispdrutd 53

Primele vesti din Lumea N oua

.

In a doua jurnarare a secolului al XVI-lea, Anglia a devenir o purere maritima. Nu nurnai muziea si lirerarura au lnflorir in epoea elisabetana, dar si constructia de nave era, de asernenea, in plina erervescenta. Englezii nu mai erau dispusi sa accepre asa-zisa 'impartire a lumii 'intre Spania si Portugalia: in urrna trararului de la Tordesillas din 1494, Portugalia a revendicar Africa si Brazilia, iar Spania eea mai mare parte a Noii Lumi, impreuna eu toate bogatiile acesteia, Corsarii englezi, in special Sir Francis Drake, nerabdatori "sa parleasca barba regelui Spaniei". reuseau sa arace eu sucees flotele spaniole ce aduceau aur si argint din Lumea Noua, Anglia insa dorea sa intemeieze 0 colonie, asemeni eelor care adueeau atata bogatie Spaniei.

In 1584, Walter Raleigh, favorir al reginei Elisabeta I, a prirnit din parrea suveranei dreptul de a descoperi si revendica terirorii inca neaflate in stapanirca vreunui "print crestin". In acel an Raleigh a trirnis 0 prima expeditie penrru a explora teritoriul cunoscut azi sub numele de Carolina de Nord.

Unul dinrre conducarorii expeditiei, Arthur Barlowe, i-a trirnis lui Raleigh un lung raport ee descria noul teritoriu in culori admirabile: solul era ferril si producea porumb, mazare si pepeni, padurile erau pline de vanar, iar burucii se indoiau sub greuratea srrugurilor. Basrinasi: pe care-i Inralnise se aratau "blanzi, prirnitori si loiali, fara urme de videnie sau tradare ... traind dupa modelul varstei de aur",

Printre primii colonisri rrimisi de Raleigh in 1585 s-a numarat Thomas Harlot, in varsra de numai 25 de ani, proaspar absolvent al universiratii Oxford, dar deja pri vir ca unul dintre naturalistii de frunte ai Angliei. In perioada 1585-1586 petrecuta pe Roanoke, sarcina lui era . aceea de a Incepe explorarea stiintifica a Americii de Nord. Cartea sa 0 scurta si adevarata relatare despre tara nou descoperita Virginia a fost publicata in 1588, fiind Insorira de minutioasele ilustratii ale lui John White.

Totusi majorirarea colonistilor erau prea puun multumiri sau chiar deloc de viata din Virginia. Nu era insa si cazul lui Hariot si White, care au devenit propagandisti tnflacarari ai colonizarii, Cartea lui Harior, rradusa in latina, fra~ceza ~i gerrnana - si insotira de acuarelele lui White gravate de Theodor de Bry - a constiruir timp de un secol una dintre principalele surse de inforrnatii despre Lumca Noua. In primul capitol aJ cartii sale, Hariot enumera "Beneficiile penuu indelernicirea negorului": aluminiul, zibete, viermii de marase, pacura, lernnul de cedru, blana de vidra, cuprui ~i rnulte altele, De asemenea, exista si hrana din abundenta penrru vii tori colonisti, inclusiv peste, broaste testoase si pasari domestice.

Capitolul dedicat de Hariot bastinasilor suna ca 0 profetie pentru urrnarorii 300 de ani. Indienii, scria d, erau un popor sarac; ei priveau podoabele europene fara valoare ca pe niste comori prerioase: armele lor nu se pureau compara cu cele ale europenilor si nici nu aveau tehnici de lupta adecvate. tn rafuieliie eu colonistii din Roanoke, "eea mai buna defensiva a indienilor era fuga".

In multe dinrre satele In care poposeau albii apareau neintelegeri. cateodata erau raportare si furturi minore. Deseori albii actionau rapid pentru a-si impune auto rita-

i uu:

r E(:OTOtx .:

. :: ,: ': ~~:' e . :<.;;-.'~ ;;.:~

:"'5'" I','} ~ •••• "' •• '/ ,' .. """_r

;I'( ~~.' , .• j

Un sat indian desenat de John White. La dreapta se ajla 0 plantatie

de porumb; sus, un spatiu de gatit,

cu hrana care este seruitd in centric . La dreapta, indienii interpreteazd un dans ritual; in stanga jos se afld 0 colibd mare in care sunt ingropati lefii de trib. La dreapta:

acuarela lui John White reprezentdnd un baitinai tatuat din Carolina de Nord.

tea si sanctionau oriee abatere, Dar cea mai s= pedeapsa venea adesea dupa plecarea colonisrilor: indienii all murit din pricina LInD[ boli adusc de europeni, precum pojarul sau varsatul de vant, Din pricina aces rei confrunrari care s-a dovedit fatala, indienii au inceput sa-i priveasca pe europeni ca pe niste zei purernici, chiar daca razbunarori ~i cruzi, irnpotriva carora vor trebui in cele din urma sa se revolte.

54 Disparuti fora urrnd

Astfel, la 17 august 1590, la aproape trei ani de la plecare, White se reintorcea In Roanoke. Hopewell ~i corabia care 0 escorra, IV!oonlight, au ancorat In dreptul insulei ce separa ca 0 grani~a bratul Albemarle de Oceanul Atlantic ~i au trirnis doua barci spre tarm. Prima, apartinand vasului iVIoonlight, a fost rasrurnara de valurile purernice, iar capitanul si ail;i sase oarneni s-au inecat - eu put-in timp inainte ca White sa gaseasca asezarea parasira.

Unde disparusera colonistii din I5B?? Exista un indiciu constand in doua semne asernanatoare. Pe un copac, la inrrarea Inrr-o palisada ridicata in jurul asezarii, fusese incrustat cuvantul CROATOAN; pe un alt copac, aflat pe drumul ce ducea spre locul de ancorare, fusesera incrustate literele eRo, probabil

. - .'.

o prescunare a pnmel inscnprn.

Intr-adevar, colonistii cazusera de acord sa lase un seron inrr-un lac vizibil indicandu-le destinaria, in cazul In care ar fi fost nevoiti sa paraseasca insula. Daca s-ar fi aflat in pericol, langa semn nebula adaugata 0 cruce. Cum nu exista nici 0 cruce pe nici unul dintre sernne, se parea ca grupul s-ar fi mutar de buna voie pe Croawan, 0 insula aflara la 80 km sud, lomita. - din care se sria - de indieni pasnici, White a vrut sa navigheze intr-acolo imediar .. Vremea ins a s-a stricar bruse, iar Hopewell desprinzandu-se de ancora, a mceput sa pluteasca in deriva pe mare.

Nepoata lui [ohn White, Virginia Dare, alost botezatd in 1587 pe insula Roanoke; primul copil englez ndscut pe pamdnt american auea sa dispa1'l:l fmil impreuna

cu parintii sai fi ceilalti colonisti din Roanoke.

Din cauza pericolului, scurta calaror:ie spre Croaroan nu s-a mai realizat, iar cele doua vase s-au 'intors in Anglia. La 24 octornbrie Whire ajungea la Plymouth.

Nici unul dintre cei 117 oameni parasiti in 1587 pe Roanke nua mai fost vazut vreodata, In cartile de istorie grupul. este evocat sub nurnele de "Colonia dispanua". Ce s-a imamplat de fapt ell ei?

Ucisi de spanioli?

In 1586, faimosul corsar briranic Sir Francis Drake a jefuit cea mai nordica asezare spaniola din Arnerici, Sfantu] Augustin, din Florida, dupa care s-a indreptat spre nord, de-a lungul coastei, In drum spre casa, La urechile guvernarorului spaniol al Floridei, Pedro Menendez Marques, a ajuns zvonul ca englezii ar construi un fort - sau poate chiar ar inremeia o colonie - la nord .. Acest lucru ar fi perrnis Ilotelor engleze sa ramana pe timpul iernii In Lumea Noua, Pilla III acel moment spaniolii putusera coma pe 0 perioada de acalrnie, caci temuti] corsari erau nevoiti sa se intoarca acasa la sfar~itilifiecarei veri.

Menendez Marques llU avea de un de sa stie ca in acel an Drake nu facuse decat sa se opreasca In Virginia si sa 'ii mute pe colonisrii raraciti ai lui Grenville din Roanoke .. Se pare ca spaniolii nu aflasera nici de cea de a doua colonie lasara de White pe Roanoke in 1587. Cautand sa afle ce urrnareau englezii, In iunie 1588 guvernatorul a trirnis spre nord un vas sub comanda lui Vincente Gonzales.

Dupa ce spaniolii all cercetat go1ful Chesapeake fara sa gaseasca vreun indiciu cu privire la colonistii

CoLonia dispdrutd 55

La intoarcerea sa in 1590, guvernatondui It/hite ii este ardtat cuudntul CROATAN, gravat pe un capac fa tntrarea in asezarea abandonatd de pe Roanoke.

englezi, 1a intoarcerea spre sud s-au oprit pe insula Roanoke. Aici au gasit un loc de ancorare ~i nisre butoaie, dar nici urrna de forruri sau colonisri. Aceste informatii au Iost raportate de Gonzales la Havana, unde Menendez Marques deja prirnise vesti legate de colonia din Roanoke si avea ordin de la regele Spaniei sa 0 distruga eu prirnul prilej.

Prilejul nu s-a ivir insa. Corsarii briranici i-au hartuit atat de sustinut pe spanioli, incat fiecare vas a trebuit sa fie folosit pentru a proteja flotele pline de cornori ce carau aur si argint din Americi. Concentrandu-se pe apararea bazelor din sud, Spania se gandea chiar uneori sa cedeze Florida. Astfel, se poate afirma cu certitudine ca, daca guvernarorul White nu si-a gasit colonia, nu spaniolii sunr cei care pot fi acuzari de disparitia ei.

Ucifi de indieni?

Aveau colonistii englezi vreun motiv sa se teama de indienii locali? John White, artistul si carrograful coloniei parasite in 1585 pe Roanoke, i~i amintea de primirea calduroasa a ba~rina~ilor. Fara ajutorul si ospitalitarea indienilor, englezii nu ar fi purut sLlpravierui primei ierni. Acestia le-au oferit serninte, le-au ararat cum sa sernene porumb ~i i-au ajutat sa [aca navoade pentru pescuit.

Colonistii au rasplatit aceasta bunarare in felul lor.

Cum 0 cupa de argint disparuse de pe una din ambarcatiunile sale, Sir Richard Grenville a distrus plantatiile indienilor si a ars un sat. Auzind ca. un sef de trib local, Wingina, planuia sa riposreze, guver-

natorul Ralph Lane a pregatit un atac surpriza asupra sarului, ornorand capetenia indiana si pe sfernicii sai. Este posibil ca pierduta colonie a lui White din 1587 sa fl [OSt pedepsita pentru astfel de acte sau altele similare,

Dar coloriistii nu au lasat nici 0 cruce langa inscriptia CROATOAN, indicand astfel ca nu ar fi parasit insula din pricina vreunei primejdii. In 1590 Whire nu a gasit nici trupuri, nici locuinte arse. Pur ~i simplu nu exisra nici un indieiu care sa sugereze ca imigranrii ar fi fosr victimele razbunarii indienilor.

Ce s-a intdmplat cu adeudrati

Probabil ca majorirarea coloriisrilor din Roanoke s-au rnutat mai Ia nord in apropierea intrarii in golful Chesapeake, intr-un loc numit Skicoac, conform planului initial. Este po sibil ca indienii chesapeake sa le fi oferir colonistilor oarccare protectie In fata bastinasilor ostili condusi de seful de trib Powhatan, care traiau in regiunile rnai departate dinspre nord ~i vest.

Dar, precum se stabilise, se poate ca un alt grup mai mic sa fl ramas in Roanoke pentru 0 vrerne. Probabil ca amenintati de indienii rot mai ostili, temandu-se de spanioli ~i disperati de intarzierea lui White, s-au rnutat spre sud, In Croatoan, unde locuiau indieni pasnici, Cu trecerea anilor s-au adaptar de nevoie srilului de viata al indienilor si, In cele din urrna, s-au amestecat cu localnicii.

Dar ce s-a inrarnplat cu grupul mai mare care s-a

mutat la nord de golful Chesapeake? Se presupune ca si acestia s-ar fl amestecat ell indienii, cei din tribul chesa-

peake in acest caz. Intr-o buna zi insa a survenit ~i dezastrul. Povatuit de preotii sai, Powhatan a hotarar sa elimine pericolul reprezentat de albi si tribul chesapeake, care IlU 1 se supusese nrciodata. In aprilie 1607 a atacat asezarea de la

Skicoac, disrrugand-o cornplet. 0 luna rnai rarziu, prima asezare perrnanenta engleza era instalata in apropiere, la Jamestown. Nou-venitii nu au gasir nici 0 urrna a colonistilor de pe Roanoke.

Tim bru aniuersar

lam-at cu ocazia celei de a 400-a

aniuersdri a primei calatorii spre insula Roanoke in 1584_

' ...

... ~ .-

...... .... -~-

~

,_"

Zborforlt intoarcere spre Franta 57

Zbor ford intoarcere spre Franta

In ultimul an al celui de-Al Doilea Riizboi Mondial, fanii au fost socati de dispari{ia faimosului ?ef de orchestra Glenn Miller, plecat din Anglia pentru a sustine 0 serie de concerte in fara trupelor ajlate pe continentul european.

La 15 decembrie 1944, maiorul Glenn Miller s-a urcat la bordul aparatului de zbor monomotor Norseman pe aerodrornul militar din apropierea orasului Bedford, la 65 de kilornetri nord de Londra. Era programat ca, peste 0 saptarnana, Miller sa-si lnsoteasca faimoasa orchestra, Porrnatia Fortelor Aeriene ale Armatei Statelor Unite, la un concert de Craciun organizat pemru trupele aliate din Parisul eliberat. In ultirnul moment, Miller si-a schimbat planurile cerand sa ajunga in Franta inaintea orchestrei sale. In seara precedenta, dupa o inta]nire neprevazuta la clubul ofiterilor, Miller reusise sa faca rost de un loc in rnicul avion ce urrna sa intrunre yloaia si ceara p~n~n: a rraversa Ca~alul Mane~ii.

Inrordeauna nelinistit de perspect!va calatomlor aeriene, Miller si-a manifestar indoieliie legate de avionul mono motor. Tovarasul sau de drum, colonelul Norman Baesell, i-a rearninrit ca Lindbergh reusise sa traverseze Arlanticul intr-un aparat asernanator; iar ei nu zburau decat pana la Paris. "Unde naiba sum parasutele?", a inrrebat Miller. "Care-i problema, Miller? Vrei sa rraiesti vesnic?", i~a raspuns colonelul In gluma, La scurr timp, Norsernan-ul a deco[at prin ceata densa disparand pentru totdeauna,

Faimosul ~ef de orchestra a fost dar disparur de-abia pe 24 decembrie, dupa ce sotia sa, aflara In 10- cuinta lor din New Jersey, a fost rnsriinrara de accidemo Inaltu[ Comandament american, preocupat de problemele mai importate legate de faza finala a razboiului din Europa, presupunea ca Norsernan-ul se prabusise In Canalul Manecii dupa ce aripile Inghetasera sau motorul cedase. Nu au avut loc cercetari sau anchete asupra acestei tragedii.

Prietenii ~i fanii cunoscutului interpret de swing nu s-au rnultumit cu explicatiile ofieiale. Au inccpur sa circule zvonuri ciudate: se spunea ca avionul lui Miller fusese doborat de nernti, iar rnuzicianul, mu-

in decembrie 1944, un auian monomotor Norseman, asemdndtor celui din stdnga sus, a dispdrut audndu-l l.a bard pe fe/ttL de orchestra Glenn Miller (stdnga). Ziarele au dat uersiuni diftrite ale accidentului.

til at ~i desfigurat, fusese ascuns intr-un spital; ca fusese ueis intr-o incaierare dintr-un hotel parizian; ca colo nelul Baesell, irnplicar In afacerile de pe piata neagra, ii irnpuscase pe Miller $i pe pilot, dura care aterizase In Franta, ca Inaltul Comandament 11 ornorase pe Miller co nsiderandu-I spion german. In ciuda absurditatii acestor povesti, disparitia nu a fost explicata pe de-a lntregul niciodata, iar legendele legate de soarta muzicianului care vrajise milioane de oameni cu ritmurile sale armonioase au continuat sa prolifereze.

Apogeullui Glenn Miller

In 1939, la varsta de 35 de ani, Glenn Miller avea 0 cariera de succes. Cu 15 ani Inainte, dupa ce abandonase facultatea, intrase In formatia lui Ben Pollack ca trombonist si aranjor. Apoi a sustinut concerte alaruri de formatii cunoscute ale anilor '20-'30, precum cele conduse de Tommy "i Jimmy Dorsey, Red Nichols, Smith Ballew si Benny Goodman, .Regele Swingului", care l-a numit pe Miller "un muzician pasionar",

Tanarul zvelr, cu aspect serios si ochelari fara rarne, a adus CLl sine un perfectionism meticulos In rnaterie de rnuzica, experimentand un nOll tip de sunet: moale si catifelat, armonios, supiu, independent de 50- lisri. Dupa ce a esuar cu prima sa formatie, in 1938 Miller a pus bazele unui nou grup, primind la lnceputul anului urrnaror ca prernii rezervari la eazinoul Glen Island din New Rochelle, statui New York, si la Meadowbrook, In Cedar Grove, New Jersey.

In toamna lui 1939, noua formatie a lui Glenn Miller putea fi asculrata la posrul national de radio si, nu dupa mule tirnp, de la New York pana la San Francisco se dans a pe rnelodii ea In the mood, Pennsylvania 6-5000, Tuxedo Junction, Spring of Pearls, si slagarul faimos al lui Miller, Moonlight Serenade. Tn 1940 venitul sau brut ajunsese la 800 000 $, iar In anul urmator formatia si-a faeur prima din cele doua aparitii cinematografiee In SerenadJ. din Videa Soarelui; alaturi de Sonja Henie. Cantecul Chatanooga Choo Choo de pe

58 Dispdruti fitra urmd

coloana sonora a nlmului s-a vandut in peste un milion de exernplare ~i i-a adus discul de aur de la RCA Victor. Miller glumea cu modestie in ceea ce privea succesul sau: "Te sirnti inspirat cand privesti de la balcon 7 000 de oameni care se leagana pe ringul de dans - rnai ales daca primesri dire 600 $ pemru necare rnie." Intrebar daca ar dori sa. ajunga noul "Rege al swingului", Miller a raspuns: "A1 prefera sa-mi ~ig reputatia ca una eli n cele mai bune forrnatii care face muzica pentru roata lurnea. Versatilitatea este lucrul pe care-rni doresc eel mai mulr sa-l dobandesc."

Swingul pleacii fa riizboi

La opt luni dupa ee America a intrar In eel de AI Doilea Razboi Mondial, Glenn Miller a renuntat Ia cariera sa exceprionala oierindu-si serviciile armarei; in toamna lui 1942 a devenit capitan in armata SUA. Cautand alp muzicieni recrutati sau voluntari, Miller a pus bazele Formariei Fortelor Aeriene ale Armatei Sratelor Unite, care In anul urrnaror dadea deja spectacole pentru cadetii aflati In antrenarnent la universitatea Yale din New Haven, Connecticut. Insa in mornenrul in care a introdus swingul in rnarsurivun veteran i-a arnintit ca muzica lui John Philip Sousa fusese suficient de buna pentru Prirnul Razboi Mondial. nMai zbori si acum cu

aceleasi avioane pilorate in Prirnul Razboii" l-a 'mtrebar at unci Miller, Armata a acceprat swingul.

Desi in turneele din tara formatia a strans milioane pemru a susrine eforrul de razboi, Miller simtea ca nu facea destu.l. In cele din urrna, In iunie 1944, a prirnit permisiunea de a pleca peste ocean pentru a canta pentrLl trupele stationate in Anglia. Tn urrnaroarele cinci luni si jurnarare, forrnatia a sustinut 71 de coneerte, considerate de catre un general ca reprezentand eea mai buna metoda de a ridica moralul soldatilor, "aproape ea 0 scrisoare prirnira de acasa". Concerrele erau transmisc prin Reteaua Corpurilor Expeditionare Aliare, desrinata trupelor din Anglia ;;i de pe continentul european. Programele de la BBC all rncerat lnsa nu peste rnulta vreme ernisia, cand un director a insistat ca forrnatia sa dime la un volum consranr, asculraroriidin zonele rnai indepartare nu pmeau auzi rnuzica mai slaba. Cu roare aces tea, Glenn Miller si-a c~igar fani ;;i printre "civili". Prezentat reginei Marii Briranii, Miller a aflar ca printcsele Elisabeta si Iargaret Rose Ii ascultau transrnisiile aproape in fiecare seara.

In decembrie 1944 a primit ordin sa rnearga ell spectacolul in Franta, Rarnanand treaz aproape mara noaptea de 14, Miller a discutat cu un prieten planurile pe care leavea de a constirui 0 noua formatie

Glenn Miller se ajla In centrul fotografiei din Jtdnga, fitcutd cu numai trei zi1e inainte de disparitia sa.

Trei luni mai tdrziu, sotia sa, Helen, ii scria prietenului artistului Don Haynes: ,,Am tlJteptat rabdatoare uesti

de la Glenn si sunt sigm'fl cdle voi primi curdnd. "

., •

eu numai cateva luni inainte ca Glenn Miller 5 dispara cu avionul rnilitar, un alr persona] celebru a rnurit intr-un accident neasteptar. La 31 iulie 1944, scriirorul si aviatorul francez Antoine de SaintExupery a disparut In urma unui zbor de recunoastere deasupra Marii Medirerane, Nu se srie daca avionul s-a prabusir din cauza unci defectiuni rehnice sau dad a fost doborar de un aparat de zbor inarnic.

Nascut in 1900, Saint-Exupery si-a luar permisul de piloraj la tncepucul aniior '30, pe cand se afla tn serviciul forrelor aeriene franceze. Mai tarziu, ca pilot in aviatia civila, a conrribuir la stabilirea liniilor posrale aeriene peste Africa de ord, Atlanticul de Sud ~i America de Sud. In 1939 s-a reinrolat in fortele aeriene franceze In ciuda invalidirarii cauzate de accidence de piloraj anterioare, iar dupa caderea Frantei in anul urrnator si-a oferit

Pasiunea penlru zbor

Auiatorul si scriitorul jrl1l1Cez Antoine de Saint-Exupery a dispdrut in timpul celui de-At Doilea Ritzboi Mondial intr-o misiune de recunoastere deasupra Mdrii Mediterane.

Zbor ford intoarcere spre Franta 59

dupa sfar~iml razboiului si de a se reuage apoi evenmal la 0 ferma pe care 0 cumparase in California.

Un om grav bolnav

"Glenn Miller nu a murit intr-un accident de avion in tirnp ca traversa canalul Manecii, ci de cancer la plamani intr-un spiral." ACe5t anunt surprinzaror a fost Iacur 40 de ani mai rarziu, In 1983, de cane Herb Miller fratele rnai mic al sefului de orchestra. Inrr-adevar, Miller se suise la bordul Norsernan-ului la 15 decernbrie 1944 pe un aerodrom de langa Londra, Dar dupa ce avionul a aterizat 0 jurnatate de ora rnai tarziu, Miller a fosr dus la un spital rnilitar unde a murit a doua zi. Herb Miller fusese eel care invenrase povesrea aecidentului, deoarece fratele sau dorise sa moara ca un erou si nu intr-un "pat nenorocir".

Herb Miller a lncercar sa-~i sustina povesrea printr-o scrisoare pe care rnuzicianul, furnator inversunat, 0 scrisese in vara lui 1944: "Sunt total lipsit de vlaga, desi mananc indeajuns de rnult. Am problerne cu respiratia, Cred ca sum foarte bolnav."

Pentru ca nu avusese loc nici un accidenr, sustinea ranarul MiIller, nu fusese nevoie de cercerari sau anchete, In plus, bulerinul meteorologic din 15 decembrie indica 0 temperatura de 5 grade Celsius (41 Fahrenheit), deci suficiem de ridicaca pentru a nu cauza inghetarea aripilor avionului, Atat pilotul Norseman-

servieiile forrelor aeriene din Africa de lord ale Frantei Libere.

lntr-o serie de rornane, eseuri si jurnale, Saint-Exupery si-a povesrir eu pasiune aventurile din lumea aviatiei, A scris desprc expericnte aproape rnisrice ce II legau de fratia pilorilor care 'i~i riscau viara tn aceasta noua ~i periculoasa profesie. Desi considera ca antologia Vant, nisip si stele, publicata In 1939, constituia cea mai importanra carte a sa, el rarnane probabil cclebru ea aurar al Micului Print.

Minunat ilustrata de carre autorul insusi, aceasta povesre clasica ne prezinta 0 "extraordinara persoana rnicuta" de pe 0 planeta indepartata si rninuscula, pe care autorul 0 inralnesre dupa un accident aviatic in desert, Considerata un basm pennu adulti, Micul Print Ii arninteste citirorului de prccepte bine cunoscute precum eel care ne povaruiesce ca a darui este mai important decar a primi.

ului, catsi tovarasul de zbor al lui Glenn Miller, coloneluI Baesell, rnurisera ulterior Intr-o batalie cu nemtii. Fratele sau fusese probabil inmormanrar inrr-o groapa com una dintr-un cirnitir rnilirar din Anglia.

in sprijinul acestei povesti poate fi invocata starea de depresie, nervozitare si oboseaia acuta a lui Glenn Miller din ultirnele we ale vietii sale, provocata de ceea ce el descria ca repetare crize de sinuzita, Conform lui Don Hayes, adjuramul lui Glenn Miller si manager al forrnapei FAA, ~efuI de orchestra pierduse rnult din greutate, iar uniformele sale facute la croitor "nu ii veneau deloc. De-abia srareau pe el", George Voutsas, director al programelor radiofonice milirare, i~i arnintea de 0 discutie nocturna legata de planurile de dupa razboi." u sriu de ce lrni pierd timpul cu asemenea planuri, spunea Glenn Miner, ~ii, George, am sentimentul ingrozimr ca va yeti intoarce acasa fara mine ... "

Descoperirea adevarului

Versiunea lui Herb Miller privind rnoartea fratelui sau nu a fosr sustinura de autoriratile militare arnericane, iar fostii piloti britanici au venit cu 0 explicarie mai plauzibila ill legarura cu rnoartea faimosului muzician. Un film vechi de 30 de ani a condus la e1ucidarea cazului.

In 1955, Infllmul Pouestea lui Glenn Miller, James Stewart si June Allyson au interprerat rolurile lui

60 Dispiiru{ifiiril urma

ord a reprezemat punctul de plecare intr-un turneu amplu al taberelor militate care a purtat-o prin mai rnulte ~ europene. Aiei, in mijlocul uralelor si al aplauzelor, ea ~i-a facur aparitia pe scena purtand 0 uniforms kaki bine rnulata, care lasa s:1 i se intrevada discret picioarele faimoase; si-a subjugat apoi audiroriul cu vocea ei ragusi«1 inrerprerand cimece precum See What the Boys ill the Back Room WrilL Have. Acrrita nu a cerut un tratament special si adeseori manca alaturi de trupe din portiile rationalizate, Zvonurile rauracioase care sustineau ca Dietrich fusese rrirnisa sa ridice moralul trupelor "dezvelindu-si picioarele" au fost curand stopace cind s-a vazut cit de devotata era artista eforrului de razboi,

Imporranta muzicii si a divertismenrului in mentinerea moralului arrnatei a fosr recunoscuta si de Gennania. tnca din octombrie 1939 - la numai 0 luna de la izbucnirea razboiului - nerntii au tncepur sa transrnita o ernisiune inritulara "Un concert la cererea dumneavoasrra pe mare fronrurile". Pe langa melodiile preferate solicitare de trupe, programul mai rransmitea mesaje si urari de la ~i catre familiile acestora.

Un cantec indragit 1n timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a reusit sa traverseze [ronruldin tabara fortelor Axei in cea a Aliatilor. 1 os [algica melodie a lui Lale Andersen despre un soldar care i~i ia ramas-bun de la mireasa sa la poarra garnizoanei, LiLi Marleen, a fast in cele din urrna considerara dernoralizaroare pemru rrupele germane si interzisa de eel de-Al Treilea Reich in 1942. Din acel moment, in versiunea engleza, a. devenit extrern de populara printre rrupele americane.

Divertisment pentru trupe

Glenn Miller era indrepratit sa fie mandru de conrributia sa la eforrul de razboi, simrea ca orchestra sa Ie aducea trupelor arnericane ceva din atmosfera de acasa .. Cel mai minunat suner care purea fi auzit la concerrele sale, spunea Glenn, era "reaqia a rnii de soldati care ovation au, eu strigare asurzuoare, aproape isterice de fericire, necare melodie" .

Inalrul Cornandamenr american acorda mare imporranra moralului trupelor si se preocupa sa aduca personalitan din lumea teatrului, filmului ~i a radioului pentru a inrretine rrupelc atat in rirnpul antrenamenrelor pe teriroriul american, cir si mai tarziu pe rearrul de razboi european. Prinrre starurile cele ma.i lndr~gi[e se nurnara ~i Marlene Dietrich, nemtoaica prin nasrere, care interprerase un rol bine ales In filmul Folloio the Boys. Africa de

Senzuala Marlene Dietrich intr-o poza prouocatoare alaturi de soldatii aliati (stanga). lnaimat la gradut de maior

dura dot/a turd de fa sosirea sa in Anglia, GLenn Miller (jos) dirijeaza orchestra AAF in fola trupelor.

Glenn Miller si ale sotiei acestuia, Helen. Dupa vizionare, un fost ofiter al Fortelor Aeriene Regale, Fred Shaw, a incercat sa prezime presei propria teorie depre soarra Norsernan-ului, dar fara sueees. De-abia in 1984, pe cand traia In Africa de Sud, Shaw a vazut din nou filmul. De aceasca data a reusit sa-~i publiee povestea,

La 15 deeembrie 1944 Shaw se I10wl"eea la borduI unui bombardier Lancaster dintr-un raid deasupra Germaniei. Apropiindu-se de coasta sudica a Angliei, bornbardierul si-a aruncar peste bord incarcatura - inclusiv 0 bomba de 1,8 tone poreclira "prajiturica", eare a explodat la mica distanta de suprafata apei. Cand Shaw a privit explozia, a observat si un Norseman ce zbura la altirudine mai joasa, 0 dipa mai tarziu, mitraliorul din sparele avionului i-a strigat prin intercom: "Ai vazut ce-a parit zmeul [denurnirea slang pemru avion] ala?" Undele de $OC degajate de explozie ar fi putut sa doboare aparatul aflat in zbor.

In Anglia, un mernbru al Societatii Omagiale Glenn Miller i-a seris minisrrului britanic al Apararii ;;i a publicat un anunt in R.A.F. Association [ournal prin care solicita intormarii care sa confirrne povestea lui Shaw. Pilotul Lancaster-ului, Vicror Gregory, a raspuns la anuntul dar,

Desi d nu zarise nirnic, Gregory a confirmat ca Intr-adevar eomandamul avicnului, Shaw, identificase un Norseman zhurand mai jos si ca mirraliorul de la sparele aparatului, intre timp decedat, raportase ca 11 vazuse prahusindu-se In mare .. Cum misiunea sa fusese contramandata, nu avusese loc nici 0 ancheta, ~i Gregory nu rnentionase incidentul superiorilor sai. "Sa IlU credeti ca sunt lipsit de compasiune sau fara inima, dar cand am auzit avionul prabusindu-se, probabil ca mi-am spus ca n-ar fi trebuit sa. se afle acolo - duca-se." Crija lui era sa revina teatar la baza.

Povestea lui Shaw a declansat 0 investigatie din partea Serviciului de Istoria Aviatiei din cadrul Ministerului britanic al Apararii, Pana in aed moment, Fortele Aeriene Regale considerasera episodul disparitiei lui Miller ca 0 problema strict americana. Cu toate acestea, Norsernan-ul ell care Miller disparuse decolase de pe un aerodrom britanic si se stia ca avea ca destinatie Franta - chiar daca nu fusese prezentat nici un plan de zbor, Era posibil ca Norseman-ul ~i bombardierele sa se fi incrucisat in zhor, concluziona raportul, sau la fel de bine sa se fi aflar la kilornetri disranta unul de altul.

Melodia supraviefuieffe

Adevarul despre disparitia lui Glen Miller probabil nu va fi cunoscut niciodata - si poate ca, dupa aratia ani, acesta nici nu mai prezinta vreo importanra. Ceea ce conreaza 'insa este muzica lui.

Zbor fora intoarcere spre Franta 61

James Stewart siIuneAllyson au flst parteneri

in Povesrea lui Glenn Miller, un celebru film din anul 1955; mama lui Miller sustinea cd faimosulstar american 1114 era nici pe departe atdt de [rumos pe edt fusese fiu! sau.

La 17 ianuarie 1946, la numai cinci luni de la sf:ir$itul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si la treisprezece de la disparitia Norsernan-ului, Orchestra Glenn Miller, sub conducerea lui Tex Beneke, si-a facLlt debutul triurnFalla Capitol Theater din New York. A continuat sa 1$1 incanre publicul in urrnatorii 5 ani CLl bine cunoscutele ~i indragitele cantece al epocii swingului. Mai tarziu, succesul Poveflii lui Glenn Miller a dus la 0 noua imprimare a mulror inregistrari mai vechi ale formatiei si la renasterea unei noi Orchestre Glenn Miller in 1956. Ceea ce ii incanta cel mai mult pe membrii forrnatiei din anii 1970 era publieul prea tanar ca sa-l fi cunoseut pe muzician, dar care in mod evident voia sa asculre ill continuare arrnoniile specifiee muzicii lui Glenn Miller.

62 Disparuti fora urmd

Moarte in gheata arcticd

in mai 1845, Sir John Franklin a pornit in cdutarea misteriosulai Pasaj de Nord- Wst, despre care s-a crezut mult timp cd ar fi legat oceanele Pacific # Atlantic, fa nord de Canada.

Dupa aproape un secol # [umatate, oamenii de ~tiin!d au dezgropat trupurile

a trei dintre membrii expeditiei.

IA n aug. ust 1984, d. upi1 patIllo z .. ile de sap. at In stratu- ralitatea britanica, intentiona sa raspunda la 0 intre-

rile de pietris si gheara vesnica groasa de un me- bare care li obsedase pe englezi (imp de 350 de ani:

em ~i jumarare de pe insula Beechey; la intrarea In Esre posibil sa strabati apele oceanului la nord de

canalul WelI.ingmn, in nordul extrem al Canadei, oa- continentul american pentru a deschide asrfel 0

menii de stiinta au deschis primul dinrre cele trei rnor- noua ruta cornerciala de la est la vest? Cum mai

mime ramase de pe urma unei aveau sa rreaca decenii pana

expeditii arcrice din secolul al la construirea Canalului

XIX-lea. Ceea ee au vazut i-a Panama, singura cale mari-

lasat fara grai: in parnantul In- rima din Atlantic In Paci-

ghetat, neincalzit nici rnacar fic era ocolind perieulosul

de soarele de vara, statea 'intins Cap Horn din America de

corpul perfect conservat al Sud, predispus furrunilor,

unui tauar care rnurise eu 138 Nu era oare mai avan taj os,

de ani In urma, EI \ii eei doi ca (imp si distanta, sa se

insotitori Ingropa~i Inapropie- gaseasa un traseu la nord

re facusera parte din echipaje- de Canada si Alaska, prin

le vaselor Erebus si Terror, ce Stramtoarea Bering ~i spre

sosisera aici sub comanda lui Oceanul Pacific?

Sir John Franklin. Aceasta idee ispititoare II

Cele doua vase ale expedi- rramamase pe englezi inca din

tiei lui Franklin parasisera secolul al XV-lea. John Cabot

Anglia cu mare pornpa, bine - In realirate, Giovanni Ca-

incarcate eu provizii, In pri- boto, un italian contemporan

mavara lui 1845. Telul lor cu Columb - traversase

era sa. gaseasca si sa. traverse- Atlanticul de Nord In 1497,

ze indelung cautatul Pasaj de pe cand se afla in slujba lui

ord- Vest, 0 ruta maritima Henrie al VII-lea; pe baza

ce ar lega, prin insulele arc- descoperirii de due acesta a

rice ale Canadei, Oceanul insulei Terra Nova, Anglia a

Atlantic de eel Pacific. revendicar America de Nord.

Cei trei rnorti de pe insula lnsa Terra Nova nu era Ca-

Beechey sum singurii mernbri thay, sau China, cum banuia

ai acesrei expeditii sortire pieirii ca:re au fost gasiti ~i identificati vreo clata.

350 de ani de cdutdri

Expeditia lui Franklin, sponsorizara ~i echipata de Ami-

John Torrington, membru al expedi#ei ltd Franklin,

ii priueste cu ochii descbisi Ji dintii inclestati intr-o grimasd morbidd. pe oamenii de stiintd canadieni care i-au deschis mormdntui in 1984.

Moarte in gheata arcticd 63

Cabot, iar Pasajul de Nord-Vest ramanea inca nedescoperit, Prinrre cei care i-au urrnat s-au nurnarat portughezi, francezi §i olandezi care au continuat cautarea drurnului spre Pacific. Pe aceasta harta au apamt nume ca Henrv Hudson sau William Baffin, Insa nici unul dintre ei nu a reusir sa aringa coasta vestica a conrinentului. In prima dinrre cele trei calatorii ale sale, intreprinse intre 1819 ~i 1825, William Edward Party s-a apropiat de victorie cand a ajuns pe insula Melville in apropierea Marii Beaufort, la nord de Alaska.

In cele din urma, in 1844, a fost an un pta 0 alta incercare de descoperire a Pasajului de Nord-Vest. Dar cine era capabil nu numai sa conduca expeditia din anul urmator, dar sa i~i ~i asume sarcina exarninarii atente si cartografierii teritoriilor necunoscute ale Canadei de nord? Cand Sir John Franklin si-a oferit serviciiile, lorzii Amiraliratii au ezitat, Nu s-au 'indoit de abilitatea, perseverenta ~i cunosrintele sale in materie de regiuni nord-polare: experienta ~i personaliratea sa erau bine cunoscute. Dar varsta acestui ofiter de marina acoperit de decoratii era descurajatoare: avea 59 de ani. "Nu, nu, domnilor, va Inselati, i-a corectat Franklin eu calm, am numai 58 de ani!" $i misiunea i-a fost 'incredintata.

Marina Regala era casa lui Sir John. Nascut la 16 aprilie 1786, Franklin isi dorise Inca din copilarie sa plece pe mare. La varsta de 14 ani a intrat in marina, iar la 19 a partieipat la baralia de la Trafalgar. Prima sa intalnire cu gheata arctica a avut loc cu ocazia expeditiei spre Spitsbergen, 0 experienta ce i-a mareat restul vietii, Din acel moment a devenir obsedat de ideea explorarii arcticului canadian.

Trimis de Amiralitate, Franklin a Inceput In 1819 sa cerceteze teritoriul coastei nordice a Americii de Nord, la est de raul Coppermine, Dupa trei ani ~i jumarare de privatiuni incredibile ~i suferinte inimaginabile s-a intors acasa, de unde a plecat din nou In 1825 spre tara ghetii ~i a zapezii vesnice, De aeeastl data a caborat pe raul Mackenzie spre Marea Beaufort penrru a explora vestul coastei nordice a conrinentului, Examinand ~i cartografiind sutele de kilometri de coasta arcrica, publicand descrieri ale modului de viata al eschimosilor, Franklin a devenit un fel de erou national; In 1829 pentru serviciile aduse natiunii a fost rasplatit cu ritlul de eavaler. Mai apoi a primit diverse alte funq:ii, printre care cea de guvernator al unei colonii de detinuti din insula australiana a Tasmaniei.

Chemarea ghefii

Cu roate ca Franklin se apropia de 60 de ani, ambiriile sale de exploraror erau la fel de intense. ~i cand s-a ivit ocazia din 1844, a profitat rapid. Din nou era hotarat sa sfideze nordul indepartat, sa indure frigul, gheap si furtunile arcticului si sa dud la bun

sfar~ir misiunea pe care i-o incredintase Anglia: descoperirea pasajului dintre Oceanul Pacific si eel Atlantic.

Toata populatia Angliei era convinsa de succesul ce urma sa-l repurreze calaroria, caci expeditia fusese pregatita cu rnulta meticulozitare. Vasele CLL panze, Erebus si Terror [usesera reconstruite ca vapoare cu elice, primele de acesr fel trimise sa strabata zona arctica. La bord au fost incarcate provizii pentru trei ani. Echipajul, numarand 129 de oarneni, fusese restat In privinta calificarii, In ovatiile rnultimii londoneze emuziaste, vapoarele au navigat pe Tarnisa ajungand pe mare la data de 19 mai 1845; expeditia lui Franklin Incepuse.

Un prim mesaj sosit de la Sir John a rnenrinur euforia nationala: "Sumem siguri de sueees. Urrnatoarea oprire va fi in China la Hong Kong." Apoi, 0 baleniera a zarit vasele Erebus $1 Terror navigand spre vest In Golful Baffin, inrre Groenlanda $i Canada. Dar dupa ce vapoarele au intrat In strarntoarea Lancaster, urma lor s-a pierdut.

Tiecusera doi ani fara nici un mesaj din partea expeditiei dar, avand In vedere posibilitatile limitate de cornunicare din acea vrerne, racerea nu a fost luata drept semn rau, In primavara lui 1848 insa, dupa a treia iarna, in Marea Britanie se punea tot mal des 'inrrebarea:

"Unde oare se aHa Sir John Franklin?"

Recompensd pentru Franklin

Arniralitatea briranica of ere a 0 recornpensa de 20 000 de lire oricarei persoane care dadea de urma expeditiei ~i li salva pe membrii acesteia. Lady Franklin a adaugat acestei sume Inca. 3 000 de lire din propriile rezerve. Astfel a avut loe una din cele rnai ample cautari din istorie: 40 de expeditii In 10 ani la pretul de 4 rnilioane de dolari. Nenumarate vase au navigat spre GolEn! Baffin, unde Iusesera zarire pentru ultima data vasele Erebus ~i Terror, urmand apoi posibilele rute pe care s-ar fi putut Indrepta Franklin. Altii au pornit caurarile din vest, intrand prin Stramtoarea Bering in marea Beaufort, la nord de Alaska, de unde expediria ar fi rrebuit sa se indrepte spre Pacific. Fiecare expeditie de caurare lasa pe pareurs provizii de hrana si mesaje sub pierre Insernnate. Alte mesaje erau puse In butoiase sau gravate pe zgarde ee erau atarnate la gatul vulpilor prinse special in acest scop, iar apoi eliberate,

Calaroriile, atat pe apa, cat si pe uscat, prin acest teritoriu as til au Intrecut cele mai mari realizari ale expeditiilor din zona arnica de pana atunei. Au fost descoperite insule necunoscute, cartografiare linii de coasra, explorate srrarnrori. Foarte mulre pete albe au disparut de pe harri, Dar In ceea ce priveste expeditia lui Franklin, nu a fost gasit nimic, niei vase, nici supravietuitori, nici macar corpuri neinsutletite.

64 Dispdruti fora urmd

Primulindic.iu

Anul 1851. Debarcand pe Insula Beechey, echipajul a Incepur caurarile ~i a descoperir ramasitele unui depozir bine aprovizionar - depozitul lui Franklin!' Expeditia Iasase in urrna sticle go ale, conserve de carne ~i colaci de funii, Prirnul ind:iciu fusese gasiL Dupa toate aparentele, prima iarna, respectiv cea dintre anii 1845~ [846, fusese perrecuta pe Insula Beechey. In apropiere au fost descoperite rnorminrele, de aceasta data inchise, a trei dintre membrii echipajului. 0 piarra tombala purta numele lui John Torrington, un subofiter de pe Terror, iar ceilalti doi, John Harwell, un rnarinar priceput, ~i William Braine, rnembru al Marinei Regale, faceau parte din echipaj ul de pe Erebus. (Aces tea au fost cele [rei rnorminte redesooperite ~i deschise in 1984.) Cu mate acestea cercetarile nu au SGOS la iveala nici un indiciucu privire la traseul pe care Franklin ar fi pUNt sa-l urrneze dupa ce a parasit Insula Beeehey.

In ianuarie 1854, rnembrii expeditiei lui Franklin au fost dedarati oficial decedati, Se pierduse orice speranta

Pe harta de mai jos sunt marcate itinerariile expeditiei

lui Fmnklin intre 184 5~ 1847; ale misiunilor de aiutare conduse de McChm', ],850-1854, ji de McClintock, 1857-1859; ti prima trauersar« a Pasajului de Nord- Vest realizatd fn 1903-1906 de RoafdAmundsen.

, ~~

~. CAN A D .A ..

-- Expedltle Franklin

.... ~ ..... Ex~ediiia McClintock .... u u Expedil1s McClure - ..... - RU!3 lui Amundsen

SOD

1000 km

de a mai fi descoperire alre urrne sau, inca si mai putin, supravietuirori, Insa noua luni mai Cirziu, John Rae, medic al Companiei GoHUlui Hudson, s-a Inters in Anglia pentru a arunca 0 lumina noua asupra tragediei,

Marturii uimitoare

In bagajele lui Rae se aflau fragmente de ceasuri, busole, furculite si linguri de argint, precum si 0 farfurioara gravata Cli numele de"Sir John Franklin" .. Cumparase aceste obiecte de la niste eschirnosi care locuiau pe coasta vestica a Peninsulei Boothia, [a 500 de kilornetri sud de Insula Beechey. Eschimosii Ii povestisera lui Rae ca In prirnavara lui 1850, pe insula King William din apropiere, intalnisera 40 de barbati albi ce se indreprau spre tarmul canadian folosin .. du-se de 0 barca ~i de 0 sanie, Neputand sa se Inteleaga prea bine cu.eschimosii, oamenii au explicat prin semne ca vasele lor fusesera zdrobite de ghea~a ~i ca incercau sa vineze ceva comesribil - fapt pentru care eschimosii Ie-au vandut 0 mica foca,

Rae a aflat ca In ace a vara alti eschirnosi descoperisera mai mulre morrninte, precum si In jur de 30 de trupuri neinsuflejire pe continent si alre 5 pe 0 insula. vecina, Raportul oficial pe care Rae l-a prezenrat A.m.iralita~ii continea inforrnatii surnbre: " ... starea In care se prezinra multe din rrupuri, precum ~i con-

-~

'"

_;J"- •

Peninsula Labrador

Golful Hudson

Moarte in gheara arcticd 65

tinurul ceainieelor scot la iveala faprul ca nefericitii nosrri conatioriali au fost nevoiti sa recurga la 0 ultirna solutie pentru a-si prelungi exisrenta - canibalismul". Se pare ca unii dintre membrii echipajului au supravietuit pana In mai, cand au sosit ga~cele si ratele salbatice, caci eschirnosii auzisera irnpuscaruri, iar In vecinatatea locurilor in care s-au deslasurar ultimele triste evenimente au fost gasite oase si pene.

a calatorie atroce, dupa toate aparentele, Dar a luat oare Franklin pane la acest ultirn act? Aeeasta este una dintre multele 'intrebari rarnase fara raspuns. Arniraliratea rnsa a declarat cazul inchis. Toate cautarile au fost suspendate, iar doctorul Rae a fost reeompensat eu 10 000 de lire pentru eforturile sale.

Ultima cdutare

Desi acum se stia Cll siguranta ca tori rnembrii expeditiei Franklin disparusera, Lady Franklin a dorit sa se organizeze 0 ultima si epuizanta cautare .penrru fieeare dintre ei, pemru oasele celor morti, pentru jurnalele, insemnarile ~i ultimele lor cuvinte scrise". Cu ce Ii mai ramasese din ave rea sa a cumparat rnicul vapor cu elice, dotat cu velatura de goeleta, Fox, la comanda caruia l-a numit pe capitanul Francis Leopold McClintock veteran al primei misiuni de salvare din 1848.

Sir John Franklin a acceptat imediat misiunea de a gasi mult-cdutatul Para) de Nord- Vest, conducdnd

o expeditie de 129 de oameni imbarcati pe doud vase care au pdrdsit Anglia in primduara lui 1845. Nici unu] dintre acestia nu s~a mai intors acasd, murind cu totii

in infinitatea alba imortalizata in imaginea de mai sus.

Pe 1 iulie 1857, la 9 ani de la plecarea In prima sa cautare, McClintock a parasit Anglia intr-o calatorie la fel de periculoasa, Putea Dare aceasta arnbarcatiune mica, cu un echipaj de 25 de oameni, sa reuseas-

66 Dispdruti fora urmd

fos r ulterior achi tat si facm cavaler pemru descoperirea sa.

Aveau sa rreaca rnai rnulr de 50 de ani pana cand explorarorul norvegian Roald Amundsen a reusir sa. srrabara cu succes lntregul pasa], Venino oinspre Golful Baffin, in rnicul lui vas GjOtl, cu nu rnai mulr de 7 oameni la bard, Amundsen a intrat In vara lui 1903 pe braru] Lancaster. Dupa doua ierni petrecmc acceprabil pe aceeasi Insula King William pe care Franklin l~i gasise sBiqiruI, Amundsen si-a continuat calatoria ocoliud ranuul canadian. 0 perrecut 0 a treia iarna in apropiere de Alaska, dupa care expeditia s-a Incheiar prin traversarea Stramrorii Bering la 30 august 1906.

In 1969 superperrolierul Manhattan a devenit prirnul vas comercial ce a finalizat rraseul, Cu roate aces rea, Canada. a interzis folosirea acestei rute invodind impactul negariv pc care l-ar avea asupra. rnediului tnconjuraror,

Venind dinspre Atlantic, in 1369, S1IpeljJeh"Ofiend companiei Standard Oil, Manhattan, patrul1de ell ajutorul unui spargator de ghen/it in cimpurile petroliere ale A/ask-iii.

Descoperirea Pasaj:ului die Nord-Vesl

ca acolo uncle alee vapoare mult mai rnari si mai bine dotate dadusera gre~? Grupul condus de McClintock era ins1 cu adevarat motivar, fiind compus nurnai din voluntari cu experienta, Credinta lor nestramurata i-a ajutat nu nurnai sa. e~ige batalia cu gheap arotsrapaniroare, dar ~i sa desluseasca adancul mister a..I disparitiei expediriei lui Franklin.

Cautarea intreprinsa de Fox urma sa se concenrreze la sud de stram to area Bellot, punctul de rrecere dintre Peninsula Boothia si Insula Somerser la nord. Conform rapoartelor lui Rae, cheia acestui mister puteafi. gasita in aceasta zona sau pe Insula King William din apropiere, Insa nici nu a ajuns bine ill Golful Baffin ca Fox <l fost prins In ghea{a compaCEa. Ramanand blocat timp de opt luni, Fox a plutit In deriva aproxirnativ 1 600 de kilornetri mai la sud. Dupa ce vasul s-a eliberat intr-un tarziu si s-a reaprovizionar In Groenlanda, McClintock a navigat spre Insula Beecher penrru a aseza 0 placa comernorativa Ia locul rnormintelor si aI depozirului descoperite anterior .. Apoi a inconjurat Insula Somerset ajungand in bratul Peel. Cand aeesta s-a dovedit de nerrecut, McClintock a Incercat accesul dinspre est. A reusit sa se apropie, dar nu sa si patrunda rn Stramtoarea Bellot, lucru care avea sa-i reuseasca de-abia la inceputul ce1ei de a doua ierni a calatoriei sale.

Neavand rabdare sa astepte sosirea primaverii, J\lkClimock a ordonat continuarea caurarilor cu aju-

lorocul care-] ocolise pe Franklin , a favorizatiosa expeditia condusa de Robert McClure. Trimis

sa-i gaseasca pE Franklin si pe oamenii acestuia, McClure a patruos in regiunea arctica In vara anului 1850, prin Srramroarea Bering. A navigat la sud de Insulele Banks spee Srrarntonrea Prince of \1Q' ales, care duce spre Strammarea Melville Viscount si, mai departe, SpIe Stramtoarea Barrow - o cunoscuta ruta dinspre Atlantic. Realizand ca descoperise Pasajul de Nord-Vest, McClu.re a exclarnat cu fervoarc "Slav.a Domnuluil".

Torusi l'v!cClure nu a avut sansa sa strabara pasajul pe care I} descopcrisc, tao vasul sau a rarnas blocat in gheturi si, dupa 0 a rreia iarna, a trebuit sa fie abandonat In rnornentul in care o alta expeditie rrirnisa In caurarca lui Franklin le-a oferit drurnul spre casa. Desi judecar de Curtea Martiala pentru ca-si parasise vasul, McClure a

rami unor sanii trase de caini, ocolind asrfel Insula King William ~i explorand 0 mare parte a Peninsulei Boothia. La 20 aprilie 1859, McClimock a 'intalnit eschirnosi care aveau obiecte de pe Erebus si Terror si puceau In cele din urrna furniza informatii despre soarta celor doua vase .. Unul dinrre vasele lui Franklin fusese zdrobir de sloiuri de ghea~a In largul coasrelor Nord-Vestice ale Insulei King William; celalalr, gray avanat, fusese tras la tarm, abandonat ~i mai rarziu folosit ca rezerva de cornbustibil de catre bastinasi.

o alta initiativa de cautare a lui McClintock, 0011- dusa de !ocorenentuIWR. Hobson, s-a soldat ell 0 descoperire Insemnatl la Victory Poinr, pe coasra nord-vestica a Insulei King William. Sub 0 piatra se afla till mesa) lasat de locotenentul Graham Gore, 1 datand din 28 mai 1847, continand un raport despre bunul mel'S al lucrurilor dupa a doua iarna ~i mentionand faptul ca Franklin era in continuare conducarorul expeditiei, Uri an mai tarziu tnsa capitanii Fitzjames ~i Crozier adaugasera un post-scriptum indoliat: "Vasele Maiesratii sale, Ei'ebus $i Terror, au fast abandonate Ia 22 aprilie [1848], fiind blocate In ghea~a inca din 12 septernbrie 1846 ... Sir John Franklin a murre Ia II iunie 1847 ~i pierderile umane ale expeditiei se ridica pana in ziua de astazi la 9 ofiteri si 15 rnarinari, Maine, 26, pornim spre raul Back's Fish .. "

La scurr rimp, Hobson a dar peste 0 barca, fixara pe 0 sanie, in ea se afIau doua schelere, Tn apropiere

Moarte in gheara arcticd 67

erau irnprastiare diverse obiecre, ceasuri, carti, arricole de uz personal si ceea ce McClintock a numit ,,0 canritare de arricole de tot soiul, cu adevarat uimiroare ca varietate ~i de felul care [s-ar putea eonsidera cal ar fi ... balast, dar eu oarecare utili tate si care ar fi pUtllt foarre bine pricinui certuri printre echipajele saniilor". Singurele alirnente gasite erau putin eeai ~i 18 kilograme de ciocolara. Din aeest moment, se pare ea eei 105 de supravietuitori incepusera eeea ee urma sa devina un mars fatal spre sud.

o tragedie asemandtoarc celei a cdrei uictimd a flst Franklin aproape ca s-a repetat cu unul dintre echipajele de saluare. Conducdtorul expcditici din anii 1850-54, Robert McClure, care este de faPt i'i descoperitorul Pasajului de Nord- Vest, a flst nevoit sa-s! abandoneze uasul cdnd acesta a rdmas blocat in sloiurile de gheatii din dreptul Insulei Banks. Spre deosebire de Franklin,

cl si ecbipajul sau au flst saluati de cdtre 0 alta misiune de cdutare.

Stanga: Guuernul britanic a ojerit 0 recompense de

20 000 de lire pentru gdsirea si saluarea vase/or expeditiei lui Franklin si 10 000 lire pentru informatii ce ar fi condus la salua rea membrilor Jdi sau arfi adus douezi despre soarta acestora.

Ultima cdldtorie a lui Franklin

In cele din urrna a fost posibila reconstituirea evenimenrelor care au marcat expeditia lui Franklin destinata descoperirii Pasajului de Nord-Vest.

In iulie 1845, la doua luni dupa ce parasise Anglia ~i conform spuselor balenierului care Ii zarise ultima data, Erebus si Terror au intrat in Stramtoarea Lancaster. Cum In fa~a Strarntoarea Barrow era inca blocata de gheata, Franklin a cautar 0 trecere mai spre nord, pe care i-a oferit-o Canalul Wellington. Oat fiind ca destinatia sa era vestul, iar el Inaintase prea mule spre nord, Franklin s-a intors pencru a-si perrece iarna dintre anii 1845-1846 pe Insula Beechey. In

68 Dispdru{i lard urmd

primavara si-a continuat calatoria, Cum Stramtoarea Barrow era inca partial blocara, Franklin a ales 0 ruta sudica de-a lungul coasrei de vest a insulei Somerset ~i a Peninsulei Boothia spre Insula King William ..

Dar de aici s-a inaintar oare spre vest sau spre sud?

Cum pe harta sa King William era reprezentata nu ca 0 insula, ci ca facand parte din Peninsula Boothia, Franklin s-ar fi pumt gandi ca singura posibilitate ce-i ramanea era .sa se tndrepre spre vest. Aceasta inforrnatie falsa a fost inceputul dezastrului. Cele doua vase au pornit spre vest intrand intr-o portiune de gheata compacta care la 12 septernbrie 1846 deja Ie blocase pemru totdeauna.

La 28 mai 1847, locorenentul Gore, care explora teritoriul eu 0 sanie, a lasar in urrna un mesaj corifirmind bunul mers al lucrurilor, Dupa doua saptarnani Franklin murea .. In rimpul unei a doua ierni petrecute blocati Intre ghquri la nord de King 'V[rilliam, mai multi mernbri ai echipajului au murit din cauza proviziilor de hrana contaminate. La 22 aprilie 1848, precum era si scris in post-scripturnul la mesajul lui

S-a demonstrat ca soarta expeditiei lui Franklin a fost pecerluira de proviziile de hrana contaminate. In apropierea scheletelor echipajului descoperire In anii 1850, s-au gasit pust: 'incarcate $i provizii de hrana foarte bine pasrrate ~i aparenr cornestibile. De ce au disparut toti oamenii daca aveau hrana si muniria necesare penrru a supravierui? Misterul ramane neelucidat de mai bine de un secol,

Antropologul Owen Beanie a gasit raspunsul tn corpurile exhumace pe Insula Beechey ill 1984. Cadavre1e contineau canritati ridicate de plumb, digerat 0 data cu hrana provenita din conservele neetanseizate compler aflare prinrre proviziile vaselor. Intoxicatia ell plumb are ca efect scaderea apetirului, oboseala, slabiciune ~i tulburari ale sisternului nervos central ce duc la oomportam.eme imprevizibile ~i paralizie. De asernenea, sensibilizeaza organismele vicrirnelor care devin mai expuse unor boli obisnuire cum ar f pneumonia.

Gore, cei 1 05 supravietuitori si-au abandonat arnbarcariunile lncercand disperari si in zadar sa ajunga pe {armul canadian. Desrinatia lor, raul Great Fish - reborezat In onoarea lui George Back, un mernbru al celor doua expeditii anterioare ale lui Franklin, care 11 cartografiase In 1834 - i-ar fi purm duce spre avanposrurile Companiei Golfului Hudson.

Vreme de Inca un deceniu au circular zvonuri cum ca unii supravieruitori rraiau In conrinuare alaturi de bastinasii prietenosi, dupa ce renuntasera la orice sperama de a f salvati si a se intoarce acasa. Cu tirnpul, se spunea, acesti oarneni au adoprar stilul de viata nordic, originea lor fiind tradata doar de ochii albastri melancolici. Insa nici un asrfel de "b~un~ alb" nu a fost gasir vreodata. Se pare ca membrii expeditiei Franklin au cazut prada unul cate unul, pa..l1a la uitirnul om, mediului osril si nordului inghept.

Ce s-a realizat?

Tragedia lui Franklin a retnsufletir inreresul navigarorilor si exploratorilor pemru regiunea arctics, caurarile fara. precedent dand ocazia carrografierii teritoriilor intinse din nordul canadian. nul dinrre prirnele echipaje de salvare a reusit sa descopere ruta maritima nordica pentru care Franklin l~i sacrificase vla~a.

Victoria a fosr lipsita de sernnificarie. Pasajul de Nord-Vest, Inghetat In eea rnai mare pane a anului, nu avea valoare cornerciala. Treptat au fost descoperite mai multe rute alternative ce srrabar pustiurile nordului canadian. Desi i-au trebuir (rei ani penau a-si incheia calatoria, norvegianul Roald Amundsen a reusit sa urmeze drumul cel mai apropiar de tarm, devenind astfel primul navigator care a finalizat ruta maritima dintre cde doua oceane. Drumul parcurs, spune Amudsen, era atat de intortOcheat ~i Ingust, incat nu ar fi folosit decar negustorilor de blanuri ~i misionarilor. Nu avea sa existe nici 0 ruta cornerciala rapida $i simpla spre pietele bogate ale Asiei. Cu roate acestea aventurile arcrice nu au luat sfir~it. Dar din acel moment accenrul avea sa cada pe chipul eroulu.i solitar si deseori rernerar ce inIrunra suferintele crume ale foamei, rnalnurritiei, rnonotoniei, frigului ~i cangrenei penrru a-si atinge ~elul imposibil.

Desi nu a reusir sa descopere Pasajul de lord-Vest, Sir John Franklin este cornernorar astazi in ware teriroriile canadiene nord-vestice, prin care a calarorit si ale carer rauri, golfuri $[ stramtori Ii poarra numele, Vaduva sa credinciosa, Lady Franklin, este arnintita prin numele dar unui promonroriu de pe Insula Victoria, illata la jurnatarea drumului spre Pasajul de Nord-Vest, pe care sotul ei l-a cautat cu

Evadare intr-a alta fume 69

Ettore Majorana.s-a imbarcat pe un vas de pasageri in portul Napoli si a dispdrut pentru totdeauna.

Evadare intr-a alta lume

Desi se ajla in pragul unei promitdtoare carzere de jizician, Ettore Majorana

a dispdrut in mod misterios. Mai traieste el inca in spatele zidurilor unei mdndstirt?

A emigrat in Argentina? Sau poate s-a sinucis aruncdndu-se in mare?

fA n seara zilei de 25 rnartie 1938, fizicianul italian Errore Majorana in varsra de 31 de ani s-a imbarcat pe vasul de noapte ce pleca din Napoli spre Palermo, in Sicilia. !nainre de plecare a scris doua scrisori.

Prima, lasara In camera sa de la horelul Bologlla, era adresata familiei, Scrisoarea continea 0 rugarninte stranie: "Am 0 singura dorinra, ~i anume sa nu va Imbracati in negru pentru mine. Daca vreri sa va conformati obiceiului, purtati orice alt semn de doliu, dar nu mai mult de trei ani. Apoi, arnintirea mea sa rarnana in sufletul vostru, iar daca puteti, iertati-rna." Mesajul avea tonul rau-prevestitor al unei scrisori de sinucidere,

A doua depesa, trimisa prin posta, parea sa confirme intentia lui Majorana de a-si pune capat zilelor, Ii era adresata lui Antonio Carrelli, director al institutului de fizica din cadrul Universitatii din Napoli, uncle tanarul am de $tiin1;1 predase in ianuarie, "Am luat 0 decizie care era de neevitat, Nu exista nici 0 fa~ rarna de egoism in ea; desi sum constienr de faptul ca nea~[ep[a[a mea disparirie va provoca neplaceri ~i tie, si studenrilor, De aceea, te rog sa rna ierri rnai ales pemru cl nu am pretuit indeajuns toata Increderea, sincera prietenie si bunatatea pe care rni le-ai ararat."

Inainre ca aceasta scrisoare sa ajunga la desrinatie, Carelli a primit insa 0 telegrams de la Majorana. Trimisa de la Palermo, aceasra II Indemna sa nu ia In

70 Disparuri ford urrnd

considerate mesajul expediat din Napoli. A urmat apoi o a doua scrisoare, darara 26 martie, expediata tot din Palermo. "Dr'\,aa Carelli, scria Majorana, marea rn-a respins. Ma voi intoarce maine la horelul Bologna. CLl roate acestea am de gand sa renunt la acrivirarea didactica. Iti voi sra la dispozitie pentru mai multe amanunte."

Aceasta a doua scrisoare carre Carelli parea sa indice 0 tentativa nereusita sau abandonata de sinucidereo Totusi nu anunta Incepurulllllei vieti noi penrru Majorana, Nici Carrelli, niei alti membri ai familiei sale nu l-au mai auzit sau vazut de atunci,

Un perfectionist sclipitor

Errore Majorana era de 0 inteligen~a extraordinara, dupa cum toti contemporanii sai 0 recunosteau in unanirnitate. Mentorul sau, Enrico Fermi, laureat al premiului Nobel, a rners atat de departe cu aprecierea, Incat i-a mentionat nurnele alaruri de cele ale lui Galileo Galilei si Isaac Newton. Nascur In Catania, Sicilia, pe 5 august 1906, Ettore rezolva Inca de la varsta de 4 ani, in gand si Cll 0 uimitoare rapidirate, probleme de marernatica complicate. Cu cat avansa CLl srudiile, acest dar avea sa ii uirneasca pe cei din jurul sau,

Dupa ce a studiat 0 vreme acasa cu profesori particulari, a fost trimis la Roma la 0 scoala iezuita, ca apoi sa absolve Liceul Torquato Tasso inainte de 'implinirea varstei de 17 ani. In toamna anului 1923 a fost admis impreuna cu fratele sau mai mare, Luciano, ~i Emilio Segre la Universitatea din Roma, seqia de inginerie. Acesta din urma l-a convins sa se Indrepte catre srudiul fizicii, fapt realizat In 1928,

cand Majorana, sub indrurnarea lui Enrico Fermi, s-a transferat la Institutul de Fizica Teoretica, Un an mai tarziu si-a luat doctorarul cu brio, dar a continuat sa lucreze In urrnatorii cinci ani cu Enrico Fermi in domeniul fizicii nucleare,

Desi Tntreaga activitate academics a lui Majorana a constat 'in publica.rea a 9 lucrari intre 1928 ~i 1937, reaiizarile sale inca atrag adrniratia si uimirea cornunitatii sriintifice. Lucrarile sale dovedesc 0 cunoastere

Profesor La [nstitutul de Studii Teorctice

din Roma (sus) incepdnd cu 1927, Enrico Fermi

a eerut azil politic

in State]« Unite dup« ce a primit premiul Nobel in J 938. A predat La uniuersitatea Columbia, dupd care a lucrat

fa Proiectul Manhattan, care a creat prima bombd atomicd.

Evadare intr-a alta fume 71

aprofundata a studiilor experimentale, 0 usurinta In a simplifica problemele, 0 minte alerta si un perfectionism ce nu accepta compromisuri. Spirirul critic i-a arras poreela de "Marde Inchizitor". Insa era la fd de sever ~i eu el insusi, fapt ee explica ritmul lent si nurnarul relativ redus al lucrarilor sale postdoctorale,

La initiativa lui Fermi, Majorana a parasit Italia la inceputul anului 1933 cu 0 bursa din partea Cons iliului National pentru Cereetare. La Leipzig, Germania, l-a cunoscut pe Werner Heisenberg, alt laureat al premiului Nobel. Din serisorile pe care avea sa i le scrie lui Heisenberg, este evident ca Majorana descoperise in acesta nu numai un coleg, ci si un prieten apropiat. Heisenberg 11 'indemna pe tanarul italian sa publice intr-un ritm mai sustinur, dar acesta nu parea sa-i urmeze sfatul,

Evolu!ia unei crize

In toamna lui 1933, Majorana s-a Inters la Roma bolnav, suferind de 0 gastrita acuta si, dupa toate aparenrele, epuizat psihic. Nevoit sa tina regim strict, a devenit retras si dificil in raporturile cu familia. Din Germania ii scrisese mamei sale, de care fusese foarte apropiat, ca nu 0 va insoti In obisnuita lor vacanta de vara la mare.

Mergea la institut din ce in ce mai rar, jar In curand avea sa nu mai iasa din cas a decat ocazional; tanarul fizician care prornitea atat de rnult devenise un pustnic, Timp de ap ro ape' patru ani s-a izolat de prieteni si a incetat sa ma.i. publice. De abia in 1937 Majorana s-a inters la ceea ce s-ar putea nurni ,,0 viata normala", In acel an - dupa 0 lunga tacerea publicat ceea ce avea sa reprezinte ultima sa lucrare stiintifica ~i a candidat la postul de profesor de fizica. In noiernbrie a fost nurnit profesor de fizica teoretica la Universitatea din Napoli.

Din nefericire pentru orgoliullui Majorana, cursurile sale nu erau prea frecventate. Majoritatea Studentilor pur si simplu nu puteau Tn1;elege explicatiile lui Errore. La 22 ianuarie 1938 l-a rugat pe fratele sau sa-i transfere toti banii de la 0 banca din Roma la una din Napoli. tn rnartie a cerut sa i se plateasca integral salariul de profesor, de care nu se atinsese de dnd fusese rirularizat. Cu acesti bani si pasaportul sau, Majorana s-a imbarcat pe un vas la data de 25 rnartie si a disparur pentru totdeauna.

in ciiutare de indicii

Invesrigatia din saptamanile ce au urmat disparitiei fizicianului au deschis cateva piste prornitaroare. Toate 11lSa s-au dovedit false.

In ziua de 26 martie, cand a trimis telegrama $i cea de a doua scrisoare carre Carelli, se presupune ca

Doar 0 solutie Iiterara?

Cand scriitorul italian Leonardo Sciascia a publicat in 1975 0 lucrare pe care a descris-o ca reprezentand "un roman detecriv filozofic" imirulat Cazul Majorana, disparitia suspecta din rnartie 1938 a fizicianului Errore Majorana fusese de rnult uitata, Romanele anterioare ale lui Sciascia vizau aproape In exclusivirare cadrul socio-economic, politic ~i moral din Sicilia natala,

Sciascia a devenit constient de misrerul care 11 Inconjura pe Majorana l~ 1972. In aeel an Consiliul National pentru Cercetare - care finanrase calatoria tanarului In Germania In 1933 -1-a desernnat pe Erasmo Recami, profesor de fizica reorerica la Univcrsitatca din Catania, sa se ocupe de mostenirea spiriruala lasara in urma de Majorana. Astfel acesta a descoperit 0 serie de indicii ignorate anterior, pe care i le-a predat lui Sciascia. Urrnarind aceasta pista, romancierul a lnceput sa mediteze la motivele care l-ar fl putut determina pe Majorana sa paraseasca Italia ~i a ajuns In acest mod sa elaboreze 0 teorie surprinzaroare. Inteligen\a sa superioara i-a permis lui Majorana sa realizeze inaintca colegilor sai enorma capacitate de distrugere a energiei atomice ~i nu voia sa contribuie la procesul de reaiizare a unei arrne atomice pentru regimul fascist al lui Mussolini.

Teoria lui Sciascia a starnit mari controverse In Italia. Principals voce contestarara Ii apartinca lui Eduardo Amaldi, care 'isi terminase studiile docrorale sub Indrumarea lui Fermi la un an dupa Majorana. Parerea acesruia era ca nici un fizician din anii '30 nu era capabil sa prevada efectele finale ale cercerarilor nucleare din anii amebelici. Erasmo Reeami, care cunostea eel mai bine lucrarile lui Majorana, retuza sa inlature aceasra reorie. Este, considera el, una dintre multele variante posibile.

72 Dispdruti ford urmd

Majorana se Imbarcase pe vasul de pasageri ce facea cursa Palerm(}- apoli. Conform spuselor adrninistratiei porruare, un bilet pe numele sau fusese rerurnat, Mai tarziu, cand s-a cerut sa se prezinre aceasta dovada, autorirarile au declarar ca biletul contrarnandat fusese pierdut. Un matter a pretiris ca ar fi irnpartir 0 cabina CLl Majorana, dar mai rarziu a marturisit ca nu era sigur ca. respectivul pasager era fizicianul disparur, Pe de alta parte, 0 infirrniera care 1l cunosrea foarte bine pe Majorana susrinea ca-l zarise la Iapoli la cateva zile dupa lnroarcerea vasului la data de 26 martie,

intr-o mdnastirei'

Familia lui Majora:na a publicae la rubrica de persoane disparure un anunt insotit de 0 fotografie a lui Ettore. Abatele rnanastirii Gesu uovo din Napoli a anuntat ca un ranae sernanand celui din fotografie venise sa-l caute la sfaqir de martie sau Inceput de aprilie, cerand gazduire. Cand abatele a ezitat In fata acestei solicitari, ranarul a plecat si nu s-a rnai tntors. Din nefericire, abatele nu purea garanta data exacra cand avusese loc 'inralnirea ~i deci era imposibil de determinar daca vizita avusese loc Inainte sau dupa calatoria la Palermo.

Apoi, s-a descoperit ca la 12 aprilie un ranar care corespundea descrierii lui Majorana ceruse sa fie primit la manastirea San Pasqualo de Portici, ~i acolo fusese refuzat si plecase.

La 40 de ani dupa eveniment, scriirorul Leonardo Sciascia a enunrat 0 teorie bazandu-se pe aceste marrurii incitanre si necloncudenre. Sarul de lume ~i de obligatiile pe care munca stiintifica i Ie irnpunea, poate deziluzionat de cariera de profesor lipsita de succes, Majorana a cautat refugiu in viata religioasa, A gasit In cele din urrna uncle sa se retraga, traind incognito ~i dedicandu-si restul vietii rugaciunii si rneditatiei.

Evadare in Argentina?

Ultima $i poate cea rnai ciudara urrna lasara de Majorana ne duce catre America de Sud. In 1950, fizicianul chilian Carlos Rivera locuia la Buenos Aires, capitala Argeminei, fiind gazduit temporar de 0 femeie mai varstnica, Intr-o zi, batrana a gasit din intamplare numele lui Majorana prinrre hartiile lui Rivera si l-a injorrnat pe chinas ca fiul ei cunostea un tanar cu acelasi nume. Acesta nu mai lucra in domeniul fizicii, ci in eel al ingineriei. Rivera a trebuit sa paraseasca Buenos Aires-ul inainte de a purea investiga aceasta pisra,

In mod straniu, omul de ~tiin~a chilian s-a mai lovit inca 0 data de numele lui Majorana la Buenos Aires. in 1960, in tim p ce 1 ua masa ill resrauranrul un ui hotel, scria absent forrnule maternatice pe un servetel, Un chelner s-a apropiat spunandu-i: "Mai stiu pe cineva care are acesr obicei de a mazgaJi formule pe servetele, Vine aici din cand 'in cando Se nurneste Etrore Majorana ~i a fost un important fizician In Italia inainre de razboi, dar a rrebuit sa-si paraseasca tara si s-a srabilit aici, ' Din nou acesr indiciu nu a condus nicaieri. Chelnerul nu stia adresa lui Majorana, iar Rivera a rrebuir sa piece Inainre de a rezolva misrerul.

Trei batriine pastreazii secretul

Vesrile despre uirniroarele descoperiri ale lui Rivera in Argentina au ajuns in Iralia prin inrerrnediul zvonurilor colporrare prin comunitatea sriintifica la sfar~ituI anilor '70. Profesornl de fizica Erasrno Recami si una dinrre surorile lui Errore, Maria Majorana, au pornit sa investigheze aceasra pista, Pe parcursu! caurarilor au descoperit un alt indiciu ce ducea tot In Argentina.

Vizirand Iralia, vaduva scriirorului gLlaremalez Miguel Angel Asturias a aflat despre noile eforturi illtreprinse penuu a clarifica vechiul mister al dispaririei lui Majorana. Ea a oferit a informatie irnportanta, si anume ca II 'inralnise pe fizicianul italian In casa surorilor sale Eleonora si Lilo Manzoni. Majorana, spunea doamna Asturias, devenise prietenul apropiat al Eleonorei, care era rnarematiciana.

Dar solutia en.igmei, aparem in sfar~ir la indemana, s-a evaporat asemeni unui nor de fum. Doamna Asturias a dar Inapoi ill momentul cand is-au cerut detalii suplimenrare. De fapt, ea nu ilintaln.ise personal pe Majorana, ci doar auzise de la altii despre legatura sa cu Eleonora Manzoni. lnsa doamna Asturias a dat asigurari ca sora ei si Lilo Manzoni ar purea oferi dovezi, caci Eleonora murise intre rimp. Cele doua batrane nu au fost capabile sau nu doreau s:1 raspunda la intrehari. Facusera oare un pact aceste femei pen[W a tine ascuns secrerul lui Errore Majorana?

Deoarece doua indicii total disparate i-au condus pe invesrigarori spre Argentina, este foarte posibil ca fizicianul italian sa fi plecar intr-acolo in 1938 - ~i nu sa se fi rerras Inrr-o rnanastire sau sa se f sinucis, Motivul aces rei plecari subite ramane neclar si probabii ca va rarnane vesnic necunoscur,

Poate ca Enrico Fermi avea dreptate cand a cornentat sec insuccesul investigatiilor privitoare la disparitia ornului de stiinta, Daca Errore Majorana ar fi vrut inrr-adevar sa dispara fara urrna, ar fi putut face acesr lucru eu usurinta, gratie inreligentei sale.

Moni

,

in imprejurari

suspecte

• ••• ~ •.•••••••• ill I · . . . . . . . " " . . . .

:. ••• : - I

· . . . . . . . . . . . . . • ••••••••••••• I · . . . . . . . . . . . . .

•• 11l1li, •••••••••••

· . . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • • I

• • • • • • • • ill !IIi • • • • • •• : ••••••••••• I · . . . . . . . . . . . . . "W ••• ' ••••••••• I · . . . . . . . . . . . . .

• •• 1liii, .> .... " ... I

• • • • • • • • • • • .. !IIi

• ••••••••••• 1liii, I

· "_ .

• ••••••••• 1liii, •• I • • • • • • • • • • • • • • • • • .' • !IIi • • !IIi • !IIi • J · . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • J

• •• ~ •••• 1liii_a ••• • • • • • • • w • • • • • I

.... ~ •.•...•... ~ - .. }

· . . . . . . . . - . . .

• :I

• • • • • • • !IIi • • • !IIi • !IIi • • • • • • • • • • I • • • • • • • • • • • • • · . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . . . . " .. ' .....

• • • • • • • • • • ••• ' •• ,. ~ ••• I

• • • • • • • • • • • • • • • ill ••

• • • • • • • ••••••• • • • • • • • • • • • • • • •

• • • • !IIi • • • • • •

• • • • • • • • • • • I · . . . . . . . . ~ . . • • • • • • • • • • • I • • • • • • • • • • • • • ••••••••••. 1

.... ~ - .

· . . . .. . . . . . . . · . . . . . .. . .. . . . · . .. .. ~ . . . . . . . · . . . . . . .. . . . . · . . . - . ~ . . . . .

.. • : II .

.' III

. .

• •• III .

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. _ . . . . .

. .. . . ~ . . . . . .. • • • • • III • • • • ¥ • • • • • • .. • • ~

_.:,"'_., ' •• __ ' _ 111.: •••••.••• II! ••••••••••••••••••••• !I ••• ··IIii·.· •. :. -,,- II •••••

. .....•... _ ~

. . . . . .. . . . . . .11 ••••••••••

• II _ ••••

....... - ...-:' .

• • ,II .....•••••••

· - " .

· ' .. ~ .

• • • • ~ • • • .. II • • _. ..

~ . . . . . . . . . . . . . · . . . . . . . . . .. . .

· ..

· . . ". . . . . . . . . . . . .

74 Morti in imprejur:ltri suspecte

~ ~

Regele nebun

La ~ars.ta de 18 ani, in aplauzele ,entuziaste .ale supU1ilor sai, fnaltul!i chipe.yulprin.! se url:a pe .tronul B'avari'ei .sub numele .de Lluiovic .al II-lea.

C1ind a implinit 40, eraohez Ii ducea un trai retras, ohsedat fiind decastelele sale .de hasm. La cdteua zile dup.a ce a fost declaratne,hun fi im'lZpahil sa l:01'ldudi regatul. a murit inel:'O.t ..

C- . and s-a fatm ora Opt., iar medical psihiatru Bernhard von Gudden ~j pacienrul san regal nu se intorsesera 'Inca de [a plimbarea de

seara, doctorul Muller,asistentul lui' Gudden, s-a alarrnar, Acesta sugerase ca cei dol sa fie tnsotiti de infirmieri, asa cum se procedase 1a plimbarea dedimineata; Guclden insa refuzase .. RegeIe avea un comp.ortamem rational, apr.oape normal. 1n afat[a inuebarilor pe care le punea far;} incetare, din puncrnllui de vedere nu prezema wei a alra problema. "Este doar un copil", a remarcat Gudden.

Din norii apasawri tncepuse sa picure ploaia, aducand un asfintit timpuriu in lunga seara de vara, In

cautarea perechiidisparuee, doctorul Miiller a. trimis lafncepnr un singur politist, apoi la scurra vreme alp doi, de-a lungul malului lacului Srarnberg, directie in care eei dol fusesera wip ultima. data rndreprandu-se. Fe masura ce se intuneca, Tngrijorarea se rransforma in panica, fapt pentru care inuegul personal al castelului Berg a ieslr sa. cerceteze fmprejurimile la lumina torrelor .. MiiUera trimis a telegpma fa Curtea d.in Munchen anun(and disparitia regeilill ~i a decromlui ..

La un mom.em dar: dupa ora I I[) s-an auzit suig;Ite ce aeuntau primele desceperiri: doua umbrele lasare pe 0 bancasi palaria regelui in apropiere, La. marginea apei se puteau vedea plutind cateva obiecre tatu-

Regele nebun 75

necate; s-au dovedit a fi pardesiul si haina regelui. Vaslind rnai In largul lacului, cauratorii au gasit la seurt timp trupurile nernsufletite ale regelui Ludovic al Il-lea si doctorului Gudden, purtate In voia curentului in apa putin adanca, fa niei 25 de metri de mal. Ceasul regelui se oprise la ora 6:541n aeea seara de duminica, 13 iunie 1886.

Cand cele doua corpuri au fost exarninare, s-a descoperit ca pe fata Gudden avea zgarieturi, iar deasupra ochiului drept 0 vanataie, capatata cd rnai probabil in urma unei loviruri de pumn. Urmele de pe gat sugerau o tenrativa de strangulare. Trupul regelui nu prezenta leziuni, rncercase oare Ludovic sa evadeze si-l ornorase pe Gudden cand acesta incercase sa-l opreascar Sau oare regele II inecase pe doctor, iar apoi se sinucisese aruncandu-se In lac? 11 ornorase regele pe Gudden, iar apoi suierise un infarct? Oricare ar fi fost faptele, era sffu.·$itul tragic ~i socant al unei vieti ce incepuse sub auspicii atar de favorabile en 41 de ani in urrna.

Printul din poveste devine rege

La 25 august 1845, bataile de clopot si bubuirurile de tun anuntau la Miinchen nasterea fiului printului mosreniror Maximilian al Bavariei ~i al sotiei aces ruia, Marie. Copilul a purtat inrai numele de Otto, apoi de Ludovic, In amintirea bunicului sau, regde Ludovic 1. Trei ani mai rarziu, regde a fast obligat sa abdiee din pricina scandalului izbucnir In urma legaturii sale cu dansatoarea Lola Montez; Maximilian a preluat tronul, iar tanarul Ludovic a devenit print rnostenitor, 0 luna mai tarziu se nastea fratele sau, Otto.

Conform obiceiului vremii, eei doi printi primeau 0 educatie riguroasa de la profesori particulari si erau crescuti intr-o disciplina stricra, Lectiile II plicriseau insa pe Ludovic, exceptie faeand povesrile guvernantei sale franeeze despre regde Ludovie al XIV-lea ~i magnificul sau palat de Ia Versailles. Cde mai fericite zile le-a petrecut la Hohenschwangau, un castel eu vedere spre unul din laeurile Alpilor bavarezi, aflat la 80 de kilornetri sud-est de Munchen, Citind legendde germane, cutreierand codrii adanci ~i pierzandu-se in visare, Ludovic si-a descoperit menirea In viata: sa construiasca palate care sa rivalizeze VersaillJes-ul. Un desen fleut la varsta de 14 ani infa~i~ un superb castel cu creneluri, ce se ridica deasupra unui lac pe care plutea 0 lebada aproape la fd de mare ca Insasi cladirea.

La 10 martie 1864, cu put in timp inainte de a implini 19 ani, Ludovic a devenit rege in urma rnortii

Vestea despre moartea lui Ludovic al ll-lea, anuntata intr-o editie speciala de ziar (stanga), i-a tulburat fi fngro/'orat pe supusii sai - in ciuda comportamentului distant Ii indiferent ai monarhului. 0 cruce simpld marcheazd locul de pe malul lacului Starnberg unde i-a fast gilsit trupu].

premature a tatalui sau: "Max a murit prea devreme", seria regina Marie In jurnalul ei; era constienta ca fiul ei nu era pregatir sa urce pe tron. Cu reate aces tea, penrru oamenii care 11 vedeau pe Ludovie pasind in cortegiul funerar al ratalui sau, fermecatorut print era acum rege. Inalr, zvelr, eu par bogar, ondulat si negru ~i ochi albastri patrunzatori, Ludovic avea 0 tinuta serneata ~i 0 gratie aproape ferninina. Fara indoiala ca parea mandru de sine, aproape arogant. Poporul I-a indragir instantaneu pe noul rege. Femeile suspinau cand trecea si aruncau flori spre trasura lui deschisa, I se scriau sonete, care Ii erau trirnise la resedinta regala.

Cine urma sa fie consoarta lui Ludovie? Era datoria sa de rege sa se casatoreasca ~i sa aiba un mostenitor; in momentul in care, la inceputul lui 1867, a ales-o pe frumoasa sa verisoara Sophie, toata Iumea parea sarisfacuta, Pozand truiasi penuu fotOgrafi, Ludovie si Sophie alcatuiau un cuplu frumos. Dar nunta ce urrna sa aiba loc in august a fost arnanata pentru octombrie, ea apoi logodna sa fie rupta brusc de rege cu cireva zile inainte de ceremonie. Ludovic i-a marturisit unui curtean ca mai bine s-ar ineca intr-un lac alpin decat sa se casatoreasca.

Nopti albe

Ludovic nu si-a ascuns niciodata dispretul fap: de viata de la Currea din Milnchen si, 0 data eu treeerea anilor, i~i petreeea din ee in ee mai mult tirnp la resedinteie sale din munti, La cina prefera compania busturilor seulptate ale lui Ludovie al XVI-lea ~i Mariei Antoaneta, decapirati In timpul Revolutiei Franceze; spre deosebire de musafirii in carne $1 oase, explica regele, staruile veneau numai invitate $i se puteau rerrage la dorinra sa. Facand din noapte zi, Ludovic dormea de dupa-arniaza pana la miezul noptii, cand pleca in lungi plirnbari singuratice prin Alpii inzapeziti Intr-o sanie au rita, trasa de pauu cai albi. In sala de speeracole de la Curte, erau puse in scena reprezentatii elaborate, la care regele era unic spectator.

Dupa scuna idila eu Sophie, Ludovic a ajuns sa prefere compania tinerilor ofiteri si actori chipesi, jurnalde regelui, publicate abia dupa rnoartea sa ~i scrise intr-un arnestec de germana, franceza si latina, scoteau la iveala disperarea mcercarilor, se pare nereusite, de a-si reprima homosexualitatea. Majoritatea legaturilor sale cu barbati au fost de scurra durata, cu excepria celei avute eu intendenrul grajdurilor, Richard Hornig, care a durat aproape 20 de ani. Casatoria lui HOl'11ig, se presupune ca a marturisir regde, a fost mai greu de suportat decat razboiul franco-prusian.

In iulie 1870, Franta a declarat razbci Prusiei, dar a fost rapid invinsa de 0 coalitie a statelor germane, prinrre care se nurnara si Bavaria.

76 Morti in imprejurdri sus peete

Cancelarul Bismarck i-a impus lui Ludovic sa se alature forrnarii unui irnperiu german condus de regele WJhelm I al Prusiei. Desi avea dreptuI de a rnentine a armara ~i un serviciu diplomatic separate, pmcwn ~i de a avea sigiliu §i a bate rnoneda proprie, regatuI Bavariei a fost indus in Imperiul Gennan, proclamat la incepurut anului urrnator in Sala Oglinzilor de Ia Versailles.

Man.iaconstrttc{iilor

Cum independents Bavariei era acum strict limitara, lui Ludovic Ii reveneau mai putine sarcini in cali tate de monarh - ceea ce nu parea sa ll afecteze catusi de putin, In vara lui 1867 calatorise pe ascuns In Franta si, vazand in cele din urrna Versailles-ul, a hotarat sa cladeasca palate la fel de impunatoare si In propria tara. A inceput consrrucria Ta Neuschwansteinin 1869, la Linderhof tn 1870 ~i la Herrenchiemsee 'in 1878. Doar Linderhof avea sa fie terminat In timpul relativ scurtei sale vieti, Aceste castele de basm au fast descrise ca vulgare, artiticiale, exotice ~i edectice ca sti] arhitectural. Pentrn Ludovic, de reprezenrau locul unde putea uita de obligatiile regalitatii.

Neuschwansteineste poate eel mai graitor pentru inclinaIia sa spre osrentatie, Construit pe 0 sranca inaIra, eI domina - voit - palatul tatalui sau, Hohenschwangau. Era rnenit sa fie, dupa cum ii scria lui Richard Wagner, 0 replica a castelelor medievale ce constituiau decorul pentru operele COI11- pozitorului fa~a de care nutrea 0 adrniratie deosebitao Castelul avea 0 sala de primite Inalta de doua etaje si consrruita in stilul unei bazilici bizanrine - numai ca in locul unde te-ai f asteptat sa gases,tialtarul era asezat tronul: 0 galerie a menestrelilor; iar dincolo de biroullui Ludovic de la etajul al patrulea, o p~tera artificial a, dotara inclusiv eu 0 cascada si 0 luna in interior. Dupa cum u marturisise lui Wagner, Neuschwanstein era un IDe in care "neii indignati vor caura sa se razbune ~~ vor rarnane cu noi 0 vreme pe piscul semet, in baraia adierilor celeste".

AI doilea castel de vis al regelui, Linderhof a fosr la incepur doar 0 anexa, sub forma unui dormitor, la 0 sirnpla cabana de vanatoare situata inrr-o vale la aproxirnativ 20 de kilornetri vest de Neuschwanstein, Dar Ludovic a devenit curand obsedat de ideea construirii in Bavaria a unei replici a Marelui Trianon, elegantul pavilion regal din gradinile de la Versailles, conceput ca un satelit at palatului. ,,Ah! £Ste neaparata nevoie sa cream asemenea paradis uri, Ii scria unui prieten, asemenea sancmare poerice in care putern da uitarii pentru 0 dipa vrernurile groaznice in care traim .. " Linderhof era 0 dadire din piarra alba compacta, uupodobita cu statui arnplasatein nisele de pe fatada de-a lungullinici acoperisulua .. Oricir de ornamentat pare exreriorul, un critic scria ca "prin comparatie cu imeriorul, acesra

poate fi considerat un model de ausrerirare", Incaperile de Ia Linderhof sunt ornamentate eu decoratii din am, oglinzi, portelan ~i pierre sernipretioase. In gradina, Ludovic a construic 0 grata arrificiala: intrarea se facea printr-o poarta ascunsa intre sranci, iar in interior se afla un lac rniniamral pe care regele era plimbat cu barca,

Dar eel mai arnbitios - sau nebunesc, ill opioia scepricilor - proiect arhitecrural a fost Herrenchiemsee, ridicac pe 0 insula din eel mai mare lac al Bavariei, Chiemsee, la 70 de kilometri est de Munchen. Aici Ludovic si-a purur mdepIini In cele din urrna visul de a construi 0 replica a rnirificului Versailles allui Ludovic al XlV-lea, inclusiv celebra Sala a Oglinzilor. Ramas neterminat la moartea lui Ludovic, Herrenchiernsee a costat 16 milioane de rnarci, mai rnult decat Neuschwanstein si Linderhof la un loc. Ludovic si-a petrecllt exact 10 nopti acolo, in toamna lui 1885.

in ciIutare .diSpcrata de fonduri

Regele si-a Iacur ultima aparitie in public la Miinchen in august 1875, Cand i s-a cerut sa viziteze capitala pentru cea de a 700-a aniversare de la urcarea farniliei sale pe tronul Bavariei ill 1880, regde a exclamat: "Nu! Nu! Nu 0 sa rnai ies din eochilia mea - niciodaral" Pentru supusii sal, cindva devotari, devenise acwn un persona] enigmatic. Pentru rninistri, reprezenta un moriv de continua ingrijorare. Construite fara gust, casteIde erau se pare ridicate ~i fara vreo restrictie financiara, Desi regele avea un venit anual de 4,5 milioane de marci, in prirnavara lui 1884 datoria sa fata de trezoreria regala. se ridica la 7,5 milioane; un an mai Wziu ea ajunsese la 14 milioane. Cand rninisrrul finanrelor l-a averrizat ca ar trebui sa-si limireze chelruielile, Ludovic nu numai ca nu a luat In oonsiderare sugestia, dar - mai rnult chiar- a solicirar un imprumut ill valoare de 20 de rnilioane de rnarci .. Cu toate ca. Neuschwanstein si Herrenchiemsee erau Inca neterminare, regele planuia sa mai construiascainca unul sau dona castele,

Re:fuzat de propriul guvern, Ludovic a cerur sprijinul altor monarhi eurcpeni si, pe de alta parte, a cerut imprumururi de la familia Rothschild si casa de Or- , leans care, desi nu se rnai afla in fruutea Frantei, avea In continuare 0 avere impresionanta, Ca garan~ie, a oferit proprieratile familiei sale din Bavaria. La un moment dat, a sugerat ehiar sa fie angajati hoti care sa dea spargeri ill bancile din Frankfurt, Berlin ~i Paris, ~i chiar a arnenintat cu deshumarea crupului raralui sau pe care intentiona sa.-I palmuiasca ~ ca. repro~ pemru faptul ca nu-l inzestrase cu 0 avere 'indesrulatoare.

Nebunia r:egelui

In afara de mania constructiilor, Ludovic a Inceput sa dea si alte semne, mea ~j mai alarm ante, de insta-

Regele nebun 77

Mitullui Ludovic: un cbipes print din pouesti, incoronat rege (stanga, un portret din 1865), care construia castele de basm {sus, Neuschwanstein} si flicea plimbdri cu sania sub dar de lund prin zdpezile Alpilor, [motif fiind numai de slujitari in liurea (sus).

78 Marti in imprejurari sus peete

aflau impreuna facind planuri pentTll operele ce aveau sa fie eompuse si jueate in anii urrnatori, eei doi i~i trirnireau unul alruia mesaje ce nu puteau fi considerate dedit scrisori de dragoste - eu roare ca nu exisra niei 0 lndoiala ell. Wagner nu lrnparrasea inclinajiile homosexuale reprirnare ale lui Ludovic, nDe nezdruncinat este legatura care ne leaga, trainica, eterna, sfama si profund Incantatoare este dragostea penrru tine ce lrni mistuie suflerul", scria monarhul. "Fllra tine nu mai sum n.imic, raspundea compozitorul. Oh, Regele rneu, esti divin!" Wagner nu putea sa nu-si fi dar searna ea protecrorul sau nu avea ureche rnuzicala, ceea ce il atragea insa pe rege era mirifiea lume a basmclor.

Pe 4 decembrie 1864, cind Wagner a dirijat la Miinchen Oiandezut zburator; regele se afla in loja regal a pemru a participa la triumful cornpozitorului. Prerniera spectacolului Tristan ji Isolda din anul urmator a fost deopotriva un succes. Dar chiar ~i lndragostitii se mai ciondanesc uneori, iar cand Ludovic a aflat ea idolul sau se referise la el nwnindu-I "fladul meu", i-a interzis pentru 0 vrerne acestuia aeeesul la persoana sa regala. Dar mai ingrijoratoare erau murmurele de ncmulrumire ale eereurilor de la Curte. La incepuc au existat resentimente determinate de faptul ell. regele risipea banii publici pentm a finanta stilul de viata extravagant aI compozirorului. Apoi, in noiernbrie l86S, Wagner a criricar deschis guvernul ~ 0 of ens a de neiertar pentru bavarezii sensibili, care il considerau pe cornpozirorul nascut In Saxonia. un strain. Membrii familiei regelui s-au reunit pentIU a-i da aeestuia un ultimatum pe data de 1 decembrie: Ludov:ic trebuia sa aleaga intre Wagner ~i "dragostea pentIU si respecrul fata de poporul tau eredincios". Regele a ales poporul, si zece zile mai tarziu Wagner se afla Intr-un tren care il ducea in Elve~amuzicianul cazut in dizgratie anuntand in prealabil ca pleca din motive de sanatate, Idila dintre rege si compozitor durase 18 luni.

Wagner a. avut parte de 0 viata foane productiva In Elvetia, iar regele a continuat 5a-1 sprijine si sa-l sustina financiar de la disranra, Ludovic a conrribuit la consrruirea unui teatru rnagnific Ia Bayreuth. pentru reprezentarea operelor wagneriene, si a fosr de fata la prima reprezenratie integrala a ciclului Inelului, care a durat parru zile consecutiv in august 1876; era prima oara cand eei doi se revedeau dupa opt ani. La finalul celei de a patra opere, monarhul eel retras a fast convins sa se ridice in picioare ~i sa se arate publicului in loja regala penuu a se alarura ovatiilor care se revarsau asupra lui Wagner.

Cand a aflar de moartea compozitorului petrecuta la Venetia pe 13 Iebruarie 1883, Ludovic a declarar; "T rupul lui Wagner irni apartine", ~i a. poruncit sa fie transportat la Bayreuth pentru lnrnormfinrarc. "Eu am fost cel dintai care a recunoscut artistul pe care :1.1. pldnge acum lumea tntreaga, a spus cl, si rot eu am fosc acela care l-a salvat perrtIU a-l reda lumii."

Un cuplu ciudan regele ~i compozitorul

La inceput Richard Wagner a crezut ca vizitatoru] nepofiit se folosea de un sirerlic pentTu a-lputea vedea ~i ca, de fapt, nu era verba decar de 0 lncercare din partea unuia dintre rnultii sai creditori de a-i tnmana niste acte oficiale, Ce treaba putea sa. aiba cu eI secretarul regelui Bavariei si cum tl descoperise acesta in casa unui prieten din Srurtgart, unde i~i gasise adaposrr A retuzat asadar sa-l primeasca, Dar mesagerul era insistent si la a dona tentariva i-a Inminat cornpozirorului forografia monarhului, un inel eu rubin si 0 inviratie de a se pre<:enra imediat la Munchen.

Pe data de 4 rnai 1864, la rnai putin de doua luni de la urcarea sa pe tron, Ludovic si-a tnralnit idolul muzical, Wagner avea 51 de ani, dar In eiuda unor opere rernarcabile precum Olandezul zbu1:dtor si Tannhaiiser; suferea din pricina saraciei, a unei casarorii ratate si dizgratiei in care cazuse ca urmare a activiratilor sale republicane. Tanarul monarh, care Inca nu lmplinise 19 ani, fiisese vrajit de creariile compozitorului inca de cand asisrase la un

specracol cu opera Lohengrin cu trei ani in urma: experienta 11 irnpresionase paoli. la lacrimi. Dupa ce a citit Iibretul Inelului Nibelungilor, ciclul de pauu opere neterminat si inca nepus in scena la acea v:reme, Ludovic a jurat sa fie eel care, avand resursele financiare ~i autoritatea necesare, sa sprijine rnonrarea grandioasei opere.

Exraziar dupa prima Intalnire, Wagner i-a scris unui prieren ca regele tl Indragise "eu pasiunea ~i tandretea primei iubiri", Ludovic a promis sa-l recompenseze pe Wagner penrru roare suferintele, sa-i tnlarure din viata toate grijile marunre, .astfel incat safii Iiber sa-ri deschizi aripile puternice ale geniului In aerul pur al fermecarei tale acre".

I-a pus lui Wagner Ia dispozirie 0 vila, iar el s-a mutat in castelul Berg din apropiere. Cind nu se

bilitate psihica, Momentele de calm si buna dispozitie erau urmate de crize necontrolate de Eurie.

Poruncea ca slujitorii nesupusi sa fie biciuiti, torturati, mchisi, exilati in America sau chiar decapitati, dar nu dadea vreun sernn de surprindere sau nernultumire cand ordinele nu Ii erau duse [a indeplinire. Dupa ce 1$i pierdea cumpatul si lovea vreun servitor, regele ineerca sa-~i rascumpere gestul oferind daruri scumpe sau bani. Gras si neglijent In vestimentatie, incerca uneori sa-~i rein vie frumusetea pierduta angajand frizeri pentm a-i ondula parul. Nirneni nu se putea apropia la mai mult de 45 de cenrimetri de el sau sa vada ce mananca, Un aseensor de scrviciu Ii fusese instalat In dormitor, asrfel ea rnesele sa-i poata fi servite Eara sa fie nevoit sa vada pe eineva. In cele din urrna, a ajuns sa-si suige poruncile din sparele usilor inchise ~i sa comunice cu propriii rninistri - pe care-i numea "gloata", .haimanale" ~i "parazi{i" - doar in scris, Documentele oficiale rarnaneau nesernnate sau erau pierdute, Intr-un moment de luci-

in timpul plimbarii pe malul lacului din apropierea castelului Berg, a incercat oare doctoral Gudden sa impiedice tentativa de inec a regelui?

Regele nebun 79

ditate, regele a martunsit: "Nll as fi ministrul meu pentru nirnic 111 lume!"

Calatoriile cu servitorii sub dar de luna se 'mcheiau adesea eu picnieuri, ehiar daca pamanrul era acoperit de zapada, iar jocurile de copii se prelungeau pana in zori, Iar daca vremea proasta ducea la intreruperea vreuneia dintre excursiile sale nocturne, rmpreuna eu escorta sa profita de ospitalitatea taranilor uimiti, Cind pleca de la sau se intorcea la Linderhof Ludovic imbratisa cu pasiune un anurnit stalp; in timpul plirnbarilor, se pleca in Iata unui copac anume ~i saluta politicos un gard viu. Erau voci pe care numai elle auzea si conversatii amuzante pe care le purta cu el insusi.

Conspirapia de inlocuire a lui Ludovic

La inceputul anului 1886, necesitatea de a-l mlocui pe regele tot mal nebun devenise evidenta, Exisra insa 0 problema serioasa in ceea ce privea succesiunea. In timpul razboiului franco-prusian, printul Otto incepuse sa dea semne de nebunie. "Se poarta ca un lunatic, scria Ludovic despre Iratele sau mai tanar, se stramba Tngrozitor, lana ca un dine ~i careodata spune cele mai indecente lucruri; dupa care pentru 0 vreme se poarta din nou normal." In 1875 Otto fusese declarat nebun incurabil si internat.

Decisi, ministrii au hotarat sa-l Eaca pe Otto rege cu numele; puterea reala avea sa fie derinuta de unchiul regelui, in varsta de 65 de ani, printul Luitpold, In calitate de regent. Mai intai insa trebuia inlaturat Ludovic. Pentru aceasta, au apeIat la renumitul psihiatru dr. Gudden, care a Eost convins sa-si asume ceea ce el numea "dureroasa sarcina" de a-I declara pe regele Bavariei neb un.

80 Marti in imprejurdr: sus peete

Dupa ce a adunat marturii de la slujitori din trecut si din acel moment ai casei regale, doctorul Gudden a depus la data de 8 iunie 1886 un raport de 19 pagini. .Maiesrarea Sa se afla Intr-un sradiu avansat de debilitate mintala", era conduzia docrorului Gudden; boala lui "trebuie dedarara incurabila ~i este de ~eptar oagrayare a deficientelor sale psihice", Cum aceasta stare se va prelungi panaIa sRir~itul zilelor sale, "Maiestatea Sa trebuie considerata incapabila de a rnai guYema regatul".

Doctorul Gudden nu l-a exarninat niciodata personal pe rege, aparent rnultumindu-se sa adune informatii Ia mana a doua. Marturiile favorabile au fost ignorate, caci erau si servitori care au arestat bunararea regelui. Printre tarani, a rarnas 0 figura indragita, chiar dad Intrucatva ciudara, Existau doua suflete distincte in pieptul lui Ludovie, scria eu tristete un currean, "sufletul unui tiran si sutletul unui copil". Cand i s-a prezentat caneelarului Bismarck un exemplar din necrutatorul raport al lui Gudden, acesta l-a expediar ca reprezentand "scotocire In cosul de hartii ~i dulapurile regelui",

Farsa arestdrii

Pe data de 9 iunie, spre miezul nopjii, 0 comisie condusa de ministrul de Externe baronul von Crailsheirn a sosit la castelul Hohensehwangau pentru a-l inforrna pe Ludovic de 'inlaturarea de pe tron. Afland ca regele se aHa la castelul sau de basm din apropiere, Neuschwanstein, mernbrii eomisiei au deeis sa arnane neplacuta rnisiune pana a doua zi dirnineata, Asa ca s-au asezat la 0 cina alcaruita din sapre feluri de man care ~i srropita eu 40 de litri de bere ~i 10 sticle de sarnpanie, dupa care s-au dus la culcare.

La ora trei dimineata, baronul von Crailsheim i-a trezir pe colegii sal din comisie. Un vizitiu pe nume Osrerholzer se furisase din castel si se banuia ca pornise spre Neuschwanstein pentru a-l preveni pe Ludovic de aresrarea iminenta, Pe inruneric si 0 ploaie torentiala, cornisarii au pornir-o pe drurnul serpuit ee duceala resedinra regelui - dar la poarra au fost 'imampinati de un politisr care le-a oprir intrarea. In rnomentul In care un grup de tarani devotati lui Ludovic si-a faeut aparitia si a Inceput sa-i arneninte pe rnembrii comisiei, acestia s-au retras la Hohenschwangau.

Nici nu apucasera sa ajunga la castelul In care se credeau in siguranta, cand au fost arestati ~i siliti sl se Inroarca la Neuschwanstein, unde au fost Ynchi~i In camere separate. Li s-a eomunicat ca regele, rnaniar, daduse ordin sa fie omorati,

Spre pranz, furia monarhului se transforrnase In resernnarej membrii comisiei au fost eliberati ~i s-au mdreprat In mare graba spre Milnchen. Ce sa fad acum, I-a Intrebat Ludovic pe un curtean credineios. A fost sfatuit sa. ceara sprijinul poporului, fadl.ndu-~i apariIia In public m eapitala, sal! sa fuga peste graniIa.

In Austria. Regele insa a cerut otrava, iar cand a fost refuzar, a cerut cheile rurnului. Prefers moartea prin lnec, a dedarat Ludovic, caci nu l-ar fi desfigurar amr de rnulr ca varianta aruncarii din turn. Speriat, slujitorul i-a spus ca de fapt cheile rurnului se pierdusera, Ludovic a cerur coniae ~i sarnpanie ~i a lnceput sa bea.

o a doua cornisie, de data aceasta condusa de docrorul Gudden, a sosit La resedinta din rnunti a regelui In zorn zilei de 12 iunie, Cu ajutorul unui servitor, Ludovie a Iost adernenit spre scara rurnului, unde a fost prins de infirmierii de la ospiciul din Mi.inchen. "Ma.iestarea Voastra", i-a spus docrorul, .misiunea pe care trebuie sa 0 Indeplinesc in acest moment este cea mal trista din viata mea." Din cauza starii sale psihice, Ludovic urma sa. fie lnlocuit de prinrul Luitpold si pus sub pm in castelul Berg. "Cum poti sa rna declari nebun £ira sa rna consulti mai intai?", a intrebat regde .. "NlI era nevoie de nici un consult", a raspuns doctorul Gudden, tinand com de nenumaratele dovezi pe care le adunase.

Sfarfitul domniei

In jurul orei patru dimineap, regele, de 0 paloare cadaverica, si-a luat ramas-bun de la slujirorii sai credinciosi de la Neuschwanstein si s-a urcat Inrr-o trasura careia Ii fiisesera seoase clanrele dinspre interior ale portierelor, Mara, In fata si In spate, srareau infirrnierii ospiciului .. 0 traSllra preceda si 0 alta urma caleasca regala pe drumul de opt Ore pma la castelul Berg.

Palatul de pe malullaeului fusese transformat intr-o inchisoare regala, cu bare de fier la Ieresrrele apartamentelor lui Ludovic si vizoare instalate la usi, Ludovic s-a cornportat calm si s-a rerras dupa pranz, cerand sa fie trezir ca de obicei la miezul noptii, Ordinul i-a fost 'insa ignorat ~i regele r== iritat In momenrul cand s-a trezit spre zori, Desi nu i se perrnisese sa participe la slujba de duminica, docrorul Gudden a fost de aeord sa tl tnsoreasca Inrr-o plimbare mal tarziu In cursul diminetii; doi infirmieri Ii. urmau discrer la distanta, Doctorul Gudden era atat de multumit de pacienrul sau, 'incat La a doua plimbare, dupa-arniaza, s-a lipsit de acestia. S-a dovedir Insa a fi 0 greseala tarala.

Cum nu a existat niei un manor la moartea lui Ludovic si a docrorului Gudden, povestea adevarata nu va fi cunoscura niciodara, Cel putin unul dintre biografii regelui a ajuns la concluzia cil. Ludovic l-a Uc1S pe psihiatru, iar apoi s-a sinucis; departe de a fi nebun, regele a inteles ca viitorul nu Ii rezerva decit o viata in dizgratie ~i detentie. Unul dintre conremporanii sai se pare caera de aceeasi plrere. Auzind de moartea varului sau, lrnparateasa Elisabeta a Austriei a declarar eu tristete: "Regde nu era nebun; era doar un exeentric care traia Intr-o lume a visurilor. AI fi putut sa fie tratat cu mai multa blandere ~i astfel s-ar fi evitat un sfar~it atat de tragic."

Moarte fa Ndofa 81

Jntre forte1e Natiunilor Unite fi mercenarii din Katanga, provincia secesionistd

a Congoului, au izbucnit lupte, fiind necesard interuentia personald a secretarului-general Dag Hammarskjold. Misiunea sa de pace s-a incheiat cu un accident fatal.

Moarte fa Ndola

~I sau,

prim-rninistrul Patrice Lumumba. Ynu-o tara de eel putin trei ori mai mare decat Texasul, cu a populatie de aproxirnativ 30 de milioane, nu exisra niei rnacar un singur doctor, inginer sau Iunctionar eu studii superioare de origine africana; ofiterii din armata erau si ei tot belgieni. lntr-un discurs indraznet tinur de ziua independentei, Lurnumba a amintit Belgiei al poporul sau a avut de tndurar "batjoeuri, insulte si suferinte dimineata, la pranz si seara, pentru ca eram newi". Cu ro~:e aeesrea nu exista 0 constunta nationala la nivelul populatiei republicii; Ioialitatile erau in primul rand tribale,

N u a fost de mirare ca in acest mediu ostil si tensionat a izbucnit nu peste mult

timp violenja, La 5 iulie, rrupele congoleze din capirala l.eopoldv:iUe s-au razvratit impotriva ofi{erilor belgieni. Cind re-

volta a cuprins ~i orase irnporrante din alre provincii, trupele belgiene au intervenit penrru a proreja populatia alba. Pe 1 iulie, Moises Chernbe, conducatorul provinciei Katanga, en bogapi rninerale deosebite, a

anuntat secesiunea declarand teritoriul respectiv stat independent. Pentru a restabili ordinea, Kasavubu si Lumumba au cerut sprijinul Natiunilot Unite, in randurile carora Congo rocmai fusese adrnis ..

In aprilie 1953, cind diplomanu suedes In varsra de 47 de ani Dag Hammarskjold a fost ales al doilea secretar-general al Natiunilor Unite, doar pauu state africane erau membre ale organismului international, La sfarsitul anului 1960 - pe masura ce Europa renunta la controlul colonial asupra continentului - numarul lor se ridicase La 26. In afara vesnicul tensionar Orient Mijlociu, pentru Hammarskjold nu exista problema mai presanta decat Afiica. Criza din Congo avea sa imp una 0 reevaluare majora a rolului jucat de atiunile Unite in relatiile internarionale, sa-l aduca pe Hammarskjold in conflict direct cu Uniunea Sovierica si in final sa-l coste pe acesra viata.

Convocand in seara wei de 13 iulie Consiliul de Securitare, Hammarskjold a solicirar

ULtima fotografie: Dag Hammarskjold (centru) plecdnd de fa Leopoldville spre Ndola,

La 17septembrie 1961.

82 Morti in imprejurdri suspecte

un raspuns rapid !a cererea Congoului. Uniunea Sovietica dorea condamnarea asa-zisei agresiuni a Belgiei; Franta, Marea Britanie ~i Statele Unite au protestat la critica adusa aliamlui lor din NATO. Totusi, pana la ora 3:25 dirnineara, in ziua de 14 iulie, Consiliul de Securitate a adoptat 0 horarare de compromis ce Ii dadea secretarulu.i-general dreprul de a cere retragerea trupelor bdgiene si de a trirnite in Congo forte ale Natiunilor Unite. Pana dimineata planul si fusese pus in aplicare.

Anterior, Hammarskjold luase deja decizia de a cere intid sprijin militar altor state africane, astfel incar in cinci zile putea rapona ca un contingent de 3 500 de oameni din Tunisia, Ghana, Maroc si Etiopia ajunsesera la Leopoldville si ocupasera pozitii In toata tara,

Sub foe incrucisat

Sosirea trupelor Natiunilor Unite in Congo nu a rezolvat criza si nici nu a pus capac problemelor cu care era confrunrat Hammarskjold la sediul ONU din New York. La 5 septernbrie, Kasavubu l-a destituit pe Lurnumba, care a anuntat imediat ca il demite pe presedinre. SeEnI statului-rnajor al arrnarei, Joseph

Mobutu, a intervenit in disputa, preluand puterea, Una dintre primele sale aqiuni a fost sa expulzeze ambasadele fostului bloc comunist, suspecrandu-le de arnestec in treburile interne al Congoului. Desi Kasavubu si-a pastrat tirulatura de sef al guvernului, Lumumba a fost arestat, predat dusmanilor sai din Katanga ~i la inceputul anului 1961 ucis In chip bestial. Intre timp, Chombe i~i continua lupta sfidatoare de secesiune ~i a Inceput sa inroleze mereenari europeni care sa lupte pentru independenra Katangai.

Adunarea Generala a Nariunilor Unite care s-a Inrrunit la New York pe 20 septembrie a reunir 57 de ministri de exrerne 9i 23 de sef de stat - indusiv pre~edintele Dwight D. Eisenhower, prim-rninisrrul britanic Harold Macmillan, Jawaharlal Nehru al Indiei, Fidel Castro al Cubei si Nikira Hrusciov al Uniunii Sovietiee. Liderul sovietic a acuzat fostde puteri coloniale ca "l$i rezolvau treburile murdare din Congo ell concursul secretarului-general" si a propus sa se renunte la rolul

In dreapta, secretarul-general Hammarskjold inspecteazd trupele GNU din Congo; sus, scene de lupta in _framdntata tara afticana.

pe care t1mdeplinea Hammarskjold. Acesta urrna sa fie mlocult cu unexecutiv format din rrei persoane, sau 0 troika,. reprezentand Estul cornunist, Vesrul capitalist ~i state neutre. In replica, Hammarskjold a declarat solemn cti. nu pleaca din postul pecare-l detinea - declararie pentru care a fost ovarionar la scena deschisa In Adunarea Generala. Dar spre sfar~itul anului, secretarul-general, tot rnai impovarar; ~i asemuia intrucatva rnisiunea cu "incercarea de a rezista in fap unei avalanse; stii regulile: seapa de schiuri, nu incerca sa opui rezistenta, ill schimb Iasa-te purtat la suprafata zapezii, ~i spera ill inrervenria unui salvamonrist".

Pe 17 februarie 1961, Consiliul de Securitate a confirmat mandarullui Hammarskjold de preintarnpinare a razboiului civil din Congo, iar ill vara respectiva guvernul de coalitie din Leopoldville a reusir sa reuneasca toate faqiunile - cu exceptia notabila a lui Moises Chornbe. Independenta Katangaiera intr-o oarecare rnasura sprijinita de Bdgia, Franta, Marea Britanie, Starele Unite $1 protectoratul britanic al Rhodesiei de Nord 'invecinat (Zambia de astazi),

La sfar~itul lui august, cu un contingent de ttupe ONU nurnarand aproxirnariv 16000 de soldati, Hammarskjold a decis sa treaca la rnasuri ferme, autorizand incercuirea rnercenarilor europeni din Karanga si cucerirea unor puncte-cheie in capitala provinciala Elisabethville. Era acum randul Occidenrului sa-l arace pe seeretarul-general, acuzandu-I de simpatii procomuniste si atitudini antioccidenrale. La data de 12 septernbrie, dupa ce i-amarrurisir ILJInui coleg de la Natiunile Unite ca avea de gand sa dernisioneze daca nu reusea sa solutioneze problema Karangai, Hammarskjold a paris it New York-ul in direcria Leopoldville.

Intiilnireacu Chombe

In momentul cand secrerarul-general sosea Ia Congo a doua zi, luptele dintre trupele ONU $1 rnercenarii din Katanga izbucnisera deja, iar Chombe disparuse peste gran ita In Rhodesia de Nord. Convins fiind ca doar interventia sa personala ar fi putut sa-l ea~tige de partea sa pe liderul secesionist, Hammarskjold s-a oterit s;'1-1 Intalneasca pe Chombe la Ndola, In imediata apropiere a grani!ei.

Diplomarul britanic lordul Landsdowne fusese trimis inainte cu un DC-4, aparat eu care se deplasa secretarul-general, asa ca acesta s-a decis sa foloseasca un DC-6B mar rapid, numit Albertina; care tocmai sosise de la Elisabethville. Probabil Hammarskjold nu ~ia ca avionul fusese arms de 0 rafala de mitraliera cand decolase din Katanga, Desi fusese reparat, rarnasese nepazit vreme de patru ore inainte ca Hammarskjold, impreuna CLl un grup de noua delegati, sa deeoleze eu putin inainte de ora 5, in dupa-amiaza de durninica 17 seprembrie, Pentru a evita Katanga, Albertina s-a

Moarte La Ndola 83

LUlDUJDha: Nationalist african

~ . - .

Aresrarea lui Patrice Lumumba de catre adversarii slli politici in decembrie 1960 ~i rnoartea sa la inceputul anului urrnator au &cut din el un martir al nationalismului african. Spre deosebire de rivalii sai politici Joseph Kasavubu si Moiscs Chombe, care crau reprezentatii unor rriburi numeroase si se bucurau de sprijinul regiunilor lor de bastina, Lumumba facea parte dintr-un trib congolez mai rnic, ceea ce ~i explica pledoaria sa pentru un stat unificar puternic.

Nascur tn 1925 ~i educat la 0 scoala de misionari protestanti, Lumumba a lucrar ca funqionar la posta, comabil si ziarisr cu jumatate norma,' La. varsra de 30 de ani s-a alarurar miscarii sindicale si a incepur sa arare interes penrru politica. In 1958 a sprijinit fondarea Miscarii Narionale Congoleze si a participar la o conferinta panafricana ill Ghana, unde a .lnmnit lideri care milirau pentru independeuta alter colonii europene. In anul urmator a fast ares tat de autoriratiIc belgiene pentru ineirare [a revolta, dar a fast cliberat penrru a participa la 0 Intrunire la Bruxellcs Ia Incepurul anului 1960, care avea sll. faciliteze declararea independentei Congo-ului pe data de 30 iunie. Cum partidul SaU fusese victorios In alegerile din mai, Lumumba a fosr numit prim-minisrru, fund insa nevoit sa irnparra. puterea cu Kasavubu,

Cand fortele GNU nu au reusit sa actioneze cu desrula rapiditare pentru a pune capat rniscarii de seccsiune a Katangai, Lumumba a cerut sprijinul Uniunii Sovierice - un gest care i-a arras dernirerea de carre Kasavubu .. Scapand de sub "prmeqiaU sub care fusese pus la Leopoldville, el a cautar sa ia legatum cu suporterii sal din interior, dar a fast prins si predat secesionistilor din Katanga (sus). Moartea lui Lumumba, III care a fost implicar Chombe, a fast confirmaca in februarie 1961. In memoria conducatorului african ucis, Uniunea Sovierica a fondat la Moscova Universitatea prieteniei lntre popoare "Patrice Lurnurnba".

84 Morti in imprejuriiri suspecte

-~ -------

indreptar spre est, apoi spre sud, peste lacul Tanganyika, in directia Rhodesiei de Nord.

YeP; socante din Africa

Dupa stirea eronata aparuta 'in editia de luni a ziarului The New York Times, conform careia secretarulgeneral s-ar fi inthlnit cu Chombe la Ndola, acelasi cotidian ritra cu Iitere de-o schioapa, rnarti 19 seprernbrie: "Hammarskjold moare Intr-un accident de avian 'in Africa; Kennedy pleaca Ia 01\111 pentru criza de succesiune." Presedintele a promis sprijinul Arnericii in transformarea Natiunilor Unite Intr-un "instrument eficace de asigurare a pacii, ceea ce fusese marea arnbitie a lui Dag Hammarskjold".

Detaliile despre accident au ajuns sa fie cunoscute cu greu. Dupa parru ore de zbor fara nici a legarura radio, Albertina a comunicat ca va areriza la Ndola la ora 12:35 a.m. in ziua de 18 septernbrie. La zece minute dupa rniezul noptii transrnitea ca lurninile pistei de aterizare se puteau vedea si Incepuse coborarea. Dupa ce a rrecut pe deasupra aerodromuiui la 0 Inaltime de aproximativ 600 de metri, cu lurninile de sernnalizare aprinse ~i trenul de arerizare coborat, Albertina a zburat mai departe pentru a efecrua a rnanevra de 1ntoarcere obligatorie. Avionul nu s-a rnai intors.

o

Zborul ",. HamlafslqOld

o

1000

Epava nu a fast gasita decat a doua zi dupa-arniaza, la 14 kilometri distanta de aeroport. Dupa toate probabiliratile, apararul, aflandu-se la 0 1nalrime prea joasa, atinsese varturile copacilor, se prabusise ~i Iusese cuprins de fiacari. TOIi cei sase membri ai echipajului ~i opt oficiali ai Natiunilor Unite au murit, rnajoritatea carbonizati pe scaunele avionului. Doi dintre pasageri fusesera aruncati in afara aparatului: un ofiter responsabil cu securirarea al ~NU, sergentul Harry Julien, descoperit mea in viata, dar cu rani atat de grave, incat avea sa rnoara cinci zile mai [miu; ~i Dag Hammarskjold, decedat In urma unor rani rnultiple, dar neatins de incendiu, Secrerarul-general nu a rnai supravietuit de cat putin rirnp dupa accident; In mana strangea un smoc de iarba smuls in agonie.

in.tr,ebiiri riimasefitrii rtlspuns

A!ja cum se Intarnpla adesea In cazul unor mar? subite ale personaliratilor publiee, au inccput sa circule tot felul de speculatii des pre accidenrul aviatic, Secretarul-general avea multi adversari in eforrurile de a stopa secesiunea din Katanga, printre acestia numarandu-se britanicii din Rhodesia de Nord, pentru care Chombe si mercenarii lui reprezentau un bascion ill calea nationalismului african. URSS ceruse ~i

Ultimul zbor al lui Hammarskjdld: de /.a Leopolduille; auionul Natiunilor Unite s-a indreptat spre est in directia lacului Tanganyika, apoi spre sud, cdtre Ndola

in Rhodesia de Nord.

o z

Resturile epauei Albertinei zae imprdstiate in pildur~a de Hnga Ndola, unde s-a prdbu;it fa scurt timp

dupa miezul naptii la 18 septembrie 1961.

Moarte fa Ndola 85

Uciderea lui 0101 Palme

ft.

In seara zilei de 28 februarie 1986,

OlofPalme, popularul prim-ministru al Suediei si lider al rniscarii internationale pentru dezarrnare, a fost 'impuscat mortal In tirnp ce iesea de la un einematograf din Stockholm irnpreuna en sotia sa, Lisbet; un al doilea glon~ a atins usor spatele doamnei Palme. Trei ani mai tarziu, Carl Gustav Christer Pettersson, un vagabond in varsra de 42 de ani, eu 0 viata marcara de consum de droguri si alcool, violenta criminala si traramenr psihiatric obligatoriu, a fost acuzar oficial de uciderea lui Palme.

Nimeni nu a. vazur de unde s-au tras gloantele, desi mai multi rnartori - inclusiv doamna Palme - au arestat prezenta lui Perrersson la loeul crimei. Dar dupa inrerogacoriilc preliminare, acesta a fost eliberar, deoareee nu s-a gasir nici un rnotiv pemru care Pettersson ar fi putut comite crima. Vreme de rnai rnult de un an autorita-

Lumea tndoliata se adund. fa locul acoperit de jlori ii interzis accesulut de pe strada din Stockholm unde OLof Palme a fost impuscat mortal in 1986

ea deschis inlocuirea sa la ONU; iar alte puteri occidentale l-au acuzat de atirudini procornuniste,

Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca nu existau dovezi care sa conduca la ipoteza unui sabotaj, atac sau a unei deiectiuni tehnice - desi nici una dimre cele trei variante nu purea 6 ignorata. tn mod ciudat, relatarile bastinasilor allati la sol au fosr considerate ca lipsire de credibilitare ~i neluate in seama, $i totusi acesti martori povesteau cum au vazur doua avioane, un aparat mic urmarind un altul mai mare, acesta din urrna prabusindu-se sub rafala unei arme de foc.

o eventualii sinuciderei

La cativa ani dupa moartea lui Hammarskjold, a fost lansata 0 ipoteza bizara: mahnir de esecul eforturilor sale de instaurare a pacii :;;i frustrat de opozitia crescauda pe care 0 avea de 'infruntar in cadrul Natiunilor Unite, secretarul-general se sinucisese. Cu arma indreptata spre capul capiranului, l-a obligar pe acesta sa faca 0 rnanevra de diversiune deasupra aeroportului din Ndola, ceea ce a dus la prabusirea aparatului.

tn sprijinul acestei variante fanteziste se spune ca ar 6 fost aduse urmatoarele probe: un manuscris lasat in apartamentul sau din New York, cu insrructiuni de a fi dat publicitatii numai dupa rnoartea sa; un testament facut eu putin timp inainte de plecarea spre Congo; si ultima sa lecrura, lasara pe noptiera din camera de

tile suedeze au condus cercecarile pornind de la premisa ca asasinarul avusese un mobil politic. Cum nu s-a putur descoperi nirnic In acest sens, poliria l-a cautat din nou pe Pettersson si in decernbrie 1988 aeesta a fost arestat. In urrna vizionarii unei video casete, doamna Palme l-a identificat pe Pettersson ca posibilul autor al crimei. "Chipul, ochii si privirea aceea ingrozitoare sunr aceleasi."

La 28 iulie 1989, bazandu-se in principal pe rnarturia doamnei Palme, tribunalul l-a gasit vinovat. $ase jurati neprofesionisti au votat pentru (Ondamnare; cei doi judecarori de profesie au vorar pentru achitare. In luna octombrie, eurrea de ape! anula condarnnarea si il elibera pe Pettersson. Cum doamna Palme declarase ca era sigura ca Pettersson era ucigasul, expertii juridici au arras atentia ca ea nu mai putea depune rnarturie vreodaca Imporriva unui alr suspecr in acest Cal.

hotel din Leopoldvilie - lucrarea clasica de religie a lui Thomas a Kempis De imitatione Christi, scrisa In secolul al XV-lea, intre paginile careia fusese lasat un exemplar din juramantul depus de Hammarskjold la preluarea functiei de secretar-general.

Dar contraargument la aceasta iporeza este faptul ca Hammarskjold 'isi facuse testamentul cu multi ani inainte de accident si nu si-l modi6case Inainte de plecarea de la New York. Manuscrisul, un fel de jurnal spiritual la care incepuse sa lucreze de prin 1956, a fost publicat sub titlul Markings in 1964 si dezvaluia un om dedicat religiei, poeziei si serviciului public - si nu gata sa sacrifice 15 alte vieti pentru a se sinucide, l~i Iuase cu el in avion 0 carte pe care 0 rraducea din germana in suedeza, 0 camasa de schimb si periuta de dinti, obiecte de care esre putin probabil ca ar 6 avut nevoie daca intentiona sa-si ia viata,

Omagiu postum

La 19 septernbrie s-a convocar la New York Adunarea Generala a ONU. La dreapta presedintelui Adunarii se atla scaunul gol al secretarului-general. Dupa un moment de recul.egere, un membru al Natiunilor Unite a luat cuvantul: "Niciodara nu a fosr un minut atat de lung, 0 tacere atat de deplina sau un scaun atat de gol." In luna urrnatoare lui Dag Hammarskjold i se decerna posrurn premiul Nobel pentru pace.

86 Marti in imprejurari suspecte

Ucis intr-a incdierare

o ceartd iscata de nota de plata dupii 0 zi depetrecere la un han englezesc s-a sfarfit

cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgu] eel maipromitdtor alAngliei sfiir{itului de secol al XVI-lea. Povestea adeviirata, precum ne aratd documentele descoperite dztpa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesantd # cornplicata.

/.A n (im~ ce ~a ~ondra~ ciurna ~ac: ravagii, p~tru barbati se mtalnesc intr-o dirnineata de rruercuri pentru a rnanca, bea si sporovai la un han apartinand vaduvei Eleanor Bull din Deptford, sat situat la aproximaciv cinci kilomerri sud-est de oras, pe malul celalalt al Tamisei. Ciudarul cvarter era format din Ingram Frizer, un escroc aflat In permaneme litigii din cauza viclesugurilor sale; Nicholas Skeres, eomplicele frecvent al lui Frizer; Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil; ~i Christopher Marlowe, care la numai 29 de ani era considerat unul dintre dramaturgii de frunre ai Angliei. Data este 30 mai 1593.

Dupa 0 scurta plimbare de dupa-amiaza, eei patm reincep sa palavrageasca si sa bea, Mai rarziu, dupa cina, Intre Frizer ~i Marlowe izbucnesre 0 cearra in leg1- rura cu nota de plata - ridicara, se pare, dupa 0 astfel de zi de chef prelungir, Arnandoi rnartorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Marlowe fusese eel care incepuse galceava, 1n~facand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara rnotiv, Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arrna de la Marlowe ~i T~i injunghie adversarul 1nfierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare,

Sunt chernate garzile si spre dimineata soseste ~i procurorul casei regale. Desi Frizer esre ares tat pentru ornor, ancheta tl absolva curand de fapra sa; ill mod evident, crima avusese loc YD Iegitima aparare. Pana la sfar~itul lunii iunie, prizonierul este eliberat, Intre timp, Marlowe esre Yngropat la 48 de ore dupa moartea survenita violent.

Aceasta versiune oficiala despre sfar~i[Ul subir al unei cariere prorniraroare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, ill 1925, raportul despre aneheta procurorului a fost gasit tnrr-o arhiva, unde zacuse neluat in searna mal bine de 332 de ani. 0 lecrura arenra a documenrului ridica mai mulre tnrrebari.

De ce a fost Marlowe ingTOpat atat de repede? De ce

a durar atat de putin ancheta, iar rnarturiile celor doi manari au fost aeceptate imediar? A fosc Incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisar -a fost oare 0 conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe? Ranile lui Frizer erau, se pare, . arat de usoare, tncar si le-ar fi putur provoca si singur pentru a r== vicrirna unui atac comis la betie. Aqionau oare aceste rrei personaje dubioase pe cont propnu sau erau rnarionetele unui persona] influent? Sa fi existat un plan de lichidare aunui om care stia prea mulre?

Aceasta ultima evenmalitate rrebuie luau serios in consideratie, deoarece acum

o placd comemorattua de fa colegiul Corpus Christi din Cambridge euocd figura unui celebru absoluent; dramaturgul mort inainte de ureme.

Ucis intr-o incdierare 87

se stie ca. novice1e dramarurg dueea 0 viata dubla, ca agent al serviciului secret al reginei.

Un tdniir grabit

Christopher Marlowe s-a nascut in februarie 1564, cu doua luni Inainre de eel a carui cariera mai indelungata si Incununata de sucees avea 5-0 eclipseze arat de rapid pe a sa: William Shakespeare. Dar in timp ce Shakespeare traia inca Intr-un anoriimat linistit 1a Stratford, Marlowe primea 0 bursa Ia colegiu! Corpus Christi din Cambridge ~i la varsta de 20 de ani i~i lua deja licenta, Si-a continuat studiile aici, probabil cu telul de a deveni pastor anglican. Dar auroriratile de la Cambridge au refuzat la incepur sa-l promoveze, privind cu un ochi nefavorabi1 frecventele sale absente de la universitate,

Epoca de am a Ang1iei sub domnia reginei Elisabeta I (1558-1603) a fost de asemenea 0 perioada de rransforrnari rumultuoase. Urrnand la rron surorii sale vitrege carolice, Maria, Elisabeta a reinstaurat Biserica Protestants a Anghei, insciruira de raral lor, Henrie al VIII-lea. Aceasta iniriativa a atras ura regelui Filip al Il-lea al Spaniei, vaduv al Mariei siaparator fervent al religiei catolice, Pe vremea cand tanarul Marlowe era la Cambridge, Anglia se af1a sub amenintarea invaziei spaniole, iar srudentii catolici

Christopher Marlowe (dreapta) a fost admis fa Cambridge cu 0 bursa destinatd pregatirii clericilor angLicani.

se refugiau in Franta. Sa6 constiruit absenrele sale un preludiu 1a 0 astfel de evadare? Sa fi fost universitatea adapost pentru un catolic? In 1587, consi1iuI privat al Elisabetei a intervenit. Studentul "In roare 7ntreprinderile sale ... acrionase cu disciplina si discretie, aducind astfel bune servicii Maiestatii Sale"; capacitatile nu rrebuie sa-i fie puse sub semnul intrebarii "de catre cei necunoscarori ai treburilor cu care a fost lnsarcinar" .. Cambridge-ul. i-a conferir in cele din urma titlulla care aspira.

La un an dupa parasirea universitarii, a fest jucata prima piesa a lui Marlowe, drama in doua acte Tamerlan eel Mare. Asa-zisul cleric devenise om alliterelor, Intr-ocarier:l ce nu a durat decat sase ani, a scris sase piese de teatru, un lung poem ~i a tradus din latina, Dar si-a ~tigat deopotriva a repuatie de om impuIsiv §i Incapatanat, 'inclinar sa rezolve disputele apeland la forta.

In 1589 a fost Inchis pentru SCUH rimp In urma unei Incaierari de srrada in care fusese ucis un am.

88 Marti in imprejurari suspecte

Trei ani mai tarziu a fost citat la tribunal deoarece agresase ofi~eri ai legii. In primavara anului 1593 insa, Marlowe a fost acuzar de un delict mult mai gray.

Negdndu-l pe Christos

Pentru a-si apara regatul de invazia spaniola si tronul de rivala sa catolica, Maria, regina Scotiei, Elisabeta s-a bazat pe un serviciu secret elaborat de ingeniosul sau secretar de star, Sir Francis Walsingham. Chelmind deseori din averea proprie, Walsingham Iolosea 0 retea de spioni pe care ti infiltrase la Curtile straine cu rnisiunea de a comunica orice arnenintare ce se putea ivi la adresa reginei. Walsingham a fost eel care a descoperit complotul irnpotriva reginei pus la cale in 1586 de Anthony Babington ~i a cerur condamnarea si executarea reginei Scotiei in 1587. Tot el a prevenit-o pe Elisabeta de pregaririle Armadei spaniole din acelasi an, irnplorand-o in zadar sa ia rnasuri de aparare.

Desi, in vara anului 1588, rnarea floea a lui Filip al II-lea a fost Invinsa de englezi, ill prirnavara lui 1593 o noua ameninrare venea dinspre Spania. Cand, la Londra, au inceput sa apara peste noapte afi~e sediti-

oase, consiliul privar a nurnit 0 comisie de investigatie careia i-a acordat dreptul de a patrunde in 10- cuintele particulare pentru a depisra activitatile subversive. In timpul acestor cercetari, pe 12 mai, comisarii au gasit lucrarile lui Thomas Kyd, un alt tanar drarnaturg, cu care Marlowe locuise 0 vrerne.

Nu exista nici un indiciu de tradare in lucrarile lui Kyd, 1n53. documentele confiscate contineau afirmatii ce negau originea divina a lui Iisus Christos. Era o blasfemie ce se pedepsea Cll moarrea. Inrr-adevar, cu doar cativa ani Inainte un rmar de la colegiu! Corpus Christi fusesese ars pe rug pentru ca exprimase asemenea idei. Kyd a negat ca el ar fi fost autorul scrierilor, dar - sub tortura - a marturisit ca aces tea li apartineau lui Marlowe.

"Marturisirea" lui Kyd a pus serviciul secret intr-o situatie dificila. Timp de ani buni Marlowe fusese angajat ca mesager dan destin pe continenr: iar in momenml arestarii lui Kyd era oaspetele lui Thomas Walsingham, tanarul Val al lui Sir Francis, la Scadbury, In Kent, la 20 de kilornetri de Londra. La 18 mai, Marlowe a primit la Scadbury 0 ciratie prin care i se cerea sa se prezinre la Londra. Fara sll. i se spuna de ce era. acuzat, a fost eliberat pe cautiune, dar i s-a cerut sa ramana la dispozitie penrru explica-

Sefid seruiciului secret at reginei Elisabeta 1, Sir Francis Walsingham (stanga) I-a angajat pe Christopher Marlowe ca agent pe continent. Ne este exclus ca dramaturgul

sii fi flsl: ucis de alp agenti secreti; deli raportul ofici.al (jos) a hotilrdt cd moartea sa a flst rezultatul unei incdierdri dintr-un han.

""--- -

Uris intr -0 incdierare 89

C ea mai faimaasa victima a retelei. serviciilor secrete conduse de Sir Francis Walsingham a fast Maria, regina Scoriei, In 1567 aceasta a fast obligara sa abdice In favoarea DUlui sau minor, Iacob al VI-lea. In anuI urrnator, in urma lnabusirii revalrei ce urma sa 0 readuca pe rron, s-a refugiar In Anglia cautind protectia verisoarei sale, Elisabeta 1. Insa regina Anghei, necasatorira si fara urmasi, a privit-o ca pe a rivala sl la scurr tirnp a pus sa fie ares rata. Atlara inca In cap tivi tate 18 ani mai tarziu, M aria a fost implicata Intr-un complot ce urrnarea asasinarea Elisabetei si aducerea pe tronul Angliei a unui monarh catolic, in propria-i persoana.

Conducatorul conspiratiei era un nobil de tara in varsra de 25 de ani, pe nurne Anthony Babington. Educat In secret In religia catolica, Babington fusese candva paj al ternnicerului Mariei, conrele de Shrewsbury - si pro-

spre planurile sale de a 0 salva ~i de a 0 indeparta pe Elisabeta. Agentii lui Walsingham au interceptat corespondenta, dar dupa ce au citit documenrele incrirninatorii, le-an sigilat Ia lac si le-au trim is mai departe, La scrisoarea Mariei din 17 iulie, Sir Francis a adaugat un post-scrip nun cerindu-i lui Babington sa precizeze numele celorlalti conspirarori. Unul dintre acesria, un preat pe nume John Ballard, a fast arestat la 4 august. Sub tortura, Ballard i-a denuntat si pe ceilalri: 10 zile mai tarziu Babington a fast arestat. La [urnatatea lui septembrie complotistii au iost judccati, condamnati si executati,

Elisabeta avea acum pretextul necesar pentru a-si elimina prizoniera rcgala incornoda. Maria a fast ~i ea judecata si gasita vinovara de aprobarea unui complot ce viza 'inlaturarea reginei. La 8 februarie 1587 a fost executata in marea sala a castelului Fotheringhay.

Un post-scriptum fatal

Maria, regina Scotiei,

a faIt decapitatd deoarece stiuse dcspre complotul lui Babington.

babil la acea vrerne cazuse victima farmeeelor fascinamei regine. in vara lui 1586 a incepur sa-i serie Mariei de-

Iii. Douasprezece zile mai tarziu zacea mort pe podeaua hanului din Deptford.

Omul care stia prea multe

Dad Marlowe era vinovar de blasfemie, de ce a fost eliberar? De ce nu a fost, asemenea lui Kyd, rorturat si silit sa-si recunoasca teribila crima? De ce i s-a permis in schimb 51 se intalneasca la 30 mai cu aceste trei personaje suspecter

Se crede ca In serviciui secret al lui Walsingham intrasera agenti dubli - oarneni care pretindeau ca o servesc pe regina, dar care de fapt doreau Inlocuirea ei eu un monarh catolic, Printre acestia se numara Robert Poley, care fusese inchis In urma cornplotului Babington, dar eliberat si reprirnit In serviciile secrete. Poate ca Marlowe stia de continuarea activiratilor secrete ale lui Poley: sub tortura ar fi punlt 51 cedeze ~i sa dezvaluie numele acestuia, precum $i ale altora neloiali £lisabetei. Pentru siguranp lor, ar fi fost mai bine ca Marlowe sa fie eliminar, Acesta sa fi fost motivul intalnirii de la Deptford? A fost incaierarea de la han 0 crima prerneditata? Sau oare Marlowe chiar nu a fost victima acelei seri?

In 1955 un scriitor pe nume.Calvin Hoffman a avansat 0 teorie conform careia conspirator ii, inclusiv Marlowe, ar f ademenit un rnarinar oarecare la

hanul din Deptford, l-au ucis, iar apoi au inventat povestea mortii lui Marlowe In tirnpul incaierarii - dupa care Marlowe si-a III at 0 nona identitate, sub numele de William Shakespeare, petrecandu-si urmatorul sfert de veac scriind piesele de teatru ce i-au adus nernurirea. Desi sfar:;;irul carierei lui Marlowe coincide cu inceputurile lui Shakespere, oarnenii de Iitere au respins teoria lui Hoffman ca neplauzibila.

Nimeni nu va cunoaste vrecdata intregul adevar despre disparitia lui Marlowe. Printre contemporanii sai au existat unii care i-au privit moartea ca pe 0 pedeapsa cereasca data unui areu, blasfernator si "dramaturg scabros", Posteritatea Insa a deplans moartea sa prematur1. In noaptea de 30 mai 1593, lireratura engleza a pierdur un mare dramarurg, poate unul tot atat de valoros ca Shakespeare. Doar cu un an in urrna Shakespeare parasise orasul Stratford pentru Londra, unde piesele sale incepusera sa atraga un public devotat. Intr-una din ele, Cum va place, scriitorul flcea aluzie Ia moartea tragica a predecesorului sau, numind-o ,,0 mare rafuial1 Intr-o odaie mica".

Dar Marlowe, fara sa srie, si-a scris propriul epitaf in epilogul celei rnai faimose opere a sa, Doctor Faustus: .Retezata-i rarnura ce-ar fi putut din plin sa creases drept." Stins la varsta de 29 de ani, probabil ca a Iasat nenurnarate capodopere nescrise,

90 Marti in imprejurari suspecte

Destinul unei fomilii

Romanovii condusesera Rusia de mai bine de trei secole, dind revoiu,tia din 1917 a dus 14 inlitturarea lor. Un an mal tdl'ziu, !aml detronat Nicolae at II-lea

ji membrii fomiliei sale au flst ttciJi at cruzime. Au fr!U!it to!:uf:i unii dintre ei sii scape?

J'" n vara lui 1914, eu mandrie, aproape eu bucurie, Imperiul Rus pornea la razboi ca aliat al . Frantei si Marii Britanii in lupta tmpotriva Imperiilor German ~i Ausrro- Ungar. tnsa PrimuI Razboi Mondial s-a dovedit a fi un dezastru ataI pentru Rnsia, cit ~i pentru dinasria Romano". tn rnartie 19I7, dupa rnoartea a milioane de oarneni, tara se aflIa in suferinra. In capitala Sankt Petersburg, (ipsa hranei impingea oamenii la revolre, demonstratiile studentesti se alaturau grevelor rnuncitoresti, iar trupele chemate sa restabileasca ordinea se razvrateau ..

Somatin mare graba sa se imoarca de pe front, unde preluase personal comanda trupelor imperiale, tarului Nicolae al II-lea i s-a prezemar un ultimatum: abdicarea. In numele sau ~i al firavului sau fiu in varsta de 12 ani, a renuntat la tronul pe care familia sa n detinuse tnca din 16 L3 "cu usurinta cu care cinev:a preda conducerea unui escadron de cavalerie unui nou comandanr", a remarcar profund uimit unuI dintre otirerii sm. Totusi, m jurnalul sau, tarul si-a exprimar adevaratele sentimerue: "peste tot. In jurul meu vad tradare, Iasitate si duplicitate!"

La scurr tirnp, guvernul provizoriu condus de Aleksandr Kerenski a pus sub arest la domieiliu fosta familie imperiala Ia Tarskoe Selo, degantuI ansamblu de palate ~i vile din afara orasului Sank! Petersburg, unde gasisera refugiu departe de reaJitapIe r12- boiului. In afara de tarul Nicolae, detarina Alexandra si de tareviciul Alexei, aid se aflau ~j fiicele lor, marile ducese Olga, Tatiana, Maria ~i Anastasia, ell varste cup rinse intre 1 0 si 22 de ani.

Pentru sigur.anfii - spre Siberia

Pe langa umilinta de a se afJ!a sub supraveghere aproape neintrerupta, familia lui NicoIae nu a avut rnult de suferit pe durara arestului la T arskoe Sdo. Scapat de povara puterii, fostul tar taia acum lernne, planta legume, i~i plimba copiii cu barca sau prin parc, iar serile ~i le petrecea citind farniliei, Conduenol" nepriceputsi depl§ir de evenimente, Nicolae

Romanov - cum era numit aeum - fusese dintotdeauna un familist devotat. Si acest lucru constituise, Intr-o oarecare masura, cauza caderii lui.

De rnult timp se §Cia ea Nicolae era de fapt condus de SOfia sa, Alexandra, printesa nerntoaica pe care 0 luase In casatorie in ] 894. Dupa ce au avut patru nice, au fost ext rem de fericiti cand li s-a nascut un fiu - Alexei. Bucuria lor s-a transtorrnat insa intr-o suferinta arnarain mornentu] in care copilul s-a dovedit a fi bolnav de hemofilie; cum cea mai mica leziune ar fi putut atrage dupa sine hemoragii puternice, baiatul trebuia supravegheat In permanents.

Dupa 1907, Alexandra si sotui ei au cazut prada influentei sinistrului ~i depravatului calugar Rasputin, pe care 11 credirau eu vindecarile rniraculoase ale nenumaratelor boli de care suferea Alexei, Insa pe 31 decernbrie 1916, nobilii rusi, exasperati, l-au asasinat pe Rasputin - lovicura pecare &milia imperial a a resimtit-o la fd de profund precwn abdicarea foqa(1 ce avea sa se petreaca doua lun] ~i ceva rnai

tarzur ..

tn vara lui 1917, Kerenski era Ingrijorat, pe de 0 parte, din cau~a uneltirilor rivalilor sai de stanga, bolsevicii, care doreau s:1-1 elirnine pe fostul tar, jar pe de alta parte, din cauza monarhistilor mea devotati ce doreau s:1-1 sa1veze pe Nicolae ~i sa-l readuca pe [roo .. S-a decis asrfel sa-i' trimira pe prizonierii imperiali 'mrr-un loc sigur, la Tobolsk, un oras siberian izolat, fa rnai rnult de I 500 de kilornetri spre est, dincolo de muntii Ural. La 14 august, Nicolae, sotia sa ~i cei cinci copii, insotiti de 40 de servitori, au pornit de la Tarskoe Selo intr-o calatorie de ~se zile cu un rren bine pazir, Cu doua zile Inainte familia aresrata sarbatorise cea de-a treisprezecea aniver-

safe a lui Alexei. .

"Casa cu destinafie speciala"

Avantul revolutionar ce strabarea Rusia a dus la scurr rimp la Inlamrarea lui Kerenski pe motiv ca ar fi protector al fostei familii imperiale, In noiembrie,

Destinul unei familii 91

bolsevicii au luat puterea ~i au negociat 0 pace separata cu Germania si Austro- Ungaria, sernnand in martie 1918 tratatul de La Brest-Lirovsk. Printre multele probleme ce 11 Iramantau pe noul lider, Vladimir Iliei Lenin, se nurnara si eea a sortii fostului tar care era aeum prizonierul sau,

In aprilie 1918, cand Armata Alba - protarista ~i adversara a Armatei Rosii bolsevice - Inainta spre Tobolsk de-a lungul caii ferate transsiberiene, Lenin a ordonat ea familia sa fie rnutata la Ekaterinburg, oras aflat la capatul vestic al liniei ferate. Bolsevicii locali rechizitionasera, pemru Nicolae si familia sa, 0

dadire solida, cu doua etaje, ce apartinuse unui negustor, un anume Ipatiev, pe care au botezat-o cu un nume de rau augur "Casa cu destinatie speciala".

Etajul inferior era practic un demisol si consta din bucatarie si camari, cele cinci odai de la etaj erau alocate familiei fostului tar, medicului lor personal, Evgheni Botkin, si putinilor servitori care le mai ramasesera, Ferica de vazul lumii printr-un gard de lemn si avand geamurile varuite pentru ca nirneni sa nu poata privi inauntru sau In afara, casa era pazita In perrnanenra, cu sui crete, de catre un detasarnent local de bolsevici, In mare parte constituire din fosci muncitori, garzile se aflau sub comanda lui Aleksandr Avdeev, un om primiriv ~i beriv care se delecta numindu-l pe fosrul tar "Nicolae bautorul de sange".

Familia si servitorii primeau cele doua mese zilnice Inrr-o cratita cnorrna, din care, adesea, garzile se serveau direct peste umerii mesenilor. Fostele mari

In 1910, cdnd a flst fitcutd fltografia de fomi/ie

din stanga, dominatia exercitatd de Alexandra

asupra lui Nicolae dusese deja la diminuarea puterii Romanovilor. La stanga tarului se afld tarina, iar cele patru fiice - (de fa stdnea), marile ducese Olga, Maria, Anastasia, Tatiana - !i tareuiciul, pldpandul

Alexei, stau in jurul cuplului imperial. [os, bolseuicii asalteazd guvernul in cea de a doua reuolutie din 1917

92 Morti in fmprejurdri sus peete

ducese erau Insotite pana si la roaleta, ai wei pereti fusesera acoperiti eu desene obscene reprezentand-o pe mama lor si pe Rasputin.icolae a fosr arnenintat de catre Avdeev cu munca silnica in momemul cand a pwtestat timid irnpotriva acestui tratament umilitor,

Intre tirnp, Alexei devenise arar de slab it, incat penrru plimbarea zilnica prin gradina prafuita raral sau trebuia sa-l duct in brate pana afara, la scaunul cu rotile, La 50 de ani, lui Nicolae Incepeau sa-i apara prirnele fire albe In barba, dar se irnbraca Inrotdeauna cu grija Inrr-o sirnpla uniforrna kaki de soldat. Una dintre garzi a rernarcat ca Alexandra avea "infaIi~rea ~i cornporramenrul unei fernei severe ~i arogante" ..

Somalia de fa miezul noppii

La incepurul lui iulie, Avdeev a fost Inlocuit cu Iakov Iurovski, seful politiei secrete bolsevice locale. ,,Acest specimen 'irni displace ~i mai rnult", scria Nieolae la 10 iulie in jurnalul sau, Dupa dona zile conducerea bolsevica de la Moscova a trirnis un mesager cu ordinul de a se Iua rnasuri ca fostul tar sa nu cada in mainile albilor, Prornonarhistii, carora li se alaturase UIl derasament eeh nurnarand 40 000 de oameni, avansau in ritm sustinut spre vest, In directia orasului Ekaterinburg, in timp ce rezistenta bolsevica slabea,

La un moment dar, in noaptea de 16 spre 17 iulie 1918, dupa ora douasprezece, Iurovski a trezir in-

Dupi: abdicarea farului in martie 1917,

Josta fomilie imperiald a flst p.nutd sub supra1Jeghere fa TaI'koe Selo, in apropierea Sankt Petersburgului. Aici Nicolae (at doilea din dreapta) Ji dottd dintre fiicele sate planteazd 0 [,{'adina.

treaga familie, ordonandu-le sa se tmbrace si sa coboare In una din camerele de la parter. Le-a spus ca albii deja luprau pe strazile din Ekaterinburg: afara ii ~epta un carnion cu mororul ambalat, Au fost aduse scaune penuu Nicolae, Alexandra si invalidul Alexei, in timp ce doctorul Botkin, cele patru fiice ~i cei trei servitori au fost 1asa~i sa stea In picioare, Dupa ce a cirit 0 sentinta de condamnare la rnoarte ernisa de bolsevicii locali, Iurovski l-a impuscar pe Nicolae in cap - semnal pentru ceiialti membri ai plutonului de executie sa traga in celelalte tinte, Cei care nu au rnurir pe loc au fost Iichidati rapid prin lovituri de baionera,

Cadavrele au fost azvarlite in carnian ~i duse inrr-o mina parasita din afara orasului, unde au fosr taiate in bucati, stropite cu acid sulfuric si aruncate intr-un put. La 17 iulie conducerea de Ia Moscova primea un mesaj cifrat de la Ekaterinburg: ,,11 iniormam pe Sverdlov (un colaboraror apropiar al lui Lenin) ca Intreaga familie a sfar~it in acelasi mod ca ~i capul ei. Oficial, familia a decedat in timpul evacuarii."

Douif ancbete

Descrierea de mai sus a acestei nopti fatale se bazeaza pe 0 ancheta arnanuntita realizata de albi, In mornenrul in care au cucerit, 0 saptarnina mai tarziu, orasul

Destinul unei fomilii 93

Mare ducesa san impostoare?

tn seara zilei de 17 februarie 1920, un politist a gasit 0 tanara femeie ce avea in jur de 20 de ani Intr-un canal din Berlin. Cum aceasta refuzase sa-si dezvaluie identitatea si sa raspunda la orice Intrebare despre motivele care pareau sa 0 fi impins la sinucidere, a fost internata intr-un azil psihiatric sub numele de Fraulein Unbekannt ("Domni10ara Necunoscuta"). Dupa ce s-a descoperit ca suferea de "depresie", tanara a marrurisit in cele din urrna unei infirmiere ca era marea ducesa Anastasia, cea mai mica dintre fiicele tarului Nicolae al II-lea al Rusiei si ale sotiei acestuia, tarina Alexandra. Tanara a spus ca era singura din familie care reusise sa scape masacrului din noaptea de 16 spre 17 iulie 1918 de la Ekaterinburg. 1nsa nu a fost singura care pretindea a f supravietuitoarea macelului, aveau sa apara si alte Anastasii, si chiar 1i un Alexei, care s-a ivit in PoIonia anilor '60 declarand ca intreaga familie reusise sa paraseasca Rusia, Dar povestea femeii salvate de la inec Ia Berlin parea sa fie cea mai plauzibila,

Unii dintre membrii, in mare parte saraciti, ai fostei familii imperiale rusesti scapasera Intr-un fe! sau altul de epurarea bolsevica 91 traiau in Europa postbelica, Nu exista 0 metoda mai buna pentru a descoperi adevarara identitate a tinerei [emei.din Berlin, care acum i~i spunea Anna Anderson, dedit aranjarea unei intalniri cu pretinsele ei rude. Nurnai doua persoane au fost de acord

A reusit oare marea ducesd Anastasia (fotografie din 1314, dreapta, sus) sit scape din Rusia? $i cine era Anna Anderson (dreapta, jos) tiindra care si-a flcut aparitia atilt de mtsterioasd la Berlin in 1320?

cu aceasta propunere: sora lui Nicolae, rnarea ducesa Olga, si sora Alexandrei, printesa Irene a Prusiei, Cand acesre doua rnarusi nu au sprijinit afirrnatiile Annei Anderson, restul rude!or s-au siruat pe aceeasi pozitie. Pana In 1928, 12 Romanovi si rrei dintre surorile nemtoaice ale Alexandrei au respins-o considerand-o imposroare.

Insa Anna Anderson a continuar sa aiba sustinatorii ei. Tatiana Botkin, fiica doctorului familiei imperiale care fusese executat 'impreuna cu acestia, 0 vazu-

se ultima data pe Anastasia In timpul arestului de la Tobolsk ~i credea In povesrirea Annei. Unul dincre fiii prinresei Irene a intocmic 0 iista de intrebari la care nurnai Anastasia ar fi putut raspunde: raspunsurile Annei Anderson l-au convins, Mai tarziu mama sa a recunoscut ca exista 0 asernanare izbitoare lntre Anastasia pe care si-o amintea ~i Anna Anderson. Peste cativa ani s-a descoperit ca marea ducesa Olga sovaise Inainte de a 0 respinge pe Anna.

Intilnirea dintre Olga $i tanara care pretindea a fi nepoata sa Anastasia a avut loc Yo octombire 1925 intr-un spital din Berlin unde Anna Anderson isi revenea dupa un gray atac de tuberculoza. La despartire, Anna a izbucnit In lacrimi; marea ducesa a sarutar-o prornirandu-i sa-i scrie: "Nu-mi dau seama de ce, i-a SPU$ Olga unui insotitor, dar inirna irni spune ca mititica este Anastasia." Pana la Craciun vizira a fost urmata de scrisorile afecruoase ale Olgai. Dupa 0 perioada de tacere, in ianuarie 1926, a urmat respingerea. Pana in ziua mortii ei in 1984, Anna Anderson nu avea sa. 1nte!eaga ce a determinat aceasta schirnbare de atitudine,

tn ciuda publicarii carpi sale, Eu stint Anastasia, Anna Anderson nu a putut explica convingator evadarea. Relatarea ei despre cum a supravieruit nu numai gloantelor, dar $i baionerelor, precurn si despre salvarea ei de catre LUl bolsevic care a devenit mai tarziu iubitul ei parea, mai degraba, fictiune rornanrica decat fapt plauzihil. Filmul pentru care Ingrid Bergman a castigat premul Oscar in 1956 nu a convins tribunalele vest-germane, care au decis in cele din urma, dupa 0 lunga serie de procese intre 1958 si 1970, ca pretentiile Annei Anderson nu puteau fi nici dovedire, dar nici respinse,

/

---- -- -- ---- ----

94 Morti in imprejurdri stfspecte

Ekaterinburg. Dar sa fie acesta adevarul? Doi anchetarori s-au srraduit sa puna cap la cap probele gasire.

Primul a ajuns la conduza ca Nicolae a fost Intr-adevar executat In noaprea de 16 spre 17 iulie, dar fosra tarina, fiul ei ~i cele patru fiice fuses era crutare, Cum aceasta versiune nu era suficienta penrru a-i cataloga pe bolsevici ca asasini violenti si a castiga simpatia Occidentului fata de Rornanovii martiri, la incepurul lui 1919 a avut loc 0 alta ancheta.

Nikolai Sok010v fusese nurnit noul anchetator oficial al "cazurilor de importanta exceptionala", iar disparitia Intregii familii Rornanov cu siguran~a constituia un astfel de eveniment de imporranta exceptionala pentru Rusia revolutionara. Pe terenul minei, Sokolov a gasit probe zguduitoare, precum 0 mica mchizatoare si 0 agrafa indoira folosite de tarevici drept cadige de pescuir, pietre pretioase care Iusesera cusute In lenjeria marilor ducese si schelerul unui catel, probabil al Tatianei. Dar singurele ramasite urnane descoperire au fost mici fragmente de oase si degetul rerezat al unei fernei Tntre doua varsre, mai tarziu identihcara ca hind Alexandra. Unde se aflau Insa celelalre cadavre?

La sfar$i tul verii lui 1919, cand cauza albilor parea sa fie pierduta, Sokolov a parasit Rusia si In cele din urrna a ajuns In Europa. De-abia in 1924 a dar publiciratii descoperirile sale, dezvaluind 0 imagine a brutalnarii sovietice pe care la acea vreme lumea era deja pregatita sa 0 creada. Intre limp, In 1921, presedinrele sovietului din Ekaterinburg, Pavel Bikov, I~i publicase propria versiune despre ultimele zile ale tarului, confirrnand decesul intregii familii.

Relatari contradictorii

Tirnp de trei sferturi de veac concluzia lui Sokolov, cum ca lntreaga familie fusese ucisa in noaptea de 16 spre 17 iulie 1918, a eonstituit un subiect de

controversa pemru cercetatorii acestui caz, care au semnalat 0 serie de contradicrii, Spre exernplu, cand bolsevicii au anunrat pe 19 iulie executia fostului tar, tot ei au declarat ca Alexandra si cop iii sai "au fost dusi Intr-un loc sigur", versiune de altfel data publicitatii [Jacm zile mai rarl.iu la Ekaterinburg, De asemenea, prin toarnna lui 1918, bolsevicii negociau cu Germania schimbarea Alexandrei, printesa de o.ri.gine. germana, si a copiilor sai Cll prizonieri polinci rusi,

Unul dintre prirnii vizitarori srraini care au sosir la Ekarerinburg dupa pretinsul masacru a fost Sir Charles Eliot, consulul britanic pentru Siberia. Dupa 0 discutie eu anchetarorul principal al albilor, Eliot si-a inforrnat superiorii ca, dupa toare aparentele, pe data de 17 iulie fostatarina si copiii ei parasisera Ekaterinburgul cu trenul. In aceeasi perioada, fratele Alexandrei, marele duee Ernst Ludwig von Hesse, i-a trim is vesti prin Suedia neutra unei alte surori din Anglia, rnarchiza de Milford Haven, asigurand-o ca Alexandra este In siguranta. Se presupune ca sursa lui era un agent secret german din Rusia.

Insa cand fosta tarina si copiii ei nu au mai fost vazuti, iar raportul lui Sokolov a fost publicat, con-

La st!inga, presupusu! pluton care i-a executat pe Nicolae !ifomiLia sa; sageata rosie il indica pe Iakov Iurousei.

Destinul unei fomi/ii 95

cluzia privind moartea mrregii familii a inceput sa fie treptat acceptata, Multi oarneni care pretindeau a fi supravietuitori ai acestui teribil masacru au fost considerati impostori; legenda conform careia Romanovii nu ar fi pierit in acea noapte a fosr catalogata drept pura fantezie.

o examinare mai atentd

Dupa trecerea mai rnultor deeenii parea putin probabiI ea aeest raport oficial sa se poata schimba. Totusi, la inceputul anilor '70, ziaristii britanici Antony Summers si Tom Marigold au descoperit rapoartele oficiale ale anchetei lui Sokolov. Studiind documentele, Summers ~i Marigod si-au dat seama ca Sokolov nu nurnai ca ornisese anumite marturii importante (nu interogase eel putin un martor ocular), dar probabil ca si falsificase 0 alta intormatie.

In primul rand, exista 0 telegrams codata rrimisa la Moseova pe 17 julie care confirma moartea intregii familii. Aceasta a fost anexata dosaruIui de-abia in ianuarie 1919, dupa ee prirnul anchetator fusese inlocuit si inainte ca Sokolov sa-i ia locul, Putea fi telegrama un fals convenabil?

Peretele camerei de fa parter in care se crede cd au fost impuga{i Romanovii a fost spulberat

de explozie; telegrama ciftatd care anunta crima (;'05),

este posibi! sd fi fost un fitls.

\

\.

Mai existau ~i probele din mina parasita. Sokolov gasise Inspaimantatorul deget rerezar si scheletul catelului dupa luni de la savarsirea asasinarului. In rnina puruse fi aruneat orice animal de talie mica, iar apoi sa fie idenrificar drept ca~elul Romanovilor. Iar daca degetul chiar aparrinea fostei tarine, unde erau celelalre ramasite parnantesti?

Scbelete

In 1988, 0 data cu noua politica sovietica de transparenta, au iesit la suprarata dovezi uimitoare,

Un fost anchetator de politic si regizor rus, Geli Riabov, a reusit, la sfar~itul anilor '70, sa dea de urma copiilor lui Iakov Iurovski (vezi pagina 92). Fiul lui Iurovski i-a mcredintar lui Riabov un document nestiut pana la acea data, care eonsemna ce se intarnplase cu cadavrele dupa executie, Conform raportului, aeestea fusesera taiate In buca~i ~i aruncate impreuna eu cateva grenade lntr-o mina abandonata, care 1n5a nu se prabusise din cauza exploziei. Iurovski s-a speriat crezand ca albii ce se apropiau vor gasi eadavrele, asa ca le-a dezgropat ~i le-a mutat in alta parte.

Noua inforrnatie I-a pus in rniscare pe Riabov, care, nernaiputand sa a$tepte un climat politic adecvat, a actionat imediat, Sapand noaptea pentru a nu fi vazut, ajutat de un istoric local si de un geolog care s-au urcat intr-un eopae pentru a identifica traseul neclar al vechiului drum strabarut de camionuI ce ducea rarnasitele pamantesti, Riabov a descoperir primele oase. Peste cativa ani a descris senzatia pe care a avut-o gasind aceste "oase negre $i verzui, eu semne ale arsurilor de acid. Unul dintre cranii era gaurit".

Riabov si-a facut publica descoperirea in 1988. Dar confirmarea oficiala nu a venit decat in iulie 1991, dupa ce arheologii rusi au examinat situl, Au fost dezgropate noua schelete. Cinci dintre de s-au dovedit a apartine aceleiasi familii - Nicolae, Alexandra $i trei dintre eei cinci copii. Cdelalte patru, separate, erau probabil ale doctorului Botkin ~i ale celor trei servitori. StiinW modems a ajutat la elucidarea rnisterului, Intii prin imaginile computerizate (comparand craniile Cll fotografiile), apoi printr-un proces de comparare a gendor cunoscut sub nurneie de analiza ADN. Printul Philip al Angliei, a carui bunica din partea marnei era sora bunicii rarinei Alexandra, a donat 0 proba de sange, Rezultatul a fost asernanarea acesteia eli probele culese de la cele patru schelere, identificate acum unanim ca apartinand Alexandrei si eelor trei fiice. De asernenea, In 1993 arost confirrnata ~i provenienra craniului, ca fiind allui Nicolae.

Dar Alexei si Anastasia? Sa fi fost corpurile lor arse in totalitate? Sau au evadat? Pamanrul Rusiei probabil mai ascunde inca ramasitele lor pamantesti,

-------- ---_

96 Mom in imprejurari suspecte

Triunghiul regal

La numai 25 de ani, noua regina a Angliei era 0 mireasd de riiunit

pentru oricare dintre printii Europei. Dar fa Curtea ei nu era nici un secret ea exista doar un singur fovorit: lordul Robert Dudley.

Avea ea puterea sa dept'ijeasca un obstacol major ji sa il ia pe acesta in cdsdtorie?

Ariit ratal, cit ~i bunicul sau fusesera exeeurari pemru tradare, dar averile lordului Roben. Dudley au Inceput sa sporeasca 0 data cu urcarea Elisabetei I pe tronul Angliei la 17 noiembrie 1558.

Nascuti in aceeasi zi cu 25 de ani in urrna, cei doi fusesera prieteni din copilarie, iar in timpul domniei surorii vitrege a Elisaberei, regina Maria, Dudley i~i vanduse din proprierati pemru a 0 sprijini pe printesa dizgratiara. Acum, unul din primele acte dare in cali rate de regina a fost acela de a-l nurni pe Dudley seful grajdurilor regale, 0 pozitie Inalta la Curte. Cand a traversat Londra 11 zile rnai tarziu pentru a lua In stapauire Turnul Londrei, Elisabera era Insotita de inalrul, chipesul si brunetul Dudley - poreclit "Tiganul" de catre detractorii sai,

Regina a continuat sa-i confere acestuia ill alte favoruri, daruindu-i parnanruri, 0 licenta de a exporta produse din lana fara raxe si locotenenta asupra casrelului si padurii Windsor. Nu-l scapa niciodata din ochi, Iaudandu-i frurnusetea si inteligenta in fata oricui ar fi ascultat si aparandu-l de critici, Cand i s-a prezentat 0 lista cu propuneri de ambasadori, Elisabeta a taiat imediat numele lui Dudley; era evident ca dorea ca acesta sa raman a. la Curte. In primavara, ambasadorul spaniol scria ca Dudley detinea 0 pozitie privilegiara Ia Curte, in asa rnasura incit facea doar ceea ce dorea; "se spune chiar ca Maiestarea Sa Il viziteaza in tncaperile sale zi si noapte", adauga el.

Printre grijile cele mai mari ale tinerei regine se numara casatoria si preocuparea de a avea un rnosteniror la tron. Tara! sau, Henrie al VIII-lea, ~i scandalizase tara si rnai toata Europa cu cele sase casatorii si a lasar regatul sfa~iat de dispute privitoare la succesiune, In eei 11 ani scursi de la moarrea acesruia, Anglia fusese condusa de unieul sau fiu, firavul Eduard al Vl-lea, morr la varsta de 16 ani; de nepopulara sa £iiea mai varstnica, Maria, care a domnit doar 5 ani fara sa lase vreun mosrenitor; iar aeum de Elisabeta, fiica celei de a doua sotii a lui Henrie, nefericita Anne Boleyn.

Petitorii europeni nu s-au lasat rnult amp ~teptati: un print suedez, ducele de Saxonia, neporul regelui Spaniei. Dar poate ca Elisabeta nu era interesata. de astfel de aliante straine si voia in schimb sa-si aleaga un mire englez? Cine alrul ar fi 0 alegere mai buna decar propriul favorit, lordul Dudley?

Incomoda Amy Robsart

In calea uniunii dintre Elisabeta ~i Dudley exista un obsracol: tanarul ~i chipesul cavaler era deja casatorit. Cu nona ani 'in urma, la scurr (imp dupa ce implinse 17 ani, Dudley 0 luase 'in casarorie pe Amy Robsart, singurul copil al unui nobil de tara si rnostenitoarea unei averi considerabile. Printre participanrii la nunta s-a nurnarat si Elisabeta, la acea vreme doar printesa si departe Inca. de tronul ce avea sa-i revina mai tarziu. Desi la incepur perechea r== fericica, Dudley era tot mai arras de viara de Curte de la Windsor si i~i lasa sotia singura la tara pentru perioade tot mai lungi de tirnp. Din casatorie nu rezultase niei un copil,

La vrernea cand incepusera sa circule zvonurile despre ranarul iubit al reginei si poate viitor sot, nevasta acesruia locuia pe un domeniu langa Oxford, la aproxirnativ 75 de kilornetri nord-vest de Londra. Irnpreuna. cu servitorii, ocupa mai rnulte incaperi la • Cumnor Hall, 0 fosta rnanastire locuira de alee doua familii.

Linistea pastorala de la Curnnor Hall a fost Intrerupra brusc in ziua de durninica 8 seprembrie 1560 de pregatiri1e de plecare 1a targlll de tara care se tinea In sarul vecin, Abingdon. Lady Dudley le daduse liber slujitorilor pentm a putea parricipa la sarbaroare, dar ea se hotarase sa raman a acasa, In locuinra aproape pustie, Sean, cand slujitorii s-au intors, au fost Intampinati de 0 priveliste cumplita: stapana lor zacea rnoarta, cu gatul frant, la picioarele scarii ce ducea din tncaperile ei in holul principal.

Triunghiu! regal 97

Amurgul unei iubiri

Au urrnar imediat zvonuri urate care II implicau pe Dudley in rnoartea sotiei sale, asa ca regina a fost nevoita sa-l 'indeparteze de la Curte pana la finalizarea anchetei. "Nu am cum sa rna dezic de clevetelile pe care stiu (;1 lumea rea le va raspandi, de cat intr-un singur fel, faeand ca adevarul gol-golut sa iasa Ja iveala", scria Dudley. Dar care era adevarul? Rivala Elisabetei, Maria, regina Scotiei, se pare ca ar fi spus:

"Regina Angliei vrea sa se marite eu grajdarul ei, care si-a ucis sotia ca sa a poara lua de nevastal"

Elisabeta a poruncit ca toata Curtea sa poarte doliu dupa lady Dudley, iar doua saptamani mai rarziu era inmormantata dupa serviciul religios in capela regala. In cele din urrna lordul Dudley a fost absolvit de toate acuzatiile cu privire la rnoartea sotiei si i s-a permis sa revina la Curte. Rarnasese inca favoritul reginei si, scapat acum de povara unei sotii nedorite, mai era considerat de unii ca posibil consort al acesteia.

Cat despre nefericita Amy Robsart, fusese ea victirna unui accident sau a unei uneltiri? Isroria, ca §i ancheta intreprinsa la vremea respectiva; pare sa II gaseasca nevinovat pe lordul Dudley. Se stia ca sotia sa suferea de cancer la san si adesea fusese auzita rugandu-se la Dumnezeu sa 0 scape de chin. In fazele 'inaintate ale bolii, cancerul adesea afecteaza si coloana slabind-o, astfel Incat pana si eel mai mic soc

Elisabeta J iii aratd aftctiunea pentl'u lordul

Robert Dudley, alaturdndu-i-se intr-un dans de Curie plin de antre;l.

poate duce la frangerea gamlui. Alunecarea pe scara ar f pumt provoca moartea prernatura.

Cu Amy Robsart disparuta convenabil de pe scena, regina era iibera sa aleaga intre casatoria cu Dudley si o viata de Ilirturi ~i arnanari - oprand pentru eea din urrna, Cateva luni mai tarziu ii acorda lui Dudley titlul de come de Leicester; dar cand acesta a Incercat sa-si exercite puterea la Curte, l-a admonestat cu asprime: "Nu voi rolera aici decat a singura srapana, si nici un stapan." Dudley a continuat sa 1':1- mana In serviciul reginei vreme de Inca trei decenii, riscand Insa - ell oarece bravura - sa starneasca nemultumirea reginei prin doua casatorii ulterioare.

Cat despre Elisabeta, si-a tinut regarul si chiar Intreaga Europa in suspans cu privire la intentiile sale de casatorie vreme de 45 de ani - chiar si dupa ce a trecut de varsta la care ar mai fi putut avea copii. Iar, spre sfaqitul secolului, si-a luat un nou favorir, mult rnai tanarul Robert Devereaux, come de Essex. Dar nici pe acesta nu a dorit sa 71 ia de sot, iar cand Devereaux a incercat sa puna mana pe putere, a po runcit sa fie arestar ~i executat, Regina Fecioara, cum era numita, a murir In 1603, necasatorita ~i fara copii, fiind urrnara la tron de fiul Mariei, regina Scoriei,

98 Morti in fmprejurdri suspecte

i~ ~

A

Ingropat intr-un mormdnt anonim

Uncopil-minune i1.~ lumea muzicii,. WolfKang Amadeus Mozart a ;'2Ceput sa cdnte pentru aristocratia Europei ji #-a campus primele lucrari fa varsta de sase ani.

30 de ani mai tdrzitc; aflat la apogeul carierei, a murit dupa 0 scurtd suferinfd la Viena.

Fusese oare otrauit?

De-abia in 1964 s-a descoperit cd recviemul neterminat al lui Mozart fusese comandat de contele von Walsegg, cu ocazia mortii sotiei sale La inceputul anului 1791.

D ecenii mai tarziu, I So~hie. Ha:ibel~ :or~ mar mrca a sonei lui Mozart, Constanze, i~i mai amintea Inca strania premonitre. In prima duminica din decembrie 1791, se aHa in buc.tt1rie, unde pregatea 0 cea.<jdi de cafea pentru mama sa. Cu 0 zi Inainte fusese la

Viena ca sa-si viziteze cumnarul care se imbolnavise, dar revenise cu vesti trnbucuratoare. Acum, in cimp ce astepta sa fiarba cafeaua, Sophie privea fix, di7!uta pe

gan_duri, flacara aprinsa a unei Jamp! eu gaz si se gandea Ja sotul suferind al surorii sale. Deodata flacara s-a stins "compler, de pardi n-ar fi fost niciodara aprinsa", avea sa scrie ea mai tarziu, "Nici rnacar 0 scanteie nu a mai rarnas pe fitilul principal, ~i totusi nu se faeuse nici un pic de curenr - pot sa jill." Cuprinsa de un presentiment ingrozitor, a fugit la mama sa, care a. sfatuir-o sa se intearca acasa Ia Mozarr fara lnrarziere.

Constanze si-a imampinat sora cu un sentiment de usurare, povestindu-i ca Mozart avusese 0 noapte agitata, si a rugat-o sa rarnana. ".Ah, draga mea Sophie, cat rna bucur ca ai venit, a spus muzicianuL Trebuie sa. stai la uoapte aici si sa vezi cum mOL" Langa el se afla un rana. asistent nurnir Sussmayr, caruia Mozart Ii dadea instructitmi pentru a incheia ultima sa compozitie, un recviern. A fost chemar un preot, apoi un medic, care a recornandar ca bolnavului sa i se puna. pe fruntea nerbinte comprese reel; la 12:55 dimineata, pe data de 5 decernbrie 1791, Mozart rnurea .. Peste nici doua luni, fostul copil-rninune ~i proline compozuor arf Implinit 36 de ani.

Mereu in lipsa de bani, Mozart Iucrase intr-un ritm febril pemru a meheia comenzi importanre pe care

le primise ill cursul anului, iar prietenilor ~i rudelor le parea rensionat si epuizat de prea multa munca, Dar cand a cazut la pat pe 20 noiembrie, nimeni nu a banuit di putea fi verba de 0 boala fatala.. Georg Nikolaus Nissen, cd de-al doilea Sat al

lui Consraoze, a consemnat simptomde In biogra£a pe care i-a dedicat-e cornpozirorului in 1828. .Boala a inceput cu umflarea mainilor si picioarelor, ~i 0 aproape rota-

la incapacitate de a se misca; apoi au urmat varsaruri brusre, ~i aceasta se nurneste febra miliara acura .. " Diagnosricul a fOS1 confirmat ill registrul oficia] de decese al orasului Viena.

Mozart insusi banuia ceva necurat la mijloc. Cu cateva saptarnani inainte sa moara, i-a spus lui Constanze ca fusese otravit: "Cineva mi-a dar aeq.uo toJfana ~i a calcularexact data cand voi muri .. u: 0 orrava inodora ~i eu actiune lema, pe baza de arsenic, .. oequa toffizna Y~i tragea numele de fa Giulia Tofina, 0 vrajiware iraliana din secolul al XVII-lea, care invenrasepotiunea si 0 vindea asa-zisilor criminali, Mozart ajunsese sa creada ca recviernul, pe care i-I cornandase un necunoscut, era destinat propriilor sale funeralii.

Pe 31 deeembrie 1791., un ziar berlinez informa asupra monii compozirorului ~i specula ill privinra cauzei acesteia, "Deoarece rrupul i se umflase dupa moarte, s-a crezut dilUsese otravit," In nisre lnsemnari nedatate, fiul mai mare al lui Mozart, Carl Thomas, i~i arnintea ca trupul tatalui sau era atat de urntlat ~i mirosul de putretacrie atat de puternic, incat nu s-atacut nici 0 autopsie, Spre deosebire de majoritarea cadavrelor care se racesc si devin inerte, corpul lui Mozart a camas moale ~i elastic, asemeni celor morti prin otravire,

Dar cine sa fi dorit moartea lui Mozart? Vaduva nu dadea credit zvonurilor despre 0 posibila otravire si nu a numit nici un suspect. Astfd ca povestea a fost curand data uitarii - pentru a fi insa reluata cu accente drarnatice, (rei decenii mai tarziu, de nimeni alrul de cat de rivalul care ar fi putut foarte bine sa-i doreasca lui Mozart sfar~itul.

Invidia lui Salieri

Cu numai cinci ani mai varstnic decat Mozart, Antonio Salieri fusese nurnit In 1774 compozitor Ia Curtea imparatului Iosif al II-lea, la varsta de numai 24 de ani. Cand Mozart a ajuns la Viena ~apte ani mai rarziu, italianul era eel mai de searna muzician al capitalei austriece, exrrem de apreciar de aristocralie si favorit printre prerentiosii melomani ai orasului. Salieri era un cornpozitor facil :;;i prolific, printre elevii sai avand sa se numere mai tarziu Beethoven, Schubert si Franz Liszt. Dar In Mozart el a recunoscut imedi~t un rival, un geniu al carui talent nu avea cum sa-l egaleze vreodata, Putini erau cei care se Indoiau In cercurile artistice vieneze de invidia pe care o ave a Salieri fata de Mozart, iar acesta din urrna nu facea nici un secret din disprerul pe care-l nutrea pentru compozirorul Curtii.

Salieri a trait sa vada intreaga Viena sarbatorind 50 de ani de la numirea sa 'in cali tate de cornpozitor al Currii in 1824. Dar ell un an Inainte facuse 0 de-

,

....:'l" ~f..~

. "J"

'~

Ingropat intr-un morrndnt anonim 99

claratie surprinzatoare. In octombrie 1823 un elev de-al lui Beethoven, Ignaz Moscheles, i-a facut 0 vizita batranului Salieri, la acea vreme internar intr-un spital de la marginea orasului.

Nereusind sa vorbeasca decat In franturi de fraza si preocupar de moartea sa irninenta, Salieri a jurat ca "nu este nici un strop de adevar In acest zvon absurd; stii, cum ca l-as fi otravit pe Mozart". La mijloc era doar rautare, i-a spus lui Moscheles; "spune lurnii ... ca batranul Salieri, care va rnuri curand, ti-a spus asa". 0 luna mai rarziu Salieri a Incercat sa se sinucida, Cei care l-au vizitat pe patul de moarte povesteau ca delira despre rolul pe care l-ar fi avut 1n moartea lui Mozart si voia sa-si rnarturiseasca pacatul. Mult apreciatul cornpozitor al Curtii avea sa moara anul urrnator,

Portretul neterminat allui Mozart de mai jos dateazd din 1789 sau 1790 fi este lucrarea lui Joseph Lange, sotul Aloysiei, sora mai mare a lui Constanze.

Aceasta din urmd sustinea ca era cea mai fidela l'eprezentare a compozitorului.

Doar un catel insoteste dricul lui Mozart in desenul din )·tanga, gdsit printre hdrtiile lui Ludwig van Beethoven. lnmormdntarea aceasta rdmdne unul din misterele ce au invdluit moartea prematurd a Lui Mozart.

j

100 Mort: in imprejurari suspecte

Biograful italian al lui Haydn, Giuseppe Carpani, a lncercat sa salveze onoarea comparriorului sau, A cautat un medic care fusese consul rat In faza finala a bolii lui Mozart ~i a obrinur de la acesta diagnosticul de febra reumatica, Daca Mozart fusese otravit, a :i:ntrebat Carpani, unde erau dovezile? "Inuti! sa rnai Intrebati. Nu exisra nici 0 proba, ,';>i este imposibil sa se mal ga.seasca una vreodata." Dupa moartea sotului ei, Consranze si-a rrirnis frw sa srudieze cu Salieri. Intrebat despre zvonul conform caruia eompozitorul Curtii IT otravise tatal, baiarul a dedarat ca Salieri nu-l ornorase pe Mozart, dar In schimb "nll Incape Indoiala ca Ii otravise viata cu intrigi", Salieri insusi se pare ca ar f spus ca. era paeat ca. Mozart murise atat de dinar, dar pentru ceilalti compoziwri nu era un lucru tocrnai rau: daca ar fi trait mai mult, "nimeni nu ne-ar fi dar vreo coaja de paine penrru rnunca noastra",

Gelozia unui SO!

Un al doilea suspect In banuira crima a fost Franz Hofdemel, un confrate din Ioja masonica careia Ii apartinea compozitorul, a carui [mara. si aaagatoare sotie, Magdalena, s-a numarat printre ultimii elevi ai lui Mozart. La cateva zile dupa rnoartea lui Mozart, Hofdemel si-a atacar eu salbarieie sotia Insarcinata, mutiland-o ~i des-

Vreme de ten deceniu inaintea mortii sale suruenite in 1791, Mozart a flst riualul lui Antonio Salieri (sus), reputatul compositor italian de fa curtea fmpdratului losif ai Il-lea. Muzica sa, cdndua fndragitii, em: ileum doar rareori mterpretaut.

figurand-o ell loviruri de cutit pe fata, gat ~i brate, dupa care si-a luat viata, Magdal.ena a supravieruit si cinei luni mai rarziu dadea nasrere unui copil despre care gurile rele spuneau cii. ar fi fost allui Mozart.

Sora rnai mare a lui Mozart, Maria Anna, a remarcar fa un moment dar ca fratele ei dadea lectii de rnuzica tinerelor femei doar clod era Indragostit de acestea, Iar ani mai tirziu, rezervarul Ludwig van Beethoven a refuzat sa cante in fata Magdalenei deoarece "exiscase 0 ptea mare intimitate inrre ea ~i Mozart". Totusi, din observariile concernporaniiorsi din scrisorile care ne-au rarnas de .Ia el, Mozart pare sa-i fi fostfidd lui Constanze, ~i nu exista nici 0 dovada despre vreo aventura extraconjugala. Tn cele din urrna, imparateasa Maria-Luiza s-a interesat personal de tragedia Magdalenei, lucru putin probabil sa se petreaca daca at .fi existat vreo urma de suspiciune cu privire la parernitatea copilului,

Riizbunm'ea francmasonilorf

In lunile de dupa moartea lui Mozart, mai circula inca un zvon: cornpozitorul ar fi fost pedepsit pentIU ell. dezvaluise secrete francmasonice In Flautul ftrmecat. Aceasra opera alegoriea a avut prerniera la Viena pe 30 seprernbrie 1791, cu Mozart Insusi [a pupirrul orchestrei, si a repunat un rnaresucces de public, dar .'Ii de critica. Printre adrniratori se numara .'Ii Salieri, care l-a insotit pe Mozart la 0 reprezenratie ulrerioara ~i - dupa cum i-a seris Mozart eu mandrie lui Constanze - i-a declarat ca nu mai vazuse un "spectacol atat de fmmos si incantator".

Desi unii dintre confratii franemasoni ai lui Mozart poate au fost surprinsi de Flautu! fennecat, cornpozitorul ~i libretistul sau, Emmanuel Sehikaneder, au folosit opera pentru a propaga idea1urile de curaj, dragoste .'Ii frarernitare ale societarii secrete in randurile unui public mai largo Subiectul a fost tratat eu intelegere, respect si 0 nota de buna dispozrtie,

Francmasonii din Viena nu numai ca nu au fost ofensati de opera, dar chiar i-au comandat lui Mozart .~i 0 cantata, pe care acesta a eompus-o in careva zile 'intre premiera Flaatulu: fermecat si izbucnirea bow fatale. La cateva zile dupa moartea lui Mozart, rnarele maesrru al lojii din care acesta facea parte i-a adus un omagiu numindu-I "cd rnai iubir .'Ii valoros" dintre rnembrii sai si s-a referit Ia trecerea sa 1n nefiinra ca 1a ,,0 pierdere ireparabila", In 1792 franemasonii din Viena au organiz.at un spectacol de binefacere eu canrata, In beneficiul vaduvei si al fiilor lui Mozart.

o fnmormdntare griibitd

Cum In momemul mortii sotului sau Constanze era strarnrorata financiar, ea a ales eea rnai necostisitoare inmormanrare: s-a estimat ca ar .fi fast verba de 301 de

ingropat intr-un mormdnt anonim 101

...

In decernbrie 1784 Mozart a fost p:imit 'intr-o mica loja masonica vreneza cunoscuta sub nurnele de Binelacerea, care rnai tarziu a fuzionat Cll principala loja din capitala austriaca, Noua Speranra Incoronara. Avandu-si originea in ghilda mcdievala a pietrarilor si constructorilor de caredrale, francmasoneria s-a deschis ~i catre alte profesii la inceputul seealului al XVIII-lea ~i s-a raspandit rapid din Al:glia pe tot cuprinsul Europei.

In vrernea lui Mozart, a fi primit in randurile organiza~iei intelectuale exclusivisre reprezema a recunoastere a succesului si 0 onoare mult ravnita. Tanarul cornpozitor participa cu entuziasrn la ritualurile masonice si a cornpus muzica pentru ceremoniile secrete. Intr-o scrisoare trirnisa In 1787 tatalui sau, marturisea ca societatea II ajutase sa-si depaseasca tearna de rnoarte.

Dar francmasoneria a fast atacara initial de Biserica romano-catoiica, iar

Francmasonii: 0 societale secreta amenintata

ulterior de a serie de conducatori

autocrati preCllm imparatul IosiE al Il-lea, care privca ell ingrijorare cre~terea puterii acesteia si i-a cerur politiei austricce sa-i supravegheze atent activitatile. Ultima opera scrisa de Mozart, Flautu! ftrmecat, se do rea un omagiu, dar ~i a pledoarie pentru organizatia amenintata.

In Statcic Unite, francmasoneria se bucura de a raspandire la fel de mare si-i nurnara printre primii sai membri pe George Washington ~i Benjamin Franklin. Misterioasa disparirie ir; 1826 a lui Willianl Morgan, cetatean al starului New York, care divulgase secrete legate de loja carcia Ii aparrinea, a dus la a investizatic care a revelar ca multi inalti functionari erau francmasoni. Ca reactie, din randurile unui partid politic antimasonic au fast alesi unul sau doi guvernatori si au fast norninalizati candidati In CUlSa pentru alegerile prezldenriale din 1832 ~i 1836.

in aceastd picturd inj'dtiidnd a intrunire masonicd fa Viena in juruf anului 1790, prin!u! Miklos Esterhdzy (in haina rosie)

prezideaza ca maestru de ceremonii.

dolari. Pe data de 7 decernbrie, Ia ora 2:30 dupa-arniaza, trupul neinsutlerir a fost dus la caredrala St3mul Stefan, unde cativa apropiati - printre care se banuieste cJ ~i Salieri - au partieipat la slujba Intr-o capela laterala. Ploaia arnestecata cu zapada se spune ca ar fi impiedicar cortegiul sa insoteasca drieul pana la cimitirul St. Marx, aflat la jurnatate de ora. distanta; astfel ca nimeni nu a fost de fa\a ca sa poata nota locul in care a fost depus rrupul in rnormantul anonim, In realitate, dupa cum a consemnat UIl cronicar al vremii, 7 decembrie fusese 0 zi blanda de iarna, chiar dacJ incetosata,

Constanze, care mai tarziu a explicat ca ea erezuse ca biserica se va oeupa de punerea unei cruci sau a unei pierre la morrnantul sotului ei, nu s-a ingrijit in riici un fel de' mormantul lui Mozart. De-abia in 1859 a fost ridicat un monument funerar In cimitirul Sfa.ntul Marcu, amp las area sa facandu-se cu totul alearoriu.

Presupunerile medicilor

Moartea misrerioasa a lui Mozart si inmormantarea pripita au constiruit subiectul unor speculatii ~i dezbateri intense vreme de doua secole. In 1966, un medic elvetianpe nume Carl Bar a respins ca arnatoristic ~i Iipsit d~ofesionalism diagnosticul de "febra rniliara acuta" pus la vremea respectiva. Bazandu-se pe dovezi rarnase de la rnedicul lui Mozart, doctorul Nicolaus Closset, Bar a sugerat ca de vina fusese fe-

bra reurnatisrnala, 0 afeqiune neintectioasa caracterizata prin inflarnatii dureroase ale incheieturilor, In 1984 un air medic, Peter J. Davies, a publicat 0 analiza ~i mai documentata a istoriei medicale a lui Mozart )i a bolii sale fatale.

In 1762, anul in care geniul muzical in varsta de sase ani a avut concertul sau de debut ~i )i-a rnceput activitatea cornponisrica, Mozart a contractat 0 infeqie streptococica 0 sistemului respirator. Efectele unei astfel de infeqii pot aparea luni de zile, chiar ani rnai tarziu, Copilul a suferit ulterior de amigdalita, febra rifoida, variola, bronsita si hepatica de tip A. In 1784, la trei ani de la sosirea sa la Viena, compozitorul a avur de infruntat 0 boala grava, ell simptome care includeau varsaturi violente ~i febra reurnatisrnala inrlarnatorie.

Doctorul Davies si-a incheiat analiza asupra srarii de sanarate a eompozitorului concluzionand ca moartea ii fusese cauzata de 0 cornbinarie de infectie streptococica coritractata in tirnpul unei epidemii, blocaj renal provocat de 0 hipersenzitivitate cunoscuta ca sindromullui Schonlein-Henoch, 0 hemoragie celebrala si 0 bronhopneumonie grava. Printre efectele secundare ale blocajului renal, consemna doctorul Davies, se numara depresia, tulburari de personalitare si halucinatii - ceea ce poate explica morbida convingere a lui Mozart ca fusese otravit si ca recviemul ramas nererminat Ii fusese comandat pentru propria inmorrnantare.

102 Marti in imprejurilri suspecte

--------------_-----

Asasin singuratic sau conspiratiei

intr-o zi care nu ua fi uitatd ureodatd de contemporanli uremii,

pre~edintele John F. Kennedya flst impUfcat la Dallas, in Texas .. Asasinul afost prins rapid, dar ucis in fota camerelor de teleuiziune douii zile mai tdrziu,

La un sfert de secol dupii eueniment, teoriile despre 0 posibila conspiratie mai circuld incd.

Pr~edi. inrele fusese a¥e.rtizat sa nu piece la Dallas, deoarece se stia ca in ace! oras ultraconservator avea multi adversari influenti, tnsa. John F. Kennedy nu a Iuat 111 seama aceste avertismente. Era important sa-si consolideze pozitia polirica in Texas ~j sa came sprijinul unor oameru puterrucl precum guvernatorul John Connally, pen tru eandidatura sa la alegerile din anul urmator, candidatura inca neanuntata la acea vreme, Dupa sosirea la Love Field In Dallas, pr~edintele ~i sotia sa jacqueline li s-au alaturar guvematorului ~i doamnei Connally, ocupand Iocurile din spate ale unei rnasini decapotabile, al doilea vehicul dinrr-un convoi ce strabatea orasul; Kennedy urma sa {ina un discurs cu ocazia unui dineu ofieial.

In timp ce oarnenii iesiti pe strazi ovationau, Nellie Connally s-a intors spre presedinre ~i a exclamat: "Nu pure? spune ca Dallasul nu va iubeste." La ora 12:30, convoiul de rnasini a incetinit pentru a coo spre dreapta, iar apoi spre stanga, inainte de a intra intr-un pasaj rriplu pe autostrada ce II ducea Ia desrinatie. Un agent din prima rnasina i-a spus ~feru1ui: "rnca cinci minute ~i am ajuns." Intr-una din masinile din spate secretara presedintelui, Evelyn Lincoln, a remareat: "Gande~te-te putin, am traversat intreg Dallasul si nu a avut loc niei o dernonstratie de protest." 0 localnica a ras: "Nu SUl1- tern chiar atat de raj", a raspuns, Un reporter din masina presei, cicind prost placuta de pe cladirea de carami-

da rosie care se zarea in futa a 1ntrebat: "Ce naiba este aiei, un «Depozir de c:Irti»?" Un anume Abraham Zapruder, care se aHa intre depozirul de carti si pasajul In directia caruia avansa convoiul, si-a indreptat camera de luat vederi spre autornobilul presedintelui. Un alr trecaror, Charles Brend, l-a ridicat In sus pe fiul sau de cinci ani pemw a-I saluta pe presedinte, Vazandu-l, Kennedy a zambit si i-a facur semn eu mana.

Deodata au izbucnit Impuscarurile. Un glont a trecut prin garnl presedinrehii, iar apoi mai departe prin spatele, pieprul, incheietura dreapta ~i eoapsa stanga. a guvernatorului Connally. Kennedy si-a dus mainile la gat; Connally, plin de sange, s-a prabusit peste sotia sa pe scaunele din fat~t Auzind tiparul guvernatorului, doarnna Kennedy s-a 'intors speriata spre presedinte in timp ce un al doilea glont Ii spulbera acestuia partea de sus a eraniului.

John F Kennedy: Era oare Mafia in spatele acestui asasinat? Sau tinta realif a lui Oswald. era de fapt Connally, guvernatond T 'exasului?

Patruzile

Asasinarea celui de-al 35-1ea presedinte al Statelor Unite, la 22 noiernbrie 1963, a uimit lntreaga natiune §i intreaga lume. Milioane de oameni de pe intinsul planetei si-au petreeut cea mai mare parte a acelei vineri, preeum ~i urmatoarele trei zile 'in Iata televizoarelor, privind uluiti scenele care au urmat acelei tragedii ..

La dteva minute Lee Harvey Oswald paraseste Depozitul de carte scolara, de unde trasese cele doua focuri de la 0 fereasrra aflata intr-un colt al cladirii la etajul sase. La ora 1: 15 dupa-amiaza Oswald 11 Impusca pe politistul din Dallas J.D. Tippit, care 11 retinuse pemm interogaroriu. Manari oculari cheama fortele de politie si le mdruma spre cinemarograful unde Oswald se refugiase. Arestat pentru uciderea lui Tippit, iar apoi acuzat de asasinarea lui Kennedy, Oswald neaga cea de a doua acuzatie, este silit sa ia asupra sa crima cornisa de altii, declara el,

La ]2:38 dupa-amiaza, cam] cu numarul 2474(l - un barbar alb suferind de a rana provocara de 0 arrna de foc -, este intern at la Parkland Memorial Hospital, spre care rnasina prezidentiala se tndreprase in goana. La camera de garda este chemat un preat, iar la ora doua medicii declara moartea presedintelui, Ignorand obiectiile autorirarilor locale, agentii Serviciilor Secrete depun rrupul intr-un sicriu ~i Il rransporta la Love Field. In mai putin de 0 ora, Lyndon B. Johnson depune juramanrul de presedinte in fata judecatoarei Sarah T. Hughes. Langa trupul lui Kennedy la bordul avionului presidential Air Force One, se afla Jacqueline Kennedy In taiorul ei roz srropit cu sange, Cortegiul prezidential ajunge in aceeasi seara la Washingmn D.C., un de esre efecrua[a 0 autopsie la Bethesda Naval Hospital.

Sirnbata 23 noiernbrie, doamna Kennedy alege 10- cul de Inmormantare pentru sotul sau la Cimitirul National din Arlington; funeraliile nationale sunt programare pentw luni. In Dallas, Oswald este supus unui interogatoriu de trei ore despre crimele comise.

,&asin singuratic sau conspiratie? 103

La cererea directorului F.B.I., J. Edgar Hoover, Oswald urrneaza sa fie transferat duminica de la sediul politiei din Dallas la biroul sefului de politie al disrrictului. In timpul transrerului, eu purin Inainte de pranz, un angajat al unui dub de noapte din Dallas, un anume Jack Ruby, iese dintr-un grup de reporteri sositi la futa locului si il Irnpusca pe Oswald - in vazul imregii nariuni care urrnarea evenirnenrul la televizor. Dupa propriile declaratii, a action at spoman, pemru a razbuna moarrea presedintelui ~i a 0 scuti pe Jacqueline Kennedy de calvarul unui proces la Dallas.

Luni 25 noiembrie, la ora 9 dimineata, un sfert de rnilion de oarneni au trecnt prin fata catafalcului pe care era expus trupul lui Kennedy, in dadirea Capitoliului. Doamna Kennedy a cerut ca edificiul sa fie tinut deschis toata noaptea pentru a perrnite accesul populatiei. Dupa serviciul funerar de Ia catedrala St. Matthew la care a participat cardinalul Cushing din B05mn si la care au asistat multi dintre liderii internationali ai momenrului, Kennedy a fast inrnormantat la Arlington. Doamna Kennedy a aprins 0 Ilacara vesnica la rnormant.

lndoieli cu privire La explicatiile oficiale

Chiar in dirnineata rnortii sale, presedinrele Kennedy a facut 0 rernarca rulburaroare catre consilierul sau Kenneth O'Donnell. "Daca cineva vrea sa impuste un presedinte, a 5pUS el, nu e 0 treaba prea complicad. TO[ ce ai de facm e sa te sui pe 0 cladire inalta cu o arrna cu luneta, ~i nimeni nu poate face nimic." Si COt in acesti termeni a fost descris asasinatul in rapor-

in acest cadru dimr-un film de amator care

a surprins momentul asasinatului, un agent al Seruiciilor S(CTete sare spre mil/ina in timp ce doamna Kennedy se ridied de pe lacul din spate fntinzdnd 0 mana pentru a cere ajutol'. Masina preziden;ialit pleaca apoi in ·vitezd pentru a duce victimele

fa spital.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->