Sunteți pe pagina 1din 20

SISTEME DE CONDUCTE

DIN POLIPROPILENA – PP
GEORG FISCHER
Piping Systems

Reprezentanta Georg Fischer


Cuprins

1. Introducere

2. Caracteristicile materialului PP

3. Calitatile deosebite ale sistemelor de conducte din PP - Georg Fischer

4. Recomandari generale

5. Dimensionarea conductelor

5.1. Durate de serviciu - curbe de regresie


5.2. Dilatare termica
5.4.1. Calculul dilatarii termice
5.4.2. Calculul si pozitionarea sectiunilor deformabile
5.4.3. Recomandari pentru conductele incastrate in beton
5.5. Sprijinirea tronsoanelor de conducte

6. Instructiuni de imbinare prin termofuziune, cu mufe si cap la cap

7. Standarde si normative respectate

Anexe

1. Certificat International IQNET


2. Certificat ISO 9001
3. Certificat TUV
4. Normativ DVS 2207/11 – sudura PP cap la cap
5. Decizia Biroului Federal German nr.182 din 1.03.89, pentru utilizare PP-H in
scopuri potabile
6. Certificat de conformitate conducte DEKA
7. Documente de omologare - Portugalia
8. Certificat AENOR, Madrid - Spania
9. Agremente tehnice - ROMANIA

2
1.Introducere
Sistemele de distributie a apei in exteriorul si interiorul cladirilor sunt complexe si
necesita atât experienta, cât si o selectie atenta a materialelor utilizate.
Scopul este de a proiecta un sistem de conducte pentru apa rece si calda
menajera care sa fie usor de utilizat si montat.
Sistemul in polipropilena PP oferit de Georg Fischer +GF+ este complet integrat
si robust, existând trei tipuri posibil de utilizat, complet compatibile intre ele :
- PP – homeopolimer – PP-H
- PP – copolimer bloc – PP-B
- PP – copolimer random – PP-R
Georg Fischer recomanda pentru sistemele de conducte in primul rand tipul PP-H,
datorita durabilitatii sporite si a rezistentei mai mari la agenti corozivi. Un alt avantaj este
factorul de siguranta 2,1 considerat la acest tip.
Cele trei sisteme pot fi combinate fara nici o restrictie de sudura termoplastica,
cap la cap sau prin mufare.
Toate cele trei sisteme pot fi utilizate in industria alimentara si in scopuri potabile.
Georg Fischer este liderul mondial in fitinguri pentru sistemele de conducte in
diverse materiale inca din 1858.
In domeniul materialelor termoplastice, Georg Fischer este considerat un pionier
si, in prezent, cel mai renumit producator cu cele mai avansate tehnologii din lume.
Testarea de laborator este una din cele mai renumite in lume pentru materialele
plastice, existând totodata preocupare pentru cercetare si dezvoltare de noi produse si
tehnologii. Echipamentele si instrumentele de testare sunt de ultima ora si aceasta face
posibila efectuarea celor mai sofisticate incercari.
Acestea toate, impreuna cu cel mai inalt standard tehnologic de productie si
legislatie, conduc la garantarea celor mai bune produse pentru utilizatori.
Georg Fischer reprezinta :

• calitate
• experienta
• durabilitate si incredere

2. Caracteristicile materialului PP
Conductele, fitingurile si robinetii acestui sistem de conducte de distributie apa
rece si calda menajera sunt realizate din PP-R sau PP-H. Durata lunga de serviciu (50
ani) si rezistenta la presiuni si temperaturi ridicate sunt asigurate prin calitatea
materialului.
Acest material este cel mai potrivit pentru fabricarea de conducte si fitinguri pentru
instalatiile sanitare de apa rece si calda menajera, dar si pentru instalatiile de incalzire si
climatizare. Datorita proprietatilor materialului si a calitatii productiei rezulta urmatoarele
avantaje :

• durata de viata foarte lunga - 50 ani


• stabilitate dimensionala la temperaturi ridicate
• fiabilitate maxima

Valorile din Tabelul 1 sunt rezultatele testelor efectuate pe probe extrudate, dupa
96 ore de depozitare, in conditii normale, de camera 23/50 (2) DIN 50014.
3
Tabelul 1
Proprietatile fizice si mecanice pentru PP

Proprietati ISO DIN Unit.masura Valori


Index de curgere ISO 1133 DIN 53735
MFI 190/5 Procedure 18 Code T g/10 min 0,4
MFI 230/2,16 Procedure 12 Code M g/10 min 0,25
MFI 230/5 Procedure 20 Code V g/10 min 1,25
Densitate la 23°C ISO/R 1183 DIN 53479 g/cm3 0,90-
0,91
Rezilienta ( Charpy )
23°C ISO 179/2D DIN 53479 kJ/m2 nr.
- 30°C ISO 179/2D Scala normala kJ/m2 40
Rezilienta la crestare
23°C ISO 179/2C DIN 53453 kJ/m2 25
- 30°C ISO 179/2C Scala normala kJ/m2 2,5
Rezilienta ( Izod )
23°C ISO 180/1C - kJ/m2 nr.
- 30°C ISO 180/1C - kJ/m2 28
Rezilienta la zgâriere
23°C ISO 180/1A - kJ/m2 23
- 30°C ISO 180/1A - kJ/m2 2,5
23°C ASTMD 256 - kJ/m2 27
- 30°C ASTMD 256 - kJ/m2 4
Testare la tractiune
Test de elasticitate ISO 527 DIN 53455 N/mm2 27
Elasticitate la intindere Viteza inaintare Viteza inaintare % 11
Elongatie la rupere - % >800
Modul de elasticitate E ISO 527 DIN 53457 N/mm2 900
Elasticitate la intindere la ISO /R 537 DIN 53445 N/mm2 450
tensiuni tangentiale Metoda A
Presiunea la indoire 3,5% ISO178 test 5.1 DIN 53452 N/mm2 24
Test duritate Brinell ISO 2039 DIN 53456 N/mm2 49
(H358/30) (H 358/30)
VICATA/°C Punct de topire ISO 306 DIN 53460 °C 135-145
Stabilitate dimensionala la ISO 75/B DIN 53461 °C 75
incalzire °C
Rezistenta superficiala DIN 53482 Ω >1013
Rezistivitate DIN 53482 Ωcm >1016
Coeficient dielectric DIN 53483 - 2x104
Constanta dielectrica relativa DIN 53483 - 2,3
Rigiditate dielectrica ASTMD 149 kV/mm 75
Conductivitate termica la 20°C 52612 W/mK 0,22
Factor expansiune termala VDE 0304 (1-4) mm/m°C 0,15
Caldura specifica Kj/KgK 2,0

3. Calitatile deosebite ale sistemelor de conducte din PP

4
Câteva din avantajele deosebite ale sistemelor de conducte din PP Georg Fischer, in
comparatie cu sistemele conventionale sunt ilustrate mai jos :

1. Reducerea semnificativa a timpului de instalare-montare.


In comparatie cu sistemele traditionale ( din metal, de exemplu AQUASYSTEM)
se poate conta pe o reducere a timpului de montare cu cel putin 30%.

2. Rezistenta la fenomenul de electroliza.


Rezistenta electrica ridicata a sistemelor de conducte din PP (10 Ohm cm)
garanteaza o conductivitate electrica foarte scazuta. Riscul ca fitingurile si
conductele sa fie strapunse datorita curentilor vagabonzi este practic nul.
Majoritatea substantelor chimice care pot fi prezente in apa sau in beton nu ataca
PP; in cazurile in care sunt uitlizate substante speciale va rugam sa contactati
fabricantul pentru detalii suplimentare.

3. Pierderile de sarcina ( presiune ) in conducte si fitinguri.


Suprafata interioara a conductelor si fitingurilor are o rezistenta la frecare foarte
scazuta, prin comparatie cu sistemele traditionale. Aceasta face posibila reduce-
rea pierderilor de sarcina distribuite si locale ( vezi diagramele urmatoare).

4. Prevenirea depunerilor.
In special la temperaturi ridicate, la sistemele traditionale din otel, se produc
depuneri de carbonat de calciu pe peretii interiori ai conductelor, diminuându-se
sectiunea de curgere si prin urmare micsorarea debitului.
Sistemele de conducte din PP Georg Fischer nu permit formarea depunerilor pe
peretii interiori.

5. Conductivitate termica scazuta.


Conductivitatea termica a PP este foarte mica si, prin urmare sunt reduse pier-
derile de caldura in sistemele de distributie apa calda si instalatiile de incalzire
traditionale.
Aceasta nu inlatura conditiile normate de izolare a conductelor, dar contribuie
important la imbunatatirea izolatiei.

6. Durata lunga de serviciu.


Sistemele de conducte Georg Fischer din PP sunt concepute si realizate pt. a
asigura o durata de serviciu garantata de 50 de ani, in conditiile de utilizare in
sistemele de distributie apa rece si fierbinte conform cu Tabelul 4 si Fig.2.

7. Siguranta sanitara si lipsa toxicitatii.


Toate materialele utilizate de Georg Fischer la sistemele de conducte pentru
alimentari cu apa, sau cele care sunt in contact cu apa, sunt certificate ca netoxice
si sunt corespunzatoare utilizarii in aplicatii pentru apa potabila (L 102).

8. Rezistenta la abraziune.
Comparativ cu sistemele traditionale din otel (ex. AQUASYSTEM), PP asigura o
mare rezistenta la abraziune si prin urmare conduce la o durata de serviciu foarte
lunga.

9. Reducerea zgomotului.

5
Materialul utilizat are un indice de reducere a zgomotului foarte ridicat si absoarbe
undele sonore limitând astfel transmiterea lor prin conducte. Pentru o reducere
foarte eficienta a zgomotului urmatoarele recomandari trebuie urmarite:
• conceptia si proiectarea corespunzatoare a sistemelor de distributie;
• selectarea corecta a diametrelor si tipurilor de fitinguri utilizate;
• alegerea corespunzatoare a robinetilor de lavoare;
• peretii suport pentru conducte trebuie sa aiba un coeficient de
compresiune de 220 kg/m2;
• foarte importanta este alegerea unor robineti pentru obiectele sanitare cu
un nivel de zgomot sub 20 dB (A) in conformitate cu standardul DIN
52118.

4. Recomandari generale

• Lumina ultravioleta (UV)


La fel ca majoritatea materialelor
plastice, PP nu trebuie expusa la soare,
chiar daca razele UV sunt stabilizate.

• Temperaturi scazute
La temperaturi in apropiere de 0°C,
materialul devine casant si deci trebuie
evitate loviturile in conducte. Daca este
probabila inghetarea apei in conducte, se
recomanda golirea acestora, deoarece
prin cresterea de volum se pot produce
fisurari sau ruperi ale conductelor.

• Etanseizarea la imbinarile cu
fitinguri metalice
Nu se recomanda imbinarea PP-R cu
fitinguri conice sau cu fitinguri
necorespunzatoare dimensional.
Fitingurile Georg Fischer sunt din alama
speciala tip OT 58, iar filetul este realizat
cu mare precizie astfel incât strângerea
este foarte usora.

• Curbarea conductelor
6
Raza minima de curbura trebuie sa fie de
8 ori mai mare decât diametrul conductei.
In acest scop incalziti partea care trebuie
indoita utilizand un jet de aer cald -
uscator de par sau un ehipament
corespunzator.
Nu utilizati incalzirea cu flacara.

• Transport si depozitare
Imaginile de mai jos sugereaza câteva modalitati de transport si depozitare.

GRESIT CORECT

5. Dimensionarea conductelor
7
5.1. Durata de serviciu - curbe de regresie

Curbele de regresie afecteaza durata de serviciu functie de presiunea de lucru,


temperatura si alti factori de stress ( vezi fig.2)

Fig.2 Curbele de regresie - Daplen BEC 6006

Formula care combina acesti parametrii este :


R = P x ( d - s) / 2s
unde : P - presiune maxima la interior
d - diametrul exterior al conductei
s - grosimea peretelui
R - stress exterior
Tabelul 4

8
Durata de serviciu functie de parametrii maximi de operare

Temperatura Durata de Tipul de teava


apa serviciu PN 10 PN 16 PN 20
SDR 11 SDR 7,4 SDR 6
S5 S 3,2 S 2,5
Presiune maxima, bar
1 17,6 27,8 35,0
5 16,6 26,4 33,2
10º C 10 16,1 25,5 32,1
25 15,6 24,7 31,1
50 15,2 24 30,3
1 15 23,8 30,0
5 14,1 22,3 28,1
20º C 10 13,7 21,7 27,3
25 13,3 21,1 26,5
50 12,9 20,4 25,7
1 12,8 20,2 25,5
5 12,0 19,0 23,9
30º C 10 11,6 18,3 23,1
25 11,2 17,7 22,3
50 10,9 17,3 21,8
1 10,8 17,1 21,5
5 10,1 16,0 20,2
40º C 10 9,8 15,6 19,6
25 9,4 15,0 18,8
50 9,2 14,5 18,3
1 9,2 14,5 18,3
5 8,5 13,5 17,0
50º C 10 8,2 13,1 16,5
25 8,0 12,6 15,9
50 7,7 12,2 15,4
1 7,7 12,2 15,4
5 7,2 11,4 14,3
60º C 10 6,9 11,0 13,8
25 6,7 10,5 13,3
50 6,4 10,1 12,7
1 6,5 10,3 13,0
5 6,0 9,5 11,9
70º C 10 5,9 9,3 11,7
25 5,1 8,0 10,1
50 4,3 6,7 8,5
1 5,5 8,6 10,9
5 4,8 7,6 9,6
80º C
10 4,0 6,3 8,0
25 3,2 5,1 6,4
1 3,9 6,1 7,7
95º C
5 2,5 4,0 5,0

5.2. Dilatarea termica


9
5.2.1. Calculul elongatiei prin dilatare termica

La proiectarea si instalarea conductelor din plastic este important a se calcula


dilatarea termica care poate fi cauzata de diferenta intre temperatura de lucru si cea de
pornire.
Pentru a calcula aceste variatii se utilizeaza Fig.3 si Tabelul 5

∆L = L x ∆T x δ
(mm) (m) (°C) (mm/m°C)
Fig.3 Diagrama de calcul a elongatiei

Tabelul 5
10
Tabel cu valori calculate ale elongatiei termice la PP-R

Lungimea Diferenta de temperatura


tevii ∆T (°C)
L (m) 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0,1 0,15 0,30 0,45 0,60 0,75 0,90 1,05 1,20 1,35
0,2 0,30 0,60 0,90 1,20 1,50 1,80 2,10 2,40 2,70
0,3 0,45 0,90 1,35 1,80 2,25 2,70 3,15 3,60 4,05
0,4 0,60 1,20 1,80 2,40 3,00 3,60 4,20 4,80 5,40
0,5 0,75 1,50 2,25 3,00 3,75 4,50 5,25 6,00 6,75
0,6 0,90 1,80 2,70 3,60 4,50 5,40 6,30 7,20 8,10
0,7 1,05 2,10 3,15 4,20 5,25 6,30 7,35 8,40 9,45
0,8 1,20 2,40 3,60 4,80 6,00 7,20 8,40 9,60 10,80
0,9 1,35 2,70 4,05 5,40 6,75 8,10 9,45 10,80 12,15
1,0 1,50 3,00 4,50 6,00 7,50 9,00 10,50 12,00 13,50
2,0 3,00 6,00 9,00 12,00 15,00 18,00 21,00 24,00 27,00
3,0 4,50 9,00 13,50 18,00 22,50 27,00 31,50 36,00 40,50
4,0 6,00 12,00 18,00 24,00 30,00 36,00 42,00 48,00 54,00
5,0 7,50 15,00 22,50 30,00 37,50 45,00 52,50 60,00 67,50
6,0 9,00 18,00 27,00 36,00 45,00 54,00 63,00 72,00 81,00
7,0 10,50 21,00 31,50 42,00 52,50 63,00 73,50 84,00 94,50
8,0 12,00 24,00 36,00 48,00 60,00 72,00 84,00 96,00 108,00
9,0 13,50 27,00 40,50 54,00 67,50 81,00 94,50 108,00 121,50
10,0 15,00 30,00 45,00 60,00 75,00 90,00 105,00 120,00 135,00
11,0 16,50 33,00 49,50 66,00 82,50 99,00 115,50 132,00 148,50
12,0 18,00 36,00 54,00 72,00 90,00 108,00 126,00 144,00 162,00

5.2.2. Calculul si pozitionarea sectiunilor deformabile

Important:
• Daca temperatura de
lucru este mai mare decât
temperatura initia-la,
conducta se alunges-te. In
caz invers, conduc-ta se
contracta.

• Diferentele de alungire
trebuie limitate de puncte de
prindere fixe si mobile.
Desenele din figuri reco-
manda modalitati de prin-
dere fixa (PF)si mobila (PS)

11
• Când nu este spatiu
pentru bucla de dilatare
folositi metoda din ultima
figura (LBF = brat flexibil de
expansiune).

Diagrama din fig.4 permite calculul marimii „a“, adica lungimea bratului flexibil de
expansiune care face posibila atenuarea variatilor de lungime.

Fig.4 Diagrama de calcul pentru lungimea LBF - „a“

5.2.3. Recomandari pentru conductele incastrate in beton

a) este preferabil sa se utilizeze conducte preizolate pentru a preveni zgârieturile


ce pot apare ca urmare a deplasarilor la variatii de temperatura.
Normativul italian - Act 373 - si alte recomandari impun izolarea conductelor de
apa fierbinte indiferent de coeficientul lor termic. In acest caz este important :
• calculul exact al lungimii bratului flexibil de expansiune
• pentru izolare se utilizeaza un material compresibil (vata minerala, etc.)
care combinata cu bratul flexibil permite dilatarea termica.

b) conductele din PP pot fi de asemenea inglobate in beton deoarece conductele


pot prelua sarcini axiale suplimentare ce pot apare din dilatarile termice.
In astfel de cazuri, eforturile din conducta si fitinguri trebuie calculate astfel
incât sa nu existe tensiuni interioare mari care sa conduca la fisurari.

12
Este de asemenea important sa nu existe goluri dupa acoperirea conductei cu
mortar, pentru ca acestea constituie zone de sectiune slabita.
Aceleasi consideratii se aplica si conductelor pozitionate intre 2 puncte fixe.

5.3. Sprijinirea tronsoanelor de conducta

Conductele din material plastic necesita suporti din loc in loc, distanta de prindere
fiind functie de mai multi factori cum ar fi : temperatura, presiunea, diametrul si
materialul.
In toate cazurile, diametrul interior al bridei de prindere trebuie sa fie mai mare
decât diametrul exterior al conductei astfel incât sa permita deplasarea conductei in caz
de dilatare termica.
Pentru informare se poate folosi tabelul 6.
Conductele orizontale pot fi sprijinite pe jgheaburi sau alte profile, aceasta putând
fi si o solutie mai economica.

Tabelul 6
Distante minime pentru prinderi

Material d Distanta intre 2 prinderi in cm


si PN mm 20°C 30°C 40°C 50°C 60°C 70°C
20 75 75 70 65 60 50
25 85 85 85 80 75 65
PP 32 100 100 95 90 85 80
PN 20 40 110 110 105 100 95 90
50 130 125 115 110 105 100
63 150 145 140 125 120 110
75 170 165 160 150 145 120
90 180 175 170 165 160 130
110 190 185 175 170 165 140

6. Instructiuni pentru imbinarea prin termofuziune


A. Sudarea prin mufare

6.1. Pregatirea

1. Odata ce masina de termofuziune este


pornita, se verifica temperatura mansonului
radiatorului, care trebuie sa fie situata intre
253°C si 274°C. Aceasta operatie trebuie
facuta cu creioane de temperatura.
Cel galben se topeste la 253°C.
Cel rosu se topeste la 274°C.
Temperatura de fuziune variaza intre 253°C si
273°C, când creionul galben se topeste si cel
rosu nu se topeste, temperatura este perfecta
pentru fuziune.
13
2. Dupa controlarea temperaturii mansonului
radiatorului, curatati mansonul cu o cârpa
curata. Aceasta operatie trebuie repetata
dupa fiecare sudura.

3. Taiati conducta in unghi drept, daca este


necesar indepartati bavurile.

4. Sanfrenati capatul conductei pâna la jumatate


din grosimea ei (recomandat pentru diametre
mai mari de d 40) pentru o imbinare mai
usoara (câteodata conducta poate avea
tolerante mai mari decât fitingul).

5. Curatati fitingul in interior si conducta in


exterior (prezenta prafului poate cauza o
fuizune imprecisa).

6.2. Sudura

1. Marcati conducta, pâna la adâncimea de patrundere in interiorul mansonului


radiatorului, si fitingul (v. tabel). Marcarea trebuie sa ramana vizibila in timpul incalzirii
si unirii.

Dimensiunea Grosimea minima Adâncimea de


conductei a peretelui patrundere
mm mm mm
20 3,4 14
25 4,2 16
32 5,4 18
40 6,7 20
50 8,4 23
63 10,5 26
75 12,5 28
14
90 15,0 31
110 18,4 33

2. Incalziti capatul conductei si manseta fitingului. Timpul de incalzire incepe când


conducta si fitingul sunt puse in radiator. Dupa ce au fost incalzite, la timpul potrivit,
extrageti, incet, in pozitie orizontala, conducta si fitingul din radiator.
Urmariti tabelul alaturat :

Dimensiunea Grosimea minima Timp de


conductei a peretelui incalzire
mm mm sec.
20 3,4 6
25 4,2 7
32 5,4 8
40 6,7 12
50 8,4 18
63 10,5 25
75 12,5 30
90 15,0 40
110 18,4 50

3. Uniti conducta si fitingul verificând ca marcarea sa ramâna vizibila. Partile sudate


manual (conducta si fiting) pot fi inca presate pe directie axiala când cuplarea este
completa (a nu se rasuci in timpul sau dupa cuplare)
Timpul de contact - in acest timp partile de unit (fiting si conducta) trebuie sa ramâna
fixate fara nici o posibilitate de rotire.
Timpul de racire - partile sudate ( conducta si fiting ) pot fi ajustate pâna la racire.
Pentru detalii vezi tabelul alaturat :

Dimensiunea Timpul de Timp minim de


conductei sudura racire
mm Sec Min.
20 4 2
25 4 3
32 6 4
40 6 4
50 6 5
63 8 6
75 8 8
90 10 8
110 10 8
4. Controlul fuziunii. Dunga exterioara a sudurii trebuie controlata. Dunga trebuie sa fie
prezenta de jur-imprejurul conductei.

Tabelul 7
15
Tabel cumulativ al valorilor

Diametrul Grosimea minima Adâncimea Timp de Timpul de Timp minim de


conductei a peretelui de patrundere incalzire sudura racire
mm mm mm sec. sec min.
20 3,4 14 6 4 2
25 4,2 16 7 4 3
32 5,4 18 8 6 4
40 6,7 20 12 6 4
50 8,4 23 18 6 5
63 10,5 26 25 8 6
75 12,5 28 30 8 8
90 15,0 31 40 10 8
110 18,4 33 50 10 8

B. Sudarea cap la cap


6.3. Metoda de sudura cap la cap

Tehnologia de sudare consta in incalzirea suprafetelor de imbinat, conducta si fiting,


pana la temperatura de fuziune, si sudarea prin aplicarea unei presiuni mecanice, fara
utilizare de materiale aditionale. Rezultatul este o imbinare omogena. Sudura cap la cap
se executa numai cu masini specializate care permit incalzirea si mai ales reglarea si
aplicarea presiunii necesare fuziunii. Desenul de mai jos ilustraza principiul termofuziunii
cap la cap.

Sudura cap la cap se


executa NUMAI de personal
bine calificat.

6.4. Cerinte generale

Regula generala este ca numai materiale similare se pot suda. Conducta si fitingul
trebuie sa fie cu aceiasi grosime de perete. Indicele de curgere la topire trebuie sa fie in
limitele urmatoare :
PP conducte si fitinguri de la 0,4 la 0,8 g/10min.
Sudura cap la cap se executa numai de personal bine calificat.

6.5. Unelte si echipamente necesare

Sudura cap la cap necesita o masina specializata, impreuna cu uneltele uzuale de


lucru cu conducte de plastic – cutter conducta, fierastrau cu ghidaj, dispozitive curatat si
sanfrenat, etc.

16
Cerinte pentru masina de sudura
- elementele de prindere trebuie sa asigure fixarea ferma, fara deteriorarea
suprafetei conductei sau a fitingului
- ovalizarile posibile trebuie sa poata fi compensate si asigurata centrarea
perfecta
- partile de sudat trebuiesc mentinute ferm in aliniament
- masina trebuie echipata pentru planarea suprsfetelor de sudat
- masina trebuie sa fie suficient de robusta pentru a absorbi presiunea generata
in procesul de sudare, fara deteriorarea sudurii
- suprafetele elementului de incalzire trebuie sa fie plane si paralele; variatia de
temperatura pe suprafete nu trebuie sa depaseasca 10ºC ; masina trebuie
reglata si utilizata conlorm recomandarilor fabricantului

Masinile de sudura cap la cap de productie Georg Fischer +GF+ acopera


domeniul d40 – d1200 mm, oferind multe alte facilitati fata de cerintele minim necesare.

6.4. Reguli generale

-este necesara protejarea locului de sudura impotriva intemperiilor : vant, ploaie si


ninsoare ; la temperaturi sub 5ºC si peste 45ºC sunt necesare masuri de asigurare la
locul sudurii a temperaturii recomandate de fabricantul echipamentului
-acoperirea zonei de sudura in cazul unui soare puternic, asigura o incalzire
uniforma pe toata circumferinta
-capetele conductei, opuse zonei de sudare, trebuie obturate ori de cate ori este
posibil, pentru impiedicarea unei raciri accelerate datorita curentului format

6.5. Pregatirea sudurii

Aceasta sectiune trebuie considerata cu atentie maxima, deoarece afecteaza


calitatea sudurii.
6.5.1. Elementul de incalzire se regleaza la temperatura conforma tabelului de mai jos.
Se recomanda verificare temperaturii la inceputul sudarii si din timp in timp pe parcurs.
Elementul de incalzire este sensibil la actiunea vantului. Verificarea se executa cu
creioane de temperatura sau cu termometre specializate.

Material PP PE PVDF
Grosime perete 4 6 8-12 14-205 toate Toate
Temperatura 210 205 200 195 200-220 230±8

Curatirea elementului de incalzire


-se curata cu o hartie uscata inainte de fiecare sudura
-se evita contactul cu solul (praf)
-se protejeaza de vant si praf in intervalul dintre suduri

6.5.2. Planarea si operatiuni anexe. Toate componentele fixate in masina se planeaza


simultan. Patrunderea nu trebuie sa depaseasca 0,2 mm, iar procesul se termina cand
toata circumferinta este procesata. Se indeparteaza bavurile din interiorul conductei sau
fitingului cu o perie. Se interzice cu desavarsire atingerea cu mana a suprafetei de
fuziune, altfel trebuind curatarea cu servetele degresante. Odata suprafetele planate, ele
se pun in contact, iar diferentele pe orice directie nu trebuie sa depaseasca 0,5 mm. Se

17
verifica aliniamentul, abaterea maxima fiind 10% din grosimea peretelui. Daca se
efectueaza refacerea aliniamentului, se repeta obligatoriu si procedura de planare.
Important : planarea se executa numai imediat inainte de fuziune.

6.5.3. Reglarea presiunii de fuziune. Sudura cap la cap necesita diferite presiuni de
aplicat atat pe perioada de « egalizare » si « fuziune », cat si pe durata « incalzirii ».
Specificatiile sunt functie de grosimea peretelui si se regasesc in diagrama si tabelul de
mai jos.
Nota : se va consulta si norma internationala, unica acceptata la nivel European,
DSV2207 (vezi anexa)

Procesul de sudură/ DVS 2207/ 11 Tabele orientative

Temperatura elementului de încălzire 210 ˚C ± 10 ˚C

1 2 3 4 5
Grosimea Egalizare Încălzire Înlocuirea Îmbinarea Răcirea
nominală a
peretelui Grosimea (0,01 N/mm2) Durata până Durata răcirii la
cordonului de la atingerea presiunea de
material topit presiunii de îmbinare
după egalizare (la îmbinare
0,10N/mm2) p=0,10 N/mm2±
0,01

mm. mm. (valoarea sec. sec. sec. min. (valoarea


minimă) (durata minimă)
maxima)
‹ 4,5 0,5 ‹135 5 6 6
4,5 – 7,0 0,5 135 – 175 5-6 6-7 6 – 12
7,0 – 12,0 1,0 175 -245 6-7 7 - 11 12 -20
12,0 – 19,0 1,0 245 – 330 7-9 11 - 17 20 – 30
19,0 – 26,0 1,5 330 – 400 9 - 11 17 - 22 30 – 40
26,0 – 37,0 2,0 400 – 485 11 - 14 22 - 32 40 - 55
37,0 -50,0 2,5 485 – 560 14 - 17 32 - 43 55 – 70

18
Pentru grosimi de perete intermediare valorilor din tabel se procedeaza prin
interpolare.
Pentru aplicarea corecta a fortei de egalizare si fuziune se va reduce la minim
forta de frecare a conductei prinsa in partea mobila a masinii.

6.6. Procedura de fuziune

Dupa atingerea temperaturii de fuziune la elementul incalzitor, acesta se plaseaza


in masina si se preseaza partile de sudat, la presiunea indicata, pana la obtinerea unui
guler pe toata circumferinta, la dimensiunile indicate in tabelul de mai sus.
Se reduce presiunea aproape de 0 (0,01N/mm2), si se mentine pe durata timpului
de incalzire. Dupa expirarea timpului se indeparteaza piesele, se ridica elementul
incalzitor (fara sa fie atins de piese) si se preseaza rapid cele 2 parti incalzite. Timpul de
schimb nu trebuie sa depaseasca valorile din tabel.
Piesele in contact trebuie rapid aduse la presiunea de fuziune si mentinute la
aceasta valoare pe toata durata timpului de racire. Presiunea poate necesita reglari pe
aceasta perioada.
In urma sudurii se formeaza un guler dublu pe toata circumferinta, iar valoarea
« K » trebuie sa fie pozitiva.

6.7. Proba de presiune

Toate sudurile de pe traseu trebuiesc lasate la un timp complet de racire. Ca regula


generala empirica, proba de presiune se executa la interval de 1 ora de la ultima sudura.

19
Gama tipo-dimensionala pentru conducte, fitinguri si vane este conform cataloagelor de
produse ale fabricantului.
9. Standarde si reglementari
DIN 8077 Conducte PP - dimensiuni
DIN 8078 Conducte PP - standard de asigurare a calitatii
DIN 16962 Conducte si fitinguri din PP pentru instalatii de presiune
DIN 2999 Fitinguri cu insertie metalica filetata
DIN 1988 Standarde pentru instalatii de apa potabila
DIN 4109 Standarde pentru instalatii de reducere a zgomotului
DIN 8076 Fitinguri cu insertie metalica
DVS 2207 Reglementari de sudura pentru materiale termoplastice
DVS 2208 Masini si echipamente pentru sudura termoplastica
DIN 16887 Functionare sub presiune pentru perioada lunga de timp
DWGW - GKR Caracteristici organoleptice
ÖNORMB 5014 Teste pentru materiale in contact cu apa potabila

Sursa materialului: Manual Tehnic Georg Fischer +GF+

Traducere in Limba Romana :

Reprezentanta Georg Fischer Piping Systems

Bucuresti, Str. Giuseppe Verdi nr. 9A


Tel. 021 230 53 80
Fax: 021 231 74 79
Emal: office@rorgeorgfischer.ro

20