Sunteți pe pagina 1din 3

Unde se duc milioanele de euro destinate romilor?

14 August 2010
Confruntate cu absenţa de progrese pe frontul integrării romilor, ţările de destinaţie şi
ţările de origine îşi aruncă vina
una alteia. Iar Bruxelles-ul este din ce în ce mai deranjat de faptul că proiectele pe care le
finanţează nu avansează, sau o fac prea încet, scrie Le Monde.

Cerută de către Franţa, Italia şi Suedia - susţinute de către preşedinţia belgiană a Uniunii
Europene - dezbaterea asupra integrării romilor în Europa nu găseşte soluţie la
Bruxelles. Pierre Lellouche, secretar de stat francez pentru afaceri europene, ceruse cu
câteva săptămâni în urmă o dezbatere "urgentă" asupra "unei probleme reale de care este
timpul să ne ocupăm serios, scrie publicaţia franceză Le Mond, citată de presseurop.eu.

Evocând problemele de delincvenţă ale minorilor, dar şi reţele de prostituţie şi trafic de


copii, cu care Franţa este confruntată, Lellouche a pus la stâlpul infamiei fluxul de
"persoane care nu doresc să se integreze", responsabilitatea ţărilor de origine ale
romilor (dintre care 9 milioane au un paşaport european) sau relativa inactivitate a
Comisiei de la Bruxelles care, sublinia secretarul de stat, cheltuieşte totuşi mulţi bani
pentru integrarea lor. Suedia a continuat cerând "un plan de acţiune strict" prevăzut să
răspundă acestei "situaţii alarmante".

Toţi ochii

pe România

Alături de Bulgaria (750.000 de romi, potrivit estimărilor) şi Slovacia (500.000 de romi),


România - cu 537.000 de romi în mod oficial, dar cu aproape 2 milioane în mod real - a
fost ţinta principală a criticilor. Ea a promis între timp să acţioneze. A fost numit un
secretar de stat însărcinat cu problema repatrierii romilor. Dar, simultan, executivul de
la Bucureşti a protestat împotriva distrugerii campusurilor din Franţa ca şi a "oprobiului
public" care i-a fost adresat.

Rămâne totuşi un aspect de analizat, şi anume încetineala Bucureştiului în utilizarea


fondurilor europene pentru ajutorarea romilor. Iar această lentoare agasează. Şase
programe, dintr-un total de 9,3 milioane de euro, sunt derulate de Agenţia
Naţională pentru Romi, dar rezultatele sunt prea puţin vizibile. Soarta mizerabilă a
aceStei populaţii o împinge mereu spre emigrare. Proiectele riscă să fie blocate din cauza
întârzierilor. "Comisia ne-a recomandat să reziliem programele care nu avansează pentru
a evita blocarea banilor", afirmă Anca Zevedei, director al Autorităţii de gestiune a
resurselor umane în ministerul român al Muncii. "Comisia vrea să-i ajute pe Romi şi pe
defavorizaţi, dar uitaţi-vă la ce se întâmplă cu proiectele gerate de către Agenţia naţională
pentru Romi...".

Asociaţiile romilor critică atât Franţa, cât şi autorităţile române. "România nu şi-a făcut
treaba", crede Ciprian Necula, responsabil al proiectului "Casa
Romilor". „Statul a permis existenţa reţelelor de trafic uman şi de prostituţie. S-a
mulţumit să pună câteva planuri pe hârtie pentru a face plăcere europenilor", spune el.

"Risipă sau chiar ne-utilizare"

Situaţia de la faţa locului confirmă diagnosticul pesimist al risipei sau chiar al non-
utilizării fondurilor europene. De fapt, România nu reuşeşte să cheltuiască cele 32 de
miliarde de euro de fonduri non-rambursabile pe care Comisia i le-a rezervat din 2007
până în 2013, cu condiţia ca ţara să facă cererea oficială şi să justifice ulterior utilizarea
lor.

Arbitru al dezbaterii asupra romilor, Comisia nu îşi ascunde sentimentul de stânjeneală.


Invitată de Franţa şi de către alţii la "mai multă acţiune", ea obiectează afirmând că a
multiplicat în ultimii ani iniţiativele, urmărind atât integrarea cât şi non-discriminarea.
Dar "integrarea nu va fi efectivă decât odată cu acţiunea dirijată a Statelor, atât la nivel
naţional cât şi regional sau local", subliniază executivul european.

Câteva 13,3 miliarde de euro vor fi cheltuite între 2007 şi 2013, via Fondul social
european, pentru integrarea romilor şi a altor grupuri considerate "vulnerabile". În
România şi Ungaria, jumătate din ajutoarele primite se dirijează spre romi. Banii sunt
distribuiţi diverselor ţări şi de către Fondurile agricole pentru dezvoltare rurală, iar din
mai anul acesta, statele membre pot face apel şi la Fondul european pentru dezvoltare
regională în vederea ajutării minorităţilor, printre care romii, pentru a obţine cu mai multă
uşurinţă un apartament. Cât despre fondurile structurale, ele permit co-finanţarea
proiectelor pentru copii, educaţie sau muncă. În fine, Parlamentul European a alocat 5
milioane de euro pentru lansarea unui proiect pilot de integrare, centrat pe micro-
finanţare şi învăţământ.

"Nu banii lipsesc, ci mijloacele adecvate de a-i utiliza", suspină un înalt funcţionar. Ca
ultim recurs, Bruxelles a lansat două studii presupuse să identifice programele, proiectele
şi politicile de integrare care au reuşit pânaă în prezent.

RADIOGRAFIE

Przekroj: guvernele au deschis sezonul vânătorii de romi

Succesul festivalurilor consacrate muzicii ţigane şi iniţiativele care doresc să facă


cunoscută cultura romă sunt dovezi ale fascinaţiei europenilor pentru lumea ţiganilor.
Totuşi, în mai multe ţări din Europa occidentală, măsurile represive împotriva acestora se
înmulţesc, scrie revista poloneză Przekroj. La sfârşitul lunii iulie, reşedintele francez
Nicolas Sarkozy a evocat "problemele pe care le ridică comportamentul anumitor romi",
şi a preconizat expulzarea celor care provin din străinătate, în timp ce ministrul de Interne
a lansat o campanie de dezafectare a aproape 500 de campusuri ilegale din ţară.
În luna aprilie, Germania a demarat şi ea trimiterea înapoi în Kosovo a 12.000 de romi, în
timp ce Danemarca expulza 400 de indivizi care "reprezentau un pericol pentru
sentimentul de securitate publică" al vecinilor lor.
La începutul lunii iulie, guvernul flamand a transferat mai multe campusuri de romi spre
Valonia vecină.
Guvernul suedez doreşte pedepsirea cerşetoriei în grup prin expulzare şi interdicţie de
sejur timp de trei ani, cerând în acelaşi timp Comisiei Europene să ia poziţie în faţa
situaţiei îngrijorătoare a romilor în Europa.
În 29 iulie, Bruxelles a răspuns în mare că, în materie de expulzare a romilor, statele
membre sunt suverane. O modalitate pentru UE de a se lepăda de problemă

, acuză Amnesty Internaţional, organizaţie potrivit căreia anumite ţări aplică "sistematic
politici anti-romi".
În sfârşit, în 12 august, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a ONU
(CERD) a criticat Franţa pentru "recrudescenţa actelor rasiste" şi pentru politica faţă de
romi.

Articol preluat de pe www.presseurop.eu