VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

v + (−v) = v − v = 0. atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . daca a<0.d’ . AB + 0 = 0 + AB = AB . AA = 0 . w are sens opus lui v . 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . b ∈ R. primul factor se trece scalarul. 4) 1 ⋅ v = v . nu are sens si are modulul egal cu 0. • In cazul vectorilor legati. k ∈ R * . v ∈ V atunci a ⋅ v = w . fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. atunci avem C-A-B sau B-A-C. daca a=0 atunci C=A. un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. w are acelasi sens cu v . u. daca a>0. Defintie: Se numeste versor al unei directii date. Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. al doilea factor fiind vectorul. un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A.v cu proprietatea ca simetrizabile). . atunci w = 0 . daca a=1 atunci C=B. semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. j. semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. d. Observatie: • Prin conventie. a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). daca a=0. AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . la produsul scalarului cu vector. Notatia uzuala a unui versor este i. a(bv) = (ab)v . daca a<0. k . avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. w = a⋅v. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie). in functie de valorile reale ale scalarului. Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie).2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. adica AB = 0 daca A=B. din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ). AB + (− AB) = AB + BA = 0 . u v = k . 4) orice vector v are un opus .…Daca directiei d ii asociem versorul i . daca a=-1. (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v).

b) si B(a’. B( x B .D coliniare si C.B. y A ). y B ). B( x B . Raportul CD C=D. daca directiile d. + An −1 An + An A1 = 0 . necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. (O.C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . avem A1 A2 + A2 A3 + .C. oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). OA + OB . j ) notate A( x A . In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. cu origine comuna O si de versori i si j .Mai mult. deci AB(a'−a. yM = A . daca b=0 atunci v are directia lui i . yG = A 3 3 Relatia lui Chasles. i. CD In cazul in care AB ||CD sau A. Raport de segmente. i.B.. avem OM = . y B ). y C ). avem: OG = in plus. AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . M ( x M .C distincte.C disttincte si coliniare. cu exceptia cazului cand Fie AB. Fie A. B 2 x + xB y + yB . yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. j ) avem punctele A(a. i. j ) un sistem de axe perpendiculare. b) se numeste perechea de OA(a. . .B. Atunci oricare ar fi punctul O. b) . An . daca in reperul ortonormal (O. AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k. y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . y B ). M. AB=k are sens intotdeauna . CD segmente si AB. (a. y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare).D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k . In plus. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . b'−b) .. y A ). In plus. In plus.C). daca in reperul . atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k . C ( xC .D disincte.C. b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j .d’ au versorii i . OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB . respectiv adica exista unic a. Exprimarea vectorului mediana.. Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. j ) avem A( x A . Suma vectorilor mediana intr-un triunghi.B. In acest caz. i. v = a ⋅i + b⋅ j . G ( xG . Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k . CD segmentele orientate asociate lor.b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j . B( x B . j . daca a=b=0 atunci v = 0 . M ( x M . mai general. In plus. y A ). raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A. OA = a 2 + b 2 (O.. j ) avem A( x A . i.B. (O.B. Raport vectorial. Atunci oricare ar fi punctul O. i. Trecerea dintr-un tip de raport in altul. j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a. Oricare A. (O. daca considerm ca punctele A. b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j .

CF bisectoarele unghiurilor A. B. y A ). C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . Alte proprietati. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. in plus.N. mai mult. respectiv AB.P mijloacele laturilor BC. pozitie ai punctelor I. Atunci AM + BN + CP = 0 . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. B( x B . putem afirma ca in orice triunghi punctele H. i. I ( x I . si D ∈ BC . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . i. HBA’C este un paralelogram. Alte proprietati. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . yI = . 2 3 . y C ). DC = babc . C ( xC . alegand pe postul lui O punctul I. daca AD. cum BD = bacc . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . B. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . y B ). BE. EA = abcc . B( x B . AB=c. G.Fie triunghiul ABC si M. B.O sunt coliniare. Atunci. AF = + + + + triunghiului. y C ). CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . daca (O. . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . AB=c. y A ). atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . I ( x I . B. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. CE = abac . deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . respectiv ortocentrul triunghiului. BE = . avem AD = In plus. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . daca AD. H centrul cercului circumscris. BE = . AC=b. avem AD = In plus. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . in plus. Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . j ) avem A( x A . de unde tinand cont de proprietatile produsului. C in triunghi. Analog. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . daca (O. CF bisectoarele unghiurilor A. avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . Din proprietatea centrului de greutate. F ∈ AB . CE = abac . A. Atunci. yI = . G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. . Fie triunghiul BC in care BC=a. A. DC = babc . FB = ca b+a . cum BD = bacc .H. j ) avem A( x A . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . AC=b. Fie triunghiul BC in care BC=a. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . Fie triunghiul ABC si O. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. E ∈ AC . mai mult. C in triunghi. y B ). Exprimarea vectorului bisector in triunghi. C ( xC . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . respectiv AC. AF = + + + + triunghiului. pozitie ai punctelor I. E ∈ AC . Coliniaritatea O.G. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. F ∈ AB . si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . respectiv centrul de greutate. aplicata pentru H. si D ∈ BC . FB = ca b+a . EA = abcc . Analog. alegand pe postul lui O punctul I. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . BE. Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A.G. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 .

CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC .B. y C ) . 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler).D coliniare. A. reciproc concluzia este sau AB || CD. C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O. 3) Daca in sistemul (O. B. avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0.B. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . C sunt coliniare daca si numai daca exista a . Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A. b ∈ R+ *. v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. C ( xC . B. • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC . v. B.• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. C coliniare daca xB − x A yB − y A = . B( x B . b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . v = a'⋅i + b'⋅ j . u. conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a.D coliniare. C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. atunci A. sau 2) Daca exista a . conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . Segmentele AB. y B ). a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j. y A ). 4) u . b b' = .C. AC 2) A. j ) avem A( x A . xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat .C. atunci u . 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. B. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi. i. B. w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). atunci AB ||CD sau A. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). 5) A. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester).

Atunci mijloacele segmentelor AC. BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a.P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . CP = 1 . NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. BP. Atunci AN. bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . B. Concurenta inaltimilor: daca D. deci AG = 2 ⋅ GN . CE = a . C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. O. BN = 1. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ. Analog. Exprimam pe rand vectorii AM . AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . M. Dreapta Newton.G. Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. BD.Q. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 .c = CP PA .Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. 2. N. BD = b . rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang. AF FB c = b . adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. E. Notam a= AM MB . F reprezinta picioarele inaltimilor din A. C ale triunghiului ABC. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB . E.e. B. N ∈ ( BC ). C ale triunghiului ABC. atunci utilizand directa t.b = BN NC . aplicand acum reciproca t. DC EA 4. M ∈ AB . CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. CA=b avem (t. P ∈ AC . N. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . atunci. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . CM concurente in O daca si numai daca A. q. I. Ceva. de unde. deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 .d. BC = −2 . CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM. BP. P ∈ ( AC ) . AP. M ∈ ( AB ). BP. BC=a. (2) AN = AB + BN . P mijloacele laturilor AB. NC PA AM MB 3. • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . Notam P. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A.N. CA ale triunghiului ABC. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. Mai mult. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. N ∈ BC . deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. conform conditiei 5) de coliniairtate. notand AB=c. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. Atunci AN. obtinem: + ) ( (2). 1. atunci deci AM MB = 1. si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . notand AB=c. Atunci M. R mijloacele segmentelor AC. Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. N coliniare. Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi. rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . CM ceviene. paralelism si concurenta. conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN.Probleme de coliniaritate. PR mediana n trunghiul NRM. AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. MN. BD si MN sunt coliniare.C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. daca si numai daca. BC. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. BC=a. deci abc=-1. atunci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful