VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. • In cazul vectorilor legati. daca a<0. AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . al doilea factor fiind vectorul. a(bv) = (ab)v . un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ). semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. in functie de valorile reale ale scalarului. k . In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. adica AB = 0 daca A=B. primul factor se trece scalarul. u. fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. k ∈ R * . . la produsul scalarului cu vector. a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . 4) orice vector v are un opus . semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. w are acelasi sens cu v . AB + (− AB) = AB + BA = 0 . 4) 1 ⋅ v = v . v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). Notatia uzuala a unui versor este i. u v = k . v + (−v) = v − v = 0. avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . nu are sens si are modulul egal cu 0.v cu proprietatea ca simetrizabile). AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A.…Daca directiei d ii asociem versorul i . daca a=1 atunci C=B. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. v ∈ V atunci a ⋅ v = w . Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. daca a=0. w are sens opus lui v .2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). Observatie: • Prin conventie. daca a=0 atunci C=A. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie). daca a<0. daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A.d’ . Defintie: Se numeste versor al unei directii date. w = a⋅v. AB + 0 = 0 + AB = AB . d. AA = 0 . atunci avem C-A-B sau B-A-C. daca a=-1. b ∈ R. deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). daca a>0. atunci w = 0 . j.

In plus. CD segmente si AB. i. j ) avem A( x A . yG = A 3 3 Relatia lui Chasles.. j ) notate A( x A . Oricare A.D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k . OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. . G ( xG .C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . (O. y A ). CD segmentele orientate asociate lor. deci AB(a'−a. (a. cu origine comuna O si de versori i si j . OA + OB .C disttincte si coliniare. B 2 x + xB y + yB . Raport de segmente. C ( xC . Raportul CD C=D. necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. (O. daca b=0 atunci v are directia lui i . Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). v = a ⋅i + b⋅ j . avem OM = .d’ au versorii i . yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului).. b) se numeste perechea de OA(a. b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j .B. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k . Atunci oricare ar fi punctul O. daca a=b=0 atunci v = 0 . mai general.b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j . An . . raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A.. Raport vectorial. Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. In plus. Atunci oricare ar fi punctul O. respectiv adica exista unic a. In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana.B.B. daca in reperul ortonormal (O. i. y B ). AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . i. j . AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k.b) si B(a’. Exprimarea vectorului mediana. daca in reperul .C distincte. y A ). j ) un sistem de axe perpendiculare. Suma vectorilor mediana intr-un triunghi. M ( x M . B( x B . j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a. M ( x M .. In plus. atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date. In acest caz. M.D coliniare si C. y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. b'−b) .B. daca directiile d. AB=k are sens intotdeauna . b) . OA = a 2 + b 2 (O. (O.C. cu exceptia cazului cand Fie AB. Fie A. y B ).Mai mult. avem: OG = in plus. Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k . j ) avem A( x A . j ) avem punctele A(a.B. y A ). + An −1 An + An A1 = 0 . y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . daca considerm ca punctele A. B( x B .D disincte. CD In cazul in care AB ||CD sau A. avem A1 A2 + A2 A3 + .C. i. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB . In plus. i. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . i.B. yM = A . y B ). B( x B . Trecerea dintr-un tip de raport in altul.C). y C ). b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j .

Exprimarea vectorului bisector in triunghi. Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . I ( x I . F ∈ AB . AB=c. y A ). j ) avem A( x A . avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. daca (O. alegand pe postul lui O punctul I. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . AC=b. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate.N. EA = abcc . yI = . CF bisectoarele unghiurilor A. Din proprietatea centrului de greutate. y B ). daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . respectiv centrul de greutate. C in triunghi. y C ). d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA .Fie triunghiul ABC si M. Coliniaritatea O. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . A. Fie triunghiul BC in care BC=a. AC=b. BE. FB = ca b+a . si D ∈ BC . si D ∈ BC . cum BD = bacc .G. j ) avem A( x A . . C ( xC . A. i. Fie triunghiul BC in care BC=a. cum BD = bacc . Analog. avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. pozitie ai punctelor I. aplicata pentru H. Atunci AM + BN + CP = 0 . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. DC = babc . pozitie ai punctelor I. H centrul cercului circumscris. CE = abac . Fie triunghiul ABC si O.G.H. EA = abcc .O sunt coliniare. B. Atunci. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. E ∈ AC . daca AD. y A ). Exprimarea vectorului bisector in triunghi. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . AF = + + + + triunghiului. B. B. G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. B( x B . F ∈ AB . in plus. FB = ca b+a . Alte proprietati. i. C in triunghi. I ( x I . BE. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . y B ). CE = abac . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. AB=c. respectiv AB. daca AD. CF bisectoarele unghiurilor A. yI = . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . AF = + + + + triunghiului.P mijloacele laturilor BC. alegand pe postul lui O punctul I. BE = . Analog. BE = . DC = babc . B( x B . si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . y C ). mai mult. in plus. respectiv AC. avem AD = In plus. Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. Alte proprietati. . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . daca (O. Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . Atunci. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . C ( xC . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . de unde tinand cont de proprietatile produsului. E ∈ AC . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . HBA’C este un paralelogram. putem afirma ca in orice triunghi punctele H. deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . B. avem AD = In plus. mai mult. G. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . respectiv ortocentrul triunghiului. 2 3 .

u. C sunt coliniare daca si numai daca exista a . • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC . v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). b b' = .C. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . C ( xC . B. y C ) . AC 2) A. sau 2) Daca exista a . A. a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . . C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . B. 4) u . Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi. reciproc concluzia este sau AB || CD. v = a'⋅i + b'⋅ j .D coliniare.B. C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O. 5) A. xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . v.D coliniare. atunci A. CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . i.• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). C coliniare daca xB − x A yB − y A = . atunci AB ||CD sau A. Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A. 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j.C. atunci u . B. 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler). j ) avem A( x A . B. v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale.B. Segmentele AB. B. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. b ∈ R+ *. 3) Daca in sistemul (O. C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. B( x B . y B ). Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. y A ).

deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. q. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . Atunci AN. Atunci mijloacele segmentelor AC. CM concurente in O daca si numai daca A. Concurenta inaltimilor: daca D. bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t.C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. de unde. N ∈ ( BC ). MN. B. aplicand acum reciproca t. CE = a . atunci utilizand directa t. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. E. C ale triunghiului ABC. atunci deci AM MB = 1. R mijloacele segmentelor AC.P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . Mai mult. Dreapta Newton. AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. deci AG = 2 ⋅ GN . Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi.G. O. Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. I. M. CP = 1 . BC=a. Atunci AN. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . BC = −2 .Probleme de coliniaritate. BD. CA ale triunghiului ABC.Q. rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM. CA=b avem (t. BC. B. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB .d. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. 2. DC EA 4. (2) AN = AB + BN .(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M. adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. notand AB=c. M ∈ ( AB ). BP. obtinem: + ) ( (2). N ∈ BC . BP. paralelism si concurenta.e. notand AB=c. conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN. conform conditiei 5) de coliniairtate. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . deci abc=-1. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang. BN = 1. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. M ∈ AB . BC=a. E. NC PA AM MB 3.c = CP PA . AP. C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. BP. BD si MN sunt coliniare. CM ceviene. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . N. Ceva. C ale triunghiului ABC.b = BN NC . Notam P. N coliniare. deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D.N. 1. BD = b . daca si numai daca. si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . PR mediana n trunghiul NRM. AF FB c = b . P mijloacele laturilor AB. Exprimam pe rand vectorii AM . CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. atunci. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ.Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. Analog. P ∈ ( AC ) . AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. F reprezinta picioarele inaltimilor din A. atunci. N. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. P ∈ AC . Atunci M. Notam a= AM MB .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful