vectori

VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . k ∈ R * . (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). Defintie: Se numeste versor al unei directii date.2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . w are acelasi sens cu v . In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . v + (−v) = v − v = 0. Observatie: • Prin conventie. . a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). daca a<0. b ∈ R. al doilea factor fiind vectorul. v ∈ V atunci a ⋅ v = w . AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . daca a=0 atunci C=A. atunci w = 0 . in functie de valorile reale ale scalarului. Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. la produsul scalarului cu vector. semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie). AB + (− AB) = AB + BA = 0 . fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. w = a⋅v. a(bv) = (ab)v . u v = k . Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. daca a=1 atunci C=B. atunci avem C-A-B sau B-A-C. 4) 1 ⋅ v = v . deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. Notatia uzuala a unui versor este i. w are sens opus lui v . daca a<0. Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. AB + 0 = 0 + AB = AB .d’ . daca a=0. adica AB = 0 daca A=B. daca a=-1. daca a>0. k . • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). j. u. AA = 0 . 4) orice vector v are un opus . un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea.v cu proprietatea ca simetrizabile). nu are sens si are modulul egal cu 0.…Daca directiei d ii asociem versorul i . primul factor se trece scalarul. • In cazul vectorilor legati. din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ). daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A. avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). d.

(O.C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . y A ). OA = a 2 + b 2 (O. B( x B .C distincte. In plus. atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date. Oricare A. y C ). OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j . Trecerea dintr-un tip de raport in altul. j ) avem A( x A . avem OM = . G ( xG . y B ). y B ). deci AB(a'−a. cu exceptia cazului cand Fie AB. Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k . Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). j ) notate A( x A . cu origine comuna O si de versori i si j . avem: OG = in plus. Raportul CD C=D. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k .C. j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB .B. i. In acest caz.B. respectiv adica exista unic a. j ) avem A( x A . i. y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. j .b) si B(a’. yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k.. . (O. y A ). daca b=0 atunci v are directia lui i . B 2 x + xB y + yB . y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . CD segmentele orientate asociate lor. M ( x M .. Atunci oricare ar fi punctul O. mai general. b) . CD segmente si AB. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . Exprimarea vectorului mediana. OA + OB . Fie A.d’ au versorii i . avem A1 A2 + A2 A3 + . daca considerm ca punctele A. AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . j ) un sistem de axe perpendiculare. CD In cazul in care AB ||CD sau A. raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A. Suma vectorilor mediana intr-un triunghi.B. yG = A 3 3 Relatia lui Chasles.D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k . In plus. y A ). b) se numeste perechea de OA(a. (O. i. B( x B . oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului).D coliniare si C.D disincte.B.C disttincte si coliniare. b'−b) . yM = A . daca directiile d. b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j . M. Raport vectorial.C). y B ). In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. .C. i. An . + An −1 An + An A1 = 0 .B. Atunci oricare ar fi punctul O. daca in reperul ortonormal (O. v = a ⋅i + b⋅ j . (a. Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. daca in reperul .b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j . j ) avem punctele A(a.. i. M ( x M . In plus. C ( xC ..Mai mult. In plus. Raport de segmente.B. i. necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. B( x B . AB=k are sens intotdeauna . daca a=b=0 atunci v = 0 .

CF bisectoarele unghiurilor A. AF = + + + + triunghiului. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . . F ∈ AB . Fie triunghiul BC in care BC=a. Analog. AB=c. BE. daca AD. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . EA = abcc . alegand pe postul lui O punctul I. i. j ) avem A( x A . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor .G. DC = babc . cum BD = bacc . Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A. Atunci. G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . pozitie ai punctelor I. EA = abcc . mai mult. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. si D ∈ BC . daca (O. B( x B . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . i.O sunt coliniare. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . daca (O. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. F ∈ AB . respectiv AC. yI = . Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . Alte proprietati. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . Coliniaritatea O. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . AF = + + + + triunghiului. Atunci AM + BN + CP = 0 . CE = abac .H. Fie triunghiul BC in care BC=a. yI = . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . putem afirma ca in orice triunghi punctele H. y B ). H centrul cercului circumscris. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . y C ). AC=b. in plus. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . B( x B . BE = . FB = ca b+a . DC = babc . E ∈ AC . Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. CE = abac . E ∈ AC . A.Fie triunghiul ABC si M. Alte proprietati. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0.P mijloacele laturilor BC. Din proprietatea centrului de greutate. FB = ca b+a .G. j ) avem A( x A . B. C ( xC . C ( xC . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . BE = . respectiv centrul de greutate. Atunci. HBA’C este un paralelogram. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . AC=b. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . B. 2 3 . C in triunghi. mai mult. avem AD = In plus. Analog. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . si D ∈ BC .N. y C ). y B ). I ( x I . A. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. G. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . respectiv AB. BE. B. avem AD = In plus. alegand pe postul lui O punctul I. AB=c. daca AD. CF bisectoarele unghiurilor A. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. y A ). respectiv ortocentrul triunghiului. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . in plus. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . I ( x I . . B. atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . y A ). de unde tinand cont de proprietatile produsului. pozitie ai punctelor I. aplicata pentru H. avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. C in triunghi. Fie triunghiul ABC si O. cum BD = bacc .

C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. 3) Daca in sistemul (O. u. y B ). j ) avem A( x A . C sunt coliniare daca si numai daca exista a . v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. A. w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. v. atunci AB ||CD sau A. atunci u .B. • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC .D coliniare. y C ) . B.C. C coliniare daca xB − x A yB − y A = . b ∈ R+ *. Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). atunci A. b b' = . v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . B. sau 2) Daca exista a . 5) A. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O.B. y A ). 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j. C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). B. 4) u . Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. B. AC 2) A.C. B( x B . reciproc concluzia este sau AB || CD. . xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . B.• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. Segmentele AB. CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). i. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . v = a'⋅i + b'⋅ j . Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . C ( xC . a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler).D coliniare.

NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. DC EA 4. deci abc=-1. Exprimam pe rand vectorii AM . BC = −2 . C ale triunghiului ABC. BP. MN. Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi.Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. CM ceviene. atunci. atunci deci AM MB = 1. atunci. obtinem: + ) ( (2). atunci utilizand directa t. CE = a . N. Dreapta Newton. Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 .C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. E. Notam P. CP = 1 . deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB . • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M. BC=a. I. AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. Notam a= AM MB . C ale triunghiului ABC. 1. BD si MN sunt coliniare. AP. Atunci AN. Atunci AN.G. P ∈ AC . O. notand AB=c. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. Analog. M ∈ AB . 2.N. deci AG = 2 ⋅ GN . BN = 1. notand AB=c. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. (2) AN = AB + BN . rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. M ∈ ( AB ). conform conditiei 5) de coliniairtate. adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. BD. AF FB c = b . Atunci M. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. CA=b avem (t. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. Concurenta inaltimilor: daca D.e. BC.Probleme de coliniaritate. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . NC PA AM MB 3. BP.c = CP PA . Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . aplicand acum reciproca t. R mijloacele segmentelor AC. P ∈ ( AC ) . N ∈ ( BC ). deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. F reprezinta picioarele inaltimilor din A. Mai mult. Ceva. si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . M. N coliniare.d. N ∈ BC . daca si numai daca. E. CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM.P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . PR mediana n trunghiul NRM. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . de unde. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. N.b = BN NC . echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. B. C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ. BC=a.Q. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . BP. BD = b . q. P mijloacele laturilor AB. AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . paralelism si concurenta. BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. B. CM concurente in O daca si numai daca A. CA ale triunghiului ABC. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN. CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang. Atunci mijloacele segmentelor AC.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful