VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

k ∈ R * . j. Observatie: • Prin conventie. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari).2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie). b ∈ R. AB + 0 = 0 + AB = AB . avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). k . daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A. AB + (− AB) = AB + BA = 0 . un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). . daca a=0. in functie de valorile reale ale scalarului. w are sens opus lui v . 4) 1 ⋅ v = v . (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). daca a=1 atunci C=B. nu are sens si are modulul egal cu 0. din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ). a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). v ∈ V atunci a ⋅ v = w . a(bv) = (ab)v . AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . 4) orice vector v are un opus . d. daca a>0. atunci avem C-A-B sau B-A-C. daca a=0 atunci C=A. al doilea factor fiind vectorul. semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. • In cazul vectorilor legati. daca a<0. Notatia uzuala a unui versor este i. daca a<0. un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. AA = 0 . u. atunci w = 0 . fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. u v = k . v + (−v) = v − v = 0. daca a=-1. primul factor se trece scalarul. AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. Defintie: Se numeste versor al unei directii date.d’ . semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. adica AB = 0 daca A=B.…Daca directiei d ii asociem versorul i . In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . w = a⋅v. • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . w are acelasi sens cu v . la produsul scalarului cu vector.v cu proprietatea ca simetrizabile).

oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). yM = A .C.. b) se numeste perechea de OA(a.Mai mult. avem A1 A2 + A2 A3 + . i. b) . avem: OG = in plus. (O..d’ au versorii i . AB=k are sens intotdeauna . respectiv adica exista unic a. Atunci oricare ar fi punctul O. b'−b) . + An −1 An + An A1 = 0 . mai general. cu exceptia cazului cand Fie AB.. M. y A ).B. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . i. In plus.C disttincte si coliniare. B( x B . b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j . daca in reperul . Suma vectorilor mediana intr-un triunghi. j ) avem A( x A .D disincte. daca directiile d. Trecerea dintr-un tip de raport in altul.. Exprimarea vectorului mediana. j ) notate A( x A . i. M ( x M . y C ). . y A ). daca in reperul ortonormal (O. CD segmente si AB.b) si B(a’. j . (O. Propiretatea ramane adevarata si in cazul A.C). M ( x M . Raportul CD C=D. B( x B . OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat.C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . . In plus. An .B.C distincte. i. OA + OB . Raport de segmente. avem OM = . daca considerm ca punctele A. i. Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k .B. In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. j ) avem A( x A . In acest caz. AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k. b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j . v = a ⋅i + b⋅ j . cu origine comuna O si de versori i si j .b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j . Raport vectorial. B 2 x + xB y + yB . y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . j ) avem punctele A(a. OA = a 2 + b 2 (O. B( x B . raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A.B. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB . yG = A 3 3 Relatia lui Chasles. y A ). deci AB(a'−a. G ( xG .C. Oricare A.D coliniare si C. daca a=b=0 atunci v = 0 . j ) un sistem de axe perpendiculare. necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. C ( xC . (O. Fie A.D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k . yM = A (deci au coordonatele in reperul (O.B. AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date.B. y B ). i. (a. daca b=0 atunci v are directia lui i . y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. Atunci oricare ar fi punctul O. CD segmentele orientate asociate lor. y B ). y B ). In plus. Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k . In plus. CD In cazul in care AB ||CD sau A. j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a.

in plus. deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . respectiv ortocentrul triunghiului. Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . CE = abac . daca (O. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . respectiv AC. C in triunghi. B. Fie triunghiul BC in care BC=a. A. G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. pozitie ai punctelor I. y A ). y C ). de unde tinand cont de proprietatile produsului. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . A. Atunci AM + BN + CP = 0 . i. I ( x I . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . avem AD = In plus. Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A. alegand pe postul lui O punctul I.O sunt coliniare. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . AC=b. daca (O.G. C ( xC . B. yI = . B. B( x B . H centrul cercului circumscris. BE.Fie triunghiul ABC si M. BE = . Fie triunghiul BC in care BC=a. daca AD. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . Analog. B. CF bisectoarele unghiurilor A. j ) avem A( x A . mai mult. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. DC = babc . j ) avem A( x A . avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . y A ). E ∈ AC . Alte proprietati. F ∈ AB . Fie triunghiul ABC si O. Din proprietatea centrului de greutate. 2 3 . Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. respectiv AB. E ∈ AC . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . avem AD = In plus. EA = abcc . CF bisectoarele unghiurilor A. BE.P mijloacele laturilor BC. si D ∈ BC . y B ). Atunci. CE = abac . Analog. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . . yI = . G.H.N. AC=b. aplicata pentru H. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. AF = + + + + triunghiului. mai mult. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. i. EA = abcc . y B ). respectiv centrul de greutate. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. cum BD = bacc . putem afirma ca in orice triunghi punctele H. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . alegand pe postul lui O punctul I. si D ∈ BC . AB=c. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. Atunci. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. B( x B . BE = . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . pozitie ai punctelor I. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . C ( xC . AB=c. . FB = ca b+a . HBA’C este un paralelogram. in plus. I ( x I . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . FB = ca b+a .G. cum BD = bacc . CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . Exprimarea vectorului bisector in triunghi. DC = babc . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . daca AD. Coliniaritatea O. F ∈ AB . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . AF = + + + + triunghiului. y C ). C in triunghi. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . Alte proprietati.

C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). atunci AB ||CD sau A. y B ). C sunt coliniare daca si numai daca exista a . AC 2) A. 5) A. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v .C. A. B. C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O. C coliniare daca xB − x A yB − y A = .B. avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. 4) u . Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A. 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler). v. B. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). i. sau 2) Daca exista a . v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. b ∈ R+ *.• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. Segmentele AB. B( x B . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. y C ) .C. C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. y A ).D coliniare. u. B. 3) Daca in sistemul (O. atunci u . C ( xC .D coliniare. 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. B. 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi.B. conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . v = a'⋅i + b'⋅ j . reciproc concluzia este sau AB || CD. j ) avem A( x A . b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . atunci A. . B. conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . b b' = . a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC .

NC PA AM MB 3. DC EA 4. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. N.P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . Atunci mijloacele segmentelor AC.N. 1. deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. B. E. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang.c = CP PA . Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. CP = 1 . rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. atunci deci AM MB = 1.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. CM concurente in O daca si numai daca A. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . CM ceviene.Probleme de coliniaritate. atunci. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . conform conditiei 5) de coliniairtate.b = BN NC . BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. Mai mult. E.C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1.Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. R mijloacele segmentelor AC. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1.G. Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. BP.e. M ∈ ( AB ). BC=a. BD = b . I. Notam P. MN. N ∈ ( BC ). BP. paralelism si concurenta. adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf.Q. CA=b avem (t. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . Notam a= AM MB . M ∈ AB . P ∈ AC . F reprezinta picioarele inaltimilor din A. daca si numai daca. CA ale triunghiului ABC. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M. N coliniare. CE = a . Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ. notand AB=c. Analog. M. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . AF FB c = b . rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. (2) AN = AB + BN . AP. conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN. N. Dreapta Newton. C ale triunghiului ABC. BN = 1. atunci utilizand directa t. P mijloacele laturilor AB. Ceva. N ∈ BC . Atunci AN. BP. deci AG = 2 ⋅ GN . atunci. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. B. 2. Exprimam pe rand vectorii AM . notand AB=c. deci abc=-1. Concurenta inaltimilor: daca D. P ∈ ( AC ) . P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. BD. si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . obtinem: + ) ( (2). Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. PR mediana n trunghiul NRM. Atunci M. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. de unde. BC=a. (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . O. q. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB . aplicand acum reciproca t. C ale triunghiului ABC.d. BD si MN sunt coliniare. BC. Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi. BC = −2 . Atunci AN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful