P. 1
vectori

vectori

|Views: 5,634|Likes:
Published by endeavourhq

More info:

Published by: endeavourhq on Aug 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2014

pdf

text

original

VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A. un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). v ∈ V atunci a ⋅ v = w . d. 4) 1 ⋅ v = v . AA = 0 . w are sens opus lui v . w = a⋅v. daca a=-1. daca a<0. k . AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. al doilea factor fiind vectorul. u v = k . fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . nu are sens si are modulul egal cu 0.d’ . k ∈ R * .…Daca directiei d ii asociem versorul i . AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. Observatie: • Prin conventie. Defintie: Se numeste versor al unei directii date. • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. daca a>0. In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . w are acelasi sens cu v . u. • In cazul vectorilor legati. v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). primul factor se trece scalarul. 4) orice vector v are un opus . daca a=1 atunci C=B. j. in functie de valorile reale ale scalarului. la produsul scalarului cu vector. semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. adica AB = 0 daca A=B. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ).v cu proprietatea ca simetrizabile). atunci avem C-A-B sau B-A-C. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. daca a=0. atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. v + (−v) = v − v = 0. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie). AB + (− AB) = AB + BA = 0 . daca a=0 atunci C=A. un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. . semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). Notatia uzuala a unui versor este i. a(bv) = (ab)v . daca a<0.2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). atunci w = 0 . AB + 0 = 0 + AB = AB . (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). b ∈ R.

y A ). y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC .. Atunci oricare ar fi punctul O. respectiv adica exista unic a. daca directiile d. cu origine comuna O si de versori i si j . G ( xG .D coliniare si C. + An −1 An + An A1 = 0 . Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. OA = a 2 + b 2 (O. j ) avem A( x A . y B ). M. i.C. OA + OB . C ( xC . . daca a=b=0 atunci v = 0 . M ( x M .B.. b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j . j . mai general. j ) un sistem de axe perpendiculare. j ) notate A( x A . necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. (a.. yG = A 3 3 Relatia lui Chasles. AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k. In acest caz. CD segmente si AB.. avem: OG = in plus. An . Fie A. (O.Mai mult. j ) avem punctele A(a. deci AB(a'−a.B.D disincte. B( x B . atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date. daca considerm ca punctele A.d’ au versorii i . i. daca in reperul .b) si B(a’. b) se numeste perechea de OA(a. Raport de segmente. B( x B . Oricare A. B( x B . cu exceptia cazului cand Fie AB. In plus. i. In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. i. v = a ⋅i + b⋅ j . y B ). Trecerea dintr-un tip de raport in altul.C distincte. In plus. AB=k are sens intotdeauna .C disttincte si coliniare. In plus. j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k . y B ). Exprimarea vectorului mediana.B. daca in reperul ortonormal (O. y A ). y C ). y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. i. Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k . (O. OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat.B. avem OM = . CD segmentele orientate asociate lor. yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. B 2 x + xB y + yB . In plus. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB . oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). Atunci oricare ar fi punctul O.C.B. Raportul CD C=D. yM = A . Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j . .C). b) . j ) avem A( x A .C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . i.b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j . AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 .B. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . CD In cazul in care AB ||CD sau A. y A ). Suma vectorilor mediana intr-un triunghi. b'−b) . daca b=0 atunci v are directia lui i . avem A1 A2 + A2 A3 + . Raport vectorial. raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A. (O. M ( x M .D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k .

CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . y A ). C ( xC . I ( x I . C in triunghi. y B ). Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. j ) avem A( x A . daca (O. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . Alte proprietati. B( x B . CF bisectoarele unghiurilor A. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. i. EA = abcc . EA = abcc . F ∈ AB . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . Atunci AM + BN + CP = 0 . alegand pe postul lui O punctul I. CF bisectoarele unghiurilor A. BE = . B. de unde tinand cont de proprietatile produsului. respectiv ortocentrul triunghiului. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. aplicata pentru H. C ( xC . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . i. G. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . respectiv centrul de greutate. AB=c. B. Alte proprietati. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. cum BD = bacc . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . CE = abac . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. Atunci. daca AD. CE = abac . Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A. DC = babc . B( x B .N. FB = ca b+a . AB=c. avem AD = In plus. y B ). yI = . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . A. si D ∈ BC . B.P mijloacele laturilor BC. . AC=b. G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor .Fie triunghiul ABC si M. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. alegand pe postul lui O punctul I. B. FB = ca b+a . BE. Fie triunghiul BC in care BC=a. C in triunghi. BE = . j ) avem A( x A . Exprimarea vectorului bisector in triunghi. in plus. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. mai mult. Fie triunghiul ABC si O. avem AD = In plus. H centrul cercului circumscris.G. Coliniaritatea O. daca (O. Atunci. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . pozitie ai punctelor I. mai mult. y C ). HBA’C este un paralelogram. deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . si D ∈ BC . si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . F ∈ AB . pozitie ai punctelor I. respectiv AB. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . DC = babc . yI = . A.H.G. 2 3 . Din proprietatea centrului de greutate. I ( x I . y C ). y A ). AF = + + + + triunghiului.O sunt coliniare. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . in plus. E ∈ AC . E ∈ AC . Fie triunghiul BC in care BC=a. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . respectiv AC. atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . . avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . daca AD. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . Analog. BE. Analog. AC=b. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . cum BD = bacc . AF = + + + + triunghiului. putem afirma ca in orice triunghi punctele H.

CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . sau 2) Daca exista a . avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . C coliniare daca xB − x A yB − y A = . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. i. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). 3) Daca in sistemul (O. 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler). reciproc concluzia este sau AB || CD. Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A.• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. atunci A.D coliniare. a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . b ∈ R+ *. 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. u.B. j ) avem A( x A .D coliniare. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. y C ) . B. b b' = . • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC . y B ). A.B. 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j.C. C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O. C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. v. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . Segmentele AB. AC 2) A. y A ). xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . B. B. C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). 4) u . . C sunt coliniare daca si numai daca exista a . v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. B. v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . B( x B . 5) A. atunci u . conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi. v = a'⋅i + b'⋅ j . atunci AB ||CD sau A. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). C ( xC .C. Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . B.

Probleme de coliniaritate. atunci. BC=a. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . Notam a= AM MB . N. q. PR mediana n trunghiul NRM. BD = b . AP. BP. AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . atunci utilizand directa t.C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. daca si numai daca. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. M ∈ ( AB ). Dreapta Newton. 2. M ∈ AB . notand AB=c. BC. N coliniare. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB .P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . Exprimam pe rand vectorii AM .c = CP PA . atunci. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. P ∈ ( AC ) . AF FB c = b . NC PA AM MB 3. CM ceviene. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. R mijloacele segmentelor AC. si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . CA ale triunghiului ABC. obtinem: + ) ( (2). (2) AN = AB + BN . P mijloacele laturilor AB. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ.Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . BD. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M.N. BN = 1. AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. N. deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. DC EA 4. C ale triunghiului ABC. N ∈ BC . O. BC = −2 . conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . BP. deci abc=-1. E. Ceva. notand AB=c. Analog. conform conditiei 5) de coliniairtate. deci mediane in triunghiurile ADC si ABC.b = BN NC . CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM.d. MN. M. B. CE = a . paralelism si concurenta. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. B. Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . Atunci mijloacele segmentelor AC. aplicand acum reciproca t. P ∈ AC .e. BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. BC=a. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . CA=b avem (t. Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi. Notam P. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}.Q. C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. Atunci AN. Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. N ∈ ( BC ). Concurenta inaltimilor: daca D. Atunci M. (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . BD si MN sunt coliniare. 1. BP. CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. Atunci AN.G. atunci deci AM MB = 1. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . CP = 1 . F reprezinta picioarele inaltimilor din A. deci AG = 2 ⋅ GN . E. adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. de unde. Mai mult. C ale triunghiului ABC. I. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. CM concurente in O daca si numai daca A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->