VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

…Daca directiei d ii asociem versorul i . avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 .d’ . Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. v + (−v) = v − v = 0. k . Notatia uzuala a unui versor este i. d. (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). daca a=1 atunci C=B.2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. primul factor se trece scalarul. w = a⋅v. daca a=0. v ∈ V atunci a ⋅ v = w . daca a=-1. Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). w are sens opus lui v . in functie de valorile reale ale scalarului. w are acelasi sens cu v . daca a<0. adica AB = 0 daca A=B. j. la produsul scalarului cu vector. Defintie: Se numeste versor al unei directii date. semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. k ∈ R * . . din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ). daca a<0. AB + (− AB) = AB + BA = 0 . In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . nu are sens si are modulul egal cu 0. u v = k . AA = 0 . un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). daca a>0. • In cazul vectorilor legati. 4) 1 ⋅ v = v . AB + 0 = 0 + AB = AB . b ∈ R. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie).v cu proprietatea ca simetrizabile). Observatie: • Prin conventie. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. atunci w = 0 . daca a=0 atunci C=A. AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). atunci avem C-A-B sau B-A-C. 4) orice vector v are un opus . u. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. a(bv) = (ab)v . AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A. al doilea factor fiind vectorul. a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor).

. mai general. i. y B ). M ( x M .b) si B(a’. daca b=0 atunci v are directia lui i . daca in reperul ortonormal (O. Fie A.C distincte. Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. Trecerea dintr-un tip de raport in altul. i. OA + OB . v = a ⋅i + b⋅ j . cu exceptia cazului cand Fie AB. j ) notate A( x A .D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k . b) . b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j .B.. CD segmente si AB. (O. j ) avem punctele A(a. y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date. B( x B . i. Exprimarea vectorului mediana. y A ). y B ).D disincte. respectiv adica exista unic a.B. (O.B. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k . y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. j . y A ). CD segmentele orientate asociate lor. C ( xC . daca considerm ca punctele A. j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a. (O.C). (a. An . Oricare A. M.B. b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j . deci AB(a'−a.b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j .C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . B( x B . M ( x M . B( x B . + An −1 An + An A1 = 0 . Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k .d’ au versorii i . daca in reperul . In plus. j ) un sistem de axe perpendiculare. b) se numeste perechea de OA(a. In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana.C.D coliniare si C. Raport de segmente. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB .. Atunci oricare ar fi punctul O. daca directiile d. B 2 x + xB y + yB . i.Mai mult. avem OM = .C. CD In cazul in care AB ||CD sau A. cu origine comuna O si de versori i si j .C disttincte si coliniare. j ) avem A( x A . b'−b) . daca a=b=0 atunci v = 0 . necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A.B. In plus. OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k. In plus. Suma vectorilor mediana intr-un triunghi. G ( xG . Raportul CD C=D. AB=k are sens intotdeauna . OA = a 2 + b 2 (O. In acest caz. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 .. y B ). yG = A 3 3 Relatia lui Chasles. yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. i. yM = A . j ) avem A( x A . avem A1 A2 + A2 A3 + .B. Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). avem: OG = in plus.. Atunci oricare ar fi punctul O. oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A. y C ). y A ). Raport vectorial. . i. AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . In plus.

E ∈ AC . FB = ca b+a . EA = abcc . EA = abcc .N. I ( x I . daca AD. avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . F ∈ AB . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . Fie triunghiul ABC si O. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . daca (O. 2 3 . Coliniaritatea O. in plus. pozitie ai punctelor I. y B ). A. Fie triunghiul BC in care BC=a. avem AD = In plus. y B ). B. cum BD = bacc . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . Fie triunghiul BC in care BC=a. daca AD. si D ∈ BC .G. HBA’C este un paralelogram. A. AB=c. C in triunghi. I ( x I . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. C ( xC . CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . Alte proprietati. avem AD = In plus. AB=c.G. AC=b. yI = . y C ). CE = abac . si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . aplicata pentru H. si D ∈ BC . Atunci. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . FB = ca b+a . deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . mai mult. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. y A ). yI = . Atunci AM + BN + CP = 0 . H centrul cercului circumscris. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . B( x B . j ) avem A( x A . CF bisectoarele unghiurilor A. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. y C ). G. CE = abac .O sunt coliniare. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H.Fie triunghiul ABC si M. Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. DC = babc . respectiv AC. DC = babc . Din proprietatea centrului de greutate. respectiv ortocentrul triunghiului. B. Atunci. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . i. BE = .P mijloacele laturilor BC. de unde tinand cont de proprietatile produsului. F ∈ AB . . BE. Analog. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. C in triunghi. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . B. AC=b. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . putem afirma ca in orice triunghi punctele H. daca (O. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . AF = + + + + triunghiului.H. BE. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. in plus. cum BD = bacc . B( x B . C ( xC . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . . CF bisectoarele unghiurilor A. BE = . respectiv AB. y A ). alegand pe postul lui O punctul I. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . Alte proprietati. i. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . pozitie ai punctelor I. j ) avem A( x A . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . AF = + + + + triunghiului. alegand pe postul lui O punctul I. E ∈ AC . Analog. B. mai mult. respectiv centrul de greutate.

B. 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. j ) avem A( x A .C. C coliniare daca xB − x A yB − y A = . b ∈ R+ *. C ( xC . y B ). atunci AB ||CD sau A. • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC . v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea.C. atunci A. 4) u .B. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . y C ) .• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. B. . B. u. Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A. v = a'⋅i + b'⋅ j .B. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . B. C sunt coliniare daca si numai daca exista a . 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler). reciproc concluzia este sau AB || CD. C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). B. AC 2) A. b b' = . a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi. conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . v. y A ).D coliniare. atunci u . CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . B( x B .D coliniare. A. 5) A. xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O. avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. i. Segmentele AB. 3) Daca in sistemul (O. Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . sau 2) Daca exista a . conditia se poate exprima si prin raportul AB = a .

• Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang. Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. Notam P. deci AG = 2 ⋅ GN . aplicand acum reciproca t. CE = a . Ceva. CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. AP. N. BD si MN sunt coliniare. Dreapta Newton. R mijloacele segmentelor AC. B. 1. N ∈ ( BC ). BN = 1. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . CA=b avem (t. C ale triunghiului ABC.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. C ale triunghiului ABC. Atunci AN. de unde. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. atunci. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F.G. DC EA 4. P ∈ ( AC ) . Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . P mijloacele laturilor AB. I. Exprimam pe rand vectorii AM .Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. BC=a. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . BD = b . M ∈ AB . CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. atunci. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB . M. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. BP. paralelism si concurenta. MN. q.d. atunci utilizand directa t. E. daca si numai daca. CM concurente in O daca si numai daca A. conform conditiei 5) de coliniairtate.P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . deci abc=-1. (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . NC PA AM MB 3. BP. BC = −2 . BC=a. notand AB=c. AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . Mai mult. Concurenta inaltimilor: daca D.c = CP PA . (2) AN = AB + BN . Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ. BC. CP = 1 . AF FB c = b . Analog. CM ceviene. AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. 2. P ∈ AC . B.e.N. BP. N coliniare.b = BN NC . bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. obtinem: + ) ( (2).C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. PR mediana n trunghiul NRM. N. F reprezinta picioarele inaltimilor din A.Probleme de coliniaritate. Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi. M ∈ ( AB ). E. O. Atunci mijloacele segmentelor AC. Atunci M. CA ale triunghiului ABC. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. atunci deci AM MB = 1. BD. Notam a= AM MB . N ∈ BC .Q. notand AB=c. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. Atunci AN. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful