VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

daca a<0. la produsul scalarului cu vector. semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. daca a=-1. u. daca a<0. w = a⋅v. atunci w = 0 . deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A. Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ).v cu proprietatea ca simetrizabile). Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. AA = 0 . a(bv) = (ab)v . daca a=0 atunci C=A. d. fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. primul factor se trece scalarul. a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). atunci avem C-A-B sau B-A-C. 4) 1 ⋅ v = v . v + (−v) = v − v = 0. nu are sens si are modulul egal cu 0. k ∈ R * . adica AB = 0 daca A=B. b ∈ R. j. • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie).2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. (elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. Observatie: • Prin conventie. . v ∈ V atunci a ⋅ v = w . In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . k . un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). w are sens opus lui v . Defintie: Se numeste versor al unei directii date. u v = k . daca a=0. 4) orice vector v are un opus . AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . Notatia uzuala a unui versor este i.d’ . AB + (− AB) = AB + BA = 0 . daca a=1 atunci C=B.…Daca directiei d ii asociem versorul i . daca a>0. in functie de valorile reale ale scalarului. w are acelasi sens cu v . • In cazul vectorilor legati. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . AB + 0 = 0 + AB = AB . al doilea factor fiind vectorul.

Suma vectorilor mediana intr-un triunghi. i. M ( x M . daca in reperul .B. CD segmentele orientate asociate lor. Atunci oricare ar fi punctul O. M ( x M . Exprimarea vectorului mediana.B. CD segmente si AB.B.C.. Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare).C.D coliniare si C. B( x B . yM = A . OA + OB . y B ). necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. yG = A 3 3 Relatia lui Chasles.. Atunci oricare ar fi punctul O. AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . v = a ⋅i + b⋅ j . . daca directiile d. y A ). + An −1 An + An A1 = 0 . In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. . avem A1 A2 + A2 A3 + . j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a.b) si B(a’. AB=k are sens intotdeauna . AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k. daca considerm ca punctele A. raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A. j ) avem A( x A . cu origine comuna O si de versori i si j . b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j . j ) avem punctele A(a. (O. B( x B . CD In cazul in care AB ||CD sau A. daca b=0 atunci v are directia lui i . i. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB .. b) .. cu exceptia cazului cand Fie AB. y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. Raport vectorial. deci AB(a'−a. y B ). In plus. i. y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB.B.C disttincte si coliniare. (O.C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . C ( xC .D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k . (O. b) se numeste perechea de OA(a. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k . j ) un sistem de axe perpendiculare.D disincte. Fie A. daca in reperul ortonormal (O. OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. B 2 x + xB y + yB . In acest caz. In plus. (a. i. M. i. y A ). avem OM = . j ) notate A( x A . b'−b) . Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k . respectiv adica exista unic a.B.C). y C ). i. An . y B ). In plus. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . OA = a 2 + b 2 (O. j . b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j . In plus. Trecerea dintr-un tip de raport in altul. Oricare A. y A ). Raport de segmente. oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). avem: OG = in plus. Raportul CD C=D.C distincte. B( x B .Mai mult. yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. j ) avem A( x A . atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date. G ( xG . mai general.d’ au versorii i .b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j .B. daca a=b=0 atunci v = 0 .

. A. HBA’C este un paralelogram. respectiv AC. y C ). daca (O. AC=b. alegand pe postul lui O punctul I. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . E ∈ AC . AC=b. respectiv AB. Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . F ∈ AB . AF = + + + + triunghiului. EA = abcc . Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. BE = . y A ). Coliniaritatea O.H. G. si D ∈ BC . B( x B . E ∈ AC . Analog. daca AD. C in triunghi. Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A.P mijloacele laturilor BC. avem AD = In plus. Exprimarea vectorului bisector in triunghi. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . Atunci AM + BN + CP = 0 . alegand pe postul lui O punctul I. B. Atunci. pozitie ai punctelor I. cum BD = bacc . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . DC = babc . Din proprietatea centrului de greutate. aplicata pentru H. putem afirma ca in orice triunghi punctele H. 2 3 . CF bisectoarele unghiurilor A. avem AD = In plus. AB=c. y B ).Fie triunghiul ABC si M. C in triunghi. BE = . daca (O. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . I ( x I . Fie triunghiul BC in care BC=a. deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . A. BE. Fie triunghiul ABC si O. atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. i. G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. si D ∈ BC . Alte proprietati. j ) avem A( x A . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . cum BD = bacc . respectiv ortocentrul triunghiului. y A ). C ( xC . B. yI = . Exprimarea vectorului bisector in triunghi. y C ). pozitie ai punctelor I. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . . F ∈ AB .G. Analog. Atunci. Alte proprietati. Fie triunghiul BC in care BC=a. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. yI = . mai mult. EA = abcc .O sunt coliniare. in plus.N. respectiv centrul de greutate.G. B. avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . CE = abac . FB = ca b+a . in plus. daca AD. FB = ca b+a . C ( xC . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . B. CF bisectoarele unghiurilor A. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. H centrul cercului circumscris. i. AB=c. CE = abac . daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . j ) avem A( x A . BE. AF = + + + + triunghiului. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . DC = babc . I ( x I . mai mult. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . y B ). de unde tinand cont de proprietatile produsului. BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . B( x B . C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I.

C sunt coliniare daca si numai daca exista a . y A ). C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O. • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC . j ) avem A( x A . w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . y C ) . B. 5) A. C coliniare daca xB − x A yB − y A = . atunci AB ||CD sau A. 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j. 3) Daca in sistemul (O. atunci u . b b' = . b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . sau 2) Daca exista a . B. y B ).D coliniare. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi. AC 2) A. Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). v = a'⋅i + b'⋅ j . v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. 4) u . B. v. CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD . i. Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta). conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 . C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . reciproc concluzia este sau AB || CD. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). A. xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . C ( xC .C. B( x B . . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 .C.B. v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . u. B.D coliniare.B. B. 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler). Segmentele AB. Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A. b ∈ R+ *.• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. atunci A.

Atunci M.Probleme de coliniaritate. CM concurente in O daca si numai daca A. N ∈ BC . si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . BC=a.b = BN NC . paralelism si concurenta. atunci. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0. B. efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . Analog. Concurenta inaltimilor: daca D.G. CM ceviene. q. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi. daca si numai daca. rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . C ale triunghiului ABC. BN = 1. E. CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM. CA ale triunghiului ABC. Notam P. notand AB=c. AF FB c = b . N. BD. BD = b . P mijloacele laturilor AB. AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB .N. R mijloacele segmentelor AC. • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. N ∈ ( BC ). Dreapta Newton.C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. Atunci mijloacele segmentelor AC. CP = 1 . Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. AP.e. BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. atunci deci AM MB = 1. BC=a.Q.c = CP PA . bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. aplicand acum reciproca t. 2. P ∈ ( AC ) . CE = a . 1. N. Exprimam pe rand vectorii AM . de unde. MN. F reprezinta picioarele inaltimilor din A. obtinem: + ) ( (2).P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . BP. deci AG = 2 ⋅ GN . B. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . I.d. P ∈ AC . conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. (2) AN = AB + BN . Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. BP. atunci utilizand directa t. Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. Atunci AN. CA=b avem (t. (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. M. PR mediana n trunghiul NRM. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. BC. M ∈ ( AB ). deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. deci abc=-1. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB . AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. Mai mult. atunci. BD si MN sunt coliniare. Atunci AN. N coliniare. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . BP. NC PA AM MB 3. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . Ceva. conform conditiei 5) de coliniairtate. C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. DC EA 4.Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. O. C ale triunghiului ABC. Notam a= AM MB . M ∈ AB . NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ. BC = −2 . adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. E. notand AB=c. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 .