VECTORI LIBERI. SEGMENTE ORIENTATE. OPERATII. PROPRIETATI.

AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii

u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin

AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este − AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:

= BA .

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si acelasi sens:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

cazul vectorilor cu aceeasi directie si sensuri opuse:

Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:

AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:

AB + AC = AD , ABDC formand un paralelogram (degenerat):
3) In cazul cand extremitatile coincid, aplicam regula paralelogramului opusilor vecorilor initiali:

AB + CB = −( BA + BC ) = − BD = DB , unde ABCD este un paralelogram (degnerat).
4) In cazul cand nici originile nu coincid, nici exttremitatile nu coincid, adunare aputem s-o efectuam numai alegand prin reprezentanti carora li se poate aplica una din regulile anterioare. Exemplu: fie hexagonul regulat ABCDEF si O centrul sau. Determinati AB + CD . Cum CD = BO atunci AB + BO = AO .

Proprietatile adunarii: 1) comutativitate :

u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;

(elemente = AB + DC ne arata ca scaderea reprezinta o adunare cu opusul Observatie: relatia u − v = u + (−v). deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile: w este paralel cu v (au aceeaasi directie). daca a=1 atunci C=B. fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d’. 3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u . atunci avem C-A-B sau B-A-C. w = a⋅v. Observatie: • Prin conventie. atunci w = 0 . avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 ⋅ AB = 0 . al doilea factor fiind vectorul. daca a=0. in functie de valorile reale ale scalarului. v ∈ V atunci a ⋅ v = w .2) asociativitate: u + (v + w) = (u + v) + w. 4) orice vector v are un opus .…Daca directiei d ii asociem versorul i . j. In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea AB . AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF . Defintie: Se numeste versor al unei directii date. AB − CD = AB + (−CD) vectorului scazator. w are sens opus lui v . d. a(bv) = (ab)v . Notatia uzuala a unui versor este i. semnul (+) al raportului k precizand identitatea de sens a celor doi vectori. w are acelasi sens cu v . daca a<0. daca a<0. v ∈ V avem: (a + b)v = a ⋅ v + b ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea cu scalari). un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). • In cazul vectorilor legati. daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A. • • Relatia a ⋅ v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori. la produsul scalarului cu vector. AB + 0 = 0 + AB = AB . din relatia a ⋅ AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB ≠ 0 si a ≠ 0 ).v cu proprietatea ca simetrizabile). u. daca a=0 atunci C=A.d’ . a(u + v) = a ⋅ u + a ⋅ v (distributivitatea inmultirii fata de adunarea vectorilor). AA = 0 . un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea. adica AB = 0 daca A=B. primul factor se trece scalarul. b ∈ R. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple: Proprietati legate de operatiile de adunare si inmultire: Oricare ar fi 1) 2) 3) a. u v = k . daca a>0. k . AB + (− AB) = AB + BA = 0 . atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista a ∈ R astfel incat v = a ⋅ i . daca a=-1. Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d. Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca a ∈ R. nu are sens si are modulul egal cu 0. 4) 1 ⋅ v = v . . v + (−v) = v − v = 0. daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A. 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie). k ∈ R * . semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori.

Atunci oricare ar fi punctul O. Atunci oricare ar fi punctul O. i. atunci descompunerea oricarui vector v este unica in raport cu directiile date.D coliniare distincte atunci: daca AB CD AB CD = k .D disincte.. b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul OA = a ⋅ i + b ⋅ j . b'−b) . C ( xC . daca a=b=0 atunci v = 0 . y B ). b) se numeste perechea de OA(a. daca considerm ca punctele A. mai general.D coliniare si C. y A ). y M ) atunci x M = A 2 2 Daca M este mijlocul segmentului AB. (O. AB = (a'−a) 2 + (b'−b) 2 . b ∈ R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate: j . j . CD segmente si AB.b) si B(a’. Exprimarea vectorului mediana. i. CD segmentele orientate asociate lor. In plus. Oricare A.d’ au versorii i . B( x B . b) . Fie M ∈ ( AB ) astfel incat = k .C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 . y B ). Propiretatea ramane adevarata si in cazul A. oricare ar fi linia poligonala A1 A2 . B( x B . yG = A 3 3 Relatia lui Chasles. cu origine comuna O si de versori i si j .B. AB=k are sens intotdeauna .B.B. . M ( x M . yM = A . i. j ) avem A( x A . daca b=0 atunci v are directia lui i . Fie A. y A ). y A ). Raportul CD C=D. An . j ) avem A( x A . Raport vectorial. CD In cazul in care AB ||CD sau A. M. Trecerea dintr-un tip de raport in altul. In plus. necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A. Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). OA+ k ⋅OB 1+ k Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. j ) notate A( x A . Raport de segmente. + An −1 An + An A1 = 0 . i. yM = A (deci au coordonatele in reperul (O. y C ). j ) un sistem de axe perpendiculare. (O.C disttincte si coliniare.. In plus. In acest caz. In cazul in care M este 1+ k 1+ k OA+ OB + OC 3 mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. (O.C.. deci AB(a'−a. . B( x B .Mai mult. (a.C). j ) avem punctele A(a. y M ) atunci x M = x A + k ⋅ xB y + k ⋅ yB . M ( x M . daca directiile d. B 2 x + xB y + yB . daca in reperul ortonormal (O.. OA + OB . Suma vectorilor mediana intr-un triunghi. v = a ⋅i + b⋅ j .C. cu exceptia cazului cand Fie AB. i. OA = a 2 + b 2 (O. avem A1 A2 + A2 A3 + . avem OM = . y B ). j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de Oricarui punct A(a. respectiv adica exista unic a. In plus.B. oricare ar fi punctul O avem OM = coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). i. G ( xG .B. atunci k ∈ R+ * si daca AB si CD au acelasi sens atunci AB CD = k iar daca AB si CD au sensuri opuse atunci = −k . raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A.C distincte. AB CD daca = k atunci k ∈ R * si atunci AM MB AB CD = k.B. daca in reperul .b’) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca AB = AO − OB = (a'−a) ⋅ i + (b'−b) ⋅ j . y G ) atunci xG = x A + x B + xC y + y B + yC . avem: OG = in plus.

daca AD. respectiv centrul de greutate. C ( xC . C in triunghi. H centrul cercului circumscris. Alte proprietati. avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . CF bisectoarele unghiurilor A. avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. B( x B . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . . atunci AI = in reperul b⋅ AB + c⋅ AC a +b+ c cb b+ a . CF bisectoarele unghiurilor A. j ) avem A( x A . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c .O sunt coliniare. CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . y C ). xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. I ( x I .N. deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA’ obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 ⋅ HO . EA = abcc . BI = c⋅ BC + a⋅ BA a +b+ c . Atunci. AF = + + + + triunghiului. E ∈ AC . Atunci. AC=b. i. xI = tinand cont de proprietatea centrului de greutate. B. A. alegand pe postul lui O punctul I. pozitie ai punctelor I. G. Analog. B( x B . CE = abac . y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . putem afirma ca in orice triunghi punctele H. Fie triunghiul BC in care BC=a. Alte proprietati. d unde se obtin • a ⋅ x A + b ⋅ x B + c ⋅ xC a ⋅ y A + b ⋅ y B + c ⋅ yC . F ∈ AB . si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . Avem urmatoarele relatii: • • • Notand cu A’ punctul diametral opus lui A. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. cum BD = bacc . B. C ( xC . pozitie ai punctelor I.G. daca AD. avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . Exprimarea vectorului bisector in triunghi. B. AC=b. F ∈ AB . A. y I ) atunci relatia anterioara se rescrie: a ⋅ [( x A − x I )i + ( y A − y I ) j ] + b ⋅ [( x B − x I )i + ( y B − y I ) j ] + c ⋅ [( xC − x I )i + ( y C − y I ) j ] = 0 . daca (O. Analog. avem AD = In plus.P mijloacele laturilor BC. BE = . alegand pe postul lui O punctul I. FB = ca b+a . avem IG = IA+ IB + IC 3 AC 2 PC = 1 ⋅ b ( AB +CB ) + c ( a +b++BC ) + a ( BA+CA ) = 1 ⋅ 2b⋅ NB + a c⋅b + c+ 2 a⋅MA = c + 3 3 b⋅GB + c⋅GC + a⋅GA a +b +c . AF = + + + + triunghiului. CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . Atunci AM + BN + CP = 0 . Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG = ⋅ HO . avem: • • c AB + b AC b ⋅ AB + c ⋅ AC a ⋅ BA + c ⋅ BC b ⋅ CB + a ⋅ CA . in plus. yI = . cum BD = bacc . I ( x I . aplicata pentru H. C in triunghi. CE = abac . B. FB = ca b+a . avem a ⋅ AI + b ⋅ BI + c ⋅ CI = 0. y B ). i. mai mult. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . 2 3 . mai mult.G. C avem rI = a+b+c coordonatele punctului I. si D ∈ BC . respectiv ortocentrul triunghiului. respectiv AB. BE = . Exprimarea vectorului bisector in triunghi. daca I este punctul de intersecie al bisectoarelor . DC = babc . HBA’C este un paralelogram. DC = babc . avem: 3 ⋅ HG = HA + HB + HC . BE. Fie triunghiul ABC si O. yI = . Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC . CI = a⋅CA + b⋅CB a +b+c . Fie triunghiul BC in care BC=a. y A ). Din proprietatea centrului de greutate. AB=c. j ) avem A( x A .H. .Fie triunghiul ABC si M. AB=c. daca (O. si D ∈ BC . CF = = c a+c b+a 1+ b b+c a (b + c) ⋅ AD + b(c + a) ⋅ BE + c(a + b) ⋅ CF = 0 . G ∈ [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H. E ∈ AC . respectiv AC. EA = abcc . y A ). y C ). Coliniaritatea O. avem AD = In plus. de unde tinand cont de proprietatile produsului. BE. in plus. y B ).

b b' = . 3) Daca a a' u = a ⋅ i + b ⋅ j. A. v. u. b ∈ R+ *. Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). C coliniare daca si numai daca relatia a ⋅ rA + b ⋅ rB + c ⋅ rC = 0 implica a+b+c=0. i. 4) u . B. xC − x A y C − y A 4) Intr-un reper fixat . w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u ± v ± w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea. a ≠ b astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 sau AD = a ⋅ BC . B. Segmentele AB. atunci AB ||CD sau A. reciproc concluzia este sau AB || CD. C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O.C. Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A.D coliniare. atunci u . B. v = a'⋅i + b'⋅ j . C ( xC . conditia se poate exprima si prin raportul AB = a . conditie ce se poate evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB − CD = 0 . C sunt coliniare daca si numai daca exista a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta).• Aplicand proprietatea centrului de greutate punctului O. b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ AC = 0 . 5) A. Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). avem ca relatia a ⋅ OA + b ⋅ OB + c ⋅ OC = 0 implica a+b+c=0. C sunt coliniare daca si numai daca exista a .D coliniare. C coliniare daca xB − x A yB − y A = . B. v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale. B. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi.B. 3 • Daca notam O1 mijlocul segmentului OH atunci Metode in rezolvarea problemelor de paralelism: OA + OB + OC = 2OO1 (relatial lui Euler). v au aceasi directie daca si numai daca u + v = u + v . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ⋅ AD + b ⋅ CB = 0 . • Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista a ∈ R+ * \{1) astfel incat AB = a ⋅ DC sau a. • • Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC . 1) Daca dreptele AB si CD sunt paralele atunci exista A. j ) avem A( x A .C. avem: 3 ⋅ OG = OA + OB + OC = 3 ⋅ (OH + HG ) = 3 ⋅ (OH − 2 OH ) = OH (relatia lui Sylvester). a ∈ R * astfel incat AB = a ⋅ CD . AC 2) A. 3) Daca in sistemul (O. atunci A. y C ) . y B ). b ∈ R * astfel incat a ⋅ AB + b ⋅ CD = 0 .B. . B( x B . sau 2) Daca exista a . y A ). CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = ±CD .

deci mediane in triunghiurile ADC si ABC. Ceva rezulta: AF FB ⋅ BD ⋅ CE = 1 . efectuand raportul celor doua relatii membru cu membru obtinem: CN OA NC BN OA AM MB ⋅ BC ⋅ NO ⋅ NC ⋅ BN ⋅ OA = 1 . atunci. bisectoarei): ⋅ BD ⋅ CE = 1 si conform reciprocei t. C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I. DC EA 4. Notam a= AM MB . NC PA AM MB 3. NC PA ⋅ BC ⋅ NO = −1. Analog. M ∈ AB . AM MB Menelaus pentru triunghiul ABN si punctele coliniare M. P coliniare daca si numai daca a(1+b)-(a+1)-ab(1+c)=0.C rezulta: ⋅ BC ⋅ NG = −1 si cum CN GA AM MB = 1. BD. BC=a.Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. CE = a . paralelism si concurenta. CM concurente daca si numai daca Demonstratie: Fie {O}=BP ∩ CM. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F. deci a c DC EA AF FB Concurenta bisectoarelor: daca D. CM ceviene. BD = b . B. deci 2 ⋅ PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta: 4 ⋅ PR = 2 ⋅ PN + 2 ⋅ PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN . (2) AN = AB + BN . E. Atunci M. 1. MN. notand AB=c. Atunci mijloacele segmentelor AC. N ∈ BC . BP. CP = 1 . Concurenta inaltimilor: daca D.(1) a(1 + b) ⋅ AN − (a + 1) ⋅ AM − ab(1 + c) ⋅ AP = 0 de unde . si prin simplificarile cuvenite se obtine: CN OA AN CB NO AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 . Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi. Ceva DC EA • rezulta AD ∩ BE ∩ CF={I} si aplicand in continuare t. F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A. BD si MN sunt coliniare. BP. N. aplicand acum reciproca t. BP. N ∈ ( BC ).G. Atunci AN. Cum DP si BP 4 ⋅ PQ = 2 ⋅ PD + 2 ⋅ PB = AD + CD + AB + CB . AN astfel: AM = a ⋅ MB = a ⋅ ( MA + AB) ⇒ (a + 1) ⋅ AM = a ⋅ AB . M. CA=b avem (t. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ. NC PA Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli. Exprimam pe rand vectorii AM . daca si numai daca. AF FB c = b . B. CA ale triunghiului ABC. BN = b ⋅ NC = b ⋅ ( NB + BC ) ⇒ (1 + b) ⋅ BN = b ⋅ BC = b ⋅ ( BA + AC ) ⇒ (1 + b) ⋅ AN = (1 + b) ⋅ AB + b ⋅ ( BA + AC ) = AB + b ⋅ AC (3) Inmultind relatia (3) cu a. R mijloacele segmentelor AC. conform teoremei Menelaus aplicata in triunghiurile ABN si ACN. P ∈ ( AC ) . P ∈ AC . Dreapta Newton. BC=a.Q.d. AN ⋅ CB ⋅ NO = −1 . PR mediana n trunghiul NRM. 2. O. atunci. E. de unde. BN = 1. CM concurente in O daca si numai daca A. obtinem 2 ⋅ PQ = PD + PB . BC = −2 . notand AB=c.P coliniare daca si numai daca AM MB ⋅ BN ⋅ CP = −1 . deci AG = 2 ⋅ GN . I. N coliniare. F reprezinta picioarele inaltimilor din A. NC PA ⋅ BN NC ⋅ CP PA = 1 si conform reciprocei t. Teorema Ceva(+ reciproca): Fie ABC triunghi si AN. P mijloacele laturilor AB. rezulta AN ∩ BP ∩ CM={G}. (1) c ⋅ AP = PC = PA + AC ⇒ (1 + c) ⋅ AP = AC . deci abc=-1.e. BC.c = CP PA . adica G se afla la 1/3 de baza si 2/3 de varf. Atunci AN. C ale triunghiului ABC. AP.Probleme de coliniaritate. echivalent cu a+ab-a-1-ab-abc=0. atunci utilizand directa t. atunci deci AM MB = 1. Notam P. avem: AM MB AM MB ⋅ BN ⋅ CP = 1 .N.b = BN NC . N. Mai mult. rezulta CN 1 ⋅ (−2) ⋅ • NG GA = −1 . q. CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H. Ceva. conform conditiei 5) de coliniairtate. • Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M. rezulta: a(1+b) ⋅ AN=a⋅ AB ab⋅ AC = (a +1 ⋅ AM+ab1+c) ⋅ APsi trecandtotul in membrul stang. C ale triunghiului ABC. M ∈ ( AB ). obtinem: + ) ( (2).