Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

Hr. Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. număr compus. … În anul 500 î. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î. … În anul 1800 î. • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. … În anul 2400 î. Lui Pitagora ((570 – 500 î. numere prime perfecte. 16 > 1+2+4+8. 28 = 1+2+4+7+14. atribuie câte un sex fiecărui număr. Hr. Thales din Milet (636 – 546 î. Hr. iar dacă S < N.Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. Hr. Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt.) prezice o eclipsă de Soare. Dacă S > N. probabil. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. … În anul 585 î. cele pare. • Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. pitagorienii. Hr. de sex feminin. 20 < 1+2+4 +5+10. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire. Numărul 60 este ales. Tot ei introduc noţiunile de număr prim. 18 < 1+2+3+6+9. Hr. Restul este opera omului. Hr. cele impare sunt de sex masculin. numărul este IMPERFECT. 22 > 1+2+11. 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6.) sau . numere prietene (amiabile). • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor. numere relative prime. atunci numărul este SUPRAPERFECT.

Hr. 416 şi 8128. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc.04. Hr.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii. Hr. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal. … În anul 180 î. Hr. o perioadă de aproximativ 19 ani. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”. într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă.275 î. 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110. … În anul 230 î. scăderea. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice.05. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336. Hr. … În anul 440 î. În algebra modernă. 7 să dea resturile 2. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Hr. … În anul 1100 d. Hr. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic. 9. 5. . Hr. Euclid (330 . 28. 5. la sfatul astronomului Sosinge. Eratostene din Cyrene (275 . Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor.195 î. Hr. … În anul 1200 d. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. … În anul 46 î. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. Hr. … În anul 620 d. 3. 220 = 1+2+4+71+ 142.(580 – 496 î.) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene. respectiv 4”. 3.1452 – 2. problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului. • Leonardo da Vinci (15. Hr. … În anul 1150 d. se înmulţesc sau se împart fără rest. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ). Hr. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. Iulius Cezar introduce. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate. Hr. … În anul 300 î. Hr. se scad. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. … În anul 250 d. … În anul 1536 d. … În anul 1491 d. Hr.)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. Hr. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea.

1650)descoperă teorema. Hr. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal. Leonhard Euler (15. pentru n=4. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt.09. z astfel încât xn + yn = zn”. conform căreia între numărul vârfurilor. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1. Hr. … În anul 1760 d. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi.1623 – 19.1707 – 18. René Descartes (31.1783) utilizează funcţia φ. Hr.01. … În anul 1640 d. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri.1596 – 11.06. Acestea sunt numerele miliardelor şi. … În anul 1676 d. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim. Hr. numită de urmaşi a lui Euler. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2. … În anul 1665 d. Hr.1601 – 12. Hr.1643 – 31. … În anul 1603 d. … În anul 1636 d. Pierre Fermat (17. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire. … În anul 1671 d. • Isaac Newton (25. nu putem găsi trei întregi x. Perechea descoperită este (17296 şi 18416).04. respectiv. . … În anul 1623 d. Hr. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii. unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică. reînvie studiul teoriei numerelor. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii.08. atunci unul dintre ele. timp de mai multe secole.11. dar nu-mi ajunge o singură pagină”. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284).11. … În anul 1635 d. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului.01.12. … În anul 1621 d.05. Hr. Hr. a sutelor de miliarde. … În anul 1642 d. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului.02. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. Hr. Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”. … În anul 1656 d. Hr.… În anul 1575 d. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 . oricare ar fi acesta. Hr.409).071696 – 14. Hr. y.

1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime. Karl Gauss (30. … În anul 1766 d. Ernest Kummel (29.05. când 2 + 1 este un număr prim. Hr. Hr. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene. într-un tratat de algebra. avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n. Hr.02. … În anul 1770 d. … În anul 1839 d. Hr.1810 – 14. … În anul 1830 d.1865 – 17.1777 – 23.Recent.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d. 6.1610 – 12. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3.04. n > 2. Hr. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3.04.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1. toate foarte mari. Hr. Hr. • Nicollo Paganini. Gabriel Lamé (22. în anul 1836. … În anul 1847 d.03.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice.1690 – 20. 48. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26.1752 – 10. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1. … În anul 1896 d.12. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului. a log ( a) .03. Christian Goldbach (8. uluieşte lumea matematică. 96”. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p. Ipoteza nu a fost nici confirmată. 1210) de numere prietene. Hadamard ( 8.09.05.1795 – 1. 24. J. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită. … În anul 1800 d.1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii. Hr.11. prin legea lui Johann Bode. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul.12.08. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale. … În anul 1850 d. descoperind perechea (1184. 12. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor. Hr. Adrien Marie Legendre (18.05. Hr. Hr.1791 – 8.07.1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe. … În anul 1772 d. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”.1821 – 12.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural. George Peacock (9. Hr. elev de 16 ani. Hr.11.1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor.01. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare.01. după ce studiază numerele prime.10. Hr.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime.” … În anul 1860 d. nici infirmată până în prezent. Descoperirea. … În anul 1796 d. … În anul 1790 d.

iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile. o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). Hr. din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei.. din distractie. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime. Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. … În anul 1985 Hugh C. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime. din erori de tipar. nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească). … În anul 2000 d. … În anul 1946 d. De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii. Încă de la început. In sfârsit. sau din . puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. perseverare diabolicum . „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica. … În anul 1996 d. … În anul 1959 d. se naşte calculatorul electronic. W. nestiintă. Hr. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. a gresi însă neintentionat. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. Ulterior.S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000. între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. Hr. Hr. Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. ci si în domeniul stiintelor. în revista l'Intermédiare des mathématiciens . Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat. Si cei mai ilustrii s-au înselat. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". L.. Sierpinski (1882 . . din graba de a publica. Adleman şi R. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. Hr.1970) demonstrează că pentru n > 5. … În anul 1980 d.

Legendre a dat. La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică. adică. metode . Jacobi. mai bine zis. Legendre. tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. Laplace. Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor. nu cunosteam nimic scris de Arhimede. deoarece era în vârstă de 13 ani . să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. Pointcaré. erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra.Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. este imposibil. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume. Dacă ar fi trăit mai mult. Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor.cvadratura cercului .de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. cum spune belgianul Maurice Lecat. Leibniz. Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim.L. Lagrange. Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul). Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori. Iar Leibniz a scris că 2 n .1. Sylvester. de exemplu. De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. toate bineînteles eronate. Abatele Mersenne considera pe 2 61 . probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. .1 ca număr neprim. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 . Fermat. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare. Hermite. să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. totul ne fusese transmis prin altii. Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim. Descartes. 7 demonstratii. pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele. de exemplu. spuneam. De aceea Galois are. Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. Dar. aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor. si Newton. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . când realmente este egal cu 421 x 3 617. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. Euler. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. găsit în 1906 de către J. Asa. Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. desi în realitate acesta este prim. Chauchy. casier vierge (cazierul nepătat).

relatie care se numeste a lui Euler . au studiat media aritmetică. iată o importantă eroare istorică. Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". ceea ce nu are loc întotdeauna. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate. când este în realitate datorită lui William Wallace. fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare.2r). numerele amiabile. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. D'Alembert. până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : .Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor . teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. ceea ce nu-i adevărat. geometrică şi armonică. Spunem. au definit numere pare şi impare. care a publicat-o în 1800. unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. emblema lor era pentagonul stelat. Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor. Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. Cât priveste pe Descartes. ci a gresit însusi Descartes. aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R . Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. numerele perfecte. fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi. teorema privind dreapta lui Simsom . de exemplu. S-au scris cum spuneam. Din studiul numerelor. ceea ce nu-i just. Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri .In realitate. Tot asa. a studiat cu Anaximandru. matematician şi filozof grec. Pythagora din Samos Pitagora. sistemul zecimall . Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. In geometria triunghiului . Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede. pitagorienii au conceput numerele figurative. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . tabla înmulţirii. cunoşteau cele cinci poliedre regulate.

ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. Numere triunghiulare . Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. deoarece într-un pătrat d = 2 . Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. 5).În astronomie. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. numerele prime şi numerele compuse. teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). iar numerele compuse din trei factori spaţiale. deci şi a geometriei. 4. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). De altfel. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. Pitagora nu a lăsat nimic scris. a studiat numerele pare şi numerele impare. ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale).

. În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284.284) (1184.. 5564) (6232. Soarele. au fost cercetate toate numerele până la milion.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul. însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. Pe de o parte. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. deoarece nu se împart la 2. în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + .. că 8 (octava) semnifică dragostea. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică. + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). (67095.. Martie. + (2n-1) = n2. Universul este analogat cu numărul 10.1 + 2 + 3 + .2924) (5020.. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi.U. iar 10 reprezintă perfecţiunea. Luna. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . Pământ. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer.1210) (2620. prietenia. O semnificaţie aparte a avut numărul 36. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. gândirea. Venus. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora. Iar legenda . chibzuinţa. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. Mercur.A. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora.87633). 14 595)..

html . celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu.spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. indexnou. suportând răzbunarea zeilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful