Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

• Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor. … În anul 2400 î. atribuie câte un sex fiecărui număr. atunci numărul este SUPRAPERFECT. Hr.” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î. ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). … În anul 500 î. pitagorienii. 16 > 1+2+4+8.Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. numere relative prime. iar dacă S < N.) sau . numere prietene (amiabile). egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. … În anul 1800 î. Tot ei introduc noţiunile de număr prim. • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. Numărul 60 este ales. Hr. Dacă S > N. Lui Pitagora ((570 – 500 î. 22 > 1+2+11.) prezice o eclipsă de Soare. 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248. Thales din Milet (636 – 546 î. Restul este opera omului. Hr. • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire. 28 = 1+2+4+7+14. numărul este IMPERFECT. 20 < 1+2+4 +5+10. probabil. Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. Hr. de sex feminin. numere prime perfecte. cele impare sunt de sex masculin. 18 < 1+2+3+6+9. număr compus. Hr. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6. Hr. … În anul 585 î. Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. cele pare. Hr.

5. Hr. 3. Hr. se înmulţesc sau se împart fără rest.) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene. Hr. Hr. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea. respectiv 4”. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul. … În anul 1100 d. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. Euclid (330 . într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă. considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. Hr. 28. 220 = 1+2+4+71+ 142.195 î.04. … În anul 1536 d. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal. Iulius Cezar introduce. … În anul 1491 d. … În anul 1150 d. … În anul 300 î. Hr. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice. Hr. Hr. 3. Hr. Hr.275 î. 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. Hr. În algebra modernă. Hr. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune. o perioadă de aproximativ 19 ani. 416 şi 8128. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336. … În anul 1200 d. Hr. • Leonardo da Vinci (15. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Eratostene din Cyrene (275 . . Hr. Hr. 9. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. … În anul 250 d. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului. se scad.05.1452 – 2. … În anul 620 d. … În anul 230 î. … În anul 46 î. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii.(580 – 496 î. … În anul 180 î. 7 să dea resturile 2. … În anul 440 î. 5.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ).)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor. scăderea. la sfatul astronomului Sosinge.

… În anul 1603 d. Hr.06.1650)descoperă teorema. numită de urmaşi a lui Euler. Hr.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului. Perechea descoperită este (17296 şi 18416). Hr. respectiv. a sutelor de miliarde. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. Hr.01.04. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1. … În anul 1665 d. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2. timp de mai multe secole. Hr. conform căreia între numărul vârfurilor. Hr.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire. Hr. … În anul 1671 d. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului. … În anul 1640 d. … În anul 1642 d. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim.09. … În anul 1635 d. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii. Leonhard Euler (15. … În anul 1621 d. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 .409). y.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284).1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal. .01. Acestea sunt numerele miliardelor şi. z astfel încât xn + yn = zn”.11. reînvie studiul teoriei numerelor. … În anul 1760 d.… În anul 1575 d. atunci unul dintre ele. Hr. pentru n=4.1783) utilizează funcţia φ. … În anul 1623 d. nu putem găsi trei întregi x.08. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri. Hr. Pierre Fermat (17. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi. Hr.1596 – 11. … În anul 1656 d. • Isaac Newton (25.1707 – 18. Hr.11. oricare ar fi acesta.1623 – 19. dar nu-mi ajunge o singură pagină”. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19. Hr.1601 – 12. Hr.05.1643 – 31. Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”.12.071696 – 14. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2. unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică.02. … În anul 1676 d. René Descartes (31. … În anul 1636 d.

Hr.12. după ce studiază numerele prime. Hr. nici infirmată până în prezent.1610 – 12.10.1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor. prin legea lui Johann Bode. Ernest Kummel (29. … În anul 1839 d.1752 – 10. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită. Hr.04. când 2 + 1 este un număr prim.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1. … În anul 1770 d. • Nicollo Paganini. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26. Hr. Hr. … În anul 1896 d.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d. … În anul 1796 d. Hr. toate foarte mari. Hr. n > 2.1810 – 14. Hr. … În anul 1790 d. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d. Hadamard ( 8. Descoperirea. … În anul 1850 d. descoperind perechea (1184.03.05.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime. 12.1690 – 20. 6. într-un tratat de algebra. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”. … În anul 1847 d. 1210) de numere prietene.” … În anul 1860 d. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului. în anul 1836. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale. avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n.1865 – 17. elev de 16 ani. J.1795 – 1.12.11.03. Hr.05. 96”.1821 – 12.1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1.1777 – 23.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice. Adrien Marie Legendre (18.07. Hr. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p.11. Hr.01. 48.09. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3. … În anul 1766 d. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene. … În anul 1830 d.Recent. uluieşte lumea matematică. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare.05.1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe. Hr. Ipoteza nu a fost nici confirmată.02. Karl Gauss (30. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul.08. Hr.01. 24. a log ( a) .04. George Peacock (9. Hr. Christian Goldbach (8.1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime. Gabriel Lamé (22. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3.1791 – 8. … În anul 1800 d. … În anul 1772 d.

între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. Si cei mai ilustrii s-au înselat. o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). nestiintă. … În anul 1946 d. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". ci si în domeniul stiintelor. din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. Ulterior. . … În anul 1980 d. Sierpinski (1882 . Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. din erori de tipar. se naşte calculatorul electronic. nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească). din graba de a publica. „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime. puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. … În anul 1985 Hugh C. Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. Hr. iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile. Hr. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat.. … În anul 1996 d.S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000. … În anul 1959 d.. In sfârsit. L. Hr. Hr. Încă de la început. … În anul 2000 d. Adleman şi R.1970) demonstrează că pentru n > 5. în revista l'Intermédiare des mathématiciens . De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii. a gresi însă neintentionat. Hr. W. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime. perseverare diabolicum . din distractie. sau din .

Asa. 7 demonstratii. De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. spuneam.1. Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719. Chauchy. Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel. desi în realitate acesta este prim. Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori. Dar. Hermite. erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra.L. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume. pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele. totul ne fusese transmis prin altii. să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. de exemplu. mai bine zis. Abatele Mersenne considera pe 2 61 . Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. Fermat. să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite. cum spune belgianul Maurice Lecat. Laplace. Iar Leibniz a scris că 2 n . Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor. Legendre a dat. probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. Legendre. Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică. Lagrange. Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. nu cunosteam nimic scris de Arhimede. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare. Descartes. De aceea Galois are.de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. Leibniz. de exemplu. Pointcaré. Dacă ar fi trăit mai mult.1 ca număr neprim. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul). toate bineînteles eronate.Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil.cvadratura cercului . Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. Jacobi. găsit în 1906 de către J. . deoarece era în vârstă de 13 ani . Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. este imposibil. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor. când realmente este egal cu 421 x 3 617. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. si Newton. Euler.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. casier vierge (cazierul nepătat). metode . Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim. Sylvester. adică. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 . aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor.

In geometria triunghiului . numerele amiabile.In realitate. pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi. matematician şi filozof grec. Cât priveste pe Descartes. cunoşteau cele cinci poliedre regulate. Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri . Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate. sistemul zecimall . în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. ceea ce nu-i adevărat. Pythagora din Samos Pitagora. Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede. teorema privind dreapta lui Simsom . D'Alembert. iată o importantă eroare istorică. Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". care a publicat-o în 1800. Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor .Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : . fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. Spunem. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . S-au scris cum spuneam. Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. ci a gresit însusi Descartes. relatie care se numeste a lui Euler . Din studiul numerelor. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R . ceea ce nu are loc întotdeauna. când este în realitate datorită lui William Wallace. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. de exemplu. numerele perfecte. au definit numere pare şi impare. a studiat cu Anaximandru. unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă.2r). geometrică şi armonică. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. au studiat media aritmetică. fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare. tabla înmulţirii. Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. pitagorienii au conceput numerele figurative. ceea ce nu-i just. Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2. emblema lor era pentagonul stelat. Tot asa.

Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. 4. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. De altfel. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. 5). Numere triunghiulare . numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. Pitagora nu a lăsat nimic scris. deci şi a geometriei. deoarece într-un pătrat d = 2 . a studiat numerele pare şi numerele impare. ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. numerele prime şi numerele compuse. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3.În astronomie.

2924) (5020. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). chibzuinţa. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora. în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. O semnificaţie aparte a avut numărul 36. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. deoarece nu se împart la 2.. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S.. Mercur. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. + (2n-1) = n2. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică. 5564) (6232. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul.284) (1184.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285.U. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). Pământ. gândirea. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. Martie..1210) (2620. + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr.1 + 2 + 3 + . că 8 (octava) semnifică dragostea. Soarele. (67095. Universul este analogat cu numărul 10.A. Luna. Iar legenda . Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + .. prietenia. Venus. iar 10 reprezintă perfecţiunea. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. Pe de o parte. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora.87633). + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. au fost cercetate toate numerele până la milion.. însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. 14 595). Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer.. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt.

indexnou.html . suportând răzbunarea zeilor. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu.spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema.