Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. • Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248.” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î.) sau . ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). … În anul 500 î. probabil. iar dacă S < N. atunci numărul este SUPRAPERFECT. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. 20 < 1+2+4 +5+10. 16 > 1+2+4+8. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire. atribuie câte un sex fiecărui număr. 28 = 1+2+4+7+14. 22 > 1+2+11. Thales din Milet (636 – 546 î. utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor. Lui Pitagora ((570 – 500 î.) prezice o eclipsă de Soare. Hr. • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7. număr compus. Hr. Numărul 60 este ales. Hr. Dacă S > N. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6. numere prietene (amiabile). numere relative prime. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. de sex feminin. numărul este IMPERFECT. Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. … În anul 2400 î. 18 < 1+2+3+6+9. … În anul 1800 î. Tot ei introduc noţiunile de număr prim. Hr. Hr. Restul este opera omului. pitagorienii. cele impare sunt de sex masculin. cele pare. • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. … În anul 585 î. Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. Hr. numere prime perfecte. Hr.

Hr. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal. … În anul 1491 d. Hr. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336. Hr. 5. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea. Hr.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ).)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic. 28. 416 şi 8128. 220 = 1+2+4+71+ 142. … În anul 250 d. Hr. Hr. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune.05. Hr. respectiv 4”.04. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice. … În anul 180 î. Hr. … În anul 230 î. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. la sfatul astronomului Sosinge. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”. 7 să dea resturile 2. Hr. Hr. … În anul 1100 d. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice. Eratostene din Cyrene (275 . … În anul 1150 d.195 î. Euclid (330 .(580 – 496 î. Hr. o perioadă de aproximativ 19 ani.1452 – 2. Iulius Cezar introduce. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc. se scad. • Leonardo da Vinci (15. . considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului. Hr. 5. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor. 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110. … În anul 1200 d.275 î. 3. se înmulţesc sau se împart fără rest. Hr.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul. … În anul 440 î. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. Hr. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. Hr. Hr. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă. scăderea. În algebra modernă. … În anul 1536 d. 9. … În anul 300 î. … În anul 620 d. 3. … În anul 46 î. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate.) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene.

pentru n=4. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii. Pierre Fermat (17. Hr. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 . Wilhelm Gottfried Leibnitz (1. • Isaac Newton (25. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”. … În anul 1640 d. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului.1783) utilizează funcţia φ. Hr.11. reînvie studiul teoriei numerelor. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire. Hr. y. conform căreia între numărul vârfurilor. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii.02.01. … În anul 1636 d.1596 – 11. nu putem găsi trei întregi x.08. respectiv. Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2.409). … În anul 1623 d.1650)descoperă teorema. … În anul 1642 d. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”. .12.1707 – 18. atunci unul dintre ele. … În anul 1656 d. Acestea sunt numerele miliardelor şi. z astfel încât xn + yn = zn”.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului.01. Perechea descoperită este (17296 şi 18416). Leonhard Euler (15. Hr. Hr. a sutelor de miliarde. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri. … În anul 1635 d. … În anul 1603 d. oricare ar fi acesta. Hr. Hr.1601 – 12. Hr.1623 – 19. timp de mai multe secole.06.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284). unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică. … În anul 1621 d. … În anul 1760 d. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect.09. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru. … În anul 1665 d. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim. dar nu-mi ajunge o singură pagină”. Hr. … În anul 1671 d.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal.… În anul 1575 d.04. Hr.05.11.071696 – 14. Hr. René Descartes (31. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt. Hr. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. numită de urmaşi a lui Euler. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat. … În anul 1676 d. Hr.1643 – 31.

1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii.12.03. Hadamard ( 8. … În anul 1796 d. … În anul 1850 d. • Nicollo Paganini. … În anul 1770 d.01.04.05. George Peacock (9. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi.1865 – 17.1791 – 8.1752 – 10. a log ( a) .1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe.05. descoperind perechea (1184.” … În anul 1860 d. toate foarte mari. Hr. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene. … În anul 1772 d. … În anul 1847 d. … În anul 1896 d. J.1821 – 12. în anul 1836.1690 – 20. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor. Hr. Adrien Marie Legendre (18. Hr. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p.01. după ce studiază numerele prime. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1.07.1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor. Descoperirea. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul. … În anul 1830 d. Hr.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime.Recent. 48. Gabriel Lamé (22. Christian Goldbach (8.1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”.1810 – 14. Hr.03. 24. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită. Hr. Ipoteza nu a fost nici confirmată. Hr. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3. … În anul 1839 d. când 2 + 1 este un număr prim. prin legea lui Johann Bode. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1. 96”. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare. 1210) de numere prietene. Hr.04. n > 2. Karl Gauss (30.05. Hr. … În anul 1800 d. Hr. uluieşte lumea matematică.09. Ernest Kummel (29. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului.1795 – 1.02. … În anul 1790 d. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d. … În anul 1766 d.1610 – 12. avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n.12. Hr.08. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale. Hr. Hr.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural. 12. 6.10.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice. într-un tratat de algebra.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7.1777 – 23.11. elev de 16 ani. nici infirmată până în prezent.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26. Hr.11.

1970) demonstrează că pentru n > 5. … În anul 1996 d. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. … În anul 1980 d. din distractie. De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii.. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime. … În anul 1946 d. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat. Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. Hr. Hr. Si cei mai ilustrii s-au înselat. între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. sau din . din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei. … În anul 2000 d. din graba de a publica. Sierpinski (1882 . Hr. nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească). o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). ci si în domeniul stiintelor. In sfârsit. … În anul 1959 d. L. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile. Adleman şi R. Încă de la început. … În anul 1985 Hugh C. . Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica. Hr. Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. în revista l'Intermédiare des mathématiciens . puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. Hr. din erori de tipar. W. a gresi însă neintentionat. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. se naşte calculatorul electronic. nestiintă.S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000.. perseverare diabolicum . Ulterior.

desi în realitate acesta este prim. De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. Euler.cvadratura cercului . Dar. Jacobi. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. deoarece era în vârstă de 13 ani . Pointcaré. să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. si Newton. La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul). Asa. Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. Legendre. Abatele Mersenne considera pe 2 61 . Chauchy. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. Laplace. Legendre a dat. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. adică.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim. cum spune belgianul Maurice Lecat. Sylvester. Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor. Iar Leibniz a scris că 2 n . găsit în 1906 de către J.L. metode . de exemplu. Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel.1. pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele. Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. Leibniz. . aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare. de exemplu. Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. 7 demonstratii. toate bineînteles eronate. să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite. erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . nu cunosteam nimic scris de Arhimede.Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. este imposibil. Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică. Fermat. Lagrange. când realmente este egal cu 421 x 3 617. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 . De aceea Galois are.de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. totul ne fusese transmis prin altii.1 ca număr neprim. spuneam. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil. Descartes. casier vierge (cazierul nepătat). Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719. Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim. probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. mai bine zis. Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor. Hermite. Dacă ar fi trăit mai mult.

S-au scris cum spuneam. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate. Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. ceea ce nu-i adevărat. relatie care se numeste a lui Euler . au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi. Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor . Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede. au definit numere pare şi impare. Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". a studiat cu Anaximandru. Pythagora din Samos Pitagora. aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R .Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. numerele amiabile. Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. când este în realitate datorită lui William Wallace. au studiat media aritmetică.2r). până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : . ceea ce nu-i just. sistemul zecimall . fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare. care a publicat-o în 1800. pitagorienii au conceput numerele figurative. fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. de exemplu. tabla înmulţirii. ceea ce nu are loc întotdeauna. geometrică şi armonică. Spunem. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. Din studiul numerelor. în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. matematician şi filozof grec. ci a gresit însusi Descartes. iată o importantă eroare istorică. Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor.In realitate. Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. cunoşteau cele cinci poliedre regulate. numerele perfecte. In geometria triunghiului . Tot asa. Cât priveste pe Descartes. teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. emblema lor era pentagonul stelat. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . D'Alembert. teorema privind dreapta lui Simsom . unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri .

Pitagora nu a lăsat nimic scris. Numere triunghiulare . de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. De altfel. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. a studiat numerele pare şi numerele impare. legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. deoarece într-un pătrat d = 2 . numerele prime şi numerele compuse. teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). 5). ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme.În astronomie. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. 4. deci şi a geometriei.

1210) (2620..2924) (5020. au fost cercetate toate numerele până la milion.A. în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. Pământ. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. O semnificaţie aparte a avut numărul 36. iar 10 reprezintă perfecţiunea.U. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. Mercur. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt.284) (1184. însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale.1 + 2 + 3 + .. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară).. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. Martie. că 8 (octava) semnifică dragostea.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285.. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. Iar legenda . Luna. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + . (67095. gândirea. chibzuinţa. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284. prietenia. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. Universul este analogat cu numărul 10. + (2n-1) = n2. În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer. 5564) (6232.87633). Soarele. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică. deoarece nu se împart la 2. Pe de o parte.. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora.. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . 14 595). + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. Venus. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul.

indexnou.html .spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. suportând răzbunarea zeilor. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful