P. 1
Numere prime

Numere prime

|Views: 3,603|Likes:
Published by ragyogvar

More info:

Published by: ragyogvar on Aug 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î. … În anul 585 î. Numărul 60 este ales. 28 = 1+2+4+7+14. cele pare. Hr. numere prietene (amiabile). • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7. Dacă S > N. 22 > 1+2+11. Hr. Hr. probabil. Tot ei introduc noţiunile de număr prim. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor. Hr. iar dacă S < N. numere relative prime. atribuie câte un sex fiecărui număr. Lui Pitagora ((570 – 500 î. • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. … În anul 1800 î. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. Hr. de sex feminin. numărul este IMPERFECT.) prezice o eclipsă de Soare.) sau . Hr. … În anul 2400 î. numere prime perfecte. număr compus. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6. 16 > 1+2+4+8. ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248. Restul este opera omului. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. 20 < 1+2+4 +5+10.Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. 18 < 1+2+3+6+9. Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. atunci numărul este SUPRAPERFECT. Thales din Milet (636 – 546 î. pitagorienii. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire. cele impare sunt de sex masculin. • Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. Hr. … În anul 500 î.

3. Hr. 5.04. Hr. problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului. se scad. Iulius Cezar introduce. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor. Hr. … În anul 1100 d. la sfatul astronomului Sosinge. 28.1452 – 2. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice. 3. Hr.)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic. Hr. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. o perioadă de aproximativ 19 ani. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. … În anul 46 î. … În anul 250 d. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”. 220 = 1+2+4+71+ 142. … În anul 1536 d.275 î. Eratostene din Cyrene (275 . … În anul 440 î. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. … În anul 620 d.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul. Hr. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. 7 să dea resturile 2. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate. .) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene. … În anul 180 î. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii. … În anul 1491 d. … În anul 230 î.(580 – 496 î.195 î. 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110. 416 şi 8128. … În anul 1200 d. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”. Hr. Hr. într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă.05. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Hr. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal. se înmulţesc sau se împart fără rest. Hr. 5. Euclid (330 . … În anul 300 î. Hr. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336. În algebra modernă. 9. • Leonardo da Vinci (15.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ). considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. … În anul 1150 d. Hr. Hr. Hr. Hr. respectiv 4”. Hr. scăderea.

… În anul 1635 d. … În anul 1760 d.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului. … În anul 1623 d. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”. pentru n=4. unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim.06. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. Hr. … În anul 1676 d. Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2.1643 – 31. Pierre Fermat (17.05. oricare ar fi acesta. … În anul 1671 d.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal. Hr. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 . Hr. .01.1623 – 19. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2. timp de mai multe secole. … În anul 1665 d.09.02. … În anul 1603 d.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284). Hr. dar nu-mi ajunge o singură pagină”. Perechea descoperită este (17296 şi 18416). Hr.08. Hr.1783) utilizează funcţia φ. reînvie studiul teoriei numerelor. conform căreia între numărul vârfurilor. Hr. … În anul 1621 d. … În anul 1642 d. atunci unul dintre ele. nu putem găsi trei întregi x. Hr. respectiv. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. Hr. • Isaac Newton (25. Hr. z astfel încât xn + yn = zn”. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2. Acestea sunt numerele miliardelor şi. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru. Hr. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”.071696 – 14. René Descartes (31.409). Hr.12. Leonhard Euler (15.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului.1601 – 12.1596 – 11. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii. Hr. y. … În anul 1656 d. a sutelor de miliarde. … În anul 1640 d.11.11. numită de urmaşi a lui Euler. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.… În anul 1575 d. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi.1650)descoperă teorema. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat.1707 – 18.01. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt.04. … În anul 1636 d. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.

George Peacock (9. 48. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1. … În anul 1800 d. … În anul 1796 d.1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale.1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii. Hr. Hr. după ce studiază numerele prime.1795 – 1. elev de 16 ani. Hr. avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n. … În anul 1896 d. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare. Hr.12. Ipoteza nu a fost nici confirmată. … În anul 1790 d. Hr. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene. uluieşte lumea matematică. … În anul 1772 d. Hr. Descoperirea. Karl Gauss (30.03. … În anul 1850 d. Hr. Ernest Kummel (29. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”. în anul 1836. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi.10. n > 2. a log ( a) . într-un tratat de algebra. toate foarte mari. Hr. … În anul 1766 d.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d.02.1610 – 12.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime. Hr.07.01.11.1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime. Hr.1791 – 8. prin legea lui Johann Bode.1752 – 10.08.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural.05.05. • Nicollo Paganini. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul.01. … În anul 1830 d. … În anul 1839 d. Hr. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p.09.” … În anul 1860 d.05. Hr. când 2 + 1 este un număr prim.1821 – 12.1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe. Christian Goldbach (8.11. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor. 96”. nici infirmată până în prezent. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului. 24. Gabriel Lamé (22. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3.03.04. descoperind perechea (1184. Hr.1690 – 20. 12. … În anul 1847 d. Hadamard ( 8.Recent.1810 – 14. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită. Hr. … În anul 1770 d. Adrien Marie Legendre (18. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7.04. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1.12. J.1777 – 23. 1210) de numere prietene.1865 – 17.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice. 6.

… În anul 1985 Hugh C.. nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească). Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. … În anul 1959 d. din distractie. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. Hr. sau din . perseverare diabolicum .1970) demonstrează că pentru n > 5. In sfârsit. Încă de la început. se naşte calculatorul electronic. Hr. Ulterior. între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat. din graba de a publica. din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei. L. a gresi însă neintentionat. „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime. o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. Hr.. … În anul 1946 d. Adleman şi R. Sierpinski (1882 . Hr. W. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. din erori de tipar. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". Hr. … În anul 1996 d. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. nestiintă. ci si în domeniul stiintelor. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime. în revista l'Intermédiare des mathématiciens . Si cei mai ilustrii s-au înselat. .S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. … În anul 1980 d. iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile. De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii. … În anul 2000 d.

tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele. Dar. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. mai bine zis. Legendre.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul).cvadratura cercului . Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel.1 ca număr neprim. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. Abatele Mersenne considera pe 2 61 . adică. Chauchy. deoarece era în vârstă de 13 ani . să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor. de exemplu. erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra. metode . Asa. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 .de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. Laplace. desi în realitate acesta este prim.L. casier vierge (cazierul nepătat). Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. Jacobi. 7 demonstratii. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim. si Newton. cum spune belgianul Maurice Lecat. Fermat. Leibniz.1. este imposibil. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. Pointcaré. Descartes. Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori. probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. nu cunosteam nimic scris de Arhimede. spuneam. Euler. . totul ne fusese transmis prin altii. Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor. Legendre a dat. La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. Hermite. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil. Sylvester. Dacă ar fi trăit mai mult. Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. găsit în 1906 de către J. Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor. Iar Leibniz a scris că 2 n . De aceea Galois are. toate bineînteles eronate. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume. Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică. Lagrange.Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. când realmente este egal cu 421 x 3 617. Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. de exemplu. să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite.

în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor . ceea ce nu-i just. In geometria triunghiului . sistemul zecimall . pitagorienii au conceput numerele figurative. relatie care se numeste a lui Euler . tabla înmulţirii. Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. matematician şi filozof grec.In realitate. geometrică şi armonică. Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. iată o importantă eroare istorică. cunoşteau cele cinci poliedre regulate. până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : . Tot asa. aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R . Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. ci a gresit însusi Descartes. ceea ce nu are loc întotdeauna.2r). care a publicat-o în 1800. Spunem. Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede.Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. ceea ce nu-i adevărat. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. de exemplu. fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. S-au scris cum spuneam. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. au studiat media aritmetică. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. numerele amiabile. pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi. Pythagora din Samos Pitagora. au definit numere pare şi impare. Din studiul numerelor. Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri . au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. teorema privind dreapta lui Simsom . Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor. a studiat cu Anaximandru. Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate. când este în realitate datorită lui William Wallace. Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". Cât priveste pe Descartes. numerele perfecte. D'Alembert. emblema lor era pentagonul stelat.

De altfel. deoarece într-un pătrat d = 2 . Pitagora nu a lăsat nimic scris. deci şi a geometriei. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. 4. Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante.În astronomie. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). numerele prime şi numerele compuse. ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). Numere triunghiulare . a studiat numerele pare şi numerele impare. 5). legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei.

Martie.A..1 + 2 + 3 + . însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. gândirea.1210) (2620. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi.87633). iar 10 reprezintă perfecţiunea. (67095. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284. O semnificaţie aparte a avut numărul 36. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + . Luna. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt.. au fost cercetate toate numerele până la milion. Soarele. 5564) (6232. 14 595). el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). deoarece nu se împart la 2. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer. în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor.284) (1184. chibzuinţa. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. + (2n-1) = n2. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. prietenia... Pământ.2924) (5020. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. Iar legenda .. În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. Pe de o parte. Venus.U. că 8 (octava) semnifică dragostea. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . Universul este analogat cu numărul 10.. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică. Mercur. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora.

celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu. indexnou.html . suportând răzbunarea zeilor.spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->