Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

… În anul 500 î. de sex feminin. … În anul 585 î. • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7.) sau . 20 < 1+2+4 +5+10. cele impare sunt de sex masculin. numărul este IMPERFECT. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6. Hr. 18 < 1+2+3+6+9. număr compus. Hr. 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248. 22 > 1+2+11. Restul este opera omului. 16 > 1+2+4+8. cele pare. Dacă S > N. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire. pitagorienii. Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. numere prime perfecte. Lui Pitagora ((570 – 500 î. probabil. • Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. numere prietene (amiabile). Numărul 60 este ales. Hr. Tot ei introduc noţiunile de număr prim. Hr. … În anul 2400 î. … În anul 1800 î. 28 = 1+2+4+7+14. atunci numărul este SUPRAPERFECT. • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. Thales din Milet (636 – 546 î. iar dacă S < N. Hr.Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). numere relative prime. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.) prezice o eclipsă de Soare. Hr. atribuie câte un sex fiecărui număr. Hr.” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î. utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor.

problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. 3. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice. … În anul 1150 d. Hr. Hr.275 î.04. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate. Hr. într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă.(580 – 496 î. … În anul 300 î. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea. . Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”.05. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. … În anul 46 î. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. 9. Hr. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc. 416 şi 8128. considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. … În anul 250 d. … În anul 440 î. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”. scăderea. … În anul 180 î. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii. • Leonardo da Vinci (15. Hr. 5. Hr. … În anul 230 î. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. 3. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice. 7 să dea resturile 2. se înmulţesc sau se împart fără rest. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ). la sfatul astronomului Sosinge. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. Hr. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Eratostene din Cyrene (275 . Iulius Cezar introduce. se scad. 28. Hr. Hr. Hr. … În anul 1100 d. Hr. În algebra modernă. Euclid (330 . 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110.1452 – 2. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3.) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene. Hr. o perioadă de aproximativ 19 ani. 220 = 1+2+4+71+ 142. 5. respectiv 4”. Hr. … În anul 1536 d. Hr. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune. Hr.195 î. … În anul 620 d. … În anul 1491 d. … În anul 1200 d. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal.)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul.

nu putem găsi trei întregi x. Hr. … În anul 1621 d. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2.1783) utilizează funcţia φ.1623 – 19. numită de urmaşi a lui Euler.11. timp de mai multe secole. oricare ar fi acesta.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat.12. conform căreia între numărul vârfurilor.01. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 . Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2. Perechea descoperită este (17296 şi 18416). … În anul 1656 d.01. • Isaac Newton (25.1650)descoperă teorema. y. Hr. … În anul 1760 d. atunci unul dintre ele. .1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284).11. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi. … În anul 1635 d. Hr.… În anul 1575 d. Hr. Hr. René Descartes (31.09. … În anul 1603 d. … În anul 1623 d.1643 – 31.409). … În anul 1671 d.05. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim.08. Hr. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii. pentru n=4. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică. … În anul 1676 d.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului. … În anul 1640 d.06.1707 – 18. Hr. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt. Hr. Hr. … În anul 1636 d.02. z astfel încât xn + yn = zn”. respectiv. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.1596 – 11. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului. Hr. Hr. Leonhard Euler (15. dar nu-mi ajunge o singură pagină”. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. Hr. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii. Hr.1601 – 12. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”. Pierre Fermat (17. reînvie studiul teoriei numerelor. … În anul 1665 d. … În anul 1642 d.071696 – 14. Acestea sunt numerele miliardelor şi. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru. a sutelor de miliarde.04.

în anul 1836.02.04.01.11. Hr. 6.1690 – 20.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice. Hr. Ipoteza nu a fost nici confirmată. George Peacock (9.1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor. când 2 + 1 este un număr prim. Gabriel Lamé (22.1777 – 23.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul. Hr. 12.05. Hr. 96”. Hr. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26.04.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural. J.05. după ce studiază numerele prime.” … În anul 1860 d.09. Hr. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1. avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n. … În anul 1896 d.1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime. 24.03. n > 2.1821 – 12. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1.1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii. într-un tratat de algebra. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului. Descoperirea.07.1610 – 12. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3. nici infirmată până în prezent. prin legea lui Johann Bode.1865 – 17. … În anul 1830 d. … În anul 1772 d.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7. Hr. … În anul 1847 d.12. … În anul 1796 d.03. Hr.08.1795 – 1. toate foarte mari. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”. uluieşte lumea matematică.Recent.01.10. • Nicollo Paganini. Hr. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p. elev de 16 ani. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare. 1210) de numere prietene. … În anul 1766 d. descoperind perechea (1184. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor.1810 – 14. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale. Hr. Hr.11. … În anul 1770 d.1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe. 48.1791 – 8. Hr. … În anul 1800 d. Hr.1752 – 10. … În anul 1839 d.05.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d. Hadamard ( 8. Adrien Marie Legendre (18. Christian Goldbach (8. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d. … În anul 1790 d.12. … În anul 1850 d. a log ( a) . Karl Gauss (30. Hr. Ernest Kummel (29.

în revista l'Intermédiare des mathématiciens . Hr. Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime. din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei. a gresi însă neintentionat. se naşte calculatorul electronic. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". sau din . … În anul 1959 d. … În anul 1980 d. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime. De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii. In sfârsit. W. nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească). Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. Sierpinski (1882 . Hr. din graba de a publica.S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. Hr. o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). din distractie.1970) demonstrează că pentru n > 5. L... Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. Ulterior. … În anul 1996 d. iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile. Adleman şi R. din erori de tipar. . puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. Hr. … În anul 1985 Hugh C. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. Si cei mai ilustrii s-au înselat. Încă de la început. … În anul 1946 d. perseverare diabolicum . Hr. ci si în domeniul stiintelor. „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica. nestiintă. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. … În anul 2000 d.

Leibniz. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. toate bineînteles eronate. Abatele Mersenne considera pe 2 61 . Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor.1. nu cunosteam nimic scris de Arhimede. Asa. Legendre a dat. Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. si Newton. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul). . este imposibil. găsit în 1906 de către J. Iar Leibniz a scris că 2 n . Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. adică. casier vierge (cazierul nepătat). Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor. Laplace.de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. Lagrange. Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719. Pointcaré. cum spune belgianul Maurice Lecat. Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori.Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. Descartes. La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. spuneam. metode . Hermite. Euler. Legendre. Dar. Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim. De aceea Galois are. totul ne fusese transmis prin altii.1 ca număr neprim. pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele. Jacobi. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 . De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. 7 demonstratii. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. de exemplu. să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite. Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel. mai bine zis. de exemplu.cvadratura cercului . Chauchy. Fermat. Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume. Sylvester. desi în realitate acesta este prim. Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim.L. să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. Dacă ar fi trăit mai mult. erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra. probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. când realmente este egal cu 421 x 3 617. deoarece era în vârstă de 13 ani .

a studiat cu Anaximandru. Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede. când este în realitate datorită lui William Wallace. numerele perfecte. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. geometrică şi armonică. de exemplu. Cât priveste pe Descartes. In geometria triunghiului . Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri . până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : . D'Alembert. Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R . Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor. Tot asa. iată o importantă eroare istorică. Spunem. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. relatie care se numeste a lui Euler . teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. ceea ce nu-i just. Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2. sistemul zecimall . Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor . unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi. fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate. emblema lor era pentagonul stelat.Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . care a publicat-o în 1800. în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. numerele amiabile. fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare. Din studiul numerelor. S-au scris cum spuneam. ceea ce nu-i adevărat.2r). Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. tabla înmulţirii. ci a gresit însusi Descartes. au definit numere pare şi impare. Pythagora din Samos Pitagora. teorema privind dreapta lui Simsom . ceea ce nu are loc întotdeauna. matematician şi filozof grec.In realitate. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. pitagorienii au conceput numerele figurative. cunoşteau cele cinci poliedre regulate. au studiat media aritmetică.

5). deci şi a geometriei. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. Numere triunghiulare . şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale).În astronomie. numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. deoarece într-un pătrat d = 2 . Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. Pitagora nu a lăsat nimic scris. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. De altfel. 4. a studiat numerele pare şi numerele impare. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. numerele prime şi numerele compuse. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii.

că 8 (octava) semnifică dragostea.2924) (5020. Iar legenda .87633).. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). + (2n-1) = n2. Pământ.A. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. au fost cercetate toate numerele până la milion. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . Pe de o parte. gândirea.. Soarele. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul.1210) (2620. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. Universul este analogat cu numărul 10. însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. Mercur.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora.1 + 2 + 3 + . De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt.. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + . Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. deoarece nu se împart la 2. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi.284) (1184.U. (67095. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. 5564) (6232. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică. iar 10 reprezintă perfecţiunea. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284.. Luna. 14 595). + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer. în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. Martie. Venus. O semnificaţie aparte a avut numărul 36.. prietenia. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). chibzuinţa..

suportând răzbunarea zeilor. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu.spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. indexnou.html .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful