Numere prime Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate numerele intregi impare sunt prime

. Rezultatele: Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt prime. Fizicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimentala, 11 e prim ... Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim, 11 e prim ... Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim ... Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 ... vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie prim ... Agentul de vanzari de produse software: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea versiune... Biologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca... Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 11 e prim... Avocatul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pt a demonstra ca nu e prim... Statisticianul: sa incercam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim... Psihologul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 nu e prim, dar incercati sa suprimati aceasta idee... Politicanul: "Unele numere sunt prime. Dar scopul este acela de a creea o societate mai buna, in care toate numerele sa fie prime!"

Hr. 16 > 1+2+4+8.Din istoria matematicii… Câteva curiozităţi din istoria numerelor şi nu numai… „Dumnezeu a creat numerele naturale. Un număr este PERFECT dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul însuşi) este egală cu numărul dat N. ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori). … În anul 1800 î. • Exemple de numere supraperfecte: 12 < 1+2+3+4+6. • Exemple de numere imperfecte: 14 >1+2+7. Hr. lucrând cu numere reprezentate prin figuri. • În Mesopotamia se dezvoltă sistemul de numeraţie poziţional în baza 60. 20 < 1+2+4 +5+10. Tot ei introduc noţiunile de număr prim. numărul este IMPERFECT. Dacă S > N. număr compus. 18 < 1+2+3+6+9. numere relative prime. cele impare sunt de sex masculin. … În anul 2400 î. Hr. cele pare. Lui Pitagora ((570 – 500 î. utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor. Numărul 60 este ales. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire.) prezice o eclipsă de Soare. Hr. Hr. probabil. Thales din Milet (636 – 546 î.) sau . atunci numărul este SUPRAPERFECT. • Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. numere prietene (amiabile). … În anul 585 î. pitagorienii. • Exemple de numere perfecte: 6 = 1+2+3. … În anul 500 î. Hr. Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt.” Leopold Kronecker Matematician german (1823 – 1891) Ştiaţi că … … În anul 2700 î. atribuie câte un sex fiecărui număr. de sex feminin. iar dacă S < N. numere prime perfecte. 28 = 1+2+4+7+14. 22 > 1+2+11. Hr. 496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248. Restul este opera omului.

… În anul 1536 d. Hr. • Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice.) prezintă o formulă a numerelor perfecte şi anume: 2 p –1 · (2 p – 1 ). 284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110. Hr. Hr. … În anul 180 î. • în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12. la sfatul astronomului Sosinge. Hr. 416 şi 8128. în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune.)) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284. Hr. al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate. În algebra modernă. Eratostene din Cyrene (275 . … În anul 250 d. într-un tratat de matematică a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema: „Să se găsească un număr care împărţit prin 3. … În anul 620 d. Hr. se scad. Hr. 28. Hr. … În anul 1200 d. Euclid (330 . respectiv 4”. o astfel de problemă poartă numele de „lema chineză a restului”. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2. … În anul 300 î. rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea.195 î.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul. • Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună. … În anul 440 î. Hr.(580 – 496 î.275 î. într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greacă. 9. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii. înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. … În anul 46 î. o perioadă de aproximativ 19 ani. … În anul 1150 d. . 7 să dea resturile 2. Hr. problemă provenită din necesitatea întocmirii calendarului.04. într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”. Hr.) dezvoltă o metodă de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene. 5. concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice. … În anul 1100 d. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strânge laolaltă toate cunostintele vremii în domeniul teoriei numerelor. scăderea. Iulius Cezar introduce. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6. Acest ciclu stă la baza calendarelor grecesc şi evreiesc. • Leonardo da Vinci (15.05. unde p si 2 p – 1 sunt numere prime. se înmulţesc sau se împart fără rest. 220 = 1+2+4+71+ 142. 3. 5. Hr. Hr.1452 – 2. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal. calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile … În anul 100 d. Hr. considerata timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. 3. … În anul 230 î. … În anul 1491 d. Hr.

René Descartes (31. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate. … În anul 1676 d.08. muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie să existe relaţia: V – M + F = 2. dar nu-mi ajunge o singură pagină”.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 şi 284). conform căreia între numărul vârfurilor. Hr.12. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 . reînvie studiul teoriei numerelor. … În anul 1671 d. Hr. Continua Fermat: „Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii. Hr. z astfel încât xn + yn = zn”. … În anul 1635 d.… În anul 1575 d.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va purta numele lui Pascal. … În anul 1623 d. divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia φ a primului. Hr. Perechea descoperită este (17296 şi 18416).01. Hr.1596 – 11.09. … În anul 1656 d. respectiv. • Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă adunări şi scăderi. atunci unul dintre ele.1783) utilizează funcţia φ.11. Hr. y.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării binomului. Hr. • Isaac Newton (25. … În anul 1621 d. .071696 – 14. nu putem găsi trei întregi x. numită de urmaşi a lui Euler. … În anul 1640 d. atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”.05. Hr. Fermat formulează „mica teoremă” a numerelor: „Dacă p este un număr prim. oricare ar fi acesta.02. sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect.409). … În anul 1665 d. într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2. Hr.1643 – 31. … În anul 1760 d. Acestea sunt numerele miliardelor şi. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru. … În anul 1636 d.1650)descoperă teorema.11. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1. a sutelor de miliarde. … În anul 1603 d. apariţia în ediţie bilingvă greacă – latină a „ Aritmeticii lui Difante”.06. Hr. timp de mai multe secole. … În anul 1642 d. unde V = numărul vârfurilor M = numărul muchiilor F = numărul fetelor Această relaţie leagă proprietatile unui corp de o relaţie numerică. Hr. Leonhard Euler (15. iar ajutată de operator – înmulţiri şi împărţiri.1716) concepe o maşina de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire. Hr.1707 – 18. este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat. Fermat afirma că: „Pentru toţi întregii n mai mari decât 2.1601 – 12. Pierre Fermat (17.01. pentru n=4.1623 – 19. introdusă de el pentru a demonstra că dacă două numere sunt prime unul faţă de celalalt. Hr.04. Astfel s-a născut cojectură care avea să frământe cele mai strălucite minţii ale matematicii.

a log ( a) .1685))) capătă o importanţă deosebită în teoria numerelor. … În anul 1896 d. 1210) de numere prietene. … În anul 1850 d. 48. nici infirmată până în prezent. … În anul 1766 d. J.12. după ce studiază numerele prime. ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 ( ecuaţii Pell (John Pell (1. descoperind perechea (1184.09. Hr.1791 – 8. Gabriel Lamé (22. avem cel puţin un număr prim cuprins între n şi 2n – n. Hr. În ultimele secole se descoperă multe perechi de numere prietene.1610 – 12.1865 – 17. toate foarte mari. Hr. 96”.05. marele Gauss demonstrează că fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare. … În anul 1839 d. 24. Hr.08.1893) introduce în teoria numerelor noţiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe.11. în anul 1836. George Peacock (9.1690 – 20. se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor. … În anul 1790 d.03. Adrien Marie Legendre (18. Hr. Descoperirea.07. 2 laturi sau 2 … În anul 1801 d. Hr. • Sunt folosite cutia de viteza şi capul divizor al strungului.05. Christian Goldbach (8.11. Ernest Kummel (29.” … În anul 1860 d.1833) afirma că nu există expresii raţionale care să furnizeze numai numere prime.12.02. Ipoteza nu a fost nici confirmată.05. elev de 16 ani. prin legea lui Johann Bode. „distanţele la care se afla planetele faţă de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3.1858) face una dintre primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii. 6.1855) enunţă legea reciprocităţii resturilor pătratice. Hr. Hr.1894) demonstrează afirmaţia lui Bertrand: „ Pentru orice n număr natural. invenţii bazate pe rezultate al divizibilităţii numerelor naturale. Hr. Hadamard ( 8. … În anul 1847 d. Hr.03.04.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26.1821 – 12. Karl Gauss (30. Hr.1810 – 14. 12.1752 – 10. Hr. … În anul 1770 d.1777 – 23. Hr. • Nicollo Paganini. într-un tratat de algebra. Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p.1795 – 1. … În anul 1800 d.10.1764) emite ipoteza că orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime. uluieşte lumea matematică. … În anul 1830 d. Euler demonstrează că teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3.04. Hr. când 2 + 1 este un număr prim.01. această teoremă a devenit fundamentală pentru codurile moderne „open – key”.Recent. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi. … În anul 1796 d. a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită. n > 2. Gauss rezolva problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi compasul. demonstrând că aceste poligoane trebuie să aibă + 1.01. … În anul 1772 d.1963) demonstrează că dacă p 2 p 2 p a este un număr foarte mare numărul numerelor prime mai mici decât a este … În anul 1909 d.

nu numai în viata omenească (că nu e om care să vietuiască si să nu gresească).. tipărită la Bruxelles si Louvain în 1935. Hr. Încă de la început. … În anul 1946 d. din erori de tipar. cea mai celebră cojectură a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat. ci si în domeniul stiintelor. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a numerelor în vederea descoperii numerelor prime.S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000. … În anul 1996 d. Ulterior. • Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime.1970) demonstrează că pentru n > 5. Hr. Hr. W. In sfârsit. … În anul 1959 d. se naşte calculatorul electronic. între numerele naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime. Pentru scrierea acestui număr sunt necesare două milioane de cifre. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe întreg globul şi a obţinut numărul prim 2 6 972 593 – 1 fiind cel mai mare număr prim cunoscut. perseverare diabolicum . sau din . Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din 1031 de cifre de 1 este prim. din distractie. Au spus străbunii nostrii romani: Errare humanum est. Si cei mai ilustrii s-au înselat. Sierpinski (1882 . din neperfectionarea simturilor noastre care pot duce la iluzii optice în cazul geometriei.. De unde provin greselile neintentionate în stiinte în general si în matematică în cazul special ce-l discutăm? Erorile provin din lipsa de atentie la calcule sau demonstratii. o carte interesantă publicată în acest domeniu este cea a lui Maurice Lecat: Erreurs de mathématiciens des origines a nos jours (Erori ale matematicienilor de la origini până în zilele noastre). Hr. Hr. Cel dintâi care s-a gândit să adune într-un volum erori ale matematicienilor a fost spaniolul Luciano Novarroîn 1886. din graba de a publica. … În anul 2000 d. Să luăm numai prima parte a maximei: "A gresi este omeneste". . iar aritmetica este regina • Karl GAUSS Erori de-ale matematicienilor Pot gresi matematicienii în calculele si demonstratiile lor? Cum să nu! Dreptul la greseală neintentionată este cel dintâi din toate drepturile. nestiintă. Adleman şi R. L. în revista l'Intermédiare des mathématiciens . puterea sa de calcul va fi utilizată în căutarea numerelor prime. în răstimpul anilor s-au adunat multe erori de asemenea natură. … În anul 1980 d. … În anul 1985 Hugh C. a gresi însă neintentionat. „Regina ştiinţelor matematicii” este matematica.

să nu aibă nici o eroare într-o operă atât de vastă? Este imposibil ca lui Henri Pointcaré ultimul savant universal. Legendre. Jacobi. cum spune belgianul Maurice Lecat. Descartes. Dintre marii matematicieni au comis importante erori: Abel. Dar acestea nu sunt numere prime pentru că s-a dovedit ulterior că 232 x 57 2 + 1 = 179 x 4 211 iar 232 x 117 2 + 1 = 271 x 11 719. este imposibil. metode . erori care au fost arătate în detaliu de matematicianul italian Vito Volterra. lăsând la o parte erorile privind problemele nerezolvabile din matematică. eroare pe care a îndreptat-o el însusi mai târziu. casier vierge (cazierul nepătat). pentru postulatul al V-lea a lui Euclid rpivind dreptele paralele.de mare valoare de altfel însumează 60 de pagini. Dintre genille matematice au comis erori si Gauss. Dacă ar fi trăit mai mult.1 ca număr neprim. aici este vorba de erori importante de calcul sau demonstratie de ale matematicienilor. care de obicei nu-si revizuia manuscrisele ci le da la tipar asa cum ieseau din prima redactare. iar dintre fizico-matematicieni pe Galileo Galilei. Asa. Iar Leibniz a scris că 2 n . când realmente este egal cu 421 x 3 617.1. Hermite. să nu i se găsească vreo eroare în vasta sa operă cuprinzând peste 500 de memorii si peste 30 de volume tipărite. Fizicianul Ampere a găsit dar scuzabil. Si fiindcă veni vorba de numere prime să consemnăm aici că cel mai mare număr prim cunoscut este 2 4423 . La fel a spus că 1234 2 + 1 este prim. 7 demonstratii. mai bine zis. până la descoperirea documentului de la Constantinopol (azi Istanbul). . Abatele Mersenne considera pe 2 61 . Euler a calculat numerele prime de forma 232a 2 + 1 si a dat 76 de valori. spuneam. Dar este explicabil: a murit la 21 de ani si toată opera lui . totul ne fusese transmis prin altii.Există în lume un singur matematician care nu are nici o eroare: Galois. Sonia Kowalewski a avut si ea erori de demonstratie într-una din lucrările sale importante. nu cunosteam nimic scris de Arhimede. adică. Leibniz. Dar. probabil nici Galois nu ar fi fost scutit de greseală. si Newton. Lagrange. Fermat. de exemplu. a cărui operă cuprinde deocamdată 72 de volume.L. deoarece era în vârstă de 13 ani . Cele mai multe erori ale matematicienilor sunt din domeniul teoriei numerelor. Sylvester. Si anume Euler a socotit numere prime pe 232 x 57 2 + 1 si 232 x 117 2 + 1. Altii au comis erori cu privire la misticismul numerelor. găsit în 1906 de către J. Printre cele 76 de valori două sunt gresite. Pointcaré. Heinberg si intitulat Teoreme de mecanică. desi în realitate acesta este prim. toate bineînteles eronate. Euler. Nu putem spune nimic de Arhimede deoarece nu a lăsat nimic scris de mâna sa. tratat adresat de Arhimede prietenului său Eratostene. Legendre a dat. De aceea Galois are. când în realitate el este egal cu 197 x 5 077. Dintre ceilalti matematicieni care au erori de calcul sau demonstratii putem cita pe Michel Chasles. de exemplu. Dar acest tratat găsit la Constantinopol nu a fost studiat din punct de vedere al eventualelor erori.cvadratura cercului . Chauchy.2 nu se divide cu n decât dacă n este prim. Laplace. De ce să fie scutiti matematicienii de asemenea erori? Este admisibil ca Euler. Tot Euler a socotit numărul 1 000 169 ca fiind prim.

Erori de istorie matematicã Dar în afară de erori neintetionate de-ale matematicienilor sunt si erori de istorie matematică. pe când Euler a dat-o într-o formă neutilizată astăzi.Lagrange a afirmat că orice numă este diferentă a două pătrate. au studiat media aritmetică. când este în realitate datorită lui William Wallace. pitagorienii au conceput numerele figurative. ceea ce nu-i adevărat. teorema privind dreapta lui Simsom . numerele perfecte. ci a gresit însusi Descartes. Newton a afirmat că nici o ovală nu se poate rectifica si nici nu i se poate face cvadratura. relatie care se numeste a lui Euler . aceasta a fost descoperită de William Chapple în 1746 si publicată în revista Miscellanea curiosa mathematica (Diferite curiozităti matematice) care a dat-o sub forma obisnuită în care o întâlnim astăzi: d 2 = R (R . In geometria triunghiului . Corect ar trebui să spunem deci dreapta lui Wallace. până în anul 1911 s-a considerat că Heron cel Bătrân a stabilit aria triunghiului în functie de laturi : . în această privintă cele 2 volume ale lui Novarro si Maurice Lecat. sistemul zecimall . geometrică şi armonică. Pythagora din Samos Pitagora. teorema lui Pitagora la teorema din geometrie privind relatia numerică dintre pătratul ipotenuzei si suma catetelor unui triunghi dreptunghic. când în realitate această teoremă a fost luată de Pitagora de la babilonieni. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. de exemplu. Deci ar trebui să i se spună teorema babiloneană . au definit numere pare şi impare. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele.2r). Se atribuie apoi în toate cărtile de matematică lui Euler paternitatea relatiei care leagă distanta dintre centrele cercului circumscris si celui înscris într-un triunghi de razele acestor cercuri . unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. Spunem. Din studiul numerelor. S-au scris cum spuneam. Gauss a spus că restul diviziunii lui 20 4 prin 113 este 2. emblema lor era pentagonul stelat. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. Cât priveste pe Descartes. Laplace si Poisson au făcut erori de calcule în calculul probabilitătilor . ceea ce nu-i just. D'Alembert. fiindcă chiar în acestea puteti vedea că nici un domeniu matematic nu este scutit de erori involuntare. tabla înmulţirii. Tot asa.In realitate. cunoşteau cele cinci poliedre regulate. Recent s-a dovedit însă că relatia aceasta o stabilise anterior Arhimede. iată o importantă eroare istorică. Am putea prelungi mult citarea de erori de-ale matematicienilor. matematician şi filozof grec. Ne oprim aici însă numai cu câteva erori citate. acesta a dat o relatie inexactă între spatiu si timp în căderea corpurilor. numerele amiabile. a studiat cu Anaximandru. ceea ce nu are loc întotdeauna. fiindcă adevărul istoric privind paternitatea anumitor descoperiri matematici nu s-a putut stabili întotdeauna cu precizie. Asa că nu numai filozoful antichitătii Aristotel a gresit esential spunând că "un corp de 2 ori mai greu cade de 2 ori mai repede". care a publicat-o în 1800.

numerele prime şi numerele compuse. Pitagora nu a lăsat nimic scris. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. deci şi a geometriei. 5). Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. deoarece într-un pătrat d = 2 . De altfel. ”La început a fost numărul” Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extins-o la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). Numere triunghiulare . şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. a studiat numerele pare şi numerele impare. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale ducea la relaţia l pentru descrierea fenomenelor naturii. legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. 4. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme.În astronomie.

numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul. Magia numerelor I-a fascinat pe adepţii lui Pitagora. Venus. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. Pământ. Mercur. 5564) (6232..2924) (5020. iar 10 reprezintă perfecţiunea. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. gândirea.. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33)..1210) (2620. în schimb s-au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. Iar legenda .87633). chibzuinţa. deoarece nu se împart la 2. În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220. însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer.6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale.. + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au fost numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. au fost cercetate toate numerele până la milion.. + (2n-1) = n2. Luna. Deasemenea cunoşteau ca Pământul are formă sferică. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + . Universul este analogat cu numărul 10. 14 595).A. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). Soarele.U. prietenia. Martie. Pitagorienii au găsit perechea 220 şi 284.1 + 2 + 3 + . că 8 (octava) semnifică dragostea. Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. O semnificaţie aparte a avut numărul 36.284) (1184. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt.. (67095. Pe de o parte.

html . suportând răzbunarea zeilor.spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu. indexnou.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful