UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
MASTER PSIHODIAGNOZA COGNITIVA SI CONSILIERE PSIHOLOGICA

TEHNICI EXPERIENTIALE DE COMUNICARE DE

GRUP
TEHNICI EXPRESIVE – BLAZONUL GRUPULUI

PROFESOR: DR.
CONF. UNIV. CARMEN MARIA MECU

2010
 Tehnica pe care am decis sa o aplic este tehnica expresiva a blazonului
grupului. Aceasta tehnica, in prima instanta destul de simpla, se sprijina pe un
suport metaforic: blazonul, a cărui conotaţie rezida în nobleţea persoanelor sau a
grupurilor care, într-un cadru special instituit, sunt incitate să se prezinte şi să se
definească în funţie de anumite caracteristici (sau instrucţiuni) trecute, prezente sau
în formare. Astfel, participanţii au de completat compartimentele unor steme cu
desene, simboluri sau cuvinte care să semnifice elemente importante ale
reprezentării de sine. Scopul este prezentarea mai densă şi mai concisă a unui
individ. Exerciţiul presupune şi un efort de gândire valorizantă.
In functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane se
definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la dispozitie
steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze, in urma unui efort de
gandire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente
relevante prezentarii sale. Sub semnul unei alternanţe utile, acestea pot viza: evocări
personale sau culturale, caracterizări pozitive sau lacune şi dificultăţi; contexte
(experimentale, temporale şi istorice, spaţiale) vizând intenţii, dorinţe sau realizări;
constrângeri sau alerte; valori sau opţiuni libere.
Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari, dificultati, lipsuri, valori,
constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective,
asupra unor profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta
stemele, explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui
blazon al grupului/subgrupului. Blazoanele se expun.

Scurta prezentare a tehnicii

Indivizilor sau subgrupurilor cu care se realizeaza exercitiul li se propune să
completeze compartimentele unor steme cu desene, figurative sau nu, ori cu
propoziţii apte sa semnifice elemente importante ale reprezentării de sine sau ale
apartenenţei colective. Ulterior, blazoanele astfel obţinute vor face obiectul unei
prezentări şi al unei comparări reciproce, însoţite de explicaţii şi dialoguri multiple.
Numărul de participanţi poate fi cuprins între maxim 5-6 persoane şi minimum
3-4 persoane.
Durata de elaborare a blazoanelor şi de schimburi pe marginea lor variaza în
funcţie de sarcinile primite, de mărimea grupului complet şi de calitatea schimburilor:
de la o jumatate pana la o ora. Un factor important il reprezinta si gradul de dispozitie
al grupului fata de realizarea sarcinii.

Obiective posibile (personale şi colective)

1. Sa se faca mai densa şi mai concisa prezentarea unui individ şi a
aspiraţiilor sale sau ale unui subgrup faţa de alte persoane.
2. Sa se propuna fiecarei persoane (adulte, dar, la fel de bine, tinere sau de
vârstă mică) realizarea unui efort de gândire valorizanta asupra ei înseşi, cu
implicarea simbolismului inerent, de mândrie, al blazonului.
3. Sa antreneze fiecare participant să reflecteze, împreuna cu alţii, asupra
relaţiei cu el însuşi şi a transparenţei faţă de ceilalţi sau a voinţei sale existenţiale,
prin care să-şi exercite capacitatea concurenţială.
 4. Sa sporeasca claritatea concepţiilor colective (profesionale sau sociale), ca
şi autenticitatea percepţiilor reciproce ale indivizilor în cadrul unui grup (de adulţi, dar
şi de tineri), autenticitate evaluabilă graţie centralizării tuturor formulărilor.
5. Sa ajute indivizii unui subgrup sau ai unui grup ca, făcând unele alegeri, să
ia mai bine cunoştinţa, la nivel colectiv, de diversele lor concepţii profesionale sau de
o obligaţie de îndeplinit sau, în fine, de structura culturală subiacentă (sau chiar de
personalitatea lor de bază).

Materiale necesare
Pentru realizarea blazonului se pun la dispozitia subiectilor o gama variata de
materiale pentru a stimula creativitatea, dar si pentru a facilita si a incuraja
exprimarea fiecariu membru al grupului, tanandu-se cont si de inclinatiile artistice ale
fiecaruia (un subiect poate va prefera exprimarea prin desen, un altul prin modelare
sau confectionare): coli de hartie A3, creioane colorate, creioane cariocca, plastilina,
carton.
Mobilierul, pentru etapa introductiva a fost dispus in forma unui cerc inchis care sa
favorizeze contactul direct intre totii membrii grupului, apoi in faza de realizare a
tehnicii – confectionarea blazonului-, in scopul realizarii unui acces facil la materiale
s-a apelat la asezarea grupului la o masa de lucru.

Descrierea modului de aplicare a tehnicii

Faza de cunoastere si pregatire a grupului
Grupul pe care am aplicat aceasta tehnica a fost alcatuit din patru elevi de
clasa a sasea cu varsta cuprinsa intre 12-13 ani, copii care frecventeaza cabinetul
de consiliere psihopedagogica si carora li s-a facut in prealabil o informare asupra
lucrurilor care vor urma sa se intample in cadrul intalnirii. Toti cei 4 membrii ai
grupului se cunosc inca din clasa I, avand relatiile bine consolidate. Nu au fost
selectionati dupa vreun anume criteriu, au fost alesi de catre dirigintele clasei, cu
specificatia ca grupul sa fie mixt, cu numar egal de fete si baieti, pentru a exista o
eterogenitate si un echilibru in cadtrul grupului.

Pentru a destinde atmosfera si pentru a pregati subiectii pentru exercitiu, la

inceputul intalnirii am propus ca fiecare sa se aseze pe scaun in cercul realizat in
prealabil si cand ii vine sa-si spuna numele, chiar daca ei se cunosc de multa
vreme, si sa precizeze o calitate, talent sau activitate speciala pe care o realizeaza,
dar pe care ceilalti sa nu o cunoasca, sa aduca ceva nou in prezentarea lor, ce ei
cred ca ceilalti nu cunosc despre ei sau ceva ce ei simt nevoia sa reaminteasca sau
sa sublinieze in fata colegilor. Pentru a crea o apropiere intre mine si grup, scaunul
pe care m-am asezat era parte integrata din cercul lor, si eu am oferit m-am
prezentat si eu la sfarsit, spunand cateva interese, hobby-uri, dorinte si raspunzand
la intrebarile puse de ei cu privire la prezentarea mea.
Sunt un pic timizi la inceput, timorati de prezenta mea ca „evaluator” al
comportamentului lor. Se simt un pic intimidati de faptul ca sunt observati si de
faptul ca voi consemna pe o foaie anumite observatii cu privire la comportamentele
lor.

Dupa aceasta scurta introducere li se propune urmatoarea sarcina: pe peretele

opus al incaperii se afla lipita o foaie care contine versurile unui poem, pe rand vor
merge pana acolo si vor incerca sa memoreze cat mai multe versuri posibile pentru
a le transcrie pe un panou aflat la locul de unde au plecat, insa nu ei vor transcrie
versurile, ci colegul care se afla in spatele lor, ei vor trebui sa-i dicteze ce au retinut
din poem iar acesta v-a scrie, dupa ce a scris cele dictate de coleg, acesta va pleca
pana la peretele opus unde se afla poemul si va incerca sa memoreze in continuare
de unde a ramas colegul precedent, ca apoi sa se intoarca pentru a-i dicta
urmatotului coleg. Scopul exercitiului este acela de a incuraja cooperarea si
colaborarea membrilor echipei cat si de a induce un climat relaxat si destins.

Pentru a facilita intelegerea anumitor comportamente si atitudini ale subiectilor

voi face o scurta prezentare a membrilor grupului (pe baza celor observate de mine
pe perioada exercitiului realizat impreuna cu acestia, dar si pe baza informatiilor
furnizate de diriginta).
Primul membru prezentat este C., el este baiat, constiincios, inteligent, ii
place sa atraga atentia asupra lui si face deseori comentarii si remarci mai putin
placute la adresa celorlalti, este creativ este cel care aduce ideile originale in grup,
crede ca are mereu dreptate si se contrazice in permanenta cu colegii si profesorii,
are o stima de sine bine dezvoltata.
F. este tot baiat, retras si docil, timid, ascultator si placut de toata lumea, nu-i
place sa iasa in evidenta, este responsabil, tacut, sufletist si sensibil.
B. este fata, constiincioasa, sociabila, usor impulsiva, apeleaza adesea la
farmecul personal (de care este constienta) pentru a-i manipula pe ceilalti, e usor
incapatanata, este exigenta cu sine insasi, dar si cu ceilalti, are inclinatii artistice
(canta la chitara)
A. este tot fata, e constiincioasa, prietena buna cu B., inteligenta, responsabila,
serioasa (a fost desemnata ca responsabila a clasei, iar colegii apeleaza la ea
atuncicand sunt necesare luarea unor decizii importante), matura pentru varsta ei,
are nivel aspirational ridicat.

Faza de orientare
In aceasta faza am precizat denumirea tehnicii cu care vom lucra si le-am
explicat termenul de „blazon” si ce implica realizarea lui, am enunţat şi comentat
obiectivul sarcinii care va trebui să fie realizata – acela de descoperire a modalitatii
de relationare in cadrul grupului.
Am invitat apoi grupul sa se aseze intr-un cerc compact si le-am propus
continuarea discutiei anterioare despre lucrurile care ii caracterizeaza, ii definesc,
lucruri pe care le fac, i-am incurajat in a-si adresa intrebari unii altora pentru a se
descoperii.

Consemnul numarul 1: „Discutaţi cu colegii de grup (prezentaţi-vă, puneţi-vă

întrebări spre a afla diferite lucruri unii despre alţii)” (t = 15-20 minute)

Membrii grupului se confrunta cu dificultati in intelegerea sarcinilor. Le este

precizat timpul de care dispun pentru a discuta in contiunare despre interesele lor,
pana gasesc cat mai multe caracteristici comune, interese, lucruri relevante,
gandindu-se apoi cum sa faca proiectul.
Nu acorda importanta comunicarii si discutiilor, vor sa treaba direct la schitarea
unui proiect deoarece considera ca se cunosc destul de bine.

Dupa aceasta etapa le-am cerut sa se gandeasca ce imagine i-ar putea

reprezenta in cadrul grupului, pentru ca au avut nevoie de explicatii suplimentare le-
am sugerat ca poate fi vorba despre un obiect, o activitate, un lucru semnificativ
pentru ei.

Consemnul numarul 2: „Gândiţi-vă ce imagine v-ar putea reprezenta în

blazonul acestui grup”. (t = 10 min)

Urmatoarea etapa a exercitiului a implicat o colaborare in membrii grupului

pentru a gasi o modalitate eficienta si logica de incluziune a elementelor particulare
intr-un tot unitar campact si reprezentativ pentru personalitatea grupului dar si pentru
pensonalitatea individuala a fiecarui membru.

Consemnul numarul 3: „Discutaţi împreună cu colegii cum ar trebui să arate

blazonul acestui grup.
Realizaţi balzonul cu materialele pe care le aveţi la îndemână.”

Dupa ce a fost distribuit materialul necesar se reamintesc instrucţiunile si

scopul exercitiului, si pentru ca a fost vorba de un grup de adolescenti am apelat la
spiritul lor competitiv si le-am precizat faptul ca la sfarsit vor trebui sa-mi prezinte si
sa ma convinga de faptul ca blazonul realizat este cel care ii reprezinta in totalitate si
sa argumenteze de ce.
Consemnul numarul 4: „Prezentaţi şi explicaţi balzonul grupului vostru. Alegeţi
pentru prezentare un purtător de cuvânt.”

final, am precizat modalitatea de a umple blazonul: prin desene sau figuraţii

ori prin cuvinte şi fraze.

Faza de realizare a blazonului

Aceasta etapa a durat aproximativ o ora.
In prima instanta, membrii grupului au negociat elementele individuale
definitorii care doresc sa fie parte integrata a blazonului, ajungand cu greu la un
consens care sa-i multumeasca pe toti.
Fiecare dintre membrii au stabilit ce doresc sa-i reprezinte individual in cadrul
blazonului: un calculator la care se uita F (care releva pasiunea acestuia pentru
calculator), un aparat de fotografiat pentru A ( reprezentand pasiunea pentru
fotografie), un barbat decorat si avand o pamblica oficiala pe umar reprezentand-ul
pe C. (dorinta sa este sa devina politician si presedinte), iar pentru B o chitara
( pasiunea pentru muzica), insa nu au privit si din perspectiva grupului, inca nu exista
o viziune de ansablu asupra reprezentarii finale a grupului.
Intervenind intre ei, le-am sugerat sa comunice mai mult si sa acorde suficienta
rabdare si interes discutiilor pentru a vedea ce caraceristici comune si relevante ar
putea exista intre toate calitatile lor si cum si le-ar puta pune in valoare ca o echipa.
C incearca sa se impuna in fata grupului si vine cu ideea aspectului cat si a
modului de realizare al blazonului - aceea de a realiza un poster in care vor aparea ei
facand lucruri care le plac si ii reprezinta: pe monitorul unui calculator operat de catre
F, se afla poza lui C presedinte care este pe o scena si o prezinta pe B care urmeaza
sa cante la chitara, in public se afla A care face fotografii. Idee lui C este acceptata
de catre intregul grup. El reuseste sa unifice in conceptul sau dorintele fiecarui
membru. Insa, atitudinea dominatoare si refuzul sau de a accepta si alte idei asupra
modului de confectionare a blazonului a starnit nemultumirea membrilor grupului.
 C este foarte creativ, insa un membru pasiv in confectionarea proiectului, s-a
multumit cu rolul de a furniza ideea potrivita si atat, detasandu-se complet de partea
de implementare a idei, ne mai participand la munca fizica depusa de grup pentru
finalizare. Inca de la inceput isi asuma rolul de presedinte.
B este creativa, ia calitatile unui bun lider, vine cu idei, ii incurajeaza pe ceilalti,
insa este fixata pe propriile idei si judecati, nu accepta alte viziuni decat cele proprii.
Ea este cea care impune ritmul si le reaminteste scopul, totodata ea este cea care
reaminteste de limita de timp. In cadrul grupului ea ocupa rolul tehnicianului.
A, la inceput neimplicata si sceptica, accepta ideea intr-un final si se implica in
realizarea lucrarii. Ea impune pastrarea ideii, a realizarii lucrarii in timp util. Ea este
cea care integreaza elementele intr-un tot unitar si lace ultimele retusuri. Si-a
asumat rolul de finalizator al lucrarii.
F a acceptat ideile tuturor, se conformeaza foarte usor, coopereaza si
realizeaza toate sarcinile primite, este un bun ascultator,prin capacitatea de a se
adapta cu usurinta, prin flexibilitatea si empatie reuseste sa reuneasca grupul pentru
a finaliza sarcina.

Am observat inca de la inceput faptul ca grupul s-a focalizat pe realizarea

scopului final practic – acela de prezentare a produsului finit confectionat cat mai
bine posibil-, dar ignorand complet adevaratul scop, acela de a comunica, de a
descoperii calitatii si caracteristici comune si distinctive relevante pentru fiecare
dintre ei, si in consecinta pentru grup si de a colabora pentru realizarea lui.
Cand au inceput sa lucreze si-au impartit sarcinile, astfel fiecare sa lucreze pe
partea lui si ca abia la final sa le unifice intr-o lucrare. B s-a asezat la o alta masa,
izolata de grup, pentru a face „partea ei” de proiect, refuzand interactiune si
apropierea de ceilalti membrii.
Nu sunt multumiti de ceea ce realizeaza. B ar vrea sa renunte, continua, dar nu
i se pare valoros ceea ce face. Este usor ridiculizata de ceilalti si de aceea ironizeaza
singura produsul realizat de ea. In continuare este nesigura pe ea si pe faptul ca este
posibil sa nu-i iasa cum isi doreste. Codrut sesizeaza nesiguranta ei si o ironizeaza,
ea se apara jignindu-l. Conflictul dintre B si C afecteaza intreg grupul, acestia ne mai
producand nimic, A si F lucreaza in continuare la blazon, insa vizibil afectati de
disputa celor doi.
Pentru ca nu reusesc sa se puna de acord in ceea ce priveste modul de executie
si de plasare al elementelor si datorita presiunii timpului, hotarasc in ultimul moment
(la sugestia lui A – prima sugestie facuta de ea pana acum!!!) sa abandonez ideea
initiala si sa o schimbe cu o alta (este interesant faptul ca au luat decizia de a
schimba proiectul si a adopta ideea lui A – persoana neutra din conflict- tocmai
pentru a aplana disputa iscata intre cei doi), insa noul produs nu-i reprezinta. C
protesteaza si precizeaza ca el nu se identifica, el nu face parte din noul blazon.
Atunci hotarasc sa intervin si ii intreb daca sunt siguri ca ceea ce sunt pe cale sa
schimbe ii reprezinta, atat ca grup, cat si ca membrii individuali si daca sunt pregatiti
sa se prezinte prin noul blazon.
Subiectii revin la discutii si hotarasc sa continue cu proiectul initial, cel cu care
se identifica toti, si insfarsit, reusesc sa colaboreze si sa comunice in mod eficient
pentru finalizarea blazonului. In aceasta etapa impartasesc ideile si chiar fac unele
compromisuri personale.
 Faza de comunicare
Dupa finalizarea blazonului grupului, B se autoproclama purtatorul de cuvant al
intregului grup si face prezentarea. Se precizeaza ca de aceasta data toti membrii
grupului se regasesc in acest blazon. Mesajul blazonului fiind acela de a ilusta copii
priceputi, cu calitati care in apropie, dar care ii si evidentiaza ca persoane
individuale.

Faza de evaluare
Ideile sau sentimentele trăite pe parcursul fazelor de realizare şi de
comunicare sunt explicitate, dând naştere la reflecţii: asupra imaginilor despre sine, a
proiectelor existenţiale, individuale sau colective, a caracteristicilor unor aparenţe
sociale, a disonanţelor stereotipale, a posibilităţilor de recunoaştere de sine sau a
celuilalt.
In aceasta etapa am incercat sa mentin, cu umor, un climat destins, de buna
dispoziţie, punând sub semnul întrebării interpretările mai mult sau mai puţin
aberante, dacă este cazul.
In continuare am sa prezint discutiile si concluziile formulate cu subiectii in
urma participarii la activitate. Fiecare subiect in parte a fost solicitat sa raspunda la o
serie de intrebari si sa prezinte impresii asupra propriului comportament, dar si
asupra comportamentului colegilor.

C1 = Ce aţi simţit lucrând la blazonul grupului?

C2 = Ce aţi aflat despre voi? Ce comportamente ale voastre v-au plăcut mai mult? Ce
comportamente ale voastre v-ai plăcut mai puţin?
C3 = Ce comportamente ale colegilor v-au plăcut mai mult?
C4 = Ce comportamente ale colegilor v-au plăcut mai puţin?

In urma discutiilor, C puncteaza ca s-a simtit bine in acest exercitiu si facand

parte din echipa, a subliniat ca inca de la inceput era sigur ca se vor certa si ca este
surprins ca s-au inteles pana la urma asupra proiectului, si cel mai surprinzator este
acceptarea si urmarea idei sale de catre grup. Referitor la comportamentul sau
adoptat pe perioada exercitiului, C precizeaza ca isi da seama ca nu a sustinut prea
mult echipa si ca mai mult i-a ironizat si suparat pe ceilalti, in special pe B, dar, in
acelasi timp, a colaborat si a acceptat si ideile celorlalti, a fost receptiv la ele atat cat
a putut el sa faca (a spus despre el ca este ambitios). Este rugat sa adreseze un
feed-back comportamental fiecariu membru al grupului, subliniind comportamente
pozitive si negative manifestate de acestia pe parcursul exercitiului, ce i-a placut si
ce nu i-a placut la fiecare coleg in parte pe parcursul activitatii. Despre B zice ca
este prea incapatanata si ca incearca prea mult sa se impuna; dar in acelasi timp
apreciaza faptul ca a incercat sa-i tina impreuna ca o echipa. Despre F zice ca i-a
placut de el pentru ca de la inceput si dorit sa fie ca o echipa, si ca a acceptat ideile
colegilor si a cedat in fata lor. Despre A zice ca a fost implicata, serioasa si dar ca
nu i-a placut ca a impus ideea ei cand deja aveau un proiect.
F: s-a simtit bine in timpul exercitiului, apreciat, precizeaza ca nu s-a identificat
cu al doilea blazon propus si ca l-a deranjat asocierea lui cu un carnat. Este multumit
de rolul pe care il are in blazonul final, punctand ca lui ii place indeosebi jocurile pe
calculator. Cand a existat conflictul intre C si B a fost foarte trist, deoarece isi dorea
sa fdie o echipa si sa lucreze impreuna, nu sa se certe. Este rugat sa adreseze un
feed-back comportamental fiecarui coleg. Despre C spune ca il apreciaza pentru
ideea blazonului, designul desenului si modul de asezare si omogenizare a tuturor
elementelor; insa nu i-a placut faptul ca s-a concentrat mai mult pe a o supara pe B
decat pe a contribui la finalizarea blazonului si faptul ca este atat de incapatanat a
ingreunat munca tuturor. Despre B spune ca i-a placut ca a cazut de accord asupra
proiectului, ca a venit cu idei, dar nu i-a placut ca nu era de acord cu C si ca s-a
certat cu el. Despre A spune ca i-a placut ca s-a implicat in munca grupului si ca
impreuna cu ea a reusit sa-i determine pe ceilalti doi membri sa se implice, ar fi
trebuit sa fie mai indrazneata si sa vorbeasca cu B (cu care e prietena) despre
nevoia de a se concentra pe proiect.
B: i-a placut proiectul in care a fost implicata, este multumita de rezultatul final
si de modul in care au reusit sa lucreze ca o echipa, nu s-a simtit bine in relatia
conflictuala cu C. Recunoaste ca este incapatanata si ca vrea sa se impuna chiar
daca stie ca ceilalti au dreptate, in special C. B. este rugata sa adreseze un feed-
back comportamental fiecarui coleg. Despre C spune ca a avut idei bune, dar ca a
deranjat-o comentariile lui, a dorit sa lamureasca impreuna cu C sursa
neintelegerilor, nu are incredere in el si din aceasta cauza nu pot lucra bine
impreuna, „nu stie sa pastreze un secret atunci cand il spun si rade de mine”. Despre
A spune ca i-a placut ca a fost implicata si ca a luat in serios sarcina, ea a fost cea
care a dat forma finala proiectului lor si a insistat sa se finalizeze; nu are nimic
negative de adaugat la adresa ei, doar ca nu a inteles de ce a dorit neaparat ca ei sa
fie reprezentati printr-o pizza. Despre F – i-a placut ca s-a supus si a cedat,
respectand punctele de vedere al lui si ale celorlalti, apreciaza ca a fost prietenos si
ca „nu este nesimtit ca ceilalti baieti”.
A: i-a placut exercitiul de astazi, dar nu este in totalitate multumita de ea, de
modul in care s-a comportat incercand sa-si impuna ideea ( un aspect pozitiv at fi
faptul ca a ramas pe pozitie cand a avut o opinie, ea obisnuind sa cedeze de fiecare
data, acest aspect l-a sesizat si ea si a fost surprinsa de hotararea ei), idee care a
fost adoptata dar in care nu se regaseau, s-a simtit vinovata si a incercat sa-si
indrepte greseala sugerand intoarcerea la proiectul initial, cel propus de C, in care si-
a luat de altfel angajamentul a fi cea care il finalizeaza.
Despre C spune ca nu i-a placut a trebuit sa se certe cu el pentru faptull ca nu a
luat in serios proiectul si nici ideea ei, fiind atent la ceea ce facea el in pararel in loc
sa fie atent la munca de proiect a colegilor. Despre B zice ca i-a placut initiativa ei si
faptul ca a incercat sa-i distreze pe toti, a fost deschisa fata de toti si a relationat
bine, dar i-a displacut faptul ca nu a colaborat bine cu C si ca s-au contrazis, lucru
care a afectat in final realizarea proiectului. Despre F spune ca i-a placut cum
raspuns nevoilor si ideile colegilor, a inteles si a acceptat viziunea lor, a fost
cooperant si a lasat de la el, dar ar fi dorit ca si el sa vina cu idei.

Dupa incheierea discutie despre activitatea sustinuta, am hotarat ca si eu sa le

furnizez fiecarui membru un feed-back comportamnental si cateva sugestii care sa-i
ajute in relatiile cu ceilalti.
Pe C l-am apreciat pentru initiativa de a venit cu ideea blazonului, si pentru
faptul ca in ideea lui a tinut cont de dorintele si nevoile fiecarui membru, si totodata el
a fost primul care a avut curajul sa spuna ca nu se identifica si nu re regaseste in
noul blazon (cel al bicatii de pizza) si ca nu doreste sa fie asociat cu acesta. Insa am
precizat ca intentia lui de a o ironiza si necaji pe B a creat o stare conflictuala intre
toti membrii, lucru precizat de fiecare dintre ei.
 Pe A am apreciat-o pentru seriozitatea de care a dat dovada in realizarea
proiectului, ea a fost vocea rationalului in cadrul grupului, ea trecand prin filtrul
rationalului si al realizabilului ideile care veneau din partea grupului. Am apreciat
initiativa ei da a-si sustine opinia, insa i-am atras atentia asupra motivelor reale
pentru care doreste adoptarea ei ( pentru ca este ceea ce o reprezinta in totalitate
sau pentru ca reprezinta doar nevoia ei a se impune in fata celorlalti).
Pe B am apreciat-o pentru spiritul organizatoric de care a dat dovada, de
modul in care i-a rasponsabilizat pe fiecare, insa i-am recomandat sa nu-i mai judece
atat de aspru pe ceilalti prin prisma camportamentelor si opiniilor lor, sa accepte ca si
ceilalti pot avea dreptate si ca ea este cea care greseste.
Pe F l-am apreciat pentru faptul ca a fost maleabil la necesitatile grupului si s-a
mulat exact pe expectantele grupului, el a fost cel care i-a unit pe toti, a fost liantul
grupului, chiar daca nu a contribuit cu idei i-a sustinut si i-a incurajat pe ceilalti
acceptandu-le si asumandu-le cerintele.
Dupa ce au ascultat opiniile celorlalti cu privire la activitatea realizata cat si feed-
back-ul meu, i-am intrebat “Ce au aflat despre ei? “. Fiecare dintre ei si-au
descoperit calitatea care i-a valorizat in cadrul grupului, dar si aspectele in care ar
trebui sa lucreze pentru a fi facilita cominicarea. F a depistat si a relevat faptul ca
este timid, a fost surprins de laude si aprecierea aduse de colegi la adresa lui. C a
constientizat faptul ca nu este placut ceea ce i-a facut lui B, nu stia ca observatiile lui
o afecteaza atat de tare si ca il considera ca ne fiind de incredere, privinta in care ii
da dreptate deoarece nu a incercat sa aiba o relatie cu aceasta in care sa-i
dovedeasca contrariul. V s-a aratat realmente surprinsa de comportamentul sau,
nu stia despre ea ca poate fi uneori atat de incapatanata si insistenta in realizarea
unei cerinte a ei si ca i s-a dovedit inca o data ca ceilalti se astepta de la ea sa
medieze conflictele, iar ea astazi nu a dorit sa faca asta. B a realizat in cadrul
acestui exercitiu si in urma feed-back-ului primit ,ca este mai insistenta decat este
cazul, stia faptul ca este are tendinta de a critica comportamentele si ideile celorlalti
daca nu sunt asemanatoare cu ale ei, si isi propune ca pe viitor sa incerce sa-i
accepte pe toti asa cum sunt fara a mai incerca sa le impuna parerile personale.

Reflectii asupra activitatii

In incheierea acestei prezentari voi face cateva reflectii asupra activitatii mele si
asupra modului in care am gestionat conflictele si situatiile neprevazute aparute in
timpul exercitiului.
Initial am avut temeri asupra modului in care vor decurge lucrurile, nu eram
sigura de capacitatea mea de a orienta si controla discutia si activitatea in directia
dorita, insa am invatat din mers si pe parcurs am neajunsurile si discrepantele in
intrustructaj si cerinte, cat si discrepantele aparute intre nevoile mele si ale tehnicii, si
cele ale subiectilor.
Cand am specificat intetia mea de a lucra cu ei (membrii grupului), am simtit la
inceput o oarecare rezistenta la exercitiu, neincredere si scepticism, insa in
momentul in care a fost explicata clar tehnica si scopul realizarii ei, subiectii au aratat
disponibilitate si colaborare in demersul activitatii. In acest sens a contribuit siguranta
care am avut-o in timpul sesiuni de exercitii premergatoare, de detensionare si
destindere (exercitiul de transcriere al poemului a avut success in a-I apropia cat si in
a-i amuza), am incercat sa inspir incredere in capacitatile mele si asupra abilitatilor
de aplicare a tehnicii. Am rezonat afectiv cu nevoile grupului cat si cu fiecare dintre
cei patru subiecti.
Un lucru pe care am descoperit ca-l pot face cu usurinta este acela de a ma
detasa de proprile judecati si convingeri si de a pastra un caracter obiectiv si
profesional asupra reletiei pe care o stabilesc in cadrul consilierii.
Pentru a realiza o relatie bazata pe incredere intre doi subiect (C si B aveau o
relatie tensionata si conflictuala), am propus un exercitiu de incredere: le-am cerut sa
se gandeasca la un secret pe care sa-l impartaseasca celuilalt.
Un aspect pe care as dori sa-l imbunatatesc pe viitor este acela al modului si al
tipului de intrebari pe care il adresez, am observant o tendinta de adresare a mai
multor intrebari simultat, totodata formulez certinte complexe, lucru ce incurca si
debusoleaza subiectii, acesta nu stiu la care din intrebarile adresate trebuie sa
raspunda in prima instant si cu care dintre sarcini sa inceapa.
Ca varianta a tehnicii am realizat un blazon al grupului profesional, am rugat un
grup de subiecti care lucreaza in cadrul aceleiasi companii sa realizeze un blazon
care sa-i defineasca, in care se vor regasi calitatile si valorile organizationale pe care
ei si le-au insusit si pe care le considera indezirabile in comunicarea organizationala
si colaborarea lor in cadrul grupului pentru a-si atinge scopurile.
În locul utilizării suportului constituit de blazon, se poate recurge la alte
suporturi metaforice.
Cel mai obişnuit este mingea. Suprafaţa sa poate fi împărţita în câte
compartimente se doreşte. Simbolismul utilizării sale îi asigura o buna circulaţie între
indivizi (daca fiecare a completat compartimentele câte unei mingi) sau între grupuri
(care deţin în comun o singură minge). Formatorul va avea grija ca fiecare membru
sa completeze in compartimentul sau un lucru sau un aspect care la reprezinta si sa-l
defineasca.
Mingile pot fi desenate pe foi mari sau de mărime medie. Indivizii sau
subgrupurile pot înscrie pe marginile mingilor neconcepute de ei unele reflecţii sau
întrebări. Vom prezenta mai jos trei exemple de astfel de mingi, care îi pot incita atât
pe adulţi, cât şi pe elevi să reflecteze la o activitate, la o metoda sau la o disciplina.