P. 1
Ivan Daniel Proiect Beton

Ivan Daniel Proiect Beton

|Views: 1,310|Likes:

More info:

Published by: finding_neverland_124652 on Aug 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi”

Facultatea de Constructii, Iasi
-2007-
Autor : Ivan Daniel
Grupa : 3304 anul III, CCIA
Indrumator: Prof.Dr.Ing. Nicolae Florea
Tema proiectului :
Se va intocmi documentatia tehnica de executie pentru planseul intermediar al unei cladiri cu
doua niveluri (parter+etaj) cu dimensiunile in plan (l*L) avand destinatia de depozit. Constructia, care
asigura o inaltime de depozitare H=3,5 la fiecare nivel, are structura de rezemare alcatuita din 7 cadre
transversale din beton armat monolit cu 2 deschideri: l=2ly situate la distante in lungul cladirii lx=T.
structura de rezistenta este completata pe exterior cu pereti portanti din zidarie de caramida.
Se va proiecta planseul intermediar alcatuit din placi si grinzi in doua variante constructive:
-Planseu pe ginzi principale si secundare;
-Plansee caseta;
Armatura constructiva din grinzi va fi din bare de otel OB37. armarea placilor se va face in doua
variante:
1) Cu bare independente, cu plase legate;
2) Cu bare independente, cu plase sudate;
2
Continutul proiectului :
Varianta A) –Plaseu pe grinzi principale si secundare
a) Piese scrise:
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Note de calcul si alcatuire a placilor
4. Note de calcul si alcatuire a grinzilor secundare
5. Note de calcul si alcatuire a grinzilor principale
b) Piese desenate:
1. Sectiunea transversala
2. Plan cofraj si armare planseu
3. Varianta de armare cu bare independente
4. Varianta de armare cu plase sudate
5. Plan cofraj si armare grinzi secundare
6. Plan cofraj si armare grinzi principale
Varianta B) --Planseu casetat
a)Piese scrise
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Calulul si alcatuirea placii
4. Calculul si alcatuirea grinzii longitudinale
5. Calculul si alcatuirea grinzii transversale
b) Piese desenate
1. Detalii cofraj si armare placa (doua variante)
2. Plan cofraj si armare grinda longitudinala
3. Plan cofraj si armare grinda trasversala
3
Bibliografie
1.Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T.: “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor
structurale dinbeton armat”. E.T Bucuresti,1992
2.Avram C.:” Grinzi continue”, E.T Bucuresti,1980
3.Florea N., Patras M.: “Beton armat.Calculul si alcatuirea elementelor structurale”. Rotaprint, Institutul
Politehnic Iasi,1989
4.Leonte C., Anghel L.:” Indrumator pentru proiectarea planseelor din beton armat”, Rotaprint Inst.
Politehnic Iasi,1984
5.Onet T., Tertea.:” Proiectarea betonului structural”, Editura Casei Cartii De Stiinta Cluj Napoca,1996
6.Kiss Zoltan, Onet T., Munteanu Gavrila: “Indrumator pentru proiectarea betonului armat”. Editura U.T
Pres,Cluj Napoca, 2004
7.***STAS 10107/0-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calculul si alcatuirea
elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
8.***STAS 10107/2-90 -Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi
din beton armat si beton precomprimat.
9.***STAS 10101/0-75 -Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
10.***P100-92 -Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale.
Date personale (n=10)
n 2
p 450 daN m ] ·
]
OB37 Ra=9,5 N/mm*mm
L=28 [m] Bc15 Rc=210 N/mm*mm
l=16 [m] STNB Ra=370 N/mm*mm
lgs=(lx)=4,66 [m]
lgp=(ly)=8 [m]
lp=a=2 [m]
hp=80 [mm]
bgs=18 [cm]
hgs=30 [cm]
bgp=25 [cm]
4
hgp=50 [cm]
bgm=30 [cm]
lf=H=3,5 [m]
bs=hs=40 [cm]
Varianta A – Planseu pe grinzi principale si secundare
Etapa I : Calculul si alcatuirea planseului pe grinda pricipala si grinda secundara
I .1 Stabilirea schemei statice
Ipoteza lipsei de continuitate intre elementele componente ale unui planseu ,ofera posibilitatea sa
fie calculate separate fiecare element. Placa se considera o fasie de latime unitara (1 m), detasata din
planseu si paralela cu latura scurta. Rezulta astfel ca aceasta poate fi considerate o grinda continua care
reazema pe grinzile secundare.
lo1=lp-(bgm+bgs)/2=200-(30+18)/2=176 cm=1,76 m
lo2=lp-bgs=200-18=182 cm=1,82 m
5
I.2 Calculul incarcarilor
I.2.1 Incarcari normate
-din greutatea proprie a placii
0,08*1,0*1,0*2500=200 daN/m*m
-din greutatea proprie apardoselei =165 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
0,01*1,0*1,0*1900=19 daN/m*m
Total incarcari permanente:
n
g · 384 daN/m*m
Incarcari utile
n
p =450 daN/m*m
Total incarcari normate:
n n n
q g p · + =384+450=834 daN/m*m
I.2.2 Incarcari de calcul
-din greutatea proprie a placii
1,1*200=220 daN/m*m
-din greutate proprie+sapa
1,3*165=214,5 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
1,3*19=24,7 daN/m*m
g
n
=459,5 daN/m*m
p=1,3*450=585 daN/m*m
q=g+p=459,5+585=1045 daN/m*m
I.3. Calculul static al placii:
Calculul static se face in domeniul plastic pentru o fasie unitara din planseu; STAS 10107/0-90,
admite calculul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice. Valorile momentelor
sunt valabile pentru situatia in care deschiderile sunt egale sau cel mult diferite cu 10%.
6

2 2
01
1 1
1 1045 1, 76 294, 27
11 11
M q l daN m · ⋅ ⋅ · · ⋅ g g

2 2
02
1 1
2 3 1045 1,82 216, 34
16 16
C D
M M M M q l daN m · · · · ⋅ ⋅ · · ⋅ g g

2 2
01 02
1 1 1, 76 1, 82
1045 239.16
14 2 14 2
B
l l
M q daN m
+ + | ` | `
· ⋅ ⋅ · · ⋅

. , . ,
g g
I.4 Dimensionarea placii:

2
max 0
2
max 0
max
0 2
0
min
0 mincamp
min
0 min
1 1 2
8 1 0.3 6.7 ; d =φ6
2
8 1 0.4 6.6 ; 8
2
cap c
c
c
anec
c a
camp
camp placa b
reazem
reazem placa b reazem
M M Bbh R
M Bbh R
M R
B B A bh
bh R R
d
h h a cm
d
h h a cm d
ξ ξ
φ
≤ ·
·
· → · − − → ·
· − − · − − ·
· − − · − − · ·

7
a) Armare OB37
Determinarea cantitatii de armatura
BC15 Rc=9,5
2
/ mm N
OB37 Ra=210
2
/ mm N
80 8
1 1000
10
P
b
h mm cm
b m mm
a mm
· ·
· ·
·
Campul 1
-lucram cu interpolarea valorilor
4
2
2 2
0
294, 27 10
0, 069
1000 67 9, 5
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,068; p=0,317 %
Pentru B=0,077; p=0,362%
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
2, 0
2
2,
0, 001
0, 005
0, 045 0, 009
% 0, 317 0, 005 0, 322%
% 0, 322
1000 67 215, 74
100 100
8 6 2, 26 1.1, .136, " "
a nec
a ef
x
x
p
p
A b h mm
A cm tabelul pag materialul A
· → ·
· + ·
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
· Φ · →
Campul 2
4
2 2
0
1 216, 34 10
0, 051
1000 67 9, 5
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,049; p=0,226 %
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
8
2
1, 0
2
1,
0, 002
0, 01
0, 045 0, 009
% 0, 226 0, 01 0, 236%
% 0, 236
1000 67 158.12
100 100
6 6 1, 70 1.1, .136, " "
a nec
a ef
x
x
p
p
A b h mm
A cm tabelul pag materialul A
· → ·
· + ·
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
· Φ · →
Reazemul B
4
2 2
0
239.16 10
0.058
1000 66 9, 5
B
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
, 0
2
,
% 0, 271
1000 66 178.86
100 100
3 8 2 6 2.21 1.1, .136, " "
aB nec
aB ef
p
A b h mm
A cm tabelul pag materialul A
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
· Φ + Φ · →
Se adopta constructiv 5 6 Φ
Reazemul C
4
2 2
0
216, 34 10
0, 052
1000 66 9, 5
C
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,030; p=0,136 %
Pentru B=0,039; p=0,181 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
, 0
2
,
% 0,121 0, 02 0,141%
% 0,141
1000 66 86, 06
100 100
2 8 1.01 1.1, .136, " "
aC nec
aC ef
p
p
A b h mm
A cm tabelul pag materialul A
· + ·
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
· Φ · →
Se adopata constructiv 5 6 Φ
9
b)Armare STNB
(Ra=3700daN/cm
2 2
/ 370 mm N · )

min
0 min
min
0 min
6.8 ; 4
2
6.75 ; 5
2
camp
camp placa b camp
reazem
reazem placa b reazem
d
h h a cm d
d
h h a cm d
φ
φ
· − − · ·
· − − · ·
Campul 1
4
2
2 2
0
294, 27 10
0, 067
1000 68 9, 5
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,058; p=0,153 %
Pentru B=0,068; p=0,179 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
2, 0
0, 009
0, 023
0, 026 0, 01
% 0,153 0, 023 0,176%
% 0,176
1000 68 119.68
100 100
a nec
x
x
p
p
A b h mm
· → ·
· + ·
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
( )
2 2
1.26 cu 0.63cm 123 GR126 100 200
ef
A cm · ×
-din tabelul II.1 pag140 material”A”
Campul 2
4
2 2
0
1 216.34 10
0, 049
1000 68 9, 5
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,049; p=0,128 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
1, 0
% 0,128
1000 68 87, 04
100 100
a nec
p
A b h mm · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
( )
2 2
0.98 cu 0.63cm 104 98 200 200
ef
A cm GQ · ×
-din tabelul II.1 pag140 material”A”
10
Reazemul B
4
2 2
0
239.16 10
0.058
1000 67.5 9, 5
B
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Pentru B=0,058; p=0,0.153%
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
, 0
% 0,153
1000 67.5 103.27
100 100
aB nec
p
A b h mm · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
( )
2 2
1.26 cu 0.63cm 123 126 100 200
ef
A cm GR · ×
-din tabelul II.1 pag140 material”A”
Reazemul C
4
2 2
0
216.34 10
0, 049
1000 67.5 9, 5
C
C
M
B
b h R

· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
2
, 0
% 0.128%
% 0,128
1000 67.5 86.4
100 100
aC nec
p
p
A b h mm
·
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
( )
2 2
1.26 cu 0.63cm 123 126 200 200
ef
A cm GR · ×
-din tabelul II.1 pag140 material”A”
Alcatuirea armaturilor cu plase sudate
Plasele sudate sunt retele ortogonale de bare fara ciocuri, cu ochiuri dreptunghiulare si patrate,
sudate electric prin presare in punctele de intersectie ale barelor. Executia este industrializata si se face
in ateliere si fabrici de profil. Se folosesc sarme STNB cu diametre cuprinse intre 3 si 10 mm. Plasele
pot fi si sub forma de rulouri. Plasele sunt tipizate de uz general notate cu G (tabelul 3.4, material”B”),
de lista notate cu L( tabel 3.5) si normalizate notate cu N (tabelul 3.6).
La placile armate dupa o directie se folosesc plase cu ochiuri dreptunghiulare avand sarmele cu
diametrul mai mare (d1) dispuse la distante mai mici si care realizeaza armatura de rezistenta iar sarmele
cu diametrul mai mic (d2) sunt dispuse la distante mai mari si corespund armaturilor de repartitie si
montaj.
11
Cand armatura se alcatuieste din plase sudate, diametrul minim al armaturilor de rezistenta este
de 4 mm iar al armaturilor de repartitie de 3 mm. La placile din beton armat monolit se recomanda ca
diametrul minim al armaturilor de rezistenta sa fie de 5 mm iar a celor de repartitie de 4 mm.
Vom utiliza tabelul II.1.Plase sudate tipizate de serie mare (G), pagina140, materialul “A”

Schita preliminara de armare:

12
Etapa II: Calculul grinda secundara
Pentru calculul grinzii secundare se detaseaza din planseu o fasie longitudinala care include o
grinda longitudinala si portiunea de placa aferenta si cu latimea =lp
II.1 Deschideri de calcul :
01 02
l
gs gb
l l b · · − ·
4,66-0,20=4,46m (deoarece este cadru)
In schema statica grinda secundara se prezinta ca o grinda continua avand deschideri egale si
fiind incarcata cu o sarcina uniform distribuita reprezentand incarcarea utila totala (q)
13
II.2 Calculul incarcarilor:
1) incarcari normate
a)incarcari permanente:
-transmise de placa:
,
n n
tr p p p
g g l · · g
384*2=768 daN/m
-greutatea proprie a grinzii secundare:
( )
,
1
n
pr gs gs p gs b
g h h b γ · − · g gg
(0.30-0.08)-0.18•1•2500=99 daN/m
-total incarcari permanente:
, ,
n n n
gs tr p pr gs
g g g · + ·
768+99=867 daN/m
b) incarcari utile:
n n
gs p p
P P l · · g
450•2=900 daN/m
Total incarcari normate:
n n
gs gs
q P + ·
867+900=1767 daN/m
2) incarcari de calcul:
a) incarcari permanente:
-transmise de placa

, tr pl pl p
g g l · · g
459.5•2=919 daN/m
-din greutatea proprie a grinzii
, pr gs
g ·
1.1•99=108.9 daN/m
-total incarcari permanente:
, , gs tr pl pr gs
g g g · + ·
919+108.9daN/m
b) incarcari utile:

gs p p
P P l · · g
585•2=1170 daN/m
Total incarcari de calcul pentru grinda secundara:
gs gs gs
q g P · + ·
1027+1170=2197 daN/m

14
II.3 Calculul static al grinzii secundare
Momente incovoietoare
2
2
1 0
2
2
0
2
2
2 3 0
0
0
1 1 2197 4.46
( ) =3972.89daNm
11 11
1 1 2197 4.46
( ) =3121.56daNm
14 14
1 1 2197 4.46
( ) 2731.36daNm
16 16
0.45 ( ) 0.45 2197 4.46 4409.37daN
0.65 (
m
B c
C c
A m
st
B c
M ql daNm
M ql daNm
M M M ql daNm
T ql daN
T ql daN
· ⋅ ·
· ⋅ ·
· · ⋅ ·
· ⋅ · ·
· ⋅
g g
g g
g g
g g
0
) 0.65 2197 4.46 6369.1daN
0.55 ( ) 0.55 2197 4.46 5389.25daN
dr st dr
B C C c
T T T ql daN
· ·
· · ⋅ · ·
g g
g g

II.4 Calculul la limita de rezistenta
II.4.1 Calculul in sectiuni normale :
-latimea activa de placa:
2
6
p
lc
b b · +
1
2
0.8 4.46 3.57
0.6 4.46 2.67
lc m
lc m
· ·
· ·
g
g

-latimea activa de placa in campul 1
15
1
2
3.57
0.18 1.37
3
2.67
0.18 1.07
3
p
p
b m
b m
· + ·
· + ·
Pe langa valorile stabilite mai sus, latimea activa de placa de fiecare parte a inimii va avea
urmatoarele valori, in cazul in care sunt repartizate in sens transversal prin alte grinzi:
2 6 0.18 2 6 0.08 1.14
p p
b b h m · + · + · gg gg
Pentru latimea activa de placa se ia cea mai mica valoare adica
1.07
p
b m ·
-elemente geometrice :
a=0,1*h=0,1*30=30mm
300 30 270
o
h h a mm · − · − ·
1070
p
b mm ·
b=18mm
II.4.1.1 Dimensionarea armaturii grinzii Secundare
Dimensionarea in campul marginal 1:
In calculul de rezistenta al grinzii secundare diversele sectiuni pot fi solicitate la momente
pozitive sau negative. Placa gasindu-se functie de situatie in zona de beton comprimata din punct de
vedere al calculului aceasta este considerata o sect in forma de “T”. Cand placa se gaseste in zona de
eforturi de intindere sectiunea din punct de vedere al calculului se considera sectiune dreptunghiulara.
Presupunem ca axa neutra trece pe la partea inferioara a placii:
Scriem momentul capabil al sectiunii in ipoteza ca intreaga placa este activa:
( )
4
, 0
0, 5 1.07 0.08 95 10 0.23 18703.6
cap p bp p p c
M C z b h R h h daNm · · − · · g g g g g g g
16
1
1
3972.89
cap p
M daNm
M M x h
·
< ⇒ <
In acest caz sectiunea desi este in forma de “T” din punct de vedere al calculului va fi
dimensionata ca o sectiune dreptunghiulara.
Calculam coeficientii B,
ξ
, si cantitatea de armature necesara si efectiva :

4
1
2 2
0
2
0
3972.89 10
0.0536
1070 270 9.5
1 1 2 0.055
9.5
0.055 1070 270 718.8
210
p C
C
a p
a
M
B
b h R
B
R
A b h mm
R
ξ
ξ
· · ·
· − − ·
· · ·
g
g g g
g g

din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:
2
2 14 4 12 760
ef
A mm φ φ + ⇒ ·


Dimensionarea in campul 2:
4
1
2 2
0
2
0
2731.36 10
0.037
1070 270 9.5
1 1 2 0.038
9.5
0.038 1070 270 496.8
210
p C
C
a p
a
M
B
b h R
B
R
A b h mm
R
ξ
ξ
· · ·
· − − ·
· · ·
g
g g g
g g
din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:
2
2 14 2 12 534
ef
A mm φ φ + ⇒ ·


Primul reazem interior :
17
0
180
300
270
b mm
h mm
h mm
·
·
·

1
2 2
0
2
0
3121.56
0.250
180 270 9.5
1 1 2 0.292
9.5
0.292 180 270 641
210
C
C
a
a
M
B
b h R
B
R
A b h mm
R
ξ
ξ
· · ·
· − − ·
· · ·
g g g
g g
din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:
2
2 14 3 12 647
ef
A mm φ φ + ⇒ ·

Al 2 -lea reazem interior :
1
2 2
0
2
0
2731.56
0.219
180 270 9.5
1 1 2 0.250
9.5
0.250 180 270 549
210
C
C
a
a
M
B
b h R
B
R
A b h mm
R
ξ
ξ
· · ·
· − − ·
· · ·
g g g
g g
din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:
2
5 12 565
ef
A mm φ ⇒ ·
II.4.2 Calculul in sectiuni inclinate(la forta taietoare)
In baza dimensionarii la incovoiere se alege o dispozitie preliminara a armaturii longitudinale. In
baza acesteia se efectueaza o verificare si eventual o corectare a armaturii transversale constituita din
etriri. Sectiunea in care se face verificarea la eforturi unitare principale sunt sectiunile de reazem B si A.
Initial se impune o anumita dispozitie a etrierilor de unde rezulta stabilirea diametrul acestora si
dinstanta dintre acestia. Calculul se face conform materialului “B”.
Se cunosc:
2
0
2
eb t t e
T bh m R p q · ⋅
100
0
_


·
h b
A
p
long a
e
a at e e
e
a
R m A n
q ·
, unde:
T
eb
– forta taietoare preluata de etrieri si beton
m
t
– coeficientul conditiilor de lucru; se considera m
t
=1
18
p – procentul de armare longitudinal in dreptul fisurii
q
e
– efortul preluat de etrieri pe unitatea de lugime de grinda
Se verifica conditia:
0 0
5 . 2 5 . 0 h s h
i
⋅ ≤ ≤ ⋅
, unde
e
t t
i
q
p R m bh
s
2
0
·
s
i
– proiectia fisurii orizontale
n
e
– numarul de ramuri de forfecare ale unui etrier
A
e
– aria unei armaturi
m
at
– coeficientul conditiilor de lucru transversale – se considera m
at
=0.8
R
a
=R
a
OB
= 2100 daN/cm
2
a
e
– distanta dintre etrieri
Calculul in B
st

6370
st
B
T daN ·
( )
0
300 25 14/ 2 268
GS
h h a mm · − · − + ·
0 0
' ' 268 30 238 h h a mm · − · − ·
0
63700
1.65
180 268 0.8
t
T
T
b h R
· · ·
g g g g
0, 5 4 0, 5 1.65 4 T ≤ ≤ ⇔ ≤ ≤
0, 5 4 T < < − este necesar sa se efectueze calculul armaturii transversale
0, 5 T < − betonul poate prelua singur eforturile principale de intindere
4 T > −
armature transversal nu este capabila sa preia eforturile unitare principale. In aceasta situatie se
impune o majorare o sectiunii grinzii I special a latimii b.
0
0
0
308
180 268
Aa
p
b h
· ·
g g
(procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
- Stabilirea distantei dintre etrieri
19
min
100 a mm ·

0
3 3
268 201
4 4
a h mm > · · g
300
e
a mm ≤

max e
a a ≤

2 2
0
0 0
max
180 268 1 0.8 1 0.638
129.68
63700
t t
b h R m p
a mm
T
· · ·
g g g g g gg gg

120
e
a mm ·
Reazemul A
T
A
= 44100 N
e
a ·
120
2
4
e
e
A
π φ
· ·
g
28.3
2
mm
2
et e
A A · · g
56.6mm
2
56.6 0.8 210
79.24
120
et at a
e
e
A m R
q daN
a
· · ·
g g g g
(forta taietoare preluata de etrieri)
2
0
0 0
2 51415
cap
eb t e
T b h R q p N · · g g g
cap
eb A
T T > ⇒ Cantitatea de armatura(A
et
) este suficienta pentru preluarea eforturilor de forta
taietoare, fapt din care rezulta ca nu este necesara o cantitate de armatura inclinata suplimentara
Calculul in B
st

63700
st
B
T N ·
2
0
0 0
2
cap
eb t e
T b h R q p · g g g =51415N
et at a
e
e
A m R
q
a
· ·
g g
79.24N
Se calculeaza
sin
i ai at a
T A m R α ·

, unde:

ai
A
- reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura
2
,1
63700 53445
86.33
sin 0.8 210 0.707
cap
A eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
2 1
,2
57330 53445
32.70
sin 0.8 210 0.707
eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
2
0
0 0
180 268 1 0.8 0.638
321
79.24
t t
i
e
b h R m p
S mm
q
· · ·
g g g g gg g
i
S ·
proiectia pe orizontala a fisurii inclinate.
Calculul in B
dr

20
53900
dr
B
T N ·


2
0
0 0
2
cap
eb t e
T b h R q p · g g g =51415N
et at a
e
e
A m R
q
a
· ·
g g
79.24
Se calculeaza
sin
i ai at a
T A m R α ·

, unde:

ai
A
- reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura
2
,1
53900 53445
1.3
sin 0.8 210 0.707
cap
A eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
II.5 Calculul la starea limita de deschidere a fisurilor
Verificarea la stare limita de fisurare a elementelor din beton armat se face punand conditia ca
deschiderea medie a fisurilor normale si inclinate fata de axa elemntului, sub actiunea incarcarilor de
exploatare in gruparile fundamentale, sa nu depaseasca valorile admise.
In cazuri speciale, mentionate in reglementari tehnice specifice, verificarea se face la starea
limita de aparitie a fisurilor, punand conditia ca momentul incovoietor de exploatare sa nu depaseasca
valoarea momentulu incovoietor de fisurare.
II.5.1 Determinarea momentelor maxime negative pe reazem respectiv campuri:
n
gs
P ·
900daN/m
n
gs
g ·
867daN/m
( ) ( )
2 2
max,1 0
0.078 0.1 0.078 867 0.1 900 4.46 3135
n n n
gs gs
M g P l daNm · + · + · g g g g g
( ) ( )
2 2
max,2 0
0.033 0.079 0.033 867 0.079 900 4.46 1983.4
n n n
gs gs
M g P l daNm · + · + · g g g g g g
21
( ) ( )
2 2
max, 0
0.105 0.120 0.105 867 0.120 900 4.46 3959.12
n n n
B gs gs
M g P l daNm · − + · − + · − g g g g g g
( ) ( )
2 2
max, 0
0.079 0.111 0.079 867 0.111 900 4.46 3349.6
n n n
C gs gs
M g P l daNm · − + · − + · − g g g g g g
Calculul pentru campul margina l:
In campul marginal, placa fiind situata intro zona de compresiune, calculul se face pentru o
sectiune in T, armatura din zona intinsa fiind cunoscuta, ea este dimensionata in calculul la starea limita
de rezistenta.
Deoarece nu cunoastem pozitia axei neutre, presupunem ca aceasta trece prin nervura. Calculul
la stare limita de fisurare se face conform STAS 10107 si materialul “C”. Deoarece nu cunoastem
pozitia axei netre presupunem ca aceasta trece prin nervural:
Din anexa “C” STAS 10107 luam relatia de calcul a distantei dintre fisurii:
( )
1
2 25 0.1
f
t
d
S A
P
λ · + + g
A=10 conform tabelului 2.3 anexa “C”
S=distanta dintre axele barei de armature
Deasemenea trebuie indeplinita conditia
bi bt
A A <
unde
bt
A
=aria sectiunii inclinate de beton , in
momentul imediat urmator aparitiei fisurii.
22
Pentru a putea determina aria de beton intinsa la limita stadiului I este necesara sa se determine
inaltimea zonei comprimate x, in acest stadium.
Conform STAS 10107 ,pct3.6.2 pag 33, in relatia de calcul, modulul de elasticitate al betonului il
vom introduce cu valoarea
'
0,8
1 0, 5
b b
E E
v ϕ
·
+ ⋅ ⋅
g
unde v=raportul dintre momentul incovoietor din
incarcarile de exploatare de lunga durata si momentul incarcarilor totale.
In calculul eforturilor unitare normale in beton precum si a eforturilor in armatura se va utiliza un
coeficient de echivalenta notat
'
/
e a b
n E E ·
2
15
2
5 2
37
2
1.19 /
24000 /
2.110 /
180
300
760
c tk
b
a
ef
B R N mm
E N mm
OB E N mm
b mm
h mm
A mm
→ ·
·
→ ·
·
·
·
g
Determinarea pozitiei centrului de greuate al armaturii:
1
452 31 308 69
47
452 308
300 47 253
2 25 4 12 3 27.3
27.3 12 39.3
o
S
a mm
A
h h a mm
b e e
S e mm
∑ +
· · ·
∑ +
· − · − ·
· + + ⇒ ·
· + Φ · + ·
g g
g g g

In determinare pozitie axei neutre se accepta ipoteza ca in stadiile Ib si II axa neutral coincide cu
pozitia centrului de greutate.
23
( ) ( )
( )
2
0.5 0.5
26612000
212.5
125200
p p p
p p
b h b b h h h
S
ht mm
A b h b b h
+ − −

· · · ·
∑ + −
gg g g g
g g
2
180 212 38250
bt
A b ht mm · · · g g
`
bi
A
=aria de inglobare
( )
2
7, 5 22860
bi b
A b a mm φ φ · + + · g g
bi bt
A A <
( )
22860
3.83
25 25 2 14 4 12
bi
t
A d
P d π π
· · ·
∑ ∑ + g g
( ) ( )
1
2 25 0.1 2 25 0.1 39.3 10 3.83 96.16
f
t
d
S A mm
P
λ · + + · + + · g g g
1346
0.429
3135
n
ed
n
M
V
M
· · ·
2 2
0
0.078 0.078 867 4.46 1346
n n
ed gs
M g l daNm · · · g g
1070 180 80
1.32
180 300
p p
b b h
A
b h


· · · g
0.266
p
p
h
h
h
· ·
0
760
0.016
180 253
Aa
bh
µ · · ·
g
' 2
0, 8 0.8 24000
14222.22 /
1 0.5 1 0.5 0.429 1.65
b
E N mm

· · ·
+ +
g
g g
-modulul de elasticitate-plasticitate
Din anexa E STAS 10107 stim ca
1 2 3 0
k k k ϕ ϕ · g g g
1 2 3 0
11 0.5 3.3 1.65 k k k ϕ ϕ · · · g g g gg g
determinam coeficientul de echivalenta
'
210000
14.765
14222.22
a
e
b
E
n
E
· · ·
2 2
1 2 1.556 1.556 2 0.016 14.765 1.32 0.266 0.2457
e p
n Ah ξ β β µ · − + + + · − + + + · g g g
1.32 0.016 14.765 1.556
e
A n β µ · + · + · g
24
0
62.16 80 x h hp mm ξ · · < · ⇒axa neutra trece numai prin placa.
Se reface calc ulul pentru sectiune dreptunghiulara:
0
760
0.00280
1070 253
a
p
p
A
b h
µ · · ·
g g
Pentru calculul lui
ξ
vom folosi relatia de calcul 5.3 pag 220 Anexa”C”
2 2
1 1 0.00280*14.765 1 1 0.2491
0.00280 14.765
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + + ·



. ,
. ,
g
0.2491
1 1 0.917
3 3
ξ
ζ · − · − ·
4
0
313510
760 0.917 253
n
a
a
M
A h
σ
ζ
· ·
g g
Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale
fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
( )
22860 1.19
1 0.3 1 0.5 0.429 0.952
760 178
Ψ · − − ·
g
g
g
Calculam marimea deschiderii fisurii:
178
96.10 0.952 0.08 0.3
210000
a
f f fad
b
mm mm
E
σ
α λ α · Ψ · · < · g g g
Calculul pentru campul 2:
( ) ( )
( )
1
2
226 31 308 32
31.57
534
300 31.57 268.43
2 25 2 12 2 14 3 26
26 14 40
0.5 0.5
212.5
o
p p p
p p
S
a mm
A
h h a mm
b e e mm
S e mm
b h b b h h h
S
ht mm
A b h b b h
∑ + •
· · ·

· − · − ·
· + + + ⇒ ·
· + Φ · + ·
+ − −

· · ·
∑ + −
g
g g g g
gg g g g
g g
25
2
180 212.5 38250
bt
A b ht mm · · · g g
bi
A ·
aria de inglobare
( )
2
7, 5 22860
bi b
A b a mm φ φ · + + · g g
bi bt
A A <
( )
22860
5.6
25 25 2 14 2 12
bi
t
A d
P d π π
· · ·
∑ ∑ + g g
( ) ( )
1
2 25 0.1 2 25 0.1 40 10 5.6 114
f
t
d
S A mm
P
λ · + + · + + · g g g
1346
0.0.678
1934
n
ed
n
M
V
M
· · ·
2 2
0
0.078 0.078 867 4.46 1346
n n
ed gs
M g l daNm · · · g g
1.32
p p
b b h
A
b h

· · g
80
0.266
300
p
p
h
h
h
· · ·
0
760
0.011
180 268.43
Aa
bh
µ · · ·
g
' 2
0, 8 0.8 24000
12313 /
1 0.5 1 0.5 0.678 1.65
b
E N mm

· · ·
+ +
g
g g
- modulul de elasticitate-plasticitate-
1 2 3 0
11 0.5 3.3 1.65 k k k ϕ ϕ · · · g g g gg g
'
210000
17.055
12313
a
e
b
E
n
E
· · ·
2 2
1 2 1.507 1.507 2 0.01117.055 1.32 0.266 0.224
e p
n Ah ξ β β µ · − + + + · − + + + · g g g
1.32 0.01117.055 1.507
e
A n β µ · + · + · g
0
60.12 80 x h hp mm ξ · · < · ⇒calculele nu sunt corecte(axa neutra nu trece prin inima)
Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara:
26
0
534
0.00186
1070 2568.43
a
p
p
A
b h
µ · · ·
g g
2 2
1 1 0.01117.055 1 1 0.222
0.01117.055
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + + ·



. ,
. ,
g
0.222
1 1 0.926
3 3
ξ
ζ · − · − ·
4
0
1984 10
760 0.926 268.43
n
a
a
M
A h
σ
ζ
· ·
g
g g
Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale
fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
( )
22860 1.19
1 0.3 1 0.5 0.678 0.963
534 150
Ψ · − − ·
g
g
g
f
α
reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se
stabileste cu relatia de mai jos :
150
96.10 0.963 0.1 0.3
210000
a
f f fad
b
mm mm
E
σ
α λ α · Ψ · · < · g g g
Calculul pentru reazemul B:
2
0.105 867 4.46 1811
n
ed
M daNm · · g g
1811
0.457
3960
n
ed
n
M
V
M
· · ·
2
678
ef
A mm ·
27
Calculam pozitia centrului de greuatate al armaturii
1
452 31 226 68
43.34
678
300 43.34 256.66
2 25 4 12 3 180 27.34
27.34 12 38.34
o
S
a mm
A
h h a
b e e
S e φ
∑ +
· · ·

· − · − ·
· + + · ⇒ ·
· + · + ·
g g
g g g
300
150
2 2
t
h
h mm · · ·
( ) ( )
2
180 150 1070 180 80 98200
bt t p p
A bh b b h mm · + − · + − · g
( )
2
7, 5 22860
bi b
A b a mm ϕ ϕ · + + ·
( )
22860
4.05
25 25 6*12
bi
t
A d
P d π π
· · ·
∑ ∑
( ) ( )
1
2 25 0.1 2 25 0.1 39.34 10 4.05 98.36
f
t
d
S A
P
λ · + + · + + · g g g
0
678
0.0146
180 256.66
a
p
p
A
b h
µ · · ·
g g
' 2
0, 8 0.8 24000
13934 /
1 0.5 1 0.5 0.457 1.65
b
E N mm

· · ·
+ +
g
g g
'
210000
15.071
13934
a
e
b
E
n
E
· · ·
pentru sectiuni dreptunghiulare:
2 2
1 1 0.146*15.071 1 0.479
0.146 15.071
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + ·



. ,
. ,
g
0.479
1 1 0.840
3 3
ξ
ζ · − · − ·
4
2
0
3960 10
270 /
678 0.840 256.66
n
a
a
M
N mm
A h
σ
ζ
· · ·
g
g g
28
210
a
σ > ⇒
marim cantitatea de armatura
4
2
0
3960 10
942
195 0.840 256.66
n
a
a
M
A mm
h σ ζ
· · ·
g
g g
0
942
0.02
180 256.66
a
A
bh
µ · · ·
g
2 2
1 1 0.146 15.071 1 1 0.531
0.146 15.071
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + + ·



. ,
. ,
g
g
1 0.823
3
ξ
ζ · − ·
Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale
fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
( ) 1 1 0.5 0.965
bi tk
a a
A R
v
A
β
σ
Ψ · − − ·
f
α
reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se
stabileste cu relatia de mai jos :
195
101.6 0.965 0.1 0.3
210000
a
f f
b
mm mm
E
σ
α λ · Ψ · · < g g g
Din tabelul I.1 pag136 materialul “A” rezulta ( )
2
960 4 12 2 18
ef
A mm φ φ · +
Calculul pentru noua arie :
2
0.105 867 4.46 1811
n
ed
M daNm · · g g
1811
0.457
3960
n
ed
n
M
V
M
· · ·
29
2
960
ef
A mm ·
1
452 31 508 71
52.16
960
300 52.16 247.84
2 25 4 12 3 180 27.34
27.34 12 39.34
o
S
a mm
A
h h a mm
b e e
S e φ
∑ +
· · ·

· − · − ·
· + + · ⇒ ·
· + · + ·
g g
g g g
300
150
2 2
t
h
h mm · · ·
( ) ( )
2
180 150 1070 180 80 98200
bt t p p
A bh b b h mm · + − · + − · g
( )
2
7, 5 22860
bi b
A b a mm ϕ ϕ · + + ·
( )
22860
3.46
25 25 4*12 2*18
bi
t
A d
P d π π
· · ·
∑ ∑ +
( ) ( )
1
2 25 0.1 2 25 0.1 39.34 10 3.46 92.46
f
t
d
S A
P
λ · + + · + + · g g g
0
960
0.0215
180 247.84
a
p
p
A
b h
µ · · ·
g g
' 2
0, 8 0.8 24000
13934 /
1 0.5 1 0.5 0.457 1.65
b
E N mm

· · ·
+ +
g
g g
'
210000
15.071
13934
a
e
b
E
n
E
· · ·
2 2
1 1 0.0215 15.071 1 1
0.0215 15.071
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + + ·



. ,
. ,
g
g
0.543
1
3
ξ
ζ · − ·
0.819
4
2
0
3960 10
203.2 /
960 0.819 247.34
n
a
a
M
N mm
A h
σ
ζ
· · ·
g
g g
Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale
fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
( ) 1 1 0.5 0.967
bi tk
a a
A R
v
A
β
σ
Ψ · − − ·
30
f
α
reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se
stabileste cu relatia de mai jos :
203.2
92.46 0.967 0.1 0.3
210000
a
f f
b
mm mm
E
σ
α λ · Ψ · · < g g g
Calculul pe ntru reazemul C :
2
0.105 867 4.46 1811
n
ed
M daNm · · g g
1811
0.541
3349
n
ed
n
M
V
M
· · ·
2
565
ef
A mm ·
1
339 31 226 68
45.8
565
300 45.8 254.2
2 25 3 12 2 180 47
47 12 59
o
S
a mm
A
h h a
b e e
S e φ
∑ +
· · ·

· − · − ·
· + + · ⇒ ·
· + · + ·
g g
g g g
300
150
2 2
t
h
h mm · · ·
( ) ( )
2
180 150 1070 180 80 98200
bt t p p
A bh b b h mm · + − · + − · g
( )
2
7, 5 22860
bi b
A b a mm ϕ ϕ · + + ·
( )
22860
4.85
25 25 5 12
bi
t
A d
P d π π
· · ·
∑ ∑ g
( ) ( )
1
2 25 0.1 2 25 0.1 59 10 48.5 110.3
f
t
d
S A
P
λ · + + · + + · g g g
31
0
565
0.0123
180 254.2
a
p
p
A
b h
µ · · ·
g g
' 2
0, 8 0.8 24000
13267 /
1 0.5 1 0.5 0.5411.65
b
E N mm

· · ·
+ +
g
g g
'
210000
15.82
13276
a
e
b
E
n
E
· · ·
2 2
1 1 0.0123 15.82 1 1 0.459
0.0123 15.82
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + + ·



. ,
. ,
g
g
0.459
1 1
3 3
ξ
ζ · − · − ·
0.847
4
2
0
3349 10
275 /
565 0.847 254.2
n
a
a
M
N mm
A h
σ
ζ
· · ·
g
g g
210
a
σ > ⇒
marim cantitatea de armatura
4
2
0
3349 10
758
200 0.847 254.2
n
a
a
M
A mm
h σ ζ
· · ·
g
g g
0
760
0.016
180 253
a
A
bh
µ · · ·
g
2 2
1 1 15.82 0.016 1 1 0.502
15.82 0.016
p e
p e
n
n
ξ µ
µ
| `
| `
· − + + · − + + ·



. ,
. ,
g
g
1 0.833
3
ξ
ζ · − ·
( ) 1 1 0.5 0.971
bi tk
a a
A R
v
A
β
σ
Ψ · − − ·
f
α
reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se
stabileste cu relatia de mai jos :
208
96.16 0.971 0.0921 0.3
210000
a
f f
b
mm mm
E
σ
α λ · Ψ · · < g g g
Din tabelul I.1 pag136 materialul “A” rezulta
( )
2
760 4 12 2 14
ef
A mm φ φ · +
32
Etapa III :Calculul Grinzii Principale
III.1 Deschideri de calcul
l
X
=4.66m l
Y
= 8m h
GS
=30cm h
p
= 80mm h
GP
=50cm
l
0
= l
GP
-l
S
= 8-0.40 = 7.60m
ls=latime stalpului
l
0
=lumina
III .2 Incarcari
2.1Incarcari normate :
a) permanente
- transmise de grinda secundara : G
n
= g
n
G.S
•l
GS
= 867 • 4.66 =4041 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale :
g
n
pr,G.P.
= (h
GP
-h
P
)•b
GP
•γ
b
=( )
2
0.50 0.08 0.25 2500 263daNm − · g g
b) utile
P
n
= p
n
G.S.
•lgs= 900 • 4.66 = 4194 daN


2.2 Incarcari de calcul
a) permanente
- transmise de grinda secundara : G = g
G.S.
•l
GS
= 1027 • 4.46= 4786 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale : g
pr,G.P
= n•g
n
pr,G.P
= 1,1•263 = 290 daN
b) utile

P = p
G.S
•l
GS
= 11701•4.66 = 5453 daN
III .3 Calculul Static al grinzii principale
33
Pentru grinda principala se va face un calcul de dimensionare la starea limita de rezistenta in
sectiuni normale si inclinate, fara a mai efectua calculul la stare limita de fisurare. Calculul static se va
face numai pentru incaecari de calcul si utilizand o schema statica simplificata.
In cazul unei asemenea structuri pentru a detasa din structura o zona care cuprinde un planseu
intermediar si 2 stalpi adiacenti.
Calculul static al grinzii principale se face in domeniul elastic, considerand ca aceasta este rigla
unui cadru cu 2 deschideri obtinut prin detasarea din structura reala a 2 nivele alaturate, stalpii cadrului
fiind incastrati in cele 2 plansee alatuarate celui care se calculeaza.
Aceasta metoda simplificata este acceptata in practica curenta numai pentru incarcari
gravitationale.
Determinarea solicitarilor in vederea efectuarii dimensionarii, se face in ipoteza “moment
maxim,forta taietoare corespunzatoare”; de asemenea se va face calculul si pentru forta taietoare
maxima, moment corespunzator.
Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in camp si pe reazem, se
considera schemele de incarcare cele mai defavorabile. Acestea se obtin prin insumarea momentelor
produse de incarcarile permanente
, . pr G P
G g +
cu momentele produse de incarile utile P.
34
- dimensiuni grinda principala : bgp = 25 cm ; hgp = 50 cm;
Consideram stalpii patrati :
3
12
stalp
bh
I · =
3
0, 40
0, 00213
12
·

Momentul de inertie al stalpului

Momente de inertie ale grinzii principale :
Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprima sub forma
( )
b b
EI K E I ·
unde
( )
b b
E I

este voloarea calculata pentru un element de beton presupus omogen si elastic, cu intreaga sectiune
active si fara a tine seam de armature
•K este un coeficient adimensional ce tine seama de stadiul de lucru al betonului, de procesul de
armare si de influenta curgerii lente.
Rigiditatea elementului variaza de la o sectiune la alata functie de procesul de armare si de
starea de solicitare. Astfel in cadrul grinzii principale, incarcata cu sarcini uniform distribuite si
concentrate si disting trei tipuri de zone cu rigiditat diferite:
•zona centrala(in camp, cu momente maxime positive, ce lucreaza in stadiul II cu procentul de armare
din camp si cu aportul placii din zona comprimata)
• zonele reazemelor marginale si centrale cu momente maxime negative, ce lucreaza in stadiul II, cu
procentul de armare de pe reazeme si fara aportul placii, care se afla in zona intinsa.
•zonele intermediare de moment redus, ce lucreaza in stadiul I
Practice, rigiditatea riglei se considera simplificat constanta in lungul riglei, aceasta reprezentand
o medie a rigiditatilor reale.

3 3
4
. ,
0.25 0.5
1.815 0.00472
12 12
GP GP
G P camp
b h
I m γ · ·
g g
g
12 0.25 12 0.08 1.21
p
b bgp hp m · + · + · g g
1210
4.84
250
p
GP
b
b
· ·
;
80
0.16
500
P
GP
h
h
· ·
;

Functie de aceste rapoarte, rezulta
1, 815 γ ·
din tabelul 2.3 din capitolul 2 (Indrumator pentru
proiectarea planseelor din beton armat)
3 3
4
. ,
0.25 0.5
0.00260
12 12
GP GP
G P reazem
b h
I m · · ·
g g
. , . , 4
0.00366
2
G P camp G P reazem
grinda
I I
I m
+
· ·
Rigiditati:
0
0.00366
4 0.00192
7.6
grinda
grinda
I
k KE
l
· · · g
35
4 0.00213
4 0.00243
3.5
stalp
stalp
s
I
k KE
H
· · ·
g
g
Nodul 2
25
2
gr
gr st
k
d
k k
·
+ g
=0.284 23
2
st
gr st
k
d
k k
·
+ g
=0.358
21
2
st
gr st
k
d
k k
·
+ g
=0.358
Nodul 5
52 58
2 2
gr
gr st
k
d d
k k
· ·
+
=0.220 56
2 2
st
gr st
k
d
k k
· ·
+
0.280
Nodul 8
87 89
2
st
gr st
k
d d
k k
· · ·
+
0.358
85
2
gr
gr st
k
d
k k
· ·
+
0.284
Momente de incastrare perfecta:
2
2
,
0
25 52
5 290 7.6 5 4786 7.6
12763
12 16 12 16
gr pr o
g l
Gl
M M KNm · · + · + ·
g g g
0
25 52
5 12951
16
Pl
M M KNm · · ·
Echilibrar ea momentelor in treapta I Cross
36
Momente incovoietoare si forte taietoare de calcul:
•determinarea momentului maxim din campul 1:
,max
19613
A
M daN m · − g
,
26246
B coresp
M daN m · g
10239 Q P G daN · + ·
2
290 / g daN m ·
( )
2
0
0 0
0 11.4 19613 11.4 10239 26246 28.8 290 / 15588
2
B A A B
l
M V l M Q M g l daN · ⇒ · + − + · + − + ·

g g g
( )
2
0
0 0
0 11.4 26246 11.4 10239 19613 28.8 290 / 17334
2
A B B A
l
M V l M Q M g l daN · ⇒ · + − + · + − + ·

g g g g g
max,1
17048 M daN m · g

•determinarea momentului maxim din campul 2:
37
,
18411
A coresp
M daN m · g
,max
29366
B
M daN m · − g
10239 Q P G daN · + ·
2
290 / g daN m ·
( )
2
0
0 0
0 11.4 29.366 11.4 10239 18411 28.8 290 / 17902
2
A B B A
l
M V l M Q M g l daN · ⇒ · + − + · + − + ·

g g g g g
( )
2
0
0 0
0 11.4 18411 11.4 10239 29366 28.8 290 / 15020
2
B A A B
l
M V l M Q M g l daN · ⇒ · + − + · + − + ·

g g g
max,2
16100 M daN m · g

III.4 Calculul la starea limita de rezistenta (Calculul cantitatii de armatura necesare)
Formule necesare
2
0
p
p c
M
B
b h R
·
g g
1 1 2
p p
B ξ · − − g 0
c
p p
a
R
Aa b h
R
ξ · g g g
a
R ·
9.5N/mm
2
c
R ·
210N/mm
2
Campul 1
2 6 250 12 80 1210
p
b b hp mm · + · + · g g
( ) ( )
4
, 0
0.5 1.21 0.08 95 10 0.47 0.04 44140
cap pl p p c p
M b h R h h daNm · − · − · g g g
4
2 2
0
17048 10
0.0671
1210 470 9.5
p
p c
M
B
b h R
· · ·
g
g g g g
38
1 1 2 1 1 2 0.0761 0.0695
p p
B ξ · − − · − − · g g
2
0
9.5
0.0695 1210 470 1252
300
c
p p
a
R
Aa b h mm
R
ξ · · · g g g g

Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
( )
2
1270 5 18
ef
A mm φ ·
Campul 2 :
4
2 2
0
16100 10
0.0634
1210 470 9.5
p
p c
M
B
b h R
· · ·
g
g g g g
1 1 2 1 1 2 0.0634 0.0655
p p
B ξ · − − · − − · g g
2
0
9.5
0.0655 1210 470 1180
300
c
p p
a
R
Aa b h mm
R
ξ · · · g g g g

Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
( )
2
1270 5 18
ef
A mm φ ·
Reazemul A :
Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata
Avem 3Φ18 = 7,62 cm
2
Pc52
( )
2 0
0 ' ( ') 7.62 3000 47 3 1005840
a
M M Aa R h a daNcm · ⇒ · − · − ·

g g
2
2 2
0 ' ' 7.62
a a
F Aa R Aa R Aa Aa mm · ⇒ · ⇒ · ·

g
1 ,max 2
1961300 1005840 955460
A
M M M daNcm · − · − ·
2 2
0
955460
0.182
250 470 9.5
p
p c
M
B
b h R
· · ·
g g g g
1 1 2 1 1 2 0.182 0.202
p p
B ξ · − − · − − · g g
2
2 0
9.5
0.202 250 470 751
300
c
a p p
a
R
A b h mm
R
ξ · · · g g g g
2
, 1 2
762 751 1513
a nec a a
A A A mm · + · + ·
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
( )
2
1524 6 18
ef
A mm φ ·

Reazemul B:
39
Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata
Avem 3Φ18 = 7,62 cm
2
Pc52
( )
2 0
0 ' ( ') 7.62 3000 47 3 1005840
a
M M Aa R h a daNcm · ⇒ · − · − ·

g g
2
2 2
0 ' ' 7.62
a a
F Aa R Aa R Aa Aa mm · ⇒ · ⇒ · ·

g
1 ,max 2
2936600 1005840 1930760
A
M M M daNcm · − · − ·
2 2
0
1930760
0.320
250 470 9.5
p
p c
M
B
b h R
· · ·
g g g g
1 1 2 1 1 2 0.320 0.400
p p
B ξ · − − · − − · g g
2
2 0
9.5
0.400 250 470 1488
300
c
a p p
a
R
A b h mm
R
ξ · · · g g g g
2
, 1 2
762 1488 2250
a nec a a
A A A mm · + · + ·
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
( )
2
2280 3 18 4 22
ef
A mm φ φ · +

III.5 Calculul la forta taietoare
Calculul in B
st


17334
st
T daN
B
·
( )
0
500 250 180/ 2 466
GP
h h a mm · − · − + ·
0 0
' ' 466 30 436 h h a mm · − · − ·
0
173340
1.88
250 466 0.8
t
T
T
b h R
· · ·
g g g g
40
0, 5 4 0, 5 1.88 4 T ≤ ≤ ⇔ ≤ ≤
0 0
0 0
0
508
0.440
250 466
Aa
p
b h
· · ·
g g
(procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
- Stabilirea distantei dintre etrieri
min
100 a mm ·

0
3 3
466 345
4 4
a h mm > · · g
300
e
a mm ≤

max e
a a ≤

2 2
0
0 0
max
250 466 1 0.8 0.436
165
173340
t t
b h R m p
a mm
T
· · ·
g g g g g gg g

e
a ·
120mm
Reazemul A
T
A
=155880N
120
e
a mm ·
Folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=8mm
2
2
50.3
4
e
e
A mm
π φ
· ·
g

2
2 100.6
et e
A A mm · · g
100.6 0.8 210
140.84
120
et at a
e
e
A m R
q N
a
· · ·
g g g g
(forta taietoare preluata de etrieri)
2 2
0
0 0
2 2 250 466 0.8 140.84 0.440 127396
cap
eb t e
T b h R q p N · · · g g g g g g
2
,1
155880 127397
167.86
sin 0.8 300 0.707
cap
A eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
2 1
,2
155880 155730
167.02
sin 0.8 0.707 300
eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
2 2
0
0 0
250 466 0.8 1 0.440
453
140.84
t t
i
e
b h R m p
S mm
q
· · ·
g g g g g gg
(proiectia fisurii)
Calculul in B
st

173440
B
T N ·
In reazemul B folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=10mm
2
2
78, 5
4
e
e
A mm
π φ
· ·
g

2
2 157
et e
A A mm · · g
2
0
0 0
2
cap
eb t e
T b h R q p · g g g =
2
2 250 466 0.8 219 0.440 158860N · g g g

157 0.8 210
219
120
et at a
e
e
A m R
q N
a
· · ·
g g g g
41
2
,1
173440 158860
85.9
sin 0.8 0.707 300
cap
B eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
2 1
,2
173150 158860
84.21
sin 0.8 300 0.707
eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
2
0
0 0 t t
i
e
b h R m p
S
q
· ·
g g g
2
250 466 0.8 1 0.440
363
219
mm ·
g g gg

Calculul in
dr
B
179020
dr
B
T N ·
2
0
0 0
2
cap
eb t e
T b h R q p · g g g =
2
2 250 466 0.8 219 0.440 158860N · g g g
157 0.8 210
219
120
et at a
e
e
A m R
q N
a
· · ·
g g g g
2
,1
179020 158860
118.8
sin 0.8 0.707 300
cap
B eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g

2 1
,2
178730 158860
117
sin 0.8 0.707 300
eb
i
at a
T T
Aa mm
m R α
− −
· · ·
g g g g
VARIANTA B – PLANSEUL TIP CASETA
42
Planseele casetate fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi si au propietatea ca
grinzile dupa cele doua directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii. Sunt indicate a se folosi atunci
cand raportul laturilor spatiului ce urmeaza a fi acoperit este mai mic de 1.5.
Distributia grinzilor se face astfel incat raportul l
1
/l
2
sa fie cat mai apropiat de 1.
Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul 0.7÷ 3 metri, planseul fiind cu atat mai estetic cu cat
interaxul este mai mic.
Placa planseului se cacluleaza in domeniul elastic si deoarece l
1
/l
2
<1.5 aceasta va fi armata dupa
2 directii.
Pentru caclulul momentelor maxime si minime din campuri, placa se considera incarcata cu
sarcina uniform distribuita q’ pe toata suprafata ei, iar sarcina q” actioneaza in sah.
In acest sens se considera doua scheme conventionale de incarcare si rezemare.
Placa se considera simplu rezemata pe tot conturul exterior si incastrata de reazeme ce sunt date
de reteaua de grinzi; in acest mod, fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura.
Reteaua de grinzi se calculeaza deasemenea in domeniul elastic, griznile considerandu-se
simplu rezemate marginal si incarcate cu forte concentrate la noduri.
Intr-un nod interior ‘i’ al retelei actioneaza forta P
i
care este formata din incarcarea transmisa de
placa si tot ca forta concentata pentru simplificarea calculului, greutatea proprie aferenta nodului ‘i’.
Calculul planseului casetat
Etapa I : Stabilirea elementelor geometrice
43
L
a
=9,33 m; L
b
=8 m;
max
max
1, 5
1, 86
1,16
1, 60
a
b
l
l
λ
λ λ
·
· · · <
8
1, 86( )
4 4
a
a
L
l m · · ·
;
1, 60
6
b
b
L
l m · ·
I.1 Predimensionarea grinzilor retelei
min
max( , ) 8
0, 4 40( )
20 20
a b
L L
h m cm · · · ·
2.....3
h
b
·

40
20( )
2
b cm ⇒ · ·

40( )
20( )
h cm
b cm
·
·
▪ se verifica conditia:
2 3 2 2 3
h
b
≤ ≤ ⇒ ≤ ≤
I.2Deschideri de calcul

1
2
0.2 1, 66( )
0, 2 1, 40( )
a
b
l l m
l l m
· − ·
· − ·
I.3Grosimea placii
6
placa
h cm ≥
Din conditia de incastrare partiala :
2
1 1
1, 40 0, 031 3( )
45 45
p
h l m cm · · · ·
1 2
2( ) 2(1, 66 1, 40)
0, 034 3, 4( )
180 180
p
l l
h cm
+ +
· · · ·
Se adopta
6( )
p
h cm ·
Etapa II :Calculul incarcarilor
II.1 Incarcari normate
44
▪ permanente
- din greutatea proprie a placii :
2
0, 06 / ) daN m ⋅1⋅1⋅ 2500 ·150(
- din greutatea proprie a pardoselii (placi mozaicate):
2
100 / ) daN m (
- din grutatea sapei de mortar:
2
63 / ) daN m (
- tencuiala :
2
19 / ) daN m (
TOTAL :
2
332 / )
n
p
g daN m · (
▪ utile :
2
450 / )
n
pl
p daN m · (
▪ Incarcari normate totale:
2
332 450 782( / )
n
p
g daN m · + ·
II.2 Incarcari de calcul
▪ Incarcari permanente :
- din greutatea proprie a placii :
2
1,1 150 165( / ) daN m ⋅ ·
- din greutatea proprie a pardoselii :
2
1, 3 100 130( / ) daN m ⋅ ·
- din greutate proprie a sapei :
2
1, 3 63 82( / ) daN m ⋅ ·
- din greutatea proprie a tencuielii :
2
1, 3 19 25( / ) daN m ⋅ ·
Total incarcari permanente :
2
402( / )
p
g daN m ·
▪ Incarcari utile :
2
1, 3 585( / ) p daN m · ⋅ 450 ·
▪Incarcari totale :
2
402 585 987( / ) q g p daN m · + · + ·

Etapa III : Calculul static
1. Prima schema de incarcare si rezemare
Casetele se considera incastrate pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul exterior.
Pe suprafata tuturor panourilor se aplica o incarcare conventionala dirijata de sus in jos ce are valoarea
2
585
' 402 694, 5( / )
2 2
p
q g daN m · + · + · .
2. A doua schema de incarcare si rezemare
Panourile de placa se considera simplu rezemate pe tot conturul si incarcate cu sarcina
2
585
'' 292.5( / )
2 2
p
q daN m · · · .
1, 4
0, 84
1, 66
λ · ·
45
Din Anexa D pag. 138-143, tabelele 3.7–3.12 s-au scos toti coeficientii α si β in functie de tipul
casetei si de raportul
1
2
l
l
λ ·
.
Caseta Tip 1: α
11
=0.0254; α
12
=0.0503;
Caseta Tip 4: α
41
=0.0181; α
42
=0.0365;
Caseta Tip 5: α
51
=0.0167; α
52
=0.0294; β
51
=0.4987; β
52
=0.5013
Caseta Tip 5’: α
5’1
=0.02786; α
5’2
=0.0125; β
5’1
=0.7936; β
5’2
=0.2036
Caseta Tip 6: α
61
=0.0122; α
62
=0.0242; β
61
=0.3325; β
62
=0.6674
III. 1. Calculul momentelor maxime si minime din campuri
Calculul momentelor maxime si minime din campuri se va fave functie de tipul casetei si functie
de directia dupa care se calculeaza aceste momente, astfel:
Caseta Tip 4:
max 2 2 2 2
41 41 1 11 1
min 2 2 2 2
41 41 1 11 1
' '' 0, 0181 1, 66 0, 0254 293 1, 66 55,16( )
' '' 0, 0181 1, 66 0, 0254 293 1, 66 14,16( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · ⋅ 695⋅ + ⋅ ⋅ · ⋅
· − · ⋅ 695⋅ − ⋅ ⋅ · ⋅
46
max 2 2
42 42 2 12 2
min 2 2
42 42 2 12 2
' '' 49.72 28, 89 79, 61( )
' '' 49, 72 28, 89 20, 83( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · ⋅
Caseta Tip 5:
max 2 2
51 51 1 11 1
min 2 2
51 51 1 11 1
' '' 31, 98 20, 50 52, 48( )
' '' 31, 98 20, 50 11, 48( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · ⋅
max 2 2
52 51 2 12 2
min 2 2
52 51 2 12 2
' '' 40, 04 28,89 68, 93( )
' '' 40, 04 28, 89 11,15( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · ⋅
Caseta Tip 5’:
max 2 2
5'1 5'1 1 11 1
min 2 2
5'1 5'1 1 11 1
' '' 53, 35 20, 50 73,85( )
' 0 '' 53, 35 20, 50 32,85( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · ⋅
max 2 2
5' 2 5' 2 2 12 2
min 2 2
5' 2 5' 2 2 12 2
' '' 17,13 28,8 46, 02( )
' '' 17,13 28, 89 11, 76( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · − ⋅
Caseta Tip 6:
max 2 2
61 61 1 11 1
min 2 2
61 61 1 11 1
' '' 23, 36 20, 50 43,86( )
' '' 23, 36 20, 50 2,86( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · ⋅
max 2 2
62 62 2 12 2
min 2 2
62 62 2 12 2
' '' 32, 96 28, 89 61,85( )
' '' 32, 96 28, 89 4, 07( )
M q l q l daN m
M q l q l daN m
α α
α α
· + · + · ⋅
· − · − · ⋅
III .2 Calculul momentelor de pe reazeme
Calculul momentelor pe reazem se face functie de tipul reazemului, de coeficientul β , de
incarcarea exterioara, si de lungimea casetei.
2
51 1
1
135, 63( )
10
a
M q l daNm β · ⋅ ⋅ · − ;
2
51 1
1
113, 02( )
12
b
M q l daNm β · ⋅ ⋅ · − ;
2
52 2
1
136, 34
10
c
M q l daNm β · ⋅ ⋅ · − ;
2
61 1
1
75, 36
12
d
M q l daNm β · ⋅ ⋅ · − ;
47
2
52 2
1
39, 9
10
e
M q l daNm β · ⋅ ⋅ · −
2
62 2
1
129,10
10
f
M q l daNm β · ⋅ ⋅ · −
Etapa IV : Calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului
incovoietor
IV .1 Armare cu bare independente
IV.1.1 Armarea campurilor :
Se face dupa cele doua directii (1,2) in functie de h
01
si h
02
.
Sectiunea este data de b=100 cm si h
p
=6cm. Diametrul utilizat este d=6.
Pentru calcului lui a se considera acoperirea de beton a
b
=1 cm
01 1
6 (1 0.6 0.3) 4.1
2
b
d
h h a h a d cm
| `
· − · − + + · − + + ·

. ,
02 2
6 (1 0.3) 4, 7
2
b
d
h h a h a cm
| `
· − · − + · − + ·

. ,
48
Placa se va arma cu bare din otel OB37 cu R
a
=2100 daN/cm
2
.
Determinarea ariei necesara de armare se face astfel:
) / ( 2 1 1
2
0
2
0
2
0 max
m cm
R
R
bh A B
R bh
M
B R Bbh M
a
c
a
c
c cap
⋅ · ⇒ − − · ⇒ · ⇒ · ξ ξ
Caseta tip 4
41
55,16( ) M daN m · ⋅
2
2
55,16 100
0, 0345( )
9, 5
p
B m

· ·
100⋅ 4, 7 ⋅
1 1 2 0, 0345 0, 0351
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0351 100 4,1 0, 65( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
42
79, 61( ) M daN m · ⋅
2
2
79, 61 100
0, 0386( )
9, 5
p
B m

· ·
100⋅ 4,1 ⋅
1 1 2 0, 0386 0, 0382
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0382 100 4,1 0, 82( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
Caseta tip 5
51
52, 48( ) M daN m · ⋅
2
2
52, 48 100
0, 0328( )
9, 5
p
B m

· ·
100⋅ 4,1 ⋅
1 1 2 0, 0328 0, 0334
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0334 100 4,1 0, 62( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
52
68, 93( ) M daN m · ⋅
2
2
100
0, 0328( )
9, 5
p
B m
68, 93⋅
· ·
100⋅ 4, 7 ⋅
49
1 1 2 0, 0328 0, 334
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0334 100 4,1 0, 62( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
Caseta tip 5’
51
' 73, 86( ) M daN m · ⋅
2
2
73, 86 100
0, 0462( )
9, 5
p
B m

· ·
100⋅ 4,1 ⋅
1 1 2 0, 0462 0, 0473
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0473 100 4,1 0, 88( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
52
' 46, 02( ) M daN m · ⋅
2
2
46, 02 100
0, 0219( )
9, 5
p
B m

· ·
100⋅ 4, 7 ⋅
1 1 2 0, 0219 0, 0221
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0221 100 4,1 0, 47( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
Caseta tip 6
61
43, 86( ) M daN m · ⋅
2
2
100
0, 0274( )
9, 5
p
B m
43, 86⋅
· ·
100⋅ 4,1 ⋅
1 1 2 0, 0274 0, 0278
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0278 100 4,1 0, 516( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
62
61, 85( ) M daN m · ⋅
50
2
2
100
0, 0294( )
9, 5
p
B m
61, 85⋅
· ·
100⋅ 4, 7 ⋅
1 1 2 0, 0294 0, 0299
p
ξ · − − ⋅ ·
2
2
95
0, 0299 100 4,1 0, 636( )
2100
se adopta constructiv 2, 36( / ) 3 6 3 8
nec
ef
Aa cm
Aa cm m φ φ
· ·
· → +
g g g
Se observa ca in anumite campuri momentele minime sunt negative ceea ce inseamna ca fibra
tensionata este la partea superioara. Se va face deci o dimensionare in camp a armaturii pentru
momentele minime M
5’2
.
I V.1.2 Armarea reazemelor
Se face functie de h
01
si h
02
.
01 2
6 (1 0.4) 4, 6
2
p b
d
h h a h a cm
| `
· − · − + · − + ·

. ,
Reazemul a
2
2
2
2
135, 63( )
135, 63 100
0, 0675( )
9, 5
1 1 2 0, 0675 0, 0699
95
0, 0699 100 4, 6 1, 45( )
2100
se adopta constructiv 3, 02( / ) 6 8/
a
p
p
nec
ef
M daN m
B m
Aa cm
Aa cm m m
ξ
φ
· ⋅

· ·
100⋅ 4, 6 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· →
g g g
Reazemul b
2
2
2
2
113, 02( )
113, 02 100
0, 0562( )
9, 5
1 1 2 0, 0562 0, 0578
95
0, 0578 100 4, 6 1.204( )
2100
se adopta constructiv 3,02( / ) 6 8/
b
p
p
nec
ef
M daN m
B m
Aa cm
Aa cm m m
ξ
φ
· ⋅

· ·
100⋅ 4, 6 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· →
g g g
51
Reazemul c
2
2
2
2
136, 34( )
136, 34 100
0, 0678( )
9, 5
1 1 2 0, 0678 0, 0702
9, 5
0, 0702 100 4, 6 1, 46( )
2100
se adopta constructiv 3,02( / ) 6 8/
c
p
p
nec
ef
M daN m
B m
Aa cm
Aa cm m m
ξ
φ
· ⋅

· ·
100⋅ 4, 6 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· →
g g g
Reazemul d
2
2
2
2
75, 36( )
100
0, 0374( )
9, 5
1 1 2 0, 0374 0, 0381
95
0, 0381 100 4, 6 0, 79( )
2100
se adopta constructiv 3,02( / ) 6 8/
d
p
p
nec
ef
M daN m
B m
Aa cm
Aa cm m m
ξ
φ
· ⋅
75, 36⋅
· ·
100⋅ 4, 6 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· →
g g g
Reazemul e
2
2
2
2
40( )
100
0, 0198( )
9, 5
1 1 2 0, 0198 0, 0202
95
0, 0202 100 4, 6 0, 42( )
2100
se adopta constructiv 3,02( / ) 6 8/
e
p
p
nec
ef
M daN m
B m
Aa cm
Aa cm m m
ξ
φ
· ⋅
40⋅
· ·
100⋅ 4, 6 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· →
g g g
Reazemul f
52
2
2
2
2
130( )
130 100
0, 0646( )
9, 5
1 1 2 0, 0646 0, 0670
95
0, 0670 100 4, 6 1, 40( )
2100
se adopta constructiv 3,02( / ) 6 8/
f
p
p
nec
ef
M daN m
B m
Aa cm
Aa cm m m
ξ
φ
· ⋅

· ·
100⋅ 4, 6 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· →
g g g
I V.1.3 Schita preliminara de armare dupa cele doua directii
Alegerea armaturii se face cu ajutorul tabelului 1.10/ pag. 10 ce se gaseste in Indrumar pentru
proiectarea planseelor din beton armat, iar dispunerea acesteia este prezentata in fig. 38. Prescriptiile de
armare sunt aceleasi cu cele de la punctul II.1.
53
ETAPA V : Calculul grinzilor planseului casetat
V .1 Stabilirea elementelor geometrice
b=25 cm si h=50 cm
V .2 Calculul incarcarilor
Incarcari normate
▪ transmise de placa
1 2
1, 86 1, 60 782 2328( )
n n
p q l l daN · · ⋅ ⋅ ·
▪ din greutatea proprie a grinzilor

1 2
( )( ) (1,86 1, 60 0, 20)(0, 5 0, 06)0, 20 2500 555( )
n
p b
G l l b h h b daN γ · + − − ⋅ ⋅ · + − − ⋅ ·
▪ Incarcari normate totale :
2328 555 2883( )
n n n
Q P G daN · + · + ·
Incarcari de calcul
Transmise de placa :
1 2
1, 86 1, 60 987 2938( ) P ql l daN · · ⋅ ⋅ ·
Din greutatea proprie a grinzilor in nod:
1,1 611( )
n
G G daN · ⋅ ·
Greutatea totala pe nod :
2938 611 3549( ) Q P G daN · + · + ·
V .3 Calculul static

Din rezolvarea sistmului de ecuatii al carui necunoscute sunt deplasarile grinzilor rezulta :
54
1 1
2 2
3 3
4 4
1530, 7 y 2018
2227, 8 y =1321
684, 8 y =2865
1233 y =2316
y=Q-x
x
x
x
x
· ·
·
·
·
grinda A-A’
( 1) ( 3)
max max max
=2216(daN) 4122(daN m) 5396(daN m)
x x
A
Q V M M · · ⋅ · ⋅
55
grinda B-B’

( 2) ( 4)
max max max
=3461(daN) 6438(daN m) 10582(daN m)
x x
B
Q V M M · · ⋅ · ⋅
grinda C-C’
( 1) ( 2)
max max max
=3339(daN) 5342(daN m) 7456(daN m)
x x
C
Q V M M · · ⋅ · ⋅
grinda D-D’

( 3) ( 4)
max max max
=5181(daN) 8290(daN m) 11996(daN m)
y y
D
Q V M M · · ⋅ · ⋅
56
Etapa VI : Calculul starea limita de rezistenta in sectiuni normale
0
20( )
40( )
37( )
6( )
p
b cm
h cm
h cm
h cm
·
·
·
·
1
2
2
1 1 9, 33 9, 33( )
9, 33
1, 55( ) 2 0, 20 2 1, 55 3, 3( )
6 6
1, 60
0, 80 0, 20 2 0, 80 1, 80( )
2 2
Se adopta 180( ) latimea activa
c
c
b p b
y
b p
p p
l l m
l
D m b b D m
l
D b m
b b cm
· ⋅ · ⋅ ·
· · · ⇒ · + · + ⋅ ·
< · · ⇒ · + ⋅ ·
· ·
Dimensionarea grinzii A-A’
▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii

,
max
,
2
2
2
( 0, 5 ) 188 6 95(47 3) 3488400( )
539600( )
539600
0, 0230( )
95
1 1 2 0, 0230 0, 0232
95
0, 0232 180 37 5.07( )( 52)
300
5, 65( ) 5
cap pl p p c o p
A cap pl p
p
p
nec
ef
M b h R h h daN cm
M daN cm M x h
B m
Aa cm PC
Aa cm
ξ
φ
2
· ⋅ ⋅ − · ⋅ ⋅ − · ⋅
· ⋅ < ⇒ <
· ·
180⋅ 37 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· ·
g g g
12
Dimensionarea grinzii B-B’
▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii

,
max
,
2
( 0, 5 ) 180 6 95(37 3) 3488400( )
1058200( )
105822
0, 0452( )
95
cap pl p p c o p
B cap pl p
p
M b h R h h daN cm
M daN cm M x h
B m
2
· ⋅ ⋅ − · ⋅ ⋅ − · ⋅
· ⋅ < ⇒ <
· ·
180⋅ 37 ⋅
57
2
2
1 1 2 0, 0452 0, 0460
95
0, 0460 180 37 10.04( )( 52)
300
10, 05( ) 5 16
p
nec
ef
Aa cm PC
Aa cm
ξ
φ
· − − ⋅ ·
· ·
· ·
g g g
Pentru dimensionarea grinzilor
' '
si D-D C C −
2
1, 86
0, 93 0, 20 2 0, 93 206( )
2 2
x
b p
l
D b m < · · ⇒ · + ⋅ ·
Dimensionarea grinzii C-C’
▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii

,
max
,
2
2
2
( 0, 5 ) 206 6 95(37 3) 3992280( )
745600( )
745600
0, 0278( )
95
1 1 2 0, 0278 0, 0282
95
0, 0282 206 37 7.04( )( 52)
300
7, 70( ) 5
cap pl p p c o p
C cap pl p
p
p
nec
ef
M b h R h h daN cm
M daN cm M x h
B m
Aa cm PC
Aa cm
ξ
φ
2
· ⋅ ⋅ − · ⋅ ⋅ − · ⋅
· ⋅ < ⇒ <
· ·
206⋅ 37 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
· ·
g g g
14
Dimensionarea grinzii D-D’
,
max
,
2
2
2
( 0, 5 ) 206 6 95(37 3) 3992280( )
1199600( )
1199600
0, 0448( )
95
1 1 2 0, 0448 0, 0458
95
0, 0458 206 37 11, 4( )( 52)
300
11, 64( )
cap pl p p c o p
D cap pl p
p
p
nec
ef
M b h R h h daN cm
M daN cm M x h
B m
Aa cm PC
Aa cm
ξ
2
· ⋅ ⋅ − · ⋅ ⋅ − · ⋅
· ⋅ < ⇒ <
· ·
206⋅ 37 ⋅
· − − ⋅ ·
· ·
·
g g g
2 16 3 18 φ φ · +
Schite preliminare de armare
58
Etapa VII :Calculul in sectiuni inclinate (la actiunea fortei taietoare)
59
Calculul se va face numai pe grinzile C-C’si D-D’ pentru ca pe aceastea forta
taietoare are valoarea maxima. Calculul comporta aceleasi etape ca si la calculul grinzilor
principale si secudare la actiunea fortei taietoare de la etapele precedente.
Calculul in sectiunea B-B’
'
max
'
max
3461( ) 34610( )
( ) 40 (2, 5 0, 8) 36, 7( )
2
: 0, 5 4 2936 3461 23488
B B
o
B B
o t o t
Q daN N
h h a cm
conditie h R Q b h R
φ


· ·
· − + · − + ·
⋅ ⋅ < < ⋅ ⋅ ⋅ ⇔ < <
▪ calculul procentului de armare:
0 0
0 0
402
100 0, 547
200
p · ⋅ ·
⋅ 367
2
max 0
0
0
200 1 0, 8
460( )
34610
t t
e
b h m R
a p mm
T
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 367 ⋅ ⋅
· ⋅ · ⋅ 0, 547 ·
Se adopta :
max
250( ) cu diametrul 6
e
a mm φ ·
2
2
3,14 36
2 2 2 56, 6( )
4 4
e
et e
A A mm
π φ ⋅ ⋅
· ⋅ · ⋅ · ⋅ ·
56, 6 0, 8
38( / )
250
et at a
e
e
A m R
q N m
a
⋅ ⋅ 210
· · ·
g g
(forta taietoare preluata de etrieri)
2
0
0 0
2 49220, 3
cap
eb t e
Q b h R q p daN · · g g g
Q
eb
cap
>
'
max
B B
Q

astfel sectiunea se verifica la forta taietoare
Calculul in sectiunea D-D’
60
'
max
5181( ) 51810( )
D D
Q daN N

· ·
( ) 40 (2, 5 0, 8) 36, 7( )
2
o
h h a cm
φ
· − + · − + ·
'
max
: 0, 5 4 2936 5181 23488
C C
o t o t
conditie h R Q b h R

⋅ ⋅ < < ⋅ ⋅ ⋅ ⇒ < <

▪ calculul procentului de armare:
0 0
0 0
508
100 0, 692
200
p · ⋅ ·
⋅ 367
2
max 0
0
0
200 1 0, 8
346( )
51810
t t
e
b h m R
a p mm
T
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 367 ⋅ ⋅
· ⋅ · ⋅ 0, 692 ·
Se adopta :
max
250( ) cu diametrul 6
e
a mm φ ·
2
2
3,14 36
2 2 2 56, 6( )
4 4
e
et e
A A mm
π φ ⋅ ⋅
· ⋅ · ⋅ · ⋅ ·
56, 6 0, 8
38( / )
250
et at a
e
e
A m R
q N m
a
⋅ ⋅ 210
· · ·
g g
(forta taietoare preluata de etrieri)
2
0
0 0
2 52200, 46
cap
eb t e
Q b h R q p daN · · g g g
Q
eb
cap
>
'
max
D D
Q

astfel sectiunea se verifica la forta taietoare
61

Tema proiectului :
Se va intocmi documentatia tehnica de executie pentru planseul intermediar al unei cladiri cu doua niveluri (parter+etaj) cu dimensiunile in plan (l*L) avand destinatia de depozit. Constructia, care asigura o inaltime de depozitare H=3,5 la fiecare nivel, are structura de rezemare alcatuita din 7 cadre transversale din beton armat monolit cu 2 deschideri: l=2ly situate la distante in lungul cladirii lx=T. structura de rezistenta este completata pe exterior cu pereti portanti din zidarie de caramida. Se va proiecta planseul intermediar alcatuit din placi si grinzi in doua variante constructive: -Planseu pe ginzi principale si secundare; -Plansee caseta;

Armatura constructiva din grinzi va fi din bare de otel OB37. armarea placilor se va face in doua variante: 1) Cu bare independente, cu plase legate; 2) Cu bare independente, cu plase sudate;

2

Continutul proiectului: Varianta A) –Plaseu pe grinzi principale si secundare
a) Piese scrise: 1. Tema proiectului 2. Evaluarea incarcarilor 3. Note de calcul si alcatuire a placilor 4. Note de calcul si alcatuire a grinzilor secundare 5. Note de calcul si alcatuire a grinzilor principale b) Piese desenate: 1. Sectiunea transversala 2. Plan cofraj si armare planseu 3. Varianta de armare cu bare independente 4. Varianta de armare cu plase sudate 5. Plan cofraj si armare grinzi secundare 6. Plan cofraj si armare grinzi principale

Varianta B) --Planseu casetat
a)Piese scrise 1. Tema proiectului 2. Evaluarea incarcarilor 3. Calulul si alcatuirea placii 4. Calculul si alcatuirea grinzii longitudinale 5. Calculul si alcatuirea grinzii transversale b) Piese desenate 1. Detalii cofraj si armare placa (doua variante) 2. Plan cofraj si armare grinda longitudinala 3. Plan cofraj si armare grinda trasversala

3

Munteanu Gavrila: “Indrumator pentru proiectarea betonului armat”.: “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale dinbeton armat”.Agent R. beton armat si beton precomprimat.1980 3. industriale si agrozootehnice. industriale si agricole.Kiss Zoltan. Rotaprint. elementelor din beton. Postelnicu T..:” Grinzi continue”. Institutul Politehnic Iasi. E. Calculul si alcatuirea -Constructii civile.Cluj Napoca. Editura U. Rotaprint Inst.Onet T. Plansee curente din placi si grinzi -Actiuni in constructii.Leonte C.Florea N.***STAS 10101/0-75 10.1992 2. -Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte.T Pres.Avram C.T Bucuresti.1984 5.:” Proiectarea betonului structural”.:” Indrumator pentru proiectarea planseelor din beton armat”.5 N/mm*mm -Constructii civile.Calculul si alcatuirea elementelor structurale”. Patras M. social culturale.***STAS 10107/0-90 8. Tertea. E. .1989 4. Date personale (n=10) p n = 450  daN m 2    L=28 [m] l=16 [m] lgs=(lx)=4.1996 6. 2004 7. Dumitrescu D... din beton armat si beton precomprimat.. Onet T. Politehnic Iasi. Editura Casei Cartii De Stiinta Cluj Napoca.T Bucuresti. Clasificarea si gruparea actiunilor. Anghel L.Bibliografie 1.***P100-92 agrozootehnice si industriale.***STAS 10107/2-90 9..66 [m] lgp=(ly)=8 [m] lp=a=2 [m] hp=80 [mm] bgs=18 [cm] hgs=30 [cm] bgp=25 [cm] 4 Bc15 STNB OB37 Rc=210 N/mm*mm Ra=370 N/mm*mm Ra=9..: “Beton armat.

1 Stabilirea schemei statice Ipoteza lipsei de continuitate intre elementele componente ale unui planseu .82 m 5 . Rezulta astfel ca aceasta poate fi considerate o grinda continua care reazema pe grinzile secundare. lo1=lp-(bgm+bgs)/2=200-(30+18)/2=176 cm=1.5 [m] bs=hs=40 [cm] Varianta A – Planseu pe grinzi principale si secundare Etapa I: Calculul si alcatuirea planseului pe grinda pricipala si grinda secundara I. Placa se considera o fasie de latime unitara (1 m).76 m lo2=lp-bgs=200-18=182 cm=1.hgp=50 [cm] bgm=30 [cm] lf=H=3.ofera posibilitatea sa fie calculate separate fiecare element. detasata din planseu si paralela cu latura scurta.

admite calculul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice.5 daN/m*m -din greutatea proprie a tencuielii 1.7 daN/m*m g n =459. STAS 10107/0-90.2 Incarcari de calcul -din greutatea proprie a placii 1.2 Calculul incarcarilor I.01*1.I. Valorile momentelor sunt valabile pentru situatia in care deschiderile sunt egale sau cel mult diferite cu 10%.1 Incarcari normate -din greutatea proprie a placii 0.Calculul static al placii: Calculul static se face in domeniul plastic pentru o fasie unitara din planseu.0*2500=200 daN/m*m -din greutatea proprie apardoselei =165 daN/m*m -din greutatea proprie a tencuielii 0.2.5 daN/m*m p=1.3.3*19=24.2.3*165=214.3*450=585 daN/m*m q=g+p=459.0*1900=19 daN/m*m Total incarcari permanente: g n = 384 daN/m*m Incarcari utile p n =450 daN/m*m Total incarcari normate: q n = g n + p n =384+450=834 daN/m*m I. 6 .1*200=220 daN/m*m -din greutate proprie+sapa 1.5+585=1045 daN/m*m I.08*1.0*1.0*1.

82 16 16 2 MB = 1 1 l +l   1.4 Dimensionarea placii: M max ≤ M cap = Bbh02 Rc M max = Bbh02 Rc B= M max R → ξ = 1 − 1 − 2 B → Aanec = ξ bh0 c 2 bh0 Rc Ra d min camp 2 = 8 − 1 − 0.3 = 6. 76 + 1.16daN ⋅ m 14 2    2  14 I.4 = 6. 11 11 M 2 = M 3 = MC = M D = 2 1 1 2 ⋅ q ⋅ l02 = g 1045g 2 = 216. 27 daN ⋅ m 1.82  ⋅ q ⋅  01 02  = g 1045g   = 239.7cm.34daN ⋅ m 1.6cm. dmincamp =φ6 dmin reazem = φ 8 h0 camp = hplaca − ab − h0 reazem = hplaca − ab − d min reazem = 8 − 1 − 0.M1 = 1 1 2 ⋅ q ⋅ l01 = g 1045g 762 = 294. 2 7 .

pagina 156.322 Aa 2. p=0.nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67 = 215. p=0.pagina 156.068.271 % Utilizam tabelul IV.3 . materialul “A” x 0.3 . p=0. 009 p % = 0. 317 + 0. materialul " A " Campul 2 M1 216. 069 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67 2 ⋅ 9.1. pag . 051 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67 2 ⋅ 9.058. 26cm 2 → tabelul1.34 ⋅104 B= = = 0. 001 = → x = 0. 27 ⋅104 = = 0. p=0.317 % Pentru B=0.226 % Pentru B=0.5 Pentru B=0. materialul “A” 8 .5 Pentru B=0.ef = 8Φ 6 = 2. 005 = 0.049.322% p% 0. 005 0.5 N / mm 2 Ra=210 N / mm 2 hP = 80mm = 8cm b = 1m = 1000mm ab = 10mm Campul 1 -lucram cu interpolarea valorilor B= M2 294.362% Utilizam tabelul IV.a) Armare OB37 Determinarea cantitatii de armatura BC15 OB37 Rc=9.136. 74mm 2 100 100 Aa 2.077. 045 0.

045 0.3 . pag .136.12mm 2 100 100 2 Aa1.16 ⋅104 = = 0.141% p% 0. materialul " A " Se adopata constructiv 5Φ 6 9 . 226 + 0.ef = 6Φ 6 = 1. p=0.21cm 2 → tabelul1.121 + 0. 271 ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 66 = 178.3 .136.271 % Utilizam tabelul IV. 01 = 0.34 ⋅104 B= = = 0.1. 236% p% 0.5 B= Pentru B=0. materialul “A” p % = 0. p=0. materialul " A " Se adopta constructiv 5Φ6 Reazemul C MC 216.1.058 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 662 ⋅ 9. pag . materialul “A” AaB . materialul " A " Reazemul B MB 239.030.058. pag . 01 0.pagina 156.5 Pentru B=0.136 % Pentru B=0.1. 236 Aa1. 009 p % = 0. 70cm → tabelul1. 052 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 662 ⋅ 9. 02 = 0.039. 06mm 2 100 100 2 AaC .ef = 2Φ8 = 1.136.86mm 2 100 100 = 3Φ8 + 2Φ 6 = 2.x 0.nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 66 = 86.141 AaC .181 % Utilizam tabelul IV.nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67 = 158. p=0.ef p% 0.01cm → tabelul1. 002 = → x = 0.nec = AaB .pagina 156.

058. p=0.68mm 2 100 100 Aef = 1.pagina 156.98cm 2 10 . 026 0. 049 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 682 ⋅ 9.8cm.1 pag140 material”A” Aef = 0.153 % Pentru B=0.128 % Utilizam tabelul IV.26cm 2 cu 0.b)Armare STNB (Ra=3700daN/cm 2 = 370 N / mm 2 ) h0 camp = hplaca − ab − d min camp 2 = 6. p=0. p=0.179 % Utilizam tabelul IV. 023 0.nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 68 = 119. 023 = 0. 067 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 682 ⋅ 9. materialul “A” x 0.63cm 2 123 GR126 ( 100 × 200 ) -din tabelul II. 009 = → x = 0.63cm 2 104GQ98 ( 200 × 200 ) -din tabelul II.5 Pentru B=0.068.176% p% 0.153 + 0.3 . materialul “A” Aa1.nec = p% 0.1 pag140 material”A” Campul 2 B= M1 216.75cm. 27 ⋅104 B= = = 0. dmin camp = φ 4 dmin reazem = φ 5 h0 reazem = hplaca − ab − Campul 1 d min reazem = 6. 2 M2 294. 04mm2 100 100 cu 0.128 ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 68 = 87.5 Pentru B=0.pagina 156.3 . 01 p % = 0.34 ⋅104 = = 0.049.176 Aa 2.

Plasele sunt tipizate de uz general notate cu G (tabelul 3.5) si normalizate notate cu N (tabelul 3. material”B”).63cm 2 123GR126 ( 200 × 200 ) -din tabelul II.52 ⋅ 9.0.52 ⋅ 9. cu ochiuri dreptunghiulare si patrate. Executia este industrializata si se face in ateliere si fabrici de profil.128 AaC .1 pag140 material”A” Alcatuirea armaturilor cu plase sudate Plasele sudate sunt retele ortogonale de bare fara ciocuri.4mm 2 100 100 Aef = 1. Plasele pot fi si sub forma de rulouri.153% Utilizam tabelul IV.26cm 2 Reazemul C B= MC 216.nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67.34 ⋅104 = = 0.5 = 103.Reazemul B MB 239.153 ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67.pagina 156.63cm 2 123GR126 ( 100 × 200 ) -din tabelul II.058 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67. materialul “A” AaB .5 = 86. p=0.4.5 Utilizam tabelul IV. La placile armate dupa o directie se folosesc plase cu ochiuri dreptunghiulare avand sarmele cu diametrul mai mare (d1) dispuse la distante mai mici si care realizeaza armatura de rezistenta iar sarmele cu diametrul mai mic (d2) sunt dispuse la distante mai mari si corespund armaturilor de repartitie si montaj. 11 .nec = p% 0.6). materialul “A” p % = 0.16 ⋅104 = = 0.26cm 2 cu 0.5 B= Pentru B=0. sudate electric prin presare in punctele de intersectie ale barelor. de lista notate cu L( tabel 3.pagina 156.058.128% p% 0.3 .1 pag140 material”A” Aef = 1.3 . Se folosesc sarme STNB cu diametre cuprinse intre 3 si 10 mm.27 mm 2 100 100 cu 0. 049 b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67.

Vom utiliza tabelul II. La placile din beton armat monolit se recomanda ca diametrul minim al armaturilor de rezistenta sa fie de 5 mm iar a celor de repartitie de 4 mm. pagina140. materialul “A” Schita preliminara de armare: 12 .Plase sudate tipizate de serie mare (G).Cand armatura se alcatuieste din plase sudate. diametrul minim al armaturilor de rezistenta este de 4 mm iar al armaturilor de repartitie de 3 mm.1.

66-0.20=4.Etapa II:Calculul grinda secundara Pentru calculul grinzii secundare se detaseaza din planseu o fasie longitudinala care include o grinda longitudinala si portiunea de placa aferenta si cu latimea =lp II.46m (deoarece este cadru) In schema statica grinda secundara se prezinta ca o grinda continua avand deschideri egale si fiind incarcata cu o sarcina uniform distribuita reprezentand incarcarea utila totala (q) 13 .1 Deschideri de calcul : l01 = l02 = l gs − bgb = 4.

9daN/m b) incarcari utile: Pgs = Pp gp = 585•2=1170 daN/m l Total incarcari de calcul pentru grinda secundara: qgs = g gs + Pgs = 1027+1170=2197 daN/m 14 . gs = 919+108.II. p + g n . gs = ( hgs − hp ) g gs gg b = (0. pl + g pr .2 Calculul incarcarilor: 1) incarcari normate a)incarcari permanente: -transmise de placa: n gtr .08)-0. gs = 768+99=867 daN/m pr b) incarcari utile: n Pgs = Ppn gp = 450•2=900 daN/m l Total incarcari normate: n n qgs + Pgs = 867+900=1767 daN/m 2) incarcari de calcul: a) incarcari permanente: -transmise de placa gtr .5•2=919 daN/m l -din greutatea proprie a grinzii g pr .1•99=108. pl = g pl gp = 459.30-0. p = g n gp = 384*2=768 daN/m p l -greutatea proprie a grinzii secundare: g n . gs = 1.9 daN/m -total incarcari permanente: g gs = gtr .18•1•2500=99 daN/m b 1γ pr -total incarcari permanente: n n g gs = gtr .

1daN TBdr = TCst = TCdr 0.45g 2197g 4.46 M 2 = M C = M 3 ⋅ ql02c (daNm ) = 2731.89daNm 11 11 1 1g 2197g 2 4.55g 2197g 4.37daN TBst = 0.46 = 4409.6g 4.36daNm 16 16 TA = 0.46 = 6369.46 M B = ⋅ ql02c (daNm) = =3121.4 Calculul la limita de rezistenta II.46 = 2.46 = 5389.55 ⋅ ql0c (daN ) = 0.II.45 ⋅ ql0 m (daN ) = 0.4.3 Calculul static al grinzii secundare Momente incovoietoare 1 1g 2197g 2 4.67 m -latimea activa de placa in campul 1 15 .56daNm 14 14 1 1g 2197g 2 4.57m lc2 = 0.46 2 M 1 = ⋅ ql0 m (daNm) = =3972.25daN II.65 ⋅ ql0 c (daN ) = 0.1 Calculul in sectiuni normale : -latimea activa de placa: bp = b + 2lc 6 lc1 = 0.46 = 3.8g 4.65g 2197g 4.

in cazul in care sunt repartizate in sens transversal prin alte grinzi: bp = b + 2g g p = 0.07 m 3 Pe langa valorile stabilite mai sus.1*h=0.14m Pentru latimea activa de placa se ia cea mai mica valoare adica bp = 1.23 = 18703.18 + 2g g 6h 6 0.07g g g 4 g z h R 0.4.bp1 = 0.1*30=30mm ho = h − a = 300 − 30 = 270mm bp = 1070mm b=18mm II.1.57 = 1.08 95 10 0.6daNm 16 .18 + bp 2 3. Placa gasindu-se functie de situatie in zona de beton comprimata din punct de vedere al calculului aceasta este considerata o sect in forma de “T”.18 + = 1. Cand placa se gaseste in zona de eforturi de intindere sectiunea din punct de vedere al calculului se considera sectiune dreptunghiulara.5h ) = 1.37m 3 2.1 Dimensionarea armaturii grinzii Secundare Dimensionarea in campul marginal 1: In calculul de rezistenta al grinzii secundare diversele sectiuni pot fi solicitate la momente pozitive sau negative. p = Cbp g = bp g p g c ( h0 − 0.67 = 0.08 = 1. Presupunem ca axa neutra trece pe la partea inferioara a placii: Scriem momentul capabil al sectiunii in ipoteza ca intreaga placa este activa: M cap .07 m -elemente geometrice : a=0. latimea activa de placa de fiecare parte a inimii va avea urmatoarele valori.

038 h 1070g = 496.5 Aa = ξ bp g 0 C = 0. si cantitatea de armature necesara si efectiva : M1 3972. Calculam coeficientii B.0536 2 2 bp g 0 RC 1070g h 270 g 9.89g 4 10 B= = = 0.038 R 9. material”A” se aleg: 2φ14 + 2φ12 ⇒ Aef = 534mm 2 Primul reazem interior: 17 .5 Aa = ξ bp g 0 C = 0.8mm2 270 Ra 210 din tabelul I.5 ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.89daNm M 1 < M cap ⇒ x < hp In acest caz sectiunea desi este in forma de “T” din punct de vedere al calculului va fi dimensionata ca o sectiune dreptunghiulara.1 pag136.5 ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.36g 4 10 = = 0.055 h 1070g = 718.M 1 = 3972.055 R 9. material”A” se aleg: 2φ14 + 4φ12 ⇒ Aef = 760mm 2 Dimensionarea in campul 2: B= M1 2731.037 2 2 bp g 0 RC 1070g h 270 g 9. ξ .8mm 2 270 Ra 210 din tabelul I.1 pag136.

Sectiunea in care se face verificarea la eforturi unitare principale sunt sectiunile de reazem B si A.b = 180mm h = 300mm h0 = 270mm B= M1 3121.56 = = 0. Initial se impune o anumita dispozitie a etrierilor de unde rezulta stabilirea diametrul acestora si dinstanta dintre acestia.4.5 ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.5 Aa = ξ bg 0 C = 0.1 pag136.56 = = 0. In baza acesteia se efectueaza o verificare si eventual o corectare a armaturii transversale constituita din etriri.250 h 180g = 549mm 2 270 Ra 210 din tabelul I. unde: ae Teb – forta taietoare preluata de etrieri si beton mt – coeficientul conditiilor de lucru.5 ξ = 1 − 1 − 2 B = 0. se considera mt=1 p= Aa _ long 18 .250 R 9. material”A” se aleg: 5φ12 ⇒ Aef = 565mm 2 II.292 R 9.250 2 bg 0 RC 180g 2 g h 270 9.5 Aa = ξ bg 0 C = 0. Calculul se face conform materialului “B”. material”A” se aleg: 2φ14 + 3φ12 ⇒ Aef = 647 mm 2 Al 2-lea reazem interior : B= M1 2731.2 Calculul in sectiuni inclinate(la forta taietoare) In baza dimensionarii la incovoiere se alege o dispozitie preliminara a armaturii longitudinale.292 h 180g = 641mm2 270 Ra 210 din tabelul I.219 2 bg 0 RC 180g 2 g h 270 9.1 pag136. Se cunosc: 2 Teb = 2 bh mt Rt 0 p qe⋅ ⋅ 100 b ⋅ h0 n A m R q e = e e at a .

5 ⋅ h0 ≤ s i ≤ 2.65 ≤ 4 0.8 0.65 bg 0 g t 180g g h R 268 0.5 ≤ 1. unde si = 2 bh0 mt Rt qe p si – proiectia fisurii orizontale ne – numarul de ramuri de forfecare ale unui etrier Ae – aria unei armaturi mat – coeficientul conditiilor de lucru transversale – se considera mat=0.p – procentul de armare longitudinal in dreptul fisurii qe – efortul preluat de etrieri pe unitatea de lugime de grinda Se verifica conditia: 0.5 − betonul poate prelua singur eforturile principale de intindere T > 4 − armature transversal nu este capabila sa preia eforturile unitare principale. 5 < T < 4 − este necesar sa se efectueze calculul armaturii transversale T < 0.5 ⋅ h0 . In aceasta situatie se impune o majorare o sectiunii grinzii I special a latimii b. 5 ≤ T ≤ 4 ⇔ 0.8 Ra=RaOB= 2100 daN/cm2 ae – distanta dintre etrieri Calculul in Bst TB st = 6370daN h0 = hGS − a = 300 − ( 25 + 14 / 2 ) = 268mm h0 ' = h0 − a ' = 268 − 30 = 238mm T 63700 T = = = 1.Stabilirea distantei dintre etrieri 19 . Aa 308 p 00 = = (procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii) bg 0 180g h 268 .

8g g R sin 210 0.707 bg 0 2 Rt g t g p 0 0 h m 180g gg g 0.24N ae Se calculeaza Ti = ∑ Aai mat Ra sin α .8 = = 321mm qe 79.6mm 2 A (forta taietoare preluata de etrieri) Calculul in Bst TBst = 63700 N Teb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 =51415N h q qe = Aet g at g a m R = 79.638 268 1 0.amin = 100mm ae ≤ 300mm amax = a> 3 3 h0 = g = 201mm 268 4 4 ae ≤ amax bg 0 2 g t g t g p 0 0 180g 2 gg gg 0.8 210 qe = et at a = = 79.8g g R sin 210 0.68mm T 63700 ae = 120mm Reazemul A TA= 44100 N π g e2 φ Ae = = 28.24 Si = proiectia pe orizontala a fisurii inclinate. fapt din care rezulta ca nu este necesara o cantitate de armatura inclinata suplimentara ae = 120 Aet = 2g e = 56. Calculul in Bdr 20 .3 mm 2 4 A g g m R 56.reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura Aai .638 h R m 268 1 0.24daN ae 120 Teb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 = 51415 N h q cap Teb > TA ⇒ Cantitatea de armatura(Aet) este suficienta pentru preluarea eforturilor de forta taietoare.70mm 2 mat g a g α 0.707 T1 − Teb 57330 − 53445 = = 32.2 = Si = TA − Teb cap 63700 − 53445 = = 86.8 1 = = 129.6g g 0. unde: ∑ Aai .1 = Aai .33mm 2 mat g a g α 0.

078g + 0.2 = ( 0.TBdr = 53900 N Teb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 =51415N h q qe = Aet g at g a m R = 79.707 II.1 Determinarea momentelor maxime negative pe reazem respectiv campuri: n Pgs = 900daN/m n g gs = 867daN/m n M max.3mm 2 mat g a g α 0. mentionate in reglementari tehnice specifice.5 Calculul la starea limita de deschidere a fisurilor Verificarea la stare limita de fisurare a elementelor din beton armat se face punand conditia ca deschiderea medie a fisurilor normale si inclinate fata de axa elemntului.078g gs + 0.5.033g + 0.033g gs + 0.46 21 .079g gs ) g02 = ( 0. sa nu depaseasca valorile admise.8g g R sin 210 0.24 ae Se calculeaza Ti = ∑ Aai mat Ra sin α . II.1g gs ) g02 = ( 0. In cazuri speciale.1 = TA − Teb cap 53900 − 53445 = = 1.4daNm gn Pn l 867 900 4.1 = ( 0.1g ) 4. punand conditia ca momentul incovoietor de exploatare sa nu depaseasca valoarea momentulu incovoietor de fisurare.462 = 3135daNm gn Pn l 867 900 n M max.079g ) g 2 = 1983. verificarea se face la starea limita de aparitie a fisurilor. sub actiunea incarcarilor de exploatare in gruparile fundamentale.reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura Aai . unde: ∑ Aai .

armatura din zona intinsa fiind cunoscuta.6daNm gn Pn l 867 900 4. Deoarece nu cunoastem pozitia axei netre presupunem ca aceasta trece prin nervural: Din anexa “C” STAS 10107 luam relatia de calcul a distantei dintre fisurii: λ f = 2 ( 25 + 0.46 Calculul pentru campul marginal: In campul marginal. presupunem ca aceasta trece prin nervura.111g ) g 2 = −3349.120g gs ) g02 = − ( 0.111g gs ) g02 = − ( 0. 22 .120g ) g 2 = −3959.079g + 0.105g gs + 0. placa fiind situata intro zona de compresiune.46 n M max. calculul se face pentru o sectiune in T. ea este dimensionata in calculul la starea limita de rezistenta.1g 1 ) + A S d Pt A=10 conform tabelului 2.3 anexa “C” S=distanta dintre axele barei de armature Deasemenea trebuie indeplinita conditia Abi < Abt unde Abt =aria sectiunii inclinate de beton .12daNm gn Pn l 867 900 4.105g + 0.n M max.C = − ( 0.079g gs + 0. B = − ( 0. Deoarece nu cunoastem pozitia axei neutre. in momentul imediat urmator aparitiei fisurii. Calculul la stare limita de fisurare se face conform STAS 10107 si materialul “C”.

in relatia de calcul.3 + 12 = 39. Conform STAS 10107 .pct3.8 g b unde v=raportul dintre momentul incovoietor din E 1 + 0. 23 .Pentru a putea determina aria de beton intinsa la limita stadiului I este necesara sa se determine inaltimea zonei comprimate x.19 N / mm 2 Eb = 24000 N / mm 2 OB37 → Ea = 2. in acest stadium. modulul de elasticitate al betonului il ' vom introduce cu valoarea Eb = 0. In calculul eforturilor unitare normale in beton precum si a eforturilor in armatura se va utiliza un ' coeficient de echivalenta notat ne = Ea / Eb Bc15 → Rtk = 1.6.2 pag 33.5 ⋅ v ⋅ ϕ incarcarile de exploatare de lunga durata si momentul incarcarilor totale.3 25 12 e S1 = e + Φ = 27.3mm In determinare pozitie axei neutre se accepta ipoteza ca in stadiile Ib si II axa neutral coincide cu pozitia centrului de greutate.1g 5 N / mm2 10 b = 180mm h = 300mm Aef = 760mm 2 Determinarea pozitiei centrului de greuate al armaturii: ∑ S 452g + 308g 31 69 = = 47mm ∑A 452 + 308 ho = h − a = 300 − 47 = 253mm a= b = 2g + 4g + 3g ⇒ e = 27.

83 = 96.5 3.266 µ= Aa 760 = = 0.3 determinam coeficientul de echivalenta ne = Ea 210000 = = 14.16mm Pt n M ed 1346 = = 0.32 b h 180 300 hp h = 0.078g g 2 = 1346daNm 867 4.016 bh0 180g 253 0.22 ξ = − β 1 + β 2 + 2 µ ne + Ahp = −1.8g 24000 = = 14222.83 Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 2g + 4g ) 14 12 λ f = 2 ( 25 + 0.765 ' Eb 14222.5g p ) 26612000 ht = = = = 212.8 0.32g 0.556 24 .5mm ∑A 125200 bg + ( bp − b ) g p h h Abt = bg = 180g = 38250mm 2 ht 212 ` Abi =aria de inglobare Abi = bg ab + φ + 7.016g 14.266 = 0.65 k k ϕ 1 0.1g 1 ) + A S V= d = 2 ( 25 + 0.1g ) + 10g 39.5V ϕ 1 + 0.65 Eb' = k k ϕ Din anexa E STAS 10107 stim ca ϕ = k1 g 2 g 3 g 0 ϕ = k1 g 2 g 3 g 0 = 1gg g = 1.2457 β = A + µ ne = 1.22 N / mm 2 -modulul de elasticitate-plasticitate 1 + 0.46 A= hp = bp − b hp 1070 − 180 80 g = = 1.429g 1.765 = 1.b h2 h ( h ∑ S 0.556 + 1.3 3.078 g gs l02 = 0.32 + 0.5562 + 2g 0.5g ) = 22860mm 2 φ ( Abi < Abt Abi d 22860 = = = 3.5g g + ( bp − b ) g p g h − 0.765 + 1.5g 0.429 M n 3135 n n M ed = 0.016g 14.

valorile sale fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107) Ψ = 1 − 0.765     ζ = 1− σa = ξ 0.3mm Eb 210000 Calculul pentru campul 2: ∑ S 226g + 308 • 32 31 = = 31.43mm a= b = 2g + 2g + 2g + 3g ⇒ e = 26mm 25 12 14 e S1 = e + Φ = 26 + 14 = 40mm b h2 h ( h ∑ S 0.952 760g 178 Calculam marimea deschiderii fisurii: σ 178 α f = λ f g g a = 96.917 3 3 Mn 3135104 = Aaζ h0 760g 0.00280g 14.57 = 268.00280*14.19 = 0.5g 0.2491   0.765  −1 + 1 +  = 0.952 = 0.429 ) 22860g 1.x = ξ h0 = 62.00280 bp g 0 1070g h 253 Pentru calculul lui ξ vom folosi relatia de calcul 5.10g Ψ 0. Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara: µp = Aa 760 = = 0.3 pag 220 Anexa”C”  2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne     2  = 0.5g p ) ht = = = 212.2491 = 1− = 0.5mm ∑A bg + ( bp − b ) g p h h 25 .16 < hp = 80mm ⇒ axa neutra trece numai prin placa.3 ( 1 − 0.57 mm ∑A 534 ho = h − a = 300 − 31.5g g + ( bp − b ) g p g h − 0.917g 253 Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala.08mm < α fad = 0.

0.12 < hp = 80mm ⇒ calculele nu sunt corecte(axa neutra nu trece prin inima) Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara: 26 .6 Pt n M ed 1346 V= n = = 0.266 = 0.055 Eb' 12313 ξ = − β 1 + β 2 + 2 µ ne + Ahp = −1.507 x = ξ h0 = 60.32 + 0.32 b h hp h = 80 = 0.1g ) + 10g = 114mm 40 5.011g 17.055 + 1.8g 24000 = = 12313 N / mm 2 .078g g 2 = 1346daNm 867 4.8 0.5g ) = 22860mm 2 φ ( Abi < Abt Abi d 22860 = = = 5.46 A= hp = bp − b h p g = 1.055 = 1.5V ϕ 1 + 0.011g 17.678g 1.078 g gs l02 = 0.507 2 + 2g 0.32g 0.5 = 38250mm 2 Abi = aria de inglobare Abi = bg ab + φ + 7.266 300 µ= Aa 760 = = 0.Abt = bg = 180g ht 212.65 Eb' = ϕ = k1 g 2 g 3 g 0 = 1gg g = 1.65 k k ϕ 1 0.1g 1 ) + A S d = 2 ( 25 + 0.678 M 1934 n n M ed = 0.507 + 1.224 β = A + µ ne = 1.5g 0.6 Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 2g + 2g ) 14 12 λ f = 2 ( 25 + 0.5 3.modulul de elasticitate-plasticitate1 + 0.43 0.011 bh0 180g 268.3 ne = Ea 210000 = = 17.

3mm Eb 210000 Calculul pentru reazemul B: n M ed = 0.19 = 0.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107) Ψ = 1 − 0.222   0.105g g 2 = 1811daNm 867 4.43    2  = 0.222 = 1− = 0.46 n M ed 1811 = = 0.10g Ψ 0.457 M n 3960 V= Aef = 678mm 2 27 .5g 0.055      2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne  ζ = 1− σa = ξ 0. valorile sale fiind incluse in tabelul 6.43 Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala.926 3 3 Mn 1984g 4 10 = Aaζ h0 760g 0.011g 17.00186 bp g 0 1070g h 2568.678 ) 22860g 1.963 = 0.055  −1 + 1 +  = 0.3 ( 1 − 0.1mm < α fad = 0.01117.µp = Aa 534 = = 0.926g 268.963 534g 150 α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se stabileste cu relatia de mai jos : σ 150 α f = λ f g g a = 96.

8 0.479 = 1− = 0.071 Eb' 13934 pentru sectiuni dreptunghiulare:  2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne     2  = 0.5V ϕ 1 + 0.65 Ea 210000 = = 15.071     ζ = 1− σa = ξ 0.Calculam pozitia centrului de greuatate al armaturii ∑ S 452g + 226g 31 68 = = 43.5ϕ ) = 22860mm 2 Abi d 22860 = = = 4.34 25 12 e S1 = e + φ = 27.66 28 .8g 24000 = = 13934 N / mm 2 1 + 0.840 3 3 Mn 3960g 4 10 = = 270 N / mm 2 Aaζ h0 678g 0.34mm ∑A 678 ho = h − a = 300 − 43.66 a= b = 2g + 4g + 3g = 180 ⇒ e = 27.840g 256.05 = 98.34 ) + 10g 4.1g 1 ) + A S µp = Eb' = ne = d = 2 ( 25 + 0.34 + 12 = 38.36 Pt Aa 678 = = 0.071 −1 +  = 0.146g 15.457g 1.34 = 256.0146 bp g 0 180g h 256.66 0.146*15.1g 39.5g 0.479   0.34 ht = h 300 = = 150mm 2 2 Abt = bht + ( bp − b ) hp = 180g + ( 1070 − 180 ) 80 = 98200mm 2 150 Abi = b ( ab + ϕ + 7.05 Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 6*12 ) λ f = 2 ( 25 + 0.

2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107) A R Ψ = 1 − β ( 1 − 0.66 µ= Aa 942 = = 0.46 n M ed 1811 = = 0.146g 15.3mm Eb 210000 2 Din tabelul I.531   0.1mm < 0.σ a > 210 ⇒ marim cantitatea de armatura Aa = Mn 3960g 4 10 = = 942mm 2 σ aζ h0 195g 0.1 pag136 materialul “A” rezulta Aef = 960mm ( 4φ12 + 2φ18 ) Calculul pentru noua arie : n M ed = 0.840g 256.6g Ψ 0.071      2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne  ζ = 1− ξ = 0.965 Aaσ a α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se stabileste cu relatia de mai jos : σ 195 α f = λ f g g a = 101.965 = 0.071 −1 + 1 +  = 0.457 M n 3960 V= 29 .146g  = 0.5v ) bi tk = 0.02 bh0 180g 256.66    2 15. valorile sale fiind incluse in tabelul 6.823 3 Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala.105g g 2 = 1811daNm 867 4.

46 Pt Aa 960 = = 0.34 25 12 e S1 = e + φ = 27.34 ht = h 300 = = 150mm 2 2 Abt = bht + ( bp − b ) hp = 180g + ( 1070 − 180 ) 80 = 98200mm 2 150 Abi = b ( ab + ϕ + 7.5g 0.65 Ea 210000 = = 15.34 Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala.543   0.8 0. valorile sale fiind incluse in tabelul 6.84mm a= b = 2g + 4g + 3g = 180 ⇒ e = 27.071 Eb' 13934    2 15.46 = 92.1g 1 ) + A S µp = Eb' = ne = d = 2 ( 25 + 0.5V ϕ 1 + 0.34 ) + 10g 3.46 Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 4*12 + 2*18 ) λ f = 2 ( 25 + 0.0215g  = 0.819 3 Mn 3960g 4 10 = = 203.0215g 15.16 = 247.071      2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne  ζ = 1− σa = ξ = 0.8g 24000 = = 13934 N / mm 2 1 + 0.0215 bp g 0 180g h 247.1g 39.071 −1 + 1 +  = 0.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107) Ψ = 1 − β ( 1 − 0.5ϕ ) = 22860mm 2 Abi d 22860 = = = 3.457g 1.819g 247.34 + 12 = 39.84 0.16mm ∑A 960 ho = h − a = 300 − 52.Aef = 960mm 2 ∑ S 452g + 508g 31 71 = = 52.967 Aaσ a 30 .2 N / mm 2 Aaζ h0 960g 0.5v ) Abi Rtk = 0.

α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se stabileste cu relatia de mai jos : σ 203.46g Ψ 0.1g 1 ) + A S d = 2 ( 25 + 0.541 M n 3349 V= Aef = 565mm 2 ∑ S 339g + 226g 31 68 = = 45.2 α f = λ f g g a = 92.5ϕ ) = 22860mm 2 Abi d 22860 = = = 4.3 Pt 31 .8mm ∑A 565 ho = h − a = 300 − 45.3mm Eb 210000 Calculul pentru reazemul C : n M ed = 0.5 = 110.85 Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 5g ) 12 λ f = 2 ( 25 + 0.46 n M ed 1811 = = 0.1mm < 0.8 = 254.105g g 2 = 1811daNm 867 4.2 a= b = 2g + 3g + 2g = 180 ⇒ e = 47 25 12 e S1 = e + φ = 47 + 12 = 59 ht = h 300 = = 150mm 2 2 Abt = bht + ( bp − b ) hp = 180g + ( 1070 − 180 ) 80 = 98200mm 2 150 Abi = b ( ab + ϕ + 7.1g ) + 10g 59 48.967 = 0.

2 µ= Aa 760 = = 0.1 pag136 materialul “A” rezulta Aef = 760mm ( 4φ12 + 2φ14 ) 32 .459   0.833 3 Abi Rtk = 0.5V ϕ 1 + 0.016  −1 + 1 +  = 15.971 = 0.65 Ea 210000 = = 15.82g 0.5v ) α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se stabileste cu relatia de mai jos : σ 208 α f = λ f g g a = 96.502   15.µp = Eb' = ne = Aa 565 = = 0.0921mm < 0.0123 bp g 0 180g h 254.82g  = 0.459 = 1− = 0.16g Ψ 0.8g 24000 = = 13267 N / mm 2 1 + 0.0123g  = 0.847g 254.8 0.82      2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne  ζ = 1− σa = ξ 0.2 σ a > 210 ⇒ marim cantitatea de armatura Aa = Mn 3349g 4 10 = = 758mm2 σ aζ h0 200g 0.0123g 15.82 Eb' 13276    2 15.971 Aaσ a Ψ = 1 − β ( 1 − 0.847 3 3 Mn 3349g 4 10 = = 275 N / mm 2 Aaζ h0 565g 0.541g 1.82  −1 + 1 +  = 0.5g 0.847g 254.016 bh0 180g 253    2 0.3mm Eb 210000 2 Din tabelul I.016      2 ξ = µ p ne  −1 + 1 +  µ p ne  ζ = 1− ξ = 0.2 0.

Etapa III :Calculul Grinzii Principale III.1 Deschideri de calcul lX=4.3 Calculul Static al grinzii principale 33 .•lgs= 900 • 4.transmise de grinda secundara : Gn= gnG.66 = 4194 daN n n 2.08 ) g g b) utile P = p G.40 = 7.S•lGS = 11701•4.66m lY= 8m hGS=30cm hp= 80mm hGP=50cm l0 = lGP-lS = 8-0.P = n•gnpr.25 2500 = 263daNm 2 gnpr.1Incarcari normate : a) permanente .46= 4786 daN .S.din greutatea proprie a grinzii principale : 0.2 Incarcari 2.G. = (hGP-hP)•bGP•γb = ( 0.2 Incarcari de calcul a) permanente .P.G.S •lGS = 867 • 4.G.transmise de grinda secundara : G = gG.66 = 5453 daN III.•lGS = 1027 • 4.S.60m ls=latime stalpului l0=lumina III.50 − 0.din greutatea proprie a grinzii principale : gpr.66 =4041 daN .1•263 = 290 daN b) utile P = pG.P = 1.

stalpii cadrului fiind incastrati in cele 2 plansee alatuarate celui care se calculeaza. Calculul static al grinzii principale se face in domeniul elastic.G . moment corespunzator. Aceasta metoda simplificata este acceptata in practica curenta numai pentru incarcari gravitationale.Pentru grinda principala se va face un calcul de dimensionare la starea limita de rezistenta in sectiuni normale si inclinate. Calculul static se va face numai pentru incaecari de calcul si utilizand o schema statica simplificata. In cazul unei asemenea structuri pentru a detasa din structura o zona care cuprinde un planseu intermediar si 2 stalpi adiacenti.P cu momentele produse de incarile utile P. se face in ipoteza “moment maxim. fara a mai efectua calculul la stare limita de fisurare. Determinarea solicitarilor in vederea efectuarii dimensionarii. Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in camp si pe reazem. Acestea se obtin prin insumarea momentelor produse de incarcarile permanente G + g pr . 34 . considerand ca aceasta este rigla unui cadru cu 2 deschideri obtinut prin detasarea din structura reala a 2 nivele alaturate. se considera schemele de incarcare cele mai defavorabile.forta taietoare corespunzatoare”. de asemenea se va face calculul si pentru forta taietoare maxima.

rezulta γ = 1. Consideram stalpii patrati : I stalp bh3 0.P .25 + 12g hp 0.00192 KE l0 7.08 = 1.00366m 4 2 Rigiditati: I 0.reazem I grinda = = 0. 00213 → Momentul de inertie al stalpului 12 12 Momente de inertie ale grinzii principale : Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprima sub forma EI = K ( Eb Ib ) unde ( Eb I b ) este voloarea calculata pentru un element de beton presupus omogen si elastic.. Astfel in cadrul grinzii principale.815 din tabelul 2.16 hGP 500 .21m bp bGP = 1210 = 4.dimensiuni grinda principala : bgp = 25 cm . aceasta reprezentand o medie a rigiditatilor reale. •zonele intermediare de moment redus.00366 = 4g grinda = = 0.84 250 .5 I G. Rigiditatea elementului variaza de la o sectiune la alata functie de procesul de armare si de starea de solicitare.reazem = GP GP = = 0.P .815 0.6 k grinda 35 . hP 80 = = 0. care se afla in zona intinsa.P .00472m 4 12 12 bp = bgp + 12g = 0. ce lucreaza in stadiul II. ce lucreaza in stadiul I Practice.P .25g 3 h 0. de procesul de armare si de influenta curgerii lente. hgp = 50 cm. ce lucreaza in stadiul II cu procentul de armare din camp si cu aportul placii din zona comprimata) • zonele reazemelor marginale si centrale cu momente maxime negative.camp + I G. b g 3 h 0.25g 3 0. cu intreaga sectiune active si fara a tine seam de armature •K este un coeficient adimensional ce tine seama de stadiul de lucru al betonului.00260m4 12 12 I G. incarcata cu sarcini uniform distribuite si concentrate si disting trei tipuri de zone cu rigiditat diferite: •zona centrala(in camp.5 I G. 403 = = = 0. cu procentul de armare de pe reazeme si fara aportul placii. cu momente maxime positive.camp = γ g GP GP = 1.3 din capitolul 2 (Indrumator pentru proiectarea planseelor din beton armat) b g 3 0. rigiditatea riglei se considera simplificat constanta in lungul riglei. Functie de aceste rapoarte.

I 4g 0.6 M 25 = M 52 = gr .00213 k stalp = 4g stalp = = 0.00243KE Hs 3.358 k gr + 2k st d85 = k gr k gr + 2kst = 0.280 2k gr + 2k st =0.358 k gr + 2g st k Momente de incastrare perfecta: g l 2 5Gl0 290g 2 5g 7.220 d56 = k st = 0.6 4786g 7.358 k gr + 2g st k Nodul 5 d52 = d58 = Nodul 8 d87 = d89 = k st = 0. pr o + = + = 12763 KNm 12 16 12 16 M 25 = M 52 = 5 Pl0 = 12951 KNm 16 Echilibrarea momentelor in treapta I Cross 36 .284 d 23 = kst =0.5 Nodul 2 d 25 = k gr k gr + 2g st k k st d 21 = =0.284 k gr 2k gr + 2k st =0.

8g ) / l0 = 15588 daN 290 2 l2 M A = 0 ⇒ VB g0 = M B + 11.Momente incovoietoare si forte taietoare de calcul: •determinarea momentului maxim din campul 1: M A.1 = 17048 daN g m l ∑ M B = 0 ⇒ VA g0 = M A + 11.4g 10239 − 26246 + 28.4g − M A + 0 g = ( 26246 + 11.4Q − M B + •determinarea momentului maxim din campul 2: 37 .max = −19613 daN g m M B .8g ) / l0 = 17334 daN 290 ∑ 2 M max.coresp = 26246 daN g m Q = P + G = 10239 daN g = 290 daN / m 2 l02 g = ( 19613 + 11.4g l Q g 10239 − 19613 + 28.

max = −29366 daN g m Q = P + G = 10239 daN g = 290 daN / m 2 l Q ∑ M A = 0 ⇒ VB g0 = M B + 11.0671 2 bp g 0 g c 1210g 2 g h R 470 9.21g g g 4 ( 0.8g ) / l0 = 15020 daN M max.4g g 10239 − 18411 + 28.coresp = 18411 daN g m M B .5 R Aa = ξ p g c g p g 0 b h Ra 38 .8g ) / l0 = 17902 daN 290 2 l02 l 10239 290 ∑ M B = 0 ⇒ VA g0 = M A + 11.4g − 29366 + 28.5N/mm 2 Rc = 210N/mm 2 Campul 1 bp = b + 2g hp = 250 + 12g = 1210mm 6 80 M cap .2 = 16100 daN g m III.4Q − M B + 2 g = ( 18411 + 11.M A. pl = bp hp Rc ( h0 − 0.04 ) = 44140daNm 0.08 95 10 Bp = M 17048g 4 10 = = 0.47 − 0.4g − M A + l02 g = ( 29.4 Calculul la starea limita de rezistenta (Calculul cantitatii de armatura necesare) Formule necesare M Bp = ξ p = 1 − 1 − 2g p B bp g 0 2 g c h R Ra = 9.366 + 11.5hp ) = 1.

ξ p = 1 − 1 − 2g p = 1 − 1 − 2g B 0.0761 = 0.0695 R 9.5 Aa = ξ p g c g p g 0 = 0.0695 b h 1210g = 1252mm 2 470 Ra 300 Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta Aef = 1270mm 2 ( 5φ18 )
Campul 2 : Bp = M 16100g 4 10 = = 0.0634 2 bp g 0 g c 1210g 2 g h R 470 9.5

ξ p = 1 − 1 − 2g p = 1 − 1 − 2g B 0.0634 = 0.0655 R 9.5 Aa = ξ p g c g p g 0 = 0.0655 b h 1210g = 1180mm 2 470 Ra 300 Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta Aef = 1270mm 2 ( 5φ18 )
Reazemul A : Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata Avem 3Φ18 = 7,62 cm2 Pc52 R 3000 ∑ M = 0 ⇒ M = Aa 'g (h − a ') = 7.62g ( 47 − 3) = 1005840daNcm R ∑ F = 0 ⇒ Aa 'g = Aa R ⇒ Aa ' = Aa = 7.62mm
2 a 0 2 a 2 a 2

M 1 = M A,max − M 2 = 1961300 − 1005840 = 955460daNcm Bp = M 955460 = = 0.182 2 bp g 0 g c 250g 2 g h R 470 9.5

ξ p = 1 − 1 − 2g p = 1 − 1 − 2g B 0.182 = 0.202 R 9.5 Aa 2 = ξ p g c g p g 0 = 0.202 b h 250g = 751mm 2 470 Ra 300 Aa ,nec = Aa1 + Aa 2 = 762 + 751 = 1513mm 2 Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta Aef = 1524mm 2 ( 6φ18 )

Reazemul B:

39

Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata Avem 3Φ18 = 7,62 cm2 Pc52 R 3000 ∑ M = 0 ⇒ M 2 = Aa 'g a (h0 − a ') = 7.62g ( 47 − 3) = 1005840daNcm R ∑ F = 0 ⇒ Aa 'g Bp =
a

= Aa2 Ra ⇒ Aa ' = Aa2 = 7.62mm 2

M 1 = M A,max − M 2 = 2936600 − 1005840 = 1930760daNcm M 1930760 = = 0.320 2 bp g 0 g c 250g 2 g h R 470 9.5

ξ p = 1 − 1 − 2g p = 1 − 1 − 2g B 0.320 = 0.400 R 9.5 Aa 2 = ξ p g c g p g 0 = 0.400 b h 250g = 1488mm 2 470 Ra 300 Aa ,nec = Aa1 + Aa 2 = 762 + 1488 = 2250mm 2 Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta Aef = 2280mm 2 ( 3φ18 + 4φ 22 )
III.5 Calculul la forta taietoare

Calculul in Bst T st = 17334 daN B h0 = hGP − a = 500 − ( 250 + 180 / 2 ) = 466mm h0 ' = h0 − a ' = 466 − 30 = 436mm T = T 173340 = = 1.88 bg 0 g t 250g g h R 466 0.8 40

0, 5 ≤ T ≤ 4 ⇔ 0,5 ≤ 1.88 ≤ 4 Aa 508 p 00 = = = 0.440 0 0 bg 0 250g h 466

(procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)

- Stabilirea distantei dintre etrieri 3 3 amin = 100mm a > h0 = g = 345mm 466 4 4 ae ≤ 300mm ae ≤ amax bg 0 2 g t g t g p 0 0 250g 2 gg g 0.436 h R m 466 1 0.8 = = 165mm T 173340 ae = 120mm amax = Reazemul A ae = 120mm TA=155880N Folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=8mm π g e2 φ Aet = 2g e = 100.6mm2 A Ae = = 50.3mm 2 4 A g g m R 100.6g g 0.8 210 qe = et at a = = 140.84 N (forta taietoare preluata de etrieri) ae 120 Teb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 = 2 250g 2 g g h q 466 0.8 140.84 0.440 = 127396 N Aai ,1 = Aai ,2 = Si = TA − Teb cap 155880 − 127397 = = 167.86mm 2 mat g a g α R sin 0.8g g 300 0.707 T1 − Teb 155880 − 155730 = = 167.02 mm 2 mat g a g α R sin 0.8g 0.707g 300 (proiectia fisurii)

bg 0 2 Rt g t g p 0 0 h m 250g 2 g gg 0.440 466 0.8 1 = = 453mm qe 140.84 Calculul in Bst

TB = 173440 N In reazemul B folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=10mm π g e2 φ Aet = 2g e = 157mm 2 A Ae = = 78,5mm 2 4 Teb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 = 2 250g 2 g g h q 466 0.8 219 0.440 = 158860N A g g m R 157g g 0.8 210 qe = et at a = = 219 N ae 120

41

8 210 qe = et at a = = 219 N ae 120 Aai .TB − Teb cap 173440 − 158860 Aai .440 466 0.8g 0.8 1 = 363mm 219 bg 0 2 Rt g t g p 0 0 h m = qe Calculul in B dr TBdr = 179020 N Teb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 = 2 250g 2 g g h q 466 0.8 219 0.8g 0.2 = TB − Teb cap 179020 − 158860 = = 118.1 = Aai .8g 0.9mm 2 mat g a g α R sin 0.8mm 2 mat g a g α R sin 0.1 = = = 85.707g 300 VARIANTA B – PLANSEUL TIP CASETA 42 .440 = 158860N A g g m R 157g g 0.707g 300 Aai .707 250g 2 g gg 0.707g 300 T1 − Teb 178730 − 158860 = = 117mm 2 mat g a g α R sin 0.21mm 2 mat g a g α R sin 0.8g g 300 0.2 = Si = T1 − Teb 173150 − 158860 = = 84.

Placa se considera simplu rezemata pe tot conturul exterior si incastrata de reazeme ce sunt date de reteaua de grinzi. griznile considerandu-se simplu rezemate marginal si incarcate cu forte concentrate la noduri. in acest mod. Placa planseului se cacluleaza in domeniul elastic si deoarece l1/l2<1.Planseele casetate fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi si au propietatea ca grinzile dupa cele doua directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii. Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul 0. In acest sens se considera doua scheme conventionale de incarcare si rezemare. Intr-un nod interior ‘i’ al retelei actioneaza forta Pi care este formata din incarcarea transmisa de placa si tot ca forta concentata pentru simplificarea calculului. iar sarcina q” actioneaza in sah. greutatea proprie aferenta nodului ‘i’. Reteaua de grinzi se calculeaza deasemenea in domeniul elastic. fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura. placa se considera incarcata cu sarcina uniform distribuita q’ pe toata suprafata ei.5.5 aceasta va fi armata dupa 2 directii. planseul fiind cu atat mai estetic cu cat interaxul este mai mic. Sunt indicate a se folosi atunci cand raportul laturilor spatiului ce urmeaza a fi acoperit este mai mic de 1.7÷ 3 metri. Distributia grinzilor se face astfel incat raportul l1/l2 sa fie cat mai apropiat de 1. Pentru caclulul momentelor maxime si minime din campuri. Calculul planseului casetat Etapa I : Stabilirea elementelor geometrice 43 .

33 m. 60m 4 4 6 I. lb = b = 1.86 λ= a = = 1. 40) = = 0. Lb=8 m.86(m) . Lb ) 8 = = 0.16 < λmax lb 1. 66 + 1.. 40(m) I.1 Incarcari normate 44 . 2 = 1. λmax = 1. 60 L L 8 la = a = = 1..2Deschideri de calcul l1 = la − 0... 4(cm) 180 180 Se adopta hp = 6(cm) Etapa II :Calculul incarcarilor II.5 l 1.La=9. 031m = 3(cm) 45 45 2(l1 + l2 ) 2(1.3Grosimea placii hplaca ≥ 6cm Din conditia de incastrare partiala : hp = hp = 1 1 l2 = 1. 40 = 0.2 = 1. 4m = 40(cm) 20 20 h = 40(cm) h 40 = 2. 66(m) l2 = lb − 0.1 Predimensionarea grinzilor retelei hmin = max( La . 034 = 3.3 ⇒ b = = 20(cm) b = 20(cm) b 2 h ▪ se verifica conditia: 2 ≤ ≤ 3 ⇒ 2 ≤ 2 ≤ 3 b I.

tencuiala : 19( daN / m 2 ) n 2 TOTAL : g p = 332( daN / m ) n 2 ▪ utile : p pl = 450( daN / m ) n 2 ▪ Incarcari normate totale: g p = 332 + 450 = 782(daN / m ) II.din greutatea proprie a placii : 1. Prima schema de incarcare si rezemare Casetele se considera incastrate pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul exterior. 4 p 585 = 0.din greutatea proprie a pardoselii (placi mozaicate): 100( daN / m 2 ) .3 ⋅ 450 = 585(daN / m 2 ) ▪Incarcari totale : q = g + p = 402 + 585 = 987(daN / m2 ) Etapa III : Calculul static 1.84 q '' = = = 292. Pe suprafata tuturor panourilor se aplica o incarcare conventionala dirijata de sus in jos ce are valoarea p 585 q ' = g + = 402 + = 694. A doua schema de incarcare si rezemare Panourile de placa se considera simplu rezemate pe tot conturul si incarcate cu sarcina 1.3 ⋅19 = 25(daN / m 2 ) 2 Total incarcari permanente : g p = 402(daN / m ) ▪ Incarcari utile : p = 1. λ = 1.▪ permanente .5(daN / m 2 ) .3 ⋅100 = 130(daN / m 2 ) .din greutate proprie a sapei : 1. 66 2 2 45 .din greutatea proprie a tencuielii : 1.1⋅150 = 165(daN / m 2 ) .din greutatea proprie a pardoselii : 1.3 ⋅ 63 = 82(daN / m 2 ) .5(daN / m 2 ) .din greutatea proprie a placii : 0. 2 2 2.2 Incarcari de calcul ▪ Incarcari permanente : .din grutatea sapei de mortar: 63( daN / m 2 ) . 06 ⋅1⋅1⋅ 2500 = 150( daN / m 2 ) .

0181 ⋅ 695⋅1. tabelele 3. 138-143.0503.16(daN ⋅ m) 46 .02786. Caseta Tip 5: α 51=0. 662 = 55.4987.6674 III. β 52=0. β 5’2=0.7–3. 0254 ⋅ 293 ⋅1. Caseta Tip 1: α 11=0. α 42=0.16(daN ⋅ m) M 41min = α 41q ' l12 − α11q '' l12 = 0.0167. astfel: Caseta Tip 4: M 41max = α 41q ' l12 + α11q '' l12 = 0.0294.0122.0242. 662 − 0. 662 = 14. 0181⋅ 695⋅1. 0254 ⋅ 293 ⋅1.7936.5013 Caseta Tip 5’: α 5’1=0. α 12=0.1.0125. α 62=0.12 s-au scos toti coeficientii α si β in functie de tipul l1 casetei si de raportul λ = l2 . Calculul momentelor maxime si minime din campuri Calculul momentelor maxime si minime din campuri se va fave functie de tipul casetei si functie de directia dupa care se calculeaza aceste momente. β 51=0. β 62=0. α 52=0. Caseta Tip 4: α 41=0.0181. α 5’2=0. β 5’1=0. β 61=0.2036 Caseta Tip 6: α 61=0.0254. 662 + 0.Din Anexa D pag.0365.3325.

89 = 61.35 − 20.98 + 20. 10 1 M b = β51 ⋅ q ⋅ l12 = −113.89 = 20. 02(daN ⋅ m) 2 M 5'2 min = α 5'2 q ' l22 − α12 q '' l2 = 17.50 = 11.86(daN ⋅ m) M 61min = α 61q ' l12 − α11q '' l12 = 23. 72 − 28. 04 − 28.83(daN ⋅ m) Caseta Tip 5: M 51max = α 51q ' l12 + α11q '' l12 = 31. 63( daNm) .36 + 20. 12 Ma = 47 .96 + 28. 12 1 2 M c = β 52 ⋅ q ⋅ l2 = −136.36daNm .2 Calculul momentelor de pe reazeme Calculul momentelor pe reazem se face functie de tipul reazemului.89 = 68.93(daN ⋅ m) 2 2 M 52 min = α 51q ' l2 − α12 q '' l2 = 40.89 = 4. 48(daN ⋅ m) M 52 max = α 51q ' l22 + α12 q '' l22 = 40.86(daN ⋅ m) 2 M 62 max = α 62 q ' l22 + α12 q '' l2 = 32.85(daN ⋅ m) 2 2 M 62 min = α 62 q ' l2 − α12 q '' l2 = 32. 61(daN ⋅ m) 2 2 M 42 min = α 42 q ' l2 − α12 q '' l2 = 49. 48(daN ⋅ m) M 51min = α 51q ' l12 − α11q '' l12 = 31.89 = −11. si de lungimea casetei.34daNm . 07(daN ⋅ m) III.50 = 43. de coeficientul β .15(daN ⋅ m) Caseta Tip 5’: M 5'1max = α 5'1q ' l12 + α11q '' l12 = 53.50 = 32.85( daN ⋅ m) M 5'1min = α 5'1q ' l12 0 − α11q '' l12 = 53.50 = 73.96 − 28. 10 1 M d = β 61 ⋅ q ⋅ l12 = −75.35 + 20.36 − 20.50 = 52.2 2 M 42 max = α 42 q ' l2 + α12 q '' l2 = 49.50 = 2.8 = 46.13 − 28.89 = 79. 02(daNm) . 04 + 28. 1 β51 ⋅ q ⋅ l12 = −135.72 + 28.89 = 11. 76(daN ⋅ m) Caseta Tip 6: M 61max = α 61q ' l12 + α11q '' l12 = 23.85(daN ⋅ m) 2 M 5'2 max = α 5'2 q ' l22 + α12 q '' l2 = 17.13 + 28. de incarcarea exterioara.98 − 20.

10daNm 10 Me = Etapa IV : Calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului incovoietor IV.1 Armarea campurilor : Se face dupa cele doua directii (1.1 2 β 52 ⋅ q ⋅ l2 = −39.1cm 2  d  h02 = h − a2 = h −  ab +  = 6 − (1 + 0.1 Armare cu bare independente IV. Diametrul utilizat este d=6.1.6 + 0.3) = 4. Pentru calcului lui a se considera acoperirea de beton ab=1 cm d  h01 = h − a1 = h −  ab + d +  = 6 − (1 + 0.2) in functie de h01 si h02.3) = 4. Sectiunea este data de b=100 cm si hp=6cm.9daNm 10 1 2 M f = β 62 ⋅ q ⋅ l2 = −129. 7cm 2  48 .

0386 = 0.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2. Determinarea ariei necesara de armare se face astfel: 2 M max cap = Bbh0 Rc ⇒ B = M 2 bh0 Rc ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B ⇒ Aa = ξ bh0 ⋅ Rc (cm 2 / m) Ra Caseta tip 4 M 41 = 55.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0328(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 0334g g g = 0.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 M 52 = 68.16(daN ⋅ m) 55. 0386(m 2 ) 2 100 ⋅ 4.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 M 42 = 79. 61(daN ⋅ m) 79. 0334 95 Aanec = 0.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 7 ⋅ 9. 61 ⋅100 Bp = = 0.16 ⋅100 Bp = = 0. 7 ⋅ 9. 0328 = 0. 0382g g g = 0. 62(cm 2 ) 100 4. 0345 = 0. 0328( m2 ) 2 100 ⋅ 4.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 Caseta tip 5 M 51 = 52. 48 ⋅100 Bp = = 0.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2. 0351g g g = 0.Placa se va arma cu bare din otel OB37 cu Ra=2100 daN/cm2.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2.93(daN ⋅ m) 68. 0351 95 Aanec = 0.1 ⋅ 9.1 ⋅ 9. 0382 95 Aanec = 0. 48(daN ⋅ m) 52. 65(cm 2 ) 100 4.5 49 . 0345(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 93⋅100 Bp = = 0.82(cm 2 ) 100 4.

516(cm 2 ) 100 4.ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0462 = 0.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 M 62 = 61.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0278g g g = 0. 0473 95 Aanec = 0.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2.86(daN ⋅ m) 43.1 ⋅ 9.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 Caseta tip 5’ M '51 = 73.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2. 0274 = 0.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2.85(daN ⋅ m) 50 .86 ⋅100 Bp = = 0.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 Caseta tip 6 M 61 = 43. 7 ⋅ 9. 0274(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 0219 = 0. 0221 95 Aanec = 0.1 ⋅ 9. 0334g g g = 0. 0328 = 0.334 95 Aanec = 0. 0221g g g = 0. 62(cm 2 ) 100 4. 0278 95 Aanec = 0. 02(daN ⋅ m) 46.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 M '52 = 46. 02 ⋅100 Bp = = 0.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2. 0473g g g = 0.88(cm 2 ) 100 4. 0219(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 0462(m 2 ) 2 100 ⋅ 4.86 ⋅100 Bp = = 0. 47(cm 2 ) 100 4.86(daN ⋅ m) 73.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.

5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0294(m 2 ) 2 100 ⋅ 4.36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8 Se observa ca in anumite campuri momentele minime sunt negative ceea ce inseamna ca fibra tensionata este la partea superioara. 0699 95 Aanec = 0. IV.4) = 4. 0578 95 Aanec = 0. 0675(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 6 ⋅ 9.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 2100 Aaef = se adopta constructiv 3. 0578g g g 6 = 1.204(cm 2 ) 100 4. 6 ⋅ 9.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.2 Armarea reazemelor Se face functie de h01 si h02. 02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m Reazemul b M b = 113. 0294 = 0.02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m 51 . 0675 = 0. Se va face deci o dimensionare in camp a armaturii pentru momentele minime M5’2. 02( daN ⋅ m) Bp = 113. 63 ⋅100 = 0.85⋅100 = 0.1. 0299g g g = 0. 6cm 2  Reazemul a M a = 135. 0299 95 Aanec = 0. 2100 Aaef = se adopta constructiv 3.Bp = 61.1 2100 Aaef = se adopta constructiv 2. d  h01 = h − a2 = hp −  ab +  = 6 − (1 + 0. 0562(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 02 ⋅100 = 0. 0699g g g 6 = 1. 636(cm 2 ) 100 4. 7 ⋅ 9. 45(cm 2 ) 100 4. 0562 = 0. 63(daN ⋅ m) Bp = 135.

2100 Aaef = se adopta constructiv 3. 0374(m 2 ) 2 100 ⋅ 4.02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m Reazemul f 52 . 2100 Aaef = se adopta constructiv 3. 0381g g g 6 = 0. 46(cm 2 ) 100 4.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0702 9.36(daN ⋅ m) Bp = 75. 0198 = 0.02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m Reazemul d M d = 75. 34 ⋅100 = 0. 6 ⋅ 9. 62 ⋅ 9.02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m Reazemul e M e = 40(daN ⋅ m) Bp = 40 ⋅100 = 0. 0702g g g 6 = 1.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0202 95 Aanec = 0.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 0678(m 2 ) 100 ⋅ 4.Reazemul c M c = 136. 0198(m 2 ) 2 100 ⋅ 4. 2100 Aaef = se adopta constructiv 3. 0374 = 0.5 Aanec = 0. 0381 95 Aanec = 0. 36 ⋅100 = 0. 34(daN ⋅ m) Bp = 136. 79(cm 2 ) 100 4. 42(cm 2 ) 100 4. 0202g g g 6 = 0. 0678 = 0. 6 ⋅ 9.

40(cm 2 ) 100 4.3 Schita preliminara de armare dupa cele doua directii Alegerea armaturii se face cu ajutorul tabelului 1. 2100 Aaef = se adopta constructiv 3. 0670g g g 6 = 1. 0670 95 Aanec = 0. 0646(m 2 ) 2 100 ⋅ 4.1. 0646 = 0. iar dispunerea acesteia este prezentata in fig.5 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 38. 10 ce se gaseste in Indrumar pentru proiectarea planseelor din beton armat. 53 .1.02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m IV. Prescriptiile de armare sunt aceleasi cu cele de la punctul II.M f = 130(daN ⋅ m) Bp = 130 ⋅100 = 0.10/ pag. 6 ⋅ 9.

86 + 1.ETAPA V : Calculul grinzilor planseului casetat V.86 ⋅1.1⋅ G n = 611(daN ) Greutatea totala pe nod : Q = P + G = 2938 + 611 = 3549(daN ) V.5 − 0. 60 − 0. 60 ⋅ 987 = 2938( daN ) Din greutatea proprie a grinzilor in nod: G = 1. 60 ⋅ 782 = 2328(daN ) ▪ din greutatea proprie a grinzilor G n = (l1 + l2 − b)(h − hp ) ⋅ γ b ⋅ b = (1. 06)0.3 Calculul static Din rezolvarea sistmului de ecuatii al carui necunoscute sunt deplasarile grinzilor rezulta : 54 . 20)(0.86 ⋅1. 20 ⋅ 2500 = 555(daN ) ▪ Incarcari normate totale : Q n = P n + G n = 2328 + 555 = 2883(daN ) Incarcari de calcul Transmise de placa : P = ql1l2 = 1.2 Calculul incarcarilor Incarcari normate ▪ transmise de placa p n = q nl1l2 = 1.1 Stabilirea elementelor geometrice b=25 cm si h=50 cm V.

8 x4 = 1233 y1 = 2018 y 2 =1321 y3 =2865 y 4 =2316 y=Q-x Qmax grinda A-A’ = VA =2216(daN) M ( x1) max = 4122(daN ⋅ m) M ( x 3) max = 5396(daN ⋅ m) 55 . 7 x2 = 2227.x1 = 1530.8 x3 = 684.

grinda B-B’ Qmax Qmax = VB =3461(daN) M ( x 2) max = 6438(daN ⋅ m) M ( x 4) max = 10582(daN ⋅ m) grinda C-C’ = VC =3339(daN) M ( x1) max = 5342(daN ⋅ m) M ( x 2) max = 7456(daN ⋅ m) grinda D-D’ Qmax = VD =5181(daN) M ( y 3) max = 8290(daN ⋅ m) M ( y 4) max = 11996(daN ⋅ m) 56 .

33 = = 1.5hp ) = 188 ⋅ 6 ⋅ 95(47 − 3) = 3488400(daN ⋅ cm) M max A = 539600(daN ⋅ cm) < M cap .Etapa VI : Calculul starea limita de rezistenta in sectiuni normale b = 20(cm) h = 40(cm) h0 = 37(cm) hp = 6(cm) lc = 1⋅ l = 1 ⋅ 9. 0230(m 2 ) 2 180 ⋅ 37 ⋅ 95 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 20 + 2 ⋅ 0. pl ⇒ x < hp 539600 = 0.80 = 1. 0230 = 0.5hp ) = 180 ⋅ 6 ⋅ 95(37 − 3) = 3488400(daN ⋅ cm) M max B = 1058200(daN ⋅ cm) < M cap . 0232g g g = 5. pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0. 0452(m 2 ) 180 ⋅ 372 ⋅ 95 57 . pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0. 65(cm 2 ) = 5φ12 Dimensionarea grinzii B-B’ ▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii M cap .55 = 3.07(cm 2 )( PC 52) 180 37 300 Aaef = 5.80(m) 2 2 Se adopta bp = bp 2 = 180(cm) latimea activa Db = Dimensionarea grinzii A-A’ ▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii M cap . 60 Db < = = 0.55( m) ⇒ bp1 = b + 2 Db = 0.80 ⇒ bp 2 = 0. 20 + 2 ⋅1.3(m) 6 6 l y 1.33(m) lc 9. 0232 Bp = 95 Aanec = 0.33 = 9. pl ⇒ x < hp Bp = 105822 = 0.

04(cm 2 )( PC 52) 180 37 300 Aaef = 10.5hp ) = 206 ⋅ 6 ⋅ 95(37 − 3) = 3992280(daN ⋅ cm) M max C = 745600(daN ⋅ cm) < M cap .93 = 206(m) 2 2 Dimensionarea grinzii C-C’ ▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii M cap .93 ⇒ bp 2 = 0. 70(cm 2 ) = 5φ14 Dimensionarea grinzii D-D’ M cap . 0448 = 0. pl ⇒ x < hp 745600 = 0. 0458g g g = 11.04(cm 2 )( PC 52) 206 37 300 Aaef = 7.5hp ) = 206 ⋅ 6 ⋅ 95(37 − 3) = 3992280(daN ⋅ cm) M max D = 1199600(daN ⋅ cm) < M cap . 64(cm 2 ) = 2φ16 + 3φ18 Schite preliminare de armare 58 . 0282g g g = 7. 0452 = 0.86 Db < x = = 0. pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0. 0278 = 0. 0448(m 2 ) 206 ⋅ 372 ⋅ 95 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. pl ⇒ x < hp 1199600 = 0. 0458 Bp = 95 Aanec = 0. 0282 Bp = 95 Aanec = 0. 20 + 2 ⋅ 0. 0460 95 Aanec = 0. 0460g g g = 10. 05(cm 2 ) = 5φ16 Pentru dimensionarea grinzilor C − C ' si D-D' l 1. pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0. 0278(m 2 ) 2 206 ⋅ 37 ⋅ 95 ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0. 4(cm 2 )( PC 52) 206 37 300 Aaef = 11.

Etapa VII :Calculul in sectiuni inclinate (la actiunea fortei taietoare) 59 .

547 0 0 200 ⋅ 367 b ⋅ h0 ⋅ mt ⋅ Rt 200 ⋅ 3672 ⋅1 ⋅ 0. 6(mm 2 ) 4 4 Aet g at g a 56. Calculul comporta aceleasi etape ca si la calculul grinzilor principale si secudare la actiunea fortei taietoare de la etapele precedente.5 ⋅ ho ⋅ Rt < Q B − B 'max < 4 ⋅ b ⋅ ho ⋅ Rt ⇔ 2936 < 3461 < 23488 ▪ calculul procentului de armare: p 0 0 = ae max = 402 ⋅100 = 0.Calculul se va face numai pe grinzile C-C’si D-D’ pentru ca pe aceastea forta taietoare are valoarea maxima.8) = 36.14 ⋅ 36 = 2⋅ = 56.547 = 460(mm) T 34610 cu diametrul φ 6 Se adopta : ae max = 250(mm) Aet = 2 ⋅ Ae = 2 ⋅ π ⋅φ 2e 3.8 ⋅ 210 m R qe = = = 38( N / m) ae 250 Qeb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 = 49220. Calculul in sectiunea B-B’ Q B − B 'max = 3461(daN ) = 34610( N ) φ ho = h − (a + ) = 40 − (2.5 + 0. 7(cm) 2 conditie : 0. 6 ⋅ 0.8 ⋅ p 00 = ⋅ 0.3 daN h q Qebcap > Q B−B ' max (forta taietoare preluata de etrieri) astfel sectiunea se verifica la forta taietoare Calculul in sectiunea D-D’ 60 .

46 daN h q Qebcap > Q D− D ' max (forta taietoare preluata de etrieri) astfel sectiunea se verifica la forta taietoare 61 . 692 0 0 200 ⋅ 367 b ⋅ h0 ⋅ mt ⋅ Rt 200 ⋅ 3672 ⋅1 ⋅ 0.5 ⋅ ho ⋅ Rt < Q C −C 'max < 4 ⋅ b ⋅ ho ⋅ Rt ⇒ 2936 < 5181 < 23488 ▪ calculul procentului de armare: p 0 0 = ae max = 508 ⋅100 = 0.8 ⋅ p 00 = ⋅ 0.5 + 0.Q D − D 'max = 5181(daN ) = 51810( N ) φ ho = h − (a + ) = 40 − (2. 692 = 346(mm) T 51810 cu diametrul φ 6 Se adopta : ae max = 250(mm) π ⋅φ 2e 3.8) = 36. 6 ⋅ 0.14 ⋅ 36 Aet = 2 ⋅ Ae = 2 ⋅ = 2⋅ = 56.8 ⋅ 210 qe = et at a = = 38( N / m) ae 250 Qeb cap = 2 bg 0 2 Rt g e g p 0 0 = 52200. 7(cm) 2 conditie : 0. 6(mm 2 ) 4 4 A g g m R 56.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->