EXERCITIU DE ENERGIZARE

Inchipuie-ti ca stai in picioare sub o cascada de energie pura , furnicatoare . Respira

adanc si regulat absorbind din vaporii de apa ionii negativi , datatori de sanatate .
        Incearca sa simti energia aurie curgandu-ti prin crestetul capului , in jos , pe
sira spinarii , prin brate si prin picioare , imbiband fiecare celula .
        Acum simti cum intregul corp se umple de energie pura , vibranta .
        Vizualizeaza ziua care te asteapta . Inchipuie-ti ca obtii ceva ce iti doresti
foarte mult . Afirma ca ai o putere nelimitata si ca dispui de energia de a actiona .
Transpune-te intr-o stare de entuziasm fata de activitatile zilei si fata de foloasele
pe care le vei avea . Incet , indu-ti intentia constienta ca vei face asa .
        In timp ce apa curge in cascade peste tine , simti cum orice tensiune ,
ingrijorare si anxietate ai putea avea se scurge o data cu ea , se spala , lasandu-te
relaxat , plin de energie si gata sa iti incepi ziua cu entuziasm si incredere .
Baia de sunete (exercitiu meloterapeutic)
        Alege un disc sau o caseta cu muzica ta preferata de relaxare . Aseaza-te intr-o
pozitie confortabila si da drumul la muzica . Respira adanc de cateva ori si elimina
intreaga tensiune . Lasa muzica sa curga prin tine si peste tine spaland tot zgomotul
inutil si sunetele stridente care te-au hartuit toata ziua . Lasa muzica sa te
despovareze de orice poluare sonica . Plonjeaza in muzica . Observa in ce fel intra
in rezonanta cu diferite zone ale corpului . Imagineaza-ti diferite celule din corpul
tau cum danseaza si se misca in ritmul hranitoarelor vibratii ale sunetelor . Lasa
muzica sa te energizeze si sa te relaxeze . Mai respira de cateva ori , lent , adanc , la
incheierea muzicii si da drumul intregii tensiuni acumulate .

Baia de culori (exercitiu cromoterapeutic)

        Aseaza-te intr-un loc comod si asigura-te ca nimic nu te poate deranja . Sa ne
reamintim ordinea culorilor din spectrul solar :

R = rosu
O = oranj
G = galben
V = verde
A = albastru
I = indigo
V = violet

        Vom inchide ochii si ne vom imagina pe rand fiecare din aceste culori , in
ordinea expusa , bucurandu-ne de modul placut in care fiecare ne invadeaza campul
vizual si organismul . Vom zabovi asupra fiecarei culori pana cand vom simti ca
ne-am umplut de ea . Daca simtim ca atentia noastra se deplaseaza in alta parte , o
vom readuce calm inapoi spre exercitiu .

R Sa incepem cu culoarea rosie . E un rosu minunat . Rosul unui mar, al unui mac
inflorit . Culoarea rosie iti va umple intreg campul vizual . Rosul .
O Culoarea oranj . Radioasa , dinamica . E culoarea unei portocale rotunde si
aromate . Daca simti ca atentia ta se disperseaza , indreapt-o fara efort spre culoarea
oranj . Oranjul .
G Galbenul . Galbenul luminos . Galben ca soarele . Simti caldura soarelui in
plexul tau solar . Plexul tau solar e cald , o caldura placuta . E o fantana calda .
Permite ca aceasta caldura sa iti invadeze trupul . Indeosebi acele parti ale corpului
tau care au nevoie de dragoste si de atentie . Galbenul .
V Verdele . Verdele e o lunca uriasa in soare . E iarba inalta si frunzisul copacului
tau preferat .
A Albastrul. Albastrul intens , minunatul albastru . E apa intinsa calda si calma care
scalda taramurile tropicale . Albastrul .
I Indigoul . Culoarea experientelor mistice . Indigoul .
V Violetul . Violetul armonios . Odata cu culoarea violet patrunzi in cea mai
profunda stare de relaxare . Violetul .

        Ramii o clipa cu toate aceste senzatii placute , care se afla acum in corpul tau ,
simte-le si apreciaza-le . Cand vei deschide ochii , mintea ta va fi mai clara , mai
odihnita , mai relaxata , iar tu vei fi gata sa faci fata problemelor din ziua respectiva
.

Gradina memoriei (metafora terapeutica)

        Daca in timpul zilei iti apare o amintire negativa , furioasa , care te stoarce de
puteri , care poate fi evocata de orice impuls al memoriei (telefon , cantec , miros ,
etc.) , picteaza imediat scena respectiva ca pe o buruiana intr-o gradina plina de
flori si legume frumoase . Vizioneaza-te pe tine smulgand buruienile si punandu-le
in tocatorul electric . Buruienile amintirilor toxice vor deveni curand ingrasamant
pentru cresterea noilor flori si legume benefice din gradina memoriei .

Echilibrarea emisferelor cerebrale (exercitiu

pentru contrabalansarea dominantei emisferice)

        Respira adanc , relaxant si inchide ochii . Priveste in stanga (continuand sa tii

ochii inchisi) si inchipuie-ti litera A . Apoi priveste in dreapta si inchipuie-ti
numarul 1 . Priveste in stanga si inchipuie-ti litera B si apoi in dreapta si vezi cifra
2 . Continua tot asa pana cand ajungi la litera Z pe stanga si numarul corespunzator
pe dreapta . Apoi inverseaza procesul . Priveste spre stanga si imagineaza-ti cifra
1 , apoi spre dreapta si vizualizeaza litera A . Strabate intregul alfabet . Ai putea
observa ca una din parti functioneaza mai lent . Exersarea ajuta la echilibrarea
acelei emisfere . Dupa cateva zile procesul se va desfasura dintr-o data de la sine ,
derulandu-se inainte si inapoi cu mare repeziciune .

"Lucrurile nu sunt intotdeauna asa cum

par a fi"
(poveste metaforica cu valente educativ-terapeutice )

        Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii
instarite. Familia a refuzat sa-i lase pe ingeri sa innopteze in camera de oaspeti. In
schimb le-a oferit o camaruta la subsol. In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel
batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat. Cand ingerul cel tanar l-a
intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: "Lucrurile nu sunt intotdeauna cum par
a fi".
        In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte
sarac, dar foarte ospitalier, care locuia impreuna cu sotia lui. Dupa ce au impartit cu
ei putina mancare ce o aveau, ei i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se
puteau odihni in voie. Cand s-au trezit a doua zi ingerii i-au gasit pe taran si pe
sotia lui plangand. Singura lor vaca, al carei lapte era singurul lor venit, murise pe
camp.
        Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla
un asemenea lucru? "Primul om avea tot, si totusi l-ai ajutat", a spus el. "A doua
familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat vaca sa
moara". "Lucrurile nu sunt intotdeauna cum par a fi", i-a raspuns ingerul cel
batran. "Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur.
De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie si era incapabil sa-si imparta bogatia
cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o gaseasca". "Noaptea trecuta cand am
dormit in patul familiei de tarani ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in
schimb vaca. Lucrurile nu sunt intotdeauna cum par a fi".

Analiza mediului de studiu 

       
Scopul acestui inventar este sa te ajute sa evaluezi 3 locuri (in care inveti frecvent)
din punctul de vedere al gradului lor de adecvare pentru studiu . Incepe prin a
introduce numele acestor locuri in casutele de mai jos , notate cu A , B , C . Noteaza-le in
ordinea in care le folosesti cel mai frecvent . Apoi citeste fiecare din afirmatiile de mai
jos si alege pentru fiecare din cele trei locuri varianta ADEVARAT sau FALS in functie
de situatie .

A B C

Locul A Locul B Locul C

1. In acest loc sunt putini factori

distractori (telefon , TV , etc.).

2. Ceilalti ma intrerup foarte rar cand

studiez aici .

3. Acesta este un loc foarte linistit (fara

zgomote , muzica).
 4. Iau un numar redus de pauze cand
studiez aici .

5. Aici invat de obicei in cursul saptamanii

.

6. Iau pauze scurte cand studiez in acest

loc .

7. Cand invat aici vorbesc putin si rar cu

ceilalti .

8. Temperatura din acest loc este foarte

comfortabila .

9. Acest loc este bine aerisit in

permanenta.

10. Mobilierul este adecvat activitatii de

invatare .

11. Gradul de iluminare este optim pentru

studiu .

12. In acest loc exista putine lucruri

nelegate de studiu .

      Dupa ce ai terminat , da click pe butonul

ADUNA pentru a calcula cate raspunsuri
ADEVARAT ai dat pentru fiecare din
locurile in care studiezi cel mai des . Locul
pentru care ai obtinut cel mai mare punctaj
iti asigura cel mai bun mediu pentru studiu . Locul A Locul B Locul C
Incearca sa studiezi cat mai mult in acel loc .

Succes !

Cercetarile au indicat ca majoritatea oamenilor au una din cele doua emisfere

cerebrale (stanga si dreapta) dominanta . Creierul drept este artistic , muzical ,
spatial , intuitiv si holistic ; creierul stang este liniar , rational , analitic si lingvistic .
Determinarea emisferei cerebrale dominante joaca un rol important in determinarea
modului in care procesam informatiile si in care interactionam cu ceilalti . Faceti
acest scurt test pentru a afla care este emisfera dvs.dominanta . Selectati :
 6 pentru ADESEA
 3 pentru UNEORI
 1 pentru RAR

Spatiul meu de studiu este de obicei

1. 1 3 6
ordonat si organizat.
Spatiul meu de studiu este de obicei
2. 1 3 6
dezordonat si dezorganizat .
Imi place sa studiez in acelasi loc , de
3. 1 3 6
obicei la birou .
Nu pot sa-mi petrec prea mult timp
4. 1 3 6
studiind intr-un singur loc .
5. Invat cel mai bine cand este liniste. 1 3 6
6. Ma pot concentra cu muzica . 1 3 6
7. Invat cel mai bine de unul singur . 1 3 6
Invat cel mai bine cand studiez cu un
8. 1 3 6
partener sau intr-o echipa .
Lucrez constant cate putin la
9. 1 3 6
completarea proiectelor .
Studiez totul odata , intr-o explozie de
10. 1 3 6
energie .
Imi plac sesiunile de studiu structurate si
11. 1 3 6
planificate .
12. Imi plac flexibilitatea si libertatea . 1 3 6
Imi place sa impart problemele mari in
13. 1 3 6
pasi mici .
14. Imi place sa am o privire de ansamblu . 1 3 6
Imi place sa imi incep proiectele din
15. 1 3 6
timp .
16. Am tendinta de a amana lucrurile . 1 3 6

   
   Scorul emisferei stangi este :

   
    Scorul emisferei drepte este : 
 

        Intrebarile impare diagnosticheaza caracteristicile emisferei stangi , iar cele

pare pe cele ale emisferei drepte . Scorul cel mai mare indica dominanta dvs.
emisferica .

Caracteristicile persoanelor cu emisfera stanga dominanta

• Prefera ca instructiunile sa fie date verbal
• Buni la matematica (algebra)
• Le place lectura
• Sunt foarte logici si de obicei rationali
• Nu le place sa o faca pe clovnii
• De obicei isi amintesc doar lucrurile pe care le-au studiat in mod specific
• Au nevoie de liniste totala pentru a citi sau studia
• Le place sa citeasca lucruri realiste si povesti de actiune
• Le place sa scrie non-fictiune
• Prefera consilierea individuala
• De obicei fac lucrurile intr-un mod ordonat si planificat
• Nu isi lasa sa transpara sentimentele proprii cand raspunde la intrebarile cuiva
• Isi pot reaminti materialele verbale
• Aproape niciodata nu sunt absenti mental
• Le place sa spuna povesti dar nu sa le puna in practica
• Pot fi atenti de-a lungul explicatiilor verbale indelungate
• Prefera cerintele clare si structurate celor deschise si libere
• Citesc pentru detalii specifice si fapte
• Inzestrati pentru inlantuirea ideilor
• Le place sa fie organizati

Caracteristicile persoanelor cu emisfera dreapta

dominanta :
• Prefera instructiunile vizuale cu exemple
• Buni la sport , arte
• Le place sa se maimutareasca
• Le place sa citeasca povesti fantastice si misterioase
• Pot studia cu muzica sau cu TV
• Le place sa scrie fictiune
• Prefera grupurile
• Le place sa viseze la lucruri care probabil nu se vor intampla niciodata
• Buni la geometrie
• Le place sa organizeze lucrurile pentru a arata relatiile
• Pot memora melodii
• Uneori sunt absenti mental
• Le place sa puna in scena povestile
• Le place sa interactioneze afectiv cu ceilalti
• Devin agitati in timpul explicatiilor verbale indelungate
• Prefera sa invete prin explorare libera
• Buni la reamintirea imaginilor spatiale
• Citesc pentru detalii
• Inzestrati pentru a evidentia relatiile dintre idei
• Rezolva problemele intuitiv
• Foarte spontani si imprevizibili
• Visatori

Stilul de invatare

        Fiecare dintre noi procesam informatiile intr-un mod propriu , folosindu-ne cu

precadere de unul dintre analizatorii senzoriali de care dispunem . Acest fapt are
implicatii profunde si asupra modului in care invatam , explicand de multe ori
dificultatile resimtite la retinerea unor informatii sau dimpotriva, usurinta in
achizitionarea altora . Determinati-va preferinta catre un anumit stil de invatare
utilizand acest test. Completati fiecare propozitie marcand A, B, sau C. Nu exista
un raspuns corect sau unul care sa fie mai bun decat celelalate . Alegeti-l pe cel
care va caracterizeaza .

1.) Invat cel mai bine cand:

A. ____vad informatia.

B. ____aud informatia.

C. ____experimentez (pun in practica) informatia.

2.) Imi plac:

 A. ____imaginile si ilustratele.

B. ____casetele si povestile istorisite de cei din jur.

C. ____interactiunile cu oamenii si mersul in excursii.

3.) Pentru a ma relaxa , imi place sa:

A. ____citesc.

B. ____ascult muzica.

C. ____fac sport sau sa gradinaresc.

4.) Tind sa fiu:

A. ____contemplativ.

B. ____vorbaret.

C. ____activ, dinamic.

5.) Pentru a-mi aminti un numar de telefon:

A. ____il scriu de cateva ori.

B. ____il spun cu voce tare de vateva ori.

C. ____il notez pe orice am la indemana.

6.) La un curs, invat cel mai bine cand:

A. ____am un manual bun, ajutoare vizuale(planse, ilustrate) si informatii scrise.

B. ____profesorul spune lucruri clare si interesante.

C. ____sunt implicat in anumite activitati.

7.) Cand invat pentru un test:

A. ____Imi citesc notitele si scriu un rezumat.

B. ____Imi citesc cursurile cu voce tare si spun informatiile memorate.

C. ____Imi place sa studiez in grup si sa utilizez tabele.

8.) Am:

A. ____un simt estetic dezvoltat si sunt foarte atent la detaliile vizuale.

B. ____o placere deosebita sa spun glume si sa povestesc.

C. ____o placere deosebita sa construiesc lucruri si sa fiu activ.

9.) Imi planuiesc saptamana viitoare:

A. ____facand o lista si tinand un calendar detaliat.

B. ____vorbind despre asta cu cineva.

C. ____concepand un calendar pe calculator.

10.) Cand ma pregatesc pentru un test la matematica:

A. ____scriu formulele pe fise sau utilizez imagini.

B. ____memorez formulele vorbind cu voce tare.

C. ____utilizez cuburi, lego sau modele tridimensionale.

11.) Adesea:

A. ____imi amintesc chipurile dar nu numele.

B. ____imi amintesc numele, dar nu chipurile.

C. ____imi amintesc evenimentele, dar nu numele sau chipurile.

12.) Memorez cel mai bine cand:

A. ____citesc informatiile si ma folosesc de imagini.

B. ____ascult informatiile si folosesc cuvinte care rimeaza .

C. ____incerc sa fac lucrurile dupa principiul "incercare si eroare".

13.) Cand indrum pe cineva spre o adresa, spun ceva de genul:

A. ____"Mergeti la dreapta, ajungeti la blocul galben, apoi o luati la stanga pana

vedeti un stejar mare. Aveti clara imaginea?"

B. ____"Mergeti la dreapta, treceti de 3 blocuri, apoi la stanga pana la cabinetul

psihologic. OK? Ati prins ce am spus?"
 C. ____"Urmati-ma!," dupa ce i-am aratat directia prin gesturi.

14.) Cand merg printr-un oras nou, prefer:

A. ____sa iau o harta si sa gasesc singur drumul.

B. ____sa ma opresc si sa intreb pe cineva.

C. ____sa ma plimb prin zona si sa-mi dau seama de unul singur.

Total alegeri A
Total alegeri B
Total alegeri C

 Cel mai mare total indica stilul dvs. de invatare predominant .

• Daca cele mai multe raspunsuri au fost "A", atunci sunteti un vizual .

• Daca cele mai multe raspunsuri au fost "B", atunci sunteti un auditiv .

• Daca cele mai multe raspunsuri au fost "C", atunci sunteti un kinestezic

Camera din interior

Acest exercitiu presupune o faza initiala de construire: iti construiesti, cu ajutorul imaginatiei
si celor cinci simturi, o camera a relaxarii in care te vei putea retrage de acum incolo.

E ca si cum ai picta cu gandul sau ai rezolva un puzzle imaginar. Te asezi intr-un loc
confortabil, linistit si poti chiar inchide ochii. Iti imaginezi in detaliu o camera care iti place,
pe care sa o asociezi cu relaxarea. Poate are culoarea dormitorului racoros de la bunici si
perdele verzi cum aveai cand erai mic. Gandeste-te la detaliile de pe pereti (tablouri, ceas), la
plantele pe care le-ai aseza intr-o astfel de camera a relaxarii. Ai avea nevoie de un pat sau
doar un fotoliu foarte confortabil ar fi suficient? Poate ca ai vrea sa ai la indemana cateva carti
preferate, pe un raft. Sau poate fotografii de familie.

E camera ta, asa ca o faci sa arate cum vrei tu. Important este sa o asociezi cu confortul si
cu linistea.

Etapa urmatoare este de utilizare a camerei: o folosesti pentru a te retrage in ea, imaginar,
oricand ai nevoie sa-ti incarci bateriile. Te asezi undeva unde sunt mai putine sanse sa fii
deranjat, daca vrei inchizi ochii… Tu stii mai bine. Exercitiul functioneaza din motive extrem
de simple de NLP (Programare Neuro-Lingvistica): cand ai “construit” camera erai intr-o
stare de liniste pe care o reiei de fiecare data cand folosesti acest mic artificiu relaxant. Se
spune ca ai ancorat acea stare si acum, prin exercitiu, poti reintra in ea oricand ai nevoie.

In ultimele zile ale celui de-al Doilea Razboi Mondial tensiunea la nivelele de decizie era
probabil atat de apasatoare ca devenise vizibila cu ochiul liber. Numai despre Harry Truman
se spune ca se plimba de colo-colo ca un fluturas si, intrebat, recunostea ca foloseste un mic
truc: “Am un barlog de vulpe in mine.”

Iti spuneam ca am aflat candva prin iarna de exercitiul acesta al camerei din interior. Curioasa
din fire si pentru ca intrebasem despre relaxare de nevoie, l-am si testat asa ca iti pot spune
cate ceva si despre ce am observat eu:

 Este folositor pentru starile de neliniste destul de scazuta sau ca rasfat dupa o zi grea.
Daca te-ai suparat rau si faci ca trenul te poti inchide si intr-un subsol in care sa nu te
mai gaseasca nimeni, ca nu vei reusi sa “patrunzi” in camera pana nu reduci suficient
furia (despre furie, povestim altadata).
 Partea de constructie a camerei este tare importanta. Chiar e nevoie sa-ti alegi bine
momentul si te poti folosi de o dimineata de duminica sau de una din zilele fabuloase
de vacanta.
 Fa cateva exercitii de vizualizare inainte: ti-ai putea aminti de intamplari din copilarie,
aniversari sau clipele importante pe care le-ai trait pana acum.
 “Camera din interior” este o investitie pe termen lung. Ai observat asta, doar e vorba
de construit ceva…

Lumea din jurul tau

Un exercitiu de relaxare simplu, usor de aplicat si care se poate face oriunde, chiar oriunde.
Functioneaza pentru ca intrerupe firul gandurilor, or de cele mai multe ori gandurile si
grijile sunt sursa nelinistilor. Daca ne mai gandim ca, oameni fiind, nu ne putem abtine sa nu
fim trestii ganditoare…

Cand am spus ca e extrem de simplu nu am exagerat deloc. Exercitiul “lumea din jurul tau”
presupune sa stai: pe scaun, intins, in fund, in lotus, in picioare, ghemuit, cu picioarele pe
perete, cum vrei. Si mai presupune sa te concentrezi, cu ochii inchisi, pe sunetele din jurul tau.
Evident, recolta de sunete e mai mare in aer liber, dar nici in casa nu e chiar liniste: ceas,
vrabiile de pe pervaz, zumzaitul frigiderului si-asa mai departe.

Urmareste sunetele, concentreaza-te pe ele si cand observi ca se intoarce un gand intoarce-te

si tu la sunetele tale. Nu e cazul sa-ti propui sa alungi gandurile. Nu e concurs, e relaxare deci
alegem metoda mai usoara: inlocuire.

Omul din beton

Exercitiu cu dublu topping de relaxare: este si o metoda utila cand nu poti adormi. “Omul din
beton” inseamna relaxare mentala si fizica in acelasi timp.

Te intinzi pe spate, in cea mai confortabila pozitie pe care ai descoperit-o tu in atatia ani de
cand dormi noapte de noapte. Inchizi ochii si incepi scanarea: pornind de la degetele mari de
la picioare, te concentrezi pe rand pe fiecare centimetru al corpului tau. Dupa constientizare si
relaxare, imagineaza-ti cum acea parte a corpului tau devine grea. Grea ca de beton.
Imagineaza-ti ca te scufunzi in saltea. Fa scanner-ul sa urce in sus pe glezne, pana la genunchi
si tot asa pana ce intreg corpul s-a scufundat in saltea.

Cand te concentrezi atat de intens (cum faci in exercitiul asta) pe senzatii intrerupi gandurile
care provoaca ingrijorare si te impiedica sa te simti “zen” sau sa adormi. Esti mult mai
relaxat. Si probabil ca vei adormi.

TEST DE EVALUARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE

-pentru militari-

Prezentam �n continuare zece situatii (scenarii) �n care se poate afla un militar pe c�mpul
de lupta. Imaginati-va ca va aflati �n situatiile respective si aratati cum veti proceda �n
mod concret.Pentru aceasta, veti alege una dinte cele trei variante de raspuns:

1. Sunteti �ntr-un avion �ntr-o misiune de patrulare si conducatorul de zbor va anunta ca

acesta a intrat brusc �ntr-o zona de turbulenta si �ncepe sa se balanseze puternic �ntr-o
parte si alta. Ce faceti?
a) Continuati sa vorbiti cu colegii, d�nd putina atentie turbulentei astept�nd ca aceasta sa
�nceteze;
b) Va �ngrijorati si urmariti comportamentul conducatorului de zbor;
c) Nu dati nici o atentie turbulentei.

2. Sunteti �n grupul de colegi si observati ca unul dintre ei nu este bagat deloc �n seama de
catre ceilalti. Ce faceti?
a) Nu va amestecati, �l lasati �n pace;
b) Va duceti sa vorbiti dumneavoastra cu el si �ncercati sa-l ajutati sa se integreze �n grup;
c) �ncercati sa-i distrageti atentia, arat�ndu-i ceva care l-ar interesa;

3. Imaginati-va ca sunteti la un curs de perfectionare si doriti sa obtineti calificativ maxim, dar

constata-ti ca una dintre note va scade media necesara pentru calificativul maxim. Ce faceti?
a) Va faceti un plan special pentru a va �mbunatatii nota la materia respectiva, fiind hotar�t
sa urmati planul;
b) Va propuneti ca la urmatoarele cursuri sa luati note mai bune;
c) Mergeti la profesor si �ncercati sa discutati cu el obtinerea unei note mai mari;

4. Imaginati-va ca va pregatiti pentru verificarile periodice unde aveti de executat un exercitiu

specific pe care l-ati �ncercat de mai multe ori dar nu va reusit niciodata si sunteti
descurajat. Ce faceti?
a) Va spuneti: “Ajunge pentru azi" sper�nd ca veti avea mai mult noroc m�ine;
b) Va evaluati abilitatile si deprinderile pentru a vedea unde gresiti;
c) Va blamati pentru esecul dumneavoastra si va reprosati ca nu sunteti la fel de bun ca si
colegii dumneavoastra.

5. Sunteti anuntat de comandantul dumneavoastra ca de m�ine veti avea un nou coleg, dar
care este de etnie rroma. Dupa anunt, surprinzi pe un coleg spun�nd cuvinte ur�te si
rautacioase la adresa lui. Ce faceti?
a) Nu-l iei �n seama consider�nd ca este doar o gluma;
b) Vorbesti separat cu colegul rautacios si �l certi pentru fapta facuta;
c) �i vorbesti �n prezenta celorlalti spun�nd ca asemenea opinii sunt nepotrivite.
6. �ncercati sa calmati un coleg �nfuriat pe un sofer care era sa-l accidenteze foarte grav
c�nd venea dimineata la program la unitate. Ce faceti?
a) �i dati dreptate, consider�nd, la fel ca si el, ca soferul i-a pus viata �n pericol;
b) �i spuneti sa uite evenimentul pentru ca nu a patit nimic;
c) �i relatati ca si dumneavoastra vi s-a �nt�mplat mai demult ceva asemanator, dar dupa
aceea v-ati dat seama ca, dupa cum conduce, soferul va ajunge �n mod sigur la spitalul de
urgenta.

7. Ati intrat �ntr-o discutie aprinsa cu un coleg. Sunteti am�ndoi furiosi si, �n focul furiei,
recurgeti la atacuri personale pe care �ntr-adevar nu le �ntelegeti, dar le continuati. Care
este cel mai bun lucru de facut?
a) Opriti cearta de �ndata, pentru ca nu conteaza opinia celuilalt;
b) Luati o pauza de 20 minute si apoi reluati discutia cu calm, fiecare ascult�nd ce are
celalalt de spus;
c) �i spui colegului sa-si ceara scuze.

8. Sunteti numit comandantul unui pluton si �ncercati sa gasiti o solutie pentru rezolvarea
unei probleme delicate care implica tot plutonul. Care este primul lucru pe care �l faceti?
a) Notati pasii necesari pentru rezolvarea rapida si eficienta a problemei;
b) �ncepeti prin a cere fiecarui militar idei privind rezolvarea problemei;
c) Initiati o sedinta de dezlantuire a ideilor (brainstorming), �ncuraj�nd pe fiecare sa spuna
orice idee �i vine �n minte.

9. Imaginati-va ca aveti un coleg nou care este foarte timid si un pic �nfricosat ca nu stie
cum se va adapta la noul colectiv. Ce faceti?
a) Acceptati ca are un temperament timid si cautati cai de a-l �ntelege si de a-l ajuta;
b) �l duceti la psihologul unitatii;
c) De fiecare data c�nd sunt activitati extraprofesionale �n grup, �l luati cu
dumneavoastra.

�n functie de varianta aleasa, ne vom da seama la care din componentele inteligentei

emotionale este nevoie de exercitii de dezvoltare, astfel:
- raspunsurile a, b si c la situatia 1 si raspunsul b la situatia 2, presupune cunoasterea
propriilor emotii;
- raspunsul b la situatia 4 si raspunsul b la situatia 7, se refera la gestionarea corecta a
emotiilor;
- raspunsul a la situatia 3, presupune utilizarea emotiilor �n mod productiv;
- raspunsul c la situatia 6, arata prezenta capacitatii empatice a militarului;
- raspunsul c la situatiile 5 si 8, raspunsul b la situatia 9, demonstreaza existenta unor
capacitati de interrelationare.

Anexa 2
Lista emotiilor

Prezentam mai jos c�teva tipuri de emotii pe care le puteti �nt�lni �n timpul
antrenamentelor pe care le efectuati. Stabiliti care dintre ele exprima cel mai bine propriile
trairi emotionale:
- spaima, neliniste, �nc�ntare, usurare, agitatie, tristete, surprins, socat, uitare de sine,
�ncredere, regret, euforie, �ngrozit, panica, umilinta, dusmanie, oripilat, indiferenta,
remuscare, presimtire, teroare, m�ndru, mirat, �ncurajare, sfidare, ostilitate, vinovat,
ne�ncredere, incapabil de lupta, speriat, autocompatimire, �ncoltit, remuscare, exasperare,
disperare, iritare.
Acum distribuiti-le �n urmatoarele grupe de emotii:
- teama, bucurie, surpriza, suparare, dezgust, furie, rusine.