P. 1
CRESTEREA ALBINELOR

CRESTEREA ALBINELOR

5.0

|Views: 5,103|Likes:
Published by Manu_Luci
autor ing. Liviu Munteanu, Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Caras - Severin, 2007
autor ing. Liviu Munteanu, Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Caras - Severin, 2007

More info:

Published by: Manu_Luci on Aug 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

0

AGENIA NAIONAL DE CONSULTAN AGRICOL
OFICIUL JUDEEAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA-SEVERIN

¡NG. L¡V¡U MUNTEANU

Creterea Albinelor


2007



1
CUPRINS


1. ¡MPORTANTA AP¡CULTUR¡¡ ¡MPORTANTA AP¡CULTUR¡¡ ¡MPORTANTA AP¡CULTUR¡¡ ¡MPORTANTA AP¡CULTUR¡¡………………………………………………………………………………3
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI………………………………………………4
1.2. ANATOMIA ALBINEI………………………………………………………………………………………………….9
1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI………………………………………………………………………………………….12.
2. CRE8TEREA ALB¡NELOR………………………………………………………………………………………14
2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE…………………………………………………………………………..16
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE………………………………………………………………………………………..20
2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI HRANA ALBINELOR ……………………………………………………………….21
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA…………………………………………………………………………….22
3 T¡PUR¡ DE 8TUP¡........................................................................................................................................25
3.1.STUPUL ORIZONTAL…………………………………………………………………………………………………25
3.2.STUPUL VERTICAL…………………………………………………………………………………………………..25
3.3.STUPUL MULTIETAJAT………………………………………………………………………………………………26
4. BOL¡LE ALB¡NELOR...................................................................................................................................28
4. 1. BACTERIOZE...............................................................................................................................................28
4.2. MICOZE.........................................................................................................................................................30
4.3.PROTOZOOZE..............................................................................................................................................31
4.4.VIROZE…………………………………………………………………………………………………………………32
4.5.PARAZITOZE.................................................................................................................................................35
4.6.BOLI NECONTAGIOASE...............................................................................................................................37
5.ME ME ME MED¡CA D¡CA D¡CA D¡CAME ME ME MEMENTE 8¡ TRATAMENTE AP¡COLE MENTE 8¡ TRATAMENTE AP¡COLE MENTE 8¡ TRATAMENTE AP¡COLE MENTE 8¡ TRATAMENTE AP¡COLE………………………………………………… ………….…….38.
6. DAUNATOR¡¡…………………………………………………………………………………………………………41
7. PRODU8ELE 8TUPULU¡.............................................................................................................................42
7.1.MIEREA………………………………………………………………………………………………………………….42
7.2.APILARNILUL………………………………………………………………………………………………………….43
7.3.CEARA…………………………………………………………………………………………………………………..43
7.4.LPTIORUL DE MATC…………………………………………………………………………………………….44
7.5.POLENUL……………………………………………………………………………………………………………….44
7.6.PROPOLISUL…………………………………………………………………………………………………………..44
7.7.VENINUL………………………………………………………………………………………………………………..44
8.UNELTELE AP¡CULTORULU¡…………………………………………………………………………………….45
9. LUCRAR¡ ÎN 8TUP¡NA LUCRAR¡ ÎN 8TUP¡NA LUCRAR¡ ÎN 8TUP¡NA LUCRAR¡ ÎN 8TUP¡NA…………………………………………………………………………………………….46
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR………………………………………46
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA……………………………………………………………………………….48
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA………………………………………………………………………………….52
10. BAZA MEL¡FERA.......................................................................................................................................53
10.1.ARBUTI MELIFERI......................................................................................................................................56
10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE - CULTIVAREA FACELIEI………………………………………………….59
11. CALENDAR AP¡COL……………………………………………………………………………………………….61
12. 8FATUR¡ UT¡LE PENTRU AP¡CULTOR¡ . 8FATUR¡ UT¡LE PENTRU AP¡CULTOR¡ . 8FATUR¡ UT¡LE PENTRU AP¡CULTOR¡ . 8FATUR¡ UT¡LE PENTRU AP¡CULTOR¡…………………………………………………………………….62
13.HRAN¡REA ART¡F¡C¡ALA A FAM¡L¡¡LOR DE ALB¡NE HRAN¡REA ART¡F¡C¡ALA A FAM¡L¡¡LOR DE ALB¡NE HRAN¡REA ART¡F¡C¡ALA A FAM¡L¡¡LOR DE ALB¡NE HRAN¡REA ART¡F¡C¡ALA A FAM¡L¡¡LOR DE ALB¡NE………………………………………………….64
13.1. SIROPUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………………64
13.2.SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………..65
13.3. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE……………………………………………………………………….66.
14.BAZA DE DATE LOCAT¡¡ PENTRU PA8TORAL ¡N BAZA DE DATE LOCAT¡¡ PENTRU PA8TORAL ¡N BAZA DE DATE LOCAT¡¡ PENTRU PA8TORAL ¡N BAZA DE DATE LOCAT¡¡ PENTRU PA8TORAL ¡N ROMAN¡A ROMAN¡A ROMAN¡A ROMAN¡A………………………………………67
15.MANAGEMENT IN APICULTURA……………………………………………………………………………………68
16. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………….



2
CUVÂNT ÎNAINTE
Acest lucrare reprezint o selecie de materiale de specialitate i articole, scrise de diferii
specialiti în domeniu i care reprezint un scurt documentar despre albine, apicultur, produsele
apicole, bolile i duntorii albinelor, lucrrile ce se efectueaz într-o stupin i multe alte
informaii pe care le-am considerat importante pentru activitatea oricrui apicultor, fie el începtor
sau profesionist.
În calitate de consultant agricol am considerat c este necesar s vin în sprijinul celor care
vor s înceap o afacere în domeniul apiculturii cu informaii cu caracter tehnologic de cea mai
bun calitate, întrucât apicultura este i va fi o activitate profitabil, mai mult decât o ocupaie sau
un hoby de sfârit de sptmân.
Agenia Naional de Consultan Agricol, prin Oficiul Judeean de Consultan Agricol
Cara-Severin are datoria s sprijine i s îndrume pe apicultori în demersurile lor de a face pasul
de la gospodria individual, de la stupina familiei la ferma familial cu caracter commercial,
modern i profitabil, cu care apicultorul s poat intra pe piaa european a produselor apicole,
fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau
mai târziu, reuind astfel s prospere i s contribuie la dezvoltarea societii româneti i
europene.
CE SUNT ALBINELE?
Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide,
specia Apis mellifera , intrand în categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna
in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate
posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de
colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte
albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman
dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza în vederea continuarii
vietuirii.
Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare,
matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea
individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba
niciodata si sunt transmise ereditar.
Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de
crestere a puietului. In cazul în care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din
diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii
proteice ce contribuie la formarea corpului gras.
Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica
de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai
viata de colonie le poate avea.
Succesiunea si repartitiile muncii în stup sunt impuse în functie de varsta albinelor si de
necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor,
ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Nasanoff (glanda odoranta ce serveste la
identificarea albinelor aceluiasi stup).




3


1. IMPORTANA APICULTURII
Apicultura (apis = albina, cultura = cultivare) este tiina care studiaz viaa, creterea i
îngrijirea albinelor, în scopul obinerii i folosirii produselor apicole i al polenizrii culturilor
agricole (DEI). Ca ramur a agriculturii, se bazeaz pe instinctul albinelor de a depozita rezerve
hran peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor.
Pe meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupaie înc din cele mai vechi timpuri. Mrturii
în aces sens avem începând de la Herodot. Astzi, apicultura are nu numai o importan
economic, ci i una ecologic i social. Dac la începuturi apicultura era practicat în mare parte
pentru avantajele de natur economic, astzi ea a cptat noi semnificaii în contextul globalizrii.
Cercetri recente au artat c albinele au un rol deosebit în meninerea unui echilibru ecologic
stabil, mai întâi datorit faptului c prin polenizare asigur perpeturarea nenumratelor specii de
plante care se constituie ca hran pentru celelalte vieuitoare din lanul trofic, iar în al doilea rând
prin aceea c albinele se constituie în senzori ai polurii, produsele rezultate în urma activitii lor
coninând noxele prezente în mediu pe o raz de cca. 3 km în jurul stupului.
Importana social a apiculturii provine din faptul c ofer un mod relaxant de petrecere a
timpului, în aer liber.

Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce înseamn c realizeaz în
comun o serie întreag de activiti necesare supravieuirii speciei: creterea urmailor, adunarea i
prelucrarea hranei etc. comportându-se în acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este
format din matc, albine lucrtoare i trântori, împrire care este responsabil i de diviziunea
muncii în cadrul familiei.

Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspândit
pe tot Pamântul. Adaptarea la condiii de clim diverse a dus la împartirea lor pe rase. În conditiile
de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina
româneasc carpatin. Ea este foarte bine adaptat condiiilor de clim i cules din ara noastr,
calitile ei principale fiind:
• este foarte prolific;
• are o slab predispoziie la roire.
Particularitatea care face albinele s fie atât de utile omului este aceea c
acumuleaz hran peste necesarul de consum, surplus pe care acesta îl valorific.
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit în pastrarea
echilibrului ecosistemelor. Astzi, albinele sunt folosite nu numai pentru producia
direct (miere, polen etc.) dar i pentru beneficiile care pot fi obinute în agricultur
prin polenizare. Se afirm chiar c prin polenizare se obin beneficii de 30 de ori mai
mari decât prin valorificarea produciei directe. Muli agricultori îi instaleaz
stupiîn solarii pentru a obine producii sporite.
4

1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit,
sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de
albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara,
propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o
plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci
care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai
inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e
simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste
apicultura.
Organizarea unei stupine
Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt
probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu
atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai
ales cu multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul
incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4
ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari
de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur
rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta
suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului
activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie
consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai
punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei
intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final
rezultatele depind numai de priceperea noastra.
Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de
surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare
mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe
rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta
in functie de potentialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de
albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii,
sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni
pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie
sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci
mare atentie la ce cumparati!
Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de
cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de
tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi
din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti
alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul
vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti
amplasata stupina are o mare influienta.
5
Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda
stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si
stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup
trebuie foarte bine cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care
5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le
instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o
matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe
rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt
minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult
de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca
urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui
sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea
puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru
ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin
schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile
matcii fiind transmise la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de
apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina
seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul
sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o
mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o
anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult
fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori
este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie
alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini
factori agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au
un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un
urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
- Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a
asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de
albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu
incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe
care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de succes
Suntem convinsi ca majoritatea isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o
afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia
materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica
politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic
veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost
expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate
este apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de
sistemul ales :
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35
buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-
6
10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti
cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa
asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot
numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si
prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie
facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o
necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de
transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie
cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind
rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul
pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul
care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele :
volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine
prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300
ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura
moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului
etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind
undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut
necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori
sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub
forma unei societati comerciale.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si
apicultorilor in special.Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi
prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea
produselor,cerintele in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential,nu trebuie sa sperie pe
nimeni.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic,dar se schimba si
generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente economice.Un singur gand
trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,pentru ca in acest
domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!!














7


1.2. ANATOMIA ALBINEI
Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaz informaiile vizuale, gustative i olfactive.

Fig. 1
Cele mai importante pri componente ale capului sunt :
Antenele (fig. 2). În stare slbatic albinele triesc în scorburile copacilor iar în stare domestic ele
triesc în stupi. Atât într-o situaie cât i în alta lumina nu ptrunde prea mult în interiorul stupului.
Din acest motiv mirosul i atingerea sunt mult mai importante în interiorul coloniei decât vzul.

Fig. 2
Antenele albinelor situate de o parte i de alta a capului conin mii de senzori, unii specializai
pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar alii pentru gust. Ele sunt fixate la baz
printr-o membran într-un cu din cuticula capului numit soclu. Partea mai lung ce alctuiete
baza antenei se numete scapus i adpostete organul lui Johnston ce are rol în echilibrul corpului.
Scapus-ul este continuat de pedicel i flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urmtoarele organe de
sim:
• pentru pipit: peri tactili;
• pentru gust: conuri chimioreceptoare;
• pentru miros: plcue perforate, unele pentru modificri de temperatur, altele pentru
concentraia de acid carbonic din aer;
Nota Bene: Se considera c albinele nu pot s aud deoarece nu au organe de auz sensibile la
presiune aa cum au oamenii. Din acest motiv cercettorii nu puteau explica modul prin care
lucrtoarele puteau totui percepe bâzâitul dansului altor lucrtoare. Cu ceva timp în urm s-a
8
descoperit c albinele pot într-adevr "auzi" sunete generate în apropierea lor cu ajutorul unor
periori mecano-receptori de pe antene. Aceast decoperire a ajutat la construirea unuei albine
robot care poate fi programat printr-un computer s danseze în interiorul stupului ghidând astfel
lucrtoarele într-o anume locaie.
Ochii. Albinele au doi ochi compui care ocup o mare parte a suprafeei capului dând
posibilitatea albinei s vad cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alctuit din
celule individuale - omatidii: corespunztor lor pe suprafaa acoperit de cuticul se observ mici
faete hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafeele centrale sunt transparente i au
funcie de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de periori. Fiecare omatidie este
compus din multe celule de obicei incluzând elemente de focalizare a luminii (lentile i conuri) i
celule fotosensibile (celule retinale). Lucrtoarele au circa 3.500 - 5.500 omatidii îns trântorii au
un numr de 7.000 - 8600 probabil pentru c acetia au nevoie de abiliti vizuale mai bune în
timpul împerecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiectai pentru imaginii
de înalt rezoluie, aa cum sunt ai notri, imaginea creat de ei fiind mai mult un mozaic. Totui ei
sunt mult mai buni decât ochii notri la detectarea micrii. De asemenea, albinele au trei ochi
simpli numii oceli aproape de cretetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofer informaii
despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gur compus (Fig. 3) care ajut la mestecare i sugere.

Fig. 3
• labrul: sau buza superioar (anterioar) este o mic pies mobil care închide cavitatea
bucal anterior;
• mandibulele: sunt "dinii" pereche (dei mandibulele albinelor nu au dini spre deosebire de
alte insecte înrudite) care servesc la malaxarea cerii, curarea sau mucarea altora.
Mandibulele au câte un an ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele
mandibulare. Mandibula mtcii are un pinten foarte bine conturat.
• proboscisul (trompa) este compus din:
o maxile i
o labium
Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Specialitii consider c lungimea
proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul cruia se apreciaz capacitatea productiv a
albinei. De obicei, trompa are în jur de 5 - 7 mm.
Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul i ganglionii
subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocup o suprafa
important acetia ocupându-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compui. Lobii
antenelor culeg informaii de la antene.
Tot înuntrul capului se afl organe endocrine cât i exocrine.
9


Abdomenul este alctuit din ase inele la matc i lucrtoare i apte inele la trântor. Inelele
evolueaz astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauz abdomenul albinei adulte const din
10 segmente.
• primul numit i propodeum este sudat la torace;
• urmtoarele ase se disting foarte bine fiind vizibile;
• al optulea se afl în interiorul celui de-al aptelea i are rolul de a susine acul;
• al noulea formeaz plcile acului;
• al zecelea formeaz anusul.
Segmentele abdominale sunt alctuite dintr-un tergit, un sternit i dou pleure. Cele ase inele
abdominale sunt telescopate i unite între ele printr-o membran segmentar din care cauz
abdomenul are o mare capacitate de distensie.
Seciunea longitudinal pune foarte bine în eviden diversele pri componente ale corpului
albinei.

Complexa alctuire a albinei arat de cât specializarea este nevoie pentru înfptuirea unor
activiti în aparen simple.
















10
1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI
Sistemul digestiv (Fig. 1)
Hrana albinelor const din alimente energetice precum nectarul, mana i uneori zahrul, zaharuri
simple i complexe, acizi organici i alimente plastice (polen). Într-un an de zile o familie consum
aproximativ 100Kg nectar i 30-50 Kg polen. Polenul este consumat prin digestie în gu i
intestin. Hrana glucidic este folosit pentru producerea cldurii, funcionarea muchilor i la
alctuirea rezervelor grase. Polenul (hrana proteic) este necesar doicilor la alimentarea larvelor i
mtcii.

Fig. 1
Prile componente ale sistemului digestiv sunt:
• intestinul anterior este compus din:
o faringe (cibarium) cu rol de pomp de nectar;
o esofag care continu cu gua i proventriculul ce are rol de supap între intestinul
superior i cel mediu i care triaz polenul din nectar;
• intestinul mediu este poriunea înuntrul creia are loc digestia polenului i nectarului;
• intestinul posterior este format din:
o intestinul subire;
o punga rectal la captul creia se afl anusul.
Sistemul respirator este alctuit din tuburi traheene i saci aerieni. Orificiile care asigur
ptrunderea aerului oxigenat i expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte
ramificate i permit alimentarea direct cu oxigen a celulelor.
Traheele sunt nite tuburi rigide formate din cuticul fin, chitinizat, cu întrituri de chitin
helicoidale în interior (tenidii) care menin în permanen traheea deschis. Traheele se divizeaz
în tuburi cu diametrul din ce în ce mai mic pân ce în final traheolele se deschid în celule. În
corpul albinei exist o serie de saci nepereche sau perechi care sunt dilataii ale traheelor primare.
Sacii sunt dispui astfel:
• cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori i 2 mandibulari);
• torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali
laterali i 1 scutelar);
11
• abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior i 2 abdominali laterali).
Stigmele sunt în numr de 10 perechi: dou perechi toracice i opt perechi abdominale, dintre care
una pe propodeum, ase pe inelele urmtoare i una pe al 8-lea care este nefuncional. Stigmele
toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide într-o mic excavaie în
depresiunea mesotoracelui, mascat de un lob al protergitului. În aceast excavaie se adpostesc
acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se deschid într-o camer numit atrium.
Sistemul muscular
Aproape toi muchii sunt striai, cu excepia muchilor direcia ai zborului. Majoritatea muchilor
sunt legai de producerea unor micri ale corpului i sunt legai de chitina scheletului fie direct, fie
prin intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatur..
Musculatura aripilor este cea mai important. Muchii direci ai zborului sunt foarte puternici
putând mica aripile de 190 de ori pe secund. Muchii indireci permit transformarea micrilor
verticale ale aripilor, printr-o aciune transversal în micri helicoidale care produc deplasarea
propriu-zis a albinei prin aer.
Sistemul circulator este foarte simplificat i este compus din: inim, aort i lacune de
hemolimf. Funcia sistemului circulator este aceea de a transporta substanele nutritive ctre
organele efectoare i de a evacua deeurile din organism. Circulaia se realizeaz prin inim i
aort care alctuiesc un tub relativ continuu, în partea dorsal, i anume dinspre partea poosterioar
ctre cea anterioar, pân la cap, de unde se continu cu o circulaie lacunar prin cavitatea
corpului cu ajutorul diafragmelor ventral i dorsal
Sistemul neuro-endocrin este alctuit din celule neurosecretoare izolate, localizate în creier care
elibereaz hormoni ce activeaz glandele endocrine.
Hormonii sunt secretai de:
• glandele prototoracice care secret ecdisonul sau hormonul npârlirii.
• glandele retrocerebrale:
o corpora cardiaca - situate în apropierea aortei primesc i stocheaz secreiile
cerebrale pe care ulterior le elibereaz în hemolimf;
o copora allata - vecine cu corpora cardiaca, secret hormoni cu funcii diverse
(juvenilizant, gonadotrop i metabolic). Generic, produsul corpora allata este
desemnat ca hormon juvenil.
Sistemul nervos este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar i scalariform.
Creierul este alctuit din 4 poriuni principale:
• protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli i ochii
compui;
• deutocerebrum alctuit din doi lobi;
• tritocerebrum care d natere unui nerv frontal i unui nerv recurent care urmrete traseul
esofagului;
• ganglionul subesofagian;
• ganglioni toracici;
• 5 ganglioni abdominali, toi pereche i unii între ei printr-un cordon dublu.
Sistemul vulnerant sau acul cuprinde:
• ansamblul glandular format din dou glande:
o glanda acid ce const din dou tuburi subiri care se unesc înainte de a se deschide
într-un rezervor mare de venin;
o glanda alcalin sau lubrefiant.
12
• ansamblul motor cuprinde câteva plcue de chitin ale cror micri fac s avanseze acul
i s se descarce rezervorul de venin.
• ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ataat ansamblului motor printr-o pereche de
brae curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lanetei - o pies rigid i goal la
interior, terminat ascuit, având pe faa inferioar dou anuri în care alunec stileii.
Laneta i stileii alctuiesc împreun un canal prin care se scurge veninul. Stileii sunt
terminai cu nite creste, ca un harpon i sunt strbtui de canalicule prin care veninul este
dirijat din canalul principal ctre rana provocat de lanet.
Aparatul reproductor :
• aparatul genital al mtcii const din patru pri principale:
o organe generatoare - dou ovare;
o organe conductoare - dou oviducte laterale;
o un oviduct median i cavitatea vaginal;
o organe anexe - spermateca, cu glanda în Y;
o organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alctuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care se deschid
într-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc formând oviductul median care dilatându-
se formeaz cavitatea vaginal, separat în dou de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfer în care se înmagazineaz spermatozoizii depui de trântori în
curusul împerecherii. Pe ea se afl gland Y al crei rol este de a activa spermatozoizii aflai în
repaus în spermatec. Peretele spermatecii este acoperit de o reea foarte dens de traheole.
Cavitatea vaginal este separat de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a
deschiderii vaginului se afl dou caviti - bursele copulatoare.
Dup împerechere ovarele se dezvolt foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze
celule germinative din care se dezvolt ovulele care evolueaz pân la stadiul de ou.
• aparatul genital al trântorului cuprinde:
o 2 testicule;
o 2 canale deferente;
o 2 vezicule seminale;
o 2 glande mucoase;
o canalul ejacululator;
o bulbul cu lob penat.
Cele dou testicule sunt situate pe partea superioar a abdomenului, de form aproximativ
triunghiular. Sunt alctuite din fascicule de tuburi seminifere (~270 pentru fiecare testicul). La
baza testiculului, testiolele se deschid în canalul deferent care apoi se deschide în vezicula
seminal. Pereii veziculei elaboreaz lichidul seminal care are rolul de a hrni i întreine
spermatozoizii. Cele dou vezicule se deschid la baza a câte unei glande mucoase care se contin
în canalul ejaculator i care se termin în bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului este
musculos i globulos i este situat în dreptul segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testicule nefuncionale i de dimensiuni mici. Spermatidele migreaz
prin canalul deferent, se aglomereaz în veziculele seminale unde, cu capul ancorat în peretele
veziculelor, se maturizeaz i se transorm în spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitate




13
CICLUL DE VIA
Albina se înmulete prin ou. ele au culoare alb i sunt ca nite bastonaede 1,4 pân la 1,6 mm,
curbate înspre partea dorsal i rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros i de aici se va
forma capul viitoarei albine. Cellalt capt ader la baza celulei. La câteva ore de la depunere în ou
se formeaz embrionul. Dup trei zile eclozeaz larva prin ruperea foielor embrionare. Larva
crete foarte rapid ajungând s ocupe toat celula. Dup 4 npârliri larva începe s-i ese coconul
i trece apoi prin fazele de prenimf i nimf. În ziua a noua, coconul este acoperit cu un cpcel
de cear. De aici va iei apoi albina.

2. CRETEREA ALBINELOR
Creterea albinelor este o activitate sistematic. Apicultorul trebuie s in cât mai bine evidena
activitii i evoluiei familiilor de albine, de obicei ajutându-se de un jurnal, deoarece neefectuarea
la timp a lucrrilor de întreinere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca în acest jurnal s se
in i evidena produselor apicole rezultate cci cu cât mai multe informaii despre un stup, cu atât
e mai uor de prevzut evoluia lui viitoare.
Lucrrile pe care apicultorul trebuie s le efectueze în stupin trebuie s se sincronizeze cu ritmul
activitilor pe care albinele le desfoar în funcie de anotimp.
Primvara stuparul trebuie s fac un diagnostic asupra strii familiilor i s aprecieze starea în
care acestea au ieit din iernat. Când temperatura exterioar trece de 12°C albinele încep zborul de
curire. Pentru stimularea zborului de curire se administreaz ap cald îndulcit în care se
adaug sare în concentraie de 0,5g/litru. În cazul familiilor slabe se recomand hrnirea lor cu
sirop de zahr sau alte suplimente.
Activitatea de var începe odat cu înflorirea salcâmului, moment în care poate pleca în cules
pastoral. În acest perioad albinele ies la cules i fac provizii importante de miere, polen etc. De
câte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen i alte produse. Tot acum
acesta poate s-i sporeasc numrul familiilor de albine prin roire natural sau artificial
(provocat).
Activitatea de toamn începe odat cu încetarea culesurilor din timpul verii i presupune
înlocuirea mtcilor necorespunztoare, înlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spaiului din stup
pentru pstrarea cldurii, completarea rezervelor de hran etc.
Iarna stuparul intervine foarte puin în viaa familiei de albine, de obicei mulumindu-se s
controleze starea lor prin ascultarea stupilor.














14

2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in
cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva ,
nimfa.


Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina
putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia
zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul
oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie.
In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre
sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi
larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau
incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu
capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros
de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la
depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina
lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de
catre matca se face in celule speciale numite
botci si in modul de hranire.Cand albinele se
pregatesc de roire,ele construiesc botci pe
marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-
un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea
celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la
capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai
modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se
consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea
mai mare(24 de zile).
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural
care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea
speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta
roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita
si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind
executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza
la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul
unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie
intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru
aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care
urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice
cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul
ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine
intra in frigurile roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea
Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor
Ou
Larva
Larva capacita,prenimfa,nimfa
3
5 1/2
7 1/2
3
6
12
3
6 1/2
14 1/2
Total zile 16 21 24
15
cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea
acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot
hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale
acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri
insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea
fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau
externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza
corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi
sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca
matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In
functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca
primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la
diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare
si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari
15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de
maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este
bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de
soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand
o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc
caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie
poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in
perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna
familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune
oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai
ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia de
albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea
ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul
nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a
depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor
de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de
albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca
botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice
cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de
albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii
produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca
stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este
normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest
fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de
feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina
reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.
16
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea
lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un
control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor
deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia
se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre
timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade
mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin
distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor
sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere
un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei
de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor
artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine
de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de
familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp
relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de
stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in
prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi
asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu
scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol
in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia
divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie
cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul
familiei din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la
cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza
mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se
faca cat mai egal.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata
sau neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea
ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii
oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii
culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de
100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si
albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie
influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca
iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii
cantitativi ai unor familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine
acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in
stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se
evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care
doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se
introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent
cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din
albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care
ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele
17
parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul
cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart
in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc
in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele
11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei
si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de
roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe
crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa
sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in
acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o
hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se
controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa
cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile
cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati
de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei
si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma
culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa
datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este
aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la
intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de
10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri
apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai
scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu
puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie
hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor
dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel
acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa
familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar
albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.














18
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE
Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si
trantorii.

Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de
iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox.
100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu
organele de reproducere nedezvoltate.

Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de
albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul
mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in
toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc
abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata
familiei de albine cuprinde patru mari perioade.

Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina
tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua
in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de
puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe
masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane
care se uzeaza fiind inlocuite treptat.

Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata
albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a
larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.

Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din
abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de
oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o
larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie
insuficienta etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La
urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3
zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele
tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care
contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o
creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.

In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei
este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata
de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare
suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca
neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se
intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor
19
roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre
este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie.
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada
caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea
familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup.

Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata
albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna
august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite
toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in
primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve.

Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In
toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul
urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu
scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa
stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul
ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si
formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin
miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand
iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.


2.3. Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de
zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine
albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si
incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc
larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele
producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in
varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari :
primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de
orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa
aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules
abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.
Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele
fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu
diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm
si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-
25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si
pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura.
Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar
albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca
despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana
proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de
anotimp si de prezenta sau absenta puietului.





20
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile
taica,matcile".Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii
este strans legat de matca.O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici
rezulta toate:productia de miere,blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru
roit,starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii
de apreciere a unei familii de albine(parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa
pe 3-4 ani da rezultate foarte bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna
se obtine insa si tintind spre obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina
propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata
urmatoarele subiecte :
- cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea
matcilor in familiile de albine.
In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa
aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea de matci
din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect
si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat
aceea de a produce regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exista un cules
bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa
intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele cazuri si prima
jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.In toate
cazurile(indiferent de metoda aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet; sa aiba
cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea
lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente
"novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste
natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp
lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos in evidenta de
literatura de specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care
transmit genetic aceasta tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci
neroitoare,numai ca dezideratul este greu de atins,daca nu imposibil.Natural, procentul
familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem,asa ca a insista
in acest sens este o greseala.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate
controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata(cea mai buna din stupina)se hraneste
stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.Cand numarul de rame cu puiet
ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu
rame cu puiet capacit,prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare
laterala si superioara,cat si de o stramtorare a cuibului.In scurt timp,prin aparitia noilor
generatii,populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.La momentul
critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de
botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.Cand botcile
sunt capacite si ajung la maturitate,se recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu
lama ingusta si bine ascutita.Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botcile
recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In final acestea se folosesc
imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam
21
matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,recomandat apicultorilor
incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".Tehnologia
descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai
vechi(cunoscuta in anii 50).Iata cum se procedeaza:
- alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de primavara.Cu circa
15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta,cat si in functie
de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.
- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri;unul cu puiet capacit si un altul
gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului.Albinele se
vor stimula zilnic.
- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu
puiet pe care se afla matca si albina de acoperire,se ridica din familia de baza si se aseaza in
alt stup formand un roi.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet
necapacit,care se vor da altor familii(dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam
maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se scutura
de albine cu maxima atentie,urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve
necapacite.Atentie,se vor verifica toti fagurii,inclusiv cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi si se
duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou,pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca
celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele
fete.Fagurele se scurteaza la jumatate,indepartand jumatatea inferioara.Toate celulele -in
afara de cele 30 alese- se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.
- familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este
momentul sa introducem fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.In cateva minute familia se
linisteste si incepe sa fasoneze botcile.Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem
stimula albinele si cu zahar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.
- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.Atentie,nu
intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le
va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru
inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de
aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii:
- existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.In
perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-
4 zile,cu sirop de zahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor
introduse ziua.
- o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce
cumpara matci din comert).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face
mai greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca exista
mai multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai
sigure.Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie).Cum se
22
procedeaza :
- in cazul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca
mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind colivia
intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca
sa se poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea
nu mai sunt agresive,inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita
in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in
liniste 3-4 zile,apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.In acest
timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un fagure
pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi
recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.Bineinteles ca imperecherea poate fi
facuta si in familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.
Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de
imperechere",sau in corpuri de stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri
separate.Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a
unuia multietajat.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,pozitionat astfel:
doua la un perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc.Se populeaza aceste
compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu
hrana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules,pentru ca nucleele sa
aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).Seara in
fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie,pentru a impedica albinele sa o
nimiceasca.Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta
botca.Ce avem de facut dupa ce introducem botca :
- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile
merg bine matca se elibereaza.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii.
- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea
matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat,din diferite motive,vom mai face verificari zilnice pana in
ziua a 16-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita
schimbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20%
luand in calcul pierderile inerente.
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita
bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii
incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca
din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor.Abordand
curajos domeniul,veti deveni adevarati apicultori....de succes.



23
3 TIPURI DE STUPI
3.1.Stupul orizontal
Caracteristici principale:
• are capacitatea de 20 de rame Dadant i poate adaposti doua familii de albine;
• ramele sunt asezate perpendicular pe urdini ( în pat rece);
• fundul stupului este solidar cu corpul acestuia;
• urdiniul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului;
• are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului i sunt acoperite cu plasa de sârma;
• dac în stup locuiesc dou familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;
Confecionare:
• Fundul stupului este fix i e realizat din scânduri de 20 mm încheiate în fal pe direcia
lungimii stupului i are pe partea posterioar dou ipci de suport (30x50x516 mm);
• Corpul stupului este fcut din scânduri de 24 mm, cu pereii îmbinai în fal, încheiai cu
cuie. Pereii din fa i din spate au faluri care permit fixarea scândurilor de podior i a
ramelor. Dimensiunile sunt urmtoarele:
o pe exterior: 516x828x400 mm;
o pe interior: 450x780x380 mm.
• Capacul este rabatabil i are 919x605 mm.
• Podiorul este compus din 6 scânduri de 484x130x10 mm i se aeaz una lâng alta
deasupra ramelor.
• Ramele sunt în numr de 20 i au 435x300 mm la exterior i 415x270 la interior.
Avantaje:
• este uor de exploatat i de aceea se recomand începtorilor;
• asigur condiii optime de iernare atât în cazul adpostirii unei singure familii cât i în
cazul adpostirii a doua familii de baz sau a unei familii de baz si a unei familii
ajuttoare;
• are capacitate util mare;
• e simplu de construit;
• asigur o ventilatie optima;
• permite creterea mtcilor ajuttoare lâng familia de baz.
Dezavantaje:
• are greutate mare;
• spatiul este limitat în conditiile dezvoltrii maxime a familiilor de albine (randament
sczut);
• volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului;
• curatarea greoaie a fundului de stup în sezonul rece;
• nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stuprit intensiv;
• nu se preteaz stupritului pastoral.
3.2.Stupul vertical
Caracteristici principale:
• capacitatea corpului este de 10 rame Dadant care pot fi aezate în pat rece sau cald (paralel
cu urdiniul);
• elementele stupului sunt independente între ele i sunt fixate prin tije metalice;
• urdiniul poate fi amplasat pe latura scurt sau lung a corpului.
Confecionare:
24
• Fundul stupului se folosete pe ambele pri astfel c înlimea urdiniului poate fi de 18
mm în timpul culesului i 8 mm iarna. Scândura de zbor este detaabil i poate fi folosit
la închiderea urdiniului
• Corpul stupului este compus din 2 perei laterali de 25 mm grosime i ali doi de 33 mm.
Laturile exterioare au dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de
450x386x312 mm. Interiorul are de o parte i de alta faluri care permit suspendarea
ramelor iar în exterior exist scobituri care uureaz manipularea stupului.
• Magazinele sunt asemntoare corpului, diferena constând doar în înalime: 175 mm.
• Capacul este prevzut cu deschideri pentru ventilaie.
• Podiorul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalt prezint un spaiu de 5 mm.
• Ramele au dimensiunile de 435x300 mmla exterior i 415x270 mm la interior pentru corpul
stupului i 435x162 mm la exterior i 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
• productivitate ridicat datorit condiiilor asemntoare celor naturale (dezvoltarea pe
vertical) i datorit posibilitii de mrire a capacitii de producie prin adaugarea de
magazine;
• mierea din magazine are calitate superioar;
• economie de timp întrucât se lucreaz cu corpul stupului i nu cu rama;
• faciliteaz formarea ghemului de iernat sub form de sfer iar albinele încep s cldeasc
fagurii mai devreme primvara;
• mierea se extrage fr deranjarea cuibului.
Dezavantaje:
• necesit efort în cazul pregtirii pentru transport;
• în timpul culesului cuibul are tendina de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai
des.
3.3.Stupul multietajat
Caracteristici principale:
• toate elementele stupului sunt independente unele fa de altele;
• spaiul productiv poate fi mrit prin suprapunerea unui numr mare de corpuri;
• ramele se aeaz în pat rece;
• capacitatea corpurilor este de 10 rame.
Confecionare:
• Fundul stupului este mobil i reversibil i are grosimea de 20 mm, limea la exterior de
420 mm, lungimea de 550 mm.
• Corpul stupului se compune din 3 pri identice, fiecare parte cu dimensiunile
490x420x245 mm la exterior i 450x380x245 mm la interior. Pereii au grosimea de 20 mm
i sunt încheiai la capete cu cepuri. Pereii laterali au un orificiu de 10 mm prin care se
introduc tijele pentru fixarea corpurilor. Primul corp st pe fundul stupului.
• Magazinele sunt asemntoare corpului i au dimensiunile la exterior 490x420x172 mm,
iar la interior 450x380x172 mm..
• Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele exterioare ale
corpului pe care îl îmbrac, iar dimensiunile exterioare 534x463x101 mm i e acoperit cu
tabl zincat.
• Podiorul este confecionat din scânduri de 10 mm i e încadrat de o ram cu înlimea de
30 mm.
25
• Rama de ventilaie este o ram obinuit peste care se întinde o plas de sârm cu ajutorul
creia se realizeaz aerisirea stupului.
• Tijele de fixare sunt confecionate din oel cu diametrul de 7,5 mm, au o lungime de 991
mm i sunt prevzute cu filet în partea de sus, iar în partea de jos guri de 3,3 mm prin care
se introduc nite sigurane de fixare
• Ramele au dimensiunile de 435x230 mm la exterior i 415x202 la interior pentru cuib i
468x162 mm la exterior i 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
• are un volum util mare, spaiul putând fi uor de variat în funcie de condiii;
• se obine o miere de calitate superioar datorit ramelor mici ce pot fi completate rapid de
albine;
• imit condiiile naturale de dezvoltare a familiei de albine;
• are productivitate ridicat;
• este uor transportabil deci practic în culesul pastoral.
Dezavantaje:
• ghemul de iernare are form de elips i determin un consum mai ridicat de hran pe timp
rece.
4. BOL¡LE ALB¡NELOR
4. 1. BACTERIOZE
Loca american este o boal infecto-contagioas produs de Penibacillus larvae.
Categoria afectat: larve în stadiul de puiet cpcit.
Semne clinice:
• moartea larvelor dup cpcire constatat prin deformarea cpcelelor;
• cpcelele sunt adâncite i perforate, de culoare maro-închis ctre negru;
• aspectul neuniform, cu aspect împrtiat, a puietului;
• consistena vâscoas a larvelor moarte care au un miros greu de clei de tâmplrie i sunt de
culoare cafeniu închis;
• aderena larvei moarte la pereii celulei iar încercarea de extragere cu un b de chibrit,
coninutul se întinde sub forma unui filament.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
• difereniat - fa de loca european, puiet în sac i viroze.
Perioada de manifestare: septembrie - octombrie, dar i în restul sezonului activ.
Tratament:
• Locamicin 80 - 100 g prin prfuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile. Altele
dou la 5 - 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup;
• Oxitetraciclin (teramicin) 0,5 - 0,75 g / litru de sirop, câte 250 - 500 ml. Se pot aplica 4 -
5 tratamente la 4 -5 zile;
• Negamicin, eritromicin.
Combatere: se îndeprteaz fagurii cu puiet afectat în faz incipient i se vor topi într-un loc
izolat. Se vor trata toate familiile de albine din stupin. Se va efectua un tratament preventiv i în
primvara anului urmtor.
Atenie: Boala trebuie declarat.
26
Loca european este o boal infecto-contagioas produs de Bacillus alvei, Streptococcus
apis, Bacillus orphaeus, Bacterium eurydice.
Categoria afectat: larve în stadiul de puiet necpcit.
Semne clinice:
• larvele nu ader la peretele celulelor i au un miros acru, oetit sau uor aromat;
• puietul este dispus neuniform în form de pâlcuri cu goluri în punctele atacate;
• larvele au aspect transparent i îi schimb culoarea din alb-sidefiu în galben i la final
maro închis;
• în fazele avansate ale bolii, dup 10 - 20 zile larvele se dezhidrateaz i se transform în
solziori de culoare cenuiu-brun care stau pe fundul celulelor.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat (15x20 cm);
• difereniat - fa de loca american, puiet în sac.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Locamicin 80 - 100 g prin prfuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile.
Altele dou la 5 - 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup. Se poate folosi i
oxitetraciclina.
Combatere: se îndeprteaz fagurii cu puiet afectat în faz incipient i se vor topi într-un loc
izolat. Se trateaz întreaga stupin. Tratamentul se va efectua i în primvara anului urmtor.
Atenie: boala trebuie declarat.
Paratifoza sau salmoneloza este o boal infectecioas produs de Salmonella schotmulleri alvei.
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
• albinele au abdomenul mrit, diaree i paralizie;
• albinele sunt incapabile de zbor;
• depopularea stupului.
Diagnostic:
• cert - în laborator, prin examinarea a 30 - 50 albine muribunde;
• difereniat - fa de nosemoz, viroze i intoxicaii.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în porii de 250 - 500 ml, 4 -5 administrri la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului. Se dezinfecteaz
stupul.
Septicemia este o boal infectecioas produs de Pseudomonas apiseptica i are atât form
acut cât i cronic .
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
• albine moarte în faa stupului care se desfac în pri componente la cea mai mic atingere;
• albinele sunt incapabile de zbor sau prsesc stupul cu manifestri nervoase;
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau
muribunde) prin examen bacteriologic din hemolimf i musculatura toracic;
27
• difereniat - se face fa de septicemiile produse de virusuri, rickettsii, nosemoza acut,
virozele cu simptomatologie nervoas i fa de intoxcaiile cu pesticide.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în porii de 250 - 500 ml, 4 -5 administrri la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faa acestuia. Se
dezinfecteaz stupul.
Septicemia este o boal infectecioas produs de Spiroplasma apis.
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
• albine cu abdomen mrit;
• albinele sunt incapabile de zbor i au tremurturi musculare;
• albinele merg în jurul stupului i apoi mor;
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau
muribunde);
Perioada de manifestare: în luna mai.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în porii de 250 - 500 ml, 4 -5 administrri la interval
de 4 -5 zile sau pân la dispariia semnelor clinice.
Combatere: Se îndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faa acestuia. Se
dezinfecteaz stupul.
4.2. MICOZE
Ascosferoza (puietul vâscos) este o boal infecto-contagioas produs de micetul Ascosphaera
apis i care determin moartea larvelor de albine în primele dou zile ale stadiului de puiet cpcit.
Cu timpul, boala poate cuprinde puietul de lucrtoare i pe cel din botci.
Categoria afectat: puietul.
Semne clinice:
• larve mumificate la fundul stupului i în faa acestuia;
• neaderena larvelor la pereii celulelor;
• larvele infectate se înglbenesc, se deshidrateaz i au consistena cretei;
• celulele cu larve infectate sunt descpcite i se poate observa miceliul de culoare alb al
ciupercii;
• aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
• difereniat - fa de loca european, puiet în sac i puiet pietrificat.
Perioada de manifestare: în tot sezonul activ.
Tratament:
• Micocidin în doz de 80 - 100 g preparat prin împrtiere printre rame, peste larve i
albine. Tratamentul se repet de 3 ori la interval de 3 - 4 zile i altele 2 dup 5 - 7 zile.
Dac boala este într-un stadiu avansat, se administreaz i sirop de Micocidin 250 ml (1 kg
Micocidin / 1 litru ap);
28
• Codratin 20 g / 975 ml sirop sau 25 g / 975 g zahr pudr care se administrez prin pudrare
sau 25 g / 900 ml ap în care s-au dizolvat 100 g zahr. Intervalele de administrare la fel ca
la Micocidin.
Combatere: se îndeprteaz i se ard larvele de pe fundul i din faa stupului. Se topesc fagurii
puternic afectai. Stupul se dezinfecteaz.

Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boal infecto-contagioas comun atât larvelor
cât i albinelor adulte produs de Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus.
Categoria afectat: puietul, albinele tinere i adulte.
Semne clinice:
• incapacitate de zbor a albinelor adulte i prezint stri de agitaie, cad în faa stupului sau
fac micri dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale i mandibulelor;
• albinele moarte au abdomenul i toracele de consisten tare;
• larvele mor la momentul cpcirii sau imediat înainte;
• în celulele necpcite apare o pânz de mucegai galben-verzui sau negru;
• zonele de fagure afectat se lrgesc formând insule de mucegai;
• larvele se deshidrateaz, sunt aderente la pereii celulei, sunt invadate de de un miceliu
galben-verzui i au consisten dur;
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator prin examen microscopic i micologic;
• difereniat - fa de paralizii, intoxicaii i puiet vros.
Perioada de manifestare: în sezoanele reci i umede.
Tratament: Îndeprtarea fagurilor afectai..
Combatere: se îndeprteaz i se ard fagurii afectai i albinele moarte din stup. Stupul se
dezinfecteaz.
Atenie: Aspergiloza se poate transmite la om.
Melanoza este o boal micotic produs de Melanosella mors i atac mtcile determinându-
le sterilitatea.
Categoria afectat: mtcile.
Semne clinice:
• diminuarea pontei pân la încetare;
• dop de excremente în regiunea anusului.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator prin examen microscopic i micologic;
• difereniat - fa de sterilitatea mtcii produs de cauze neinfecioase.
Perioada de manifestare: în tot cursul anului.
Tratament: Îndeprtarea mtcilor afectate.
Combatere: Îndeprtarea mtcilor afectate.





29
4.3.PROTOZOOZE
Nosemoza este o boal produs de un protozoar numit Nosema apis care se localizeaz în
intestinul mijlociu al albinei . Boala este condiionat de factori favorizani precum: iernare
prelungit, miere de man, umiditate mare în stup, familii slabe. Cunoate dou forme: acut i
cronic.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• uzura prematur a albinelor, depopularea stupului;
• pete de diaree pe speteze, faguri, pereii i fundul stupului;
• fecale diareice de culoare maronie cu miros urât, acru, eliminate ca un jet în timpul
zborului de curire i care se observ pe scândura de zbor, capac i faa stupului;
• albinele au abdomenul destins i moale i se deplaseaz cu greutate;
• albinele au aripile întinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaz i mor.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
• difereniat - fa de amoebioz, intoxicaii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: în cursul iernii i începutul primverii.
Tratament:
• Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past de zahr;
• Ceaiuri medicinale precum suntoare, coada oricelului, ment, mueel, busuioc sub form
de infuzie (20 g plante / litru de ap) în care se adaug 1 kg zahr i zeama de la 1/2 lmâie
care se administreaz câte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz periodic, mai ales iarna i primvara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecia
întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfectai cu sod de rufe
(50 g / litru).
Atenie: Boala trebuie declarat.
Amoebioza este o boal produs de un protozoar numit Malpighamoeba mellificae. Boala este
condiionat de factori favorizani precum: carene alimentare, temperaturi sczute i exces de
umiditate în stup.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• abdomen mrit;
• incapaticatea albinelor de a zbura;
• diaree sub form de jet;
• tulburri nervoase;
• tremurturi ale aripilor.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
• difereniat - fa de amoebioz, intoxicaii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: în cursul iernii i începutul primverii.
Tratament:
• Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past de zahr;
30
• Ceaiuri medicinale precum suntoare, coada oricelului, ment, mueel, busuioc sub form
de infuzie (20 g plante / litru de ap) în care se adaug 1 kg zahr i zeama de la 1/2 lmâie
care se administreaz câte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se îndeprteaz periodic, mai ales iarna i primvara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecia
întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfectai cu sod de rufe
(50 g / litru).
4.4.VIROZE
Paralizia acut este o boal infecto-contagioas produs de Virusul paraliziei acute.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• distensia abdomenului;
• tremurturi ale aripilor i antenelor;
• paralizii ale aripilor i membrelor;
• agitaie continu a albinelor;
• acul scos;
• miros de pete a albinelor moarte;
• moartea dup 3 - 5 zile dup apariia semnelor clinice.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii;
• difereniat - fa de intoxicaiile acute, nosemoza acut i fa de alte viroze cu manifestri
nervoase.
Perioada de manifestare: mai - iunie i la începutul toamnei.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Paralizia cronic este o boal infecto-contagioas produs de Virusul paraliziei cronice.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• paralizie;
• tremurturi ale aripilor;
• albinele capt o culoare neagr cu un luciu metalic;
• depilare;
• contractarea abdomenului;
• aspect de furnic;
• albine cu dimensiuni mai mici;
• se asociaz cu nosemoza.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii;
• difereniat - fa de intoxicaiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: tot timpul anului.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.

31

Viroza aripilor opace Viroza aripilor opace Viroza aripilor opace Viroza aripilor opace este o boal infecto-contagioas produs de Virusul aripilor
opace.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• albine cu aripi opace, incapabile de zbor;
• mortalitate accentuat pân la dispariia familiei de albine.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaz în special iarna);
• cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii;
• difereniat - fa de intoxicaiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: iarna.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Viroza botcilor negre este o boal infecto-contagioas produs de Virusurile bolii botcilor negre.
Categoria afectat: nimfe de mtci i albine lucrtoare.
Semne clinice:
• moartea nimfelor de matc în botci;
• botcile au o culoare mai închis iar prin transparen se observ în interior pete negre;
• fagurii pot prezenta puiet diseminat.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaz în special iarna);
• cert - în laborator pe probe de botci i poriuni de fagure cu puiet (15 - 20 cm);
• difereniat - fa de atacul larvelor de gselni.
Perioada de manifestare: în timpul sezonului activ.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Viroza filamentoas este o boal infecto-contagioas produs de Virusul virozei
filamentoase.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice: (sunt nespecifice)
• albinele sunt incapabile de zbor;
• familiile devin reduse numeric.
Diagnostic:
• cert - în laborator pe 30 - 50 albine muribunde.
Perioada de manifestare: primvara.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Puietul în sac este o boal infecto-contagioas produs de Virusul bolii puietului în sac.
Categoria afectat: larve de albine i trântori.
Semne clinice:
• moartea larvelor dup 4 zile de la cpcire;
• fagure cu puiet cu aspect împrtiat;
• celulele cu cpcele scufundate i/sau perforate;
• larvele capt treptat o culoare galben-cenuie i în cele din urm brun;
32
• larvele moarte nu au miros;
• albinele adulte îi pierd apetitul pentru polen i triesc mai puin;
• larvele extrase se prezint ca un sac plin cu lichid, larvele se deshidrateaz i iau aspectul
unei gondole sau unui papuc chinezesc de culoare brun.
Diagnostic:
• cert - în laborator pe probe de fagure de 10/15 cm cu puiet suspect.
• difereniat - fa de loca american i viroza botcilor negre.
Perioada de manifestare: primvara.
Tratament: Msuri generale.
Combatere: Msuri generale.
Atenie: boal declarabil.
4.5.PARAZITOZE
Brauloza este o boal produs de insecta Braula coeca. Parazitul st pe albine i poate fi observat
tot timpul anului. Oule, larvele i nimfele parazitului se pot observa pe pereii celulelor, partea
inferioar a cpcelelor, resturile de cear i propolis.
Categoria afectat: matc, trântori, albine.
Semne clinice:
• micorarea familiei de albine;
• reducerea ouatului;
• moartea mtcii.
Diagnostic:
• cert - pe baza semnelor clinic, prin depistarea oulor, larvelor i nimfelor insectei;
• difereniat - fa de varoz.
Perioada de manifestare: tot timpul anului, în special în perioada activ.
Tratament:
• Fenotiazin i Fenobent care se administreaz prin fumigaie (1 g / familie de albine).
Fumigaia se face în dou reprize: prima a câte 30 - 40 rafale, a doua a câte 20 - 30 rafale.
Combatere: Folosirea Mavrirolului cf. prospectului.
Senotainioza este o boal produs de larvele insectei Senotainia tricuspis.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• albinele se târsc în faa urdiniului;
• micorarea familiei de albine;
• cadavrele albinelor moarte sunt fragile;
• abdomenul albinelor moarte trepideaz datorit larvelor de Senotainia tricuspis .
Diagnostic:
• prezumptiv - prin examen clinic;
• cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: în sezonul cald.
Tratament:
• Insecticide la care se adaug o cantitate mic de amidon sau fin de grâu i cu care se
îmbib buci de carton alb ce sunt inute ziua pe stupi.
Combatere: Farfurii umplute cu ap amestecat cu petrol ce se aeaz pe capacele stupilor.
Insectele de senotainia se vor înneca în aceste farfurii.
Triangulinoza este o boal produs de larvele insectei Meloe variegatus i Meloe proscarabeus.
Categoria afectat: albine adulte.
33
Semne clinice:
• albinele stau în faa stupului i prezint micri convulsive;
• albinele îi periaz corpul cu picioarele.
Diagnostic:
• prezumptiv - prin examen clinic;
• cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: în sezonul cald.
Tratament: Fumigaie cu Varachet.
Combatere: Fumigaie cu Varachet.
Varooza este o ectoparazitoz produs de acarianul Varroa jacobsoni i care se hrnete cu
hemolimf.
Categoria afectat: puiet, albine tinere i albine adulte.
Semne clinice:
• prezena paraziilor pe corpul albinelor;
• albinele sunt agitate;
• micorarea familiei de albine, prsirea stupului;
• albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale i prezint malformaii ale
picioarelor i abdomenului i nu pot zbura.
Diagnostic:
• prezumptiv - prin examen clinic;
• cert - examen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet cpcit, detritusuri de la
fundul stupului;
• difereniat - fa de brauloz.
Perioada de manifestare: tot timpul anului (pierderile sunt evidente iarna i primvara).
Tratament:
• Varachet sub form de fumigaii prin urdiniul stupului folosind benzi fumigene pe care se
picur substana astfel: 2 picturi pentru un corp de stup multietajat, 3 picturi pentru un
corp Dadant i 4 picturi pentru stupul orizontal. Temperatura exterioar trebuie s fie mai
mare de 18 grade Celsius, de obicei dimineaa sau seara când majoritatea albinelor se afl
în stup. Dup administrare urdiniul se închide timp de 15 - 20 min. Tratamentul se repet
de înc 3 ori la interval de 7 - 10 zile.
• Mavrirol îmbibat în benzi textile de lungime 25 cm, câte dou pentru fiecare stup. La
început se pun pe rame iar dup 7 zile se introduc vertical între ramele 3 - 4 i 7 - 8. Se
menin în stup pân la 45 zile. Se execut dou tratamente pe an.
Combatere: Folosirea benzilor de Mavrirol toamna când puietul cpcit este puin.
Atenie: boala trebuie declarat.
Acarapioza este o boal endoparazitar produs de Acarapis woodi care îneap pereii traheali ai
albinelor i se hrnesc cu hemolimf.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
• depopularea stupului;
• zborul în salturi, tremurturi ale corpului;
• albinele îi in aripile asimetric i se adun în grupuri mici înainte de a muri;
• abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor.
Diagnostic:
• cert - examen de laborator a albinelor adulte în numr de 30 - 50;
34
Perioada de manifestare: primvara.
Tratament:
• Varachet sub form de fumigaii.
• Folbex VA.
Combatere: Varachet.
4.6.BOLI NECONTAGIOASE
Intoxicaiile albinelor reprezint o problem important deoarece datorit lor se pierd anual zeci
de mii de familii de albine. Din pcate intoxicaiile nu pot fi combtute ci doar prevenite. În funcie
de natura agentului toxic, intoxicaiile se clasific în:
• intoxicaii alimentare cu polen, miere de man, nectar toxic sau zahr impur;
• intoxicaii medicamentoase datorate excesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare sau
chimioterapice;
• intoxicaii cu pesticide;
• intoxicaii datorate noxelor industriale;
Intoxicaiile pot lua dou forme:
1. acut - când mortalitatea este important i într-un timp scurt i este însoit de semne
precum: moartea majoritii albinelor culegtoare, moartea puietului i mtcilor datorit
hranei toxice;
2. cronic atunci când mortalitatea dureaz un timp îndelungat sau tot timpul anului i e
însoit de apariia albinelor cu malformaii, albine incapabile de eclozionare, schimbarea
deas a mtcilor, micorarea lent a familiei de albine etc.
Diagnosticarea se face în laborator prin examen toxicologic pe eantioane de 100 - 200 albine
muribunde sau moarte, faguri cu puiet i rezerve de hran.
Diareea albinelor este tulburarea fiziologic manifestat prin eliminarea de excremente de
consiten sczut, cu modificri de culoare i miros, coninând polen nedigerat. De obicei apare
datorit hranei necorespunztoare. Albinele afectate de diaree sunt agitate i au abdomenul mrit.
Prevenirea se face în special prin asigurarea unei hrane de bun calitate, în special iarna, în acest
anotimp lipsa polenului i a mierii conducând la slabirea rezistenei albinelor. Tratamentul diareei
se realizeaz cu sirop de zahr din plante medicinale (ment, coada oricelului etc.). Dac sunt
necesare suplimentri de hran, la sfâritul iernii i începutul primverii, se pot da turte din miere,
zahr i Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20 ml / litru) sau lapte integral (50 ml / litru) sau
lapte praf (10 - 20 g / litru).
Anomaliile mtcilor sunt produse de boli, manipulare greit, tulburri morfo-funcionale sau
congenitale. Se întâlnesc anomalii precum:
• mtcile trântorie care depun ou din care ies numai trântori;
• aplazia ovarelor, obstrucia oviductelor etc. ce determin tulburri în depunerea oulor.
Mtcile care sufer de astfel de anomalii trebuies schimbate deoarece influeneaz negativ
activitatea întregii familii.








35
5.MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si
daunatorilor albinelor,substante dezinfectante si modul lor de folosire.Mentionam ca nu toate
aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori :
respectarea dozajelor si modului de administrare,conditii externe de mediu,rezistenta
biologica a familiilor de albine,gradul de infestare etc.

MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE

VARACHET - VARACHET FORTE
Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei,aprobat si folosit in Romania de
mai multa vreme,avand ca substanta activa amitraz-ul.
Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine,pe tot parcursul sezonului
activ.Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit.O
schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep
activitatea , un tratament la 10 zile dupa primul , un tratament dupa extragerea mierii de
salcam , un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui.Toamna se
mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie,cu 7-10 zile interval intre ele,din care ultimul
(foarte important) in lipsa puietului capacit.
Mod de administrare , dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat ,
3 picaturi/corp Dadant , 4 picaturi/corp orizontal.Dozajul se refera la volumul delimitat de
diafragma intr-un stup.Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa
corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in
stup.Urdinisul se tine inchis 15-20 min.
Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C,arderea completa si fara
flacara a suportului,etansarea perfecta a stupului,masuri de precautie sporite pentru apicultor
deoarece inhalarea produsului este nociva.
Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri.Mult mai
indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte,care este o formula imbunatatita(s-a
adaugat o noua substanta).O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul
este urmat de folosirea Mavrirolului.

MAVRIROL - BANDA IMPREGNATA
Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este comercializat
sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.Banda se taie in bucati de 25 cm
care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe.
Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia
de albine.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal,iar dupa 7-8 zile se suspenda
vertical intre ramele 3-4 si 7-8.Primavara se mentin in stup 45 de zile,iar dupa ultimul
tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.
Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt
stranse in ghem,iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi
uitate acolo.

APISTAN - BANDA IMPREGNATA
Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.Forma de
prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat,care actioneaza prin contact direct.Se face
un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6
saptamani,in orice perioada a anului.
Nu are alte restrictii de utilizare,totusi in perioadele de cules nu este recomandata
folosirea,datorita rezidurilor care raman in miere.Dupa o folosire indelungata si mai ales
necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.

36
APITOL - SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.Preparatul se
prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.Modul de administrare este
prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.Temperatura mediului
trebuie sa fie min.10 grade C,iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor.Familia de
albine nu trebuie sa aiba puiet.

BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA
Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa
flumethrin.Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate ,substanta activa
trecand spre albine prin contact direct.Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura
data pe an,timp de 5-6 saptamani.Se poate folosi tot anul,cand nu este cules.

API - LIFE - VAR
Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste
placi de evaporare.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada
de 5-6 saptamani.Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe
toata perioada tratamentului.Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest
medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio.Firmele care
certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun.Componentele principale a
medicamentului sunt Timolul(70%),ulei de eucalipt,mentol si camfor(in varianta initiala).

PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare este in
flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac doua tratamente in toamna la
interval de 4-7 zile.Modul de administrare este prin picurare ,la o temperatura de peste 5
grade C si in absenta puietului.

FOLBEX - BENZI FUMIGENE
Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impregnat in
benzi.Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente.Administrarea
(fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C.Familia de albine nu
trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar urdinisul se tine inchis 30 min.In rest se iau
precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii.

TIMOL - PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara.In apicultura are un efect bun in combaterea
varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Fiecare interval
dintre faguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se fac 3
tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchizand si
urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina singure substanta.Inainte de cules si in timpul
culesului nu se fac tratamente.

ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %
Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE.Practic se
imbiba de catre apicultor o placuta de carton,un burete sau se poate administra cu un
evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp.Suportul impregnat
se aseaza pe fundul stupului,sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu
albinele).Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii.Se aplica
3-4 tratamente la interval de 4-7 zile,cand temperatura exterioara este de 12-25 grade
C.Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup,perioada
optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna).Tratamentele se fac si in prezenta
puietului,indiferent daca este capacit sau nu.
37

ACID LACTIC - CONCENTRAT 15%
Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.In toamna,cand nu mai exista puiet in
familia de albine,fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie..Se fac 2-3 tratamente cand
temperatura exterioara depaseste 6 grade C.

MEDICAMENTE ANTI - NOSEMOZA

PROTOFIL - SIROP
Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.Contine
principii active ca vitamine,minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a
albinelor.Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop
17ml/litru sirop , in paste 34 ml/kg de pasta.Se administreaza de cate ori este nevoie cu o
conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an.

FUMIDIL B - PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Se administreaza amestecat
in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop,la una medie 18g/750 ml
sirop,la un roi 18g/0,500 ml sirop.Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop
medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului,iar
cantitatea ramasa in hranitor spre consum.

ANTIBIOTICE DE UZ APICOL
ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !!
Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale,stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !!

LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau
europene.Substanta activa este oxitetraciclina.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2,5 g
oxitetraciclina si se obtine produsul final.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu
80-100 g Locamicin.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la
interval de 5-7 zile.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250
ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.

OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.O cantitate de 0,5-
0,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.In functie de puterea
familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari,cate 250-500 ml, la interval de 4-5
zile.

ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA ,
STREPTOMICINA , SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit total
interzise spre folosinta,altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.

SUBSTANTE DEZINFECTANTE

SODA CAUSTICA - LESIE
Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.Pentru a obtine
o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti
soda caustica la 100 parti apa).Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta
un risc mare de accidentare al apicultorului.Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul
prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant.Dupa ce lesia se aplica
38
pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape.

SODA CALCINATA - SOLUTIE
Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din
lemn,mai putin periculos pentru apicultor.Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o
solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).Se aplica fierbinte
pe stupi,operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.

ACID ACETIC TEHNIC - LICHID
Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor.Fagurii se depoziteaza in corpuri
de stup asezati in stive si bine etansati.Se aseaza la fundul stivei,intr-o tava, cantitate de 2
ml acid acetic tehnic conc. 60-95 %, la litrul de volum.

ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa
oxigenata , alcool 96 , batoane de sulf etc.Folosite in concentratiile recomandate sunt
eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.

6. DAUNATOR¡¡
Principalii duntori ai albinelor sunt:
Broatele i opârlele îi gsesc adpost pe timpul nopii sub stup iar ziua ies i atac albinele pe
scândura de zbor dac stupul este plasat la o înlime joas. Pentru evitarea unei astfel de situaii se
recomand înlarea stupului pe trui la o înalime de cel putin 30 cm.
Fluturele "cap de mort" intr în stup noaptea i poate rmâne acolo pân la câteva zile. Prezena
sa în stup poate fi recunoscut datorit sunetului specific pe care îl emite, asemntor cu acela al
mtcii. De obicei este depistat de albine i omorât. Poate consuma pân la 100 g miere.
Furnicile produc pagube importante datorit numrului lor mare. Intrând în stup în special noapte
pot consuma pân la 1kg miere pe zi. Deoarece albinele nu se pot apra atacul furnicilor trebuie
stopat prin ungerea picioarelor stupului cu pcur, sau aezarea acestora în vase cu ap. Dac
muuroiul este foarte aproape de stup se recomand distrugerea acestuia folosind insecticid sau
turnând pe el petrol.
Galerioza sau molia fagurilor numit i Gselni se datoreaz fluturior Galeria melonella i
Achorea grisella care îi depun oule pe faguri, ou din care ies larve care consum cear i
distrug astfel cuibul albinelor. Gselnia se recunoate prin pânza de fire asemnntoare mtsii
care apare în jurul galeriilor pe care larvele le sap în fagure. Pentru evitarea infestrii se
recomand tratarea fagurilor cu Galecid, mai ales a celor depozitai ca faguri de rezerv.
Lupul albinelor este o insect asemntoare viespii, dar mai mare, care atac albinele în zbor
consumându-le sau ducându-le la cuib pentru a-i hrni larvele. Combaterea se face prin
distrugerea cuibului pe care lupul albinelor i-l face în pmânt.
Psrile atac albinele în zbor. Dintre acestea enumerm: vrbiile, piigoiul, rândunica,
ciocnitoarea i progoria. Aceasta din urm produce cele mai multe pagube atacând în stoluri. O
progorie poate consuma pân la 25 de albine într-o or. Stolurile de prigorii pot fi alungate prin
zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori.
oarecele este duntor nu numai prin faptul c se hrnete cu faguri i albine ci i pentru c sunt
ageni transmitori ai amibiozei. Pot fi combtui prin folosirea de capcane.
Viespea comun într în stupi consumând mierea, uneori atacând i albinele. Pot fi combtute prin
distrugerea cuiburilor uor de recunoscut.
39
Grgunul (Vesca carbo) este o specie de viespe destul de duntoare care atac albinele în
special dimineaa. Se combate asemenea viespii comune.
Urechelnia poate ptrunde în stup hrnindu-se cu miere, pstur i chiar puiet. Se pot combate cu
un aluat din 1 pahar din fin de grâu, 1 pahar cu fin de porumb, 2 linguri de zahr la care se
adaug fosfur de zinc pân ce aluatul devine cenuiu. Cu acest aluat se unge marginea fundurilor
stupilor i suprafaa de contact ale capacelor. Efectul aluatului dureaz pân la 1 an.
7. PRODU8ELE 8TUPULU¡
7.1.Mierea
Este produsul care ocup primul loc în lista produselor recoltate de la albine. În funcie
de sursa din care ea este obinut o putem împri în:
• miere floral care este obinut de albine din nectarul florilor (o secreie apoas care se
compune din 70-80% ap, zaharoz, fructoz, dextrin, pigmeni, substane aromatice etc.)
i poate fi:
o monoflor - obinut din nectarul secretat de florile unei singure specii;
o poliflor - obinut de la florile mai multor specii de plante.
• miere extrafloral sau de man care este obinut dintr-o substan produs de glande
extraflorale ale plantelor i arborilor sau de unele insecte (afide, lachinide etc.).
Mierea se poate avea consistene diferite:
• fluid;
• vâscoas;
• cristalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural care se declaneaz mai devreme sau mai tarziu în
funcie de coninutul de ap i raportul dintre glucoz i fructoz. Este fals ideea c dac mierea a
cristalizat înseamn ca nu e natural. Numai mierea de salcâm i de man nu cristalizeaz.
Lichefierea mierii cristalizate se realizeaz folosind înclzirea ei în bain-Marie la o temperatur de
45° C.
Recoltarea mierii se realizeaz atunci când s-a maturat suficient, fapt care se determin prin
prezena coroanei de miere cpcit în treimea superioar a ramei. Extracia se va realiza în spaii
închise i de preferin noaptea astfel încât s se evite furiagul. Extracia propriu-zis trebuie
precedat de descpcire. Instrumentele folosite la extracie trebuie splate cu o soluie de sod 5%
i cltite apoi cu ap fierbinte.
Pstrarea mierii se realizeaz în vase de sticl sau plastic (a se evita vasele din zinc i cupru) la
temperatur sczut (8-12°C), în încperi uscate, fr mirosuri. Condiiile optime de pstrare
determin întârzirea procesului de cristalizare a mierii.
Falsificarea mierii este o practic uneori folosit de ctre apicultorii care doresc s-i sporeasc
necinstiti profiturile. O metod de indentificare a mierii falsificate o red Ioan Savu în cartea sa
Creterea albinelor în gospodrie. Se amestec 60 ml ap cu 20 ml alcool rafinat care se toarn
într-un pahar cu 20 g miere i amestecul rezultat se agit. Dac pe fundul paharului apare un mic
sediment înseamn c mierea a fost falsificat. Dac amestecul are un aspect lptos i nu apare nici
un sediment înseamn c mierea este natural.

7.2.Apilarnilul
Se obine din larvele de trântori în vârst de 7 zile i din coninutul celulelor de trântor i se
folosete la realizarea de preparate cu rol terapeutic.
Recoltarea apilarnilului se face cu o spatul de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate.
40
Stupii din care se dorete recoltarea apilarnilului trebuie s se bucure de îngrijire special:
• ridicarea temperaturii în stup prin restrângerea cuibului, reducerea urdiniului i închiderea
ventilaiei (activitatea se începe cu sf. lunii martie);
• administrarea de hran energo-proteic începând cu luna aprilie pân la începutul culesului
de producie.
Apilarnilul trebuie pstrat la temperaturi de -5°C.
7.3.Ceara
Se extrage din fagurii vechi ce urmeaz a fi scoi din uz, din ceea ce rezult în urma descpcelii,
din fagurii crescui în afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:
• topitorului solar;
• topitorului cu aburi:
• topitorului electric.
Ceara obinut de la topitoare se fierbe într-o cantitate de ap de 2 ori mai mare decât cantitatea de
cear astfel încât aceasta din urm s nu se degradeze. Ceara nu se fierbe decât pân când se
topete. Coninutul rezultat prin fierbere se toarn într-un vas i se las s se rceasc. Reziduurile
care se las la fund se îndeprteaz. Procesul se reia de înc o dat sau de 2 ori pentru a se elimina
cât mai bine impuritile.
În funcie de calitate, ceara se împarte în:
1. calitate superioar care are culoare alb;
2. calitatea I-a de culoare alb-glbuie pân la galben;
3. calitatea a II-a de culoare galben pân la brun-închis sau chiar cenuiu închis.
Ceara poate fi folosit la obinerea fagurilor artificiali, în industria farmaceutic i cosmetic etc.


7.4.Lptiorul de matc

Este preparat de albinele tinere cu ajutorul secreiilor glandulare i este folosit pentru hrnirea
larvelor din botcile viitoarelor mtci. Are un miros caracteristic, o consisten vâscoas, gust
astringent.
Coninutul lptiorului de matc este urmtorul:
• 65,5% ap;
• 12,3% proteine;
• 6,5% grsimi;
• 12,5% zahr invertit;
• 2,4% alte substane printre care i vitamine (B1 i B2).
Lptiorul de matc are efecte tonifiante i revitalizante i se recomand în tratarea diferitelor
afeciuni, precum i în cosmetic.
Pãstura este polen transformat în pasta (plastifiat) de secreiile glandulare ale albinelor i se
extrage din celulele fagurilor vechi dup extragerea mierii.
Datoritã aciunii secreiilor glandulare ale albinelor, pãstura are însuiri superioare polenului
proaspt.
Extragerea psturii din faguri se face cu un ba de chibrit ascuit dup ce fagurii au fost secionai
astfel încât s fie expus coninutul celulelor.

41
7.5. 7.5. 7.5. 7.5.Polenul Polenul Polenul Polenul
Este recoltat de ctre albine de pe anterele florilor, introdus în cavitatea bucal unde este
amestecat cu salvi i mici cantiti de nectar i apoi depus în "couleele" picioruelor posterioare
sub form de gruncioare. Este folosit de ctre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin
transformarea lui în pstru.
Pentru a crete 1 Kg de albine este nevoie de 1,5 Kg de polen.

Compoziia polenului:
• 12-20% ap;
• 7-30% substane proteice sub form de: acizi aminici: histidin, leucin, lizin, triptofan,
valin etc.
• glucide;
• vitamine: B1, B2, PP, C;
Recoltarea polenului se realizeaz cu ajutorul colectoarelor de polen care se fixeaz la urdini.
Albinele sunt obligate s treac prin orificiile colectorului i prin frecare polenul se scutur print-
un grtar pe o tvi. Colectoarele se in la urdini începând cu ora 11 iar in timpul marelui cules se
scot. Polenul astfel recoltat se întinde pe hârtie în straturi subiri i se ine la umbr pentru uscare.
Ca alternativ se poate folosi usctorul de polen.

7.6.Propolisul
Este strâns de albine de pe înveliurile externe ale gruncioarelor de polen din mugurii
unor plante cu coninut bogat în rini i e de culoare verede-închis, maro sau brun în funcie de
planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentin. Se topete la temperaturi
cuprinse între 80 - 104 grade Celsius. Se dizolv în alcool.

Albinele folosesc propolisul la lipirea crpturilor stupului sau ramelor, la dezinfecia celulelor în
care matca urmeaz s depun oule, la învelirea animalelor sau insectelor care ptrund în stup i
nu mai pot fi scoase de acolo.

Propolisul se recolteaz de ctre apicultor prin rzuirea lui de pe rame i partea interioar a
pereilor stupului în toat perioada sezonului activ. Pstrarea lui se face la loc uscat i rcros.

Este folosit în soluie alcoolic la tratarea diferitelor afeciuni.

7.7.Veninul
Este secretat de glanda cu venin a albinei lucrtoare. Recoltarea sa se face cu greutate,
15 mg pe familie într-un interval de 15 zile, motiv pentru care este o practic rar întâlnit printre
apicultori.

Extragerea veninului se realizeaz prin diverse metode de excitare a albinelor:
• presiunea mecanic;
• înclzirea cu aer cald;
• pulverizarea cu vapori de eter;
• folosirea curentului electric.
Veninul este folosit la tratarea reumatismului i a diferitelor alergii.
42

8.UNELTELE AP¡CULTORULU¡
Afumtorul este folosit pentru a îndeprta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are
de desfurat activiti.
Colectorul de polen este construit dintr-o plas cu ochiuri de 0,5 cm diametru care se plaseaz la
intrarea în stup i colecteaz polenul adus de albine.
Colivia este o confecionat dintr-o sit metalic i se utilizeaz la separarea mtcii atunci când se
dorete introducerea ei într-un stup orfan sau când se realizeaz activitatea de selecie a mtcilor.
Cuitul de descpcit este confecionat din oel. Prin înclzirea în ap fierbinte se folosete la
descpcirea fagurilor. Un cuit de buctrie cu lam lung este un înlocuitor foarte potrivit.
Dalta se utilizeaz pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis i pentru curatul stupilor de
propolis i cear. La nevoie se poate folosi un cuit cu lam scurt.
Dispozitivul ptr. fixarea sârmei pe rame este o planet prevzut cu role din lemn care ajut la
întinderea sârmelor pe rame.
Extractorul folosete la extragerea mierii din faguri. De obicei folosete fora centrifug.
Furculia ptr. descpcit este confecionat din oel i este asemenea unui pieptene cu cca. 20 de
dini lungi de cca. 3 cm.
Ldia pentru transportul ramelor se realizeaz din scândur subire, eventual PFL. În lipsa ei se
poate folosi un corp de stup mai vechi.
Hrnitorul este o cutie care se plaseaz deasupra cuibului sau altturi de acesta i se folosete la
hrnirea familiilor slabe sau care nu i-au fcut suficiente rezerve de hran.
Maca de protecie se confecioneaz dintr-o plas deas (plas împotriva ânarilor) care se pune
pe cap i se strânge în jurul gâtului astfel încât s fie împiedicat ptrunderea albinelor.
Peria pentru înlturarea albinelor de pe rame este confecionat din pr de cal pentru a nu le irita.
O bun alternativ este folosirea unei pene de gâsc.
Planeta pentru fixarea fagurilor artificiali pe rame.
Pulverizatorul se folosete pentru pulverizarea de soluii pentru combaterea bolilor i pentru
unificarea familiilor slabe.
Tava ptr. descpcit se realizeaz din tabl cositorit sau plastic. Pe fund are o sit iar dedesupt o
tav pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri.
Topitorul folosete la extragerea cerii din faguri. Un topitor simplu este acela care folosete
cldura solar. Unul dintre avantajele acestuia, în afara faptului c nu consum energie, este c se
obine o cear de calitate.
9. LUCRRI ÎN STUPIN
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana
au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg
de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.In general
culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii
(salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc
mierea.
43
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat
cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice
familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in
preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a
aborda cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca
dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se
poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si
inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune
prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si genetic
pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma
culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie
pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet
capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe
timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi
cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care
practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul primaverii,familiile
de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra
in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,fanete,floarea soarelui- pot fi
compromise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru
aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii
culesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral - generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinelor la
masivele melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de
pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera,timpul de
inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a
stupinei,sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii
unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer.In
acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.Se va avea in vedere ca stupii
sa fie umbriti,existenta unei surse de apa(care este foarte necesara),posibilitatea ca stupina
sa fie evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri practicabile).Alegem vetre de stupina la
marginea padurilor,in poienite sau locuri cu raritura de arbori.Toti stupii vor fi verificati inainte
de plecare,trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa
crapaturile,se pregatesc toate sistemele de fixare,ventilatie etc.
Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea la sursele de cules se va face de
preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu
perpendicular pe sursa.La culesul de salcam,stupina se aseaza pe locuri insorite- dat fiind
faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai- pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de
la primele ore ale diminetii.La tei si floarea soarelui,cules care are loc in perioada de
44
canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea
prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale(paie,frunze).Daca nu facem
aceasta,contingente intregi de albine vor ventila stupul,neparticipand la cules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine-se face diferentiat :
- Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie trebuie
asigurata cu 5-6 faguri,pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.La introducerea
acestor faguri,organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure
cu pastura,fagurii cu puiet,inca un fagure cu pastura si miere,faguri cu miere,urmand apoi
fagurii goi.Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib,prin
depozitarea mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depozitarea se continua
in fagurii goi.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau
artificiali.
- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui
magazin deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut
magazinul,mai adaugam un magazin suplimentar,peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul
plin.Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.
- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte
doua.Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca.Acum
este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest fel depozitarea mierii
continua in corpul 3,acum devenit 2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor.Populatia creste si
sursa de hrana scade.In scopul mentinerii albinelor in stare activa,unii apicultori fac hraniri
suplimentare cu sirop de zahar 1/1.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind blocat cu
miere)se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta poate cel mai
important produs al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism
viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam,depinde finalizarea cu succes a muncii
noastre de 1 an.Apropiata aderare a Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au
introdus noi norme de calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din
suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita,mierea are un continut de apa de
18-20%.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest
procent.O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru
o buna maturare.De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea
prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul
afumatorului si a daltii apicole.Mult hulitele "podisoare izgonitoare" nu se vor folosi,pentru ca
prin continutul lor de substanta activa,riscam sa contaminam mierea.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam
albinele.Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o
vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,dupa care punem
rama in ladita de transport.Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni
furtisagul in stupina.Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata,lucru valabil si
pentru utilajele de extractie.Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii,se
procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii
trebuie preancalziti la 35 grade C,cu un curent de aer cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea
propiu-zisa a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim : La un nivel mic se poate folosi
un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit sau furculita de
descapacit,un extractor tangential,un vas unde se scurge mierea,un maturator,strecuratori
diferite.Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de
norme.La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi
45
de 35 grade fata de suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in
jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca
fagurii sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari
turatia pana la 200-250 ture/min.Dupa extractie,fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi
curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele,cad la fund,si cele mai
usoare se salta la suprafata.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura
de 20 grade C in 3 zile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea se va trece in
vasele maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.Depozitarea
finala se face in recipiente de inox,sau altele agreate de cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.Producerea si imperecherea
matcilor,formarea noilor familii si ingrijirea lor,au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai
are rost sa insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati dat seama...vara se numara
....bidoanele..!!!! Succes...!!!
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi
provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul
apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a
performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii
august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;
pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna
sa asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest
lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de
munca.Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a
puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in
decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea
puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen,pe cand cele
tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice
sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj
al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase
orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate astea nu se recomanda ca
schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri
de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere
sau pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele
blocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se intampla ca
matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc
periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii
de puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La stupul
multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a
corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa
nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
46
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau
alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe
ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a
cuibului,adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna
oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in
aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie
prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente
adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact
mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi
albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii
descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de
stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe
moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la
marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1,cate 200-300 g la interval de 2-3
zile;deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin
asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administreaza ca
turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare
a cuibului;in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine,marginiti de
faguri cu miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor
mierea v-a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa
diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea
finala din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt
necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare
cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este
nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o
miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza cresterea
puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu imbunatatirea
vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce
ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la
aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara
prea multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet
crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate
de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca
mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta
miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).O alta
conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un produs hidroscopic si
prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Consumata de albine,
mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de
miere care nu cristalizeaza.In special mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este
foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
47
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect
aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.Cantitativ asta
inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2
kg.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu
multa precautie.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de
pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure
valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand familiile
nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de mana trebuie
inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu
magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii
de stransura) si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de
vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de
stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu
sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in
iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila
sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de
puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem dupa ce am redus
cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri
trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar,2/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de
lamaie),la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu luarea
de masuri stricte de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul
de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Cand timpul este
inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai
eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o descapacim de pe faguri si o
administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate
pana in 20 august.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o
casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in
functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari
difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.In principiu in
cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la hrana toata
iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai
plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza
fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg
miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iernarea
trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de
miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia
ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a
fagurilor.

48
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea
noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe care le-
am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina instalare a
iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea
recomandata pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul
ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci
pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda
doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o
impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.
Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea
unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu
magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa toate
fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza
condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi
materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din
stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai
superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul"
si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta trecutului;familii
de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta
datorita greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O
ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de
aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele
doua mentionate)sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar
situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:"orificiul
de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca curentii de aer vor circula
numai intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura albinelor dumneavoastra o
traversare in bune conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti
in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se
intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine
ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si
recomandarilor producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest
scop,stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri de
inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.Stupii vor fi asezati
pe postamente speciale,avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.Aceasta masura
este benefica,in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Exista 3 metode
de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Din punct de vedere al
avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat
insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut toate
lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta
49
simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de stupari,care nu mai trec
in aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii
martie.Acestia sunt "meseriasii",cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din
timpul anului la perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani
interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam
zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta
numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne
putem da seama daca exista probleme.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate
instala,se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.
Zborurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de
inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce priveste
iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C ,in lunile
decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul- ca
si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie. O
practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest
fel sa iasa.
Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile
de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de
toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie
rezolvate.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se intalnesc in
practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel de
situatie necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.Dupa
ce deschidem stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi fagurele in locul in care
lipseste hrana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia
albinelor.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din
acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni
gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem
miere indemna la boli,sau pur si simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar
administrat ca in cazul precedent(turte).Se pot face si hraniri cu sirop de zahar
dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu
placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara
matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea acestor
matci fiind o chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.De aceea
practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o
matca buna)
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul
de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru
ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa
urmarim :
50
- sa poata fi protejata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau
animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor
imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o
crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si gratare
la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).
Concluzii
La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce
priveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar,numai ca asta se intampla cand lucrarile
din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute.Deci mare atentie.....

10. BAZA MEL¡FERA

Conditiile unei bune baze melifere:
– sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai
apropiate de vatra stupinei;
– sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in
vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna.
Evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei:
Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra în perimetru stupinei, dupa
modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale,
paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce
practic corespunde la o suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar
se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon
apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si
concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici).
Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic:
F = M/m, în care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3
din productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie
de albine pe timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9
kg) si mierea marfa planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din
vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi
raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata
ocupata de acesti pomi daca s-ar afla în masiv. Flora erbacee spontana ce
se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa
modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale).
Alegerea vetrelor de stupina:
Se va face în functie de existenta resurselor nectaro-polenifere.
La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de
100 de stupi.
51
Adapostirea stupilor nu este recomandata:
- pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor),
- in apropierea cailor ferate,
- a drumurilor intens circulate,
- a grajdurilor de animale
- a lacurilor mari.
Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de
cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in
cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum
sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind
obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia
oamenilor si animalelor.
La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine,
starea drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc.
Asezarea stupilor:
Se recomanda:
– pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul
cat mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;
– stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o
inaltime de 15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m
intre randuri (cand sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe rând (cand
sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 în
semicerc si cu urdinisurile in directii diferite).
– iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat
formand „oglinda stupului”. Cercetarea acestei portiuni de teren permite
stuparului sa-si dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul
sezonului.
Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui:
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in
general in functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau
in inflorescenta, stadiul infloririi precum si in functie de conditiile
pedoclimatice.
Conditiile pedoclimatice:
– Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie
optima a nectarului.
– Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia
de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei
in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil).
– Secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32
grade C si apoi scade treptat pana la + 35 grade C. La majoritatea plantelor
52
melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa între 16-25
gradeC.
– Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie
melifera la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un
maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens
intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secretiei de
nectar.
– Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si
diminuarea activitatii nectarifere.
– Plantele ce au nectariile adapostite în profunzime (trifoiul rosu) produc in
zilele cu soare de 2-5 ori mai mult nectar în timp ce plantele cu nectariile la
suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o
nebulozitate mai mare.
Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea:
Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce
precipitatiile abundente influenteaza negativ în timpul infloririi. Umiditatea
optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia
de nectar putând inceta cu desavârsire.
Varietatea plantei:
Secretia maxima de nectar la arbori este între 20-40 ani. Florile de la baza
faceliei sau a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vârf.

10.1.ARBUTI MELIFERI
1. Alunul
2. Amfora sau salcâmul pitic
3. Arinul sau aninul
4. Ararul
5. Bârcoace
6. Clinul
7. Cârmâzul sau hurmuzul
8. Castanul slbatic
9. Cenuerul sau oetarul fals
10. Cornul
11. Cruinul
12. Dracila
13. Grdurria
14. Gldia
15. Jugastrul
16. Lemnul câinesc
17. Mojdreanul
18. Murul
19. Oetarul galben sau clocotiul
20. Pducelul
53
21. Paltinul
22. Porumbarul
23. Salcâmul
24. Salcâmul japonez
25. Salcia
26. Socul
27. Teiul
28. Zmoia
29. Zmeurul
10.2.Asigurarea bazei melifere - cultivarea faceliei
Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru
apicultura este destul de numeroasa.Apicultorii trebuie sa stie ca exista o
planta de cultura ,foarte valoroasa,care asigura productii mari de miere si a
carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru
apicultori. Acesta planta speciala este facelia.
Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii,situata in imediata
apropiere a stupinei,trebuie sa cultive facelia,atat pe terenurile propietate
personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor.Planta,pe langa
valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.
Specie anuala,originara din America de Nord unde creste si
spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera
dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-
furajere,fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa
la conditiile de clima si sol,gasind in tara noastra conditii bune de cultura in
toate regiunile.Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de
toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu,furnizand
culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.

Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe
inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la
baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la
inflorire trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand
de evolutia factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari,cultura de
vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile,in timp ce in zonele mai
umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare.

Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau
primavara in mustul zapezii (februarie-martie),in aceste cazuri inflorirea se
produce catre sfarsitul infloririi salcamului,prelungind culesul cu 2-3
saptamani.
54
Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile
martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea
semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii
rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat,iar plantele au un ritm de vegetatie
rapid,o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna.

Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa
culturile ce elibereaza devreme terenul,intre acestea fiind si graul,cultura ce
ocupa suprafete mari in tara noastra.Importanta culturilor de facelia
semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un
cules continuu pana toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei
furajere si constituie o sursa sigura de nectar.Se pot face amestecuri de
facelia cu plante leguminoase ca:mazarea,mazarichea,lupin,soia,s.a.,dar
cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche +
ovaz).Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha +
ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.

Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul
germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si
in mod uniform.Semanatul se face cu masina,distanta dintre randuri 12-15
cm sau 40-60 cm,folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar.
Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele
sunt mici,pentru a se evita imburuienarea.Recoltarea se face cu
combina,productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de
conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata.

Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire
trecand 45-55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile,influentata de evolutia
factorilor climatici,producandu-se din mai pana in octombrie in functie de
data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare,fapt ce determina albinele sa o
viziteze intens in tot cursul zilei.Cantitatea de nectar secretata de o floare si
implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta
factorilor pedologici,a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de
semanat si a agrotehnicii aplicate.In conditii favorabile cantitatea de nectar
secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg cu o concentratie in zahar a
nectarului de 28% (Cirnu 1973),dand productii de miere la hectar de 600-
1000 kg.In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la
55
hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.
Sursa : Manualul Apicultorului ; autor , colectiv ; ed.4 - 1979
In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului
pe care o sa fie cultivata facelia,pentru ca principala problema de aici vine.
Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si
pentru ei nu sunt obstacole,decat cele legate de cultura in sine si procurarea
banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :

- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie
contracte de cultivare cu cat mai multi propietari.In contract se stabilesc clar
toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.O forma de colaborare
contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura,in
schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul
de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine.

- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la
propietari,infiinteaza cultura,o foloseste in scop apicol,recolteaza furajul si
achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.

Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii :
suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren
cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care
justifica investitia.















56
11. CALENDAR AP¡COL

IANUARIE

Albinele se afl în repaus
• se protejeaz stupul împotriva atacurilor duntorilor precum: oareci, psri etc.
• se protejeaz stupul împotriva curenilor de aer rece;
• controale auditive sptmânale fr a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului;
• îndeprtarea gheei de pe scândurile de zbor, curirea urdiniurilor eventual deblocarea
acestora;
• întreinerea inventarului apicol;
• confecionarea de stupi, rame etc.
FEBRUARIE

Albinele reîncep activitatea de cretere a puietului
• controale auditive sptmânale;
• curirea stupilor în vederea zborului de curire, se cur urdiniurile i scândurile de
zbor;
• se cur vatra stupinei i se aeaz rumegu, paie sau alte materiale pentru ca albinele
ieite la zborul de curire s se aez e pe zpad i s înghee;
• se întorc fundurile la stupii prevzui cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueaz starea
acestora dup cantitatea de albin moart gsit;
• stimularea zborului de curire;
• activiti de întreinere a inventarului apicol;
• construirea de stupi, rame etc.

MARTIE
Albinele încep dezvoltarea cuibului
• stimularea zborului de curire;
• curirea stupilor, completarea rezervelor de hran, îngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
• aplicarea de tratamente acolo unde este cazul;
• hrnirea stimulatoare în zonele unde este specific culesul timpuriu;
• prevenirea furiagului;
• pregtirea stupilor pentru culesul pastoral;
APRILIE
Albinele continu dezvoltarea cuibului
• revizia general de primvar;
• curirea stupilor, completarea rezervelor de hran, îngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
• aplicarea de tratamente acolo unde este cazul (în special împotriva varoozei);
• adugarea de faguri i pregtirea stupilor pentru cules;
• recoltarea polenului în caz de surplus;
• prevenirea furiagului;
57
• înlocuirea fagurilor necorespunztori;
• tratarea fagurilor de rezerv împotriva gselniei;
• extragerea cerii de la fagurii necorespunztori;
• pregtirea stupilor pentru culesul pastoral.
MAI
Albinele încep primele culesuri masive
• lrgirea cuibului familiei în acord cu dezvoltarea sa;
• întrirea familiilor slabe cu faguri cu puiet;
• asigurarea unei ventilaii corespunztoare;
• creterea artificial a mtcilor;
• recoltarea de cear;
• extragerea mierii;
• uscarea i condiionarea polenului;
• evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau închiderea urdiniurilor când acest
lucru nu e posibil;
• pregtirea amplasamentului în cazul culesului pastoral;
IUNIE
Cuibul ajunge la dezvoltarea maxim
• extragerea mierii de salcâm i obinerea de faguri cu rezerve de hran pentru iarn;
• formarea de familii noi;
• combaterea îmbolnvirii familiilor prin msuri specifice;
• pregtirea pentru culesul de var;
• extragerea mierii i cerii;
• culesul pastoral.
IULIE
Cuibul îi pstreaz dezvoltarea atins în luna anterioar
• înlocuirea mtcilor neviabile cu mtci formate în luna precedent;
• recoltarea i extragerea mierii;
• revizia general a cuiburilor;
• completarea rezervelor de hran acolo unde este cazul i administrarea de stimulente;
• tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei;
• pregtirea locului pentru iernare;
• repararea inventarului apicol dac este cazul.
AUGUST
Albinele se pregtesc pentru iernare
• recoltarea i extragerea mierii din culesurile târzii;
• completarea rezervelor de hran;
• înlocuirea mtcilor neviabile;
• reducerea treptat a cuibului;
• identificarea fagurilor cu miere de man pentru verificarea calitii, eventual înlocuirea
acestora;
• tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei;
• stimularea familiilor cu puiet.
SEPTEMBRIE
Cuibul îi restrânge tot mai mult volumul
• reducerea spaiului i pregtirea cuiburilor pentru iernare;
58
• completarea rezervelor de hran;
• reformarea fagurilor necorespunztori;
• unirea familiilor temporare sau ajuttoare cu familiile de baz;
• msuri de eliminarea a umezelii din stup;
• confecionarea de adposturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarn;
• tratarea fagurilor de rezerv împotriva gselniei;
• pregtirea inventarului apicol pentru sezonul urmtor;
• concluzii obinute în urma completrii jurnalului de eviden din sezonul încheiat
OCTOMBRIE
Activitatea albinelor este minim
• prevenirea atacului oarecilor prin amplasarea grtarului la urdini;
• stimularea zborurilor de curire;
• protejarea stupilor cu paie, papur etc. împotriva curenilor de aer rece;
• curirea fagurilor de rezerv;
• curirea stupilor fr albine sau de rezerv;
• adpostirea i depozitarea inventarului apicol;
• ultimul control în stup.
NOIEMBRIE
Albinele se afl în repaus
• ultimul control în stup (dac nu s-a efectuat deja);
• stimularea i supravegherea zborurilor târzii;
• extragerea i condiionarea produselor apicole rmase din lunile precedente;
• protejarea stupilor împotriva intemperiilor i temperaturilor sczute prin adposturi
improvizate.
DECEMBRIE
Albinele se afl în repaus
• supravegherea stupilor;
• stimularea i supravegherea zborurilor târzii;
• îndeprtarea zpezii i a gheii de pe scândurile de zbor;
• protejarea suplimentar a stupilor împotriva intemperiilor;
• aprovizionarea cu ustensile;
• conceperea unui plan de aciune pentru sezonul urmtor.
12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat. Nu exista
un anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse,singura noastra grija fiind aceea de a
prelua sfaturi corecte,care au fost expuse in publicatiile de specialitate din Romania sau din
lume.Acesta sectiune a site-ului,este in continua dezvoltare,pe masura ce fluxul de informatii
o sa creasca.

Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i
dam o matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de
matca.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distrug toate botcile pe care
albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si
se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului.Catre sfarsitul
acestei ore se aduce matca noua in colivie,care se pune cu capacelul de ceara inchis,deasupra
pe rame,catre mijlocul stupului,care este lasat in continuare tot descoperit.
Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se
pune stupul nou.Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera
59
matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu-si vor
creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se
folosesc alte metode de inlocuire a matcii."
Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o
saptamana de introducerea matcii,se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop
1/1,familiei respective.Dupa aceasta saptamana,intr-o zi insorita si calda,dimineata pe la ora
10 deschid stupul in liniste,fara a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si cercetez
toate ramele pentru a gasi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si formez un nucleu
pe apte 3 rame,pentru siguranta.
Dupa ce am scos matca ,las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc o
rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul.Ce se intampla
in stup : intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa
cladeasca pentru a umple spatiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia fara matca este
agitata,ceea ce se observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul,scot cu grija
rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca
tanara,cu placuta de ceara,pe care pun pasta de zahar si miere 4/1.
In acelasi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,pentru ca albinele sa aiba
hrana.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Cand inchid
stupul,pun in fata urdinisului o gratie Hanemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare si
iesire prin ea.Dimineata urmatoare,inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin
urdinis.Daca matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si
stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest lucru se intampla rareori,mai ales cand in stup
au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupul nu se deschide
10 zile .La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata normal,cu matca
tanara."
H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Intepaturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu o
lama de cutit.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu propolis
10%,solutie de amoniac 10%,otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se
vor lua : Romergan,1 pastila a 0,30g sau o lingurita de sirop cu romergan.Tot ca
antihismatice mai sunt in comert : Feniramin,comprimate a 0,05g si 0,1g ; Nilfan,drajeuri a
0,025g,supozitoare a 0,01g ; Tavegil comprimate a 0,001g .Tot pe cale bucala se va mai lua
ca desensibilizant :Clorocalcin solutie la flacon,20-40 picaturi intr-o lingura de apa ;Calciu,o
tableta dizolvata in apa sau Lactat de calciu,un comprimat a 0,500g.
In caz de soc anafilactic,se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul
medico-sanitar : In primele 5 min.,Calciu gluconic solutie 10%,injectie profund intramuscular
sau intravenos,foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000,profund intramuscular ;
urmat de o injectie de Fenergan(romergan),1 fiola intramuscular profund ; daca socul
continua, injectiile se repeta la 10-15 min.
Dr.I.Buzatu - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au
elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce urmareste :
"Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a
stupinelor cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii,dintre
care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului ;
ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului
amator ; ampla diversificare a utilajului folosit ; diversitatea mare a conditiilor de cules ;
niveluri diferite de pregatire profesionala.
Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca
60
micii apicultori,in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor
liber,de regula duminica.In aceasta idee,lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotul
experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile.Lucrarile s-au executat in
asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi
multietajati(80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare).
Cu ocazia acestor vizite s-au executat : controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor
prin inversarea corpurilor ; indreptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiile
orfane,completarea rezervelor de hrana,tratamente medicamentoase,etc.) ; combaterea
roitului ; hraniri stimulente ; recoltarea si extractia mierii la salcam ;
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral,la
culesul de floarea soarelui ; recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui ;
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernare ;
completarea rezervelor de hrana pentru iarna.
Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi :
V1 - familii cu matci obisnuite,neselectionate.
V2 - familii cu matci selectionate.
V3 - familii cu matci selectionate,la care au fost facute hraniri stimulente.
V4 - familii cu matci selectionate,hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.
Care au fost concluziile :
- intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval
de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului
necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine.
- folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de
tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de
materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.
- administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un
efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de intretinere ; cresterile
inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentru
acoperirea cheltuielilor suplimentare.
- Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii
de albina cu pana la 69% fata de martor(V1),iar productia globala de miere cu
44%,obtinandu-se un venit net superior."
Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel
de amator,in conditiile cand timpul stuparului este limitat.
13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE
Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de albine.Motivele
sunt diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana,hraniri stimulente de primavara sau
sfarsit de vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi
un ghid pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita "tehnologie"
in aceasta directie.Toate informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a
lungul timpului,sub semnatura unor reputati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a
fost verificata in practica si de autorii acestui site,dovedindu-se viabile.

Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor :
apa,mierea,pastura.Mierea reprezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca de la
inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta de
urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,zahar,polen,inlocuitori de
polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.



61
13.1. Siropul de zahar (uz apicol)
Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10
martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in
urmatoarele concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l
sirop de zahar;la 3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la 2/1,adica
2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste
concentratia siropului ,subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si
pentru crescator,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la
concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului
"mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).In
schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor
medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1."

Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul
la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand continutul
pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz
contrar aparand cristalizarea "mierii".
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia
vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai
practica si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul
pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.

Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5
august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat
mai bine).Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele
reusesc sa preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul
urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea cuibului
si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g
sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau
toamna ; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august)
; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.

De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub
nici un motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.Se
administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.

13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)
Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de
zahar.Usor de administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.

Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa
va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca
odata insusita tehnologia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei
cantitati mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele
doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul
rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma
rezultata(la inceput) se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este indepartarea
cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Durata fierberii
este de 15-30 min.,functie de taria focului.
62
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se
introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima,cand
acesta ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in
apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu
trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat
cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un
esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.

De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de
manevrat(amestecat);pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti
amestecul,stergeti permanent peretii vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere si o
oarecare racire,amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza).Daca
serbetul este prea tare ,inglobati cateva picaturi de apa si framantati.In caz de esec,nu
retopiti amestecul mai mult de 3 ori.

Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa
pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o
anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata
reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc si
fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea amestecului
si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita
si paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se
poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se adauga 800 g miere si
se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).Mierea folosita
trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de
pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana
la formarea serbetului.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie
cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.

Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se
poate folosi ca atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de
polen,inlocuitori de polen,acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea serbetului
de zahar ,sau zahar cu miere,este recomandata tot timpul anului,in toate cazurile,cu exceptia
hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se
depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C,impachetat in pungi, sau in recipiente
etanse.

13.3. Pasta de zahar pudra si miere Pasta de zahar pudra si miere Pasta de zahar pudra si miere Pasta de zahar pudra si miere
Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si
administrat este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere
urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii
sanatoase;mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin,de consistenta untului).

Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si
o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa rezulte un
produs de consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este
prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai buna
invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.

63
Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe
folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi
in tot timpul anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se
pot ingloba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala
pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii
sau primaverii.

Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite
Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de
baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita
universala(manuala).Deoarece macinarea este destul de dificila,recomandam procurarea unei
rasnite mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In literatura de specialitate se
recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei merdenele.Din
fericire,pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare,exista in comert zahar pudra
gata preparat,care in ciuda faptului ca este mai scump,elimina"bataile de cap".

Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de consistenta
lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este benefic
albinelor,catre sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor , isma
, musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta
uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa
clocotita in cantitate de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea ca
pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.

Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie
lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa
de hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45
grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa
care fierbe.In rest....nimic mai simplu.

14.BAZA DE DATE
Locatii pentru pastoral in Romania
In aceasta sectiune a site-ului dorim sa demaram un proiect a carei realizare depinde de
dv. apicultorii.O baza de date publica care sa cuprinda locatiile de pastoral din Romania
faciliteaza o mai buna informare a stuparilor.Orice informatie despre un masiv melifer de
interes national,regional sau local este binevenita.
Locatii pentru pastoral la tei (nedescrise) : Calugareni , Ciofliceni , Cascioarele ,
Comana , Lipia Pojdani , Malu Spart , Mihai Bravu , Pustnicu , Snagov , Vanatorii Mici , Baile
Herculane , Barbosu , Berzeasca , Bocsa Montana , Bocsa Romana , Bozovici , Ramna ,
Babadag , Ciucurova , Luncavita , Niculitel , Topolog , Barnova , Ciurea , Dagata , Dumesti ,
Grajduri , Mironeasa
Locatii pentru pastoral la salcam (nedescrise) : Balanoaia , Turbatu , Groasa , Ileana ,
Moldoveni , Dridu , Perisoru , Stefan Voda , Tataru , Mihai Bravu , Rusetu , Insuratei ,
Liscoteanca , Comorova , Negru Voda , Basarabi , Ciuperceni , Poiana Mare , Bailesti , Sadova
, Dabuleni , Rojistea , Celaru , Leu , Gruia , Deveselu , Cervenia , Viisoara , Putineiu , Hanu
Conachi , Liesti , Balanesti , Barcea , Barlad , Carei , Valea lui Mihai , Silindru , Remetea Mica
, Ceacova , Ramnicu Valcea , Curtea de Arges , Ilia ,
Bocsa (jud.Caras Severin)
Bocsa se afla la 22 de km de resedinta judetului Caras Severin , Resita , pe drumul care leaga
aceasta localitate de Timisoara , adica DN 58B.Drumul este practicabil pana in apropierea
padurii ( pana la 100m ) sau chiar in padure!Ca si amplasare se poate merge in doua locatii
mai mari in Bocsa Montana (primul cartier al orasului). Pe directia de intrare dinspre Resita ,
64
se face dreapta si se ajunge langa cabana (pensiune) Stejarul.In aceasta locatie vin anual
aprox. 10-15 pavilioane din zona Hunedoara si e loc de mai multe...A doua locatie se afla pe
acelasi drum la aprox.5 km catre Timisoara in Bocsa Romana.Inainte de ocolul silvic se face
stanga si se merge pana la marginea padurii aprox. 2km. Aici se deplaseaza 25-35 pavilioane
la pastoral anual,tot din zona Hunedoara , Bistrita si Alba...Si aici e loc de mai multe
pavilioane...Teiul se gaseste in masiv si din cate stiu eu , e unul dintre cele mai mari masive
de tei din tara...Va asteptam...

Barnova , Ciurea , Grajduri (jud.IASI)
Aceste localitati se afla in judetul IASI. In preajma lor se gasesc masive intinse de tei,unde se
poate practica un pastoral bun.Padurile cuprind copaci batrani de tei,cu o densitate mare.Sunt
masive de interes regional si local,stupari din toata Moldova,deplasandu-se aici.In anii buni se
obtin 20 kg miere/familie.
Caile de acces sunt bune si distantele relativ mici dintre localitati,faciliteaza deplasarea.

Magura (jud.Bacau) In zona Magura - Bacau se poate face pastoral la salcam
2.Masivul de salcam se afla la iesirea din localitate,la 10-15 km de Bacau.Se intinde pe cativa
km,pe o parte si alta a drumului Bacau - Onesti - Brasov.Carosabilul este foarte bun,locatia se
acceseaza usor.Stupinele se pot amplasa in mici intranduri la marginea soselei.Este un masiv
de salcam destul de bun si este folosit de localnici si stuparii care se intorc de la salcam 1 ,
din sudul Moldovei.Este o zona melifera de interes regional si local.

Foieni , Urziceni , Horea (jud.Satu Mare)
In aceste localitati se gasesc paduri mari de salcam,unde se poate merge in pastoral cu
stupii.Intr-un an cu un regim termic normal se pot obtine 30 de kg miere/familie.Localitatile
Foieni si Urziceni se afla langa orasul Carei.





15. 15. 15. 15.MANAGEMENT ¡N AP¡CULTURA MANAGEMENT ¡N AP¡CULTURA MANAGEMENT ¡N AP¡CULTURA MANAGEMENT ¡N AP¡CULTURA
Multi apicultori doresc sa faca din stuparit o afacere profitabila,care sa le asigure veniturile
necesare unui trai decent.In contextul noilor provocari economice pasul poate fi unul
castigator daca viziunea de ansamblu asupra afacerii este corecta.Un articol aparut intr-un
cotidian strain, cel mai important cotidian financiar din lume, este elocvent.Cititi-l si sigur o sa
aveti de castigat :
FERMA DE FAMILIE CU 12 MILIOANE DE LUCRATOARE ACTIVE
George Tonkin nu vrea sa se retraga,chiar daca lucreaza aproape 100 de ore pe
saptamana si a atins o varsta la care cei mai multi de-abia asteapta sa se odihneasca." Am
impresia ca acum, la 60 de ani , lucrez mai multe ore decat atunci cand am pus pe picioare
aceasta afacere,in urma cu 30 de ani" , , spune Tonkin,care conduce impreuna cu sotia
lui,Margaret,o ferma apicola in Devon(provincie din Anglia).

Familia Tonkin poseda 470 de stupi in cadrul unei zone intinsa pe 35 km de casa lor din
Hatherleigh,langa Okehampton,in care peste 12 milioane de albine lucreaza pentru ei in miez
de vara.Insa problemele economice cu care se confrunta sunt foarte mari: magazinele
universale vand miere de import cupajata mai ieftin decat poate vinde familia Tonkin.Cu toate
acestea,Tonkin manifesta si pastreaza un entuziasm molipsitor.
O alta complicatie o reprezinta vicleanul si periculosul parazit varroa acel acarian
care,neurmarit indeaproape,poate distruge destul de repede o intreaga colonie de
65
albine.Tonkin a incercat sa controleze parazitul cu ulei de menta,un preparat netoxic pe care il
administreaza toamna in sirop,atunci cand albinele nu produc miere."In teorie,uleiul de menta
se amesteca cu feromonul pe care albinele il elimina,deranjand acarienii,care apoi parasesc
gazdele (albinele) ",explica el.
Ocupandu-se de albine,recoltand miere din faguri,ambaland-o,conducand o mica
intreprindere care lucreaza pe baza de comenzi prin posta si ocupandu-se de scripte,toate
acestea depasesc posibilitatile unui singur om.Pentru a-si usura sarcina,in cladirile fermei,care
se afla in imediata apropiere a locuintei familiei Tonkin,lucreaza 3 angajati doar cateva ore pe
zi,iar un al patrulea lucreaza 2 zile pe saptamana,ajutand in special la livrari totodata cautand
si descoperind piete de desfacere.
Margaret Tonkin,o botanista,s-a implicat mai putin in ultimii ani in aceasta afacere dupa ce
a contractat un vertij menier (ameteli),insa continua sa tina contabilitatea.

Activitatea in ferma este in principal munca fizica intensa;putine operatiuni sunt
mecanizate cu exceptia recoltarii mierii din faguri si imbutelierea ei.Multe din procesele
menite sa adauge valoare cum ar fi prezentarea mierii in recipiente din ceramica sau portelan
iau timp.Etichetele trebuie legate cu un snur decorativ auriu,capacele trebuie fixate
(etanseizate)strans cu ceara pentru a nu patrunde deloc aerul.Tonkin face si lumanari din
ceara de albine,crema de lustruit mobila sau parchetul si cateva tipuri de preparate
cosmetice.
In timpul unei saptamani obisnuite,Tonkin va controla stupii in 28 de amplasamente
(vetre) pentru a se asigura ca albinele sunt in buna stare.El isi petrece numeroase zile pe
drum intr-o furgoneta,livrand miere si celelalte produse derivate,inclusiv sapun-in compozitia
acestuia folosindu-se ceara sa de albine,-fiind insa produs de o intreprindere specializata. El
deserveste o zona de la sudul liniei dintre Bristol si Londra,incluzand si livrarea catre firma
Fortunum & Mason si Selfritges.*/
In tot cursul anului,el este nevoit sa indeplineasca o varietate de sarcini care ii ocupa
timpul,cum ar fi:intretinerea stupilor,verificarea igienei lor,a starii de sanatate si a matcilor de
reproductie pentru a-si mentine efectivul de albine.Nici una dintre matci nu este mai batrana
de 2 ani.

In anul trecut,cifra de afaceri a fost de 71000 lire sterline.Din aceasta,el a realizat un
profit de 14500 lire sterline.Transportul a costat 6000 lire sterline.Cele doua furgonete au
efectuat un numar considerabil de kilometri:una a facut 74000 km in ultimile 18 luni,iar
cealalta 24000 km in anul trecut.
Alte cheltuieli au inclus 22000 lire sterline pentru vasele de ceramica sau portelan in care
se vinde mierea,in special in magazinele care comercializeaza cadouri,delicatese si produse
ale Trustului National**/.Cel mai scump borcan (ambalaj) costa 6 lire sterline,cel mai ieftin 1
lira.Tonkin este mahnit de faptul ca unii clienti de-ai sai vand borcane Portmeirion mai scump
decat aceleasi borcane pe care el le umple cu miere.El are un contract comercial limitat cu
hoteluri carora le vinde miere in containere (ambalaje) individuale din plastic si mai vinde
produsul in borcane de sticla cu capacitatea de 453 g (un pound) la detailisti cu 2 lire.
"Nu sunt prea interesat sa vand magazinelor universale pentru ca nu vreau sa afectez
relatiile comerciale cu clientii mei existenti",afirma el."Magazinele universale ma fac sa reduc
pretul,ceea ce devine neeconomic sa le vand lor si ar face ca ceilalti clienti ai nostri sa nu ne
mai cumpere produsele".
"Daca am vinde in vrac am da faliment.Cei care ar cumpara in vrac ar plati intre 50 de
peni si o lira sterlina 453 g (un pound) de miere,in functie de recolta anilor respectivi.Daca
am produce 10 t,am primi pentru aceasta cantitate numai 22400 lire,calculand la o lira 453 g
de miere".Intr-un an ei au recoltat numai o tona si jumatate de miere;intr-un an bun, recolta
poate ajunge la 20 de tone.Anul trecut au realizat 7 tone.

Dintr-un an slab,cand vara este racoroasa si umeda,cum a fost in acest an,el a trebuit sa-
66
si hraneasca albinele cu sirop de zahar pentru a putea sa supravietuiasca.El cumpara zahar in
vrac de la fabricile de zahar."Este probabil mai ieftin sa cumpar zahar de la magazinele
universale,care il vand in pierdere,insa abia pot sa cumpar o tona de zahar de la Tesco",
spune Tonkin.El plateste aproape 700 de lire pentru o tona (de zahar) prin intermediul unui
broker,chiar daca acesta in piata bunurilor de consum costa circa 270 lire.Intr-un an bun el
poate cumpara o tona,dar intr-un an slab poate cumpara 10 tone.
Cea mai mare parte a zaharului este data albinelor toamna sau la inceputul primaverii
daca nectarul este intr-o cantitate mica."Uneori,toamna,un stup poate consuma (prelucra si
depozita) pana la 9 litri de sirop in 12 ore",explica el,"desi aceasta hrana poate scoate stupul
(albinele) din iarna".
"Am avut unii ani ingrozitori,cand a trebuit sa rationalizam livrarile.Doar recent avem
surplusuri care ne-au permis sa mentinem livrarile constante.Piata,insa,nu este deloc
dinamica.Oamenii mananca in zilele noastre alimente mai picante si nu mai servesc ceaiul
traditional de la ora cinci."
Tonkin plateste fermierilor pe teritoriul carora se afla stupii sai o chirie anuala de 55 kg de
miere.Trei saptamani,primavara,el duce 60 de stupi in Somerset,intr-o livada de meri de 60
de hectare,unde fermierul ii plateste 20 de lire pentru fiecare stup ce asigura polenizarea
pomilor.

Tonkin,care a studiat agronomia la Aberystwyth,a invatat apicultura lucrand 5 ani la un
apicultor din Oxfordshire unde a intalnit-o pe Margaret cu care s-a si casatorit.Cuplul s-a
mutat in Tara Galilor in 1966 pentru a fi aproape de Newcastle Emlyn,unde un apicultor cu
200 de stupi ii propusese sa-i devina partener."Am refuzat.Insa apicultorul mi-a spus atunci:
cel mai bun lucru pe care pot sa-l fac ar fi sa-ti vand albinele.Imi amintesc ca mi le-a vandut
extraordinar de ieftin-cam 600 lire sterline.Pentru ca sa incep,am imprumutat de la tatal meu
2000 de lire,care in cele din urma s-au dovedit a fi un cadou.".
Impreuna cu sotia,in 1968 s-a mutat la Hatherleigh dand fermei denumirea de Vivian's
Honey Farm,dupa unul din numele lui.Nu a contractat nici odata vreun imprumut si nu si-a
depasit niciodata contul din banca."Bancile doresc sa ne imprumute bani",spune
Margaret."Dar noi preferam sa nu fim datori.Bancile obisnuiau sa ne ia un comision de 70 de
peni pentru fiecare cec pe care il introduceam;insa,deoarece aveam atat de multe cecuri in
valori mici,am negociat cu banca un aranjament ca sa platim cu mai multe cecuri odata
pentru 70 de peni".

Tonkin accepta ideea ca ei nu vor fi niciodata bogati si ca orele multe de munca sunt
datorate faptului ca sunt proprii lor slujbasi."Cand ne vom retrage va trebui sa ne bazam pe
ceea ce am agonisit pentru noi insine",afirma el."Si de aceea am cotizat ca membri ai mai
multor tipuri de case de pensii,ceea ce ne va ajuta sa ne descurcam"
67


topitor ram întreag



You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->