Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fundaţia Cultural-Ştiinţifică
HYPERION
Institutul Românde Studii Transdisciplinare şi Cercetări
în domeniul Ştiinţei Universale
PSIHOPEDAGOGIA
CERCETĂRII TRANSDISCIPLINARE
ARGONAUT
2003
Seria
FILOSOFIE · SOCIOLOGIE · PSIHOLOGIE
Coordonator: dr. Emil POP
Referenţi ştiinţifici:
ISBN 973-9350-86-0
Editura ARGONAUT
Cluj-Napoca
Tel./Fax: 0264-425626
e-mail: valiorga@yahoo.com
CUPRINS
Anexe
Anexa I:
1. Lista frazelor stimulative pentru creativitate
2. Lista iterogativă
3. Lista frazelor inhibatorii
4. Lista expresiilor ucigaşe
Anexa II: Teste de evaluare
1. Cunoaşterea potenţialului creativ
2. Determinarea vîrstei creativităţii
3. Autoevaluarea “poziţiei de viaţă”
4. Dezirabilitatea socială
Anexa III: Curriculum Vitae – formular special pentru recunoaşterea potenţialului creativ
Bibliografie
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
PREFAŢĂ
- Friedrich W. Nietzsche -
-9-
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL I
CONDIŢIA GENERALĂ A CERCETĂTORULUI
- 10 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
are mai puţine păreri preconcepute şi mintea lui rămâne liberă şi flexibilă.
Desigur, nu oricine poate fi încadrat într-una dintre aceste două clase
extreme, dar este limpede că cei care se apropie de tipul pasiv nu sunt făcuţi
pentru cercetare.
Oricare ar fi calităţile intelectuale concrete cerute, opinia generală
este că nu oricine poate să ia asupră-şi în mod eficient munca de cercetare,
tot aşa cum nu fiecare are talentul de a compune muzică. Desigur, a constata
lipsa acestor aptitudini speciale la o anumită persoană nu înseamnă a arunca
o umbră asupra inteligenţei respectivului sau a pune în discuţie aptitudinile
sale pentru alte domenii.
“Bărbatul sau femeia cu o minte aptă pentru cercetare - arăta W.
Beveridge – sunt fascinaţi de provocarea pe care o reprezintă lucrurile încă
neexplicate şi pentru ei a-şi exercita inteligenţa căutând soluţii este o
adevărată desfătare. Este o formă de manifestare a unui fenomen pe care-l
întâlnim adesea – plăcerea de a rezolva probleme – chiar când nu e vorba de
a obţine recompense, aşa cum ne-o arată popularitatea jocurilor de cuvinte
încrucişate şi a romanelor poliţiste. Întâmplător, lui Paul Ehrlich îi plăceau
misterele romanelor poliţiste. Atracţia pentru o anumită ramură a ştiinţei îşi
are uneori izvorul în frumuseţea intrinsecă a materialului sau a tehnicii
folosite. Naturaliştii şi, de exemplu zoologii, sunt adeseori atraşi de studierea
unui anumit grup de animale fiindcă le place înfăţişarea acestora şi s-ar putea
ca şi unui bacteriolog să-i placă folosirea unei anumite tehnici pentru că ea
face să-i vibreze sensibilitatea estetică. Este foarte posibil ca pasiunea
extraordinară a lui Enrlich pentru culorile vii (se spune că nutrea, pentru ele,
o plăcere extatică) să-i fi trezit interesul pentru coloranţi şi astfel să fi
determinat orientarea operei sale.”
- 12 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
mult încă, şi pentru colegi aceasta este într-o anumită măsură un stimul şi în
acest fel o descoperire creează condiţii mai propice pentru descoperirile
ulterioare. Dar, din păcate, lucrurile nu se petrec întotdeana astfel. Prea
adesea bucuria noastră este de scurtă durată şi se dovedeşte a fi prematură.
Depresiunea care urmează poate să fie adâncă şi atunci un coleg poate să ne
ajute manifestând înţelegere şi încurajare.
“A lua lucrurile aşa cum sunt, fără a se simţi învins – arăta W.I.
Beveridge – este una din lecţiile aspre pe care trebuie să le înveţe tânărul om de
ştiinţă”.
Din nefericire, cercetarea comportă mai multe eşecuri decât succese
şi savantul se găseşte mai adesea în faţa a ceea ce se pare a fi o barieră de
netrecut decât în faţa unor succese. Numai cei care au căutat ştiu cât de rar şi
de greu se găsesc acele mici diamante ale adevărului care, odată dezgropate
şi şlefuite, vor rezista, solide, strălucitoare. Lordul Kelvin scria:
„Există un cuvânt care caracterizează cele mai încordate dintre
eforturile pe care le-am făcut cu perseverenţă timp de 55 de ani pentru
progresul ştiinţei: acest cuvânt este eşecul“.
Michael Faraday spunea că în cele mai fericite cazuri mai puţin de
una dintre zece speranţe sau concluzii preliminare se realizează. Când cineva
se simte descurajat, poate să găsească o oarecare consolare în experienţa
acelor mari oameni de ştiinţă. Este bine ca tânărul om de ştiinţă să-şi dea
seama din vreme că roadele cercetării nu se dobândesc uşor şi că, dacă vrea
să reuşească va avea nevoie de curaj şi răbdare.
Unele comentarii asupra aspectelor personale ale cercetării ar putea
ajuta pe tinerii care doresc să abordeze cariera ştiinţifică.
Citind cele trei cărţi din seria dedicată de noi cercetării
transdisciplinare (“Fundamentele….”, “Managementul….” şi respectiv
- 15 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
există un motiv serios de entuziasm sau dacă sunt şanse ca acest sentiment să
se dezumfle, lăsând în urma sa acea stare de demobilizare care face foarte
anevoioasă renaşterea interesului pierdut pentru subiectul respectiv.”
Un mijloc de a ne susţine interesul pentru un subiect este de a
împărtăşi şi altora motivele acestuia. Acesta ajută să ne temperăm şi să ne
abţinem de la accesele de entuziasm nemotivat. Tinerii sunt în special
înclinaţi să se înflăcăreze de propriile lor idei şi să le pună în aplicare fără
suficientă examinare critică. Entuziasmul este desigur un stimulent dintre
cele mai valoroase, dar, ca multe alte stimulente, trebuie folosit cu măsură,
cu o înţelegere clară a tuturor consecinţelor posibile.
Dacă un tânăr cercetător reuşeşte, într-un an sau doi, de specializare,
să-şi stabilească o linie fecundă de cercetare, e cât se poate de bine pentru el
să o urmăreasçă în exclusivitate, dar este mai înţelept să dobândească o
rezervă de experienţă ceva mai amplă înainte de a-şi consacra tot timpul unui
singur domeniu. Acealaşi lucru este bun şi pentru locul său de muncă: dacă
are norocul să-şi găsească tovarăşi şi condiţii de activitate care să-i permită
să realizeze progrese de care să fie el însuşi satisfăcut, e bine, - dar, adeseori,
mai ales când cercetătorul simte că devine un rutinat, o schimbare de poziţie
este foarte utilă, ţinând seama de puternicul rol stimulator pe care-l pot avea
pentru el contacte intelectuale şi domenii ştiinţifice noi. Se prea poate ca la
fiecare 3 sau 5 ani, un cercetător care n-a depăşit 40 de ani să trebuie să-şi
reexamineze poziţia din acest punct de vedere. De multe ori o schimbare a
temelor de cercetare se dovedeşte de asemenea folositoare, căci perseverarea
prea îndelungată în aceeaşi temă poate duce la sterilitate intelectuală.
Este adeseori greu şi nici nu e de dorit pentru oamenii de ştiinţă mai
vârstnici să-şi schimbe locul de muncă; pentru aceştia un an de concediu la
6–7 ani de muncă oferă posibilitatea unei aerisiri a climatului intelectual. O
- 21 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 22 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL II
FUNCŢIILE CERCETĂTORULUI TRANSDISCIPLINAR
- 23 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
de aplicarea lor practică, în serviciul omului. Mai ales omul – realitate prin
excelenţă dialectică – nu poate fi corect înţeles, ajutat, îndrumat, dacă nu
„depăşim dialectic“ studiul diferitelor sale aspecte, într-o sinteză
antropologică superioară: cu cât mai înaltă, cu atât mai corespunzătoare
fenomenului-om. Nu ne trebuie numai cunoştinţe, ci şi cunoaştere; omul
trebuie să înceteze sa fie acea „fiinţă necunoscută“ despre care vorbea Al.
Carrel, şi acea „fiinţă pseudo-cunoscuţă“ pe care ne-o prezintă diferite
curente de gândire unilaterale. Aceasta se poate realiza valorificând în mod
adecvat moştenirea ştiinţifică şi filozofică a trecutului (pe care o pierdem
adesea din vedere, hipnotizaţi de productivitatea prezentului) şi completând-
o cu cercetări bazate pe tehnicitatea şi metodologia actuală. Dacă „omul este
obiectul cel mai natural de studiu, pentru om“, contactul ştiinţific cu omul
trebuie să se fundamenteze pe o necesară polivalenţă. Este necesar să
realizăm, aşadar, şi o specializare în polivalenţă…”
Oricât de importante ar fi cercetările referitoare la coagularea
sângelui sau la autofrânarea navelor cosmice, să ne ferim a pierde din vedere
omenescul din om şi omenescul din omenire. Psihologia, sociologia,
filozofia, etica se cer dezvoltate amplu, alături de biologia specific umană,
de economia politică, de istorie. Toate aceste ramuri ştiinţifice se cer
restructurate, într-un demers transdisciplinar; reînsufleţite prin contactul
strâns cu problemele practice (care nu sunt, desigur, numai probleme ale
producţiei materiale). Ne-am convins că progrsul este „anxiogen“, creator de
nelinişte şi spaimă, deoarece omul însuşi a rămas periculos (prin
iraţionalitate, prin ignoranţă, prin egoism etc.), deoarece omul s-a înstrăinat
de sine; deoarece – asemenea Ucenicului vrăjitor – nu mai poate stăpâni
puterile pe care le dezlănţuie. Tocmai pentru că primatul rămâne al
politicului şi al moralei, acestea trebuie să se sprijine pe un complex de
- 25 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
4. Funcţia de pedagog
- 30 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
lucrurilor şi, acolo unde nu reuşim să le aflăm adevăratul Nume le dăm noi
un nume şi-un rost, le trasăm noi o Lege de viaţă şi de manifestare.
Pentru că, să ne amintim, o dată cu Raymond Ruyer, că „Timpul
Cosmic nu e o simplă funcţionare, ci o mare Acţiune înzestrată cu sens, cu
embriogeneză care dă formă, mai întâi, materialelor necesare desfăşurărilor
viitoare, la care chiar hazardurile vor fi canalizate şi utilizate şi în care,
fiinţele desprinse din Marea Fiinţă vor părea să înveţe, bîguind, Limbajul ce,
în realitate, le vorbeşte pe ele de la începutul Începuturilor“.
Singura creaţie autentică a Fiinţei Umane, este Omul însuşi, omul ca
punte peste Abisul Transformării proprii, ca funie de legătură între Cer şi
Pământ, omul ca spirit din Spiritul Vieţii. Fiindcă „în lumea Naturii totul
este prin natură, dar în lumea spiritului nimeni şi nimic nu e de la natură, ci e
în întregime ceea ce devine prin opera sa proprie; şi nimic este întrucât ar fi
deja făcut ci totul e veşnic de înfaptuit. Iar tot ceea ce s-a înţeles, nu e nimic
faţă de ceea ce se vrea a se înţelege, dar nu s-a înţele încă. Şi tot astfel
meritele faptelor cele mai frumoase pe care le-am săvârşit, nu scad nici
măcar un fir de păr din suma datoriilor ce le avem încă de îndeplinit şi a
căror realizare va consta întreaga valoare a conduitei noastre, datorită căreia
vom continua să contăm ca fiinţe spirituale. Căci memoria care nu se
înnoieşte, care nu creează «ex nuovo», nu are nimic, absolut nimic a-şi
aminti, iar de aceea omul este om numai pentru că şi în măsura în care se
face pe sine om.“ (Giovani Gentile)
Aşa cum s-a arătat (Moraru, Stănciulescu, Moisescu, Dragănescu),
creativitatea reprezintă capacitatea specifică spiritului uman de a reorganiza
elementul lumii, prin transcenderea informaţiei şi modelarea ideilor într-un
ansamblu compoziţional de integrare a segmentelor afectiv–aptitudinal şi
orientiv–atitudinal într-un produs nou, cu o nouă configuraţie a sensurilor,
- 31 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 32 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL III
FACTORII DE PERSONALITATE
AI CERCETĂTORULUI TRANSDISCIPLINAR
A. VIZIUNEA TRANSDISCIPLINARĂ
- 34 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
fiinţe umane (fiind în situaţia şcolarului care face tot ce i se spune atât timp
cât i se dictează, dar de îndată ce rămâne singur nici nu ştie, nici nu poate,
fiindcă nu a constuit nimic în sine, ci a primi totul de-a gata, din afară),
cercetătorul transdisciplinar este acea fiinţă umană aflată în avangarda
societăţii, care caută şi dscoperă prin efort propriu, nu un sens, ci însuşi
Sensul/Rostul lucrurilor, îl înţelege, îl crede, îl urmează – şi mai mult îl
transformă în stare de spirit accesibilă tuturor celor cărora li se adresează:
celor ce mâine vor parcurge rând pe rând şi cu toţii, acelaşi drum pe care
astăzi, calăuza l-a deschis spre orizontul devenirii.
Această imensă responsabilitate, precum şi capacitatea de a rămâne
mereu pe traseul acestei viziuni – veritabilă Cale de Mijloc – implică din
partea fiinţei cercetătorului o pregătire cu adevărat demnă atât de libertatea şi
supleţea filosofului, cât şi de pioşenia şi profunzimea sacră a preotului. Iar
această stare de vibraţie existenţială în echilibru armonic şi sinergic cu
întreaga realitate înconjurătoare, încadrată în marea Procesiune a Ordinii
Cosmice, nu poate fi obţinută altfel decât prin continua raportare la legile şi
valorile universale ce pot fi recunoscute numai la nivelul Conştiinţei. Căci ea
este, aşa cum o definea Rousseau, „instinctul divin, nemuritor şi glasul
ceresc, călăuza sigură a fiinţei noastre ignorante şi mărginite, dar inteligente
şi libere, judecătorul infailibil al binelui şi răului, care îl face pe om asemeni
lui Dumnezeu“ – „părtaş la edificarea armoniei universale a întregii creaţii“
(A. Munteanu). „Fără ea – ne spune Rousseau în continuare, nu am simţi
nimic altceva decât tristul privilegiu de a rătăci din eroare în eroare cu
ajutorul unui intelect lipsit de norme şi al unei raţiuni lipsite de principii.“
- 36 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
C. TRĂSĂTURILE DE CARACTER
- 38 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Iar pentru a putea împlini această misiune dificilă, pentru a avea tăria
şi forţa necesare înălţării la aceste standarde precum şi învingerii
dificultăţilor, dorinţa / voinţa / chemarea interioară spre slujirea progresului
omului şi societăţii, sunt fără doar şi poate cele mai importante dintre
trăsăturile de caracter ale cercetătorului transdisciplinar, pe care deşi le are
din naştere, trebuie totuşi recunoscute, modelate, sporite şi menţinute la cele
mai înalte nivele posibile, pe toată durata vieţii.
ceea ce rămânea încă să fie cunoscut. Către sfârşitul vieţii, Pasteur spunea:
„mi-am irosit viaţa“, gândindu-se la lucrările pe care le-ar fi putut face cu
mai mult folos. Se spune că, puţin timp înainte de a muri, Newton afirma:
„Nu ştiu ce par lumii, dar mie însumi îmi par ca un băiat care se joacă la
malul mării, amuzându-se cu una sau cu alta şi găsind, din când în când, câte
o pietricică mai arătoasă decât cele obişnuite, în timp ce marele ocean al
adevărului zace nedezvăluit în faţa mea”.
De aceea modestia este a doua sa natură. Tot ceea ce el decoperă, ori
pune în lucru, sunt pasaje, acte dintr-un scenariu cosmic ce s-a derulat
dintotdeauna şi va continua după aceleaşi reguli. Ca actor îi revine sarcina de
a-şi interpreta rolul; aşa cum ne amintea Epictet, cu secole în urmă: „Adu-ţi
aminte că eşti interpretul rolului dorit de maestru. Dacă este scurt, ca pe unul
scurt, dacă este lung ca pe unul lung. Dacă doreşte să joci rolul unui cerşetor,
joacă-l şi pe acesta aşa încât să pară cât mai natural.Dacă vrea să joci rolul
unui şchiop, al unui magistrat sau al unui simplu particular fă la fel.Căci
datoria ta este să interpretezi rolul ce ţi s-a dat intr-o prezentare cât mai
potrivită, dar aleagă acest rol stă în puterea altuia.”
Recunoaşterea limitelor este succedată îndeaproape de dorinţa
absolut necesară de a le depăşi. Prin definiţie cercetătorul este cel ce doboară
limitele, cel ce transcende orizontuirile; şi ca orice explorator autentic,
pentru a putea păşi dincolo de vreo graniţă exterioară, trebuie, în primul
rând, să doboare limitele sale interne.Trebuie să parcurgă procesul
dezvoltării personale echivalent metamorfozei fluturelui din omidă. Căci aşa
cum ne amintea Nietzsche: „am parcurs drumul de la vierme la supraom, dar
a rămas încă atâta vierme în noi“. Cercetătorul transdisciplinar este primul
chemat să-şi deschidă aripile spiritului nu pentru el, ci pentru misiunea sa,
- 42 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 47 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
capăt. Ostwald spune că tipul clasicist este prost dascăl şi nu poate să facă
nimic înaintea altora, în timp ce romanticul îşi xpune cu uşurinţă ideile şi are
o enormă influenţă asupra studenţilor săi. El poate creşte câţiva studenţi
remarcabili, dar uneori dăunează originalităţii lor. Pe de altă parte, aşa cum
semnalează Hadamard, minţile foarte intuitive pot fi foarte obscure. Kenneth
Mees consideră că descoperirea ştiinţifico- practică şi tehnologia comportă
trei metode diferite de lucru: a) sinteza teoretică, b) observaţia şi
experimental, c) invenţia. Rareori se întâmplă, spunea el, ca vreun om să
exceleze în mai mult decât una dintre aceste activităţi, fiindcă fiecare dintre
ele necesită un tip de intelect diferit.
Tipul sistematic de om de ştiinţă este probabil mai potrivit pentru
cercetătorii care dezvoltă şi continuă ceea ce au făcut alţii, iar tipul
speculativ pentru cercetătorii exploratori; primul este mai potrivit pentru
munca în colectiv, în echipă, iar ultimul, fie pentru munca individuală, fie
pentru cea de conducător de echipă. Dr. E. L. Taylor descrie organizarea
unei mari întreprinderi comerciale de cercetare care foloseşte oameni de tip
speculativ, care jonglează cu ideilor lor, dar îndată ce dau peste ceva care
promite să fie de valoare, acest ceva este luat cu totul din mâinile lor şi
transferat cercetătorului de tip sistematic pentru a fi verificat şi dezvoltat
până la capăt.
Tipurile speculativ şi sistematic reprezintă, totuşi, extreme şi
probabil că cei mai mulţi oameni de ştiinţă îmbină anumite însuşiri ale
ambelor categorii. Studentul poate să îşi descopere înclinări naturale către un
tip sau altul: Bancroft consideră că adeseori un tip nu poate fi convertit în
celălalt. Probabil că cel mai bine este pentru fiecare să-şi urmeze înclinările
naturale şi ne-am putea întreba dacă nu cumva mulţi oameni de ştiinţă au
fost influenţaţi negativ de către profesorul în a cărui rază de acţiune s-a
- 49 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 51 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 56 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
• Inteligenţa superioară;
• Persistenţă, perseverenţă, tenacitate. Am văzut că uneori
tenacitatea e mai valoroasă ca perspicacitatea;
• Înclinaţia de a munci din greu; capacitatea de travaliu, de efort;
- 58 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 59 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 60 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
ştiinţă „ideal“ – sau aşa cum a fost idealizat de către ceilalţi oameni – ajunge
la demnitate închinându-şi viaţa căutării şi slujirii adevărului, urmând
neabătut drumul progresului, fiind oricând dispus la jertfe în numele ţintei pe
care o urmăreşte, consumându-se în lupta cu ignoranţa şi cu necunoscutul. În
acest destin caracteristic, omul de ştiinţă, cercetătorul, este pătruns de
conştiinţa necesităţii obiective a eforturilor şi a renunţărilor sale. Ceea ce
face excelenţa activităţii ştiinţifice este, mai ales, faptul că ştiinţa nu
tolerează minciuna, mistificarea, falsificarea, improvizaţie, superficialitatea.
Activitatea ştiinţifică uneşte consecvenţa logică cu cea morală. Strâns legat
de nevoie materiale şi spirituale ale societăţii, fiecare pas înainte al ştiinţei
are implicaţii etice.
Tocmai pentru că activitatea ştiinţifică se fundamentează pe
respectul adevărului şi cere un climat de libertate şi contribuie ea însăşi la
libertatea materială şi spirituală a omenirii, pretindem omului de ştiinţă să fie
cât mai aproape de idealul moral, (aşa cum s-a arătat mai sus) cât mai egal
cu sine însuşi, cât mai curajos, mai sincer şi mai cinstit: cu un cuvânt – cât
mai demn.
Desigur, nu orice om care lucrează în câmpul ştiinţei este un om de
ştiinţă în adevăratul înţeles al acestui termen. Aşa cum arăta V.Săhleanu,
“astăzi activitatea ştiinţifică s-a profesionalizat, este o ocupaţie mai deseori
decât o preocupare, poate fi o carieră tehnică şi nu numai un sacerdoţiu. Dar,
odată cuprins în orbita cercetării ştiinţifice, orice om este obligat să respecte
valorile morale intrinseci, constitutive, ale căutării adevărului – şi se
contaminează de măreţia cinstei. Mai mult, abaterile sale de la linia
demnităţii riscă să fie atent depistate şi sever reprobate, mult mai aspru
judecate decât faptele altor profesionişti”.
- 63 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 64 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL IV
DEONTOLOGIA CERCETĂRII TRANSDISCIPLINARE
- 70 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 72 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 73 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
„Mi-e prieten Platon, dar mai bun prieten adevărul, afirma Aristotel,
arătând în acest fel că lumea principiilor transcende valoarea raporturilor
interumane.”
„S-a spus că adevărul sălăşluieşte înăuntrul omului. Ceea ce este
adevărat nu doar în sensul celor afirmate, anume că omul numai în sine
însuşi poate găsi advărul la care aspiră sufletul său, ci şi într-un alt sens, care
e doar consecinţă a celui dintâi: că adică, adevărul omului este lăuntric şi că
numai privind în acest înăuntru se poate cunoaşte adevărataa natură
omenească. Iar celui ce n-ar voi să accepte conceptul filosofic implicit în
acea zicere – deoarece atâţia sunt care, dimpotrivă, convinşi fiind că
adevărul ar fi în afara omului, şi că acesta, când îl caută, trebuie să se
îndrepte mai degrabă spre studiul naturii pe care o vede în jurul său şi o
simte deosebită de sine – e lesne să-i demonstrăm o altă propoziţie, care are
de fapt o intrinsecă înrudire cu cea amintită la început: că adică, în interiorul
omului este nu numai adevărul omului, ci adevărul tuturor
lucrurilor.“(Giovani Gentile)
„Dacă ne-am obişnuit cu ideea că gândirea nu se pronunţă asupra
realităţii când e vorba de problemele esenţiale – arată în completare Rudolf
Steiner – dacă ne-am dat osteneala de a nu vedea în ea decât o educatoare în
- 74 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 78 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Astfel încât “din păcate prea puţini dintre oameni cunosc stadiul de
OM, în care ar trebui să se împletească în mod fericit urzeala metafizică în
bătătura pozitivistă. În foarte puţine situaţii se petece această mirabilă
evoluţie, în majoritatea cazurilor fondul general al existenţei umane fiind cel
de mohorală acră.” (Mihai Şerban)
Pentru că “libertatea nu înseamnă nici înălţare nici cădere – explică
în continuare Traian Stănciulescu – ci înseamnă că omul intră într-o sferă
unde e posibilă atât înălţarea, cât şi căderea. Înălţarea merge pe linia
închegării şi desăvârşirii unei comunităţi pe care am numit-o morală; căderea
însă, este urmarea împotrivirii omului de a accepta ordinea morală şi a trufiei
sale ce-l îndamnă să se proclame suveran şi liber de orice obligaţie faţă de
semenii săi şi faţă de Creatorul lui.
Şi tocmai de aceea „un om care crede în existenţa unei ordini
universale dacă observă tulburarea unei ordini parţiale [la nivelul societăţii
sau a vieţii sale individuale], va căuta să restabilească ordinea parţială în
conformitate cu principiile ordinii universale. El nu va fi filosof – căci
filosofia se naşte din îndoiala în existenţa unei ordini şi năzuinţa ei de a o
construi – ci reformator, pentru care principiile ordinii universale sunt bine
stabilite, deci programul său de acţiune e fixat de la început în temeiul
acestor principii.”(Idem)
Iată de ce, o dată cu recunoşterea acestei ordini universale, nu mai
rîmâne decât un singur lucru de înfăptuit: „să schimbăm lucrurile cum se
cere şi să uităm cum le-am fixat mai înainte.“ (Ulm Spineanu)
- 79 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
neputinţei proprii, şi vede acolo stolurile unor păsări mult mai puternice
decât noi, care se străduiesc căte punctul pe care îl urmăream şi noi şi unde
nu este mare, mare şi iarăşi mare. Unde voim noi să ajungem? Vrem noi să
trecem marea? Und ne duce această pasiune puternică, şi care ne este mai
scumpă decât orice pasiune? De ce tocmai în direcţia aceasta în care până
acum au apus toţi sorii omenirii? Ni se va spune şi nouă odată că, tot mai
mult cârmind spre Vest, credeam că vom descoperi o Indie necunoscută –
dar că soarta noastră a fost să fim învinşi de Infinit? sau, fraţii mei, sau?…”
Căci „omul începe de la înţelesul înfrângerii – arăta Noica. Nu şi-a
dorit-o, a făcut totul ca s-o evite, dar îi vede binefacerea, bogăţia, rodnicia în
ceasul când cade.“
Fiindcă aşa e sufletul omului: „ se bucură şi se înviorează mai mult
prin înaintarea în lucruri mărunte, decât prin baterea pe loc în lucruri mari. În
ce constă până la urmă fericirea? Nicidecum în a beneficia din plin de ce
este: (bani, valori, cultură), ci în a face posibil ce nu este, ce nu e încă. Până
şi biologic e aşa: copilul. Dar spiritual este numai aşa: scrii pentru cititorul
care nu s-a născut încă, te cultivi pentru a obţine alt înţeles şi un gând nou,
trăieşti sub fascinaţia lui ceea ce stă să vină.“ (Noica)
Iată de ce trebuie păstrat mereu în minte îndemnul aceluiaşi Educator
de oameni, citat mai sus: “nu uita – spunea el – că Dumnezeu te-a trimis pe lume
să-l înlocuieşti, să dai sensuri, să creezi, să duci începutul său înainte.”
Fiindcă ceea ce contează cu adevărat astăzi, “nu este diferenţa
dintre cei care cred şi cei care nu cred, ci deosebirea dintre cei preocupaţi şi
cei indiferenţi. (Abatele Pire)
- 81 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 87 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
“Munca sperie – arăta Michelangelo. Dacă oamenii ar şti cât de greu mi-
am dobândit măiestria, ar avea un sentiment de respingere faţă de operele mele.
- 88 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 90 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 91 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL V
PREGĂTIREA PROFESIONALĂ
A CERCETĂTORULUI TRANSDISCIPLINAR
gândire şi cea mai mare parte a aconţinutului gândirii; viaţa lui este posibilă
prin munca şi realizările multor milioane de oameni din trecut şi din prezent
care sunt cuprinşi cu toţii sub cuvântul „societate“.“
Pentru a putea ieşi din şabloanele sociale şi a dobândi libertatea
spiritului, cercetătorul are cu prisosinţă nevoie de şcoală, de un sistem care să
îi descopere orizonturile dezvoltării personale, şi să fie în măsură a-i pune la
îndemână instrumentele necesare procesului de transformare prin educaţie.
Fiindcă „cel care se înfăţişează numai aşa cum este el, trebuie să aibă merite
peste măsură de mari, după cum o piatră preţioasă trebuie să fie cu adevărat
splendidă pentru a fi montată fără altă podoabă. Firea omului – ne aminteşte în
continuare Francis Bacon, produce fie plante bune, fie buruieni; de aceea,
trebuie ca, la timpul potrivit, pe unele să le cultivăm iar pe celelalte să le
stârpim. Cultura, în schimb, perfecţionează natura iar studiile îşi pun pecetea
asupra caracterului“. Însă aceasta „numai şcoala o poate face, metodele şcolii,
disciplina şcolii; un om singur este mult prea leneş. El va face foarte mult fără
intensitatea necesară , sau nu va face nimic, imaginându-şi în acelaşi timp că
face ceva; va lucra cu intensitate la ceva care nu necesită intensitate şi va lăsa
să treacă monentele când intensitatea este imperativ necesară. Apoi se cruţă pe
sine. Se teme sa nu faca ceva neplăcut. El nu va atinge niciodată intensitatea
necesară prin sine însuşi. Încearcaă să-şi realizeze sarcina în cel mai uşor mod
posibil. Acesta nu este lucru cu sine. În lucrul cu sine contează numai
supraeforturile(subl. aut), dincolo de ce este normal, dincolo de ce este
necesar;eforturile obişnuite nu contează.” (P.D. Ouspensky)
Dar şcoala de pregătire a cercetătorului transdisciplinar nu este una
comună, ci aşa cum arăta Iorga, ea „trebuie să îl înveţe să fie propriul sau
dascăl: cel mai bun şi cel mai aspru“. Iar un adevărat dascăl, ne spune tot
Iorga, „este acela care e gata oricând să înveţe şi are oricând despre ce să
- 93 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 94 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 96 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
lor proprii. Libertatea adevărată – pentru care un profesor îşi formează elevii –
n-a fost atinsă decât atunci când ei au devenit capabili să creeze.
Astfel încât datoria fiecăriu savant, mâine mai mult decât azi, nu e
de a fi un vulgarizator care se face că explică ignoranţilor noţiunile pe care ei
nu le înţeleg, ci de a se înţelege pe sine, de a fi pe deplin conştient de sensul
acţiunii sale şi de a se situa pe făgaşul civilizaţiei şi al culturii.”
„Iar oamenii – continuă Ulm Spineanu – fiecare în parte, trebuie să
vegheze singuri, în mod continuu. Să-şi descopere frica şi credinţa. Oamenii
sunt învăţătorii unii altora, şi de aceea devenirea impersonală este o virtute
ce se trage din aceea că fiecare om are să înveţe pe celălalt.
Cât de repede vom învăţa asemenea lecţii, tot atât de repede vom fi
liberi. Suferinţa nu este necesară dezvoltării; ea rezultă din valoarea legii
etice şi morale aplicate. Dar fără suferinţă oamenii nu s-ar trezi din
<<Somnul colectiv al sufletelor lor>>“.
Pe de altă parte trebuie avut în vedere ceea ce arăta Einstein, încă de
acum aproape un secol “şcoala trebuie să urmarească tot timpul ca tânărul să
părăsească băncile ei, nu ca specialist, ci ca personalitate armonioasă. Pe
primul plan trebuie pusă dezvoltarea capacităţii generale de gândire şi
judecată independentă şi nu dobândirea de cunoştinţe de specialitate. Dacă
cineva stăpaneşte bazele domeniului studiat şi dacă a invăţat să gândească
independent, el îşi va găsi cu siguranţă drumul şi, în plus, va fi mai bine
pregătit pentru a se adapta progresului şi schimbărilor decât cel a cărui
educaţie a constat în principal în dobândirea de cunoştinţe detaliate”.
De aceea, în primul rând, cercetătorul transdisciplinar trebuie să-şi
asigure acest fundament al transformării sale interioare pornind de la ceea ce
arăta Francis Bacon: „oamenii formaţi prin experienţă sunt în stare să
execute şi poate să judece lucrurile de amănunt, luate unul câte unul; dar
- 97 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
A. Aspecte externe
Încă de la bun început se impune să reamintim, şi subliniem totodată,
unele aspecte definitorii pentru specificul cercetării transdisciplinare. În primul
rând, aşa cum s-a văzut până aici, transdisciplinaritatea este un fenomen nu doar
- 98 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
investigare (de ex.: unii se simt mai atraşi de studiul şi decoperirea lumii
animalelor sau mineralelor; alţii investighează orizonturile psihicului uman,
ori caută formule pentru educaţia şi formarea comunitară a individului; sau
cercetează pe direcţia tehnologică, ori în domeniile metafizicii, străduindu-se
a reformula şi adapta Legile Universale, la necesităţile societăţii umane
contemporane etc.) el va păstra mereu în minte şi în suflet imaginea vieţii ca
un flux continuu de fiinţă, fie că va privi un cristal, sau o galaxie, un atom,
un strop de apă, un copac înflorit ori un copil jucându-se în razele blânde ale
soarelui de mai. Fiindcă aşa cum s-a spus, el înţelege că „aceleaşi legi
guvernează căderea unui măr, atracţia dintre corpurile cereşti, ori apropierea
a două suflete; iar persoana iubită şi buchetul de flori pe care i-l dăruim sunt
deopotrivă realităţile aceleiaşi Armonii atotcuprinzătoare.“ (V. V. Moisescu)
- 103 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
A ) Nivelul fiziologic:
Sentimentul de utilitate este “proba cea mare” pe care trebuie s-o treacă cu
brio cercetătorul, pentru a fi ferit de senzaţia de “geniu neînţeles”, şi de
paria al societăţii.
G. Bernard Show spunea în acest sens : “aceasta-i adevărata bucurie
a vieţii: a fi folosit într-un scop a cărui măreţie o şi recunoşti. A fi o forţă a
naturii, şi nu o mână de pământ egoistă şi agitată, frământată de necazuri şi
revendicări, plângându-se că lumea nu se dedică fericirii ei. Sunt de părere
că viaţa mea aparţine întregii comunităţi; consider că e un privilegiu să fac
pentru ea tot ce-mi stă în putere, atât cât voi trăi. Vreau să fiu de folos până
în ceasul morţii. Cu cât mă străduiesc mai mult, cu atât trăiesc mai intens.
Mă bucur de viaţă de dragul ei. Pentru mine nu e o lumânare , e o splendidă
torţă care mi-a fost încredinţată pentru o vreme şi pe care vreau s-o fac să
strălucească atât cât pot de mult, înainte de a o înmâna generaţiilor viitoare.”
De accea cercetătorul trebuie să poată face inteligibile mesajele sale pentru
oameni, să comunice în exterior o "imagine” de om “adaptat” care nu
trăieşte într-o lume proprie a fanteziei izolatoare (armonia dintre formă şi
fond ).
Necesitatea de a dărui şi a primi afecţiune apare ca o consecinţă a
vieţii sociale, cu implicaţii în autoafirmarea personală. Recunoaşterea
meritelor şi valorii proprii de către societate are conotaţii pozitive pentru că
validează proiectele şi măsurile întreprinse de cercetător şi este similară cu
formula magică a fizicienilor: ”Merge!” Sentimentul de a împărtăşi, a
dărui, se consideră a fi cel mai stimulativ pentru creativitate, succesul
proiectelor găsindu-şi ecoul în conceperea altora mai complexe, cu o
viziune mai largă, care încearcă satisfacerea pretenţiilor de dezvoltare şi
progres al umanităţii. Apare astfel o dublă mulţumire: a celui care gândeşte
- 108 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 111 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
B ) Nivelul afectiv:
- 113 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
C ) Nivelul raţional:
vieţii cercetătorului îşi găsesc corelaţia cu cele ale fiinţei interioare. Aşadar
părţile care ţin de fiziologic, siguranţa vieţii, social etc., se regăsesc şi la
cercetător, în legătură cu statutul său de individ cu aceleaşi trebuinţe ca
oricare alt om. Caracterul transdisciplinar impune, aşa cum am menţionat,
satisfacerea a încă două planuri: cel al necesităţilor creatoare şi necesităţilor
spirituale.
D ) Nivelul creativ-spiritual
Creaţia pretinde o stare specială, în concordanţă cu un spirit
intuitiv evoluat şi o analiză adecvată, care sintetizate emerg spre împlinirea
dorinţei omului de a se simţi un “mic Dumnezeu”, pentru că aşa cum spunea
Ernest Vogel: ”Singura bogăţie este capacitatea de a crea…Oamenii nu
trebuie lăsaţi neîntrebuinţaţi”.
Potenţialul creator este considerat a fi dimensiunea utilităţii unei
fiinţe umane, “urma” sa lăsată în timp, deoarece lucrul întru folos al
semenilor şi al universului implicit, valorifică spiritul de explorator al
cercetătorului, în accepţiunea că: ”Tot ce nu dă nici un rod de la sine, ci trece
şi se şterge pe loc, ca urma navei care brăzdează valurile, era închinat de cei
vechi Infernului”(Bacon) T.Stănculescu punctează: ”La intersecţia dintre
universul creaţiei umane şi cel al creaţiei naturale, se defineşte statutul
omului de fiinţă cosmică, supraordonat calităţii sale de fiinţă bio-psiho-
socială îndeobşte invocată. Unitatea ontologică a fiinţei creatoare,
manifestată între multiplele niveluri ale existenţei sale, este singura în
măsură să răspundă opţiunii epistemologice de înălţare în rang a omului de la
“cosmosul mic” la “Existentul Absolut”care cuprinde în sine totul.
Căci numai astfel filosofia poate fi înţeleasă ca forţă cognitivă a
omului, dominând lumea. Filosofia este dominaţia omului prin creaţie;
- 116 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
ştiinţa – domnia lui prin ascultare.” În acest sens, Albert Camus spunea:
”Creaţia este cea mai eficace şcoală a răbdării şi a lucidităţii. Este de
asemenea mărturia zguduitoare a singurei demnităţi a omului: revolta tenace
împotriva condiţiei sale, perseverenţa într-un efort pe care-l consideră steril.
Ea cere un efort cotidian, stăpânire de sine, aprecierea exactă a limitelor
adevărului, măsură şi forţă. Ea înseamnă asceză. Şi toate acestea pentru
nimic, pentru a repeta mereu acelaşi lucru şi a nu înainta nici măcar cu un
pas. Dar poate că marea operă de artă are mai puţină împortanţă prin ea
însăşi, decât prin încercarea la care îl supune pe om şi, prin ocazia pe care I-o
dă de a-şi depăşi propriile năluciri şi de a se apropria cu încă puţin de
realitatea sa nudă”. Tot despre forţa creaţiei îl cităm lung pe Ion Moraru:
”Naşterea ideilor noi se realizează printr-un efort prometeic şi printr-un
sisific chin. Efortul uneori dramatic, ţine de esenţa creativităţii şi a persoanei
creative. Cine nu e capabil sau dispus să-l facă, n-ar ce bate la poarta
Templului Creaţiei, căci ea va rămâne pentru el veşnic închisă.
Creaţia este deopotrivă chin şi fericire. <<Lucrez la volumul doi – scria
Bertrand Russell în Autobiografia sa - .Cînd am spor e o încântare, când stau
pe loc însă este pentru mine un chin tot atît de mare >>.
Omul înzestrat cu harul muncii şi cu potenţe creative, devine fiinţă
prin excelenţă creatoare. Sutele de schiţe ale pictorului, pregătitoare şi
premergătoare creaţiei, lunile de muncă filigranică la şlefuirea trăsăturilor
unui chip sculptat ce vrea să tindă spre perfecţiune, zecile de variante ale
creatorului liric, care “potriveşte”cuvintele şi efectele poetice spre a produce
emoţia artistică, anii şi uneori zecile de ani ai savantului, convertiţi în teorii,
invenţii şi descoperiri, şi ele îndelung meditate, făcute şi refăcute, sau
încercarea temerară a filosofului de a le cuprinde pe toate într-o mare sinteză,
- 117 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
către divin, nu pentru a cere un bun anume, ci pentru Binele însuşi- pentru
Binele Suprem universal, din care facem parte pe pământ şi din esenţa căruia
am ieşit cu toţii. Prin urmare, rămâi tăcut în prezenţa celor divini, până îţi iau
norii ce-ţi acoperă ochii şi te lasă să vezi ce e bine în mod intrinsec.”
Cercetătorul este de fapt combinaţia dintre omul de ştiinţă clasic-
savantul- şi misticul înţelept care trăieşte viaţa ca pe un Dar; Confucius
spunea despre aceasta: ”Nimic nu e mai evident pentru un înţelept decât
lucrurile ascunse în tainiţele conştiinţei sale; nimic nu este mai vădit pentru
el decât cauzele cele mai subtile ale acţiunilor. De aceea omul superior
veghează cu atenţie asupra sugestiilor secrete ale conştinţei sale.”
Conştiinţa plenară face să releve sensul dincolo de formă, adică
trans- formal, într-o deplină înţelegere a mesajului care se ascunde şi se
arată totodată celui ce poate “vedea”; este vorba de acea “vedere” artistică pe
care John Maxwell a exemplificat-o astfel: ”Întrebat despre capodopera sa
“David”, Michelangelo a răspuns că sculptura existase dintotdeauna în
blocul de marmură; el nu făcuse decât să îndepărteze piatra din jurul statuii.”
Cercetarea este căutare conştientă a Sensului, pentru că, ”În tradiţia
spirituală apărută acum, Dumnezeu nu este personajul mentalităţii noastre de
şcoală de duminică. Dumnezeu este cunoscut ca o curgere, ca un întreg…ca
temeiul fiinţei…Dumnezeu este conştiinţa care se manifestă ca Lila, jocul
universului. Dumnezeu este matricea organizatoare pe care o putem experimenta
dar nu putem vorbi despre ea, cea care însufleţeşte materia.” (Marilyn Ferguson)
Zorii devenirii noastre se preconizează a fi un continuu drum şi o luptă, în
care un rol important îl au cei care ne oferă deschideri, cei care se înalţă pe sine, şi
prin ei pe ceilalţi, într-un continuu efort de a transforma “ştiinţa de mâine”, dintr-o
magie al cărei rost e neinteligibil pentru majoritatea, într-o cale de acces pentru
oamenii ce… “doresc imposibilul”(Goethe).
- 119 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
2. Cunoaşterea omului
Psihicul rămâne, pentru cei mai mulţi, o necunoscută şi va rămâne încă atâta
vreme cât omul nu se va elibera de sub imperiul concretului imediat.
Acţiunea practică în zona psihică cere ochi care să vadă departe şi o
inimă deprinsă să aştepte. Pentru a învinge greutăţile imediate şi concrete,
omul de ştiinţă trebuie să se înarmeze cu concepte abstracte, de proporţii
vaste şi făurite pentru adâncimi şi depărtări mari… pentru că misiunea lui
este de a deschide perspective largi asupra existenţei umane.“
3. Cunoaşterea lumii
- 123 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 124 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 127 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
b) Ştiinţa Universală
- 129 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
primelor principii şi a primelor cauze, căci Binele, adică scopul, este una
dintre aceste cauze”(Aristotel)
“Pe de altă parte ea vine în sprijinul speciei umane ca să ridice pe
omul decăzut şi slab şi să-l sprijine mereu, iar nu să-i schimbe firea şi nici
să-l părăsească în coruperea sa. Acest fapt îndepărtează de Şcoala Ştiinţei
acesteia atât pe stoici, care voiesc amorţirea simţurilor, cât şi pe epicureici
care fac din ele un orânduitor; ambii neagă Providenţa : aceia lăsându-se
târâţi de destin, aceştia lăsându-se în voia întâmpării. Şi admite pe platonici,
care, cu toţii, recunosc aceste trei lucruri ca principii supreme ale acestei
Ştiinţe: că există o Providenţă (Lege) Divină; că trebuie înfânate patimile
omeneşti şi transformate în virtuţi şi că sufletul este nemuritor. De aceea ea
îl priveşte pe om aşa cum trebuie să fie şi nu poate rodi decât pentru aceia
care voiesc să trăiască în Republica lui Platon iar nu să pălăvrăgească în
drojdia lui Romulus”(Gianbatista Vico)
“Iar dacă în afară de această Ştiinţă se vorbeşte de <<ştiinţe
naturale>>, trebuie să observăm că acestea sunt ştiinţe imperfecte sau, mai
bine spus, sunt, nu sistemă, ci complex de cunoştinţe” (Benedetto Croce)
adică “suma cunoştinţelor formate prin aportul fiecăreia şi care nu spune
nimic despre cunoaşterea rezultată din fuziunea acestor contribuţii într-un
tot.”(Spencer) “De aceea, când disciplinile naturale voiesc a se constitui ca
ştinţe perfecte, trebuie să iasă din cercul lor şi să transceandă în această
Ştiinţă, numită din vechime<<Filosofie>>, căci asupra faptelor naturale se
poate raţiona, dar nu se poate extrage din ele acea sistemă care e numai a
spiritului. Prin urmare, pe drept cuvânt se poate spune că ceea ce e
<<ştiinţific>> în ştiinţele naturale e filosofie, iar ceea ce e <<natural>> e un
simplu fapt. Această stare de lucruri explică nu numai cum încetul cu încetul
devine <<credinţă mitologică>> ,<<iluzie fantastică>> ceea ce odată era
- 131 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
considerat în ele adevăr, ci şi cum, printre naturalişti sunt dintre aceia care
numesc <<mituri>>,<<expediente verbale>>,<<convenţiuni>>, tot ceea ce,
încă, în prezent, în disciplinele lor, nu e raţionament formal. Şi naturaliştii,
ca şi matematicenii care nepregătiţi, se apucă să studieze energiile spiritului,
aduc uşor în acest domeniu acele habituduii mintale şi vorbesc, în Filosofie,
de <<convenţiuni>> ce sunt aşa şi pe dincolo cum i se pare omului (sic!):
conveţiuni <<adevărul>> şi <<moralitatea>>; conveţiune supremă spiritului
însuşi ! Dar chiar şi-aşa, pentru ca să poată exista aceste convenţiuni
particulare, este necesar să existe ceva ce nu e convenit, nu e adică, obiectul
însuşi al convenţiei : activitatea spirituală a omului. Iată deci că mărginirea
ştiinţelor naturale postulează nemărginirea acestei ştiinţe universale, numită,
în vechime, aşa cum spuneam, Filosofie” (B. Croce)
“Pentru a recunoaşte aceasta este suficient să reflectăm asupra
modului cum ia naştere ştiinţa şi asupra însemnătăţii ei în viaţa omului. Căci
naşterea unei ştiinţe, în ceea ce priveşte esenţa ei, nu o cunoaştem după
obiectul de cercetare pe care îl îmbrăţişează, ci după modul cum se comportă
sufletul omenesc în decursul activităţii ştiinţifice, în timpul elaborării datelor
ştinţiifice. Dacă ne-am obişnuit să aplicăm acest comportament numai când e
vorba de studierea realităţilor sensibile, atunci uşor ajungem la părerea că
acestea ar constitui esenţialul şi nu obeservăm că respectivul comportament
l-am aplicat doar realităţilor senzoriale. Pentru a depăşi însă această
autoîngrădire arbitrară, Ştiinţa Universală vrea să se separe de întrebuinţarea
aceasta particulară, de mentalitatea şi metodele de cercetare ale ştiinţelor
naturale, metode pe care, în domeniul lor acestea le aplică înlănţuirii şi
desfăşurării fenomenelor sensibile. Din aceste metode păstrează însuşirea
lor de a fi bazate pe gândire precum şi celelalte particularităţi care le
caracterizează, vorbind despre realităţiile suprasensibile în acelaşifel în care
- 132 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
c)Pregătirea morală
„O fereastră bine făcută nu atrage atenţia, ea doar lasă lumina să
treacă“, spunea Dale Carnegie iar în Cartea Stântă a poporului evreu de mii
de ani stă scris îndemnul „gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu de pe pământ“
(Coloseni 3:2), căci „aşa cum gândeşte un om în inima lui, aşa este el”
- 136 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
6. Hermeneutica
Fiindcă în Univers totul este organizat după reguli bine stabilite, astfel încât
orice eveniment, acţiune, gest ori act de cugetare are, prin sine însuşi, o
anume Semnificaţie, contribuind prin existenţa şi manifestarea sa la Procesul
continuu al Creaţiei la nivel Cosmic.
Aşa cum arăta René Grenon, „simbolul este corespondenţa care leagă
între ele toate nivelele Existenţei universale, astfel încât, prin ea, starea noastră
umană să poată fi pusă în comunicare cu stările superioare ale Fiinţei“.
Iată de ce, pentru cercetătorul transdisciplinar, care are viziunea
holografică asupra Vieţii, înţelegând că Existenţa şi Rostul fiecărui lucru
sunt clipă de clipă conturate / create prin acţiunea sinergică a tuturor
celorlalte părţi componente ale Marelui Univers, hermeneutica (în sensul
autentic, de ştiinţă a „Limbajului Lumii“) reprezintă o cerinţă de bază a
pregătirii profesionale, echivalentă unei elementare alfabetizări, fiindcă, să
ne reamintim o dată cu Raymond Ruyer că „Timpul Cosmic nu e o simplă
funcţionare, ci o mare Acţiune, înzestrată cu Sens, o embriogeneză care dă
formă, mai întâi, materialelor necesare desfăşurărilor viitoare, la care chiar
hazardurile vor fi canalizate şi utilizate şi în care fiinţele desprinse din Marea
Fiinţă vor părea să înveţe, bâguind, Limbajul, ce, în realitate, le vorbeşte pe
ele de la începutul începuturilor.“
7. Poetica
- 138 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 139 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 142 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL VI
FACTORI INHIBATORI ŞI STIMULATORI ÎN CERCETAREA
TRANSDISCIPLINARĂ
A. FACTORI INHABITORI
I. FACTORI INTERNI
Factori inhibitori ai creativităţii care ţin de individ:
A. La nivel cognitiv:
a) imaginaţie – deficitară, insuficienta sa activare în rezolvarea
problemelor profesionale;
b) memorie – suprasolicitarea ei în dauna activităţii imaginative;
c) perceptiv – incapacitatea de a se interoga asupra evidentului, de a se
distinge între cauză şi efect, de a utiliza toate simţurile care ne pun în
contact cu mediul, de a defini lucrurile; dificultatea de a defini o
problemă sau declinarea capacităţii, refuzul de a sesiza, de a releva,
dificultatea de a destructura o problemă în elemente care pot fi
manipulate, dirijate, dificultatea de a sesiza diferenţele între fapte şi
probleme, dificultatea de a percepe relaţii neobişnuite între idei şi
obiecte; îngustarea excesivă a punctului de vedere, prezentarea
prematură a pseudo-soluţiilor la problemă care nu au fost încă definite,
- 144 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 146 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
C. La nivelul personalităţii:
a) motivaţie - supramotivare, nevoia de certitudine, lipsa motivaţiei
pentru profesiune, slabă automotivare profesională.
b) interese - registru restrâns de interese şi preocupări, lipsa interesului
faţă de sarcina propusă sau impusă sau neînţelegerea acesteia.
c) atitudini - slaba activare a atitudinilor creative care privesc
spontaneitatea, receptivitatea la experienţă, asumarea riscului.
d) temperamental-caracterial: perfecţionism, complacere în situaţii
mediocre, adoptarea pripită a primei soluţii, comoditate (aşteptarea
instrucţiunilor, obiectivelor de la alţii), intoleranţa faţă de opiniile colegilor,
comportament egocentric (de la indiferenţă faţă de ceilalţi până la un egoism
voluntar şi calculat), agresivitate.
D. Alţi factori:
a) discordanţă între proiectul elaborat cu ceilalţi şi cel personal, obligaţia
de a efectua activităţi care nu-ţi plac, pe care nu le aprob, dar pe care le faci
sub presiune, din constrângere,
- 147 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
A.Climat
a) La nivelul structurii şi funcţionării organizaţiei:
- inexistenţa laboratoarelor pentru prototipuri, organizarea defectuoasă
a instituţiei în vederea asimilării noului, insuficita stimulare materială şi
morală, întreruperile, munca prea constantă asupra unei probleme, birocraţia,
rigiditatea proiectelor şi programelor de cercetare şi a structurilor
organizaţionale, definirea şi prezentarea problemelor de specialitate se face
în termeni preponderent tradiţionali, folosindu-se puţine mijloace de
prezentare a problemei ( se diminuează posibilitatea de a înţelege problema),
convocarea la adunările de lucru se face de la o zi la alta, uneori de la o oră
la alta, majoritatea participanţilor cunosc într-o mică măsură problema sau
- 148 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
E. Nivelul cultural:
- condiţionarea şi manipularea prin mass-media (dezinformarea
opiniei publice), diferenţe culturale (izolarea în cultura originală), tendinţa
de a se complace strict în limitele stipulate de sexul căruia îi aparţine
individul (cu refuzul caracteristicilor şi rolurilor specifice celuilalt sex),
cultul muncii, accentul exagerat pe competiţie sau pe cooperare, cultul
autorităţii de orice fel ( politic, profesional, familial, şscolar) fetişizarea
- 151 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
F. Educaţia
- Mediul familial: atitudine indiferentă, de ostilitate faţă de cercetător
şi faţă de cercetare, faptul că modul ideal de copil este considerat a fi cel
normal de către majoritatea părinţilor (naşterea unui copil excenpţional
generează de multe ori spaime şi complexe), un numar prea mare de copii
- 152 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
a) Pregătirea, prepararea
- dorinţa de a fi exhaustiv în strângerea materialului informaţional,
superficialitate în documentare, capacitate redusă de selectare a
- 153 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
B. FACTORI STIMULATORI
A. La nivel cognitiv
1. Gândirea:
- gândirea unor noi conexiuni între date, perfecţionarea ideilor altora,
orientarea acestora în direcţii noi, asumarea unor riscuri intelectuale, sondarea
relaţiilor structurale şi a spaţiilor dintre lucruri, acceptarea criticii (indiferent de
sursă), analizează cu atenţie şi maximum de obiectivitate a observaţiilor făcute,
înlăturarea automatismelor gândirii, studiu bibliografic selectiv, abilitatea de a
găsi informaţia cea mai adecvată în raport cu problema studiată, perfecţionarea
continuă a tehnicilor şi metodelor de investigare şi prelucrare a datelor
experimentale, preocupare faţă de formularea accesibilă a rezultatelor cercetării,
căutarea şi formularea problemelor, revizuirea ipotezelor şi a tezelor cunoscute,
îndoiala ştiinţifică, spiritul critic obiectiv, preferinţa de a rezolva unele probleme
- 154 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 155 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
C. La nivelul personalităţii
1. motivaţie:
- puternică motivaţie intrinsecă, motivaţia de a efectua lucruri bune,
dorinţa de a verifica ipoteze noi.
2. temperamental-caracteriali
- spirit de concurenţă, spirit de observaţie ascuţit, intuiţie remarcabilă,
spirit critic obiectiv, tendinţa de dominare, iniţiativă, independenţă,
nonconformism, relativă independenţă faţă de părerile altora, introversiune,
impulsivitate sensibil emoţional (empatie pentru oameni şi idei divergente),
toleranţa ambiguităţii.
3. interese, preocupări.
- interes pentru respectarea eticii profesionale şi interumane, interese
intense, care angajează individul în plan intelectual şi afectiv, interese şi
preocupări variate (de tip hobby).
4. atitudini
- finalizarea şi obiectivarea intereselor profesionale, asumarea riscurilor,
receptivitatea faţă de nou, preferinţa pentru complexitate, încredere în forţele
proprii, rezistenţă şi perseverenţă în muncă, sensibilitate în trăiri, umor,
atitudine deschisă faţă de experienţă (faţă de fapte, de idei, de probleme),
capacitatea de a fi uluit şi de a te mira în faţa lucrurilor banale, capacitatea
de a te concentra, experienţa proprie (exprimarea individualităţii, afirmarea
autenticităţii gândurilor personale), toleranţa la ambiguitatea şi contradicţii,
curaj în abordarea situaţiilor noi şi în asumarea riscurilor (acceptarea
conştientă, deliberată a eşecurilor posibile pe care le implică elaborarea
oricărui lucru nou), spirit fantezist-utopic, nonconformism intelectual şi
profesional (evitarea căilor şi metodelor tradiţionale), nonconvenţionalismul
epistemic (de cunoaştere) - renunţare temporară la reguli, principii, concepte,
- 156 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
D. Alţi factori
- puternică priză de conştiinţă asupra vieţii interne, linişte fizică şi
psihică, prestigiu în colectiv, o foarte serioasă pregătire de specialitate,
jocurile distractive şi rezolvarea enigmelor, cititul creativ, scrisul creator,
chiar în situaţia în care apar tulburări psihice (îndeosebi psihopatice sau
nevrotice), creatorul are mecanisme puternice de a face faţă acestor tulburări,
de a le converti în folosul propriei sale creaţii.
Climatul creativ
1. structura şi funcţionarea organizaţiei:
- concordanţa dintre status şi rol, încurajarea schimbului de
informaţii, atitudinea pozitivă a factorilor organizaţionali faţă de cercetarea
- 159 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
2. relaţiile interumane:
- încredere reciprocă, relaţii de colaborare, reciprocitate a atracţiilor
foarte mare pentru lucrul în comun, intensitatea simpatiei membrilor faţă de
colectiv este moderată şi selectivă, intercunoaşterea este foarte ridicată, respectul
de personalitatea fiecăruia, plăcerea de a munci cu şeful, nu apar lideri informali,
existenţa unor relaţii sociale de tip democratic, lipsa adversităţilor, încurajarea
schimbului de informaţii, o anumită încordare a relaţiilor intergrupale,
cooperare, respectarea întrebărilor neuzuale, respectarea imaginaţiei şi a ideilor
inedite, sublinierea valorii ideilor pe care le emit persoanele, relaţiile umane de
tip democratic, coeziunea grupului (fiecare individ lucrează şi se integrează mai
armonios, face faţă mai uşor dificultăţilor, se creează condiţii favorabile
dezvoltării fiecărei personalităţi), se dezvoltă toleranţa pentru nou, unic şi idei
bizare, relaţiile informale sunt preponderente, au loc discuţii ştiinţifice, există o
atmosferă care să încurajeze exprimarea liberă, fără criticism nejustificat sau
nerezonabil, acceptarea necondiţionată a valorii individului, stabilirea unui
climat de lucru fără intervenţia aprecierilor din afară, înţelegerea empatică,
similitudini motivaţionale, neomogenitatea personalităţilor care alcătuiesc
grupul, capacitatea grupului de a genera unele tensiuni între conducător şi
ceilalţi membrii, caracterul "deschis" al grupului, multitudinea şi varietatea
răspunsurilor, atmosferă care să faciliteze creativitatea, un grad cât mai înlt de
- 160 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
a) valori promovate
- aderenţă la valori teoretice (de exemplu "adevărul") şi estetice (de
exemplu frumosul, eleganţa discursului).
b) condiţii create
- asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a
activităţii creative, regim politic, formă de guvernământ care să
asigure şi să respecte libertatea individului, legislaţie care să
favorizeze procesul creator.
c) spiritul vremii (necesitatea socială)
d) "miturile dinamice" ca expresie a dorinţelor umane colective
e) securitatea şi libertatea psihologică (Rogers)
f) securitatea personală
g) nivelul cultural
- oferirea unui număr mare de informaţii calitative, starea generală a
culturii - favorabilă creaţiei
h) educaţia:
1. mediul familial
- mediu familial permisiv, afecţiune moderată între părinţi şi copii,
lipsa presiunilor premature pentru alegerea profesiunii, încurajarea
expresivităţii, mediul familial înţelege munca cercetătorlui, îi încurajează
independenţa intelectuală, creeză ocazii care să favorizeze dezvoltarea
intereselor şi aptituinilor pentru diferite domenii de activitate, limitarea
constrângerii şi a factorilor care produc frustrare, încurajarea comunicării, a
acceptării unui risc rezonabil, încurajarea persoanei de a fi independentă,
- 163 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 164 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
2. mediul şcolar
- este încurajată exprimarea liberă a opiniilor, este stimulată munca
independentă, profesorii sunt disponibili pentru elevi în afara orelor de curs,
îi susţin pe elevi în activitatea lor creativă, profesorul poate servi ca model,
este entuziast, îi acceptă pe elevi ca egali, este interesat să folosească
modalităţi de apreciere cât mai obiective, recompensează exprimarea unor
idei noi sau a unor activităţi creative, nu se impun şi nu se forţează propriile
soluţii elevilor, se oferă evaluări deschise, elevii sunt încurajaţi să-şi noteze
ideile proprii, ţinând jurnale, caiete de notiţe, nu oferă feedback evaluativ
imediat, acceptă şi manifestă interes pentru răspunsurile paradoxale.
1. pregătirea (prepararea):
- observaţia (sensibilitatea la implicaţii şi faţă de abaterile, deviaţiile de
la normal);
- analiza şi definirea problemei (capacitatea de separare a esenţialului de
neesenţial - invenţia înseamnă alegere şi discernământ, selecţia
informaţiei relevante pentru problema studiată, gradul de cunoaştere a
domeniului facilitează selectarea informaţiei relevante în raport cu
problema);
- strângerea materialului de lucru (informaţii cât mai variate, relevante
în raport cu problema - pregătirea profesională, documentarea
sistematică, schimburile de experienţă cu specialiştii);
- subetapa operaţională (rezistenţa la tendinţa de adoptare prematură a
unei soluţii şi toleranţa la ambiguitate);
- 165 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
2. incubaţia
- suspendarea facultăţilor critice şi detaşarea temporară de problemă;
3. iluminarea
- ambianţă plăcută, intimă persoanei, capacitate de transpoziţie,
linişte, singurătate;
4. verificarea
- rezistenţa la eforturile mari pe care le presupune finalizarea şi
materializarea ideilor.
- 166 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CAPITOLUL VII
PROCEDURA SELECŢIONĂRII PERSONALULUI
DE CERCETARE
- 167 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 168 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 170 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
ANEXA I
"Gândiţi-vă azi la cea mai îndrăzneaţă idee, mâine ea nu va mai fi cea mai nouă";
"Prevedeţi viitorul, în loc să fiţi surprins de el";
"Nu confundaţi ambiţia cu creativitatea";
"Fiţi mai îngăduitori cu ideile altora, s-ar putea să aibă dreptate";
"Jucaţi-vă cu ideile";
"Dacă nu găsiţi soluţia la o problemă, căutaţi o altă problemă";
"Fiţi modeşti atunci când criticaţi pe alţii";
"Fiecare om poate fi creativ, dar pentru aceasta trebuie să-şi dea seama";
"Nimeni nu se află întotdeauna în cea mai bună formă şi pauzele sunt creative";
"Reluaţi totul de la început, dar nu la fel ca şi până atunci";
"Organizaţi-vă viitorul, prezentul este deja trecutul";
"După ce aţi cunoscut lucrurile aşa cum sunt, imaginaţi-vă cum ar mai putea fi ele";
"Incertitudinea este o condiţie a creativităţii";
"Duceţi până la capăt orice idee";
"Creativitatea este independentă de vârstă, ea păstrează tinereţea";
"Prima idee care vă vine în minte este adesea şi cea mai bună";
"Nu aşteptaţi să se gândească alţii înaintea sau în locul dvs."
"Nu vă limitaţi la o singură cale de rezolvare a unei probleme, există multe altele";
"Exersaţi-vă pentru o critică constructivă";
"Nu vă opriţi la o idee bună, cu siguranţă există altele şi mai bune";
"Utilizaţi experienţa dvs., dar evitaţi tiparele";
"O idee absurdă este întotdeauna ceva mai bun decât nici o idee";
"Creativitate înseamnă a emite idei care nu pot fi apărate de prima dată";
"Gândiţi-vă la cât mai multe ideidecât acelea care vă sunt strict necesare";
"Învăţaţi să vă apăraţi ideile, cu cât ele sunt mai originale, cu atât mai multă lume
este mai reticentă faţă de ele";
- 171 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
"Puneţi-vă cât mai multe întrebări la care nu puteţi răspunde şi astfel veţi descoperi
că nu există imposibil".
2. LISTA INTEROGATIVĂ
Alte utilizăr
Ce alte utilizări ar putea avea în forma actuală?
În ce alte produse ar putea fi utilizat materialul meu?
Dacă ar fi modificat?
Ce putem face cu deşeurile?
Adaptare
Cu ce seamănă?
Ce alte idei sugerează?
Există vreun precedent?
Ce s-ar putea copia (sau imita)?
Modificare
Altă destinaţie?
O nouă semnificaţie?
Altă culoare?
Mişcare?
Sunet?
Miros?
Formă?
Alt mod de prezentare?
Ce alte schimbări pot fi făcute?
Mărire
Ce i se poate adăuga?
Trebuie să dureze mai mult?
Să i se mărească frecvenţa?
Să fie făcut mai rezistent?
Mai încăpător?
- 172 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Mai înalt?
Mai lung?
Dublu?
Multiplicat?
Exagerat?
Combinare
Un amestec?
Un ansamblu?
Să facem o schimbare funcţională?
Să combinăm gusturile?
Ce alte combinări putem face?
Mai mic?
Mai compact?
Miniaturizat?
Mai scund?
Micşorare
Mai scurt?
Mai uşor?
Mai repede?
Ce i se poate suprima?
Cum să-l divizăm?
Să-l minimalizăm?
Înlocuire
Ce să punem în loc?
Alte materiale?
Alte procedee?
Altă sursă de energie?
Alte locuri de amplasare?
Altă formă de abordare a problemei?
Putem înlocui unele părţi componente?
- 173 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Reorganizare
Să schimbăm între ele unele părţi componente?
Adoptarea altor metode complet deosebite?
Dispunerea elementelor în altă ordine?
Inversarea cauzei cu efectul?
Schimbarea efectului?
Inversare
Luăm în considerare opusul?
Îl întoarcem?
Îl punem cu capul în jos?
Inversăm rolurile?
Schimbăm poziţiile personalului?
Schimbăm ordinea derulării?
- 177 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
ANEXA II
TESTE DE EVALUARE
- 178 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
unele cazuri, întrebările se prezintă sub două forme “A” şi “B”. Alegeţi-o pe aceea
care vi se potriveşte mai mult.
În cazul în care nu puteţi alege răspunsul, treceţi la întrebarea următoare.
Evitaţi totuşi să lăsaţi fără răspuns prea multe întrebări. Atenţia trebuie îndreptată
mai ales către prime parte a propoziţiei. Răspundeţi, fără a reflecta prea mult.
1. Aţi avut vreodată imboldul de a scrie sau de a crea o operă de artă,
chiar dacă ar fi fost destinată doar plăcerii personale ?
Da
Nu
2. Vi se întâmplă adesea ca, insistând îndelung asupra unei probleme fără
să-i întrevedeţi soluţia, să constataţi că aceasta se iveşte dintr-o dată,
într-un moment în care nu vă aşteptaţi, fără să puteţi să vă daţi seama
pe ce căi anume vi s-a impus?
Da
Nu
3. A) Vă deranjează în general obiceiurile, uzanţele şi convenienţele a
căror necesitate nu vi se pare evidentă (de ex. Să adresaţi felicitări, să
asistaţi la ceremonii etc.). V-ar plăcea mai mult să fiţi dispensat de
acestea?
B) Chiar daca obiceiurile, uzanţele, convenienţele nu va deranjează,
credeţi că este bine să vă sustrageţi de la diferitele obligaţii ce vă revin
pe acest plan?
A
B
4. Simţiţi o vie admiraţie pentru un om a arui activitate este de mare
autoritate şi din care v-aţi facut un fel de “model de a gândi” – un fel
de ghid?
Da
Nu
- 179 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 180 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 181 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Nu
16. Aveţi tendinţa de a interveni ca mediator într-un conflict (în care nu aţi
fost amestecat la început) mai degrabă decât de a vă alia uneia dintre
părţile aflate în conflict?
Da
Nu
17. Vi s-a întâmplat să fiţi izbit(ă) de coincidenţe surprinzătoare şi să faceţi
apropieri între fapte care la prima vedere nu au nici o legătură între
ele?
Da
Nu
18. Aveţi reputaţia de a fi practic(ă) şi de a şti să “faceţi faţă” uşor micilor
probleme de fiecare zi?
Da
Nu
19. Din câte vă amintiţi – nu v-aţi îndoit niciodată de capacităţile dv., aţi
ştiut întotdeauna că mai devreme sau mai târziu veţi realiza ceva
neobişnuit? (Se consideră accentul de alegere pe prima propoziţie a
alternativei)
Da
Nu
20. Vă conduceţi după principiul că nu trebuie să acordaţi decăt o mică
atenţie lucrurilor mărunte, detaliilor secundare. Credeţi că problemele
vitale sunt singurele demne de a trezi un interes durabil?
Da
Nu
21. Când ascultaţi o conferinţă sau citiţi un articol, sunteţi pe poziţia unui
public dificil – adică simţiti că spontan acţionează spiritul dv. critic şi
vă împinge să depistaţi inconsecvenţele, chiar subtile, de raţionament?
- 182 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Da
Nu
22. Sunteţi, în genere, insensibil la bani; dacă aţi avea mulţi, i-aţi cheltui
cu uşurinţă, dacă aţi avea puţini v-aţi descurca?
Da
Nu
23. Cinstit vorbind, care dintre informaţiile care urmează vă afectează mai
mult:
A) O mare catastrofă ce s-a petrecut undeva pe glob?
B) Creşterea simţitoare a preţurilor la unele articole de care v-aţi
putea dispensa, dar la care ţineţi ?
A
B
24. Admiteţi greu că o persoană dintre cele ce se află în anturajul dv. să se
opună sau să exprime o slabă înţelegere în locul dv. la o problemă ce
vă priveşte?
Da
Nu
25. Aveţi sentimentul că oamenii, în cea mai mare parte a lor , nu ştiu să
profite de viaţă, că acordă prea mult timp, energie şi resurse interioare
unor activităţi inutile sau facile?
Da
Nu
26. Vi s-a întâmplat deseori în copilărie să fiţi în dezacord total cu opiniile
dominante în familia dv. (fără ca aceasta să vă împiedice să menţineţi
cu ea legături afective satisfăcătoare)?
Da
Nu
- 183 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 184 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Da
Nu
34. Când desfăşuraţi o activitate ceva mai complexă sunteţi puţin
nelămurit(ă) la început, pentru ca apoi ideile să înceapă să se
organizeze treptat?
Da
Nu
35. Preferaţi să lucraţi în echipă, într-o grupă de prieteni sau de colegi care
se cunosc şi se apreciază decât să depuneţi singur efort, bizuindu-vă
doar pe propriile dv. resurse?
Da
Nu
36. Vi se întâmplă în mod obişnuit să fiţi distrat(ă) sau să fiţi puţin
absent(ă), pierdut(ă) în gânduri, în timp ce vă aflaţi la o reuniune
prietenească?
Da
Nu
37. Deşi nu încercaţi deloc să şocaţi sau să provocaţi pe alţii, vi se
întămplă să vă faceţi remarcat(ă), să atrageţi atenţia, să surprindeţi pe
alţii prin modul dv. de a acţiona sau de a vorbi ?
Da
Nu
38. Progresaţi mai mult prin experienţe şi observaţii personale decât prin
studiul teoriilor altora?
Da
Nu
39. Când simţiţi că cineva încearcă să vă influenţeze, să vă atragă într-un
mod insidios, “reacţia” dv. spontană este de a acţiona în sens invers?
Da
- 185 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Nu
40. Dacă aţi avea de ales între două rubrici de ziar, care ar avea mai multe
şanse să vă intereseze:
A) Un reportaj viu privind viaţa universitară,
B)Un articol asupra cercetării în domeniul noilor surse de energie.
Da
Nu
41. Dacă v-aţi analiza profund sentimentele, aţi admite că purtaţi un
respect autentic numai părinţilor dv.?
Da
Nu
42. La marile dezbateri de idei (politice, filozofice etc.) ce furnizează
temele a numeroase conversaţii, aveţi adesea tendinţa de a nu lua parte,
de a nu vă angaja susţinând opiniile ce se dispută, rămânând în afara
discuţiei chiar dacă vă interesează de fapt ?
Da
Nu
43. Aveţi sentimentul că proiectele şi aspiraţiile dv. v-au contrariat adesea
familia?
Da
Nu
44. Când citiţi o carte sau un articol, obişnuiţi :
A) Să “devoraţi” cu o oarecare aviditate informaţiile pe care le conţine,
încercând să extrageţi tot ce e posibil din lectură?
B) Să nu insistaţi decât asupra a ceea ce vă interesează şi să nu acordaţi
decât o atenţie secundară restului?
Da
Nu
- 186 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
45. V-aţi gândit ce aţi fi făcut dacă circumstanţele ar fi fost altele decăt
cele care sunt şi dacă un eveniment neaşteptat (un câştig neaşteptat sau
o moştenire neprevăzută) ar fi modificat cu totul existenţa pe care o
duceţi ?
Da
Nu
46. Aţi activat contiunuu în funcţii alese în organizaţii, asociaţii etc.,
participând la acţiunile programate de acestea ?
Da
Nu
47. Vă consideraţi o persoană mai degrabă emotivă (chiar dacă nu lăsaţi să
se vadă acest lucru), iar criticile care vi se adresează vă afectează mult
?
Da
Nu
48. Din punct de vedere profesional, ceea ce căutaţi mai ales este o
activitate (muncă) captivantă şi atrăgătoare, chiar dacă nu vă aduce nici
o consideraţie mai mare din partea celorlalţi, nici venituri mai mari?
Da
Nu
49. Vi s-a reproşat uneori ca nu aţi consacrat destul timp celor ce vă sunt
apropiaţi sau că v-aţi neglijat prietenii?
Da
Nu
50. Aveţi întotdeauna replici prompte în cursul conversaţiilor; cele mai
bune riposte le daţi în focul dicuţiilor ? Reuşiţi să găsiţi de obicei în
primul moment formularea cea mai bună pentru ideile pe care le aveţi ?
Da
Nu
- 187 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 188 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Răspuns
1 da
2 d
a
3 A
4 nu
nu
5 nu
6
nu
- 189 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
7 da
8
nu
9 da
-
10
nu
11 da da
12 da
da
13 da da
14 da
15 nu
16 da
17 da
da
18 nu
19 da
da
20 da
21 da
22 da
23
B
24 nu
25 da
- 190 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
26 da
27 nu
28
nu
29 da da
30
da
31 nu
32 da
da
33 da
34
da
35 da
36
da
37 da
38 da
39 da
40 B
41
da
42 da
43
nu
- 191 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
44
B
45 da
46
nu
47 da
da
48 da
49
da
50
da
51 da
52
da
53 nu
54
da
55
da
56
da
57
da
Total :
- 192 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Interpretare
- 193 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
2. Imaginativul potenţial este un tip creativ mai mult în planul artistic, fiind
mai puţin ancorat direct în evenimentele curente ale vieţii. El nu este preocupat de
schimbări şi inovări privind cele ce nu merg bine în jurul său : la locul de muncă,
acasă etc., ci este mai degrabă un poet, un fel de Don Quijote, având o oarecare
detaşare faţă de tot ceea ce preocupă pe cei mai mulţi dintre oameni. Este mai mult
un tip de idei decât de acţiune. Are o bogată imaginaţie, dar puţine dintre idei
reuşeşte să şi le finalizeze. Refugiat într-o viaţă interioară, el are satisfacţii dacă se
poate exprima într-o activitate meditativ-intelectuală sau artistică. Poate reuşi în
aceste domenii de activitate dacă posedă aptitudini şi o tehnică de expresie pe care
să le stăpânească şi care să fie personale. Dar nu dispune de aceste dimensiuni ale
personalităţii, riscă să se refugieze imaginativ pentru propria sa satisfacţie, fără
realizări valabile pentru alţii. I se poate reproşa faptul că este prea visător. Faptul ca
atare are la bază o detaşare pregnantă de relaţiile neobişnuite şi, în egală măsură, de
cele normale. Imaginativul poate avea mult mai multe idei decât alte persoane
creative, deoarece el nu recunoaşte alte limite decât dorinţa sa de a scăpa de
banalitate şi de prozaismul vieţii curente. Ca să poată valorifica în mod creator înalt
ideile sale, este nevoie să evite vagabondajul intelectual – ce are tendinţa să-l
acapareze – şi să-şi impună o disciplină personală, o metodă de învăţare (însuşire) a
unei tehnici – sau să se asocieze unei persoane mai realiste, care-l va îndruma să
ducă la bun sfârşit ceea ce a întreprins.
- 194 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 195 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
5. Aţi ajuns într-o situaţie delicată din cauza unei greşeli. Cei din jur vă privesc
ironic. Cum veţi proceda ?
a) Vă veţi privi la fel cum vă privesc cei din jur;
b) Vă veţi face că “nu vedeţi” privirile ironice (vă veţi sugestiona că nu s-a
întâmplat nimic grav);
c) Veţi încerca să explicaţi cum s-a întâmplat;
d) Aţi riposta celor ironici sau aţi încerca să dispăreţi din câmpul vizual al
martorilor greşelii dv;
e) Totul depinde de situaţie.
7. În faţa dv. are loc o nedreptate evidentă. Care este reacţia dv.?
a) Aţi încerca să îndreptaţi imediat această nedreptate cu toate mijloacele posibile;
b) Aţi fi de partea victimei şi aţi încerca să o ajutaţi;
c) Aţi încerca să restabiliţi dreptatea în limita permisă de lege şi prescripţii;
d) V-aţi gândi că aţi face la rândul dv. o nedreptate şi v-aţi vedea de treburile dv.;
e) V-aţi amesteca în dezbatere, fără să vă spuneţi părerea.
13. Ce este important pentru dv. când sunteţi în compania altor oameni ?
a) Să vă manifestaţi (să vă demonstraţi propriile capacităţi şi posibilităţi);
b) Să faceţi în aşa fel încăt oamenii să nu uite cu cine au de-a face;
c) Să fiţi decent;
d) Să nu ieşiţi în evidenţă;
e) Depinde de împrejurări.
Copilăria creativităţii
Tinereţea creativităţii
- 203 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Perioada critică
Toamna creativităţii
- 205 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Omul nu este ceea ce crede despre sine şi nici ceea ce-şi închipuie că ar
putea realiza. El este suma actelor sale. Valoarea sa rezultă din atitudinile,
coportamentele, din orientările şi înfăptuirile sale. Părerea pe care ne-o facem despre
noi (Eul subiectiv) trebuie s-o confruntăm deci cu părerea celorlalţi : să ne privim
într-o oglindă (Eul reflectat ) în ochii celor cu care muncim şi trăim pentru a ne
putea ameliora apoi stilul de comportament. E necesar, cu alte cuvinte, să ne
întrebăm : cum ne privesc ceilalţi ? Ne considerăm o persoană matură şi
responsabilă? Sunt eu capabil să stăpânesc activ mediul, să percep corect şi realist
lumea înconjurătoare şi locul meu între ceilalţi ? Manifest constanţă şi unitate în
comportamentele mele, dovedesc independenţă în orientarea coduitei ? Am un
sentiment de statisfacţie şi împlinire, mă pot considera o persoană integrată social ?
Am capacitatea de a mă transpune în situaţiile altora, manifest putere empatică ?
Între criteriile cu care operăm în descrierea personalităţii mature (concept descris
de pshihologul G. Allport, 1937) mai includem: încrederea în sine şi în ceilalţi,
simţul autonomiei şi cel de iniţiativă, sârguinţă şi competenţă, acceptare de sine.
Referitor la relaţiile cu ceilalţi, matur este individul care se acomodează fără
dificultăţi cu alţii, manifestă spirit de cooperare în activitate, se concentrează pe
problemele de rezolvat şi nu pe tranşarea unor diferende cu alţii. În aceeaşi categorie
intră şi oamenii calmi şi detaşaţi, care fac o apreciere corectă a contibuţiei altora,
manifestă un sentiment fundamental de simpatie şi afecţiune, caracter participativ şi
democratic, simţ moral, dezvoltat şi responsabilitate socială. Să nu uităm nici simţul
umorului.
Cum se manifestă această orientare fundamentală a personalităţii ? Când
întâlnim pe altul, schimbăm semne, cuvinte, idei, sentimente. Fiecare “oferă” deci şi
– la rândul sau – “primeşte “ şi “răspunde”, realizându-se astfel un “schimb de
senmnificaţii “, de natură să delimiteze, să precizeze şi nuanţeze poziţia fiecăruia în
raporturile interpersonale. La locul de muncă, în mijloacele de transport, în
instituţiile publice, în viaţa cotidiană , noi intrăm în relaţii, comunicăm, trebuie să
- 206 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
1. Stilul de comportament
a) Mă justific, mă apăr, uneori critic, alteori mă pun la
adăpost
b) Folosesc controlul şi puterea de convingere; nu ezit să fac
presiuni
c) Îmi ajut colegii; simpatia lor mă ajută să mă fac acceptat
d) Informez, propun soluţii de dezvoltare, analizăm
împreună problemele
- 208 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
2. Abordarea problemelor
a) Încerc să le evit, aranjez să nu fiu angajat
b) Ţin la obiective, ca şi la calitatea muncii
c) Mă străduiesc mai ales să îndeplinesc obiectivele
d) Fac astfel ca fiecare să fie mulţumit
5. Reacţia la mânie
a) Nu-mi place să mă înfrunt la mânie; este penibil
b) Aceasta mă face foarte dezagreabil şi suspicios
c) În acest caz provoc o confruntare cinstită
d) Nu-i suport pe cei care şi-o permit, meditez profund
asupra „urii” mele
7. Umorul
a) Fac să se râdă pe seama mea
b) Practic o ironie care dezarmează
c) Ştiu să găsesc cuvântul care eliberează şi destinde
d) Umorul meu este caustic şi muşcător
8. Atitudini de bază
a) Te voi face să te duci unde vreau eu
b) Merg de la început cu tine
c) Dacă tot trebuie să mergem, s-o facem
d) Mergem acolo sau oriunde
- 210 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 211 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
4. Dezirabilitatea socială
- 214 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
insecuritate socială sau anxietate în raport cu aşteptările celor din jur. O reevaluare a
propriei persoane şi o analiză a imaginii de sine şi a trăsăturilor de personalitate sunt
deci necesare.
Ce este dezirabilitatea socială?
Psihologii au contestat încă de mult că dorinţa de a fi acceptabil social este
un factor important care influenţează modul în care oamenii răspund la testele
psihologice. Indiferent de întrebare, oamenii tind să răspundă astfel încât să apară
într-o lumină favorabilă. Această tendinţă se numeşte dezirabilitate socială. D.
Crowne şi D.Marlowe (1960) au investigat această trăsătură de personalitate,
demonstrând diferenţele între indivizi şi felul în care dezirabilitatea socială corelează
cu alte trăsături de personalitate. Conştientizarea acestei trăsături produce modificări
în autocunoaşterea şi în modul nostru de comportament. (A.P.L.)
- 215 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
ANEXA III
= CURRICULUM VITAE =
Partea I
BUNICII
(I) BUNICA:
NUME.............................PRENUME.............................................................
ANUL şi DATA NAŞTERII:
Anul............................Luna........................Ziua....................
Localitatea................................Naţionalitatea...........................Profesia.......................
Ocupaţia.......................................Hobby-uri,pasiuni..................................................
........................................................................................................................................
.
BUNICUL:
NUME.............................PRENUME................................................................
ANUL şi DATA NAŞTERII:
Anul............................Luna........................Ziua....................
Localitatea................................Naţionalitatea...........................Profesia.......................
Ocupaţia.......................................Hobby-i,pasiuni.....................................................
........................................................................................................................................
(II) BUNICA:
NUME.............................PRENUME............................................................
ANUL şi DATA NAŞTERII:
Anul............................Luna........................Ziua....................
Localitatea................................Naţionalitatea...........................Profesia.......................
- 216 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Ocupaţia.......................................Hobby-uri, pasiuni...................................................
........................................................................................................................................
BUNICUL:
NUME.............................PRENUME................................................................
ANUL şi DATA NAŞTERII:
Anul............................Luna........................Ziua....................
Localitatea................................Naţionalitatea...........................Profesia.......................
Ocupaţia.......................................Hobby-uri,pasiuni..................................................
........................................................................................................................................
PERIOADA PREŞCOLARĂ
1) Cine s-a ocupat mai mult de educaţia dumneavoastră? (dintre părinţi,
bunice, alţii)
................................................................................................................................
................................................................................................................................
2) De care dintre cei doi părinţi v-aţi simţit mai apropiat? De
ce?..................................................................................................................
3) Care erau poveştile şi basmele preferate?
Exemplificaţi..........................................
................................................................................................................................
Cine vi le povestea?................................................................................................
................................................................................................................................
4) Ce eroi preferaţi aveaţi (din basme, povestiri,
etc.)?...............................................................................................................
.............................................................................................................................
5) Care erau jocurile preferate?..........................................................................
................................................................................................................................
6) Cu cine v-ati dorit să semănaţi la această vârstă?
Exemplificaţi..................................................................................................
................................................................................................................................
- 217 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CICLUL PRIMAR
Perioada: 19___/ 19___
Localitatea:
......................................................................................................................
- 218 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Şcoala:
.............................................................................................................................
- 219 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 220 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
CICLUL GIMNAZIAL
Perioada: 19___/ 19___
Localitatea:
......................................................................................................................
Şcoala:
.............................................................................................................................
- 222 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
..................................................................................................................
• să cânt laun instrument (care?) .......................................................
• să practic un sport (care?) .........................................................
• să pictez, să desenez;
• să colecţionez (precizaţi ce anume): ..............................................
• să fotografiez;
• să citesc;
• să fac schiţe, planşe;
• să îngrijesc plante, animale;
• să „meşteresc” diferite obiecte;
• să-mi confecţionez jocuri;
• să scriu (versuri, proză): ...............................................................
• altele (exemplificaţi): ...............................................................
.................................................................................................................
11) Ce v-aţi dorit la această vârstă, să deveniţi? (profesia) ..................................
...............................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
12) Aţi prezentat în public, sau aţi publicat, în această perioadă, o problemă, o
poezie, schiţă, tablou, etc.,realizate de dumneavoastră (precizaţi ce anume):
................................................................................................................................
13) Evenimente, întâmplări (indiferent de conotaţia afectivă) din această
perioadă, care consideraţi că au afectat cursul vieţii dumneavoastră: ...........
...............................................................................................................................
PEROADA LICEULUI
Perioada: 19___/ 19___
Localitatea:
....................................................................................................................
- 223 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 224 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
....................................................................................................................
.............................................................................................................................
PERIOADA FACULTĂŢII
Perioada: 19___/ 19___
INSTITUTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR:
.........................................................
FACULTATEA:
.............................................................................................................
SECŢIA:
.........................................................................................................................
FORME POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE
CURSURI: Perioada: 19___/ 19___: disciplina: ...............................................
DOCTORAT: Perioada: 19___/ 19___: disciplina: .............................................
Titlul lucrării:
................................................................................................................
Conducător:
...................................................................................................................
- 227 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 228 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 229 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Partea a II-a
- 230 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
Partea a III-a
9. V-a fost uneori teamă că s-ar putea să nu mai puteţi realiza nimic nou în
domeniul dumneavoastră? .......................................................................
...........................................................................................................................
Aţi trăit, efectiv, vreodată o astfel de situaţie? ..............................................
..............................................................................................................................
10. Ce schimbări se vor produce în viitor în domeniul creaţiei tehnice
(ştiinţifice, artistice,etc.)? ........................................................................
.............................................................................................................................
............................................................................................................................
11. Există un proiect la care aţi visat toată viaţa şi pe care l-aţi dori împlinit
indiferent ce eforturi ar trebui să depuneţi şi obstacole să depăşiţi? ...........
............................................................................................................................
Partea a IV-a
- 232 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
6. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi învăţat de la această
persoană
............................................................................................................................
................................................................................................................................
7. Când (ce vârstă aveaţi) şi de ce s-a întrerupt această relaţie? ...................
.............................................................................................................................
8. Ca profesor (cercetător, etc.) aţi procedat la fel, aţi „luat sub aripa
dumneavoastră ocrotitoare ” elevi, studenţi colegi mai tineri? DA/NU ...........
(exemplificaţi, precizănd şi domeniul în care au devenit performanţi) ..
.........................................................................................................................
.........................................................................................................................
9. Prin ce anume consideraţi că aţi influenţat evoluţia lor? ........................
.............................................................................................................................
10. Care sunt cele mai bune performanţe obţinute de cei pe care i-aţi
îndrumat?
.......................................................................................................................
- 233 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
ANEXA IV
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU PREGĂTIREA
CERCETĂTORILOR
V. Hermeneutica
VI. Poetica
a) Secţiunea I - parabolice
1. “Iluzii. Pescăruşul Johnatan Livingston” – Richard Bach
2. “Alchimistul” – Paulo Coelho
3. “Al cincilea munte” – Paulo Coelho
4. “Lumea Sofiei” – Jostein Gaarder
5. “Ascetica” – Nikolos Kazantzakis
6. “Aşa grăit-a Zarathustra” – Friedrich Nietzsche
- 238 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
- 244 -
Institutul Hyperion Psihoepdagogia Cercetării Transdisciplinare
- 245 -