AUGUSTIN BUNEA, ISTORIC: PRELIMINARIT Discursul istoric al lui Augustin Bunea, igi face aparitia, intr-un peisaj istoriografic romanese care a inregistrat in ultimul patrar al veacului al XIX-lea gi primele decenii ale secolului urmator, progrese notabile. Din deceniul 8 al secolului al XIX-lea, publicafia junimista Convorbiriliterare, prin scrisul lui Titu Maiorescu, Gheorghe Panu si Alexandru D. Xenopoi, impune noi metode istorice, diferite de cele trasate de ditectia precedenta, romantica, pe care o va critica vehement, $io atitudine de critica istorica racordatl la valorile istoriografiei europene! Un pas important in dezvoltarea istoriografiei romanesti va realiza, in decada imediat uurmatoare, A. D. Xenopol, printr-o sistematicd gi moderna sintez de istorie a romAnilor, intitulata Istoria romanilor din Dacia traiand si prin scrierile sale de filozofie a istorici. Sinteza istoricului iegean va fi tiparita in anul 1896 si in limba franceza, sub aceeasi denumire (Histoire des Roumains de fa Dacie trajane), facandu-se astfe] cunoscuta istoria romanilor, gi istoriografici universale. In lucrarile sale, Les principes fondamentaux de I’Histoire (1889) si La Théorie de UHistoire (1908), A. D. Xenopol va evidenfia 0 meditate filozofica originala, o contribufie nemaiincercata pana la el in istoria ginditi istorice decat de Dimitrie Cantemir, contribute, care Ia ridicat pe Xenopol in epocd, alaturi de filozofi ai istoriei ca Wildenband si Rickert *Dilthey si Spengler’ La sfarsitul secolului al XTX-lea, lui A. D, Xenopol fi urmeazi o pleiada de tineriistorici, care {si insusise in marile centre europene, intr-o pregitire istoricd speciala, o viziune istorica predominant critic’, europeand alimentata de istoriografia pozitivisté. Prin aceasta orientare pozitivista, ilustraté exemplar de Nicolae lorga, loan Bogdan, Dimitrie Onciul si Constantin Giurescu, istoriogratia Tomaneasca realizeazi_o deplina concordangi cu nivelul studiilor istorice universale, inseriind temeinice studii de istorie nafionala gi universal. Istoricii pozitivigti vor pune in discutie o vast& problematicd istorics, fiind fn acelasi timp editori de texte, dar si imterpreti ai fenomenului istoric, ocupindu-se de istoria culturi, istoria dreptului, de literaturile romanice si cele slave, de istoria Imperiului otoman si cea a Imperiului bizantin, ultimele aspecte fiind cercetate, in chip meritoriu, de Ioan Bogdan si Nicolae lorga. Creatori de scoala istorica, macstr ai vitorilor istorici din perioada interbelics, istoricii pozitivisti vor incerca 0 nou periodizare a istoriei romfnilor, vor n&zui ta restituirea faptului istorie in deplin acord cu stiinfele auxiliare, vor dovedi o impresionanta intindere a orizontului teoretic Toan Bogdan in Istoriografia romana si problemele ei (1905) si Nicolae Torga, cu studiul Despre adunarea si tiparirea izvoarelor relative la istoria romédnilor, vor trasa cercetiri istorice un program clar de activitate, strlduindu-se fn acest fel, si se apropie c&t mai mult de spiitul stintific al ‘remii, Un moment decisiv in evolutia scrisului istoric romanese a fost, $i expunerea intitulata Despre conceptia actuald a istoriei si geneza ei, infatisata de Nicolae Iorga, in anul 1894, in lectia de deschidere de la Universitatea din Bucuresti. Istoricul indruma istoriografia romana. spre cimpul istoriografiei universale, pentru a putea fi cuprinse ~ spunea el ~ “diversitatea ideilor” emise asupra istoriei *, Idealul su fn acest moment era Leopold von Ranke. Pornind de la modelul german, orga defineste istoria si tot la Ranke va gasi spirtul critic al editorului de texte si pasiunea pentru marile probleme ale istoriei universale °, De asemenea, realizirile in domeniu ale tui A. D. Xenopol, mentionate anterior, erau ined Al. Zul, Istorie gisorit in Romania interbelicd, as, 1989, p. 237. ‘ Pompiliu Teodor, op.cit, XLM ~ XLI. * Ibidem, p. XLIV.. * Iiden. "AL Zab, op. cit. p. 322» 330 FANICA NITA Istoria inceputului de secol incorporeaza preocuparile generale de istoriografie romfneasca si cforturile noii generatii de istorici ardeleni, ale lui Augustin Bunea, Ioan Lupas si Silviu Dragomir. Sub inrduritea pozitivismului, completat de un nelipsit spirit national, istoricii ardeteni gi-au adus 0 ‘nsemnata contribute in domeniul vast al luptelor istorice romanesti pentru emancipare nafionalé, ale c&ror semnificatii le-au integrat, in ansamblul istoriei poporului roman", Augustin Bunea s-a naiscut la 4 august 1857, in localitatea Vad din Tara Fagarasului". Aici i a Ohaba, intre anii 1864 si 1870, Augustin Bunea va urma lectiile scolii elementare. Va frecventa sgimnaziul la Brasov, pind in primavara anului 1877, de unde va fi transferat, pentru o scurta perioada, a Blaj” Ristimpul scolar brasovean va evidenfia o prima trisaturd semnificativa a profilului cultural, ce-l va caracteriza pe Augustin Bunea. in anul 1875, impreuna cu colegul Andrei Barseanu, redacteazi {in gimnaziu o revisti de mand, intitulatS Conversajiuni. Jurnal literar. Situandu-se in prelungirea interesului manifestat de inaintasi pentru literatura populara in al XIX-lea veac, gi ne referim la George Baritiu, Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan sau Atanasie Marienescu, Augustin Bunea cuprindea in Conversafiuni 0 “colectiune de poezii populare”, adunate din Vadul Fagéragului si imprejurimile satului natal, Comentariile, care insofesc 0 parte dintre cele 97 de texte transcrise, atest c& “tindrul culegitor era la curent cu publicafiile contemporane in domeniul poeziei populare”. Partial, ele vor fi reproduse, in colectia intitulata Doine si strigaturi din Ardeal, editata, peste un deceniu, de citre Andrei Barseanu si profesorul ceh Jan Urban Jarnik™. Din toamna anului 1877, Augustin Bunea a urmat, ca bursier, filozofia si teologia la Roma, la Colegiul Urban de Propaganda Fide'’. A fost sfintit preot in 1881’, iar un an mai tirziu, a promovat, {n cadrul aceluiasi colegiu roman, doctoratul in teologie™ Intors la Blaj, Augustin Bunea va primi numeroase functi in ierarhia Bisericii Greco-Catolice Rominesti, de la cele de consilier gi seeretar mitropolitan, in timpul mitropolitului loan Vancea, piina Ja cea de canonic scolastic si apoi canonic custode, in vremea mitropolitului Victor Mihalyi” Istoricul a fost implicat, de asemenea, in procesul de organizare a invafimantului confesional din Blaj si de pe cuprinsul arhiepiscopiei unite transilvinene. in Blaj, a predat religia si teologia dogmaticd, in gimnaziu, respectiv in seminar, indeplinind in aceste asezminte scolare, pentru un scurt rastimp, si indatoririle prefectului de studii. intre anii 1900 gi 1903, i s-aincredinfat functia de comisar arhiepiscopese, la examenele organizate de unele scoli blajene, aflate sub patronajul Bisericti Romine Unite. A detinut, de asemenea, calitatea de membru fondator, apoi de membru onorific al Reuniunii invattoglor greco-atolii,precum yi functia de inspector al seollor populare din aridieceza jul Pe parcursul carierei, Augustin Bunea a colaborat la mai multe publicafii romanesti, indeosebi transilvinene. A tipitit diverse articole “literare, politice, istorice” in Foaia bisericeasca si scolasticd din Blaj, in Tribuna si in Transilvania, aparute la Sibiu, in Gazeta Transilvanie’ din Bragov si in petiodicul Drepratea, editat la Timisoara. In anul 1890, a participat la fondarea ziarului blajean Unirea ”*. O selectie a textelor, editate in paginile acestei publicafii va fi reimprimata de c&tre autor, fn * Alexandru Lapedatu, Now! imprejuréri de dewoltare a istoriografiei nafonale, — Lecjiune de deschidere a cursului de Istorie veche a Romenilor, rut la Universitatea din Cluj in ziua de 6 Noemvrie 1919, in Anuar Insitute’ de Astorte Negonala |, Cj 1921-1922, p. 10-11 Pompiliu Teodor. op.cit,p. XLIV. " tbidem, p. XLV “" Athivele Nationale, Diretia Judefeand Cluj (in continuare se va cits: ANDJ.C), Fond personal Augustin Bunea (608.1, £.1) "2 Album in amintirea canonicului Augustin Bunea, Bla, 1910. p19. " Viegliu Flocea, Augustin Bunea,culegator de poezt populare, in Revista de etnografe si folclor, XM, 1, 1967, p. 6173, Album... p19. Pompiliu Teodor, opi, p. 319. 'S A.ND.J.C. Fond personal Augustin Bunea (20s. 4. 1-3), °© Album... p.20. WAN.DLC. Fond personal Augustin Bunea (0. 4). ™ Ibidem. ™ Album... p.20Augustin Bunea, istoric: preliminarii 331 paginile unui volum, intitulat Discursuri. Autonomia bisericeased. Diverse, tipavit la Blaj, in anul 1903”. in anul 1895, comitetul de conducere al Astrei lua, tn Sibiu, hotdrarea alcituirii primei lucriiri enciclopedice roménesti”’. Din 1886, Augustin Bunea devenise membru al Asociafiunii, iar in anul 1900 a fost ales component al sectiunii istorice a Astrei”. Cele trei volume ale Enciclopediei Roméne, de publicarea c&rora s-a ingrijit dr. Comeliu Diaconovich, au aparut in anii 1898, 1900 si 1904”. Printre autori, figureazi si numele lui Augustin Bunea, alaturi de nume de prestigin din cultura antebelicd romineascd, precum Alexandru Lapedatu, Atanasie Marienescu, Dimitrie Onciul saw Alexandru D. Xenopol™, Istoricu! blajean a semnat, in tomurile Enciclopediei Roméne, in jur de 50 de auticole, exprimate pe aproximativ 60 de pagini. Covargese prezentirile, destinate unor personalitifi greco-catolice, care au marcat evolufia sau conducerea Bisericii Romine Unite. Alte articole sunt rezervate organizarii interne a acestei institufii, unor aspecte privitoare la istoria Blajului sau cdtorva rmiindstiri roménesti din Ardeal™. Dintre textele elaborate cu aveest prilej, unele vor fi agezate de c&tre autor Ia temelia altor aledtuiri istoriografice, reglsindu-se bundoara, printre cele mai citate note bibliografice din cuprinsul unei “scurte istorii” dedicate Bisericii Romine Unite, publicate de ‘Augustin Bunea in Sematismu! arhiepiscopiei blajene pe anul 1900". © desfaigurare cronologica a lucririlor publicate de Augustin Bunea este relevant pentru a aproxima temnatica abordata 1 evolufia interesului stiintific Ia acest istoric roman. Intr-o prima faz, preocuparile sale pentru istoria Bisericii Roménesti Greco-Catolice sunt dominante. Prima crjulie, cu care in 1890 debuteaza, e legatd de actualitatea bisericii ””. in Foaia bisericeascd si scolasticd* si apoi fntr-o broguri de 40 de pagini, Augustin Bunea publica informatii din biografia si activitatea (culturala, administrativa si filantropicd) a fostului episcop al Gherlei si mitropolitului in functie, Ioan Vancea”. © problematic de actualitate cuprinde si lucrarea intitulata Cestiuni din dreptul si istoria Bisericii Romanesci Unite, Partea a I-a, aparuti in anul 1893, Autorul venea s& apere autonomia Bisericii Greco-Catolice, in condifiile ameninfarilor promovate de politica regimului dualist ”. ‘Anul 1900 marcheaza pentru Augustin Bunea dou’ momente editoriale: publicarea unei Jsrori scurte a Bisericii Roméne Unite in Sematismul arhidiecezei blajene”’ si a unei importante monografii, despre episcopul Inochentie Micu Klein”. Istorie scurtd a fost alcdtuiti de Augustin Bunea la aniversarea a “dovd sute de ani de la Unirea Romanilor transilvaneni cu biserica Romei” *. Scrierea prezint& (suecint) vechile raporturi ale daco-romanilor si apoi ale roménilor cu scaunul apostolic al Romei, din sec. al l-lea, pana in sec. al XV-lea, date despre biserica romancasca transilvaineand in timpul principilor calvini, “inceputurile sAntei Uniri”, precum si informagii despre viata gi activitatea ierarhilor primi ai Bisericii Romane Unite, din toate diecezele acesteia, pana la momentul elaborsrii lucrarii*, Se remarca, in alcdtuirea acestei “‘scurte istorii”, folosirea cu preponderenfi a documentatiei, fie publicata in coleotii de iavoare (latinesti si romanesti), fie cercetaté de istoric in Arhiva mitropolitana a Blajului’®, (E posibil, de asemenea, ca structura lucrarii sé-l fi inspirat, peste decenii, $i ® Dr. Augustin Bunea, Discursur. Autonoma biericeascd. Diverse, Bla, 1903, 9. 3-282, 490.522. 2 Dr. C.Diaconovich, Enciclopedia Romind ol. 1. Sibi, 1898.1 1¥. 2 Album... p20. ® Dr. C. Disconovch,op.ct., vo}, Sibiu, 1898, 936 p, ; vo. I, Sibiu, 1900, 947p.; vo. I, Sibiu, 1908, 1272 p % thidem ® Ihidem * Dr. Augustin Bunea, Isiorie scurtd a Bisericit romaine unite cu Roma, in Sematismul veneratului cler al Avhidiececei Metropolitane Greco-Catolice Roméne de Alba-lulia gi Fagdras pre anul Dommului 1900 de la Sfanta Unire 200, Blas p. 3-63. dem, Mitropottul Dr. loan Vancea de Buteasa, Blas, 1890, 41 p. % Unirea,1, 1, 1891, p.7. ® Dr. Augustin Bunes, sore seu... p 48-49. % Pompilia Teodor, opt, p. 320, Aprecier receate, pivind contnutl lui, la Remus Cimpeanu,Biserica Romana Units inireistore gi istoriografi, Ch Napes, 2003, p. 130-133. Vert nota 26. ® Dr. Austin Buns, Din Istria Romanilor, Episcopal loan Inocensu Klein (1728-17, Blas, 1900, 422 + XVitp 2 Ldem, Irie st. p63 % Ibide,p. 1-63. * Ihidem332, FANICA NITA pe Zenovie PAclisanu, autor, la randul séu, al unei Istorii a Bisericii Romane Unite cu Roma). Prin monogratiile sale redactate despre episcopul Inochentie Micu Klein, respectiv episcopii Petru Pavel Aron si Dionisie Novacovici, Augustin Bunea cobora, in cercetarea istoric&, la problematica secolului al XVIFlea. Cartea, consacrati episcopului Inochentie Micu, a reconstituit faptele, pe baza a numeroase izvoare, culese din arhive transilvanene si straine”. Indicii documentare vorbese despre: adunarea de catre autor a unor date relative la arhiereul unit inc& din 1894, cAnd, impreuna cu 0 serisoare, Augustin Bunea primea mai multe copii de acte din arhiva Curtii vieneze™. Volumul evidenfiazd o cercetare istorica aprofundati, de istorie social’, politica si culturala @ romanilor din prima jumatate a secolului al XVIII-lea™. Viitoare exegeze istorice, alcatuite de Zenovie Pacliganu®, L ‘Téth Zoltén" sau David Prodan" vor utiliza ca reper fundamental aceasti lucrare pentru problematica romineascd transilvaneand din epoca celui dintdi Supplex. O tematic’ ampla cuprinde si [storia Roménilor transilvdneni de la 1751 pand la 1764", a c&rei prefat reuneste si elementele unui program, de dezvoltare national si ale unei conceptii istorice proprii”. Lucrarea se ocup’ cu precadere de personalitatea episcopului Petru Pavel Aron, de problematica miscarilor religioase (roménesti, cfirora le rezervi un larg spatiu, de organizarea bisericii unite si a celei “neunite”, de {ntemeierea si alcatuirea scolilor bldjene, de istoria manastirilor ardelene, de evolutia tiparatui (Ia romani transilvineni), precum si de situatia politicd, economic& si social’ a iranimii rominestt ‘ransilvanene, A, Bunea remarca dowd momente importante desfasurate, in perioada cercetata, in {storia roménilor ardeleni: dezbinarea (lor) confesionala si infiinfarea scolilor blajene. Dac& divizarea religioasi a romfnilor, dupa migcirile confesionale de la jumatatea veacului, fu socotita a fi fost i interesul vecinilor adversari politici intemeierea scolilor Blajului singularizeaz8, in opinia autorului personalitatea episcopului fondator fn intreg spafiul locuit in epoca de romani“, Cartea se intemeiaza, {n primul rand, pe documente inedite. Ele au fost adunate din arhive institutionale, aflate in Blaj, Sibiu, Fagaras, la Viena, Budapesta sau Roma, dar si de Ta cfteva personalitati din Transilvania si Vechiul Regat. Aproximativ 250 de documente, dup cum consemneaza insusi autorul, au fost reproduse in lucrare, la note si in anexe“’. A uzitat, de asemenea, cu deosebire, scrieri si izvoare publicate de T. Cipariu, N, lorga, S. Stinghe, ori redactate de P. Bod, G. Herrmann si N. Nilles*. Augustin Bunea deschidea, prin cele dou monografii, 0 vasté problematica istoricd, adancit’, pe parcursul veacului trecut, cu precadere, de istoriografia romaneasca a scolii istorice clujene. Pe miisura insirvirii anilor, Augustin Bunea si-a continuat expeditia in trecut, apropiindu-se, intr-o urmatoare faza a investigatiei, de istoria bisericii ortodoxe din Transilvania, de inceputurile si evolutia organizacii ei institurionale. O prima lucrare, alcatuitd in acest sens, a fost Vechile episcopii romanesci a Vadului, Geoagiului, Silvasului si Bélgradului, aparuta la Biaj in anul 1902, Rezultatele publicate in Vechile episcopii® au cunoscut unele “lémuriri si rectificari” in anul urmator™, cind Augustin Bunea a tipitit 0 “Istorie a awonomiei bisericest?™", seriere in care numele lui T. Cipariu si G. Baritiu, E. Hurmuzaki si N. Nilles apar des citate®. in cuprinsul aceleiasi problematici istorice, se ‘ncadreaza si urmitoarele doud lucrari ale carturarului blajean, redactate, sub impulsul unor provocari polemice, venite dinspre istoriografia contemporana ortodoxa. Jerarhia roménilor din Ardeal si ® Zenovie Pclsan, [sora Bsericit Romine Unite, pane 1, 1697-1751, eda a t-, tn Perspective, XVI, 65- (68, 1994-1995, 392 p.;partea a I-a, 1752-1783, in Perspective, XIV.-XVE,$3-60, 1991-1993, 197 p. 2 Pompila Teodor, opt. p. 319. % A.N.DJLC. Fond personal Augustin Banca (60, 17,{.20-2D. ® Pompiiu Teodor. opt. © 2enoviePacliani, oct, patea,p. 223339 ‘41.6 Zotin, Primal secol al nionlismulalromdneseardelean 1697-1792, Buses, 2001, p. 77-152 ‘8 David Prodan, SupplexLibellsValachorum, Din storia formari nau romaine, Bact, 1998, p. 180-22. “ Dr. Augustin Bune, Episcopi Petra Paul Aron si Dionsiw Novacovic sau Istria Romdnlortansilvneni de 11751 pln la. 1764, Blas, 1902, XIK498p. bide, 9. HL * Bier. 1-429, Bide, 9430-432. © Bidem: p. VIII 8 tbidem, 1-428. 2ldem, Vechile episcopi rominesci a Vadlui, Geoagil itagului i Bélgradulu, Bla, 1902, 1629. 2 idem, Discursuri. Autonoma bisericenca. Diverse Ble, 1903, p. VI-X. 5 Ibidem, p. 282-490. * BidenAugustin Bunea, istoric: preliminarii 333 Ungaria (Blaj, 1904) reprezenta rAspunsul lui Augustin Bunea, la scrierea Ini Teodor V. Pacdfian, intitulata Istoriografi vechi, istoriograft noi. Studiu critic in chestia vechei mitropolii romane Combatand rezultatele la care Bunea ajunsese, in cartea despre Vechile episcopii romanesti, Pacatian a fncercat si dovedeascd existenfa istoricd, in epoca medie, a mitropoliei ortodoxe a roménilor din ‘Transilvania®’. Analizand organizarea institufionala a bisericii roméinesti din Transilvania, A. Bunea reitereazA ins opinia potrivit clreia, in aceasta perioada, nu se poate admite documentar fiinfarea in Ardeal a unui scaun mitropolitan ortodox™. Pe aversul acestei cercetiri, descoperim o critica acida la adresa modului de a scrie istorie a lui Teodor Pacafian, Reversul investigatiei ofera isi o imagine limpede asupra unor trasituri de conceptie si metoda istoricd promovate de autorul ferarhiei Romdnilor. Cunoasterea limbilor latin’, maghiard si germand i-a permis, de asemenea, lui Augustin Bunea si foloseascé informafii istorice pretioase, in completarea celor cuprinse de istoriografia roman’, si-gi Targeasc’ otizontul infelegerii faptelor istorice, din zona Transilvaniei si Ungariei, dobandind o autoritate in dezbaterea subiectelor de istorie ecleziastica din spafiul romanese apusean. A doua lucrare, tot polemica, tiparita la Blaj in anul 1906, ¢ referitoare la Mitropolitul Sava Brancovict”. Date din biografia si activitatea ierarhului apar si intr-un capitol din lucrarea anterioard a istoricului blajean *. Augustin Bunea procedeazi la 0 examinare detaliata a cArfii cu acelasi titlu, scrise de Vasile Mangra”, avansdnd concluzii contrastante fati de preopinentul stu, in ceea ce priveste tocul episcopului Sava Brancovici, in istoria bisericeasca a romanilor transilvéneni®, Competenfa lui V. Mangra, in stiinfa istoric& este, ca si in cazul lui Teodor Pactian, agezata sub semnul intrebai. Ultimele studii, care atesta interesul lui Augustin Bunea pentra istoria medievala romaneasca, au rimas neterminate de citre autor. Ele vor fi publicate postum, Ia indemnul Academiei Romine, in anii 1910, respectiv 1912. Ne referim la Stapanit Jarii Oltului®, discursul pe care Augustin Bunea a pregatit pentru intrarea in Academie gi la Iucrarea, intitulat& Incercare de istoria Romdnilor pind la 1382. Originea primului descalecat si consolidarea elementului romanese, prin legaturile indelungi dintre Tara Fighragului si Muntenia, constituie dou motive stinjifice, prin care Augustin Bunea isi justifica optiunea pentru importanga istoric& a Tarii Oltului “. Alegerea temei va fi avut insd si un suport emotional, deoarece, asa cum intuia si Joan Bianu, acest finut reprezenta pentru clrturar “fara paringilor si a nasterii Iui”*'. Am putea caracteriza aceasta Iucrare, drept o succinta istorie politica a ‘Tari Féghragului, desfasurata intre secolele IX-XVII, care-i precizeazA statutul si cirmuitori, finsemnand, totodata, pentru fiecare dintre acestia, implicatiile politice ale stipénirii Tarii Oltului. Discursul debutewza cu anul 895. Autorul indici momentele politice ale patrunderilor maghiarilor in Panonia si, mai ales, in Transilvania; stabileste limitele geografice ale Tarii Oltului; precizeazi caracterul rominese al acesteia, apelénd la toponimie si la primele documente ungare; crediteaza (radifia descalccatului lui Radu Negru Voda din Fagiras, la Campulung si Arges; consemneaza date istorice despre Tara Fagirasului si locuitorii romani ai acesteia pe parcursul secolutui al XIIF-Iea si in prima jumatate a veacului al XIV-lea; surprinde asalturile coroanei ungare asupra spatiului de la est gi sud de Carpati, in aceeasi perioada; enumera noua domni romani (de Ia Viadislav I la Vlad Tepes) detinitori ai Tarii Oltului; rezuma relatile politice ale acestora cu puterea suzerand; ingiruie st&panii Tarii Oltului de la Vlad Tepes la Sigismund Bathory; evidentiaza rolul familiei romanesti Mailat, de asemenea, implicatiie politice ale stpanirii acestei "yari"; deruleazi, in graba, proprietarii veacului al XVIE-lea, referindu-se la fise gi la principi, si ncheie cu anul 1713, cnd domeniul Fagarasului a trecut la stat. Observam o stiruin{a intenfionati, poate chiar fireasci, a lui Augustin Bunea, asupra intervalelor de dominatie romaneasca in Tara Fagirasului. Augustin Bunea marturiseste aprecieri, vizavi de rezultatele istoriografice ale lui Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul sau Jénos Karécsonyi. Discursul sau se raporteazi, in primul rnd, 1a lucrarile elaborate de citre varfurile scoli critice romiinesti (N. lorga, L. Bogdan si D. Onciul). Cu toate acestea, autorul igi manifesta uneori dezacordul, 2% Idem, lerarchia Rominilor din Ardeal gi Ungaria, Blas, 1904, 3074V Up. tbidem, p. 3-307 Idem, Mitropoliul Sava Brancovici, Blj. 1906, 99p. 5 Idem, lerarchia Romanilor., P. 249-277. © Vasile Mangra, Miropoliul Sava Il Brancovici (1656 -1680), Arad, 1906. Dr. Augustin Bunéa, Mitropoliul Sava Brancoviei, Bl, 1906, p. 382 © [aem, Stepan [rit Olsuld, Bucuresti, 1910, 619. +16 Pore, © tiem, p. © Thidem, pH © idem, p. 1-43.334 FANICA NITA asupra unor afirmafi ale preopinentilor s&i, avansand, in context, soluti istoriografice proprii. Autorul apeleaza, de asemenea, cu insistent, Ia volumele de documente ale fui Eudoxiu Hurmuzaki, precum si, la istoriografia maghiard, mai des utilizand lucrari semnate de istoricii Pesty Frigyes, Pauler Gyula si Kardesonyi Jénos. Utilizind peste 80 de titluri, in limbile romiind, maghiard, germand si latina, exprimate fn 225 de note, mai telegrafice sau mai, ample, studiul este si rodul cercetiii_unei bibliografii i documentatii abundente®, Manuscrisul, Inceredri de istoria romdnilor pénd la 1382", a fost cercetat, din insircinarea Academiei Romane, de istoricul Dimitrie Onciul, profesorul de la Universitatea din Bucuresti afirmand despre continutul scrierii c& trateaz mai ales despre istoria bisericeasca si cA, in legatura cu aceasta, si istoria politicé si etnografica. Desi cartea mu a fost definitivata, D. Onciul o recomanda fnaltului for stiintfic spre publicare, cu scopul de a face cunoscute rezultatele muncii autorului, “ale c&rui lucrariistorice au o netagaduita valoare”, ct si spre a aduce un ‘omagiu memoriei lui®. Augustin Bunea a inceput si o vast Iucrare despre regimentele de granita, pe care n: terminat-o, dar pentru care adunase un bogat material, Fondul arhivistic al istoricului pstreaz& inca numeroase documente, originale si copii, in limbile latina, maghiaré si german8, privitoare la istoria regimentelor de granifé, care dovedesc preocuparile lui Augustin Bunea fata de acest subiect Augustin Bunea a fost un istoric apreciat de Nicolae orga, de loan Bianu, de Dimitrie Onciul pentru cercetiile Iui istorice, realizate adeseori, prin apelul la intinse surse informative’. Foruri culturale distinse, din Romania si Imperiu, i-au recunscut, de asemenea, merite stiintifice. La 24 septembrie 1900, Augustin Bunea a fost ales membra corespondent al Astrei pentru. sectiunea istoric&”. In anul urmitor, 1901, la 26 martie, pentru lucririle sale istorice, cirturarul blajean va fi onorat de cdtre Academia Romana cu o titulatura asemanatoare™. Cateva luni mai tarziu, Adunarea generala a Asociafiei ‘Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman il promova pe istoric, printre membrii comitetului central”. in anul 1903, Augustin Bunea devenea membru “platit” al Societafi Istorice Maghiare™, iar in anul 1909, la 29 mai, Academia Romina ji comunica istoricului de la Blaj vestea alegerii sale, ca membru activ, al inaltului for stiintific roman ”°, incepand cu anul 1890, Augustin Bunea a luat parte gi la miscArile politice din Transilvania ™. Orator ales”, el s-a numarat printre apardtori, in procesul Memorandului de la Cluj”. A definut, vreme {ndelungata, si calitatea de membru al Partidului Najional Roman din Transilvania’ Prin testamentul séu, redactat la inceputul anului 1906", Augustin Bunea lisa deschisa posibilitatea, ca din averea testata, s se constituie o fundatie romana greco-catolica”. Fundafia urma Si acorde “stipendii cat se poate de mari, cu ajutorul cérora tineri roméni greco-catolici, care vor fi absolvit vreo scoala superioara, si in special teologia si drepturile, vor fi trimisi pe un an ori doi, in strdindtate, Franta, lalia, Germania, Rusia ete. . spre a-si completa studiile, spre a se specializa fn vreo stiinf& si spre a-si insusi limbile tailor respective.” Fundatia urma sa fie administrata de Consistoriul arhiepiscopesc greco-catolic de Alba Iulia si Fagaras". Conditia conferirii stipendiilor, impusa de toate fundatile greco-catolice, era situafia (bund) la invataturi, ceea ce impunea o riguroasa selectie in promovarea intelectualititii roménesti". © tbidem, p. 44-61, Adem, incereare de storia Roménilor pant la 1382, Bucures, 1912, 226. S Tbidem, in prefs. Pompiliu Teodor, op. cit, p. 320 © ANDI. Fond personal Augustin Bunea (03.16, 21-23), Pompiliu Teodor, ep cit, ® ANDIC. Fond personal Augustin Buea (dos. 4, f.25). Tider, £.29, idem £31 ” idem, £35 Tider, £87, ™ Album, p. 20 ° Tbidems, p. 191,207, % Mbidem, p. 20,135. fbiders, p. 108. Tbidem, p. 208-210. fbiders, p. 208. °° Ibiders. * Comel Sigmirean, storia forme intelectualitjit roménest din Transilvania si Banat in epoca moderna, Chij, 2000, p. 223.Augustin Bunea, istoric: preliminari 335 Augustin Bunea a murit la Blaj, in data de 30 noiembrie 1909. Cum au perceput contemporanii pierderea distinsului cArturar, reiese, in parte, din Albumul pe care |-au tiparit “in amintirea canonicului Augustin Bunea”, clericii Seminarului Teologic blajean™’. Din orage si sate transilvanene, din Romania, de la Viena, Budapesta si din alte centre curopene, prin mesaje particulare si articole publice, s-a exprimat unanim tristejea si totodaté inchinaciunea fata de personalitates defunctului®, Sub impresia evenimentului, alte numeroase articole, despre Augustin Bunea, reproduse, de asemenca, in Album, au fost tiparite ulterior in presa romaneasci™. Date biografice despre Augustin Bunea au fost publicate, in timpul viefii autorului, in volurmul prim al Enciclopediei Romane”, in Calendarul “Unirii” pe anul 1899", in Sematismul arhidiecezei blajene din 1900" si in Anuarul nafional al romdnilor de pretutindeni, ap’rut in 1908“, In anul 1939, Vasile Netea va publica, in 2iarul Tribuna din Cluj, un luminos articol comemorativ, la 30 de ani de la moartea istoricului blajean™. in anii imediat urmatori, 1940 si 1941, texte despre Augustin Bunea vor ‘mai semna Nicolae Comsa, in volumul despre Dascdlii Blajului”, Elie Daianu, in Convorbiri literare” si $tefan Manciulea, in Anuarul Liceului de bétieti romén unit “Sf Vasile cel Mare” din Blaj * Pentru anii care s-au suecedat pan in 1964, nu am identificat nici un text, referitor la Augustin Bunea. fn anul 1967, Virgiliu Florea a publicat, tn Revista de etnografie si folclor un interesant si, deopotriva, documentat studi, in care evidentia contributia elevului Augustin Bunea la culegerea si ccunoasterea poeziei populare romanesti din Tara Fagérasului®. Un studiu metodic despre Augustin Bunea a publicat, in Evolufia gandirii istorice romanesti profesorul Pompiliu Teodor. Sunt consemnate, despre istoric, date biografice, indicate rédacinile activitatii sale istorice si definite orizontul de interes, principalele realiz8ri istoriografice si conceptia istoric’ apartinand Iui Augustin Bunea. Pompiliu Teodor a emis, de asemenea, aprecieri asupra documentafiei folosite de istoricul blajean™. Spre deosebire de un continuator al su, si ne gandim Ja istoricul unit Zenovie Paclisanu, lui ‘Augustin Bunea i s-a rezervat un loc (binemeritat) in Enciclopedia istoriografiei roménesti, intr-un restrans material semnat de Vasile Curticapeanu’®, Dupa 1989, inregistram o prima contribute stiinfificd, datorata profesorului Liviu. Maior, care tnfajiseazA, intr-un articol tip&rit in Tribuna, latura militanté a personalitatii lui Augustin Bunea”. Aporturile autorului vizavi de istoria culturii romanesti din Transilvania, regasite in unele opere ale sale $i in cAteva articole tiparite de ziarul Unirea, au fost schitate fntr-un studiu de Meda Diana Hotea”’, in fine, date inedite din corespondenta istoricului de la Blaj au publicat, in anii °90, Silvia Dumitru”, Mircea Popa” si academicianul Gabriel $trempel™. Gasind puncte de plecare, in programul episcopului Inochentie Micv Klein", continuand cercetarile Scolii Ardelene, ale lui Timotei Cipariu gi loan Micu Moldovan", preocupat de rezultatele istoriografice ale reprezentantilor scolii critice roménesti, Augustin Bunea va constitui veriga de © Album... p. 221 © tbidem,p. 918, 23-130, & tbidem,p. 134-207 Dr. C. Diaconovich, opi. vol. Sibi, 1898, p. 634, * Not canonici, in Calendaral “Univ”, vo. Blas, 1899, p. 59-63, Sematimul veneratula cler(..) pre anu! Domnului 1900.) Bas, p. 87-89, 100, 106, 107, 108, 112, 666, 668, 802 Anuaralnajional al romnilor de pretutindeni. Sub ingijiea lui MT. Valentin, vo. 1, 1908, 230p. Vasile Netea, Figuriardelene, Bucuresti, 1943, p. 121-123. % N. Comse, Das Blau, Bla 1940, p. 116-117 °. lie Daianu, Distinctanea lui Augustin Bunea, in Convorbirliterare, LXXIV. 5-6, 1941, p. 569-575, St. Manculea, Augustin Bunce, in Anuaral Liceului de baiefi roman wit "St. Vasile cel Mare”. Biaj pe anul scolar 1940-1941, Bla 1941, p. 5-32 © Virgil Flores, opi. Pompiliu Teodor, op... p. 319.325. » Bnciclopedia itoriografe!romenest, Bucutesi, 1978, p. 75. % Prof. de Liviu Maior, Augustin Bune - fire confesune si nafune in Tribuna, I. 3. 1991, p. 6 Meda Diana Hotea, Augustin Burea - contribu la istria culturi - {8 Caietele "David Prodan”. Revisit de istories1, 1, 1994, p. 78-83. % Sivia Damitru, Canonicul Dr. Augustin Buea, Date iedite in manuscrse gi corespondentin Prilobiblon. I | 1995, p, 136-148, Mircea Popa, Carurariblajeni in corespondenti cu Andrei Veres, in Cultura ereting, sere now Il, 1, 1996, p. unas. "© Gabriet Stempel, Augustin Buna -lupetor pene limba gi credinj Magazin istore, XXXA, 1997, p. 59-63 Vasile Netea, opi. p. 121. Vasile Cunticipeanu, in Enciclopedia istoriograjiedromiineti,p. 75 "© Vasite Netea, opi. Pomplia Teodor, op. p. 319,336, FANICA NITA legatura cu studiile istorice (ulterioare) ale unui alt specialist roman, de formatie pozitivista’”’, si ‘anume, cu cele semnate de istoricul unit Zenovie Pacliganu. FANICA NITA AUGUSTIN BUNEA: HISTORIEN, PRELIMINAIRES RESUME. Fistorien et théologien, Augustin Bunea a prowyé avoir eu des préoccupatons constantes liges & ‘organisation interme de Iglise Roumaine Uniate, plus préisément, des preoccupations liges aux rapports des Roumains avec le siége aposioligue de Rome, 4 église roumnsine de Transylvanie au temps des princes calvinien, tout comme des preoccupations concernant la vie et activité des prelats de” Eglse Rotmaine Uniat Pea & pev, dans le temps, Hl @ aussi dirigé som attention vers Thistoie de 1" Eglise Onhodoxe de Transylvanie. Les demidres cues, qui atestent de Tints de Augustin Bunea pour Ihistone. médiévale roumaine n'ont pas 6 fnalisées pr leu auteur, cant publiges apes la mort de clue "Stefan Pascu, Eugen Stineseu, Istoriografia moderna a Roméniei. Incercare de periodicare yi fixare a brincipalelor curente $i tendinfe in Studi. Revista de istorie, XVI, 1, 1964, p. 153-156. lacob Marza, Zenovie Paciganu. ‘colaborator la “Revista istoricd roména (1943-1947), in Revista istored, VI 11-12, 1996, p. 934,