Noţiuni de algebră booleană

(în lucru)
Definiţie

Algebră booleană = o structură algebrică

formată din:
z O mulţime B
z Două operaţii binare notate cu (+) şi (.)
z O operaţie unară notată cu (‘) pentru care
sunt valabile 6 axiome:
Axiomele algebrei booleene

1. Mulţimea B conţine cel puţin două elemente

diferite
2. Axioma închiderii: operaţiile (+) şi (.) sunt
operaţii interne adică:
∀a,b∈B
(i) a+b ∈B
(ii) a.b ∈B
Axiomele algebrei booleene

3. Existenţa elementelor neutre pentru

operaţiile binare

(i) ∃ element neutru faţă de operaţia (+) notat cu 0 a.î.:

∀a∈B , a+0=a
(i) ∃ element neutru faţă de operaţia (.) notat cu 1 a.î.
∀a∈B , a.1=a
Axiomele algebrei booleene

4. Comutativitate
∀a,b∈B
(i) a+b=b+a
(ii) a.b=b.a

5. Distributivitatea
∀a,b ∈B
(i) a+(b.c) =(a+b).(a+c)
(ii) a.(b+c)=a.b+a.c
Axiomele algebrei booleene

6. Existenţa elementului opus

∀a ∈B, există elementul opus lui a, notat a’ a.î.:

(i) a+a'=1
(ii) a.a'=0
Denumirea operaţiilor

z Operaţia “ + ” se numeşte sumă logică,

adunare logică, surjecţie şi o vom numi pe
scurt sumă
z Operaţia “ . ” se numeşte produs logic,
înmulţire logică, conjuncţie şi o vom numi pe
scurt produs
z Operaţia “ ‘ ” se numeşte negare sau
complementare
Prioritatea operaţiilor

z În cadrul unei algebre booleene operaţiile au

urmatoarea prioritate
( ) – expresiile din paranteză
’ – operaţia de complementare
. – operaţia de înmulţire logică
+ – operaţia de sumare logică
Principiul dualităţii

• Axiomele algebrei booleene sunt prezentate în

perechi fiecare axiomă din pereche fiind duala
celeilalte
• O axiomă se poate obţine din duala sa modificând
operaţia “+” cu operaţia “.” şi elementul 0 cu
elementul 1 (şi invers).
• Exemplu: existenţa elementului opus
(i) a + a‘ = 1
↕ ↕
(ii) a . a‘ = 0
Proprietăţile algebrei booleene

z Idempotenţa
∀a ∈ B
(i) a + a = a
(ii) a.a = a
z Proprietăţile lui 0 şi 1
∀a ∈ B
(i) a+1=1
(ii) a.0 = 0
Proprietăţile algebrei booleene

z Unicitatea lui 0 şi 1
Elementele 0 şi 1 sunt unice
z Unicitatea elementului opus
Pentru ∀a∈B , a’ este unic
z Distincţia dintre 0 şi 1
Elementele 0 şi 1 sunt distincte
z Involuţia
∀a∈B, (a')'=a
Proprietăţile algebrei booleene

z Absorbţia
∀a,b∈B
(i) a + a.b = a
(ii) a.(a+b) = a
z Asociativitatea
∀a,b,c∈B
(i) a + (b + c) = (a + b) + c
(ii) a . (b . c) = (a . b) . c
Proprietăţile algebrei booleene

z De Morgan
∀a,b∈B
(i) (a + b)’ = a’ . b’
(ii) (a . b)’ = a’ + b’
Exemple de algebre booleene

z Algebra binară
B={0,1} împreună cu operaţiile

z Definire alternativă a operaţiilor

Exemple de algebre booleene

z Simboluri
– Contact normal deschis (cnd)
– Contact normal închis (cni)

z K= mulţimea contactelor electrice împreună cu operaţiile:

– Legare în serie

– Legare în paralel

– Schimbarea stării contactului

Comutativitate

a b b a
 ≡ 

a b
 
 b  ≡  a 



Element neutru

a 1 a
 ≡ 
a
 a
 0  ≡ 


Distributivitate

a a a
  
 b c  ≡  b   c 




b a b
a  
 c  ≡  a c 



Element opus

a a 0
 ≡ 

a
 1
 a  ≡ 


Idempotenţa

a a a
 ≡ 
a
 a
 a  ≡ 


Proprietăţile lui 0 si 1

a 0 0
 ≡ 
a
 1
 1  ≡ 


Absorbţia

a
 a
 a b  ≡ 


a
a  a
 b  ≡ 


De Morgan
a
 d a b F
 b    ≡ 


 d F


a b d a
   F
 d F  ≡  b 
 
 

Funcţiile booleene de două variabile

n=2 nr. de variabile

22=4 combinaţii de valori pentru variabile
222=16 funcţii de 2 variabile
Funcţiile booleene de două variabile

z F0 = 0 Funcţia constantă 0
z F1 = A.B (SI) AND
z F2 = AB' Inhibiţie (A dar nu B)
z F3 = A Identitate
z F4 = A B Inhibiţie (B dar nu A)
z F5 = B Identitate
z F6 = AB' + A'B SAU-Exclusiv (XOR), se notează şi A⊕B
z F7=A+BSAU
z F8 = (A + B)' SAU-NU (NOR) (în logica matematică denumită funcţia lui Peirce,
se mai notează A ↓B
z F9 = A'B' + AB Echivalenţă, se notează şi A≡B
z F10=B' Complement, NU (NOT)
z F11 = A + B' Implicaţie (B implică A), se notează şi B → A
z F12 = A'Complement, NU (NOT)
z F13= A' + B Implicaţie (A implică B), se notează şi A → B
z F14 = (AB)' SI-NU (NAND) - în logica matematică denumită funcţia Sheffer, se
mai notează A ↑B
z F15 = 1 Funcţia constantă 1