P. 1
6.Factorul_de_putere

6.Factorul_de_putere

|Views: 2,384|Likes:
Published by florin_zrc

More info:

Published by: florin_zrc on Aug 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

6

Factorul de putere
6.1 Introducere
Monitorizarea factorului de putere prezintă un interes deosebit tât pentru producătorul de energie electrică, cât şi pentru transportator, distribuitor, furnizor şi utilizatorul final, deoarece el influenţează caracteristicile de performanţă al tuturor operatorilor de pe piaţa de energie electrică, costurile de furnizare a energiei electrice, precum şi capacitatea disponibilă de transfer a echipamentelor energetice. Din această cauză, este necesară cunoaşterea, în detaliu, a modului în care se defineşte factorul de putere, a cauzelor care determină valori reduse ale acestuia, a efectelor unui factor de putere redus şi a soluţiilor existente, în prezent, pentru controlul acestuia. Efectele economice, determinate de funcţionarea cu un factor de putere redus, trebuie să fie luate în considerare la stabilirea tarifului energiei energiei electrice, urmărindu-se compensarea pierderilor de energie pe care acest mod de funcţionare le determină. Având în vedere faptul că reducerea factorului de putere este datorată unor fenomene (cauze) locale, măsurile tehnice şi financiare adoptate pentru creşterea acestuia se referă, în special, la nodul din sistemul electroenergetic în care este conectat utilizatorul care produce reducerea acestuia. Deşi consumatorul care determină acest mod de funcţionare este penalizat prin tarif pentru pierderile de energie din sistemul electroenergetic, determinate de transferul de energie cu factor de putere redus, reducerea caracteristicilor de performanţă ale sistemului şi necesitatea creşterii puterii produse pentru acoperirea acestor pierderi, cu efectele nocive corespunzătoare asupra mediului ambiant, fac ca acest mod de consum al energiei să nu fie acceptat. În prezent există mijloace tehnice eficiente pentru creşterea factorului de putere până la valoarea impusă de calculele tehnico-economice. Una dintre condiţiile cele mai importante pentru controlul factorului de putere constă în urmărirea ca, în punctele de delimitare dintre operatorul de transport şi operatorii de distribuţie, transferul de energie să se facă cu un factor de putere unitar.

6.2 Definiţia factorului de putere
6.2.1 Factorul de putere în circuite monofazate
Factorul de putere λ, definit ca raport între puterea activă P şi puterea aparentă S este o mărime variabilă în timp (ca şi cele două puteri care îl definesc)

146

Eficienţa şi calitatea energiei electrice

P . (6.1) S Evaluarea acestei relaţii, în funcţie de regimul de funcţionare, sinusoidal sau nesinusoidal, monofazat sau trifazat, simetric sau nesimetric, conduce la interpretări şi valori diferite, care implică efecte diferite asupra sistemului electroenergetic şi moduri diferite de abordare a problemelor privind adoptarea măsurilor pentru creşterea valorii factorului de putere. Existenţa unor concepte diferite privind factorul de putere impune cunoaşterea în detaliu a modului de definiţie, a modului de măsurare şi a algoritmului de calcul al factorului de putere. Analiza relaţiei (6.1) arată că factorul de putere este, în general, o măsură a utilizării incomplete a capacităţii de transfer a elementelor din sistemul electroenergetic, având în vedere faptul că instalaţiile electrice sunt dimensionate pentru transferul puterii aparente (curentul electric), dar consumatorul primeşte o putere activă (putere utilă) inferioară dacă factorul de putere este redus. În cazul cel mai simplu al unui consumator monofazat, în regim sinusoidal, factorul de putere λ defineşte prezenţa puterii reactive Q (fig. 6.1). λ=
u i p u i 0 S =U⋅I ϕ ϕ I Fig. 6.1 − Definirea factorului de putere în circuite monofazte, liniare. U p

P =U⋅I⋅cosϕ ωt

Din figura 6.1 rezultă că, în cazul unui circuit monofazat liniar, cu tensiunea aplicată u şi curentul electric absorbit i, ambele de formă sinusoidală, curentul fiind defazat faţă de tensiune, cu unghiul ϕ, factorul de putere λ este egal, ca valoare, cu cosinusul acestui unghi (unghiul de defazare dintre fazorul de tensiune U şi cel de curent electric I ) P λ = = cos φ . (6.2) S Egalitatea (6.2) este valabilă numai într-un circuit monofazat şi numai într-un regim pur sinusoidal. Deoarece, în prezent, în nodurile sistemului electroenergetic, practic tensiunea şi curentul electric nu mai au o variaţie temporală sinusoidală, interpretarea factorului de putere în funcţie de defazarea curbei curentului electric faţă de curba tensiunii aplicate trebuie să fie evitată. În cazul general al regimurilor nesinusoidale relaţia (6.1) are mai multe interpretări:

în figura 6. λ1 = DPF (Displacement power factor) = 1. Analiza datelor din figura 6. Utilizarea valorii λ = 0. practic. corespunzătoare armonicei fundamentale (h = 1) P U ⋅ I ⋅ cos φ1 λ1 = 1 = 1 1 = cos φ1 .6) S1 U1 ⋅ I1 Cele trei definiţii ale factorului de putere conduc la valori diferite şi sunt afişate separat de multe dintre echipamentele moderne de măsurare.69. Ca exemplu. . U şi I − valorile efective ale curbelor de tensiune şi.4) Q= h =1 ∑U h ⋅ I h ⋅ sin φ h . Dacă este necesar. (6.2 pune în evidenţă diferenţele dintre cele trei valori ale factorului de putere λ = 0. de curent electric. dimensionarea bateriei de condensatoare se poate face numai pe baza factorului de putere λ1 = DPF. − Ca raport între puterea activă P şi puterea aparentă parţială S': ∑ ∞ U h ⋅ I h ⋅ cos φ h P h =1 . λ' = 0. pentru cazul unui motor asincron alimentat prin intermediul unui convertor de frecvenţă. Uh şi Ih − valorile efective ale componentelor armonice de tensiune şi. de curent electric. Se observă faptul că armonica fundamentală a curentului electric este. respectiv.3) P h =1 λ= = . ∞ (6. folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere.0. S U ⋅I în care h este rangul armonicei.2 este prezentată o înregistrare şi valorile afişate. respectiv.Factorul de putere 147 − Ca raport între puterea activă P şi puterea aparentă totală S: U h ⋅ I h ⋅ cos φ h (6. deoarece conduce la importante perturbaţii în reţeaua electrică de alimentare (produse de funcţionarea receptorului în regim capacitiv şi de intensificarea regimului nesinusoidal. λ' = = S' P2 + Q2 în care puterea reactivă Q este determinată din relaţia: ∑ ∞ (6. este contraindicată.987. Acestea au şi semnificaţii diferite. în fază cu armonica fundamentală a tensiunii (defazaj inductiv de 4 grade). care are ca efect reducerea factorului de putere λ).5) − Ca raport între puterea activă P1 şi puterea aparentă S1 .69 pentru dimensionarea bateriei de condensatoare. ϕh – unghiul de defazare dintre curbele de tensiune şi de curent electric ale armonicelor de rang h .

7) S trifazat Valoarea puterii trifazate active rezultă ca suma algebrică a puterilor active PA.0 17. în general.5 Voltage 10. λtrifazat . ipoteză.34 1. (6.2 Factorul de putere în circuite trifazate Analiza factorului de putere în circuitele trifazate poate fi realizată individual. având în vedere caracteristicile diferite de sarcină pe cele trei faze.2. la utilizatori.42 1.28 13.5 15.46 0. în special.0 17.0 7. 6.1 17.97 3.0 2.00 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 h RMS Peak DC Offset Crest THD Rms THD Fund HRMS K Factor Voltage 231.26 14.12 2. pot oferi informaţii utile numai în cazul în care caracteristicile sarcinii pe cele trei faze sunt identice. 6.2 − Curbele de tensiune şi de curent electric circuitul unui receptor neliniar.10 66.5 5.5 10.47 5.61 45.0 12.64 Current 21.60 89.148 Eficienţa şi calitatea energiei electrice U [V] 500 250 0 −250 −500 I [A] 100 50 0 − 50 − 100 I [A] 15 10 5 1 Frequency Power kW kVA kVAr Peak kW Phase Total PF DPF 3 5 49.5 5. suficient de bine îndeplinită în reţeaua de transport şi în circuitele de energie electrică ale producătorilor Ptrifazat λ= . ca valoare medie pe cele trei faze. 5 t [ms] Current 12.5 t [ms] Harmonic Fig.03 4° lag 0.1 0. Valorile larg utilizate ale factorului de putere trifazat.0 7.69 1.34 3.00 0.3 328.0 1. pe fiecare fază.5 15. Acest mod de analiză este justificat.47 2. PB şi PC transmise pe cele trei faze ale reţelei electrice: .

factorul de putere trifazat. deci reprezentabile fazorial. b) puterea aparentă trifazată geometrică S G (6.12) .3 − Puterea aparentă trifazată.3 mărimile sunt sinusoidale. dar cele trei faze sunt încărcate diferit. în cazul din figura 6. a determinat ca în unele sisteme energetice să fie utilizate definiţii „legale” ale puterii aparente trifazate: − puterea aparentă trifazată medie Smed (6. chiar în regimuri sinusoidale. este necesar să se cunoască modul în care a fost determinat acesta. În orice caz. = A 3 − puterea aparentă trifazată echivalentă Se S e = 3 ⋅U e ⋅ I e . (6.10) G Este evident că puterea aparentă trifazată geometrică S este mai mică decât puterea aparentă trifazată algebrică SA. chiar în circuitele cu mărimi pur sinusoidale. ceea ce face ca factorul de putere trifazat algebric λAtrifazat să fie mai mic decât factorul de putere trifazat geometric λGtrifazat (λAtrifazat < λGtrifazat). 3 I + I B + IC .9) SG = S A + S B + SC . Pot fi definite două puteri aparente trifazate: a) puterea aparentă trifazată algebrică SA S A = S A + S B + SC .1 ⋅ I med . Având în vedere faptul că factorul de putere intră în calculul facturii de energie electrică.Factorul de putere 149 (6. în care U med = I med U A +U B +U C . SB Ptrifazat = PA + PB + PC .8) Definirea puterii aparente trifazate Strifazat nu este univocă. în care (6. Q QA+QB+QC SC QA+QB QA PA SA PA+PB PA+PB+PC P Fig. 6. nu poate fi utilizat pentru dimensionarea bateriei de condensatoare necesară îmbunătăţirii factorului de putere. De exemplu.11) S med = 3 ⋅1. chiar în regim sinusoidal. Dificultăţile în definirea puterii aparente trifazate.1 ⋅ U med ⋅1. în regimuri nesimetrice.

Trebuie remarcat faptul că factorul de putere trifazat.12) pune în evidenţă faptul că. chiar în condiţiile unui regim pur sinusoidal.150 Eficienţa şi calitatea energiei electrice 2 2 2 U A +U B +UC . În cazul regimurilor nesinusoidale. cu ajutorul aparatelor de măsurare.13). De asemenea. are o valoare mai mică decât factorul de putere pe fază. Budeanu). este utilizată valoarea geometrică a puterii aparente. chiar în regimuri nesinusoidale. în România [6. 6. De menţionat că în prezent.5) fiind neglijată puterea deformantă din componenţa puterii aparente (a se vedea relaţia (6.14) În relaţiile (6.4)).15) termenii de sub radical au valori diferite de zero numai pentru h =3⋅ p− 1. cu avantaj pentru consumator şi dezavantaj pentru furnizorul de energie electrică. 2. care dintre definiţii a fost utilizată pentru programarea sistemului de prelucrare a datelor achiziţionate.13) (6. la o încărcare inegală a fazelor circuitelor trifazate. (6.3]. practic generalizate în sistemul electroenergetic. în detaliu. pentru fiecare dintre puterile aparente trifazate SA şi SG pot fi definite trei variante. Ultima dintre condiţiile (6.1. în regimuri nesimetrice. 3 Analiza relaţiilor (6. cu p = 1. în condiţia încărcării identice pe cele trei faze. în multe dintre echipamentele de măsurare este luată în consideraţie numai puterea reactivă Budeanu (relaţia 6.9) ⋅⋅⋅ (6. ceea ce. pot fi măsurate patru valori diferite ale factorului de putere trifazat. D este puterea deformantă (definită de C. 3 ⎥⎭ ⎦ (6. ceea ce conduce la: (6. 3 Ue = Ie = 2 2 2 I A + I B + IC . . pentru un circuit trifazat cu încărcare identică pe cele trei faze rezultă că: Ptrifazat = 3 ⋅ Pfaza . Dtrifazat < 3 ⋅ D faza . 3 … În acest caz rezultă: Ptrifazat 3 ⋅ Pfaza λ trifazat = > . să se facă cu multă precauţie şi să se cunoască.13) este determinată de faptul că în expresia puterii deformante (scrisă pentru cazul uzual în care tensiunea este puţin distorsionată) [6. determină un factor de putere mai ridicat. în funcţie de modul de calcul al puterii aparente pe fiecare fază. .2] S trifazat < 3 ⋅ S faza . Dtrifazat ≅ U ⋅ h =1 2 ∑ I h ⋅ ⎨1 + 2 ⋅ cos⎢(k + 1) ⋅ ⎣ ⎩ ∞ ⎧ ⎡ 2 ⋅ π ⎤⎫ ⎬. Qtrifazat = 3 ⋅ Q faza . Într-adevăr.16) 2 2 2 S trifazat Ptrifazat + Qtrifazat + Dtrifazat Numărul mare de definiţii ale factorului de putere trifazat impune ca determinările practice.

din punctul de vedere al factorului de putere.17) în care WPtrifazat este energia activă trifazată. În ambele cazuri. în factura consumatorului. pentru care pierderile din reţeaua electrică sunt minime. determină − în general − un factor de putere agregat în timp λw.92 şi 0. deşi larg utilizată în aplicaţiile practice. • Regim normal de funcţionare (inductiv).65. • Regim subcompensat (inductiv). capacitiv şi rezistiv.4].Factorul de putere 151 6. care însă nu conduc la penalizarea consumatorului perturbator. determinată din relaţia (6. Pentru fiecare zonă din sistemul energetic poate fi calculat un factor de putere mediu al consumului. abaterile de la energia aparentă consumată. De cele mai multe ori. dacă factorul de putere mediu corespunde valorilor impuse de sistemul de tarifare. oferă informaţii corecte privind comportamentul energetic al consumatorului numai în cazul unui consum constant pe intervalul de timp în care se face evaluarea factorului de putere. Conform sistemului actual de tarifare [6. este un indicator utilizat în procesul de facturare. şi intervale de timp în care factorul de putere este foarte mare determinând o creştere importantă a tensiunii în reţea.2. cu efecte benefice la nivelul producătorilor de energie electrică. în care factorul de putere are valori cuprinse între 0. Valoarea λw .2. WStrifazat − energia aparentă trifazată. Astfel.17)). producând reducerea tensiunii în reţeaua electrică. Consumatorii funcţionând cu un factor de putere sub cel neutral sunt penalizaţi prin tarif pentru pierderile suplimentare pe care le determină în reţeaua electrică.92. în acest regim de funcţionare nu se iau în consideraţie. în timp real. 6. Pe baza acestei valori optime se legiferează o valoare. asigură limitarea pierderilor în reţeaua electrică. pot să apară perturbaţii majore în reţeaua electrică. calculat pe baza energiilor contorizate pe un anumit interval de timp λw = P Wtrifazat S Wtrifazat .3 Factorul de putere agregat în timp Echipamentele de măsurare. pot exista intervale de timp în care factorul de putere este redus.17). valoarea factorului de putere. în acest regim factura include costul pierderilor determi- . Controlul factorului de putere. dar care nu oferă informaţii reale privind influenţa consumului asupra reţelei electrice de alimentare.4 Factorul de putere neutral Sistemul electroenergetic cuprinde elemente cu caracter inductiv. numită factor de putere neutral. sunt luate în calcul patru regimuri de funcţionare ale consumatorilor: • Regimul supracompensat (capacitiv) care se penalizează prin plata pierderilor determinate în reţeaua electrică (puterea de pierderi egală cu 1/10 din energia reactivă consumată în regim capacitiv). (6. specific sistemelor moderne de consum a energiei electrice. utilizate pentru facturarea energiei electrice. pe perioada de facturare (perioada de integrare a puterilor corespunzătoare relaţiei (6. în care factorul de putere are valori egale sau mai mari de 0.

la determină pierderi minime în reţeaua electrică.18) A 2 Q 2 W +W în care WA este energia activă înregistrată pe perioada de facturare. λf = (6. la care se aplică.4].92 . Având în vedere. poate fi caracterizat de un factor de putere neutral propriu. în municipiul Bucureşti sunt generaţi practic 200 MVAr în reţeaua de medie tensiune în cablu). Ca exemplu. Valoarea „legalizată” actuală. se calculează în punctul de delimitare. Pentru consumul energiei reactive capacitive suplimentară. ceea ce determină creşteri importante ale tensiunii în nodurile reţelei. corecţiile datorate necoincidenţei între punctul de delimitare şi punctul de măsurare. Valoarea sa este stabilită pe baza unor calcule tehnicoeconomice şi depinde de configuraţia circuitului de alimentare. nu conduce. iar consumatorii ar fi investit mai puţin în instalaţiile pentru îmbunătăţirea factorului de putere. pe baza cantităţilor de energie electrică activă şi reactivă măsurate în perioada de facturare. dispecerul zonal poate solicita utilizatorii care dispun de echipamente de control al factorului de putere să realizeze servicii pentru sistem (fără plata abaterilor de la valorile tarifare). Conceptul de factor de putere neutral este legat de minimizarea pierderilor active din reţeaua electrică. la soluţii optime locale. în toate cazurile.92). dacă este cazul. egală cu 0. distribuitorul de energie electrică trebuie să monteze bobine.65. distribuitorul nu ar fi trebuit să investească în bobine. Numeroasele cabluri produc energie reactivă capacitivă (ca exemplu.3 Calculul factorului de putere Conform normativelor din România [6. în funcţie de schema de alimentare. Un calcul estimativ arată că dacă s-ar fi impus un factor de putere neutral de circa 0. iar valorile respective trebuie să fie înscrise în contractul de furnizare pentru fiecare consumator.85.152 Eficienţa şi calitatea energiei electrice nate de circulaţia puterii reactive în sistemul electroenergetic (puterea de pierderi egală cu circa 1/10 din energia reactivă consumată). în acest regim factura include de trei ori costul pierderilor determinate de circulaţia puterii reactive în sistemul electroenergetic. influenţa factorului de putere asupra nivelului de tensiune din nodurile reţelei electrice. factorul de putere λf. Valoarea 0. în care factorul de putere are valori sub 0. conectate între faze şi pământ. ( ) ( ) . • Regim puternic subcompensat (inductiv). se consideră cazul unui oraş. având în vedere faptul că toţi consumatorii au adoptat măsurile necesare funcţionării cu factor de putere ridicat (peste 0.92 a factorului de putere neutral a fost stabilită pe baza unor calcule tehnico-economice la nivelul sistemului energetic naţional. WA . În realitate. Aceste calcule trebuie să fie efectuate. WQ − energia reactivă înregistrată pe perioada de facturare. utilizat pentru facturare. fiecare consumator. generată de cabluri. în care alimentarea cu energie electrică se face cu cabluri de medie şi înaltă tensiune. 6.

relaţia de calcul IEEE [6.4 Cauzele factorului de putere scăzut Reducerea factorului de putere în circuitele reale este datorată. Pentru a evalua valoarea factorului de putere este necesar să se facă unele precizări privind măsurarea puterii şi energiei reactive. pe baza citirilor la cele două tipuri de contoare conduce la valori diferite (totdeauna mai mici) la contoarele setate conform relaţiei de calcul IEEE. În această ipoteză. curba tensiunii este practic nedistorsionată (în special în nodurile cu curent mare de scurtcircuit).20) QC = S 2 − P 2 . au acelaşi algoritm pentru determinarea energiei active (valoarea medie a puterii instantanee.19) în care M este numărul maxim de armonice luat în considerare în calculul puterii reactive.1]: U h ⋅ I h ⋅ cos φh P h =1 I ⋅ cos φ1 λ= = ≅ 1 = S U ⋅I I cos φ1 I ⋅ cos φ1 .Factorul de putere 153 Trebuie subliniat faptul că valoarea λf este o mărime de calcul. şi nu are semnificaţia factorului de putere λ (relaţia 6. integrată pe perioada de facturare).21) ∑ ∑ . valorile măsurate WA şi WQ sunt citite la contoarele amplasate în punctul de măsurare.4] a puterii reactive QC (denumită în literatura europenă „putere complementară”) (6. în prezent. În contoarele proiectate în Europa este implementată. relaţia de calcul Budeanu a puterii reactive QB pe fiecare fază QB = h =1 ∑U h ⋅ I h ⋅ sin φ h . Toate contoarele utilizate. în sens Budeanu. cât şi regimului nesinusoidal determinat de caracteristicile neliniare ale consumatorului. = 1 = ∞ ∞ 1 2 2 2 1+ 2 ⋅ I1 + Ih Ih I1 h = 2 h=2 ∑ ∞ (6. M (6. care defineşte o mărime variabilă pe perioada de facturare. Noţiunea de putere reactivă este implementată în mod diferit în echipamentele proiectate în Europa şi cele din Statele Unite. atât consumului excesiv de putere reactivă. f Determinarea factorului de putere λ pentru tarifare. În contoarele proiectate în Statele Unite este implementată.18). În mod obişnuit. constantă pentru o perioadă de facturare. în mod obişnuit. expresia factorului de putere devine [6. în mod obişnuit. 6. în reţelele electrice. În relaţia (6.1).

în corelare cu cerinţele consumatorilor. În cazul în care curba curentului de sarcină este defazată înaintea curbei tensiunii.4). din instalaţia de utilizare. 6.88. maşinile sincrone subexcitate. 2 ∑ Ih ∞ 6. în mod convenţional. în acest caz. Având în vedere că relaţia: (6. 6. ca surse de putere reactivă. este prezentă numai armonica fundamentală (U1 ≅ U). Din relaţia (6. există un transfer de putere activă de la sursă spre receptor.23) 2 1 + k di Pentru a exemplifica ponderea celor doi factori asupra valorii factorului de putere. caracterizate. transformatoarele. din punct de vedere electric. printr-o schemă cu elemente active (rezistoare) şi elemente reactive (bobine. curba curentului electric este defazată în urma curbei tensiunii (fig. puterea reactivă este considerată pozitivă (Q > 0).23) rezultă că. în mod convenţional. cuptoarele cu inducţie electromagnetică. iar puterea reactivă se consideră negativă (Q < 0).92) şi distorsionată (kdi = 30%).4. lămpile cu descărcări în gaze şi vapori metalici.22) k di = h = 2 . Principalele receptoare care consumă putere reactivă sunt: motoarele asincrone.154 Eficienţa şi calitatea energiei electrice În relaţia (6. u i u icapacitiv iinductiv −ϕ ϕ ω⋅t Fig.4 − Defazarea curbei curentului electric inductiv şi curbei curentului electric capacitiv. . bobinele.21) s-a avut în vedere faptul că. precum şi un transfer de putere reactivă Q. în curba tensiunii. receptoarele respective sunt considerate. I1 defineşte factorul de distorsiune al curbei curentului electric. Dacă receptoarele.21) devine cos φ1 .1 Consumul de putere reactivă În instalaţiile electrice de tensiune alternativă. cuptoarele cu arc electric în regim de preparare. în lipsa elementelor neliniare. expresia (6. se consideră un utilizator cu o curbă a curentului electric defazată faţă de curba tensiunii (factorul de putere pentru armonica fundamentală egal cu 0. λ= (6. au un caracter inductiv. condensatoare). factorul de putere al consumatorului are valoarea 0. iar receptoarele sunt considerate ca fiind consumatoare de putere reactivă şi.

Dacă în exploatare. sunt.24) Q = Q0 + Qd = Qn ⋅ α + (1 − α ) ⋅ β 2 = Q0 + (Qn − Q0 ) ⋅ β 2 . a) Funcţionarea motoarelor asincrone cu un factor de încărcare β < 1 (unde β este raportul dintre puterea absorbită P şi puterea nominală Pn a motorului). la încărcarea simetrică a reţelei trifazate. tensiunea de alimentare a motoarelor asincrone creşte.25) ⎜ P ⎟ ⎜ P ⎟ ⎜Q ⎟ ⎟ ⎝ n⎠ ⎝ n⎠ ⎝ n⎠ = β + α + (1 − α ) ⋅ β 2 [ ] [ β 2 2 ] ⋅ tan φ . volumul circuitului feromagnetic este mai mare în cazul motoarelor.6]: β λ = cos φ = . Având în vedere definiţia factorului de putere în regim sinusoidal.Factorul de putere 155 Elementele care produc putere reactivă sunt: maşinile sincrone supraexcitate. Curentul de magnetizare şi puterea reactivă consumată de acestea. rezultă o creştere a puterii reactive absorbite. Qd = (1 − α ) ⋅ β 2 ⋅ Qn − puterea reactivă de dispersie. Motoarele asincrone reprezintă cel mai important consumator de putere reactivă. cu consecinţe nefavorabile asupra factorului de putere. (6.5]: (6. Acest fapt este datorat creşterii curentului de magnetizare la funcţionarea pe curba de magnetizare în zona saturată a acestea.26) 1 β 2 + α + (1 − α) ⋅ β 2 ⋅ ⎜ − 1⎟ ⎜ cos 2 φ ⎟ n ⎝ ⎠ Pentru valori β < 0. condensatoarele statice.5 reducerea factorului de putere sub valoarea nominală este deosebit de accentuată. Relaţia (6. mai mari decât la transformatoare. În plus. o deosebită importanţă o are existenţa întrefierului dintre stator şi rotor. în cazul motoarelor asincrone. b) La transformatoare puterea reactivă absorbită este calculată cu ajutorul de relaţiei [6. Aceasta deoarece la puteri egale. liniile electrice aeriene de înaltă tensiune sau liniile electrice în cablu etc. se determină din relaţia [6. determină reducerea factorului de putere sub valoarea nominală. ⎞ 2 ⎛ (6. datorită exploatării tehnologice necorespunzătoare.25) poate fi scrisă şi sub forma [6. n în care tanφ n = Qn Pn . procentual.5]: [ ] . rezultă: P Pn P = = λ = cos φ = 2 2 2 2 2 P +Q ⎛ P ⎞ ⎛ Q ⎞ ⎛ Qn ⎞ ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ ⋅⎜ . în care α = Q0/Qn este raportul dintre puterea reactivă Q0 la funcţionarea în gol (β = 0) şi puterea reactivă Qn absorbită la sarcină nominală (β = 1). Puterea reactivă Q absorbită de motorul asincron la o sarcină oarecare P.

f) Bateriile de condensatoare. I0 − curentul de funcţionare în gol (exprimat în procente din curentul nominal). conectate în paralel la bornele consumatorului. d) Liniile electrice de distribuţie pot determina consum de putere reactivă QL care poate fi calculat din relaţia: (6. inductivitatea este mai mare decât la liniile electrice în cablu şi. acestea având capacităţi lineice mai mari decât liniile electrice aeriene. (6. în care L este inductivitatea echivalentă a liniei. Puterea reactivă produsă. precum şi de schema electrică specifică a cuptorului (cu arc electric. în cele mai multe noduri ale sistemului electroenergetic. β = S/Sn − factorul de încărcare al transformatorului. ω − pulsaţia tensiunii pe linie. determină consumuri importante de putere reactivă.4. QC . prima dependentă de pătratul intensităţii curentului electric ce parcurge linia şi a doua dependentă de pătratul tensiunii. este proporţională cu pătratul tensiunii U şi este independentă de sarcina de pe linie. intercalate între reţeaua electrică şi cuptor. calculate pentru un anumit interval de timp). Sn este puterea aparentă nominală. Ca şi în cazul motoarelor asincrone. În cazul liniilor electrice.2 Regimuri nesinusoidale În prezent. consumul de energie reactivă este mai mare. curbele tensiunilor şi curenţilor electrici se abat de la forma sinusoidală. actuale. La liniile electrice aeriene. Puterea reactivă QC este mai importantă la cabluri. în consecinţă. pe partea de alimentare.28) se constată că puterea reactivă creşte cu pătratul intensităţii curentului electric care parcurge linia. iar I − intensitatea curentului electric care parcurge linia.156 Eficienţa şi calitatea energiei electrice Sn ⋅ I 0 + k f ⋅ β 2 ⋅ u sc . consumul de putere reactivă este determinat de prezenţa transformatoarelor sau autotransformatoarelor reglabile. Aceste curbe .27). Din relaţia (6. e) Motoarele sincrone funcţionând în regim supraexcitat reprezintă surse de putere reactivă. Pe de altă parte. usc − tensiunea de scurtcircuit a transformatorului (exprimată în procente). Astfel. funcţionarea transformatoarelor la o putere medie sub cea nominală determină reducerea factorului de putere.27) 100 În relaţia (6. cuptoarele trifazate cu arc electric.28) QL = ω ⋅ L ⋅ I 2 . c) La instalaţiile industriale cu cuptoare. cu capacităţi tehnologice până la 400 t şi puteri nominale până la 80 MW. ale curentului de sarcină. kf − factorul de formă al curbei de sarcină (definit ca raportul dintre valoarea medie pătratică şi valoarea medie. Q = Q0 + Qd = ( ) 6. cu inducţie). furnizează putere reactivă. liniile electrice generează putere reactivă QC datorită capacităţii lor C faţă de pământ: (6. puterea reactivă rezultantă poate avea valori pozitive sau negative în funcţie de valorile celor două componente QL şi QC .29) QC = ω ⋅ C ⋅ U 2 .

conform denumirii propuse de C. oscilaţii cu frecvenţe inferioare frecvenţei f1.7. Curentul electric absorbit de receptoare. 3. care se suprapune peste tensiunea aplicată u(t). − bobinele parcurse de curentul electric care cuprinde şi componente armonice. instalaţiile de sudare cu arc electric. (6.8] Îmbunătăţirea factorului de putere include. cuptoarele cu arc electric. de exemplu. fracţionare. mutatoarele în regim de redresor etc. a) Creşterea pierderilor de putere activă în conductoarele instalaţiilor electrice. uneori. cât şi de puterea deformantă. de exemplu. lămpile cu descărcare în gaze şi vapori metalici. regim deformant. la o putere activă P constantă. b) Echipamente generatoare de curenţi armonici Ih . iar ω1 = 2 ⋅ π ⋅ f1 − pulsaţia armonicei fundamentale. dar cel puţin una dintre ele este nesinusoidală se numeşte regim nesinusoidal [6] sau. determină amplificarea armonicelor de curent electric. transformatoarele şi bobinele cu circuit magnetic saturat. . atât de puterea reactivă (în sens Budeanu).5 Efecte ale factorului de putere redus Funcţionarea cu factor de putere redus are efecte negative asupra întregului sistem de producere. determină componente armonice şi în curba tensiunii la borne. factorul de putere este totdeauna mai mic decât în regimul sinusoidal cu aceleaşi puteri active şi aparente şi este totdeauna subunitar [6. 4…) numite armonice şi. o serie de oscilaţii suprapuse cu frecvenţele f h = h ⋅ f1 (unde h = 2. trebuie precizat că. dar şi amplificatoare ale acestora. Regimul energetic ale cărui curbe de tensiune şi de curent electric sunt periodice. Componentele reţelei electrice pot fi surse ale regimurilor nesinusoidale. conectat în paralel cu reţeaua electrică şi având la borne o tensiune de formă nesinusoidală. descărcarea corona pe liniile electrice. c) Echipamente amplificatoare de regim nesinusoidal: − condensatoarele conectate în paralel cu reţeaua electrică .30) în care C este capacitatea condensatorului. bobinele cu miez din fier. Din acest punct de vedere sunt întâlnite: a) Echipamente generatoare de tensiuni armonice Uh . valoarea factorului de putere este determinată.Factorul de putere 157 conţin. operaţii de limitare a regimului deformant şi. Budeanu. parcursă de curentul electric nesinusoidal i(t). într-o a doua etapă. Un condensator. într-o primă etapă. În accepţiunea actuală. având frecvenţa f1 ≅ 50 Hz. mutatoarele în regim de invertor etc. distribuţie şi utilizare a energiei electrice. 6. în regim nesinusoidal. numite subarmonice. O bobină. limitarea circulaţiei de putere reactivă. şi rezultă o amplificare a regimului nesinusoidal. 6. având în vedere faptul că admitanţa Yh creşte proporţional cu rangul armonic: Yh = h ⋅ ω1 ⋅ C . În acest sens. pe lângă oscilaţia fundamentală.

pentru un factor de putere inductiv. la o aceeaşi putere activă P transmisă receptorului. 6.32) rezultă că valoarea minimă ΔPmin a pierderilor de putere activă corespunde cazului în care pe linie nu circulă putere reactivă (Q = 0) şi deformantă (D = 0): R ΔPmin = ⋅ P 2 = ΔPa . În regim sinusoidal. Dacă valoarea factorului de putere λ este mai mică decât a factorului de putere neutral pentru care au fost proiectate instalaţiile electrice respective.9 b)). are loc reducerea tensiunii pe barele de alimentare (fig. (6. În cazul circuitelor de tensiune alternativă având factor de putere redus.7 are pierderi de putere activă de aproximativ două ori mai mari decât în cazul în care ar funcţiona la un factor de putere λ = 1. ΔP = 3 ⋅ R ⋅ I 2 = ⋅S2 = U2 U 2 ⋅ λ2 sau R ΔP = ⋅ P 2 + Q 2 + D 2 = ΔPa + ΔPr + ΔPd .33) 2 U b) Supradimensionarea instalaţiilor electrice (necesitatea unor investiţii suplimentare) rezultă din faptul că instalaţiile electrice se dimensionează pentru puterea aparentă normată Sn = Pn/λn cu atât mai mare cu cât factorul de putere normat λn este mai redus. Ca urmare. în regim ecilibrat. (6. D − puterea deformantă pe linie. pierderile de putere cresc invers proporţional cu pătratul factorului de putere λ. trebuie făcute corespunzător pentru durate mai mari.158 Eficienţa şi calitatea energiei electrice creşte odată cu scăderea factorului de putere λ. în special. De exemplu. constantele de timp ale proceselor tranzitorii electrice. rezultă că.31) . S − puterea aparentă absorbită. dar cu un factor de putere λ = 0.31).10]: R R ⋅ P2 (6.32) 2 U în care R este rezistenţa electrică a conductoarelor liniei. o instalaţie electrică de utilizare care funcţionează la o putere activă constantă P. căderea de tensiune longitudinală ΔU ≅ U1 − U2 este dată de relaţia: ( ) . dacă puterea activă normată necesară Pn este stabilită. în regim sinusoidal. dimensionarea aparatelor electrice şi. În cazul unui factor de putere inductiv. pierderile de putere ΔP se determină din relaţia [6. se reduce posibilitatea de încărcare faţă de puterea activă nominală a instalaţiilor existente: P = S n ⋅ λ P < Pn = S n ⋅ λ Pn .9. În conductoarele unei linii electrice trifazate. (6. ceea ce implică investiţii suplimentare. Din expresia (6. Q − puterea reactivă care circulă pe linie. Din relaţia (6. sunt mai mari şi deci curenţii de scurtcircuit ating valoarea permanentă după un timp mai mare.34) în care Sn este puterea aparentă normată pentru care a fost dimensionată instalaţia. d) Modificarea căderilor de tensiune. 6. c) Reducerea încărcării instalaţiilor existente. iar în cazul unui factor de putere capacitiv are loc creşterea tensiunii în instalaţie (fig. curentul de rupere al întreruptoarelor.5 a)). 6. din cauza inductivităţii echivalente mai mari.

Pentru sarcini capacitive este posibil ca. se realizează. se asigură compensarea puterii reactive. deoarece pentru valori ale acestuia sub 0. (6. reactanţa liniei care leagă sursa de receptor. principial diferite. pentru a aborda problema îmbunătăţirii factorului de putere: a) analiza separată a celor doi factori: puterea reactivă şi regimul nesinusoidal. Din relaţia (6. În acest caz.Factorul de putere 159 R ⋅ P + X ⋅Q = ΔU a + ΔU r . de asemenea. respectiv. există două soluţii. nefavorabil. adică în lipsa unei circulaţii de putere reactivă. respectiv. iniţial. reactivă transportată pe o fază a liniei electrice. 6. se obţine: ΔU = ΔU min = ΔU a . P şi Q − puterea activă şi.8 ⋅⋅⋅ 0. să rezulte: ΔU = ΔU min = ΔU a .35) U în care U1 este tensiunea pe fază la bornele sursei de alimentare. .35) rezultă că pentru Q = 0. iar ΔUa şi ΔUr − căderile de tensiune determinate de circulaţia de putere activă şi. X U2 I U1 U2 a) jX⋅I R⋅I b) φ φ I U1 U2 R⋅I jX⋅I φ I Fig.36) Dacă factorul de putere este capacitiv. limitarea distorsiunii curbei de curent electric prin montarea de filtre şi. R şi X − rezistenţa electrică şi. apoi. Această situaţie.5 − Diagrama fazorială a tensiunilor pe o linie electrică de transport. într-un caz particular.6 Mijloace pentru îmbunătăţirea factorului de putere Deciziile privind îmbunătăţirea factorului de putere implică cunoaşterea consumului de putere reactivă al consumatorului analizat şi forma curbei curentului electric absorbit de acesta.9 tensiunea la bornele receptoarelor poate ajunge mult mai mare decât tensiunea de la sursă. (6. măreşte domeniul de variaţie al tensiunii la bornele receptoarelor. U2 − tensiunea pe fază la barele de alimentare. În prezent. efectul este. Dacă Q > R ⋅ P X . respectiv.37) adică transportul energiei electrice să se realizeze fără cădere de tensiune. căderea de tensiune devine negativă. dezavantajoasă în exploatare. reactivă. ΔU = R ⋅ I ⋅ cos φ + X ⋅ I ⋅ sin φ = U1 R. (6. iar U2 > U1. 6.

a) Înlocuirea transformatoarelor slab încărcate având în vedere că acestea funcţionează cu valori reduse ale factorului de putere (fig. valoarea necesarului de putere reactivă rămâne ridicată c) Reducerea fluxului magnetic al motoarelor asincrone în regim de sarcină redusă se obţine prin scăderea tensiunii aplicată motorului.7 ⋅ Qn + (Qn − 0.1 Măsuri tehnico-organizatorice de limitarea a consumului de putere reactivă Aceste măsuri se referă la alegerea şi exploatarea adecvată a echipamentelor consumatorului electrice precum şi la alegerea configuraţiei şi structurii reţelei electrice de distribuţie [6. în cazul regimurilor sinusoidale. este indicată valoarea factorului de putere în funcţie de tensiunea aplicată.38) Se observă faptul că necesarul de putere reactivă nu se reduce în aceeaşi măsură cu încărcarea maşinii. rezultă o scădere a momentului cuplului motor. 6. pentru cazul unui factor de încărcare β = 0. deşi factorul de încărcare β s-a redus la jumătate. pentru îmbunătăţirea factorului de putere.775 ⋅ Qn . 6.5)2 = 0. Se constată faptul că.24).7⋅Qn. Ca urmare. Se consideră curba defazată şi deformată a curentului electric ca o abatere. În figura 6.7. are loc reducerea curentului de magnetizare şi. în domeniul timp.7 ⋅ Qn ) ⋅ (0. pentru diferite valori ale factorului de încărcare β (β1 > β2 > β3).160 Eficienţa şi calitatea energiei electrice b) analiza simultană a celor doi factori. la valori reduse ale factorului de încărcare β (de exemplu β3) se obţin valori ridicate ale factorului de putere pentru valori reduse ale tensiunii de alimentare. îmbunătăţirea factorului de putere se realizează cu ajutorul filtrelor active. În cel de al doilea caz. în prezenţa unei tensiuni sinusoidale la barele de alimentare a consumatorului.5.6 se observă faptul că transformatoarele slab încărcate (β = S/Sn < 0. Din figura 6. 6. Astfel. Problemele legate de alegerea şi dimensionarea filtrelor pasive sunt analizate în cadrul capitolului 7. Se recomandă înlocuirea transformatoarelor care lucrează în mod constant sub 50% din puterea lor nominală. Având în vedere faptul că termenul Q0 reprezintă în medie 0. faţă de curba unui curent electric. (6.5 cu S − puterea aparentă a transformatorului. limitarea distorsiunii curbei de curent electric se realizează cu ajutorul filtrelor pasive de armonice. aproximativ propor- .5 se obţine: Qβ =0. de formă sinusoidală şi în fază cu tensiunea aplicată.6]. care sunt analizate în cadrul capitolului 7. Sn − puterea sa normată) determină reducerea substanţială a factorului de putere λ1 = cosϕ1 din primar în raport cu factorul de putere λ2 = cosϕ2 din secundarul acestuia.6).5 = 0.6. Pe de altă parte. deci. b) Înlocuirea motoarelor asincrone sau mărirea factorului de încărcare. de aceeaşi valoare efectivă. Puterea reactivă absorbită de motoarele asincrone poate fi calculată din relaţia (6. creşterea factorului de putere. Problemele privind limitarea consumului de putere reactivă din reţeaua electrică. În primul caz. pot fi analizate numai după filtrarea armonicelor.

Soluţia practică corespunde trecerii motoarelor având conexiunea statorică normală în triunghi (Δ). la funcţionarea cu conexiunea stea (Υ).0 U/Un Fig. malaxoare.). Motoarele asincrone compensate individual cu condensatoare derivaţie pot fi înlocuite numai pe baza unei justificări tehnico-economice [6. pe de o parte.8.6 − Variaţia factorului de putere λ1 la intrarea în transformator în funcţie de gradul de încărcare β pentru diferite valori ale factorului de putere λ2 al sarcinii.5 λ2 = 0. ca urmare a reducerii pierderilor în fier. Prin acest procedeu se elimină. la care nu este necesară modificarea vitezei de rotaţie (compresoare.6]. Motoarele sincrone sunt utilizate la acţionările de putere mare.8 0. Motoarele sincrone de execuţie normală pot fi supraexcitate la sarcina nominală astfel ca funcţionarea lor să corespundă unui factor de putere capacitiv λ = 0. De remarcat că la funcţionarea motorului cu tensiune redusă se măreşte şi randamentul.6 0. reprezintă 70 ⋅⋅⋅ 80% din puterea reactivă consumată la sarcină nominală.2 Mijloace specializate pentru îmbunătăţirea factorului de putere În scopul creşterii factorului de putere până la valoarea neutrală.6 0.8 β = S/Sn λ1 λ/ λn β3 1. Această metodă se poate aplica motoarelor al căror regim de lucru cuprinde perioade relativ lungi de funcţionare la sarcină redusă. care. Prin această modificare a conexiunilor.Factorul de putere 161 ţională cu pătratul tensiunii.9 0. 6. în general sub 30% din sarcina nominală. tensiunea aplicată fiecărei faze a înfăşurării primare se reduce în raportul 1/ 3 iar momentul cuplului la arbore se micşorează de 3 ori. λ1 0.6 0. peste 100 kW.8 0.6 0. ventilatoare etc.7 λ2 0. f) Înlocuirea motoarelor asincrone cu motoare sincrone şi utilizarea capacităţii de compensare a motoarelor sincrone. În categoria mijloacelor specializate sunt cuprinse compensatoarele . pe de altă parte. e) Execuţia corectă a reparaţiilor motoarelor asincrone şi transformatoarelor prin respectarea numărului de spire şi a dimensiunilor întrefierului. 30 s.8 0. pierderile de putere activă corespunzătoare regimului de funcţionare în gol al echipamentelor electrice.9 0.4 0. după ce au fost epuizate toate măsurile tehnico-organizatorice. la funcţionarea în gol. se înlătură consumul relativ ridicat de putere reactivă.9 0.7 − Influenţa reducerii tensiunii de alimentare a motoarelor asincrone şi a gradului de încărcare β asupra factorului de putere λ.8 1. iar. 6. 6.2 0. dacă aceasta depăşeşte.6.0 0. β2 β1 Fig.7 0. se iau în considerare mijloacele specializate.7 0. d) Reducerea duratelor de funcţionare în gol prin deconectarea automată de la sursa de alimentare a motoarelor asincrone şi transformatoarelor în perioada de repaus netehnologic a maşinilor de lucru. de exemplu.

centralizată şi mixtă (fig. Se realizează compensatoare sincrone cu puteri nominale de la 200 kVAr la tensiunea de 0. 6. este obţinerea unui optim tehnico-economic [6. a) Amplasarea bateriilor de condensatoare Amplasarea bateriei se face astfel încât să se realizeze unui anumit tip de compensare: individuală. producând numai energie reactivă.4 kV Cf ~ a) ~ ~ b) Cv JT Cv MT d) Cv Fig.11]. nu pot fi utilizate în reţele electrice poluate armonic.8) . pot fi instalate în cadrul unor montaje simple.8 − Amplasarea bateriilor de condensatoare. în regim supraexcitat. tipul. pierderi de putere activă circa 0. au gabarit redus. modul de conectarea la reţeaua electrică (baterii comutabile manual sau automat.4 kV.162 Eficienţa şi calitatea energiei electrice sincrone şi bateriile de condensatoare. Este posibilă modificarea continuă a puterii reactive prin reglarea valorii curentului de excitaţie. În prezent. Bateriile de condensatoare se pot realiza într-o gamă largă de puteri (până la zeci de MVAr) şi de variante constructive. puterea reactivă disponibilă a bateriei de condensatoare depinde de pătratul tensiunii. Compensatoarele sincrone sunt maşini sincrone care funcţionează fără cuplu mecanic la arbore. baterii fixe). La utilizarea bateriilor de condensatoare apar şi unele dezavantaje: puterea reactivă poate fi modificată numai în trepte. costul specific este de 3 ⋅⋅⋅ 5 ori mai mic decât la compensatoarele sincrone (în lei/kVAr). nu necesită întreţinere şi supraveghere specială. Bateriile de condensatoare utilizate în reţeaua de 50 Hz au o serie de avantaje în raport cu compensatoarele sincrone: sunt instalaţii statice. condiţiile de instalare (baterii de interior şi baterii de exterior). amplasarea surselor de putere reactivă şi programul de funcţionare a acestora. apar supratensiuni la conectare şi deconectare. c) 20 kV T 0. funcţiile lor fiind preluate de sistemele statice SVC (Stativ VAr Compensator) de control automat al puterii reactive. compensatoarele sincrone sunt puţin utilizate. pe grupe de receptoare. Criteriul după care se stabilesc mărimea. fiind posibilă definirea lor în funcţie de: tensiunea de racordare (baterii de joasă sau de medie tensiune). 10 MVAr la tensiunea de 6 kV şi ajungând până la puteri de 60 MVAr în reţele de înaltă tensiune. • Compensarea individuală este specifică receptoarelor cu funcţionare continuă (fig. 6.8 a)). descărcând astfel reţeaua electrică de alimentare de circulaţia neraţională a .003 kW/kVAr (aproximativ de 10 ori mai mici decât compensatoarele sincrone). asigurându-se compensarea puterii reactive chiar la locul de consum. 6.

la lămpile cu descărcare electrică în vapori metalici. 6. 6. 6. se obţine: QC = P ⋅ tan φ1 − (P + ΔPC ) ⋅ tan φ 2 = Q1 − Q2 . de exemplu. b) Dimensionarea bateriei de condensatoare Determinarea puterii reactive necesare QC a bateriei de condensatoare impune să se cunoască puterea activă P absorbită de receptor.Factorul de putere 163 puterii reactive.8 d)) are dezavantajul faţă de cazul anterior că transformatoarele din postul de transformare sunt încărcate cu puterea reactivă necesară receptoarelor conectate la barele de joasă tensiune. • Compensarea centralizată. Dacă se consideră mărimile de fază din diagrama puterilor (fig. instalaţia de compensare cuprinde mai multe secţii pentru a asigura posibilitatea de reglare a bateriei de condensatoare. 6. valoarea naturală (neîmbunătăţită) a factorului de putere inductiv λ1 = cosϕ1 şi valoarea factorului de putere impus (neutral). deci.8 c)).39) devine: QC = P ⋅ (tanφ1 − tanφ 2 ) . Compensarea individuală este utilizată. În unele cazuri.8 b)) se foloseşte atunci când receptoarele de putere reactivă sunt grupate. Puterea bateriei de condensatoare are în vedere factorul de nesimultaneitate în funcţionare al receptoarelor din grupa respectivă. Compensarea centralizată pe partea de medie tensiune a postului de transformare (fig. În mod obişnuit.39) S1 φ1 S2 φ2 Qc Q1 ΔPc Q2 P = const. realizată pe partea de joasă tensiune (fig. Soluţia se aplică în etape sau. 6. montarea bateriei de condensatoare se face la barele tablourilor de distribuţie aparţinând grupelor respective de receptoare. (6.sau sub-compensarea în diversele etape ale procesului tehnologic realizat de receptoarele în funcţiune. aceasta fiind compusă dintr-un număr corespunzător de trepte pentru a evita supra. La compensarea centralizată este necesară reglarea automată a bateriei de condensatoare. • Compensarea mixtă foloseşte toate procedeele prezentate anterior pentru compensarea puterii reactive. în special în reţelele de frecvenţă industrială. permite ca linia de transport de medie tensiune şi postul de transformare PT să nu fie încărcate cu puterea reactivă necesară receptoarelor conectate pe partea de JT. • Compensarea pe grupe de receptoare (fig.9).40) .9 − Diagrama puterilor. (6. atunci când intervin anumite condiţii specifice consumatorului respectiv. relaţia (6. pierderea de putere ΔPC în dielectricul condensatoarelor este neglijabilă faţă de puterea P şi. Fig. după îmbunătăţire (λ2 = cosϕ2 > λ1 = cosϕ1).

montajul în stea necesită o baterie de condensatoare cu capacitatea de trei ori mai mare decât în cazul montajului în triunghi. De asemenea. se pot citi puterile aparente S1 şi S2 corespunzătoare celor două situaţii.7 kVA şi.11.6 şi urmează a se determina puterea bateriei de condensatoare pentru a asigura funcţionarea receptorului la λ = 0. puterea aparentă S şi factorul de putere λ. În instalaţiile de joasă tensiune unde solicitarea dielectrică nu este critică se utilizează numai conexiunea în triunghi. Receptor Uf C Receptor Uf C Receptor CΔ = QC Din relaţiile (6.10 − Scheme de conexiuni ale condensatoarelor pentru compensarea puterii reactive: a) monofazată. În cazul în care se cunosc două dintre cele patru mărimi. 6. Intersecţia acestora cu verticala trasată la P = 5 kW determină punctele A şi B. cu ajutorul nomogramei din figura 6. puterea reactivă Q.164 Eficienţa şi calitatea energiei electrice Condensatoarele trifazate utilizate pentru îmbunătăţirea factorului de putere se pot monta în conexiune stea sau triunghi (fig. Se trasează razele pentru λ = 0.41). ω ⋅U 2 În relaţiile (6. De exemplu. în figura 6. Rezultă S1 = 6. atunci pentru evaluarea puterii QC a bateriei de condensatoare poate fi utilizată nomograma („cercul λ“) indicată în figura 6. care trebuie generată de bateria de condensatoare. identificate prin segmentele OA şi OB.95. caracterizat prin P = 5 kW şi λ = 0.8 − 1. .11 [6. Aceasta realizează legătura dintre puterea activă P.95. b) trifazată în Y. Dacă se neglijează pierderile active ΔPC.2 kVAr. S2 = 4. iar U − tensiunea între faze. QC este puterea reactivă pe fază. deoarece tensiunea nominală a condensatoarelor este mai redusă. Uf C a) b) c) Fig. Capacitatea pe fază a bateriei de condensatoare rezultă din relaţiile: QC . CY = 2 2⎛ U ⎞ ω⋅ U 3 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ (6.6 şi λ = 0.6 = 5. de unde rezultă că pentru a compensa aceeaşi putere reactivă.2 kVA .10). Segmentul AB.11 este analizat cazul unui receptor monofazat inductiv. respectiv.41) ⎝ 3⎠ ( ) . 6.41) se observă faptul că CY = 3⋅CΔ. la scara ordonatei.5] pot fi determinate celelalte două mărimi. c) trifazată în Δ. Montajul în stea este avantajos în cazul reţelelor de medie tensiune. reprezintă puterea necesară a bateriei QC = Q1 − Q2 =6.

în exploatarea instalaţiilor cu astfel de receptoare. cu patru trepte de putere egală.6.7 0.9 λ 0.Factorul de putere 165 6. de curentul de sarcină. Dacă încărcarea receptorului creşte.3 Controlul automat al factorului de putere a) Utilizarea bateriilor de condensatoare Consumul de putere reactivă Q al unor categorii de receptoare nu este constant în timp.5 0.8 Fig. pe măsura creşterii sarcinii receptorului. uneori în limite relativ mari. şi conectarea celorlalte două trepte. destinată unui receptor cu un factor de putere natural egal cu 0.16.7 0. factorul de putere devine în acest moment practic 0.2 0.4 0. în funcţie de tensiunea de pe bare. În primul moment.1 0. regimuri de supra sau subcompensare. de sensul schimbului de putere reactivă cu sistemul energetic sau în raport cu timpul de funcţionare la diverse sarcini. . La scăderea sarcinii receptorului. În figura 6. Pentru o sarcină redusă. Q [kVAr] 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 P [kW] 0.12 este prezentată schema de funcţionare a unei instalaţii de compensare automată. factorul de putere devine uşor capacitiv şi. În astfel de situaţii. succesiv.85) are loc conectarea celei de a doua trepte a bateriei.9 0. La puterea maximă se obţine un factor de putere egal cu 0. de exemplu. Folosirea unor baterii de condensatoare fără reglaj poate determina. bateria de condensatoare trebuie realizată cu mai multe secţii. receptorul va funcţiona cu un factor de putere egal cu cel natural.95. La creşterea sarcinii are loc.1 0.95 0.2 0. deconectarea celor patru trepte se face la valoarea de consemn Q2 iar puterea reactivă absorbită din reţeaua electrică este indicată de curba cu linie punctată. puterea reactivă absorbită din reţea creşte astfel că. la un moment dat (în exemplul prezentat în figura 6. acesta modificându-se lent sau rapid.6 0.5 0.6. după anumite criterii.11 − Nomogramă pentru determinarea puterii reactive necesară pentru îmbunătăţirea factorului de putere.6 A 0. fiecare secţie fiind prevăzută cu echipamente de comutaţie comandate automat. 6.8 0.3 0.3 0. în funcţie de necesităţile procesului tehnologic. puterea reactivă absorbită devine egală cu valoarea de consemn Q1 şi este conectată prima treaptă a bateriei. Puterea reactivă absorbită din reţeaua electrică este dată de curba cu linie plină.4 0.

Schemele de acest tip folosesc ceasuri electrice cu program de conectare-deconectare pe durata a 24 ore. . de obicei până la trei trepte [6. vârful de curent electric poate atinge o valoare de 30 ori mai mare decât curentul nominal al condensatorului.5].95 Q1 P Q2 Fig. dar fracţionarea excesivă a bateriei devine la un moment dat neeconomică deoarece necesită utilizarea unei scheme complexe de comutaţie. fiind posibil a prestabili momentul conectării sau deconectării diferitelor secţii. pentru a se asigure compensarea adaptivă a puterii reactive. iar la cele cu tensiunea nominală peste 1000 V.12 − Funcţionarea unei instalaţii de compensare cu baterii de condensatoare în trepte.166 Eficienţa şi calitatea energiei electrice Reglarea bateriei de condensatoare în funcţie de timp este recomandată în întreprinderile în care structura proceselor tehnologice realizate se repetă zilnic. Operaţiile de comutare în circuitele cu condensatoare determină condiţiile pentru apariţia de supratensiuni în reţeaua electrică.85 λ = 0. 6. Q λ = 0.12].6 λ = 0. pe o durată de 1 ⋅⋅⋅ 2 milisecunde. În cazurile practice. la bateriile de condensatoare până la 1000 V se utilizează un număr de 4 ⋅⋅⋅ 12 trepte. iar frecvenţa de oscilaţie poate fi cuprinsă între 1 şi 15 kHz [6. Alegerea numărului şi a valorii treptelor unei baterii de condensatoare trebuie sa aibă în vedere faptul că eficienţa reglajului creşte cu numărul de trepte. Soluţia privind utilizarea contactoarelor electromecanice pentru comutarea secţiilor bateriei de condensatoare poate fi aplicată în cazul unor variaţii relativ lente ale puterii reactive. La conectarea primei trepte. dar şi posibilitatea apariţiei unor curenţi electrici de amplitudine deosebit de mare care pot solicita într-un mod periculos aparatul de comutaţie. bateriile de condensatoare sunt compuse din mai multe secţii şi astfel apare posibilitatea conectării şi deconectării acestora. fiind posibilă urmărirea cât mai fidelă a curbei de sarcină a puterii reactive. În mod obişnuit.

Fig. Conectarea şi deconectarea se face cu ajutorul întreruptoarelor statice. 0 ~ Up . poate necesita existenţa a două unităţi identice de condensatoare.13 b)). 6. 6. larg întâlnită în soluţiile moderne de sisteme de control al puterii reactive.Factorul de putere 167 La conectarea următoarelor trepte ale bateriei de condensatoare vârful de curent electric poate atinge o valoare de 160 ori curentul nominal al condensatoarelor. în prezent. În funcţie de tipul circuitului sunt utilizate comutatoare simple. sau comutatoare cu rezistor de preinserţie pentru limitarea vârfurilor de curent electric. cu o unitate aflată permanent încărcată la valoarea maximă a tensiunii de polaritatea pozitivă. În general. comutatoarele obişnuite. 0 TSC a) TSC b) TCR TSC TCR (Thyristor Controlled reactor). Reducerea timpului de răspuns. prin controlul unghiului de intrare în conducţie a elementelor semiconductoare din circuitul TCR.13 sunt indicate două tipuri de sisteme statice SVC (Static VAr Compensator) de control [6. la intervale reduse de timp. nu sunt adecvate operaţiilor de comutare a secţiilor bateriilor de condensatoare. Alegerea corespunzătoare a comutatorului care asigură deconectarea secţiilor bateriei de condensatoare poate evita apariţia de importante supratensiuni în procesele de deconectare. În primul caz (fig. δ Us .13].14) [6. pentru reglajul fin. în funcţie de puterea reactivă necesară. cu capabilitatea de a rezista unor vârfuri mari de curent electric. TSC (Thyristor Switched capacitor). În figura 6. În al doilea caz (fig. secţiile bateriei de condensatoare sunt conectate treptat. Utilizarea întreruptoarelor statice este.9]. precum şi reducerea solicitărilor întreruptoarelor statice. Up . iar a doua unitate încărcată la valoarea maximă a tensiunii negative (fig. δ ~ Us .13 − Compensarea puterii reactive utilizând sisteme statice (SVC) de control. b) Utilizarea de echipamente statice La utilizarea bateriilor de condensatoare pentru controlul în timp real al puterii reactive apare necesitatea unui timp de răspuns foarte redus şi un număr mare de comutări. se asigură un reglaj continuu al puterii reactive prin conectarea treptelor bateriei de condensatoare (TSC) pentru reglajul brut şi reglarea puterii reactive inductive. utilizate în circuitele de putere. 6.13 a)). În urma . Informaţiile privind consumul de putere reactivă şi tensiunea la barele de alimentare a consumatorului sunt transmise la blocul de calcul BC prin intermediul transformatoarelor de măsurare de tensiune TT şi de curent electric TC. 6.

la primul maxim al tensiunii (pozitiv sau negativ). Calculele efectuate. Blocul de comandă BC asigură conectarea întreruptoarelor statice corespunzătoare la momentul maxim al tensiunii.4 kV. 0. Bobinele L conectate în serie cu secţiile de condensatoare au rolul de a limita curenţii la conectare. pentru fiecare punct din reţeaua electrică.168 Eficienţa şi calitatea energiei electrice calculelor efectuate. permit stabilirea valorii optime a factorului de putere corespunzătoare factorului de putere neutral [6.14]. în cazul unor mici abateri de la conectarea în momentul maximului de tensiune. Pentru o utilizarea corectă a informaţiilor oferite de echipamentele actuale pentru măsurarea factorului de putere este necesară cunoaşterea exactă a algoritmului de calcul al acestuia. 50 Hz TC TT BC Utilizator C+ I1+ I1− L Rp D L Rp C− D Fig.8 Concluzii Controlul factorului de putere în instalaţiile de utilizare prezintă un interes deosebit având în vedere efectele negative ale funcţionării cu un factor de putere redus. Se asigură astfel un timp de răspuns de cel mult 10 ms. dacă este necesar. 6. blocul de calcul transmite comanda de conectare la întreruptoarele statice I1+ (dacă maximul pozitiv este cel mai apropiat) sau la întreruptorul static I1− (dacă maximul negativ este cel mai apropiat).14 − Conectarea condensatoarelor cu ajutorul unui întreruptor static. Cele două secţii „gemene” sunt încărcate până la valoarea maximă a tensiunii prin intermediul diodelor D şi a rezistoarelor de limitare Rp . 6. Analiza datelor privind factorul de putere trebuie să aibă în vedere existenţa unui mare număr de definiţii privind această mărime. Utilizarea valorilor factorului de putere pentru dimensionarea bateriilor de condensatoare se poate face numai după limitarea regimului nesinusoidal la barele de alimentare ale consumatorilor.7 Aspecte tehnico-economice Eficienţa economică a compensării puterii reactive se analizează prin metoda cheltuielilor anuale actualizate. comparându-se varianta fără compensare (corespunzătoare factorului de putere natural) cu alte variante de compensare a factorului de putere. astfel încât curentul electric în momentul conectării este nul. 6. .

.H.. de cele mai multe ori mai simple şi mai puţin costisitoare faţă de soluţiile tehnice. Mihăilescu Anca. Comparison of power definitions for reactive power compensation in nonsinusoidal conditions. Bibliografie [6... 2006. Electrotermie şi Electrotehnologii. [6. Pazos F. Editura Tehnică. Probleme moderne de măsurare în electroenergetică. 1979. Electric power systems. [6.1] Arie A. Comparing Power Factor and Displacement Power Factor Corrections Based on IEEE Std. I Electrotemie.ş.S.8] Balci M.. Florea I.5] Golovanov V. Editura Didactică şi Pedagogică. PESGM 2004 − 001158 . ICHQP 2004. 1997.. Teoria circuitelor electrice.12] Koch D. Editura Academiei Române. 1987. 1994. Şora I.. CIRED Barcelona 2003. aplicate la SC ELECTRICA SA.. 2001. În prezent există soluţii tehnice eficiente pentru îmbunătăţirea factorului de putere la valoarea dorită. Yang R. Editura Academiei Române. [6. J. Editura Tehnică. Albu Mihaela. Pierderi de putere şi energie în reţele electrice. E. Control equipment for MV capacitor banks.11] Ferrandis F. Bucureşti..10] Albert Hermina. Editura tehnică. [6. [6. Bucureşti. [6.. R2_35. Bucureşti.a. Bucureşti.3] *** Codul de măsurare a energiei electrice. Bucureşti. Amantegui J.4] *** Instrucţiuni de tarifare a energiei electrice la consumatorii captivi. Power factor correction within industrial sites: experiences regarding. ANRE. On the Procurement and Pricing of ReactivePower Service in the Electricity Market Environment.. Poluarea cu armonici a sistemelor electroenergetice funcţionând în regim permanent simetric.. Înainte de adoptarea deciziilor privind utilizarea soluţiilor tehnice este necesară analiza unor soluţii tehnico-organizatorice.. Bucureşti. 18-2002. hpq004.G. ICHQP 2004. Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor industriale.. hqp110.Factorul de putere 169 Factorul de putere neutral este determinat din calcule tehnico-economice de minimizare a pierderilor de energie activă şi este o mărime locală ce depinde de poziţia consumatorului în reţeaua electrică.9] Eremia M. [6. Electric networks. 6.6] Albert Hermina. Vol. [6.13] Golovanov Carmen. F. n° 142 [6. Wen F.14] Wang J. [6. 1977. Hocaogl M. 2006 [6. [6.. Editura tehnică. Caiet Schneider. Bucureşti. 2002.7] Zobaa A.2] Mocanu C..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->