Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BLAJ

FACULTATEA FINANŢE ŞI BĂNCI

CATEDRA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Conf. univ. dr. Grigorie - Alexandru Buzilă

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
~ Teste grilă ~

Uz intern
Editura fundaţiei Universitare „România de Mâine”
Blaj – 2010
Capitolul 1 - NOŢIUNEA ŞI DIMENSIUNILE
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Problema 1. Pentru evaluarea intensitatii motivului de cumparare, se recurge


la urmatoarele tipuri de scale:
a) scale metrice;
b) scale ordinale;
c) scale nemetrice;
d) a+c.

Problema 2. Printre procesele elementare cu ajutorul carora se defineste


comportamentul consumatorului, nu se regasesc:
a) Motivatia;
b) Dorinta;
c) Atitudinea;
d) Perceptia ;
e) Comportamentul efectiv.

Problema 3. In ceea ce priveşte definitia comportamentului consumatorului:


a) Exista o definitie unanim acceptata;
b) Nu exista o definitie unanim acceptata.

Problema 4. Cel care a transpus problematica legata de comportamentul


consumatorului in limbaj cibernetic a fost:
a) Philip Kotler;
b) Adam Smith;
c) Marshall.

Problema 5. Intentiile de cumparare reprezinta:


a) o motivatie pozitiva, exprimata prin compatibilitatea afectiva fată de un
produs, serviciu sau formă de comercializare;
b) estimări probabilistice ale comportamentului viitor.
c) ansamblul imboldurilor constituite intr-un sistem de impulsuri si stari
tensionale de natura sa justifice achizitionarea sau respingerea unui anumit produs sau
serviciu.
Problema 6. Comportamentul consumatorului se concretizeaza, efectiv pe
piata, in:
a) 5 ipostaze distincte;
b) 2 ipostaze distincte;
c) 3 ipostaze distincte.

Problema 7. Referitor la comportamentul consumatorilor colectivi, decidentii


reprezinta:
a) reprezentanti ai celor ce vor folosi bunurile / serviciile achizitionate;
b) cei ce au cuvantul hotarator în optiunea finala pentru un anumit
furnizor;
c) cei ce au rol de control asupra ansamblului de informatii ce fundamenteaza
decizia de achizitionare a unei marfi / serviciu.

Problema 8. Cercetarile de specialitate au relevat ca:


a) obiceiurile de consum au o stabilitate mai mare in timp decat deprinderile
de cumpărare;
b) obiceiurile de consum au o stabilitate mai mica in timp decat deprinderile
de cumpărare;

Problema 9. Intr-o exprimare aproximativa si generala, notiunea de cerere


reprezinta:
a) cantitatea unui produs sau serviciu pe care agenţii economici, in calitatea
lor de consumatori productivi sau neproductivi, sunt dispusi sa o cumpere la un
anumit pret;
b) milioane de acte de cumparare, fie realizate efectiv, fie doar intentionale;
c) ambele variante.

Problema 10. Cererea este determinata de factori ca:


a) pretul produsului;
b) pretul produsului de substitutie;
c) marimea venitului consumatorului;
d) gustul cumparatorului;
e) reclama comerciala;
f) marca fabricii si marca comerciala;
g) toti factorii enuntati.
Problema 11. Maximizarea satisfacerii scopurilor finale alternative cu
resursele limitate de care dispune presupune raportarea la principii ca:
a) utilitatea este puterea din lucruri care creaza satisfactii;
b) fericirea individului este suma satisfactiilor;
c) ceea ce conduce comportamentul oamenilor este principiul „cea mai mare
fericire”, maximizarea utilitatii;
d) procesul de alegere rationala practicata de fiecare consumator in parte
conduce la utilitatea maxima (filozoful Jeremy Benthan);
e) la toate aceste principii.

Problema 12. Economiştii marginalisti (Menger, Jevons, Walras) apartin unui


grup distinc de cercetare:
a) bazat pe utilitatea ordinala (masurare prin ordonare);
b) bazat pe utilitatea cardinala (masurare cantitativa).

Problema 13. Teoria utilitatii cardinale porneste de la supozitia potrivit careia


consumatorul este capabil de a masura utilitatea si de a exprima printr-un numar
cantitatea de utilitate consecutiva la consumul unei cantitati determinate de bunuri.
Adevarat sau fals.

Problema 14. Suplimentul de utilitate furnizat prin cantitati crescande ale


unui bun se diminueaza pana devine nul la punctul de satietate. Adevarat sau fals.

Problema 15. Utilitatea totala reprezinta extrautilitatile ∆u aduse de o


∆u
crestere cu o unitate a cantitatii produsului analizat: U m = . Adevarat sau fals.
∆q

Problema 16. Utilitatea marginala reprezinta extrautilitatile ∆u aduse de o


∆u
crestere cu o unitate a cantitatii produsului analizat: U m = . Adevarat sau fals.
∆q

Problema 17. Trecerea la teoria utilitatii ordinale (Wilfredo Pareto si John


Hicks) s-a datorat unor cauze ca:
a) problema masurarii utilitatii s-a dovedit, practic, insurmontabila, caci
utilitatea are o conotatie morala ce implica judecati de valoare care, in principiu,
exclud masuratorile;
b) consumatorul, atunci cand alege, claseaza bunurile in ordinea de preferinta
fara sa recurga la masurarea utilitatii;
c) consumatorul este sensibil la diferentale de efecte utile subiective provocate
de dozele diferite ale unuia sau ale mai multor bunuri si el are posibilitatea sa masoare
prin cifre aceste diferente.
1) a+b;
2) a+c;
3) b+c.

Problema 18. Sunt axiome ale teoriei ordinale de alegere:


a) relatia de comparatie sau de ordine completa;
b) relatia de tranzitivitate;
c) relatia de on – saturatie;
d) relatia de continuitate;
e) relatia de substitutie a utilitatii.
1) a+b+c+d;
2) a+b+d+e;
3) b+c+d+e,

Problema 19. Relatia de comparatie sau de ordine completa presupune:


a) consumatorul prefera cosul menajer q1 lui q 2 , q1 ≥ q 2 ;
b) consumatorul prefera cosul menajer q 2 lui q1 , q 2 ≥ q1 ;
c) daca q1 ≥ q 2 si q 2 ≥ q 3 , atunci si q1 ≥ q 3 ;
d) consumatorul gaseste ca q1 si q 2 sunt echivalente si deci ii sunt indiferente.
1) a+b+c;
2) a+b+d;
3) b+c+d;

Problema 20. Relatia de on – saturatie (cel mai mare este preferat celui mai
mic) presupune:
a) daca in ambele cosuri sunt aceleasi continuturi de bunuri, dar in unul din
cosuri este o cantitate mai mare dintr-un bun q i , atunci devine preferat acest din urma
cos;
b) relatia este de indiferenta dat fiind faptul ca suplimentul de utilitate furnizat
de cantitatea crescanda a unui bun q i este 0 in punctul de satietate.

Problema 21. Numim curba de indiferenta:


a) multimea tuturor punctelor reprezentand diferite combinatii de bunuri care
asigura acelasi nivel de satisfactie;
b) multimea tuturor punctelor reprezentand diferite combinatii de bunuri care
au acelasi cost de achizitie.

Problema 22. Convexitatea curbelor de indiferenta in raport cu originea,


punctul 0 reprezinta:
a) o reflectare a cresterii ratei marginale de substitutie intre bunul A si bunul
B;
b) o reflectare a descresterii ratei marginale de substitutie intre bunul A si
bunul B;

Problema 23. Orice punct care nu se afla pe curba de indiferenta, inseamna


mai multa utilitate daca el se afla in stanga curbei si mai putina utilitare daca se afla in
dreapta curbei. Adevarat sau fals .

Problema 24. Curbele aflate in dreapta oricarei alte curbe de indiferenta sunt
preferate de consumatori tuturor celorlalte curbe. Adevarat sau fals.

Problema 25. Multimea punctelor descrise de cheltuielile maxime pe care


consumatorul le poate efectua pentru cumpararea diferitelor cantitati x si y din
bunurile A si B reprezinta linia bugetara:
a) punctele aflate sub linia bugetara reprezinta combinatii de produse A si B ce
se pot cumpara sub limita disponibilitatilor bugetare;
b) punctele aflate deasupra liniei bugetare reprezinta combinatii de produse A
si B ce se pot cumpara sub limita disponibilitatilor bugetare.

Problema 26. O combinatie de produse, reprezentata de curba de indiferenta


aflata sub dreapta bugetara, inseamna:
a) cumparaturile depasesc posibilitatile finaciare;
b) o folosire necorespunzatoare a disponibilitatilor financiare.

Problema 27. Pe aceeasi curba de indiferenta, in limitele resurselor


disponibile, satisfactia maxima se obtine:
a) intr-un punct aflat deasupra dreptei bugetare;
b) in punctul de tangenta al dreptei bugetare cu curba de indiferenta.

Problema 28. In cazul in care venitul consumatorului creste, preturile


produselor A si B raman neschimbate:
a) linia bugetara se va deplasa spre stanga;
b) linia bugetara se va deplasa spre dreapta;

Problema 29. Punctul de echilibru al consumatorului este punctul de tangenta


dintre linia bugetara si curba de indiferenta. Adevarat sau fals.

Problema 30. Punctul de echilibru al consumatorului este punctul in care are


loc alegerea optima a produselor in limita venitului. Adevarat sau fals.

Problema 31. Coeficientul de elasticitate a cererii (consumului) in raport cu


venitul:
a) reprezinta marimea variatiei relative a cererii unui anumit produs sau
grupa de produse ( ∆x x ) raportata la variatia relativa a venitului ( ∆v v );
b) este raportul dintre cresterea cererii si cresterea venitului, semnificand
numarul de procente cu care se modifica cererea (consumul) la un procent de crestere
sau scadere a venitului;
c) reprezinta raportul dintre variatia cererii ( ∆Q ) fata de cantitatea initiala
ceruta Q si variatia pretului ( ∆P ) fata de pretul initial P;
1) a+b;
2) a+c;
3) b+c;

Problema 32. La schimbarea pretului unui produs, consumatorul isi


deplaseaza starea sa de echilibru
a) pe curba de consum in raport cu venitul (curba Engel);
b) pe curba de consum in raport cu pretul (curba cererii).
Problema 33. Cererea este normala:
a) cand coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare pozitiva
( E p > 0 );
b) cand coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare negativa
( E p < 0 ).

Problema 34. Daca cererea se caracterizeaza prin datele de mai jos, care este
tipul elasticitatii?
∆p = c1 ⇒ ∆q=c2
c1 → 0 c 2 → −∞
E q p → −∞
a) cererea este relativ elastica;
b) cererea este perfect elastica.

Problema 35. Daca cererea se caracterizeaza prin datele de mai jos, care este
tipul elasticitatii?
∆p = c1 ⇒ ∆q=c 2
c1 > 0 c2 <0
c1 < c 2 E q p ∈ ( −∞, −1)
a) cerere relativ elastica;
b) cerere perfect elastica.

Problema 36. In conditiile in care pretul mediu la produsul „cartof”, pe piata


agroalimentara a orasului Blaj, a crescut cu 5%, cantitatea vanduta spre populatie a
scazut de la 15000 tone la 10000 tone.
Elasticitatea cererii in raport cu pretul, pentru produsul „cartof”, este:
a) perfect elastica;
b) relativ elastica.

Problema 37. Cererea pentru produsul „x” se caracterizeaza prin urmatoarele


date:
∆p = c1 ⇒ ∆q = c 2
c1 > 0 c2 < 0
c1 > c2 si E q p ∈ ( −1;0 )
Care este tipul elasticitatii?:
a) cerere relativ elastica;
b) cerere relativ inelastica.

Problema 38. Cererea este cu elasticitate unitara daca:


a) E p = 0 ;
b) E p = −1 ;
c) E p = 1 .

Problema 39. Cererea pentru un produs este perfect elastica daca:


a) E p → −∞ ;
b) E p → 0 ;

Problema 40. Cererea pentru un produs este perfect inelastica, rigida cand:
a) Agentul economic nu manifesta nici o sensibilitate fata de cresterea sau
diminuarea preturilor;
b) E p → −∞ ;
c) Agentul economic manifesta o mare sensibilitate;
d) Ep = 0 .
1) a+b;
2) a+c;
3) a+d.
4) b+c;
5) b+d.

Problema 41. Cererea este anormala (paradoxul lui Giffen):


a) coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare pozitiva E p > 0 ;
b) reducerea pretului atrage dupa sine scaderea cererii la bunurile de consum;
c) coeficientul de elasticitate in raport cu pretul are valoare negativa E p < 0 ;
d) cresterea preturilor atrage dupa sine cresterea cererii (fenomenul de
snobism).
1) a+b;
2) a+c;
3) a+d;
4) b+c;
5) c+d.

Problema 42. Pe piata agroalimentara a orasului Blaj, pretul mediu pentru un


kilogram fasole boabe a crescut fata de septembrie anul trecut, 5 lei la 7 lei.
Corespunzator, cantitatea livrata populatiei s-a diminuat de la 2 tone la 1,2 tone.
Cererea pentru acest produs este:
a) cerere relativ elastica;
b) cerere cu elasticitate unitara;
c) cerere relativ inelastica.

Problema 43. In trimestrul I, pretul/kg de mere, pe piata agroalimentara a


orasului Blaj, a crescut de la 2 lei/kg la 3 lei/kg. Corespunzator acestei cresteri,
cantitatea livrata populatiei s-a diminuat de la 15000 tone la 10000 tone. Caracterizati
elasticitatea cererii in raport cu pretul pentru produsul „mere”.
a) Cerere relativ inelastica;
b) Cerere relativ elastica.

Problema 44. Cererea pentru un produs, pe orizontul supus analizei, se


caracterizeaza prin datele:
∆p = c1 ⇒ ∆q = c 2
c1 → ∞ c2 = 0
Eq p = 0
a) Cerere perfect elastica;
b) Cerere perfect inelastica.

Problema 45. Fata de semestrul trecut, in conditiile in care, pe piata


agroalimentara a orasului Blaj, pretul mediu la produsul „cartof” a crescut cu 4 %,
livrarile spre populatie au crescut cu 6%. Elasticitatea cererii, in raport cu pretul,
pentru produsul „cartof”:
a) Este anormala;
b) Este perfect inelastica;
c) Este perfect elastica.

Problema 46. Cererea pentru produsul „x”, comparativ cu semestrul anterior,


se caracterizeaza prin urmatoarele date:
∆p = c1 >0
∆q = c 2 > 0
Cum puteti caracteriza cererea?:
a) Cererea este anormala;
b) Cererea este normala.

Capitolul 2 - TEORII FUNDAMENTALE ŞI MODELE GLOBALE


PRIVITOARE LA COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Problema 1. Printre cele mai cunoscute modele referitoare la studierea


comportamentului consumatorului se numara:
a) Modelul Freudian;
b) Modelul Smith;
c) Modelul Marshallian;
d) Modelul Hobbesian;
1) a+b+c;
2) a+c+d;
3) b+c+d.

Problema 2. Teoria lui Marshall porneste de la conceptul de:


a) teorie a invatarii;
b) teorie psihanalitica;
c) utilitate marginala.

Problema 3. Metoda lui Marshall examineaza efectul modificarii unei singure


variabile:
a) venitul consumatorului;
b) pretul;
c) cantitatea ceruta.
Problema 4. Modelul Pavlonian este un model de comportament al
consumatorului care are la baza:
a) teoria invatarii;
b) utilitatea marginala;
c) teoria psihanalitica.

Problema 5. Impulsurile sunt:


a) rezultatul actiunii unor stimuli mai slabi;
b) nevoi, motive, aspiratii, preferinte ale unor stimuli puternici asociati
individului;

Problema 6. Sugestiile sunt:


a) rezultatul actiunii unor stimuli mai slabi, caracteristici mediului si
individului care decid cu privire la modul in care reactioneaza consumatorul;
b) nevoi, motive, aspiratii, preferinte ale unor stimuli puternici asociati
individului.

Problema 7. Reactia este:


a) rezultatul actiunii unor stimuli mai slabi, caracteristici mediului si
individului care decid cu privire la modul in care reactioneaza consumatorul;
b) nevoi, motive, aspiratii, preferinte ale unor stimuli puternici asociati
individului;
c) raspunsul corespunzator configuratiei de sugestii.

Problema 8. Modelul Freudian al comportamentului consumatorului este


construit pornind de la:
a) teoria invatarii;
b) teoria psihanalitica;
c) utilitatea marginala.

Problema 9. Pentru evaluarea atitudinilor, psihologia sociala a stabilit un


sistem de indici, printre care:
a) directia, cultura, emergenta;
b) emergenta, forta, subcultura. directia;
c) directia, forta, centralitatea, emergenta;
d) forta, directia, cultura, subcultura.
Problema 10. Potrivit modelului Veblenian, nivelurile la care societatea
influenteaza comportamentul consumatorului sunt:
a) cultura, clasele sociale, grupurile de apartenenta;
b) cultura, subcultura, clasele sociale;
c) clasele sociale, grupurile de apartenenta;
d) cultura, subcultura, clasele sociale, grupurile de referinta, grupurile de
apartenenta.

Capitolul 3 - PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE

Problema 1. Aparitia nevoii nesatisfacute reprezinta…….faza a procesului


decizional de cumparare
a) a doua;
b) prima;
c) ultima.

Problema 2. In starea de evaluare mintala a alternativelor:


a) consumatorul sesizeaza ca exista o diferenta perceptibila, suficient de mare,
intre modul in care ii este satisfacuta o anumita nevoie si modul in care el ar dori sa-i
fie satisfacuta;
b) consumatorul filtreaza informatiile achizitionate prin prisma structurii sale
de valori si convingeri;
c) consumatorul decide asupra comportamentului sau privitor la procesul
decizional de cumparare.

Problema 3. Rezultanta evaluarii este faza in care:


a) consumatorul sesizeaza ca exista o diferenta perceptibila, suficient de mare,
intre modul in care ii este satisfacuta o anumita nevoie si modul in care el ar dori sa-i
fie satisfacuta;
b) consumatorul filtreaza informatiile achizitionate prin prisma structurii sale
de valori si convingeri;
c) consumatorul decide asupra comportamentului sau privitor la procesul
decizional de cumparare.
Problema 4. Aparitia nevoii nesatisfacute reprezinta faza in care:
a) consumatorul sesizeaza ca exista o diferenta perceptibila, suficient de mare,
intre modul in care ii este satisfacuta o anumita nevoie si modul in care el ar dori sa-i
fie satisfacuta;
b) consumatorul filtreaza informatiile achizitionate prin prisma structurii sale
de valori si convingeri;
c) consumatorul decide asupra comportamentului sau privitor la procesul
decizional de cumparare.

Problema 5. Procesul decizional de cumpararea:


a) se incheie odata cu luarea deciziei de cumparara;
b) nu se incheie odata cu luarea deciziei de cumparare, cuprinzand inca o faza,
si anume evaluarea post-cumparare.

Problema 6. Deciziile de cumparare se impart in:


a) decizii programate si neprogramate;
b) decizii de marketing;
c) decizii rationale si irationale.

Problema 7. Deciziile programate:


a) au un caracter repetitiv;
b) se refera la situatii noi;
c) sunt decizii de rutina;
d) sunt nestrucurate;
1) a+c+d;
2) a+c;
3) b+c+d.

Problema 8. Deciziile neprogramate:


a) sunt decizii de rutina;
b) se refera la situatii noi;
c) au implicatii de ordin financiar sau psihologic;
d) sunt nestructurate;
e) au caracter repetitiv;
1) a+d+e;
2) c+d+e;
3) b+c+d.

Capitolul 4 - INFLUENŢE DIRECT OBSERVABILE ASUPRA


COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Problema 1. Categoriile de factorii care influenteaza comportamentul


consumatorului sunt:
a) factori sociali, factori politici, factori demografici;
b) factori demografici, factori economici, factori specifici mix-ului de
marketing, factori sitiuationali;
c) factori economici, factori demografici, factori sociali, factori politici.

Problema 2. Variabilele specifice mix-ului de marketing sunt:


a) Produs, pret, cantitate, distributie;
b) Produs, pret, distributie, promovare;
c) Venit, cantitate, pret, promovare.

Problema 3. Influentele factorilor mix-ului de marketing asupra


consumatorilor sunt influente:
a) Direct observabile;
b) Influente deduse.

Problema 4. Influentele de natura endogena sunt:


a) Influente direct observabile;
b) Influente deduse.

Problema 5. Influentele de natura exogena sunt:


a) Influente deduse;
b) Influente direct observabile.

Problema 6. In categoria influentelor de natura endogena se includ:


a) Perceptia, familia, clasa sociala, subcultura;
b) Invatarea, grupul de apartenenta, subcultura;
c) Perceptia, motivatia, personalitatea, invatarea, atitudinea;
d) Motivatia, familia, invatarea, cultura.

Problema 7. In categoria influentelor de natura exogena se includ:


a) Personalitatea, subcultura, familia, cultura;
b) Familia, grupul de apartenenta, grupul de referinta, clasa sociala, cultura,
subcultura;*
c) Familia, motivatia, invatarea, cultura.

Problema 8. Influentele direct observabile inseamna:


a) Inluente de natura endogena si exogena;
b) Factori demografici, economici, specifici mix-ului de marketing,
situationali.*

Problema 9. Influentele deduse inseamna:


a) Inluente de natura endogena si exogena;
b) Factori demografici, economici, specifici mix-ului de marketing,
situationali.

Capitolul 5 - INFLUENŢE DE NATURĂ ENDOGENĂ ŞI EXOGENĂ ASUPRA


COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI. COMPORTAMENTUL
EFECTIV

Problema 1. Variabilele de natura psihologica ce definesc comportamentul


consumatorului se mai numesc:
a) Variabile exogene;
b) Variabile endogene.

Problema 2. Din randul variabilelor endogene, nu fac parte:


a) Perceptia;
b) Familia;
c) Motivatia;
d) Cultura;
1) b+d;
2) a+b;
3) c+d
Problema 3. Perceptia reprezinta procesul prin care consumatorul
receptioneaza, selecteaza, organizeaza si interpreteaza stimulii din mediul
inconjurator. Adevarat sau fals.

Problema 4. Dupa ce inputurile senzoriale au fost filtrate prin receptorii


senzoriali si pragurile critice, ele devin:
a) reactii;
b) motivatii;
c) senzatii.

Problema 5. Cele mai importante caracteristici ale inputului senzorial care


influenteaza selectia si filtrarea sunt:
a) contrastul, atitudinea, motivele, culoarea;
b) culoarea, contrastul, marimea, pozitia, inensitatea, miscarea;
c) motivele, culoarea, atitudinile, miscarea.

Problema 6. Cei mai importanti factori interni ai senzatiei sunt:


a) culoarea, motivele, marimea, atitudinile;
b) culoarea, contrastul, motivele, adaptarea;
c) atitudinile, asteptarile, motivele, gradul de cuprindere al atentiei, apararea
perceptuala, adaptarea.

Problema 7. Stereotipia reprezinta:


a) tendinta indivizilor de a evalua o anumita carateristica a unui obiect in
termenii impresieigenerale despre structura careia ii apartine obiectul;
b) tendinta unui individ de a evalua alt individ pe baza impresiei despre grupul
caruia acesta din urma ii apartine;

Problema 8. Efectul halo reprezinta:


a) tendinta indivizilor de a evalua o anumita carateristica a unui obiect in
termenii impresieigenerale despre structura careia ii apartine obiectul;
b) tendinta unui individ de a evalua alt individ pe baza impresiei despre grupul
caruia acesta din urma ii apartine.
Problema 9. Invatarea reprezinta:
a) acele trasaturi ale unui consumator care fac ca acesta sa aiba un
comportament distinct de cumparare si de consum, în comparatie cu alti consumatori;
b) o schimbarea observabila sau neobservabila în comportamentul unui
consumator, datorata efectelor experientei, care conduce la cresterea probabilitatii ca
un act comportamental sa fie repetat.

Capitolul 6 - MODELAREA COMPORTAMENTULUI


CONSUMATORULUI

Problema 1. Teoria si practica domeniului de modelare a comportamentului


consumatorului a consacrat urmatoarele tipuri de modele de sinteza:
a) fenomenologice, rationale, practice, irationale;
b) fenomenoligice, logice, teoretice;
c) Rationale, teoretice, practice;

Problema 2. Modelele fenomenologice:


a) Urmaresc sa portretizeze sub forma unor scheme logice, tipul si succesiunea
deciziilor de cumparare;
b) Reprezinta schematic, modul in care din actiunea combinata a variabilelor,
rezulta, prin actiunea cumparatorului, un anumit model de cumparare;
c) Au ca obiectiv reproducerea starilor mentale si emotionale prin care
cumparatorii au trecut in procesul de efectuare a unei cumparaturi.

Problema 3. Modelele logice:


a) Urmaresc sa portretizeze sub forma unor scheme logice, tipul si succesiunea
deciziilor de cumparare;
b) Reprezinta schematic, modul in care din actiunea combinata a variabilelor,
rezulta, prin actiunea cumparatorului, un anumit model de cumparare;
c) Au ca obiectiv reproducerea starilor mentale si emotionale prin care
cumparatorii au trecut in procesul de efectuare a unei cumparaturi.

Problema 4. Modelele teoretice:


a) Urmaresc sa portretizeze sub forma unor scheme logice, tipul si succesiunea
deciziilor de cumparare;
b) Reprezinta schematic, modul in care din actiunea combinata a variabilelor,
rezulta, prin actiunea cumparatorului, un anumit model de cumparare;
c)Au ca obiectiv reproducerea starilor mentale si emotionale prin care
cumparatorii au trecut in procesul de efectuare a unei cumparaturi.

Capitolul 7 - COORDONATE GLOBALE ALE STUDIERII


COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Problema 1. Categoriile de informatii necesare studierii comportamentului


consumatorului trebuie sa permita caracterizarea unor aspecte cum sunt:
a) Comportamentul prezent, comportamentul viitor, comportamentul trecut;
b) Comportamentul viitor, comportamentul prezent, caracteristicile
consumatorilor;
c) Comportamentul trecut, comportamentul programat, motivatia cumpararii
sau necumpararii, atitudinile consumatorilor, caracteristicile consumatorilor.

Problema 2. Comportamentul trecut raspunde la intrebari precum:


a) Ce s-a cumparat?;
b) De ce se cumpara?;
c) Ce sortimente se prefera?;
d) Cine a cumparat?;
e) Cat de mult a cumparat?.
1) b+d+e;
2) a+c+d;
3) a+d+e;

Problema 3. Motivatia cumpararii sau necumpararii raspunde la intrebari


precum:
a) cum se cumpara?, de ce se cumpara?, ce intentii de cumparare exista?;
b) de ce se cumpara?, cum se cumpara?, de ce nu se cumpara?;
c) ce s-a cumparat, cum se cumpar?, din ce magazine?.

Problema 4. Informatiile de teren, dupa perioada de timp la care se refera,


sunt:
a) in magazine, permanente, in cuvinte;
b) in expresie valorica, periodice, permenente;
c) permanente, periodice, de o singura data.

Problema 5. Informatiile de birou, dupa purtatorul de informatii, sunt:


a) in expresie valorica, din evidentele statistice, din studii;
b) din evidentele statistice, din cele financiar-contabile, din cele tehnico-
operative, din studii;
c) in expresie fizica, din evidentele contabile, din evidentele statistice.

Problema 6. Cercetarea indirecta:


a) este relativ usor de realizat;
b) se bazeaza pe informatii culese direct de la consumatori;
c) antreneaza costuri relativ ridicate;
d) antreneaza costuri relativ scazute;
e) nu necesita personal strict calificat;
1) a+c+e;
2) b+d+e;
3) a+d+e;
4) c+d+e.

Problema 7. Cercetarea directa:


a) nu necesita personal calificat;
b) necesita folosirea unui personal de specialitate;
c) este usor de realizat;
d) presupune aplicarea unor metode si tehnici specifice;
e) antreneaza costuri relativ ridicate.
1) b+c+d;
2) b+d+e;
3) a+b+e.
Capitolul 8 - MODALITĂŢI PRACTICE DE STUDIERE A
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI – ABORDARE
SISTEMATICĂ

Problema 1. Care sunt tipurile de cumparatori:


a) cumparator economic, cumparator rational, cumparator personalizat;
b) cumparator economic, cumparator personalizat, cumparator etic,
cumparator apatic;
c) cumparator rational, cumparator etic, cumparator economic.

Problema 2. Dimensiunile stilului de viata au fost grupate in jurul a


urmatoarelor dimensiuni:
a) atitudini, motivatii, opinii;
b) activitati, motivatii, atitudini;
c) activitati, interese, opinii;
d) activitati, atitudini, motivatii, opinii, interese.

Problema 3. La nivelul de baza al piramidei fidelitatii fata de marca se afla:


a) cumparatorii care sunt satisfacuti cu produsul achizitionat;
b) cumparatorul lipsit de fidelitate si complet indiferent fata de o marca
anume;
c) cumparatorii care sunt satisfacuti de un anumit produs;

Problema 4. La al doilea nivel al piramidei fidelitatii fata de marca se


situeaza:
a) cumparatorii care sunt satisfacuti cu produsul achizitionat;
b) cumparatorul lipsit de fidelitate si complet indiferent fata de o marca
anume;
c) cumparatorii care sunt satisfacuti de performantele unui anumit produs.

Problema 5. La al cincilea nivel al piramidei fidelitatii fata de marca se


situeaza:
a) cumparatorul lipsit de fidelitate si complet indiferent fata de o marca
anume;
b) cumparatorii care sunt satisfacuti de performantele unui anumit produs;
c) cumparatorii fideli unei anumite marci, fara nici o rezerva.
Capitolul 9 - APLICAREA REZULTATELOR STUDIILOR
COMPORTAMENTALE

Problema 1. Intr-un micromodel:


a) concentrarea se indreapta asupra pietei la nivel global si o trateaza ca un
sistem total;
b) fiecare entitate este tratata separat.

Problema 2. Un macromodel:
a) trateaza fiecare entitate separat;
b) se concentreaza asupra pietei la nivel global si o trateaza ca un sistem total.

Problema 3. Intr-un model comportamental:


a) scopul principal consta in cunoasterea mecanismelor din „cutia neagra”;
b) comportamentul consumatorului este reprezentat printr-o functie
matematica de variabile incluse.

Problema 4. Intr-un model de tip statistic:


a) scopul principal consta in cunoasterea mecanismelor din „cutia neagra”;
b) comportamentul consumatorului este reprezentat printr-o functie
matematica de variabile incluse.

Problema 5. Modelele bazate pe atitudini:


a) deduc o legatura intre atitudini si comportamentul ulterior;
b) folosesc ca intrari unele acte comportamentale.

Problema 6. Modelele bazate pe comportament:


a) deduc o legatura intre atitudini si comportamentul ulterior;
b) folosesc ca intrari unele acte comportamentale.