P. 1
Dictionar de Expresii Si Locutiuni Romanesti

Dictionar de Expresii Si Locutiuni Romanesti

4.28

|Views: 297,503|Likes:
Published by cicismecher

More info:

Published by: cicismecher on Aug 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2015

pdf

text

original

Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta.. a se destrăbăla. . a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). (fam. băiete! STANCU. băiatul le arătă coltucul. a avea o înfă işare (ne)plăcută. (pop. a-şi arăta fasolele. a se arăta cu ponos. a se apuca pe cap.POP. 2) a rîde cu gura pînă la urechi. a se ticăloşi. a-şi ieşi din pepeni. (înv. pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. a nu da nimic: zînele . ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. a arăta bine (sau rău. ) a-i dovedi (cuiva). a-i întoarce spatele (cuiva). 2) a se obrăznici. ) a rîde cu gura pînă la urechi.STANCU. a avea un acces. 3) v. o criză de nervi. a-i arăta cotul (cuiva). în mod demonstrativ. fildeşii.CAR. a-şi arăta călcîiele. a-l apuca (sau a-l găsi. despre oameni) a apărea. a arăta cu (sau a pune în) scriptură. de ninsoare.a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. (fam. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. a-l apuca pîr agul (pe cineva). a fi surprins de ploaie (sau de furtună. a-şi scoate ghearele. .CAR. (reg. a-şi face de cap.POP. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. publică-le sub numele meu. 1) a lua pozi ie de apărare. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. (reg. a se cumin i.POP. (pop. a-l trece) neputin a (pe cineva). de viscol). a arăta ca scos din cutie. a apuca trenul. a refuza. nefiind putin ă a le pune în scriptură. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). arătîndu-i apoi drumul. a arăta drumul (cuiva). a pleca repede. ghearele. (fam.M. viscolul) (pe cineva). a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . 2) a acuza.DOS. a fugi (de undeva). 1) a indica.. ca dracul).ISP. . a o lua la sănătoasa. a-şi arăta col ii (sau din ii. a-l apuca nervii. 1) a avea o înfă işare de muribund. a rînji. a-şi arăta coarnele. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). 2) a alunga. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine. a supune oprobriului public (pe cineva). batjocoritor (pe cineva).POP.LET. a(-şi) aranja ploile. (ne)sănătoasă. 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). de înmormîntare. ninsoarea. ) a-i sări muştarul (cuiva).AL. a arăta coltucul (cuiva). (înv. a refuza sfidător. măselele). ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe.i singur ploile. a rînji. valoarea unui lucru. 2) a avea o figură tristă. şii vedea! NEGR. impecabil. a-l apuca ploaia (sau furtuna. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul.

personalită ii etc. a arunca o lumină (asupra .POP. a arunca în pustie (pe cineva). a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). are balta peşte.POP. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea..POP. a arunca o ochire (sau o ocheadă). a face orice sacrificiu (pentru cineva). a arunca o vorbă. a da afară (pe cineva). a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva). a lumina. verde (ceva cuiva). a ancora. ceva. . mă-n elegi? CAR. 2) (fig. a spune deschis. a neglija. fără să se manifeste. a nu lua în seamă. să learunce în pustie.SAD. a fi risipitor.. a arunca ancora. a scoate în stradă... rece (cu cineva). a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva).. a frige) la inimă. ) a distruge. 1) a arunca o privire. ) a fi neînduplecat. arde focu-n paie ude. într-o doară. răuvoitor (cu cineva)... a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . a se purta cu ostilitate.AL. a spune. a pedepsi exemplar. cu coada ochiului (la cineva). a tăia frunză la cîini.. a da. 1) a se uita pe furiş... a trece cu vederea.. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre.. a zice) de la obraz (ceva cuiva). a învinui pe nedrept pe cineva. a arde cu fierul roşu. atavismului. a arunca în traista dinapoi. a arde gazul degeaba (sau de pomană). a nu mai avea răbdare. pe vale). a arde (sau a încinge.i trag palme. a se uita de jur-împrejur.CAR. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a sim i o durere. a arde (sau a croi. (sau spre . Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. în fa ă. a întemni a (pe cineva). a pierde vremea. a lipi. a rade. 1) a cauteriza. mi se păru că văd icoana din Santa Maria. 3) (fig. a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . (reg. a arunca în temni ă (pe cineva).VLAH.CR. a se uita cu în eles (la cineva). ) a stigmatiza. a se amesteca într-o discu ie. a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . a privi spre .. fără menajamente. a se expune primejdiilor.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). 2) a trage cu ochiul.. o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. ca s-ară i pumnul stăpînirii. a se arunca în gura lupului. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. a arunca ocheade (cuiva). a trata cu răceală (pe cineva). a şterge. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. a trage) (cîteva) palme (sau o palmă.: cînd aruncai ochii asupră-i.).. a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid .). necru ător. a izgoni (pe cineva). a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. a-şi expune via a (pentru cineva). a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. se găseşte din abunden ă. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). a arăta răceală (cuiva). a arăta uşa (cuiva). se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). (despre sentimente) mocneşte. a se purta distant. a arde de nerăbdare. a(-şi) arunca ochii roată. a se uita (întîmplător) la . a fi foarte nerăbdător. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. a arunca (sau a băga) moartea în igani. a primi) o palmă (sau o scatoalcă). a cheltui fără rost.

a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. în timpul verii trecute. prin inuta lor. mi-a lăsat nişte căr i.BĂLC. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg.. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. ) a da cu şperlă în ochii lumii. ascunzînd cuvîntul. BARI IU. astă-vară (sau (pop. a asculta supus. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. (înv. a tăinui. a face afirma ii necontrolate. asta-i altceva. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. asta-i altă mîncare de peşte. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip.ISP. îşi aruncau via a în şan . a ascunde ac în miere. atîta tot. 2) (fig. asta-i prea de tot! astă-primăvară. ) a ine secret.. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. asta (sau aia) e altă căciulă!. arză-te focul. diseară: vai.CĂL. asta depăşeşte orice limită. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. a se preface: craiul . a prezenta denaturat realitatea. asta (sau aia) e altceva!.ISP. ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. asta-i buba!. asta e cu totul altceva. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. astă-toamnă. să înşele (pe cineva). îmbla cu înşelăciune. (reg. pădure! POP . 1) a orbi pe cineva. astă-seară. a-şi arunca via a în şan . pulbere. a arunca vorbe în vînt. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. asta-i problema!. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. (fam. a băga intrigi. DELAVR. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. ) asta nu se poate!. asupra crimelor lor. ) an-vară). asta întrece orice!. şperlă.. a vorbi aiurea.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste .. asta-i altă mînecă. a asculta orbeşte (de cineva). în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne.NEGR.POP. asta mai e de făcut.).COSTIN. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. (reg. a-şi disimula inten iile.. a ascunde cuvîntul. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste .. ... ) a dormi profund. (mil. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. ) a încerca să inducă în eroare. a-şi asigura spatele. a asculta teacă de pămînt. fără a crîcni (de cineva).POP.. adevărul. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. mărăcine. în timpul serii de astăzi.. a asculta încul pămîntului. (înv. (sau asupra . asta le întrece (sau le bate) pe toate!. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. a ascunde. arză-te-ar focul!. (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. ) a proteja spatele armatei. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine. zicînd: mă doare pu in capul. a-şi ascunde gîndurile.

aşa o fi.).. a împiedica pe cineva să vorbească. aşa (sau acum) mai vii de-acasă.CR. murgule. (fam. ) a petrece noaptea.ISP. ) aşa stau lucrurile (?).. a mînca (sau a bea).CR. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul.. omule. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a . aşa meri i (merit etc.). a aşterne (sau a trînti. aşa stă treaba. (înv. aşa să trăieşti..URECHE. acum ai devenit rezonabil. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva). crezînd că plouă cu apă. a da) la pămînt (sau pămîntului).) trebuie!. roagă să-l ieu .)!. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul.NEGR. şi fam. că nu şezi în casă toată ziulica. să paşti iarbă verde! a aştepta. aşa î i (îmi etc. aşa i-i a zice. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP. a dărîma. tot mai adînc.). ca mortul colacul. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL..)!.) chef.. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . el etc. aşa am eu (tu. î i convine a . (pop. aşa se spune..) se cuvine: aşa i-a trebuit. cu mare poftă. aşa i-i a . a astupa (sau a închide) gura cuiva. fătul meu. a doborî.. ) aşa mai în eleg.STANCU. (sau să . aşa vine vorba. ce baftă. ) aşa vreau eu (tu.VINEA. aşa vrea muşchiul meu (al tău. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. (p. să paşti iarbă verde!. e un fel de a spune. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă . aşa să trăiesc (să trăieşti etc. pînă. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. (sau să .. aşa-i cîntecul.i vine apa la moară. acum mai vii de-acasă. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva). el etc.): ie. (reg.POP..ext. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!. în robie. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). aşa ceva. aşa colac! AL..a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea).. aşa se zvoneşte.). iată despre ce este vorba. aşteaptă. limpede!: aşa să şti i. aşa e (sau i-e. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost. murgule.CR. a culca. i-a fost) povestea (?). mai rabdă. a aştepta cu nerăbdare. aşa colac!. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine.. asta i (mi etc. asta este situa ia. nu mai dau pe datorie.. acum ne putem în elege: ia.ISP. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. ce noroc. aşa se prezintă lucrurile. 1) pe sănătatea mea (a ta etc. aşa să-mi ajute (să. tot ce se poate. vor alerga acolo ca să-şi potolească setea. (arg. î i vine uşor.i ajute etc. aşa pui problema (?). ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. al lui etc. să.i (sau să vă) fie clar. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă. dacă a lunecat pe nesim ite. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor.) Dumnezeu!: ia spune-mi. aşa merge cîntecul.

ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine.... numai că . atîta rău!. atîta pagubă! atîta. a instiga. a atrage aten ia (cuiva). ei!. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. a-şi a inti ochii asupra . cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. ca cucul. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. ) a da un bacşis (cuiva)..POP. a cădea lat: cît e de lung. dar de văzut nu te-am văzut. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal. a auzi-n gură. nu-i nici o pagubă!. ostilitatea. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. aversiunea.DELAVR. (înv. a se distinge. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. s-aşterne ărînii.. să te (îi. să face i etc. a stîrni.. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură..ISP. îndată face cî iva paşi spre dînsa. (despre voce) a se auzi de departe: strigă . a avertiza (pe cineva). auzi colo!. atunce cu mersul boierilor la Poartă. . a fi tare de urechi.. a a îta spiritele. ) cînd cu . a se culca la pămînt. a fi surd..COŞBUC.POP. a-şi fixa privirea pe . şi unii. cît şi al ii. ) a auzi în treacăt. vă etc..CANT... (înv. ura) (cuiva). a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă... a atîrna (sau a ridica.. atîta jaf în ciuperci! ISP.. a atinge în punctul sensibil (pe cineva). ca cucul a se aşterne ărînii.. a auzi cîinii în Giurgiu. aversiunea.i (îi. a spînzura (pe cineva): tatăl miresei . atunce cu . (arg. poftele) (cuiva)...) asta! atît(a) i-a trebuit.. a aten iona..POP. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!. atîta (numai sau doar) că . a atîrna de un fir de păr.: trăgea nădejde altul de domnie.CR. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul. atît mai trebuie!. a provoca mînia (sau antipatia. ) a fi beat.. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac.LET.. a trezi. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci.. a se remarca.i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). a pune) în furci (pe cineva). a cunoaşte pe cineva din auzite. şi pop.. a-şi a inti ochii asupra .) trebuie!. asta mai lipseşte! atît unii. atîta pagubă! atîta rău! atîta. a atrage după sine.. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor . cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . a auzi de numele cuiva. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat..CR. şi al ii. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva). o situa ie precară. (pop.. a atinge la manşetă (pe cineva). a măguli orgoliul cuiva.. vă etc. a se atîrna ghimpii de cineva.. a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta. . a se uita intă la .) ferească Dumnezeu să faci (să facă. asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit.a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că . ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva). a a î a ambi ia (sau curiozitatea. din reputa ie: de nume i-am auzit. a sensibiliza (pe cineva). a atrage aten ia. ura) (cuiva). a avea o pozi ie. poftele) (cuiva). ostilitatea.

a fi bursier.... 1) a fi bicisnic. a avea bătaie de cap.. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva). a i-o face cuiva. a purta cu sine (ceva). o ipoteză). a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva. a avea ciudă. a avea apă în vine. a avea a face cu .POP.. rival). ) lovele. a duce.CAR. a avea burta lipită de spate. uşă deschisă) (undeva sau la cineva).. a avea boală să . a putea intra. a avea avere cît praful de pe tobă. a avea a face cu . a avea baftă (chioară). a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a avea (sau a ine) bani la ciorap. a (nu) se în elege (cu cineva). a avea (sau a face) economii. a avea bursă. (fig. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate ... a nu avea astîmpăr.. a fi dotat.. a fi unic: la drept vorbind. ) a avea poftă nebună să . a avea bujori în obraji. a avea bumbac (sau cîl i. a avea greută i. . vată) în urechi. (fam. a avea atuul (sau avantajul). a se adăposti îndărătul legilor.POP. 2) a fi fricos. . 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. a înghi i repede şi nemestecat. crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare.. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . a formula o propunere (sau o idee. a fi iute ca prîsnelul. ) a nu avea nimic. a fi pornit împotriva cuiva... a avea bosă. a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a fi putred de bogat.. a fi foarte bogat.. fra i erau ei. a avea bani cu carul. a avea acces (sau intrare. a avea acoperire. a nu avea linişte. a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că .. necazuri... a fi linişte deplină. a da.a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a avea boală pe cineva.. a avea înclina ie spre . a se avea bine (sau rău) (cu cineva). (arg. ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. a avea bani număra i. a fi lihnit de foame. a se distinge printr-o însuşire.. ) a nu auzi (bine). probleme. a avea aerul că . mălai). a avea aplecare spre . 2) a se răzbuna pe cineva. a avea bani. a nu avea adversar (sau potrivnic. a avea (sau a găsi. auzi vorbă!. ) a avea noroc.. (fam. a nu-şi găsi locul. a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. (fig. a fi roşu în obraji... păunul n-avea potrivnic de mîndru. printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). a avea bani groşi (sau gîrlă). (reg.POP. a lăsa impresia că . a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie.: avea aplecare spre ştiin ele exacte . ) a avea justificare... a fi fără egal. a avea apă în vine a avea aplecare spre . a avea beregata curcanului. 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd. dar unul cu altul nu se aveau bine. dar ai a face acuma cu un bărbat. a avea argint viu în vine. o ipoteză). de furcă (cu cineva). 1) (despre persoane) a avea de lucru.POP.CAR.. înzestrat. pică pe cineva. ) gologani. a avea o sumă limitată de bani. a nu se auzi nimic. a avea asupra sa (ceva).

a nu avea ce căuta undeva. n-are cap de-a o lăsa. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. (înv. a nu se mai sătura mîncînd. am ce mînca la casa d-tale. MOXA. a avea casă şi masă.. a nu avea nici o legătură cu . a avea căpătîi.. au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea. a se sfîrşi. a nu avea ce face (sau ce să facă). a avea ce mînca. 2) a avea capăt. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale. 1) a dori.: nu. că-s flăcău şi n-am nevastă..AL. a avea cale (pe undeva). a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el. cu mine? .: rea bucată-i dragostea. a persecuta. ) a fi deştept. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . nici nevastă.. a avea canon.): el are drept agiutor zece ărani secui. numai el are căderea de a decide. să stea undeva. n-am ce împăr i cu tine.. cine prinde-a o gusta. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. ) a fi foarte sărac... (nici) purcel. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie). (reg.a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă. a (nu) avea ce pune pe masă... a avea ca (sau drept) ajutor (pe . a se termina: toată boala are leac.. a avea capăt (sau cap).. şi tot îmi fac. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă . nici un fel de căpătîi. inteligent. a avea capul ca dovleacul. a avea calitatea de a . a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag..POP.CR. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a fi lipsit de experien ă. a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să .. a avea căutare.)... a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să ... a fi ajutat (de ... a avea cele necesare traiului. a nu avea (nici) că el. a fi prost: cum văd.. a nu avea nimic în comun cu . a pretinde. a (nu) putea să . n-am cale.. 1) a nu avea ocupa ie..i vreau nici rău nici bine..NEC. a avea cap. a avea căldură la cap. a fi imatur. 1) a (nu) avea existen a asigurată. a (nu) fi în stare să . a vrea ceva de la cineva: ce ai. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie. 1) (fam. a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. eşti cam greu de cap.: aici. 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură. (înv.CR. a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu .POP. a avea cerbice eapănă. a nu avea nici un adăpost. a avea casa cucului. domnule.. 1) a fi (foarte) gras. 1) a nu avea griji materiale. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . nici copii. a fi pedepsit.. a delira. a avea din ce trăi: slava domnului. a aiura.. (despre mărfuri) a se vinde uşor.POP. (sau de a . a în elege cu dificultate.POP.. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva ..CR. a avea burtă de popă. a avea cazier. se muie.. a avea (sau a fi cu) caş la gură. 2) a fi foarte sărac... a avea căderea să . cu greutate.AL.. 2) a mînca foarte mult. a fi prost ca noaptea. a avea cale cuvintelor. a avea ceva cu cineva. da urîtu’ n-are cap.. a avea antecedente penale.).. a nu avea voie să vină. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă.

a fi foarte flămînd. a nu putea să .P. 2) (reg.. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui. a stima. (pop.. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea. a avea cu cine (sau cui) să semene. a fi comis fapte imorale.): pentru atîta încredere. a fi periculos. că ai cheag destul.a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a se bucura de încredere. a nu avea coloană vertebrală.. (sau de a . ce zici. a dori. a nu avea posibilitatea. a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a avea onoarea să . a avea col i. a se întemeia pe ceva sigur.. a avea considera ie (pentru cineva)... a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a purta pică cuiva. a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză...EM.). a avea ceva în sînge. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne. a avea culoare (în obraji). nu am cum să. par’că joi n-am avut cînd. a avea obrajii rumeni. a nu avea cherestea. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva. a avea ciudă pe cineva....POP. a avea conştiin a pătată. ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă. a nu avea ce bea.. (fam. a se bucura de încredere. detaliat. a avea cinstea să . a fi gros de obraz. a avea bani puşi la o parte.): mă dusei vinerea-n tîrg. a cunoaşte în amănunt... a nu avea cîtuşi de pu in.. a fi bogat: ce te milogeşti. a avea ceva la bază. a avea cîştig de cauză... mijloacele (să . ruşine. a cinsti (pe cineva). ) a-i fi simpatic. în toată voia.. a avea cinstea să . fiecare mai avînd ceva după perdea.. a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc. Prutescule? CONTEMP.. a nu avea posibilitatea să . a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva). a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA .ISP. ) a nu avea caracter. a avea condei (sau pană). a avea cheresteaua groasă. a avea coastele lipite.).. a avea trecere. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva.OD. a nu avea chip să .i mul umesc. a fi bine informat. tăcură.: azi n-ai chip. a avea (sau a purta) coarne.. a fi mort de foame. a-i fi imposibil (să .SAD. a nu avea deloc. a fi într-o ureche. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a avea clavir la cap. a nu avea (sau a nu şti) cum (să .CEZAR. (sau de a .. a ob ine o victorie (asupra cuiva). a avea chef de ceva. a fi servil.POP. a (nu) avea cînd (să . în privirea-i să te pierzi.): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei .. a avea ceva să-şi reproşeze. a respecta.).DELAVR. a avea credit. a (nu) avea timp (să . drag (cuiva). obraz. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua.. a avea ceva pe conştiin ă. primejdios. avîndu-le în sînge... a scrie bine.AL.).. a avea cîrlig (la cineva).. a (nu) şti. supus. a avea cheag (la pungă).. a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe. a avea crezămînt. cu talent. a cîştiga. cu cine mi-am făcut treabă.

a fi un bun vorbitor. a (nu) avea o slujbă. a (nu) avea (ceva) de ros.POP. a avea onoarea. ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni. d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea. a avea grijă (de cineva). a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult.LIT. a fi şiret. a avea degete lungi.... ) drit). (sau de a .... (reg. (fam. a avea doar zestrea nativă: bine. a fi de natură să . a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva).. a avea darul suptului. (sau de a . . a fura. ) a trage la măsea. a avea de lucru. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a fi bun de . a avea fericirea să . (sau de a . a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă. a avea de treabă.CAR.. a avea draci.ISP... drept: în privin a amicului... (fam.a nu avea cuvinte a avea darul să . a(-i) avea (cuiva) de ştire.). a fi sărac lipit (pămîntului).. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi. (înv. a se exprima fluent. a nu avea de furcă. a nu avea de moară..CAR. avusese dreptate. a avea două chei pentru o încuietoare. v. .): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. a avea fa ă la cineva.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i.. (reg. a avea draci pe urloaie.GHICA. toane. a avea datină. ) a fi mul umit să .. şi pop... să mă însor. a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să . sînt golan.. precum mă vezi: sula şi căciula. ) a avea trecere. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire ... a (nu) avea dreptate.. dar n-avu mult de furcă.). a nu avea din ce trăi. a avea darul să ... 2) a fi ocupat: tu. (reg.POP..... a avea (sau a fi cu) din ii cunună.DRĂGHICI. dară eu n-am de nici unele. a avea un lapsus. a avea de mul umire . . credit la cineva: boierii.. a păzi. a avea de gînd...CAR. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. a avea de lucru (sau de treabă). a nu avea de ce-l trage cîinii. a (nu) gîndi bine. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire.. 1) a avea un loc de muncă.POP. a nu avea decît sula şi căciula. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură. ) a fi neastîmpărat. ) 1) a fi deosebit de nervos. n-are de ce te trage cîinii.: are fa ă de şef .. (înv.. a avea dreptul (sau (înv. 2) a avea hachi e. o sinecură. a avea fa ă.CONV. ) a fi foarte sărac.AL. a i se permite. care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane.. a avea din i de lapte. a-i face plăcere să . a avea dantura întreagă.. răspunse flăcăiaşul. a avea caş la gură. a nu avea după ce bea apă. a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte. (înv. de soco i că ai de treabă acolo. ) a aduce a . . a fi lung de mînă.PANN. (fam..CAR. (sau a . a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). a avea darul vorbirii.): pe d. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva).COSTIN. plăcerea să ...

a (nu) (mai) avea curajul. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a avea cap bun. proiecte de amploare. a avea (de) grijă. . aşa s-a întîmplat. a fi sarcastic. a avea (sau a fi cu) gura mare. a cînta frumos. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să .. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. a umbla cu. stigle i) în (sau din. a avea idei extravagante..EM. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. a avea (sau a pune în) gînd. a avea fler. a avea gînduri negre. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă. a băga de seamă... a avea gura ca o sabie. a fi zorit: ş-apoi ve i duce.: de ai gînd să ne iubim. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată. a avea acordul. cel mai nerod.POP. de unde să-l iei. a fi lipsit de noroc. a lua seama.PRAV. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş.EM. NEGR.. a (nu) (mai) cuteza să . a avea fum (sau cea ă) în creieri. a inten iona să . a avea girul cuiva. a fi preocupat de gîndul sinuciderii.. a avea gînduri mari. parcă-i fu gura seacă. (pop. a dori foarte mult. a fi înfumurat. ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui.. a exista. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară. a avea gură pocită: afurisit drac. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri.CR.: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva.. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă. a avea gură să . a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. a voi să . cum a cobit el. a avea intui ie. a avea (de) gînd să . a avea fumuri. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. năstruşnice. a avea glas bun.. a da în gropi de prost.. îndrăzne e. a avea grăun e în cap.POP.CR. a avea mîncărime la limbă.. ifose. vrei s-ajungi senator! AL.. (pop. . dacă spune i c-ave i aşa mare grabă.. îndrăzneala să . a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare.. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. a avea ghinion. încă mai ai gură să întrebi? CR. a sim i un gust amar în gură (după un chef).CR. a avea gura spartă (sau de cîrpă). a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC... a-i intra. ) a semăna cu cineva. a avea glagore în cap. a avea limbă ascu ită. a avea (sau a fi cu. a fi potrivit. vină-n crîşmă să bem vin. a avea foc la inimă. ia sta i oleacă. . de şansă. a avea planuri.. a nu avea greş. a fi perspicace. la) cap. numai pleavă şi puzderii. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. a nu avea minte. a nu strica..CR. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. a nu putea păstra o taină.. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR. a avea fiin ă (pe lume).CR. a fi indiscret. tupeu) să . ) a fi beat. .POP. a fi grăbit. (înv. toane.. a se naşte.. a avea minte. a nu fi în toate min ile. . ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide..

nesim itor. a prevesti lucruri neplăcute.NEGR.. mărinimos. a fi înfumurat...: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei... a nu putea să . 1) a sim i plăcere. a avea gură scîrnavă (sau spurcată).COSTIN. a nu avea hal să . a avea influen ă asupra . . a fi incomodat... bucurie: ce haz am să merg acasă.. 2) a avea farmec. a avea influen ă (sau înrîurire) asupra ... a (nu) avea importan ă. a şovăi..EM.CAR. şi de plată n-ai habar! AL.: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. (cuiva sau a ceva). trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea. compasiune. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva.. a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare). a fi nepăsător. a pălăvrăgi. simpatic. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine. a i se părea că ..i iei tălpăşi a.). a cobi.POP... a flecări. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre .AL..: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. ca copiii are haz. a nu fi în stare să . a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă. a fi nehotărît.POP...i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP. a avea vedenii.. a avea obiceiul să . a avea gură de aur.AGÂRB. a fi foarte trist. a avea gură de cîrpă. trivial... a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . a fi plin de griji.a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să .. (fam. a avea de gînd să ... (reg. a avea sub control (pe cineva). rău. stingherit (de cineva). a avea ifose. a avea în buzunar (pe cineva). ) a fi prost.: avusese de mic înclina ii spre desen.. a avea în coaste . nimic n-avea importan ă. a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar.. a avea de furcă cu cineva: să. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu. a avea igrasie la cap... a avea inten ia să . a fi deprins să . ) 1) a avea. că cu mine ai în cîrcă.. a avea haz. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva). a avea gură pocită sau a fi pocit la gură. a fi într-o doagă. a avea inimă de aur. a avea inima îndoită. a avea impresia că . a avea aptitudini pentru . a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că . a avea inima grea. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva). ... cînd n-am nevastă frumoasă?POP.. a fi guraliv.. a (nu) avea însemnătate. . a avea (sau a-i fi) inima neagră.. a spune obscenită i... a trage folos de pe urma cuiva.... a avea inimă largă...PANN. valoare. a avea (bun) gust. împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva). a crede că . a avea iluzii optice. a avea inten ii (serioase) cu . a nu putea ine un secret. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. a (nu) conta: pentru el.. 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini.. a fi darnic.: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă. a avea înclina ie spre . a fi un bun orator. a fi foarte bun. a vorbi mult şi repede.. a nu avea habar (de cineva sau de ceva). a inten iona. cumsecade.. a voi să ia în căsătorie pe . a avea inten ii cu ... a avea în coaste (pe cineva).. a-şi da aere... nu i-i hasnă de cei cîni. a avea inimă tare (sau de piatră. a avea gustul (să .. a nu sim i milă. a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun. a fi nostim. a se exprima vulgar.CAR....

. (înv. ) a avea în vedere. a nu (mai) şti ce să facă. 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva). a-şi impune tăcerea: Florico.CR. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . .BĂLC. a conta (pe cineva). îl vor avea în vedere. ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi.. a menaja (pe cineva)..GHICA.MAIOR. (reg. a avea în minte (pe cineva sau ceva).EM. ICHINDEAL . a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine.VLAH. a avea la cherem (pe cineva). a avea la mînă (pe cineva). n-are-ncotro cotigi. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . trebuie să te iau cu mine. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva).. mort copt. ) a alinta (pe cineva). 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a se bizui. . a lua în considerare. a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. a avea în tăşcu ă (pe cineva). şi reg. a tăcea. a nu spune nimic. a răspunde (de ceva). 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i. pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. a avea în primire (ceva). a fi nevoit să accepte. (reg. a inten iona. la discre ie (pe cineva). pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva).EM. a nu (mai) avea altă posibilitate.LET.STANCU. a avea experien ă. a avea în vedere. a avea în vedere (pe cineva). trebuie să stea fa ă. a se resemna: n-am încotro. a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). a avea la mînă (pe cineva). ) a dispune (de cineva).NEGR. ) a avea la dispozi ie. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său. a avea (sau a lua) în privire. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva). a avea la activ (ceva). a avea înştiin are. li se puse condi ii.. a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). a avea la inimă (pe cineva). (înv. 1) (înv. a inut să meargă la Kissingen incognito. după cum zic turcii. a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). a avea încredere (în cineva). abia dacă erau la degetul lui mic . a avea întîietate. îl avui ca-n palmă. a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). a avea în puterea sa. a simpatiza (pe cineva). la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş .. (înv. a avea în elegere cu cineva. a avea la suflet (pe cineva). a avea prioritate. . a se baza.CAR. a avea în vedere (ceva). a (nu) avea noimă. pune. aranjamente secrete cu cineva. cotigi). a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva.i gard la gură! AL. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. CAR. a avea legături. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles.a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge.

a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă). a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. 1) a lovi primedios.. a fi copilăros. a atrage. a se îndura: o.. 1) a-i curge mucii (cuiva). a fi cinstit. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile. a avea minte fragedă. a avea mînă grea. a avea un post însemnat.. s-aibă milă de izbîndă. s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit.GHICA.DOS. ai milă de-a mele rugămin i! EM. a avea loc. a avea mai multe coarde la arc.. a nu (mai) avea loc de cineva. a avea minte de vrabie.NEGR. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. a seduce. a avea limbă ascu ită (sau rea.).. (sau a . a avea motive temeinice să . a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. 1) a se întîmpla. ) a avea parte (de .. a da semne de prostie.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul. a avea mai mult de-o grămadă (ceva). a avea mîinile legate. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată.. însoară-mă şi pe mine. ) a fi slobod la mînă. ) a nu gîndi. . şi împăratul. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. darnic. imatur. 2) a fi rău de gură. de şarpe). 1) a fi incomodat de cineva.BOL. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). 1) a fi îndemînatic. 2) a se purta copilăreşte. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. a avea lumînări la nas. a fi generos. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv.CAR. a fi orfan. a fi zgîrcit. ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i.CAR.... a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva).. a avea minte de cocă (sau de prunc).M.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. 2) a fi indiscret. ) a proteja (pe cineva). a avea mari cuvinte să . a avea maşină la scară. (fam.. marmură.. avea şi alte coarde la arc. 1) a fi flecar. a nu avea mijloc să . a avea mîna curată (sau mîinile curate). a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). a avea mintea (bine) mobilată.. 2) a fi milos. palavragiu. (sau a . (fam. meschin. a fi prost ca noaptea. a-l avea la taşcă (pe cineva). a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă.).GHICA. (înv.. a avea milă (de .. a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. 2) a fi loc. 2) a purta noroc: ai mînă bună. 2) a nu mai încăpea de cineva. a avea la mînă (pe cineva). a fermeca.. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă.. a uita repede ceva. a avea miere de şarpe la inimă. a avea mila cucului. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie ... prosteşte. a avea (sau a fi la cineva) mîna. a nu avea creier.PANN. a avea (sau a da.a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să . (înv. a avea lipici. a nu avea posibilitatea să . a fi uituc: au memoria scurtă. 2) a fi neîndemînatic (la scris. a fi în imposibilitate de a ac iona. necopt. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . 1) a fi răutăcios. a fi foarte instruit. a avea la plăcere (pe cineva). a nu avea deloc (ceva).. ) a avea o situa ie bună.AL. a fi rău. 1) (înv. la desen).

în care stau. a avea nevoie să . folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea.. a fi irascibil.. a fi durabil....a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să . (cineva sau ceva).. pe .. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor. a avea neamuri (bune)... a fi dintr-o familie bogată.. nervos. a avea nervii slabi.. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). (reg. a nu se putea controla.. a nu putea sta mai mult timp într-un loc. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal. ) către ..): acele petreceri cinegetice.COSTIN. a nu avea posibilitatea să . ) a fi fără ruşine.. a nu avea nici de unele. în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos. a nu avea nici o noimă. nici masă. a fi sărac lipit pămîntului.. a (nu) avea nas să . trecere: mincinosul nu are nas.: ai nas să te ară i? .P. (sau a . a fi pe moarte. 1) (înv.....AGÂRB. a fi etern.... ) a avea neplăceri. 2) (reg.. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie.. credit.COŞBUC. şi-n casă nici cenuşă n-au. a fi ar ăgos. a fura.. 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i. 2) a (nu) avea autoritate. (înv. a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să ... a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă. a nu avea absolut nimic.. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă. periculos.. a (nu) avea mod să ..) sau a se lăsa în nădejdea cuiva. (sau de către . (sau a . a fi cu nervii la pămînt. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele .CAR. (reg. ) a fi violent. a avea natură a avea nădejde în . a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă.PANN. a nu avea moarte.. a avea năvalnic. a avea nervi.. nici coadă a nu avea nici casă.. să n-ai la mine nici o nădejde. (înv. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă... (reg.. a avea mîncărime la tălpi. a nu avea (nici o) nevoie de .).OD. a fi uşor iritabil sau impresionabil.) (cineva sau ceva).COŞBUC. (sau de a . a sim i mereu nevoia de a pleca. 1) a (nu) îndrăzni să ... despre . a se bizui pe . a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră.... a nu şti nimic.. a avea mîncărime la degete. a avea nevoie a avea nevoie de ... a (nu) avea tupeul să .. nici un în eles.. a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în .). a avea nevoie de . nici coadă. (sau de a . a fi vorbăre . a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt).FIL.. spre .CEZAR.. a nu mai avea mult..N. a trebui să . a nu avea nevoie de . pre . limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă. ) 1) a se bucura de simpatie.. a nu avea nici cap. a nu avea nici casă. a nu avea nimic. a avea (sau a fi cu) natură..: eu sînt bătrîn şi sărac.... (sau la .. a nu avea nici cap. PANN . ) a nu avea nici o grijă.. a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni. a avea (sau a fi cu) nas de cîine..). a considera (sau a fi) necesar.. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare)... a nu avea ce mînca.... a avea (sau a fi) nevoie să . a(-i) fi necesar. dificultă i. ) a nu avea habar.

a fi foarte zgîrcit. sau norocul . să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. a nu avea nici mî ă la casă.... a avea succes la ....CR.. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. N. a nu mai avea încotro: vezi şi tu. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i... a nu avea nimic.. a avea (sau a fi cu) noroc. care n-ar avea nici o noimă.: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR. a avea noroc că ..: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare. a nu ine seamă de nimic. a avea noroc porcesc (sau orb. a nu avea (sau a nu face) nici o scofală. a nu avea nici tăciune în vatră.) (cineva sau ceva). chior.. a avea nume bun (sau rău). din fericire ..CR. a nu crede în nimic. sprijinit (de cineva sau de ceva). a reuşi la .. a avea noroc de .. a nu avea nici un chip.. a nu avea ruşine. a nu a avea nici o legătură cu . a avea nouă suflete. că . VLAH. nici în mînecă? GHICA. a avea noroc porcesc a avea noroc să . a nu avea nimic comun. a avea noroc la .. că n-avem nici un chip.. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). a avea numai sufletul în oase. a întrece măsura bunei cuviin e... a fi slab ca un îr... bine că .. a nu avea (nici un) în eles. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate.: avură noroc de vreme bună. pudoare. a nu avea (nici o) noimă. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a nu avea nimic a face cu . a fi fără sens. a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin.NEGR. a avea avantajul de a putea fi ajutat. să mă îmbăt şi de scîntei din stele. a fi foarte rezistent sau foarte viteaz.CAR. a avea noroc la . a nu avea nici o perdea.. nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are.BĂLC. a avea noroc de . (reg. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. a nu avea nici în clin.... a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu.. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el. a fi perfect sănătos: jucăm.SAD. zău.. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu . norocul îi curgea gîrlă. a nu avea nici un chichirez. boabă) chioară (sau frîntă). ) de obicei). a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii. a fi foarte sărac.. a avea succes...COSTIN. nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. .. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic. nici o para frîntă! AL. (pop..... a avea ruşine.. a nu avea nici o legătură....a nu avea nici în clin.: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre... a avea noroc (sau norocul) să . a i se ivi prilejul favorabil pentru a . a nu (mai) avea număr..EM.SAD. a nu avea nici un haz.. a avea o bună (sau proastă) reputa ie. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă.. a avea obicei (sau obiceiul. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul). cu care ei nu au avut nici în clin.. a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz ... ) a fi foarte sărac. a avea noroc (sau norocul) că .. a avea (atîta) obraz. a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva). absurd: condamnă muzica clasică. (sau cu . a avea parte de .

) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. a avea ochi de pisică (sau de cotoi). 2) (fig. 1) a avea privirea foarte ageră. suferin a pe figură. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier.ext... a avea ochii căzu i. nebun.. (fam. Ureche.. 2) a fi perfid. şi pop. a avea ochi coda i. a fi sănătos tun. cu ochii cîrpi i de somn.. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva). a semăna ca două picături de apă. 1) a fi bine crescut.. a avea o gură cît o şură. a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă.. a fi lat în spate. a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. ) a fi trăsnit.. a avea oftică. a avea ochelari de cai. a avea ochii duşi în fundul capului. a avea o andără în cap. (sau a . a avea orbul găinilor (sau al găinii). striga...a avea obraz ca olu’ a avea obraz să .): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. a avea o presim ire. a (nu) (mai) avea obraz să . a avea ochi prelungi.. a avea o constitu ie robustă. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. a avea cinstea. a avea o mutră de înmormîntare. a avea lipsă. a avea o slăbiciune (pentru cineva).).. ) a-i fi necaz pe cineva. ) a i se citi durerea.. o păsărică). a (nu) avea osebire. a iubi numai pe cineva. a vedea foarte bine. a ine numai la cineva. STANCU... a avea o foame de lup. a o ine una şi bună. a avea o re inere. a avea o idee fixă (sau o marotă.. . a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. a nu avea ochi decît pentru cineva. plăcerea să . ) a fi miop. a se uita numai la cineva. după apusul soarelui. (p. ca un broscoi în pierzare... a fi mărginit.. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. a purta pică cuiva. (fam. a avea onoarea să . a nu putea suferi pe cineva. .. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să .CAR. ) a fi într-o ureche. a avea nevoie. ) a (nu) se distinge (unul de altul).). a avea ochi la spate. a simpatiza. a avea oftică pe cineva. a nu putea suferi. ) a fi lipsit de ruşine. a fi deosebit de rezistent.. viclean. de a . a pre ui. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă. de a .. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR. (înv. a fi înstărit. a nu avea ochi să vadă pe cineva.. 2) (fig.. migdala i. (reg. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. a presim i (ceva). (sau a . a fi deosebit de flămînd. a avea op. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. a fi bolnav de plămîni. suporta pe cineva. a fi supărat pe cineva. a avea inima îndoită. bogat. a şti.VLAH. a ine în mod deosebit (pe cineva). a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece).. 1) a nu vedea seara. a avea ochii cîrpi i (de somn). 2) a fi susceptibil. zurliu. a fi indispus.CAR. a (nu) (mai) avea gură să .. a nu-i scăpa nimic. a vorbi mult şi zgomotos. (fam.

a avea piper pe limbă. viclean. a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă). a avea pile.. a-i purta sîmbetele cuiva. a avea păr pe limbă a nu avea păs de .. a fi supărat pe cineva.POP. (fam. a se mişca încet. a fi necăjit. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. ) a fi bun de gură. simpatic.CAR. a fi foarte sărac. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă. a nu avea seamăn. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. a avea pe cine moşteni. a fi prost.ŞINCAI .. a avea cui să semene.ISP. a avea păcatul de a . a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu.. a avea pat (cu cineva). şi taie de unde vrea şi cît îi place. a avea pîntecele lipit de coaste. de o durere. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. a avea ponturi. (pop. a avea papagal.. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a fi răutăcios. a nu avea nici un ban. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). i se tulburau min ile . a avea nefericita inspira ie de a . ) a fi atrăgător.. a nu se sinchisi de . a fi preocupat de un gînd. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. (reg. a (nu) avea. 1) a pofti. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche.. a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). a fi lipsit de educa ie. în mînă şi pînea şi cu itul. seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a avea poftă. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. (reg. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. (reg. a avea pe dracul (în el). VLAH. a (nu) avea parte (de cineva). cîştigam destul de mult. a fi foarte slab sau foarte flămînd.CAR.... lescaie) sau a nu avea lescaie. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună. a fi drăcos. a avea sor i de izbîndă. a nu avea nici un ban. . a vorbi convingător: frumuşică. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă.CR. (reg. a comite păcatul de a .. 2) a avea apetit.. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva.. deranjat de cineva: era aşa de rea. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva).. captivant. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. a avea picioare moi. a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. a se bucura de protec ia cuiva. . a fi stăpîn pe situa ie: are . văzînd-o cît era de tînără.. a avea pe Scarao chi într-însul. a nu pricepe un fapt evident. a fi plin de draci. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte... şi fam. a avea perdea la ochi.. sarcastic.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL.. de. ) a fi şiret.. dar ce papagal avea! POP. a fi lefter..CAR. de frumoasă şi plină de vină-ncoace. a nu vedea. a nu avea para de ştreang. a avea toată puterea. de perspicacitate. de un sentiment. a nu avea păs de .CR.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a . nemite să le-nzestreze. a dori. a (nu) avea parte (de ceva).POP. a avea păr pe limbă. era. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva. a (nu) se bucura. a (nu) avea alături (pe cineva). a avea (sau a ine.

a avea preten ia. a avea priză. din mîini nu stau.a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . trecere. (înv. (fig. a trezi interes.. a avea (sau a fi plin de) purici.CAR.. 2) a se referi (la . la loc şi la climă.. ) a avea influen ă. (înv. a avea purici pe limbă.. avea mare prepus pe dînsa.MUMULEANU . a avea reputa ie bună (sau proastă). a ine seamă de . a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs . a avea (sau a face) recurs.. a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă.CĂL.GALA. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei. a avea proptele. a avea privire la . de cum a văzuto. ) a fi cumpătat.. a prefera. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia.CAR.. a avea prepus pe cineva. ) a duşmăni. 1) a pretinde. .. umbla după împăciuire. a avea înclina ie spre . 1) (despre mărfuri.. a fi slab. a avea presă bună (sau proastă). a fi certat (cu cineva). şi pop. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă. ) 1) a avea legătură (cu . şi bucatele.): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare..AL. a se potrivi (la . a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva). a se bucura de apreciere bună (sau rea). ) a bănui.. şi mărfurile. 2) a avea o valoare ridicată. 1) a fi năpădit de purici. ) a avea sprijinitori. a avea (sau a găsi) răsunet.DOS. ) a avea mîncărime de limbă.. a avea puterea în arului. a avea rău de mare.. .. preten ios.).. a nu avea (nicăieri) astîmpăr.EM.): tot vorbesc. şi pop.).LIT. (înv. 2) a nu avea astîmpăr. a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine.. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. două vorbe raport n-au. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum. linişte.CONV. a avea raport (cu ..BUDAI-DELEANU.. a nu suporta tangajul navelor. a avea prindere. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. bunuri materiale) a se vinde bine. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri).MAIOR. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre . a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru .. (jur. plăpînd... (reg.. a avea un mare necaz. ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. a avea preten ii. a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la .. chibzuit. (fig. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. a vorbi neclar.. a aştepta. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva. a avea ecou.. (spec. 2) a fi exigent.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări. a avea (sau a căpăta) puteri depline. sus inători (pentru a parveni). a ac iona. a nu se grăbi.. lipsit de putere. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. a avea rău (pe cineva). a reac iona cu promptitudine. a avea (un) pre . a avea pova ă bună.OD.POP.POP. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici. (înv. ) a acorda aten ia cuvenită... sau la . (reg..

2) a avea îndoieli. ) a vorbi prea mult. 1) a vorbi cu rost. (reg. ) a se îmbogă i. a avea remuşcări. ) a (nu) afla.. a fi bun de gură. a avea rezon. a avea rînză fierbinte. a avea rînză tare.VINEA. a fi foarte vorbăre . a avea rude printre moaşte. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). a avea necaz (pe cineva).: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit.CR.. sfin ii lui) la Ierusalim. a (nu) se putea sătura (niciodată).. şi pop. resurse suplimentare. . ) a fi supărat. a avea proptele. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . 2) a vorbi mult. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. (înv. a avea rezerve. a avea (sau a fi cu) scaun la cap.VLAH. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). ) a avea.POP. că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă. a iubi (pe cineva). ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu . cumpănit. 1) a avea disponibile fonduri. raporturi (cu cineva). ) a avea acces la . a (nu) vedea) sa . ) a fi bolnav de stomac.: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut. ) a fi protejat de persoane sus-puse.POP. a avea seu la rărunchi . a avea rude (sau sfin i. a nu avea (sau a nu fi) rînd de . (înv. a avea pile: are rude la Ierusalim... a găsi răspunsuri prompte. ) a avea (sau a face) avere. a avea scump (pe cineva). şi pop.. (reg. (fam.POP.. ) a se înfuria uşor. a avea (sau a face) rînză.. a fi de neam mare. a avea său rău (pe cineva). ) a avea dreptate. (pop.: [localitatea] are multă asemănare cu muştele.. a regreta. (reg... a avea semănare cu . a avea scorbură la inimă. merge-oi. a avea rela ii (cu cineva). a stima. (pop. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la . a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop. a (nu) avea (sau (înv. a (nu) ajunge la sa ietate.ext. (reg. a avea scuipat la furcă. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva).. ) a vorbi mult şi cu miez. 2) (spec. a nu (mai) avea pereche. supărat. echilibrat.. a avea rînză domnească.. 1) a între ine legături.. a gîndi matur. cu seriozitate: ne place de dumneata. desigur. (înv. eu cînd mi-oi afla de rînd. a fi foarte necăjit. a avea (sau a-şi face.HASD. (pop. a-i repugna (cineva sau ceva). a fi veşnic nesătul. a prinde) seu la rărunchi. (reg. a avea replică.... a avea (sau a fi cu...AL. (reg. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. incomparabil: suie dealul.. a-i părea rău. a avea chef de vorbă. a avea sa la (sau de) vorbă. a nu mai avea scuipat în gură. a avea chef de vorbă. a fi aşezat. şi să nu mă cheme. ) a fi rezistent la băutură. (p. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. dar are şi duşmani.a avea recurs la .BUDAI-DELEANU. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . cîntă tare. ) stupit) la furcă (sau la gură)... ) a nu avea posibilitatea să . a-şi afla de) rînd. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi.POP. ) a aprecia. a semăna cu .. re ineri. a fi unic. samăn badea nu mai are. (înv.

a iubi foarte mult (pe cineva). în armonie (sau în neîn elegere. 2) a avea abilitatea de a . a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun . 2) a nu avea linişte. a-şi controla sentimentele.REBR. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . a nu avea zestre. a se bucura de protec ie. a avea tot timpul să . a avea toane. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva).).POP. (fig. ) a fi total lipsit de bani. (p. a dormi mult. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. a fi (ne)întemeiat. a avea tact (sau tactul de a .POP.... a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. a avea (un) sfîrşit. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva). a avea temperament. a nu ra iona. a avea stăpînire de sine..CAR. a avea somnul mieilor.. a nu-şi găsi locul. (reg.POP. (despre artişti. a avea talentul de a . a fi foarte rău: soacra. 2) a fi foarte slăbit. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. a nu avea toate şipturile. era neagră-n cerul gurii. a nu avea minte. deh! ca soacrele. a avea toate la îndemînă. că n-am timp de aşteptat. candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol. a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat.POP.POP. a fi dotat. (pop. a avea tărî e în cap.. (înv.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. ) a fi lipsit de sens. a nu avea stare. înzestrat.POP. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. pasiune. ) a fi plin de calită i. de vigoare. a pune pasiune în ceea ce face. nu are nici temei. a fi foarte grăbit. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). a avea trac.VLAH. a (nu) avea (vreun sau nici un) temei. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). a fi plin de energie. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. a fi pe cale de a leşina. a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a avea stofă. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată. (fig. 1) a fi plin de energie.. 1) a fi istovit.. 1) a fi sărac. a avea ştimă..ext.ext. a trăi în bună în elegere.. (p. a beneficia. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede. în ceartă) (cu cineva). ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . a (nu) avea talie. 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti. poftă. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. reac iile. ) a fi năzdrăvan. a unui examen). monşer! CAR. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a . a avea capăt... a avea sînge în vine. a avea spate.. nici roade. a fi capricios.. a (nu) avea siluetă. de elan...CR. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . ) 1) a avea măsură (în comportare). a nu avea trai (cu cineva).. a fi senzual.. a se termina. a avea (sau a sim i) atrac ie. a avea (sau a sim i) tragere de inimă.

.PREDA . a avea un noroc orb (sau chior).VARLAAM. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). a (nu) avea adăpost. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el. a avea (sau a i se pune) un nod în gît.POP. 2) (fig. că are treabă cu tine. ) a nu se pricepe (la ceva). a avea un cuvînt greu (de spus). 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva)... a nu mai avea ară (cu cineva). a fi necăjit. aşa că ieşi să se plimbe .. a avea o înfă işare (de .. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. a fi la ananghie. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă.): foaia franceză ar avea un aer modest. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. a avea un necaz. a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb ... 4) (fam.. ) a nu neglija ceva. (înv.CAR. 3) (despre mărfuri) a avea căutare. 1) (înv. a se bucura de autoritate. de iertare. a avea tupeu. a fi în vogă. ) a fi mai breaz ca al ii..). a avea cui să se roage. a lăsa impresia (de . ) a avea memorie bună. a inten iona să se răzbune pe cineva. . a avea inere de seamă. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă... a fi pornit împotriva cuiva. 2) a avea o răfuială cu cineva. de vine întotdeauna tîrziu acasă. ) a-i plăcea să bea. că n-avea nici o treabă cu învă ătura . . ) a trebui să . ) 1) a avea chef de vorbă. şi fam. a avea (sau a-i sta.PANN. a avea unde să-şi plece capul. (reg. (reg.NEC. ) a (nu)-l privi. 3) (fam. (reg. a unei supărări puternice). dar cel pu in convenabil. un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva. eu n-am treabă. nime treabă nu ne are. a nu-i avea treabă (cuiva). a avea prestigiu. a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. a avea treabă să . a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. a i se face o concesie: furii . a suferi. a avea inere de minte. a avea epi pe limbă. a-i intra. s-a descurcat de minune. a avea un aer (de .. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. (reg. a avea un cîrlig. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva).. a avea un cuvînt cu cineva.. a ironiza.. a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. a i se deschide toate uşile.: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. de pălăvrăgeală. (pop. a lua în considera ie.). a fi tratat cu respect şi considera ie. (fam.. a (nu)-l interesa. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. a avea o teamă. a avea op la limbă. a (nu) avea unde-şi pune capul. a avea ug la băutură. a fi rău de gură.a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva). obraznic. (înv. a avea credit: are trecere la minister . ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. a avea un foc la inimă. a fi îndrăzne .LET. a fi cu. a avea trecere. a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a fi foarte norocos. 2) a avea limba ascu ită. ) a avea o taină. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. a avea (sau a fi cu) opi.POP.

a avea urechile astupate cu ceară. ) d-apoi cum nu? ba ce!.). a fi la un pas de moarte. în toate păr ile. ) a face aluzie la ceva... ba că chiar. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. evident că da!. a fi miop: un marchez . a avea vad. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat. a nu fi presant. se făcea că are vederea scurtă. şi pop. c-o pă i. ba e bălaie... a avea o durere. mîine bătaie.: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. ba colea. 1) a nu fi neapărat necesar. ba colea .. . a avea vreme să . ) a trece mult timp. păcat! CAR. a trăi în linişte. se vede că . ba e laie. la Sfîntul Aşteaptă. o suferin ă (nemărturisită). (reg. baba călătoare n-are sărbătoare.. c-o fi. a avea urechi de săftian. ba că-i alta. a azvîrli cu piatra în şatră. a nu auzi bine.noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi.FIL.. ba bine că nu!. c-o fi. ba aşa. a avea neplăceri. ba e neagră. CR. a o duce de azi pe mîine.CR. în timpul nop ii trecute.POP.. azi.. a nu auzi bine. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. ) azi ceartă. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. ba e neagră bag seamă ba ici. ) ba aşa. (iron. (pop. a avea timp să . ba că-i una.. a avea val (sau valuri) (cu cineva). şi fam. ba mîine.CR. 2) a nu avea habar. că-i (sau c-o fi) alta. (reg.. moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară.. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea. (înv.. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung . a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. greută i (din partea cuiva). ba chiar îl înviorase. (reg. pasămite: bag seamă că nu era acasă.HASD. a avea zile înşirate cu a a. a avea răgazul să . (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . ba aşa. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. ba ici. ba azi. ba că chiar?. a avea vederi largi. ba ceea sau ba că-i una.. a nu mai avea zile multe.. ba chiar. ) a fi surd: ho! . ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una. ba alta. ba da. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. a fi deschis progresului.POP. ba aşa. a fi receptiv la nou.. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. a trăi în mizerie. că doar n-am urechi de săftian. a avea zăbavă. mîine ha azi. pentru ca să nu salute pe nimeni.. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva).(sau astă-) noapte.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să . hăr ăgos şi de tot hapsin. mîine ha . ba zău. a avea clientelă numeroasă. pare-mi-se. a se certa (cu cineva). ba ici. într-adevăr. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). se-n elege!. pretutindeni: tot mai cercînd. azi hîr.AL. c-o pă i: şi aşa. a avea o perspectivă cuprinzătoare. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie. ba e albă. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. nu cumva? ba ceea. a nu avea zor azi hîr.. ba colea. ba chiar.. cînd sta cîte două. a avea urechi de cîrpă.. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba.AL. ba una. trei zile pe lîngă casă. a putea să mai aştepte. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP..

fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas. luată de la cei întemni a i: 30 bani. bată-te focul. 1) a sări în sus de bucurie. bani pentru cheltuieli mărunte. şi încă de cele mai prefăcute. bani număra i. bani peşin: n-avea decît 3. (reg. a bate ceamburul. 2) (fig. a-şi frămînta mintea (cu ceva). că nu s-alege niciodată. bani bătu i. a cicăli. ba încă sau şi încă. bani de buzunar. a sîcîi. istorie. ) pedeapsă în bani. 1) bani numerar. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile.REBR. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. bată-te (norocul) să te bată!. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. a se bate ca apa de maluri.POP. bani de (sau pentru) coşni ă. a plictisi (pe cineva). proiecte inconsistente. arde-te-ar focul! : cum.POP. ) a nu se ine de treabă. 2) a-şi bate joc. banii verzelor. zău?. (înv. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. că pe mor i nui mai învie nimeni. (chiar) mai mult decît atît. a se bate ca orbii (sau ca chiorii.000 lei . a nu se potrivi deloc. ) a umbla fără rost. bată-te focul (să te bată)!.POP. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . a trîndăvi. chiar aşa? ba nu. ) a se bate cu gîndurile.URIC. a regula) la cap (pe cineva). a se bate cap în cap. de ziceai că se bat calicii la gura lui. bată-te să te bată. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. baie de soare. a fabrica monede. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. de la cei ce se vor închide. în plus: este fată. în hîrtii de 50. ) a fute. a nu-i păsa. a se bate rău. basmul cu cocoşul roşu. (fin. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. bani buni. balon de săpun. (reg. întîmplare care nu se mai termină. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. ) vorbărie goală. bani cu putere de circula ie. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. a insista (pe lîngă cineva).POP. a balansa conturile. te vei hrăni tu cu oameni? POP. nicidecum. banii grosului. ba nu. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . (reg. serios?. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). a gîndi intens (la ceva). mare vărsare de sînge. bani ghea ă. cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. banii grosului. ca orbe ii). a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. nici nu mă gîndeam la tine! POP.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. să ai parte de noroc!: ei.000 de lei bani număra i . a bate bani. a-şi bate capul sau (pop. a bate bărbunca. bani cura i (sau murdari). 1) băşică din clăbuci de săpun.CR.ISP. ) a face creditul egal cu debitul. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie.

a ac iona pînă nu e prea tîrziu.CAMIL. a bate fierul cît e cald. a divaga: autorul . a tropăi.i ba i singur cuie în talpă.POP. a avea simpatie pentru . a bate fericea pe cineva. a-şi bate (sau a-şi strica. a comanda. de pomană. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. 2) a se mîndri. a da o mamă de bătaie (cuiva). mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. 1) a fi foarte înalt. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. a trăncăni.. a bate cu fruntea-n nori. drept mul ămită. a trage la intă. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. a se lăuda.. a bate din pinten de bucurie. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul. înfumurat. 2) a încerca să-şi impună voin a. a vorbi în vînt. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a-şi răci.P. a nu găsi ascultare.GALA.AL. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . a pălăvrăgi. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a vagabonda. bate cîmpii cu gra ie. de-a surda.. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. 1) a călători. a-i da. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. . a bate mult şi bine (pe cineva).EM. a bate în (sau la) pravilă.. a pleda fără folos. a umbla mult. a bate furcă (pe cineva). a bate în lemn. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. a-şi complica existen a: aşa.: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. a dori să nu se împlinească ceva. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. a aplauda. a bate din pupăză.POP. a spune prostii: gata. a protesta inutil. a bate din pinteni (sau din pinten).CEZAR. a bate cu pumnul în masă. a bate cu. 1) a se abate de la subiect.. DELAVR. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. a bate din picioare. în zadar). a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). moşneagul îl lăsă într-ale lui. a bate drumurile. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. a porunci. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă.CĂL.ISP..P. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP. 2) a hoinări. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten. orgolios.i trebuie dacă.. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. (pop . a flecări. în tălpi).. a-l bate gîndul (pe cineva).POP. te omenim şi. ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni. . a lovi aerul cu aripile. a bate din picior. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. 1) a se răsti. 2) a fi mîndru.. a bate din palme. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a-şi face (singur) greută i. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. a umbla pe coclauri. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . a hoinări.) a vorbi mult.POP. .a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu. a se fuduli. 2) a vorbi aiurea. a bate din aripi.

la toate uşile. a fi cheltuitor. a bate în retragere. a juca o (anumită) carte de joc. a bate (pe) la por i (sau la uşi. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. a bate pasul pe loc. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. cînd el glumeşte. 2) a cerşi. a bate (sau a freca.CAR. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. v. a necăji. (reg. a bate la ochi. a bate (sau a fi) la uşă (fig. a bate (sau a ciocăni) la uşă. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. ) a se apropia. de cucernicie. a bate o carte.CAR.COŞBUC. a imputa. la toate por ile. a bate în pungă (pe cineva). (despre copii). a lua în rîs. 1) a fabrica monede de metal. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea).POP. 2) a fi suspect. a umbla fugar. (reg. 1) a se retrage (din calea inamicului). draga mea. a lăsa) măr (pe cineva). şa făcut colacu-ndată. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. a mînca lacom. a se remarca. a bate monedă. 1) a rîde (de cineva). a bate la maşină. a fi iminent: iarna bate la uşă. a bate tactul. a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). 1) a se învoi din pre . a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. în semn de pocăin ă. nimic! mai bat o dată. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. v. a stagna. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). ) a face un tîrg. joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. a bate mingea. a bate maidanul (sau maidanele). a bate (sau a face. . 2) (fig. a bate laturile. a bate măsura. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. a dactilografia. 2) (fig. a face impresie: între atîtea hodoroage. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva). a se bate lupii la gura cuiva. dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. a se juca cu mingea. hulpav: începu iarăşi a mînca. . a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. şî-n covată. ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii.POP. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. a bate la cap (pe cineva).AL.ISP. .ISP. iar nimic! CAR. ) a renun a (la ceva). a bate foarte tare. ) a produce o pagubă (cuiva). a nu progresa. a frapa. a risipi. 1) a cere sprijin. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). 2) a face (ceva) de mîntuială. a bate capul (cuiva). a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. a reproşa (cuiva ceva). 1) a sări în ochi.POP. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a bate obrazul (cuiva). a atrage aten ia. a bate în sită (şi) în covată. (pop. ajutor. 2) a promite. de părea că se bat lupii la gura lui. a bate mătănii. (fam.

pe toate răzoarele. a bate tactul (sau măsura). c-o fi rasă. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui.. c-o fi rasă. a bate podurile (sau prundurile). ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie . a spulbera fără urmă. a-şi provoca neplăceri.ISP.. a bate telegramă.POP. şi le flocăiam . ) vorbesc serios. (arg.a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba). l-o lăsat to ş-o plecat.POP. a bate tarapanaua. a bate ăruş. ba că-i bălaie: ce mai . ) a aprinde o igară..ISP. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. a bate toaca. ) a bate măr (pe cineva). a face aluzie la ceva. ) a umbla haimana. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat. prin bătăi de tobă. c-o fi tunsă. ba că-i una. a bate talpa (la pămînt). a bate un cui la sicriu. ba (nu) zău. a lăuda exagerat (pe cineva). a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). (înv. veseli şi să bată talpa la pămînt.. şi reg. a divulga. a bate toba. a bate satu-n vergi. (înv. (fig.. a bate ol (pe cineva).REBR. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii .POP. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. haimana.CR. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . (arg. a bate măr (pe cineva). (fam. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil.. ) a anun a. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. a face vîlvă. ) a-şi întinde cortul. încurcături (inutile). a umbla fără treabă. (reg . a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară.. ) a se lăuda. a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa.. a face reclamă. a expedia o telegramă.. a fi sărac lipit pămîntului. a divulga un secret. dară bate toba la urechea surdului.P.. a bate recordul. a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul). a-i bate vîntul în traistă (cuiva). a bate (cuiva) toba.. a băga cap teafăr sub evanghelie.SAD. (reg. a-i vorbi degeaba cuiva. ba că-i alta. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. (pop. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva). a bate preş (pe cineva). peticele). a juca poarca.. tura-vura. a bate poarca. ) a cerşi. a risipi. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. a se stabili undeva. într-o disciplină). dacă. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului.CR. ba (că) (e) tunsă. cu vîrful degetelor. a bate pragurile. ba că-i laie. a bate (pe cineva) pînă iese untul din el. publicitate (cuiva). căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba.CAR.i spun: ba zău.) a snopi în bătaie (pe cineva). de le mergea colbul. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele.CEZAR.

1) a înte i focul. a îmbărbăta pe cineva. în cofă. cînd ştia că el n-are pic de dreptate. a fi atent. a băga cărbuni. strîmbe. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). a speria (pe cineva). 2) a pune în cofă (pe cineva).. a băga în draci (sau în to i dracii.POP. a începe să macine. a da gaz. a băga inimă în cineva. a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat.ISP. a (se) înfricoşa. a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. a băga în răcori (pe cineva). a băga (sau a pune. a avea grijă. a căpăta rînd la moară. a băga în boală (sau în boale. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. fitile.GR. michidu ă) coada undeva. 1) a înmormînta (pe cineva). a înspăimînta. a băga (sau a intra) frica (sau spaima.. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). în pămînt) (pe cineva).CR. 4) a provoca necazuri. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a amesteca. în alte alea) (pe cineva).POP.SAD. a hărnici (pe cineva).CR. a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). 3) (fig. supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. .CAR. a (se) speria de moarte. a băga de seamă. 2) a băga în sperie i. a fi peste măsură de curios. a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. a băga în friguri (pe cineva). certuri. zîzanie) sau a face intrigă. a băga (sau a turna) în coş. a înspăimînta (pe cineva). a băga după gratii (pe cineva). a-şi primejdui via a (pentru cineva). a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. rîcă. . a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a provoca neîn elegeri. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. a băga în aceeaşi oală. 1) a pune pe treabă.AL. cînd ajunge. groaza. a bate măr (pe cineva). a face pe cineva să fie interesat. bagă-n coş.POP. a băga formele. a închide. a băga în belea (sau în bucluc. a băga în buzunar pe cineva. a băga în năbădăi (pe cineva). a trimite. 2) v. 1) a băga în belea (pe cineva). a-i băga ceva în cap cuiva. numai la numele lui ne intra groaza în oase. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. dar omul care-i frumos. a băga în cofă (pe cineva). . (fam. a atrage.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a pune pe acelaşi plan. în încurcătură) (pe cineva). 2) a zăpăci. a depune actele în vederea căsătoriei. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. 1) a avea în puterea sa pe cineva. s-o vîre-n groapă pe biata babă. a urzi intrigi. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. 2) a fi net superior cuiva. a provoca mari neplăceri (cuiva). a (se) îngrozi. a (se) băga în ceasul mor ii. 1) a băga în draci (pe cineva).POP. vrajbă. ) a intimida. a (se) speria. a înnebuni (pe cineva). este pentru că nu băgăm noi de seamă. ) a provoca discordie. în năbădăi) (pe cineva). a întemni a (pe cineva). a dispune de cineva. SAD. a amenin a. nici la moară n-are rînd. obsedat de ceva. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . a lua aminte. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). la apă. a observa. a-şi băga coada peste tot. preocupat. 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău.

. a se băga în vorbă. (reg. a le zoi. ) a telefona. a băga rufele în boale. m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu. la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . considera ie. (ne)aten ie. a cîştiga încrederea cuiva. de fazan. a (se) îngrozi. a înscrie la şcoală (sau la liceu. a lua. a o încurca. a nu spăla bine rufele. a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). a învă a. şi fam. a (se) înspăimînta. a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. a re ine. a ine minte. a se face observat. a băga în sîn (de drag) (pe cineva).CAR. a fura ca în codru. a face reclama ie. a profita de agoniseala cuiva. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. a se amesteca într-o discu ie. a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). a băga la ghiozdan (sau la jgheab). remarcat de cineva. a da aten ie. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). 1) a stima. a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate.POP.. a-şi băga min ile în cap.POP. a se băga în ochii cuiva. ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. 2) a lua de fraier. a memora. (pop. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a băga în viteză (pe cineva). a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate.POP. stimă. de prost (pe cineva): cum văd eu.POP. a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. (reg. a certa aspru (pe cineva).. a speria foarte tare. a scoate din min i. a se face cu insisten ă remarcat. băgare în seamă. a prinde) la (sau în) cap. POP. (ne)băgare de seamă. a-şi băga min ile în traistă. (fam. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră.CEZAR. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate.P. la universitate) (pe cineva).POP. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . de-o vîră în to i spărie ii. a băga o plîngere (sau o jalbă). a băga mîna în strai a cuiva. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă. în toate grozile mor ii) (pe cineva). ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). a băga la trier (pe cineva). a băga (sau a vîrî. a se cumin i. 2) a(-i) lua seama (cuiva). considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. că lumea parcă are dreptate. (pop. a hărnici (pe cineva).a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a se amesteca în treburile cuiva. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager.. eu de drag te-aş băga-n sîn. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale . a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). în toate boalele. a băga (sau a da) o sîrmă. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. voieşte să-l bage în liceu. ) a mînca mult şi cu lăcomie. .POP.

) a da (de) seamă. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. a bea în cinstea (sau în onoarea. a bea ca în tîrg. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. bătaie de cap. a înfricoşa (pe cineva). (înv. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a bea adălmaşul. a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). care atrage aten ia.ŞINCAI .ISP. dintr-o înghi itură. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru.PANN. crăiese şimpăra i. pînă la ultima centimă: 1. a mînca din aceeaşi oală cu cineva. a bea (sau a mînca) ca o scorpie. a bea (sau a primi) paharul mor ii. v.).N. a socoti. om vesel.POP. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. a bea. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai. frapant. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. batjocură. a număra: tăie .000 de lei bătu i pe muchie.. a bea din igară. dintr-un oi de rachiu. (pop. bătător la ochi.TEST. (înv. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). bătaie de joc. a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva).ISP. trudă. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva. oameni în seamă băga i. 1) (despre monede) cu marginea zim ată.. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . 1) observator. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. în sănătatea) cuiva. bătut în cap. cu lăcomie. băgător de seamă. osteneală.. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. con inutul unui pahar. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala. (pop. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. cu momele. 1) a muri: bărbat de omenie.CAR. izbitor. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. bătut de Dumnezeu. băiat de via ă.AL. 2) (fam. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). prost. bătu i pe muchie. au primit păharul mor ii cel amar. o mare mul ime de copaci . 2) (despre sume de bani) întreagă. de nu-i putea da nimeni de seamă. supraveghetor. a fi prieten (la cataramă) cu cineva.. năpăstuit. îi intră pe sub piele. a trage o igară.POP. a unei obliga ii etc. ) inut) în seamă. petrecăre . a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. a închina un pahar pentru cineva.000.a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. a-i băga vină (cuiva). a bea dintr-un pahar (cu cineva). băgat (sau luat. ) a calcula. a bea la încheierea unei tranzac ii. (înv.CR. 2) a muri de frică. a-şi bea min ile.

amănun it. bra de fier. 1) (pop. boală de zahăr. rachiul).) umflare a abdomenului la sugari. bine făcut. chipeş. ) de familie bună. boală seacă. Făt-Frumos. ceea ce nu există. brînză de iepure. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. falsificînd laptele (sau vinul. ) a adăuga apă. bob numărat. ai venit la momentul potrivit. bra puternic. a trage la măsea. bine născut. dar şi mai rău inten iona i. (pop.EM. a beli foale (pe cineva).DOS. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. exact. a da totul pe băutură. (fam. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). boală uscată. foarte beat. arătos: frumos şi bine făcut.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). 3) (fig. a bate la cap. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. boală lungă (sau mare). de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. boală cîinească. (pop. ) a fuma. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. în cele mai mici amănunte. a-şi bomba pieptul. boală lumească. a boteza laptele (sau vinul. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. au falşificat şi au călcat în picioare tot. ) a fi în primejdie. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. a-şi rupe) nasul. de bună (sau rea) credin ă: mai ageri.CAR. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). (înv. am mare nevoie de tine. cu inten ii. boală de ploscă. bine (sau rău) faci (sau face). a trage la măsea.CAR. stil umflat. a bea vîrtos (sau eapăn). bine (sau rău) inten ionat. bombastic.) atrofie. bine i-a făcut!.EM.NEGR. ) a se păcăli. ) a rînji. gînduri bune (sau rele). deneam. (fam. a-şi beli (sau a-şi juli. ) tuberculoză. a căsca ochii. (pop. muncitori. a-şi jupui. zise împăratul. (pop. a-şi scoate pieptul în afară. a o pă i. (pop . întocmai. . a bea (cîte) un păhărel. a-şi beli din ii. bra e de muncă. ) a se lovi la nas. (înv. pe încetul. (pop .).) be ie. (pop. aşa î i trebuie!. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. (pop. a o încurca. ) tîmpit. a-şi umfla pieptul. rachiul etc. 2) (fig. voinic. bine ai (sau a i) venit!. bine că ai (sau a i) venit. a beli belingherul. (pop. ) a da de bucluc. bob cu bob. bocciu la cap. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). a bea (sau a trage) tutun. ) diabet. cu grijă şi cu răbdare. a cheltui to i banii pe băutură. ai picat la anc: bine că ai venit. (pop .OD. ) tifos. a(-şi) beli ochii. beat-mort sau mort de beat. (arg. vînjos. ) boală venerică. (reg. bolta cerului.

proastă treabă! bună ziua. bine (sau rău) inten ionat. . să-l pui.AL. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. ba încă şi mai şi. bun de făcut cu varză. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. 1) gureş. îndurător: un tînăr boierinaş. bun de ştreang. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă.BIBLIA. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet). n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!. (de) rău) cugetător. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. ) ortodox. căciulă. şi pop. ) de paşi). bună treabă! sau na. vere! POP.i împrumut nici un ban.. ordine: comandantul . (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare.. bun (sau rău) platnic. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. prolifică. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele.SION. a făcut o gafă. că stăpînul n-are gură!. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). limbut. frumos şi bun la inimă. (înv. (pop . (iron. vîrful degetului. bun venit!. bine ai venit!: bun ajunsul. bun de tipar. îndemînatic. urător: juni colindători. bun găsit!. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. MINEIUL. bun (sau de bine. buni cugetători. sprinten. bun de spînzurătoare. bun de gură. căciulă. a fi stimat. că eşti rău platnic.. bună rînduială.i-o bună!. (despre oameni) foarte bun. bun (sau iute) de picior.CR. bun de picioare (sau (înv. (reg. anume. (reg. milos. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei.POP. ) aducător de noroc. bun de sămîn ă. bun de pocinog. 2) abil. a brodit-o!. a băga la jgheab.NEGR. necorespunzător. cale de cinci zile omului bun de paşi. rău. ) bună venire!.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. a bună seamă. bun de mînă. (pop. să mă pui la rană. . bun neam. ) în mod special. ) urît. vorbăre . că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. a se bucura de stimă. bună seara! sau seară bună!. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. bine) credincios. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . ) noble e. ) 1) (despre oameni) prost.) curcubeul. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său.POP. buricul degetului. bun de pus în ramă. bun de pripas.. mîndră bună! POP. bun de pus (sau de legat. despre vaci) care fată în fiecare an. bine ai venit!.SAD. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. (înv. (pop. de treabă om! (prea) bun (sau drept. bun de saftea.ŞINCAI. (înv.

3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă.(?) sau ca cît .POP. ca de tipar sau parcă-i de tipar. pe nemuncite. aranjat. ca ieri (alaltăieri). cu putere. straşnic: nu lipseau nici femeile. 2) împrăştiat. febril. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. aşa cum trebuie. AGÂRB. ... şi nu. ca (sau cum e) helgea. foarte aproape. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală.. ca din praştie. (înv. foarte uşor. de s-au tuns în călugărie. colea. foarte negru.NEGR. deoarece: l-au sfătuit. înfrigurat. şi pop.. (reg. cafea rusească. ca de pe tipsie. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. în mod violent: auzind aceste. amănun it: satul se vedea ca-n palmă. ca la carte. 1) cu suprafa a netedă. 2) foarte bine. cuminte.. în mod sincer.. de-a gata. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. 1) (înv. ) pentru că. 2) nesigur. ) cam ce . puternic. 1) cu mare viteză. ca din (sau în) gură de şarpe. . de parcă: eşti uitat. 1) de curînd.. uitat ca cum n-ai fi mai fost. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. ca în palmă.DOS. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. ca (scos) din cutie. ca ceea ce. CAMIL. ca îngerii.POP. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. ca de frica mor ii. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. ca şi cînd.P. deoarece: mucenici . ) ca unul care. . (sau cam cît . . dichisit. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor.i scriu ca de tipar. ştii. a se umfla în pene. ) foarte mare. supus.. ca acum.. (reg. ci sînt fecior de plugar. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. elegant.. ) de prisos. ca la carte sau cum scrie la carte. ca de la cer la pămînt. blînd. foarte iute. grozav.DOS. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . însemnat.AL. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea. incert. 1) uşor. caligrafic: nu sînt fecior de notar. ca acela sau ca aceea. care strigau ca din gură de şarpe. ca fulgul.POP. plană.. (înv.NEGR. prieteneşte. în ce scop?.): filosoafe. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. ca (şi) cînd.CR. complet diferit. iepurele se duce ca din praştie. ca fuiorul popii. foarte repede. ca fulgul pe apă. ca din palmă. buturuga mică răstoarnă carul mare. ca şi cum. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). ca (sau cum e) catranul.. de se se topeşte omătul . deschis.. ca de la om la om. a-şi burzului creasta.OD.POP. foarte tare. aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale.bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce .POP. (pop. la mică distan ă. despre scrisul de mînă) frumos.ISP. comer clandestin. ascultător. de parcă s-ar petrece acum. foarte mare. ca ce . la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. 2) de ce?. iute. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată. ca (şi) cum.

nu ca neoamenii.. frig. ca la comedie.ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . . aiurea..CR. mîndră. curînd: eu mă duc. (p. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. cam aşa.SIMION.. aproximativ de felul . de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea. cald nem esc.). cam de .ISP. a se duce de-a binelea: fiul craiului . ca mîine (poimîine).POP. împrejurul nostru. persoană care duce greul. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană..PANN . voi trăncăni i ca la cort. (înv.. ca la sită sau ca la sita cumetrii. REBR. de se strînsese lumea. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. dar cam pune mîna. ca neoamenii.SAD. încalecă calul . de trei ceasuri etc.. ca mai bine.P. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară.. e ho . iitura. se vede de pe acum că va deveni popă. cal de bătaie. sări drept în sus. ca la bîlci: făceam un tărăboi.. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului.it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL. ca muşcat de şearpe.POP. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. nicidecum. ci umblă la dînşii ca la sită. calcă a popă.. contrar bunului sim . de-a binelea. ca la uşa cortului. ca musca-n lapte. (bine) de tot: ce ruşine! au pă. cum e mai bine.ext. drum bun!. nepoftit.POP. glasu-şi îmblînzeşte.: troncănea cîte una cam de acestea.DASC. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui.CR. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz..CR.. ca la cort.. şi reg.). ca lumea.CR.. hori şi alte cîntece sculă ele. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . ca nelumea. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. (pop.. . a se cam mai duce. ca la uşa cortului. în biserică).REBR. peste pu ină vreme. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică. ca nealtădată sau ca nealtedă i. ca iganii: în loc să cînta i de mort. ca-n brînză. brusc.CEZAR. ca mai ba.. ) în mare dezordine şi murdărie. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. fură: l-aş ine la mine în gazdă. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii.TOP. uşor. (fam. ca la moară. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. numai că se purtau ca nelumea . ca la teatru. cale bătută!.POP. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. anapoda..AL. ca aceste. ca mîne. (aşa) cum trebuie. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina. ca la şatră. cam pune mîna.SAD. inima la tin-rămîne. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. ca niciodată. ca la pomană. ca nealtădată. cît de bine. cum nu a mai fost. în trei ceasuri etc. că de n-ar fi nu s-ar povesti. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară.POP. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit. ) că va ajunge „cineva“.

EM. ca pe ciripie. cuvînt cu cuvînt. cap de tigvă. prost: cap de cuc.P. ) în linie dreaptă. cap de iarnă. (jur. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor.DELAVR. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. descurajat.. capătul zilei.PANN . cap de acuzare. ca oul. 1) în toate păr ile. spre seară.VLAH. de-a curmezişul. cap de primăvară sau capul primăverii.ISP. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . ) perfect. ca şi cînd ar fi fost fermecat. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. deodată. zbîrcit la fa ă: omul spîn. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). 1) cu grămada. ca o sfîrlează. ca omul.IONESCU. în mod miraculos. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! .NEC.DELAVR. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche. 1 decembrie.CEZAR. buştean: doarme ca pămîntul . că doar n-are să fie un cap de ară! CR. orbeşte. . (reg. de tot: uitai ca pămîntul. ca oamenii. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. cap de an. (fam. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. prost.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). ca o găină plouată. I. pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. cum trebuie. cu obraz de babă turcească. ) cum se cuvine. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. ca din carte. (în număr) foarte mare. adînc. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. ca pe noi. foarte uşor.i faci casă. ca omul sau ca to i oamenii. ca pe note. î i sporesc simbria la fiecare cap de an. ca o (sau cu obraz de) babă turcească. ca prin vis. PANN .MAIOR. nedesluşit. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. cap de ară (sau de lume). 1 martie. ) foarte tare. ) lucru de mare pre .. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica. cap de tigvă. cum trebuie. 2) profund.SANDU-ALDEA. fragil.ext. imprecis. livid: fa a-i era ca pămîntul . ca pui de potîrnichi. 2) (înv. eu! . ca pe (sau după) răboj. cap în cap.RUSSO. cap sec. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. 4) (despre chipuri) pămîntiu. grăi Tămăduianu. imbecil: taci. trist. uitasem că sînt impiegat român. vro greşeală. ca pe mîneca cămăşii. foarte repede. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. ca prin(tr-un) farmec.AL. aşa cum trebuie. rămase afară. ca pe noi. 1) cu desăvîrşire. în dezordine. 3) (în construc ii negative) deloc. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea.CR. (reg. 2) (fig. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. (p.) fără discernămînt. ca pămîntul. ca pe apă. cap de cuc. (om) prost. cum se întîmplă. nătărău. margine: totdeauna la cap de ară să. 2) (fig .BRĂESCU.FIL. gogoman. cît ai clipi din ochi.

al fărădelegilor. (înv. dacă nu-i şti Sfin ia-ta. care alta? care altul care cum s-ar prinde ... adică: orizon [t] politic s-o posomorît! .. mai .. coordonatorul răută ilor. care altul. ) altcineva. (înv.IORGA. IV. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor. cum s-ar zice: n-avea nici cai? .. (înv. ori dracii pe dînsul.ISP. şi pop... care eşti capu’legii.: n-oi veni la atîta nesim ire.. sentin ele de Tribunale. 2) ceea ce înseamnă. dric. (înv.. . manual. (înv. (jur. capul răută ilor. a ştiut să deştepte şi să învioşeze. care . carte de şcoală... carte de căpătîi. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte. trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. care pe care?.SBIERA. mă Chirică? CR. carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos . mai . (înv.CAR. adecă carte cu limbă de moarte. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie).CODICA. care cum s-ar prinde ....EM. mai bine în capul locului. înv. nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. . care numai ce huia divanul împărătesc. şi reg... strămoşul unic al maimultor familii. (a. sau prin carte de dispăr enie. (înv. deciziunile de Cur i. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii. ) camera deputa ilor. care va să zică. aşadar: care va să zică şi fră ia. fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. ini iatorul.. (înv. cu alte cuvinte. capul neamului. ) genealogie..CR.NEC. careşi pre unde. striga . carne albă.capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care .. carte cu limbă de moarte.. ce altceva?: . (înv. car funerar. ) testament: harta testamentului.PANN. care numai ce. (pop. oricît .. careşi pe unde. cine să ştie altul? POP. carte de soroc. care (sau cine) încotro (poate). luni. . cartea neamului. prin urmare.. care cum s-ar prinde . capul mesei. capul mesei (sau al bucatelor). conştiin a na ională a învă ăceilor săi.AL... fiecare pe unde poate. casa de jos... care alta?.de asta te plîngi stăpîne? . va voi a veni cătră a doua. ) orice (fel de) .. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci.... vreunul: Aron Pumnul .. capul săptămînii..CR.d-apoi de care alta. capul locului. să ne dai răspuns la o întrebare . ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale. care vra să zică iar bejenie! AL. care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît. 1) deci... locul de onoare la masă. care va să zică. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace.. capul legii. scriere fundamentală.1732). ca rar care altul.DOS.. teademenise cu vorbe dulci. ) încît: breslaşii . ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. .NEGR.DOS. adecă ori prin moarte..... ) preot: părinte . carte de judecată. ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi.MAIOR. carne de pasăre sau de peşte.

pe mal de apşoară... nenorocit. ) ca în chip de . de obicei. 1) eapăn. casă nebunească. espresia figurii se face mai ciudată. pe post de . ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. nu alta.. (înv. de-i tăiară capul.. casă în doi pere i. ) cameră în care locuieşte. ) al dracului de. ) judecătorie. într-un cuvînt. ) spital. 1) ce idee!. familia ărănească: atunce noaptea .PANN.CR. hohot prelungit de rîs. (pop. au spus „da“ ca un singur om. ca . familie în care dictează bărbatul. vin catran de acru.NEC. casă de vindecare. casă de curvie (sau de curvăsărie).casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de .. ca un singur om... (înv. casă de sănătate. . ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. dezorientat.. ca sardelele..POP. . zăpăcit.NEC. (înv. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. şi-l duseră la fîntînă.COSTIN. sau (înv. (înv. ca şi de la rînd. în consecin ă: dezgustul creşte şi.. casă grea. ca un ban în două pungi.. căsătorie nefericită. . (înv. ca un ap logodit. (reg. la unison..N.POP. dus pe gînduri. ) ospiciu. casa (cea sau a) mare. extrem de . foarte des. casa sufletului. păstrată pentru oaspe i. sau chip de .. şi pop. (reg. ) în loc de ...POP. din călcîie pînla cap.: borş.. ca să vezi!. gol puşcă. ea pieri. ca să zic aşa. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg. înghesuit. te arde la casa sufletului. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste. catran de . (înv. şi-i era casa cam grea.POP. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. bună şi milostivă. ca şi de la rînd. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi. casă în care cîntă cocoşul. ca sita la cumătra... abătut. ca un motan plouat. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. ca un roi fără de matcă. (reg.. ca (sau drept. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă... ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. bordel. în urmare.AL.: mică chilioară. familie în care dictează femeia. ca şi cînd. ca un fel de .. casă de judecată. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa.. casă în care cîntă găina.ext. foarte. (p.. casa (cea sau a) mică.. afurisit de . prăpădit... sanatoriu. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. pe scurt. chip de mănăstire şi de pomenire.. şi reg. cuconi cinci şi cucoane trei. aiurit. ca un ban în două pungi ca un fel de .ISP. (reg. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap. ) casă de toleran ă. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică. cascadă de rîs. (pop....POP. ) în) urmare. ca un pui de bogdaproste. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus.PANN. (înv. ca un ban în două pungi. dar era încă bun de ginere. ) senatul. ca şi cum. ca să nu mai lungim vorba..

şi-năuntru se băgă. a începe să clocească. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă.POP. 2) a primi o veste copleşitoare. amîhni. zguduitoare. a fi surprins. a cădea bine. că bine zici (zice etc. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. a i se acri (cuiva): of. a fi inoportun.POP. a se nimeri. a fi un eşec. da de unde?: poate era niscaiva aur? . . a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). idei.i de treabă (sau de drum)!.CR.. a cădea plocon pe capul cuiva. ca vai de lume. a fi o povară pentru cineva. uluit. . a-i cădea ceva în fire (cuiva). a cădea bolnav (sau la pat.) (perfectă) dreptate. 3) a fi foarte ruşinat. a-i lăsa un gust amar (cuiva).caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. a cădea cloşcă. POP.POP. a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). ş-un zahar. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. atitudini. cutremurătoare. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. (aflat) într-o situa ie foarte grea. (fam. (fig. într-adevăr. (înv. a-i cădea (de) amar (cuiva). a cădea (la pămînt) cădere grea. dragă. (înv. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. NEC. ai (are etc. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. vezi. (ba) că chiar.). caută-mă pe-afară!.CEZAR. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. sămi păstrezi nevestica. (într-un mod) vrednic de compătimire. (înv. 1) umblă fără rost.). ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine.CR. aşa este: că bine zici. 2) a-i sta bine (ceva cuiva). 2) umblă după furat. vine de taie pe ăst duşman al mieu.i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. a cădea cu inima. mama ei căzu bolnavă greu.) sau ca vai de capul lui (al ei etc. că d-aici nu s-o mai duce. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie. maică. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. lapte dulce. (înv. îi căzu lui ceva-n fire.. maică.POP. să-i dai. 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). a pica) cerul pe cineva.) şterge-o!. măicu a mea. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea.i de treabă (sau de drum)!.MINEIUL. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. mamă. ) 1) a se înfuria. caz (sau proces) de conştiin ă.ba că chiar.ISP. (fam . să-i dai.VARLAAM. găseşte. 2) (despre candida i) a pierde un concurs. nici vorbă!. un examen etc. şi tu ai gîcit! POP. într-o stare mizerabilă.P. dacă i-o cădea amar. ) a dispera. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă. a întrista (pe cineva): maică. întinde-o! caută pe altul!. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). a cădea (sau a se dărîma. a-i cădea bun (cuiva).i alt fraier! caută. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. a-i fi greu (cuiva) să facă. a cădea belea (pe capul) cuiva. ) a cădea foarte rău. (despre păsări) a fi bună de clocit. la zăcere). .

a cădea de fraier (sau de fazan). omenia. a cădea în (sau pe) brînci. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. să vor pune de împotrivire părin ilor . a se prinde) în cursă (sau în capcană. a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva).P. PANN . (înv.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). căzu în cursă. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă. să cază din dreptatea moştenirii. COŞBUC. îi cade dragă fata. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). (înv. 1) a-şi pierde echilibrul.EM. a se perima. a cădea în dragostea cuiva.. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. a cădea în desuetudine. mai pu in subtilă. a conveni (cu cineva). mai cădea de pe picioare. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . slăbit: picioarele nu mă in. cinstea. . a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). căzu cu vorba Ceauşanca. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. a se întoarce.. ) a se îndrăgosti de cineva. 2) (fig. a se prosti: ce-i cu tine. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. ca din senin. 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). a cădea în dizgra ie. ) a fi prost. (fam. POP. POP. . a sărăci.COSTIN. de nimic nu mai sînt bun.P. a se amesteca. 2) a îndrăgi (pe cineva). a leşina: flămînd.POP.. (înv. a se înşela. ) a cădea (la pămînt).CEZAR.POP. a se îndrăgosti (de cineva): el iar. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire.EM. ) a fi înşelat. a-i cădea în fire (cuiva). fulgerător. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. 2) a fi foarte obosit. a (nu) pricepe despre ce este vorba. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . 2) a se da de gol. a-i fi foarte frică (cuiva)... (fam. ) a (nu) în elege. a pierde protec ia unei persoane influente. a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. soro. . 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci.AL. simpatie. a se băga în vorbă: aşa. a nu mai fi de actualitate. în la . cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a cădea dintr-o extremă în alta. a cădea (sau a fi căzut) în cap. a cădea cu vorba. a cădea din dreptatea moştenirii. . ) a se lepăda de legea străbună. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. a-i cădea (cu) drag (sau (fam. a-şi pierde buna reputa ie. a face în pantaloni de frică. a se păcăli: Ana însă. jur. (fam. ) în la e). bătut cum era. privind de săptămîni. în pantaloni) (cuiva). (înv. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica. a oscila între extreme. a cădea de-a pluta. a cădea fără sim ire. 1) a sim i.ISP. a trece la altă credin ă. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. omule. deci se puse jos să hodinească.PRAV. a cădea (sau a se arunca. a deveni alcoolic.DELAVR.

a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. .. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. 1) a face pace. mîndria. a greşi. în posesia.. ) laba. a cădea în uitare. a cădea la în elegere (cu cineva). a muri. 1) a se lăsa în genunchi de durere. PRAV. ghearele. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. a cădea lăcomie (cuiva).a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . a pune. a cădea în prepus. şi vă uita i la poale din şase la i. a se descurca: cum făcea. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva).CĂL. a cădea în spinarea cuiva. a muri subit: rămase mort pe loc. ) 1) a provoca neplăceri. (fam. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. a cădea în (sau la) greşeală. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. a cădea jertfă. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut.CANT. a cădea (sau a pica) la învoială.EM. .. ) a fi răspunzător. gheara . ) a face poftă (cuiva): sta i. tupeul. a pica.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. a ajunge (din întîmplare) la cheremul. . a se lăsa.. (fig. a-i cădea (cu) lesne (cuiva). . de respect etc. a cădea (sau a ajunge. (fam. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. a ob ine. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . a ajunge la o în elegere. a se certa (cu cineva). a cădea în picioare. umilit. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). (înv. a cădea în răspundere. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui.NEGR. a-i cădea în vatră cuiva. ce să dzice au cădzut năpaste . (fig. a cădea în ispită. a rămîne ruşinat. a-i cădea (sau a i se muia. suspicios. a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). cum nu făcea. căzu la pace. (înv. cădea totdeauna în picioare.DOS. a cădea în hulă. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică. a intra. milă. ) a fi bănuitor. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. pe) mîna (sau mîinile. . cum learuncă din călcîie. 2) a nedreptă i.. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară. a se converti la .. a se prosterna. 2) a se învoi. a se lăsa ispitit. a cădea la sfadă (cu cineva). 3) (p. a fi sacrificat. a încăpea. a fi uitat.KOG. a deveni necredincios.COSTIN.ext.ISP. a implora iertare. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. ) labă) (cuiva).. a cădea la legea . (înv..BUDAI-DELEANU. ) a-şi pierde arogan a. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. a huli.. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP.. să ne cază lăcomie. labele.N. (înv.. în puterea. (înv. a pica) la (sau în. încă prea cu greu le-ar fi căzut.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva. ISP. a cădea (sau a rămîne) mort. feciori. a cădea în necredin ă. necazuri. a nimeri.POP.POP.

POP.ISP. (înv.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR.. a călca hotarul. a-şi călca cuvîntul. a deranja. a umbla încet şi cu grijă.. a face pe grozavul: carte nu ştie.EM. a cădea (sau a aluneca) pe panta . a-i cădea (de) urît (cuiva). (pop. jur.. a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. c-o fi rasă. a nu avea noroc într-o întreprindere. dezagreabil. care vine. calcă totul în picioare.POP. se simte de şapte palme mai înalt. eu tot nu-mi calc cuvîntul. a călca iarba verde.... eu tot nu-mi calc cuvîntul. că-i cîr (sau hîr). (a. (înv. iarbă verde.URIC. călătorie sprîncenată!. .. a trăi: pînă va călca el .. a călca cu stîngul (sau în sec). a călca ca pe ace. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el.a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . c-o pă i: că hîr.1794). ) a fi pedepsit.POP. a da chix. 1) a zdrobi. că-i hăis. că-i hăis. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! .SAD. (înv.POP. a incomoda pe cineva.VLAH. bietul băiat nu se lasă. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus). ba e alta.. noi vom fi .PANN. a fi prădat. (înv. ) a se abate de la calea dreaptă. . ba e una. a cădea trunchi la stomac.. a i se revela adevărul: în clipa aceea..: d-apoi calul meu de pe atunci. a fi îngîmfat.SAD... a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. a i se dezvălui. 2) a-şi da aere.POP. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. trufaş: a doua zi. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi. că-i cea. se suciră. că-i mîr sau hîr încoace. a călca cu dreptul. (înv. dar calcă popeşte. ba-i bălaie. 2) a umili. a începe bine ceva.POP. a cădea sub certare.. CORESI. a călca în picioare. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. că-i cea. ) drum bun!. că mîr.. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). . a călca a popă (sau popeşte). a da norocul peste cineva.CAR. că doar nu era să . ) c-o fi. vine. cădere din dreptate. mîndru. că nu putea să .. a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. c-o fi tunsă. (fam. . a se îndrepta spre . a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). c-o fi. PANN . a(-i) cădea scump (ceva cuiva). că-i mîr că-i hăis. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. în ticnă. că e laie.. ) a fi acuzat de omor.DELAVR. (iron.. că e laie. ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. că-i bălaie sau ba e laie. calcă de sus. vine. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. a se lăsa antrenat de .. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. hîr încolo. a distruge: vijelia-ngrozitoare. (despre mîncăruri) a se digera greu.. a cădea sub vinovă ie de moarte.. ) a fi neplăcut. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul. c-o pă i: se învîrtiră. ) a lua de după gît. a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. că-i bălaie că-i cîr . a-l călca datoria (pe cineva).

a irita. a semăna (în obiceiuri. cămaşă de fier (sau de zale). ducîndu-se îndată. ) a prinde avînt. a călca şarpele pe coadă. fără să-şi capete alageaua. (fam. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. 1) a fi foarte fericit. . a-şi călca pe inimă. pe de lături). a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). a nesocoti. a călca pe ouă. ISP. 2) a insulta. cu pruden ă. a nu mai călca pe pămînt. cu nevasta s-a-mpăcat. a supăra (pe cineva). elan.. . dar mereu calci în străchini. pe coadă) (pe cineva). ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura.ISP.. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL. măcar trei nevoi să-l calce.POP.POP. punct nevralgic. călcîiul lui Ahile. (înv. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . a călca (sau a urma.POP. 1) a fi înfumurat. 2) a moşteni comportamentul cuiva. a călca pe talpă putredă. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. a călca ocina satului. a atrage aten ia. pravila. a nu respecta. jur.POP.. cu fumurile în cap. (înv. umblînd parc-ar călca numai în străchini. pravila.) pasurile) cuiva. a călca pe iarbă verde. a face o concesie. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. a ironiza (pe cineva). ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. (fig. platoşă. (înv . a delimita teritoriul satului. 2) a lua peste picior. . 1) a face semn. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). a supăra un om rău. a accepta un compromis. (pop. a păşi încet. . a fi precaut. că ştiu eu ce vrei să zici. la coada işlicului. 2) a fi fudul. a călca strîmb (sau într-aiurea.CAR. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. VLAH. a călca pe picior (sau pe picioare. a scoate din pepeni (pe cineva). a călca (sau a umbla) rău. călcare cu omor. căldură tropicală. iute la mînie. 1) a atinge un punct nevralgic. . a încălca porunca (sau ordinul. a jigni (pe cineva): mă pocneşte. a supăra. pe opinci) (pe cineva). . a căpăta aripi. a călca porunca (sau ordinul. a gafa: nu ştiu cum faci. căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. PANN. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci.. legea).a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. . ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. a călca pe bătătură (sau pe bătături. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . a da de în eles (cuiva). călcător de jurămînt. (înv. vorba de pe vremuri.SAD. a păşi nesigur.CANT.BĂLC. 3) a enerva..POP. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. îi zise cumnată-sa. 2) a face gafe.CAR. a nu-i merge bine (treburile). a căpăta alageaua. a călca (ca) pe mărăcini. cu sfială.. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. urmele. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea.

DELAVR. ext. în cinste. ba că-i laie.. (fam. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. 1) a deschide ochii mari. cu lumînarea. a căuta ceartă (sau pricină. ca pe un lucru rar. a bate. gîrbace.AL. o slujbă publică. 1) a munci fără spor. a inventa motive de ceartă.. ba că-i bălaie: se suciră. că învîrtita. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. să fie? . a că(u)ta ouăle. a căuta cu deosebită aten ie. ba că-i pungă. a căuta nod în papură (cuiva). că învîrtita sau că-i sucită. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva).) coşciug. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. că e alta. a stima..PANN. pe socoteala ării. pumni. a respecta (pe cineva): nu.i mai caută-n obraz.POP. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. a căuta (ceva) cu insisten ă. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. c-o pă i. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. a căuta acul în carul cu fîn. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a .ISP. (ba) că(-i) teacă. a căra apă la pu (sau la fîntînă. a căta în ochii cuiva. a se uita unul la altul. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. (înv. că-i învîrtită. a se privi unul pe celălalt. a pierde vremea. 2) a deschide larg uşa. a se căuta. . şi fam .ISP. îl cat. să caşte gura prin Europa. se-nvîrtiră. la rîu). a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva)... a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). pre ios: unde. că sucita. căptuşeală de scînduri. a căra soarele cu oborocul. a ob ine.DOS. (pop . ca iarba de leac. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă. cu înfrigurare. 2) a fi atent. a primi. a se afla în treabă. în zadar. a se holba. CAR. a deschide gura mare.. de să cunoscură. a da) un os (sau un ciolan) de ros. a hoinări: a fost trimis. la obrazul) cuiva. Doamne iartă-mă. a căuta a . ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate. folos (cuiva sau la ceva).. spre a şti dacă sînt proaspete.. (reg. a aduce a . un profit. a căta la mîna altuia. că e una. că mîr: că sucita.. (od. cu misiune politicoasă.POP. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e .ISP. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat . a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. a face un lucru inutil.. 2) a nu fi de nici un ajutor. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. a căuta de-a fir a păr.. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. (ba) că(-i) pungă. a căsca uşa. cu mirare. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. 1) a se uita cu naivă curiozitate. a examina ouăle în lumină. unde căram apă cu ciurul. a căra apa cu ciurul.. a căuta ca pe un ac. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). sfaturile. cu pumnii) (cuiva sau în ceva). ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. căru ă de poştă. ) c-o fi. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. a face un lucru inutil. şi reg. a-şi căuta (în ochi).NEGR. după cum se obişnuieşte. căutau a melancolie. cu interes. numai nu te cau i! CR . măi Gerilă. o sinecură: cît rabdă acest sărman. cu bîta. că cîr. a căsca ochii. ) 1) a întredeschide uşa. ba că-i teacă. 2) (p. î i dă cu luleaua-n nas.

cu privirea) (pe cineva sau ceva).. a căuta de-a fir a păr. mehenghiule! POP. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. a căuta în stele. a-şi căuta de sănătate. ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. a căuta de suflet (unui mort). sau de treb(ur)ile lui..COŞBUC. ) a da în judecată (pe cineva). a căuta insistent. o cau i cu lumînarea. a o căuta cu lumînarea. a pierde vremea.. 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. a-şi vedea) de cale (sau calea. a căuta cu lumînarea. 2) (fig. de treabă-şi vedea.AL. a alinta. (înv.AL.. în poalele unei roabe tinere .. a căuta de dreptate (cuiva). român. de treaba lui. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . 1) a dori. . mititeii.i. de capul tău. 2) a se amesteca în treburi necurate. ) a căuta nod în papură (cuiva).POP.. nu v-ar putea găsi mai potrivi i. a bate (pe cineva)... 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou). nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. a-i căuta în (la) cap (cuiva). 1) a se ocupa de propriile interese. a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. a căuta de ou. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. a căuta cotle e (cuiva). .i ca i de treabă.a căuta chip să .: chip cătam cu viclenie. să te fac săntrebi. . a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. a căuta (toate) mijloacele să . a căuta cu ochii (sau din privire. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). (reg. peste tot. sta cu capul . a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. a se interesa de cauza cuiva. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. a căuta cu minu ie.. a examina o pasăre. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior. de drum. a-şi căuta de suflet.i cate de dreptate. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). ) a nu se amesteca în treburile altuia.. sau de nevoi) sau (înv. a face pe plac (cuiva). nici că-l asculta.. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR... a-şi căuta de obiele. a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva). 2) a-şi continua.CR. nu teastîmperi. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. ale ei etc. ) a se preocupa numai de treburile personale. care-i căuta la cap. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. a se îngriji de mîntuirea sufletului.. mergi cu bine! AL.AL.COŞBUC. a privi cu bunăvoin ă.. se duse. drumul. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti.. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi.GR. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai. a ei etc. javra dracului se face a o căuta de ou. să-şi caute de sănătate. a-şi căuta de seamă. a-şi căuta (sau a-şi păzi.CR.CAR. AL. a-şi vedea numai de propriile interese. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea.. a căuta cu gîndul. a nu se amesteca în treburile altora: ba să. .POP. a fi cucernic: moşnege.EM. (reg. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). de capriciile cuiva. a ine seama de dorin ele. ca să. că mănînci trînteală.. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . cu dragoste la cineva. ) a descînta cu bă ul. 2) (fig. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor.

ce i s-a întîmplat. căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie. ce-ai pă it?. a căuta nod în mămăligă (cuiva). a căuta peri în palmă. a pierde vremea... nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva). 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. de discu ie.. a căuta cearta cu lumînarea.STANCU. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său.. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. las’să sară. ) după) urmă. ) 1) la sfîrşit. de spaimă. a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva). subiect de conversa ie. ce i-a venit?: ce-ai pă it . ) a căuta nod în papură (cuiva). . a căuta pretext. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. a căuta pete în soare. a umbla aiurea. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. nu ştii româneşte?. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). (înv. . ce-ai făcut. (înv. a ce. păcate-n mîndălaci. (reg. sosit pe neaşteptate. a cădea din lac în pu . a căuta prilej de ceartă. senil. cea (mai) de pe (sau din.PANN. a căuta pe dracul. dar asta i-a fi cea de pe urmă. ) a se uita urît. a se băga unde nu-i fierbe oala. vino. căzut în pruncie. nu în elegi ce. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR. a-şi căuta vreme.i spun? cea (mai) de apoi. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa.LET. luat pe nepregătite.: ce-ai făcut.DELAVR.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce.(reg. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). ramolit. a da de dracul: cată ei pe dracul? . 1) apărut din senin. ) deoarece. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup . a căuta ziua de ieri. 2) cea din urmă. ) a căuta nod în papură (cuiva): cată . a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). a căuta rîcă (cuiva).. ce. a căuta sămîn ă de vorbă. a căuta rău cuiva...AL. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli. 1) (pentru) ultima (oară): iacă.VARLAAM. să vază cea de apoi ce a hi.ISP. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi.DOS. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă... (reg. din cauză că .: bociră a ce rămaseră săraci. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer.POP. (fam. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă.. de-ai bolonzit? POP. aerian. a căuta ceea ce nu există.. pentru că ..DOS. de .i mai dau o dată carul.CR. ce-ai pă it? . ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă. şi reg. de .. ) ce i s-a întîmplat?. a căuta vreme cu prilej.. ce te-a apucat?... nu te depărta.. a se amesteca în treburi necurate.. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). (înv. ) a căuta prilejul. şi au fugit de la Beciu la Vene ia. cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta... (înv. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare. (reg.CR. de .

? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile . ce am eu de acolo?.. ce-i aduce?....? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de .. )?.. cum o mai duci?.CR... şi-n căpuşă.. 1) ce mă priveşte?. pe ceea lume... ) oricum. în bună măsură. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. copilul se puse pe . ce folos că . ce-i de capul tău?.?. (sau cînd . de fapt: doi icusari plătise . .. nu mă afectează. cei de-acasă.. (înv... 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP . ce dracu . să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii. spune exact ceea ce gîndeşte. (fam.... cum se poate?.. a nu rezista tenta iei. favorabil.. cum î i merge? ce fel de ..: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au. ce legătură are?. ce mi-ar fi? . ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă.POP.)?......ce-ai zice dacă ... ori de nu. rudele. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală.?. n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau.PRAV. ce-i de tine? ce-i drept.DOS. COŞBUC. ceasul mor ii (sau de moarte.?.. de apoi.. cum ai reac iona dacă . ce-i drept. ce cum va fi. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . plîns. cel (mai) de pe urmă). ce-i în guşă. ce mă interesează? ce-mi pasă?. a trecut peste pod. a ceda (sau a da) pasul. momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru). oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund.. mlăştinoase. ce soi de . moment fast.. ce?. dacă nu-s boi în poiată? POP. ce folos că . ce(e)a lume. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat.. ce-i porunca?. ) ce doreşti? .: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL. ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?..NEGR.. (în) cea mai mare parte.. ISP. poftim?. într-adevăr.d-apoi aşa. dacă . conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. moment nefavorabil.?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR. cum?. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. de . ce-am avut şi ce-am pierdut. cît de mult . a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului.... sau ce de mai .. (sau dacă . ceas(ul) bun.. făceau paralele acele.NEGR. familia.NEC.. ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. ce bruma am putut agonisi. ceas(ul) rău (sau slab). ce face? ce faci? ce fel de . pentru ciubote... ce de(-a) .. ceasul naşterii (sau de naştere). ce contează?. 1) lumea de apoi. cui ce-i aduce? EM.. nu mă interesează.?: ce folos de curea lată. în cea mai mare parte.. ce mult ... ce ciorile . 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. ce (mai) faci?. dar. ce face?.... după ce le vor fi făcut acea vătămare.CR. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece . ce naiba? ce cum.. nu v-am spus eu?. ce interesează? ce (mi)-ar fi?. pu inul pe care l-am putut aduna. ce părere ai avea dacă .. . a ceda ispitei. (înv.CR. sau ce mai de . la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală.

de cela să-i aleagă de domnie. flăcăii ce stau la pîndă. ) după) urmă. ce contează.CR. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme.). în cel mai rău caz. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici.CR. foarte . (reg. 1) la ce bun (atîta) . după ce orîndui cele de cuviin ă. ce importan ă are. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului. numai.cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai .. prost)! ce noroc pe mine!. (înv. 1) atît. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?. cel de pe (sau din. cel de apoi. că venim cel mai tîrziu duminică.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă.: ce mi-i vremea cînd de veacuri.? ce mai ala-bala? ce mai la deal. (mi-)e tot una.STANCU.. stele-mi scînteie pe lacuri. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda. cel mult. ce mai e nou?. ce să mai lungim vorba(?). barem.. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5.. cele de cuviin ă.?..BIBLIA. ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. ce mai (atîta) .. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. aşteaptă moartea nepăsător..? CAR. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ) diavolul. ) abis. extrem de . cît poate fi de nătărău (sau neghiob. celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai . ce mi-e Tanda. ce aştep i? ce mai tura-vura(?). ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?.. sau cel cu căciula roşie. (despre oameni) cel în drept. cele sfinte. cel mai . 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . te rog. ce folos decurge din . 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR. tot acelaşi lucru! ce mi-e una. la vale? aşa e lumea asta. cel ce (sau de) se cade.CR.. scrie.P. n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. cele cuvenite. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri.CAR.. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . . zise boierul în gîndul său.. cel de pe comoară sau cel cu coarne.ISP. ce mai ala-bala?. ori una ori alta.BIBLIA. cel (mai) tîrziu. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. Cel-de-Sus. măcar. . Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus. ironici. cel (sau pe) pu in..EM..POP.VLAH... se inea cela.VĂC.LET.EM..?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR.. cu putin ă. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. ce mai la deal. ce mi-e Manda!. cel fără de fund. dracul. cel mult. cel din urmă. prost)!. din trecutul de mărire v-ar privi. . ce mai tura-vura? ce mai la deal.000 de lei.VLAH. ce rost are (atîta) . ce mai (e) nou?. CEZAR. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea.. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi. (pop.?. la vale?.. (înv. ce nătărău (sau neghiob. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare. ce mai veste-poveste?. ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura. cu putin ă cela de cela. ce mi-e Manda! ce mi-e una. ce mi-e alta.BELDIMAN. 2) ce atîta discu ie?... întărit cu cele sfinte. ce mai stai?. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi.

nimica toată. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. şi pop. (înv. a-şi încerca norocul. a cere la judecată. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. cît îmi pare de rău!. pardon) (cuiva). ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. ) a cere sfatul cuiva. (reg. a solicita aprobarea. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. ) a cerceta cauzele. ) cît.LET. (a. a pretinde garan ie. dar eu ce pămînt m-oi face? POP. vai de mine.DOS. a cerca sfat. a implora milă. a cerşi. doar eşti preot bătrîn. a cerca o moşie (sau hotarele). a-şi cere dreptul. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). ) a testa calită ile cuiva. a solicita ceea ce i se cuvine.URIC.. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. (înv. ce pămînt?. a ruga să i se cru e via a. să vie aice să cerce acea moşie. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu.. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. ce-o fi. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii .ISP. şi plecă şi el.. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . şi pop.. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. igumen . a solicita în elegere. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de . a ruga să fie iertat (de cineva). a cere lînă de la broască.CĂL. (pop. a cere adăpost. (fam. a cere imposibilul.COŞBUC.. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. ce vor putea face ca să poată hălădui. ce pe apă nu curge.REBR. (înv. s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. a cere imposibilul. cum i i da de fund? CR. a cere cu talerul. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?. a-şi cere legea (cu cineva). a cere încuviin are. a reclama.POP. a cere un pre exorbitant. ce naiba?: ce păcatele. ce naiba?: tu te duci bade sărace. IORGA. a cere îngăduin ă. a cerca rădăcinile. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). o fi!. ) de ce nu eşti atent?. cum: ce nu-l strîngea. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. (înv.LET.POP. a cere îndurare. (înv. ce nu-l săruta. a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. ce Dumnezeu?. dar ia să vedem. a cere lapte de la o vacă stearpă. şi de cheltuială ce pe apă nu curge.. ce nu grăind şi ce nu făcînd. a (în)cerca marea cu degetul. însă fără să ceară încuviin are. ce păcatul (sau păcatele)?.. a cerca prilej. a cere de pomană. (înv.. ce păzeşti? ce păcat!.POP.1741).. ca să ceară ajutor de la arbori.ce nu ce-o fi. a cere chezăşie. î i cer iertare. ce păcat! POP. să-şi ceie lege cu Petru-vodă.

a spurca..)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. ce să vezi? sau ce să vadă?. ce i-a (i-a. deodată. a se certa la cu ite (cu cineva). a cere insistent. ce te-a (l-a.) apucat (de . ce crezi?.. a cere milă. a se certa fără jenă. (p.)?.POP.. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece.?.)... ce socoteşti. a se certa ca la uşa cortului.. cine poate şti .. după cum cerea trebuin a. ce să fac (sau să faci etc. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele. ce te-a (l-a. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit). cerul şi pămîntul. a se certa ca precupe ele.. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul.. a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit . a-şi cere seama (sau socoteala). v-a etc. a cere voie (cuiva) să . ce s-a întîmplat cu .) (de .AL.i smomească pe nevasta d-tale.. nestăpînit..?.)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor. mă duc să aduc arme. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. socoteală) (cuiva). cînd pe jos. a solicita (cuiva) permisiunea să ..CR. (înv. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? .. a vorbi) cum îi (î i etc. să vezi întîmplare!. ave i etc. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu . trebuie sămi dai satisfac ie .i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.. a se certa furcă (cu cineva). cont. v-a etc. v-a etc.. ca să. ce te-a apucat?. ce i-a venit? ce te-a (l-a.. ce ai (are.): pornesc . a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale.. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă. a cerşi îndurare. a cere sfatul cuiva. ce s-a făcut cu ..TOP. a se certa ca la tractir.. a cere mîna (cuiva). v-a etc.GR..). a certa (sau a blestema. îşi ceru socoteala.) găsit (de .) vine la gură. a cere igăneşte.: ce ştii cum se întîmplă? poate să. ext. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL. a fi nevoie (să . orice. a solicita o părere.POP.. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să . a certa (sau a blestema. la ce bun?.) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC..AL. fugind pe întrecute. ce te-a (l-a. fără ruşine...POP..CR.: a plecat la grangur. cînd pe sus.)... a ocărî. ce ştii ..CR. şi reg. a cere (sau a da) satisfac ie. v-a etc. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul.. a cere imposibilul. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă.i iasă bine. a cere preten ii (înv.) apucat?.NEGR.. a ocărî.POP. a vorbi) necontrolat.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc.a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer.. ce te crezi?. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn. ce rost are?.. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte. a se certa violent (cu cineva).. cu brutalitate... (înv.CR.)?..).. ). a trebui (să .) face?.? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii ..duse cum îi venea la gură. a fi necesar (să . totul.) prins?.. mult. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc.. nici că i-ar trece prin minte!: şi.

chiar şi el.OD. chiar şi în materie de vînătorie.)?. tocmai azi. 1) ce mă (te... ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. şi fam. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă. (sau de . cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca .. ce te interesează?. (pop. (înv. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. . (înv. întru totul. ce nu. încă de la început. deşi . chiar şi. eu tot aş pleca . întocmai ca . chip şi seamă . ce nu e în ordine?. ce vînt te-aduce? (sau te-abate?).. n-ai altceva mai bun de făcut decît să .)?. .. ce te miră?... exact aşa: ba chiar aşa-i. las să fiu. 2) ce legătură am (ai. are etc.AL.. pînă şi: iubite autorule...) (cu . curios? ce te potriveşti?. ce mai veste-poveste pe la dv. a încerca să înşele pe fa ă pe cineva. ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef..CR. chiar el. ) idol: să nu faci ie chip cioplit. îl etc.) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă . a chema la rampă. prin aplauze. a chema la ordine (pe cineva).. chiar dacă .. chip şi seamă.AL. (înv. leit ca . ce nu merge? ce te interesează?. ) pictură. îl etc.i convine?. (bis.. pe deplin: să în eleagă.. cheie de boltă. a admonesta pe cineva. ce. jupîneşică dragă. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri)..CR. ) ce (mai) e nou?...... publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti. chiar dacă . neneaco.CAR. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce. a soma pe cineva să respecte anumite norme. ce se (mai) aude?: aminteri..MAIOR.) cu .i veni) să .i pasă? chef.. ai ştiut. ce treabă are? POP. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?.. are etc. ce i se pare ciudat. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. (fam. ce te-a apucat de . ce vînt te-aduce pe la noi? POP.. el însuşi.. chiar ca .? CAR. ce zor ai?... cu atît mai puternice... cum î i spun eu. să urmezi părinteştile lui pove e.. a cere. chip de grai.. eu sînt bolnav? CAR.ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să . ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă.... cu toate că .. naşule.. chip scris. chiar aşa. chip cioplit. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. (de-a) chioara. sau chiar cum . ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. (sau de. pînă şi el.SBIERA...: chiar de te-ai pune curmeziş.CĂL.BIBLIA. ce i-a venit (sau ce. chiar azi. chef pe cheltuiala altuia.?.. cu banii babachii.. neneaco.. ) principiu fundamental.) interesează? ce mă (te. şi dacă . chiar de la început.. a chiorî din ochi pe cineva..). ce poveste?.P. (fig.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva..

chip vărsat (sau turnat)..POP. chiar dacă ...... chit că . cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR... chit pe chit ci dar cine .. cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare.. anc pe anc. cînd . a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat..CAMIL. (înv.: a promis tot ce i se ceruse... cine are treabă? sau cine ce treabă are?. ba în altul. (înv. deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. bea cine ştie ce.. a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd ... 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta).. a citi gîndurile cuiva. chit pe chit. căci va fi sub pălărie . alteori ..chipuri şi mijloace chip vărsat chit că .P. egal. a se ciudi de necaz.. ba .. cineva (sau ceva) însemnat. se vorbeşte că . cine (cu) . aproape să . ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie... cine ce treabă are? CAR. ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. circulă zvonul că . cine are prea mult. ) a se mîhni. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii.. cine .. uneori .. (fam .......ISP.. ciuli urechile. se duse cu oştile . cînd de cînd să deie-n mine.. cine (cu) .BIBLIA. cînd mai sub ire. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă). cînd . cioplit în patru muchii.. 1) potrivit.. cînd aşa... cînd aşa cînd-cînd .. (înv.. nime-n lume n-a s-o ştie... la Oradia-mare. nici foarte foarte: nu . important.: prind cocoşii a cînta .CEZAR. ) vorbe goale. ) 1) în orice moment: noi de multe ori . asta mă-mportă pe mine. a citi printre rînduri. a sesiza aluziile... pe cine interesează?. 3) cît pe ce să ...... îşi bate joc de ce are. 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul. tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor .pus la patru ace.. ) a fura la cîntar. (fam... tot pă itu-i priceput.BĂLC. ci dar.. ba într-un fel. SBIERA.. ba . a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd..... cînd aşa.) dichisit.. a ciuli urechile. cine ştie ce (sau cît). 2) (fig.AL. despre oameni) a-şi încorda auzul. mai să . a intui ce gîndeşte cineva. (înv... nimic. generalul Basta . inconsistentă.. ... chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt. cine are piper mult.. seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză. 2) cine ştie cine... se zvoneşte că . 2) (fig. ciupit de vărsat. cînd . a ciupi la cîntar. şi pop.. cine (mai) ştie. nici prea prea.: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline. cînd mai gros. cînd aşa. VARLAAM ... unul (cu) . a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături. .. normal. pune şi-n iaurt. .. a intui. altul (cu) .. pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că . la 2 noemvrie. 1) ciorbă slabă. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci. cu toate că ... sensurile ascunse ale unui text. cine are piper mult. cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt.POP. cine ştie cine (sau ce). cu urme de vărsat de vînt pe fa ă. ciorbă lungă.. ..ş-apoi cine treabă are! EM..P.ISP. ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi..

CR. a cînta în cor. a meni. cînd colo cînd e brînză. n-ai alta.) a prooroci. colea. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci.POP. cînepa dracului. cu ifos. (pop. a cînta găina în casă. catunci te-i mai face fată. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă. a-i cînta cucul în casă. (reg. c-are să crească un rîzgîiat. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). a-i merge rău. cînd mi-o (sau i-o etc. cînd i-e lumea mai dragă. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. cînd i-e mai bine. suind voios în slavă.. (pop. a rămîne singur. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a .CR.. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. cîteodată.. a sus ine (din interes) vorbele. a fi sărit din min i.CR. SAD. a-i cînta pupăza (cuiva). uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. a fi într-o doagă. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. cînd voi muri. niciodată. 2) deodată: cînd colea despre ziuă. a cînta a . rău mi-ai cîntat de noroc! POP. demult. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. a cînta cucurigu în casă. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. a cînta împreună. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. nu-i bărbîn ă cînd e brînză. a-i cînta cucul în pungă. a-i cînta în strună (cuiva).CR.. niciodată: s-o procopsi... cînd somnul e mai dulce. a-i cînta popa la cap (cuiva). a-i face slujba de îngropăciune (cuiva). (sau în . cît îi putea. . cînd o cînta ştiuca în baltă. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva).) creşte păr în palmă. . cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. de . cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. CERNA.POP. a prevesti.to i erau cu părul. a cînta osanale (cuiva).COŞBUC. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica.POP. din timp în timp. ) a se plînge. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce.ISP. ) cu foarte mult timp în urmă. a cînta mereu acelaşi cîntec. niciodată. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . 2) a linguşi (pe cineva). tu nici măcar din cînd în cînd. a încuviin a.cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). (fig. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. cînd mi-o creşte păr în palmă. ) niciodată: te-i duce la maică-ta . faptele cuiva. cînd ai una. într-o ureche. (pop. a avea noroc. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt.. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit.. numai mie pupăza. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă.PANN. niciodată. a o ine una şi bună. niciodată. nu-i bărbîn ă.. a fi sărac. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. a cînta cu ifos. a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună.EM. niciodată. . a-i cînta (cuiva) de noroc. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. a cînta înaintea cuiva. auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări.. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva).. a se jelui cuiva.

cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar).PREDA. a cîştiga tărîm. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. puse de-l tăie. cît ai clipi din ochi. cînd . c-ailaltă-i şchioapă. a (nu) reuşi într-o ac iune. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc. parte. ) foarte repede.POP.: căzacii .CEZAR.i-ar popa la cap!. pe dată.. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap). 2) ciorovăială. şi . imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr. a-şi cîrpi traiul (sau via a).SAD.ISP. s-a urcat deasupra lui.. a cîştiga teren. a dobîndi importan ă: ea vrea acum .. a cîrpi o minciună.cînta. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă... îndrugînd poveşti şi basme. (înv.. că mîr. veni friptura. mai . cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . într-o clipă: cît ai bate din palme. ba (că-i) mîrc.. . cît ai pune pe o muchie de cu it. cît de frică. uneori . a o rupe la fugă. cît ai clipi. ) îndată ce . 1) foarte repede. 1) (înv. c-aia-i chioară. cît vor veni. cînta. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul.COŞBUC. 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. extrem de pu in. . foarte repede. 1) a înainta (în luptă). (înv. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. foarte repede. cît de ruşine şi cît de bucurie. se prinse de vîrful prăjinei. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul..POP. cît ai clipi din ochi. alteori. a progresa. 2) cîtuşi de pu in. imediat: cît ai plesni din bici . 2) (fig. 1) c-o fi. s-a repezit spre deal şi. cît ai sfîrşi (sau ai bea. a cîştiga (sau a pierde) partida. nici cît ai da în cremene. a-şi alege (cu grijă) cuvintele.... ai fuma) o igară. într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. să cîştige mai mult teren..ISP..DELAVR.NEC.POP. cîteva) (cuiva). împingînd pe duşman înapoi. a-i trage o palmă (sau două. şi pop.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . ) a cîştiga teren.VLAH.. imediat.POP. a-i cîrpi o palmă (sau una. cîrpi la repezeală o minciună. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. . cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr. a se propaga. şi: se culcă Ileana.. cît le va da ştire.. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. cît ai da (sau cît dai) în cremene. cît ai plesni din bici (sau din palme). a înainta încet. 2) a se răspîndi. c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr.. imediat .. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. 2) (reg.GALA.. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme.. a-şi face un aliat (din cineva). într-o clipă: şerpele. două... cînd. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul... a-şi consolida pozi ia.P.. valoarea unei persoane: se uita lung la ea. mai. numaidecît. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi).. cît ai scăpăra dintr-un amnari. cîteva) (cuiva). a pălmui (pe cineva). sfadă. cît . LET. ) parte ... vede-te-aş mort! a cîntări din ochi.casa pahar. foarte repede.. cît . cît de supărare. cîntecul lebedei.. a-şi cîntări (bine) vorbele. a cîştiga de partea sa (pe cineva).. cît .. a atrage de partea sa (pe cineva). ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii. cîntărind-o din ochi.

niscaiva. cît costă?. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i. 2) pu in. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. cît capul sub sabia gealatului.. foarte repede. 1) ceva.. slobozea cîte o îră cenuşe.. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri. şi pop.. cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei .CR.POP. cît capul sub sabia gealatului cît ce . 2) la o parte: ce stai. (înv. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. într-o clipă: cît ai zice mei.. . cîtă pulbere şi spuză.. (reg. niciodată. poate etc.cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? . bade. foarte pu in: pe unde mergea. unele. ) îndată ce . şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. cît e (sau pînă-i) cucul. servindu-mi ara pe aşezate. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate.CANT.ISP. cît ai zice „cîrc. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo.. 1) aproape. se ia după moşneag şi. e bine să porneşti cît de diminea ă. în foarte mică măsură. mergea în urma lui... (mai) cît colea. cît ai zice miau. cînd văzui a lor mul ime. cît ce . ) foarte pu in timp.. cît de ci. ajungi în cătunu Sătulei.)... scurt: la toate începăturile căr ilor. cu nici un chip. cîtă frunză.CR. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. de departe.foarte pu in. cu-atîta inimă rea? POP.IST. cît ai zice peşte. destul de . la (oarecare) depărtare.AL.CR..CR. .. în cît de mică măsură.CAR.ISP.: la mine-n prag venea.. ) cam.COŞBUC. şi iarbă cîtăva de . într-o clipă: cum ieşi din sat. cît colea. iar nu din fugă.: la drum. ca cioara-n par. într-o clipă. aşa cît apuca-ntre degete....EM. nu prea departe. cît colo. pe fugă. imediat ce ... mamă-sa cît ce-adurmea. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. cît de pu in sau (înv. cît ai zice peşte.: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea. cît e ceasul?.POP. oricît.). Frangoleo!“.. fără habar. (reg. (înv. cît de cît. cîtă frunză. cîtă frunză şi iarbă. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă.cît ai zice cîrc. (înv. ce pre are? (măcar) cît de . în apropiere. cît colea cît colo cît costă? cît de . cît (sau ca) cioara-n par.CR. cît ce pot (po i. cîtăva de . unde-s casele boiereşti. Frangoleo!. ) de departe: armasariul . 2) oricît (de mult): cît de mult are. la o azvîrlitură de bă : purcelul . cît apuci între degete. foarte repede: adormi cît ai zice peşte. ) cîtă pulbere şi spuză..CANT. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg. cît de colo. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! . în număr foarte mare. .CR. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea. cît îi cucu! AL. cîte oarece pridoslovie. foarte pu in timp.. imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia. foarte pu in.. cîtă iarbă... tot nu-i ajunge...CR.AL. că vorbea cu în elepciune. cît de pu in. cît colea. cît ai zice mei.STANCU. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. cît de mult. cît de cît. îl brînceşte cît colo. înnainte trimi ind.. ba. să mai cumpere cîte ceva. ) foarte . ) cît de pu inel..

) fiecare. ) în mod progresiv. 1) în vecii vecilor. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. cît mai (sau de) repede. cîte vrute şi nevrute..): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR. în mod progresiv. de frică. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii. minciuni.BELDIMAN. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. 2) niciodată: alt stăpîn . osul. pînă la epuizare: strigă tu . cît îi lumea şi pămîntul.POP. cît ici.. nenumărat: trînteli. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. multe (şi de toate).) ine gura (sau gîtlejul). cît poate suporta cineva.POP. cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea. ori te făcea să-şi sară inima din loc. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . v.. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. cît mai (sau cît de) curînd. cît poate. de să nu-i dea nimeni de căpătîi. cîte pu inel.. imens. nesfîrşit. ajung pe Ivan. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. PRAV. cîte şi mai multe. (reg. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una).. prostii etc. cît hăul! ISP.CR. cîte unul careleşi. cît cole. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul.ISP. foarte pu in. (pop. cîte zile voi avea. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). cît îi cere inima cuiva. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima.ISP. . COŞBUC. cîte . cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). cît lumea cît mai curînd . cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). cît îi stă în puteri.. cîte zile voi (vei etc. ceva: cînd spunea cîte una. încetul cu încetul. 3) nemărginit. tot felul de (nimicuri. pe rînd.POP. cîte şi (mai) cîte.. nu după multă vreme. cît îl (îi etc.CR. cu toată energia. toate. nu mai face brînză cu Harap-Alb. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. că prea sînt multe . (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in. pu in.CANT. foarte multe. mîna) sau ce poate osul (cuiva). cît îi poate calul (cuiva). cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici.. pedantule! CR. cît ici. cît îi poate cojocul cuiva. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. unul cîte unul. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. buşeli şi flocăieli cît lumea. pe rînd. ) niciodată. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul.. cît colea.AL.) avea. cîte unul (sau una). în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd. cît îl in puterile. cîte un (sau una).CR. (înv. toată via a: nu te voi lăsa. (înv. cît i-a inea gura. cît îi poate pielea (cuiva). VARLAAM. în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc..EM. şi fam.POP. şi. cît vrea. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd..CR. cît îl in picioarele (sau puterile). că ea nu poate. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării). cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo.BĂLC.

. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul. cît pofteşti. 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă... 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul. care mînca cît şeptesprezece..POP. cît pumnul sau cît un pumn..NEGR. (reg. într-o clipă. nimic.. deloc: a înfruntat pre nuna cea mare. foarte pu in. grijile nu te ocolesc.. cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste. PSALT.SAD.. extrem de . sau de nu se mai poate. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate.. numai ca să ....COŞBUC... mai să . cît pentru . fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată. mult: mînca şi bea cît patru . iaste lăudat . cît de mult.: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei... cît stau răsăritele de apuse.. cît să chiorăşti un şoarece. într-o clipă.. cît papură în baltă. peste limitele obişnuite. la o împără ie. (nici) cît (e) negru sub unghie.. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască). cît timp.: cît pentru străinul brunet. cu cît mai vîrtos a lucra ceva... cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. cît se-nvîrteşte o roată. cît te-ai şterge (sau să te ştergi. foarte mare.. pu in a lipsit să . foarte. cît patru. foarte tare.ISP.cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să . mare: se cutremurară. (sau despre .. mare cît o zi de post. (pop. privitor la ...OD. cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte.). deloc: am avut minte cît păr pe broască.BIBLIA .. referitor la .).EM. imperceptibil..SAD.. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare....POP.CR.. uriaş. (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior. ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila ... (înv..CĂL. aproape să . nu se mai bagă în samă.. foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne. cît (ce) poate (pot. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo. (înv. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre. interminabil: uite-i mă.. cît ai clipi din ochi.CR. cît se poate de . foarte pu in. foarte mult: Oşlobanu. frate. din cale-afară de .ISP..ISP. cît şapte sau cît şaptesprezece. putem etc. atîta vreme cît: cît timp trăieşti.. .. (mare) cît o zi de post. ca cum te-ar pişca un purice. (sau mai . cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . foarte întins.NEGR.CR. foarte repede..NEGR.. oricît.... cît se poate de . foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit . cît te-ai învîrti într-un călcîi.. cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. (foarte) repede. foarte lung.. cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. revărsîndu-se zorile..) sau (cum) nu se mai poate de .SAD... în ce priveşte.: am aruncat şi eu o vorbă.... insesizabil: trebi ca acestea. ) în cel mai înalt grad. mai că . ) în cantitate foarte mare. cît pe colo. cît toate zilele (de mare). te-ai freca) la (un) ochi. cît să . cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să .. ne cam pusese pe gînduri. cît pe ce (sau pe-aci) să . căciula. dar desfrînat cît se poate. cît pe colo cît pentru .. el părea că nu bagă de samă.

a cloci pe vatră.POP.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). luptă: am fost în foc la ’77.. (pop. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . permanent. a clăti(na) capul (sau din cap).nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. claca lui Dumnezeu. a turba) de mînie. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. cît unghia. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). defel.MAIOR. a merge împleticit. absolut deloc. unii (sau unele) peste al ii (sau altele). dojană etc. a da din cap: bătrîna a ieşit. cîtuşi de cît. bătu în jos. (reg. erau ale lui. clătind din cap. în dezordine. a dori răul cuiva. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. (înv. a coace la inimă pe cineva. liniştea se aşternu peste pădure. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. a întemeia) pe nisip. foarte mic. a rămîne neatins. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. a clămpăni din gură.ISP. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac.POP. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). a clădi (sau a funda. a clăti coada.SAD. într-o clipă. a pune la cale ceva. nesigur. a trîndăvi. a clocoti (sau a spumega. ) a nu se clinti. (ori)cît de pu in. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . ) război. mult de tot.DELAVR. foarte (mult sau tare). a fi foarte mînios. cît vezi (sau vedeai) cu ochii. pînă va trece mînia Domnului. claie peste grămadă. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva. cît un fir (sau un grăunte. a cloci o boală. cît un lucru mare.ISP. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. a vorbi mult şi fără rost: ajungă. cît va trăi. cît ine Dumnezeu lumea. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. cîtva timp. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. (pop. neînsemnat: privighetoarea . 2) (fig. a nu se urni din loc. clar de lună. ) foarte repede. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. cît veacul. o (bucată de) vreme: cîtva timp. a fi pe cale de a se îmbolnăvi. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. a se gudura. lumină strălucitoare de lună. ) tot timpul.DOS. a cloci un gînd. cît un lucru mare. şi pop. a nu se clăti din loc.NEGR. (despre cîini) a da din coadă. cîtuşi de cît.NEGR.CR. a nu se mişca. ) cît de cît.EM. 1) a-şi spăla gura. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. pe iluziuni mari. cît va da din deget. un sîmbure) de mac.. cît vedeai cu ochii.VLAH. şi peşte să prinză. bătu în sus. pînă foarte departe: cîmpurile. a-şi clăti gura. (înv. a se clătina pe picioare. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti. (reg.).BIBLIA . clipă de clipă. continuu.

că o drege..... cîte una. coada veacului. colea. a proiecta (în secret) (ceva). colea. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi. a coborî în linie dreaptă (sau directă) din . sfîrşitul să fie bun!.. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din . cînd şi cînd. să se sfîrşească comedia. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt.SAD. a vorbi mai încet. mă! PANN..: te aştept în Bulevardul Elisabeta. situat în unghiul format de două străzi. a-i pune gînd rău. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt. pe de altă parte ... vagabond: ne sculăm să plecăm. getbeget coada vacei.. a vorbi.. a coace (sau a cloci) un plan. stăi.. (un necaz) în plus. că o drege.OD. zgîrcit. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL. a coji în bătăi (pe cineva). a coase la oboroace. col cu Calea Victoriei. a coborî tonul.. ici şi colo..a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. nepot.. de origine rurală: nu eşti . sărăntoc.. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă. că cîr. 2) foarte nervos. obuzului. a coase petec la petec.. că mîr: că o fi.. musta ă etc... fără a le potrivi...) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. ) a o pă i... a o codălbi. (pop. ieşit din opincă. ) sfîrşitul lumii. dincolo .. (get-beget) coada vacii. colea.. dincolo . a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL. coadă de topor. neaoş. fudul. colea . coada-i grasă!.: cobora în linie directă din Mavrocorda i. (pop..CONACHI. a fi be iv. c-o fi. a colinda (sau a bate) cîrciumile. coadă (sau fustă) lungă. alcoolic. a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. coada ră oiului sau coadă de ră oi. ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii.. dincolo că risipeşte. a comite o eroare.GHICA. a stîlci în bătaie (pe cineva). pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. colac peste pupăză! POP. col cu . a-i purta sîmbetele (cuiva).AL. a coborî ochii. de vi ă nobilă. îmi mai trebuiai şi tu. minte scurtă. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu .. din cînd în cînd: [copilul] începe ..BIBLIA.. 1) (înv. în şoaptă. a coborî vocea (sau glasul). colea colea . a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm. (înv. coborît cu hîrzobul din cer. a descinde din . colac peste pupăză sau pupăză peste colac. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). (despre şuvi e de păr. ) a sforăi. strănepot de plugar. coada oştii (sau oştirii. instrument. a se trage din .. a-i întinde o cursă. mîndru. cu musta a coada ră oiului.PANN. nu sînt caii şi pace! POP. a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie.PANN.. IORGA. pe alocuri. colo şi colo sau colea şi colea. ) cu gura larg deschisă.. a fi strîngător. unealtă în mîna duşmanului.. coate-goale se scoală şi dumnealui. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal.AL.. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea. .CAR. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. a cocoşa în bătaie (pe cineva)... taberei). la intersec ia cu .: cole. coate-goale. a stîlci în bătaie (pe cineva). vezi cum îi stau coastele. (reg. . a pune la cale. colea. a greşi.i pare cu scumpete.. c-o pă i sau că o fi. şi zici: coada-i grasă! POP.. pe de-o parte . spre a înghi i tot ce-i iese în cale.

eapăn. dac-ai sta să te potriveşti lor. alături. a fi imprudent. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. om destrăbălat. copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas. conform cu .. fiu de boier care era paj la curtea domnească. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. (legat) cot la cot.. a se contamina. copil din (sau în. a conduce (pînă acasă) pe cineva. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi. a condamna în contumacie (pe cineva). de după gard). a considera de datoria sa să .. a contracta o datorie (sau un împrumut). (p. 3) (fig .... ) copil nelegitim.CR.AL. conacul cel de apoi.. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu . consideră că n-am spus nimic! considerînd că .. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu ....) a nu-şi mai vedea capul de treburi. neîncredere în for ele proprii. haimana... a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. a comite o impruden ă.. băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei.: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. copil de suflet.. copăcel. ). a-i fi foarte foame. concurs de împrejurări. copil al nimănui.. ) a condamna în lipsă (pe cineva)... a avea mare nevoie de ceva.EM. în acelaşi timp cu . împreună. .. a fura. concomitent cu . sau în compara ie cu .. copăcel. copăcel. copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt).. de-mi crăpa buza. copil de tufă. a se prăpădi după ceva..ext. a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame .. (înv..GHICA. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte.M.a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . complex de inferioritate.. fa ă de .. a înso i (pînă acasă) pe cineva.. consideră că n-am spus nimic!. potrivit cu . a se constitui parte civilă. obligat să . derbedeu. cotul şi pişcotul!. (jur.. a se sim i dator. comparativ cu . n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva. jocul întîmplării. a conduce pe ultimul drum pe cineva. fecior în casă: Cătălin.. ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. a copleşi cu laude. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. libertatea se coboară asupra unei societă i. viclean copil de casă. EM. simultan cu . nu-mi pasă!. (legat) strîns.. de 200 de mahmudele. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă.. (jur. a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie. a bate zdravăn... copil înfiat.. 2) (fig. a înmormînta pe cineva. copăcel. orfan. a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva).. a omorî pe cineva. a considera de datoria sa să . a-i crăpa capul (cuiva). fig. a lăuda peste măsură. un paj .. într-un proces..CAR. ) a avea o migrenă persistentă.. de) casă. avînd în vedere că . cu o milă de loc de Movilău. a se împrumuta.. (reg.GHICA. dar indrăzne cu ochii. fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că .. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche. . hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e.COSTIN. a contracta o boală. ) a formula. a comite (sau a face) o gafă... a gafa. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. bastard. ) moartea: aproape de Nistru.. a crăpa de foame..

crezîndu-le toate lăptoase .CAR. a le crede toate lăptoase. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj.. a avea mare nevoie de . într-un film). a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala. avere bună! NEGR. cum i le spusesem eu . mînios: baba. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . HEL.POP. a crăpa (sau a pocni. a lăsa să se în eleagă că .. a crede tot ce i se spune: mama . a fi foarte încrezut. a creşte (sau a încălzi. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn.. a-şi crede ziua eternă. crăpa rînza-n ea de ciudă. de invidie. a crăpat ceasul!. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi.). m-a lăudat. a trăi confortabil. pieptul) cuiva.. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. răsfă at. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc. desigur!. (despre actori).: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine.. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă.. a creşte. a fi foarte leneş.CR. calea laptelui. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi.. (sau de . a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva)... a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă).. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că . a creşte iarbă sub cineva. în perini de puf). a crede că tot ce zboară se mănîncă. a nu duce lipsă de nimic. în fine!. ) ochii).. a crea un rol. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă. crescut cu o grijă exagerată. cred şi eu!. a fi naiv. . (sau de .ISP. a crede fără a verifica..a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă. a întredeschide uşa... a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. ) a fi foarte. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima.. supărat.... nu-i de mirare!. a fi foarte nerăbdător. a se crede grozav. de necaz)..SL. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului .. crescut în belşug. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). crescut în vată... copii! ISP. în sfîrşit! a crăpa uşa. cînd l-a văzut viind. a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer.ext. (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. a-şi face iluzii..POP. a-i crăpa pipota de nerăbdare. sufletul îmi creşte..CR. a crea (sau a da.. a sugera că .CR. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului. să fii sănătos. a cresta pe răboj. a sim i o mare bucurie.... [nora cea mică] se apuca de direticat.. a lăsa) impresia că ... a dat Dumnezeu!. a avea o foarte bună părere despre sine.EM. a fi foarte nerăbdător să . a lua de bune spusele cuiva.). o mare satisfac ie. a se lumina de ziuă. a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv.. de crăpau lemnele! CR. tinerică. a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. a da. a ajuta. (pop. crescut în mătase (sau în puf). ba bine că nu!: nu umblă . (p.

PRAV. cu greu. împreună cu . cu (de-)amănuntul. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. cum să se arate el.. în amănun ime. ochii i-au slăbit. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. 2) (fig. ajunseră la muma Crivă ului. a o croi la fugă. a o tuli. cu aten ie.POP. şi pop. cînd se va mai ivi ocazia. (în) cruciş şi (în) curmeziş. într-adevăr: acum.URIC. înjurătură amenin ătoare. cu timpul: cu anii. a bate (cu un bă . cu băgare de seamă. cu această (sau astă) rînduială. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. crucea zilei (sau nop ii). bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. ) astfel. cu anasîna. .a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele.P. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. 1) din belşug. cu precau ie. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate.CAR. cu for a.POP. tată. cruce de aur în casă!. cu tot. cu dificultate. într-o măsură şi mai mică. (p. din toată inima. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. pe măsura trecerii anilor. ) pretutindeni.ext.CAMIL. crucea ta!.GALA.. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. a croi o minciună. cu mare băgare de seamă. cu biciul) pe cineva. 1) a-şi face loc prin mul ime. cu apropiere. a croi la planuri.. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie..ISP..1818). cruce de voinic. în toate direc iile. cu altă ocazie. cu adevărat. la un loc cu . a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. cu grijă. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. (a. cu de-a sila. cu alte cuvinte.GANE.. cu atît(a) mai pu in. (în) crucile satului.P. cu . a-i cru a via a cuiva. laolaltă. ) cu toată bunăvoin a. în apropiere. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai. 2) a parveni.CR. cu anevoie.CR. ca orice amator pasionat. aşa pu in la inimă! ISP. cruce ajută!. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi. a răzbate în via ă. a face proiecte. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. (înv.. adică: cu alte cuvinte. a-şi deschide drum. îndepărtînd obstacolele. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. a-şi cru a for ele. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. miezul zilei (sau al nop ii). cruce de voinic. 1) Doamne ajută!. cu to i flecăii din batalionul meu. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. cu anii. a-şi croi drum în via ă. a lăsa în via ă (pe cineva).. cu aceste(a) cu toate. a ticlui o minciună. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. cu fast. (înv. cu alai.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. apropiat.. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. a croi pe cineva. în lung şi în lat.CR. a se menaja.

. (reg.. lipsit de experien ă. (reg.. . astfel încît . cu căciula în mînă. foarte mult: a i umplut. (fig. cu chibzuială cu chip că . grosolănii. cu condi ia ca .. cu bun chip sveatnic. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. cu toptanul.: văzînd nişte lişi e pe apă... 2) cu sănătate.COŞBUC. ) 1) el însuşi.CR. cu cap..CAR. drept. cu gînd să .. cu capu-n jos. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie. cu chiu.. cu bunăvoin ă. . 2) mult. ) cu bunătate. călărind pe gramaticele latine. în persoană: se mărgini Traian..). ) necugetat. ) 1) cu grămada. cu creştetul descoperit.. 2) singur. 1) (muz.P. cu ce îndrăzneală?.cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine. scump. cu ce obraz?. costisitor: bunătatede copilă.. crescută cu cheltuială prin pensioane. în aşa fel încît . umil. cu capul a mînă..VLAH.CR. cu vai cu chiuita . cu chiu. (sau ca (să) .. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. cu caş(ul) la gură.RUSSO..PRAV..BIBLIA.CAMIL. cît p-aci să . din belşug: îi aduce în casă cu carul. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul). cu chip de a . cu tot avutul. în mod conştient.. cu bună ştiin ă..: cu chip că eşti hazliu. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. imatur. din abunden ă. cu nemiluita. (înv. cu (sau de-a) chiuita.. cu toată familia. cu chiuita. pe dos: lumea asta e pe dos.. îmi spui o mul ime de . binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă.. cu în elepciune..MAIOR. potrivit. zvîrrr! cu toporul într-însele.. cu duhul blînde ii. cu to ii: au plecat cu că el şi purcel.. (înv. sub pretext că . (singur sau însuşi) cu capul său.NEGR...VLAH. nenumărat. cu cheltuială. (înv. ) cu multă însufle ire. cu bra ele deschise. cu capul (sau cu fruntea) în piept... (sau să . cu bunăvoin ă.. şi ea tot nu-i mul ămită. cu brio... cuc armenesc. cu capul plecat (de supărare. cu trudă. anapoda.POP. toate merg cu capu-n jos! CR.. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca .. şi sîngur cu sine să facă greşala. cu că el (şi) cu purcel. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu . în cunoştin ă de cauză... cu carul. inteligent: era un tip cu cap.AL. cu cale. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor.P. ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR. cu chip că . cu chip de a .. ) n-a lipsit mult să (nu) . din toată inima. cu greu. cu inten ia să . cu capul gol. s-apropie de cal.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani. jucînd [căr i] cu chibzuială...). ) smerit. cu fundul în sus.. de cerneal-atîtea coale. după multă osteneală. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei. cu (chip şi) chibzuială.. supus. nimerit.POP. (reg.DOS. cu bun chip. cu chezăşie ca . cu chip să ucidă vreuna. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. de ruşine): cu fruntea-n piept. deştept. cuvinte.. cu cevaşi. 1) (înv.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos. rezonabil. cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie. de-i so ie.

cu cuvînt de . cu coada între picioare cu coada între picioare.CORESI. cuviincios. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale. convenabil... cu două fe e.GALA.CANT. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc. ipocrit. cu cioporul cu cioporul. nimerit. din proprie ini iativă: o igancă aduse..CORESI.. privea la ei cu drag. bucuros. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată. în ordine.EM.. (în mod) onorabil.cu cinste. cu de-a sila cu de-a sila..VOR.. . (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. cu de la sine putere. (pop .OD.: mînînc merele cu tot cu coajă. în) cuviin ă. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. cu convingere cu convingere. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde. cu credin ă cu credin ă. cu cale. energic. în mod consecvent. cu crezămînt. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă. PANN. cumătre.. pe măsură ce trece timpul. amănun it. cu cu cumpăt (bun). for at. cu obliga ia de a . şi coraj d-a cugeta. cu condi ia să .URIC. corect. ambiguu: vorbe cu două în elesuri. cu claritate cu claritate. ) cu puterea sa.. clar.CR.CAR. ipocrit: om cu două fe e. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi. ) cu toptanul. MAG.. cu drag.COD. cuminte. umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare.CORESI. desluşit: autorul descrie cu fine e... cu coaie cu coaie. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. complet. frumos.PANN. cu ciudă. (a.1811). cu coarne cu condi ia să . (înv. bine... cu două în elesuri. cu . căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie.POP. 1) sub cuvînt de . ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui. cu coarne. . cinstit. în totalitate: era cu desăvîrşire chel. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă . într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine.MARCOVICI.IST. cu cît trece timpul cu cît trece timpul.. cu de destul cu de destul. prietenos: soarele . cu for a. (înv. enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. cu tot cu (sau de. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta. mor iş.. cu consecven ă cu consecven ă. ) chibzuit. fals. în detaliu. 1) nejugănit. cu desăvîrşire cu desăvîrşire. anume. împreună cu .CĂL. ruşinat. prefăcut.. cu mînie.. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie. hotărît. (înv. echivoc. 2) (bărbat) viril.. cum se cuvine. cumsecade. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. (înv. (reg... cu claritate şi cu elegan ă. metodic.. potrivit. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic...CR. cu cumpăt cu cununie cu cununie. cum trebuie. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu .. cu adevărat... cu dragoste. cu depărtare cu depărtare. din toată inima. credincios: cu credin ă să-l primim. integral. ) cu greu. la un loc cu . că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa.. tu te coboară pe pămînt. după.EM. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul..) mul i.SAD. cu cuvînt de .. 2) sub cuvînt că . fă arnic.. fă arnic. ferm.. premeditat. cu de la sine putere sau (înv. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta.. cu ridicata. limpede. cu .

DOS. nevinovat. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. a cugeta sfaturi. (înv.ANTIM. drept.. fă arnic. cu curu-n două luntri..CR. în mod întemeiat: . cu fundul (sau cu curul) în două luntri. imediat: hai. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus. (în) afară de .. cu binişorul... la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat.. ) cu de-a frica. care de pe unde se găsea. plin de îndrăzneală. (înv. profitabil. (înv. a avea gînduri. a dormi adînc. repede.CR.. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu. blînd. ) a voi binele (sau răul) (cuiva). cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . te aşteptai să fii răsplătit. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. ghemuit. 1) (înv. cu frumuşelul. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. prin for ă. cinstit: fuge . cu genunchii la gură. fierbinte.GHICA. pios. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte.. cu droaia. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR. DOS.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia .LIT. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. cu mîna la piept.OD. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. cu teamă: vorbea cu frică. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI. cu înflăcărare. cu excep ia . sim i că-l ia cu fierbin eală. cu părere de rău. cu frică sau (înv. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul). deschide i cu fuga. (înv. MINEIUL.POP.CR.. cu bunătate. cu fuga.POP. cu căldură. cu foc şi cu potop. cu binişorul. curajos. cu dulce. cuget curat (sau drept). pe bună dreptate. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare.. (reg.P. cu duiumul. ) cu picioarele în sus: a doua zi.POP. cu excep ia ultimului capitol. cugetător de Dumnezeu. cu fa a curată sau cu obraz curat. . a cugeta bine .. cu febră: brusc. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. cu dulcea ă.POP. cu drept cuvînt.. fără fă ărnicie. sincer: spune i-mi cu drept. prin laude meritate. pios. cu durere în suflet.DOS. conştiin ă liniştită. cugetare bună (sau rea). cu for a. integru. cu fierbin eală. cu regret.DRĂGHICI.. fierbinte. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) . cu fruntea sus. plăcut: vorbea cu dulcea ă. cu frica lui Dumnezeu.. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. evlavios. cu drept cuvînt.PSALT.. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc.. a se cufunda în somn. ) sub amenin are.: învă ase toată materia. cu fuga! CR.POP. cu foc. dragii mamii. ) arzător. împăcată cu sine: cu cuget drept. indecis. nehotărît. cu gaidele în sus. strîns.. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop.CONV. cu dreptate. . cu folos. cu duhul blînde ii.. 2) speriat. nepătat. (înv. folositor. util: să ne fie cu folos. adevărat. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate. degrabă.

POP. speriat. topit de durere.P. cu greşeală. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. 2) cu (mare) aten ie. cu hurta.. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea.POP. cu insisten ă. cu obiectivitate.i ascult chemarea. plăcut. sus ine că da.POP. bucuros..BĂLC. ) cu grămada.. . ) din greşeală. cu hapca (sau cu japca). zise craiul cam cu jumătate de gură. . cu foc. cu mî a-n sac. cu (mare) grijă. (reg. (reg. cu inima răcită. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă. cu gîsca-n barbă. cu gîndul de a . cu (mare sau mult) greu (sau greutate). distrat. la hurtă. într-o bună zi. cu hatalm. patetic: cîntau la psaltichie. cu haz. 1) energic. 3) cu răutate.CR. de nevoie.. cu mare dificultate. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. pe fugă.. cui de tei. observă tot ce se petrecea jos în curte. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. cu ifos. cu musca pe căciulă. nemăsurat. cu hamişa.OD. grăbit. cu inima deschisă. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură. cu hapca. vinovat.CAR. cu inimă bună. colea. fără convingere: Bun sosit la noi. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec . cu gura plină. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece.. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. cu inten ia de a . EM. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. cu grămada.NEGR. în grabă. fără voie.. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. cu de-a sila. îngrozit: cu inima răcită. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să. cu ifos.. în mod fraudulos: îngerul cel rău.CR.VLAH.. hotărît. hazliu.. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară). curajos. . cu grămada d-a lungul Buzăului. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului. 2) (înv. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. .. ) cu înşelăciune. că-l înduplecă.POP. cu sinceritate.REBR. inten ionînd să .ISP. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. cu gîsca-n traistă. 1) din belşug. lucru pe care nu po i pune nici un temei. cu mare greu găseşte drumul. cu grabă. cu toată impar ialitatea.. 2) de-a valma. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. fără şovăială.AGÂRB. (reg. nostim. voinice!. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . cu inimă. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura.CR. cu duiumul. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. cu franche e. ) cu for a.. ce cu hamişa voia să se vîre în cer.COSTIN .cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a . greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. cu sila. cărunt. 2) inimos. cu glamnică la inimă..NEC. cu gura rece. cu gîndul aiurea.AL. (înv. ) cu toată gura.

cu bun-sim . ) îndoielnic. cum o da Dumnezeu.. (înv. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor.CORESI.. cu înfocare. cumva: cum. jalnic. într-un fel oarecare. cum. prudent. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? . a se culca foarte devreme: baba . cu lunile.CR. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva). cu toate că . a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. din abunden ă.CR. cu iu eala fulgerului (sau glon ului).. PANN. cu înverşunare. cu judecată... (înv. intermitent. DRĂGHICI .. cu luare-aminte. (aproape) instantaneu. cu întreruperi. cu planul de a . a avea succese mari. pe urechea aia). (sau de a .. cu lipici. se culcase odată cu găinile. ) timp îndelungat. cu izbîndă. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. cu limbă (sau cu grai) de moarte. necum.CAR.. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. înverşunat. a se culca (odată) cu găinile. s-a descurcat şi de data asta.BĂLC. VLAH.... cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. a tăia un arbore. cu înflăcărare.. incert. 2) a nu-i păsa.. 1) în belşug.. cu lopata.. cu luna. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. (în mod) în elept. destul.. a culege lauri. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e.. cum a da tîrgul şi norocul. chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. ce vrei să spui?. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa. atrăgător. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să . totuşi . cu îndestulare.ISP. cu ardoare.cu inten ia să . iară. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. cu (bună) încredin are.). a se culca pe lauri. a ne durea şi în toate păr ile a ne da .ISP.. cu în elepciune. din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva).. ) cum s-o nimeri.. cu inten ie. iară noi usnele nu desfacem. cum adică? sau adică cum?.: cumu iaste aceasta drept . inten ionat. ca ultimă dorin ă. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . cu jale.ISP. a deveni celebru. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI. cu gîndul..COD. uşor. a culege de pe drumuri (pe cineva). (înv.. cu înlesnire... 2) în mare măsură. cu grijă. cu degetul în gură. menit a smulge aplauzele colegului d-sale.. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini . în mare cantitate. lesne. să ne rugăm. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. cu siguran ă. victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă. tată.VOR. biruitor. cu îndoire.. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul.ISP.. cum . atent. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. (reg. ) cu drag. fie ce-o fi: apoi dă.. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune. (înv. cu iuboste. tot . pornit: făcea totul cu înverşunare. a nu se sinchisi (de ceva).. cumpătat. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată. . necum cum . încîntător. pe urechea ceea. cu îndelungul. trist: de ce plîngi cu jale? AL. a culca un arbore. ) deşi . nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. necum.

...... metodic.. priceput.PRAV.. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie. cum ar fi ciocănitoarea. cum că . cu măsură.. ) în cantitate mică. cu scopul de a . cum e obiceiul. după multă osteneală.. 2) fără nici o grijă. cu judecată sănătoasă. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa. cum e.. cum ar fi . (înv.. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. era frumoasă de mama focului.... cu minte. cu mare alai. ext.AL. cu măiestrie. cum am auzit-o. cît se poate mai .CR. cu minune.POP. bunăoară: o pasăre. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . cu mare greutate.cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o.. cu milă. precum se putea prevedea.. cum e mai . (fig. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. în cantitate. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). aşa o spun mai departe. ) pentru ca să . cu mărun uşul.ARGHEZI .. cum se cuvine.ZANNE. cum de . fără deosebire. precum: apă limpede cum îi lacrima. cu chin. îndemînatic.. că . în detaliu. cu amănuntul.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău. ) substan ial... adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. mort. cum era şi de aşteptat. cu mare ce. cu măruntul. cu mare. (glume ) ame it de băutură.. ) uimitor. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit.URIC. cum se cade. cu metodă. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. cu mare caznă.CR. şi pop. cum că . cum ca să . ce naiba? cum e. chibzuit. cum se face că . cum am cumpărat-o. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept. dureros: puica mea plînge cu milă. cu pompă.. (înv.. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură. de pildă. fără bătaie de cap. (p. ca (şi).. semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. diplomă de merit. sistematic. de respect. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate)... (ca) de pildă. cu greu. cu mîinile goale. 1) impasibil. cum merg lucrurile? cum e legea.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă. (înv. (p. cu mîinile la piept.IOSIF. (înv. cu merit sau de merit.. ) în elept.: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină.. inactiv. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri.PRAV. cumpătat. din ce pricină. cum dracu?.. spre a .. cu mîinile la piept . cu chiu şi vai.. neînarmat. cu miile.ext.. cu miez. conform obiceiului. cum se obişnuieşte. cum e sfîntul şi colacul. aşa o vînd. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi . omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei.. to i. 2) (înv. cum de . cu mic. ) în cele din urmă: după multă trudă. altfel spus. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune.EM. ) jalnic. cum e habarul?. cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. de exemplu.. ..... cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să .. 3) decedat.CR.POP. în voie.

a evalua.da cum. de mînă. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . cu moartea-n suflet.MOLD.i fie!. ) ce mai faci?. se poate altfel?.). deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . ce se întîmplă (cu .. de pierire). (care sau cine) cum poate.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa. odoronc-tronc.. după cumpătul vreamii. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. cum poate. precum au şi făcut. (mai) cu mo . ca din topor. foc. a cumpăra pe nimica toată. 2) vorbă să fie!.BĂLC. deschis.. a ta etc. cum s-ar prinde. a cumpăra vremea. şi rudenii.. şi cuscrii cu craii lor să facă. bravo ie!. cu mîna goală. cu mîna lui (a mea. ) nimerit. (înv. (înv. ) ca şi cum nu . cum rămîne (cu . cum o mai hălăduieşti?. şi domnii Volohiii. a cumpăra la un pre exagerat de mare. ) 1) (mai) răsărit. manual. ) roditor. hî! da. cumpănă de via ă (sau de moarte.)?: omul putea să nu ne deie nimic. potrivit: să n-apuce codru.CR. cum mi-e sortit. (înv.)?. cum mai po i?. cum îi vine. uştiu! iute sub un chersin. cum poate (mai bine). (reg.ISP. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . (înv.NEC... a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). a cîntări din ochi. (mai) plastică. cum îi vine pe ăcălie..: strica-să-vor aceale tocmeale. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . cu mîna. halal să. ochii tăi. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. iar nu aşa. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. pe je tăcut se lasă. cum nu! CR.) sau cu mîinile lor (ale noastre. după puterile. cu mîncare. unde nu-i de modru.EM. personal.. că-s făcu i pe seama ta. cum doreşte. cum o mai duci?. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună. a cumpăra de la un intermediar.COSTIN.PRAV. (înv. a cîştiga timp. cum m-a (te-a. fireşte!. sincer. cumpătul vremii. a cumpăra foarte ieftin. mai firoscos decît noi to i. cum trăieşti?. 1) de ce nu?. cum nu şi ..NEGR. fără a aduce sau a lua ceva. cu conştiin a curată..POP. să. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. cum s-ar prinde. cum o mai duci? cum mi-o fi scris... cum are chef. direct. şi atunci cum rămînea? CR. halal să-mi fie! CR. cum mai de.AL. (înv. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. cu (sau la) modru. ale voastre etc. . cu mîna cuiva. n-ar sămăna. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire. vezi bine!: mîndruli ă. POP.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . cum (să sau de) nu!. desigur!. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap.PSALT.POP. a cumpăni din ochi.DELAVR. se înghemuieşte acolo.. disperat.. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. bine seamănă cu-ai mei! . cum nu şi s-are fi făcut.) făcut mama. l-a etc.. (iron. cum mi-o fi dat. mai încape vorbă?. .COŞBUC.i . .CANT. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu.

cum să nu!.: aşteaptă cum to i să se întoarcă. cum i se pare?... şi femeile.... cum te văd şi cum mă vezi. amănun it.. (înv.)?. dispre uitor: vine de la Paris. cum e posibil?.. ..... cu mul umită... cum vrei.?.OD. cu măsură.. (înv. cu reproş. cu modera ie.?. cum se zice.DOS. cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar .EM. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i.. cumuş [i] va muri stăpînul.. cum pofteşti.FIL. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul. 2) ca să . (înv. moare de dor ca să te cerceteze. . cum şi (în) ce (fel sau chip). ) 1) aşa cum. cu multul.. cu nasul în jos. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare. fără asemănare. cu multă uşurin ă. desigur...DOS..PRAV. cu nazar. oricum. să feace turbureală în mare. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce. cum se zice. 2) în timp ce.CORESI. cu aere de superioritate..? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să . cu nasul zbîrciog. cu mustrare... cum stai cu . pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite..?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare. cumuş [i] era. făcîndu-l eretic . cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. şi pop.. ) 1) să . cu nart.. după cum se cere.ISP. ce vrea să spună asta?. extraordinar. cum o duci cu .. 2) prin ce întîmplare.CR. 1) la fel ca ... cu greutate.. cum dă Dumnezeu. a mul emi lu Dumnezeu. cu nasul zbîrciog. cocoane. cum se cade.. adică: om de gios. după multe eforturi.BARAC . temeinic.cum să . după cum: au înfruntat .: datori sîntem .. (despre cai) sperios. în ce chip să procedez (ca) să . cum se face că .. nărăvaş.PRAV. aşa cum se cuvine. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic.. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii. 1) explicit.ISP. din toată inima. cum se nimereşte.?: cum stai cu sănătatea? cum şi. (înv. cum vine asta?. cum te văz şi cum mă vezi.: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa..VLAH. cum şi copiii. cum să fac să . ) mai încape vorbă?. întocmai ca . cum se cade. cum se cuvine. d-ta care eşti atît de delicată! AL. pune roata la loc. cum trebuie. cum nu se mai află (pe lume). izmenit. cum se zice ăran. cum să fac (ca) să . zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine. (fam. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu . ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim.. (sau de . cum crezi (că e mai bine). pre împărat . supărat.MINEIUL.. cu socoteală.. bine: îl aşază cum trebuie. cum se poate?. cumuşi. parcă tot îi pute ceva. uşor. cum nu mai există. cu multă caznă. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om.? cum să nu! cum se cuvine cum se face că . cu monoclu-n ochi.DOS. cum şi Iov.CORESI . COSTIN .. umilit. ce înseamnă asta? cum vine vorba. ce părere ai? cu multă bucurie. fără efort...

aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani.VARLAAM . ) imediat. ) greu. cu nedumerire. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. cu neaşteptare.CR. şi pop.. cu nesa .CR. beau cu nemiluita şi nu se îmbată. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. cu nestrămutare. cu nejudecată. şi reg.HEL. . . nerăbdător..MARCOVICI. fără răgaz: fiarele .. cu aviditate. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. neîntîrziat. cu năvală.. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut.ARGHEZI. cu necesitate. ) nesigur. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste.MAIOR. abuziv. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate. năbădăios.le-n vînt vor trece în mîndru galop. plin de temperament. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. crud. fără a fi fost judecat. necontenit: o privesc cu nencetare.LIT.EM. (înv.POP. în dezordine. (înv. cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . fără preget.OD. ) continuu. cu (sau în) nerăbdare. ) 1) atent.ext. incert. cît trăieşte lumea. cu nefolosin ă.CONV. (înv. nervos. (înv. anevoie. şi reg. HOGAŞ.NEGR. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. cu nemilostivire.NEC. cu necaz. cu nejudecată. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire. din belşug. seme şi avîntat. ext.HOGAŞ. cu nemiluita sau (pop. cu neastîmpăr.N. cu nevinovă ie. nenumărat. .. cu nervozitate. fără milă. cu neputin ă sau (înv . (înv. ). cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. cu năpaste.SAD. cirezi. ) mîndru. cu neîncetare. cu nemară. sfidător: roibii cu nări. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. cu neîndurare. livezi.ISP. 2) (p.EM. (înv. fără socoteală. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi. fără rost: privind cu nedomirire.problematic. 2) neîncetat. ) cu nenumărata. . nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare.COŞBUC. cu ghiotura: nişte be ivi care. cu neîndemînă. .ISP. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. ireal: lumea . samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau.GANE. cu neadormire. ) imaginar.) cu neputere.ISP. 2) (rar ) în neştire.ISP. cu nerăbdare. cea aievea ne părea cu neputin ă. (p. cu nările în vînt. fără cru are.ARGHEZI. ) fără folos. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. cu crispare. hambare. (înv. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. ferm. dificil. (înv.COSTIN. cu necurmare. bălăcea cu nuiaua prin apă.CR. (înv. ) fără milă. (înv. an oş. 2) cel mult. cu nepreget. ). cu neorînduială (înv. cu nepăsare..EM.

s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. HOGAŞ. a cunoaşte (sau a vedea) de departe.ISP. în (dez)avantajul (cuiva): românii. 2) anevoie. în detaliu. a cunoaşte fa a.cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi.ISP. şi reg. (înv. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). a dura. cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. 1) logic. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut.tr-un chip. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. (înv. a cunoaşte lumea. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . cu-n ochi la făină şi altul la slănină. a nu şti nimic (despre ceva). a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. PRAV. pe nimerite. judicios. cu nimereală. (pop. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. în nici un caz.GANE. . sub nici o formă. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră.CANT. . cu nimic sau (înv. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. ) de nemică.MINEIUL . 1) a cunoaşte în amănun ime. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i.. orice s-ar întîmpla. să se mărite. a cunoaşte (ceva) numai din nume. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. cu (multă sau mare. a şti (pe cineva) după înfă işare. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . şi pop.ISP. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. (înv. a cunoaşte (sau a şti) har cuiva.CORESI . 2) semnificativ. DOS. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. cu nici un pre .POP. zice. în nici un fel. dis-de-diminea ă.BIBLIA . cu (sau în) nici un chip sau nici în. cu nimereală. ) la întîmplare. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). a avea experien a vie ii. 3) de nevoie.EM. de (in)succes. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. ) cruciş. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. cu judecată. ) prin munca asiduă a cuiva. adecvat. în nici un caz. cu (sau prin) nevoin a cuiva. . (înv. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. cu noroc .ISP. a (nu) avea sim ul măsurii. în elept. 2) a şti pe din afară. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. putea să-l cunoască din talpă. privindu-l pe sub geană. zelos. de bun (sau rău) augur. anevoie. ) 1) cu rîvnă. cu nimara.NEC. (fam. 1) cu (sau fără) succes. pe de rost. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. (înv. 3) stăruitor.. cu noimă. a fi trainic. precum am trăit eu. ) 1) (foarte) greu. nicidecum: cea mai mică nu voia.GANE. cu noaptea-n cap.. a nu cunoaşte moarte. încă necînta i cocoşii. cu (sau fără de) noroc. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. a cunoaşte. (înv. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. purtător de (ne)noroc. lăcui într-însa. cu nici un chip. (înv. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă.CONACHI. 2) primejdios. deloc: această leage nu-i bună de nemică.SAD. 2) prevestitor de (ne)fericire. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes.MOXA. ).

. şi reg. cu ochii pierdu i...istăpîneşti împără ia cu norocire. în extaz. cu orice pre ... neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten...). furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit . organizat: toate se petrec . (numai) de formă.. cu (sau sub) nume(le) de . ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos. (pop. cît cepele de mari. 1) fără discernămînt. cu privirea pironită la . ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri. pe toate căile. ) sub pretextul . .MINEIUL. orbeşte. cu paralîcul. fără a se mai gîndi. cu titlul de .. ) pe nedrept.: un cal învă at cu nume de Graur. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. 1) în special. (înv. ) pe îndelete. cu ora. .. cu o falcă în cer şi alta în pămînt.SAD. .. bine: să. sau (înv.POP. . cu orice pre .. ) faimă. repede. (înv. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă. ) cu noroc... 2) bătut măr. ) cu numire că . ) în cantitate (foarte) mică. cu tot dinadinsul. în mod ostentativ. cu oricîte eforturi... 2) avînd numele de . prin lume şi prin via ă cu orînduială. cu nuri.. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind. ) cu de-a sila. să .BĂLC.HEL.. 2) (fig.. cu ostenta ie. înflăcărat.POP. cu orice chip. cu ochii (sau cu privirea) intă la . indiferent de riscuri.. (sau că . 2) (fig. angajat şi plătit după un tarif orar.AL. cu oasele pisate. foarte uşor. cu orice pre .. cu ochii închişi..CAR.. cu orice risc. sub formă de . şi reg. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL...GHICA. intens: începu să lucreze cu pasiune.CAR. (înv. cu paşi repezi. (înv... motivînd că .ISP. . ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate.P.. foarte cunoscut. CAR. cu orice risc..CR. cu privirea intă. 3) sub pretext că .. cu rost.. . demonstrativ.. cu orbire. glorie.. cu ogodul sau pre ogod. numit . cu otuzbirul.. cu parul. cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt.REBR...: i-a dat un milion cu nume de împrumut . (p.. cu de-a sila. cu orînduială. cu orice chip sau în tot chipul. cu numire (sau cu numiri) de . ca şi cum .. 1) (despre femei) atrăgătoare.i răpuie capul. 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. grabnic: (fig... în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele. prin toate mijloacele: spînul vrea să. (sau pe .. VĂC. soseşte generalul Mencicof. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire...ext. cu numele să le aducă slănină. cu numele cu numirea cuiva cu numire de ... mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală.. cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata.. în orice condi ii.MACED.... cu numirea cuiva. apetisantă: o demoazelă cu nuri. (numai) cu numele. cunoscut ca un cal breaz. sacrificii..POP.. privind în gol.CEZAR. fără grabă.: baba se urcă în pod.DRĂGHICI. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi.POP.. cu pacoste. (pop. (sau pe . ) ara .): to i rămîn uimi i în fa a ei.: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case. 2) pe de rost. (înv. cu pasiune. (fig.SAD..).cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de .. cu osebire. cunună de lauri.. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele). ) cuprins de mînie. 1) cu titlu de . cu for a.

din fugă. mai ales: căuta .. (făcut) în grabă. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele. pătimaş: cînta şi el cu patimă. (înv. 2) sărac lipit pămîntului. scriere) chirilic. lihnit de foame. în primul rînd. te ascult. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. îndeosebi.CAR. îndeosebi: filologii . (în mod) premeditat. cu piper. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . şi reg. din toată inima: a rîs cu mare poftă. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. cu iertat să-mi fie. din toată inima: cu plăcere.. ) cu măsură. cu părere că . de nu mai pricepe nimene. cu pieptul deschis. 2) afectat.. cu (sau pre) podobie.N.cu plăcere! . cu premeditare. .CORESI. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. ca să n-o ruşinez. cu păstru. 3) împăcat.. (fam. cu pruden ă.. cu mare aten ie.CAMIL. care se plăteşte: policlinica cu plată . (reg. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. MAIOR. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. . înainte de orice. cu precugetare. direct. PANN. 2) încet.GALA. cu plăcere. cu (sau de) predilec ie.CAMIL. despre ouă) încondeiat. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului.COSTIN . domnişoară! BARBU . condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP.SAD. cu precădere asupra exigen elor nobilimii.CEZAR. liniştit: să te văd încaltea.P. cu potcoavă. cu pică ele. 1) complet dezbrăcat. indirect: d-apoi. pe jos: e rău cu carul. cu patos. cu poala. şi reg. 1) (exprimat) pe ocolite.P. mai ales. (despre alfabet.POP. cu părul colilie. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. nedrept. să-i ajute. cu regret. 1) cîte pu in. cu greu. cu precădere. cu (sau în) pielea goală sau (înv. ) (despreoameni) atrăgător. cu părul complet alb. plin de haz.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . în (mod) special. cu băgare de seamă. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. cu precau ie. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . cumpătat: ştie a trăi cu păstru. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). cu poftă. (înv.. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. cu grijă.POP. 1) entuziast. cu păcat. foarte intens şi foarte repede: şi.FIL. cu părere de rău. înflăcărat.. ) sub pretextul că . cu plată.AL. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . care costă. (înv.CR. cu foc şi cu pîrjol. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger.CR.. 1) bucuros.. cu piciorul sau pe picioare..POP.CAMIL. cu picătura.P.. cu pîntecele lipit de coaste.. (despre glume).P. greşit. (mai) cu perdea. cu economie. dar mai rău pe picioare.OD. (nostim şi) cu pică ele. dar prea le zici cu perdea. circumspect: am păşit cu precau ie. (înv. cu por ile închise. picant.. pe amor îl dau de gol. cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă.CAR. cu piciorul în scara murgului. uşor indecent: anecdotă cu piper.

util: Despot nu-i ării de priin ă. în (ceea) ce priveşte . să o scoată la mezat. e om cu priin ă pentru norod.. influent... cu efortul . cu sacrificiul .. ) cu for a. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . prin violen ă. în mare cantitate. referitor la . din abunden ă. cu amabilitate.. 1) (înv. ) cu luare-aminte. cu preten ie de .. înainta cu pruden ă... 2) (foarte) pre ios.BARONZI. cu pruden ă. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine. ) excesiv. care vrea să pară .. (foarte) valoros. cu prisos. apropiat de .MARCOVICI . în mod special. raportat la ...VLAH..AL. din abunden ă: se bea cu prisosin ă... din) prisosin ă sau (înv. cu prioritate. 2) (în supersti ii).. ..HOGAŞ . cu pumnul (sau pumnii). în privin a . din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej. cu (mare) pre .. cu preten ii sau cu preten ie.POP . (care este) în discu ie.. cu (de-a) puterea sau în putere. ) cu prisosire..CAR.SAD.SAD.. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare.: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. cu pricina. cu toptanul. ) mult. (pop.. 2) preten ios. mai mult (decît trebuie). privitor la . îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. cu (sau de) (mare) priin ă. 1) (înv. cu priveghere..cu preten ie de . 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. cu (sau (înv.MACED.P...: după cît se zvoneşte în ară. şi reg. care ar vrea să fie . 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul. (înv. ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. avînd în vedere .STANCU.. (reg.. normalul... cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere.. din belşug.. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre .ext. grămadă: intrară cu puterea în ogradă. din belşug. în mod prompt... din plin.CĂL.. ..CONV. dar regii ne-o iau cu puterea.: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la . în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune. mai ales.. respectiv: viu şi teafăr.. (p.COŞBUC. aşteptările. ) din plin.TOP. canapele şi fotolii de lemn aurit.. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii.. fidel. apă lină.. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.. cu riscul . cu pre ul . ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta..BĂLC. cu promptitudine.. .CĂL.AL. (înv. ) devotat.. prietenie. boită pe obraz cu suliman. în schimbul . (în mod) prudent: neştiind locurile. 1) cu infatuare: o babă cu preten ii.. ) de-a valma. ) de.SAD.CORESI . în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. (înv. cu grijă.. cu privire la . 2) (reg.. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul. în cauză. cerin ele. (înv. la mul i oameni.LIT.CAMIL... cu profuziune. cu primejdie. cu preten ii cu pre cu pre ul . . supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă.: o sculă minusculă cu preten ie de nas. cu protec ie.. şi pop. este numai un obicei rău. în plus.. în primul rînd: drum cu prioritate . cu probabilitate. 3) folositor.GALA. cu prilej.. POP. îndeosebi. credincios.. şi reg. cărbune potolit. cu puterea.

URIC. odată şi odată. cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu .EM. ) bogat. cu (sau în) repejune. ) repede. a fi slab ca un îr: calului . a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. cu rezolu ie. (înv.POP. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. pe îndelete. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. a pofti. în zdren e. (în) curîndă vreme. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. (p. cu regulate ă.CEZAR.REBR. DELAVR.. (înv. 1) a transpira abundent. cu raita în sus. ploi) a curge continuu şi abundent. acum sau altădată. curată socoteală. acum eşti om. fără grabă. cu regret sau cu tot regretul.POP. iron.. din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. (pop. a tînji (după cineva sau ceva). cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate. ) a se dezvinovă i. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. .MACED. de-i curgeau sudorile. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e).LET.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. (reg. cu rezervă. fără să fii împărat. a-i curge oasele (cuiva). a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). ) a fi foarte slab.P. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. ) a fi priceput la orice. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul.NEC. puse cu regulă în dulapuri. ) ordonat. a-i curge obielele (sau flendurile. a fi foarte slab. (înv. abia respirînd. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. a-i curge balele (după cineva sau ceva). a-şi cură a obrazele. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă. cu răgaz.. a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). (iron. 1) (înv. cum ve i putea. (reg. a-i curge numai miere (cuiva). se făcu pămîntul.NEGR. (a. cu risipire. cu regulă. cu răstire sau cu răstiri. (despre ape. într-o bună zi. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. sîngele de păgîn curgea pîrîu. a-i curge sudori(le) (cuiva). dar nu erai om. ) a curge repede şi cu zgomot. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii.. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. şi pop.CR. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. (înv. de mai multe ori: cască cu repeti ie. (înv. a curge gîrlă (sau pîrîu). ) putin i). 2) posibil. din abunden ă. i-ospun cu tot regretul. a fi îmbrăcat sărăcăcios. lucru clar. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . rînduit: aste oase. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. ) în scurt timp. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. a rîvni (pe cineva sau ceva). peticele) de pe (sau după) cineva. (reg.CANT. a-i merge toate din plin (cuiva). ) a dori. a curge hududoi.ext. mali ios: scri i .POP. cu răutate.SAD. răutăcios. cu glas seme . ) cu picioarele în sus.1835). cu răsuflarea la gură. . ) a fi foarte slab. PANN.. (reg. . cu gaidele în sus.NEGR. a curge pînză. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. dar nu cu răutate.. a curge mult. cu repeti ie. m-a măhnit şi m-a supărat.HEL.

) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. a străbate ări şi mări. la judecată). pe încet şi cu rînduială. ) în mod incomplet: această nelegiuită . cu ridicata. cu rîndul. judicios. a-l curma foamea (la ma e. cu rînduială la cap. cu scăzămînt. cu ruptul sau cu rupta. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. cum se cuvine. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei. disciplinat. ) dezonorat.POP. .. într-un tîrziu. cu rînduială. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. a curma (sau a întrerupe. a rupe. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. cu sacul.EM. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă.CAR. (a.POP. cu ziua (sau săptămîna. (reg.POP. la inimă) (pe cineva). a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. ) 1) în acord. . cu săptămînile. 3) cu toptanul. (înv. a-şi curma via a.CR.AGÂRB. (în mod) bine socotit. timp de mai multe săptămîni.CR. a fi copleşit de o emo ie puternică. a i se curma (sau a i se tăia. a curma o discu ie. crunt. ca ieşit din min i.SAD. a i se opri. (înv. curs de vreme (sau de vremi).CONACHI. în condi ii bune. cu ruptoare. cu bine: mar i.BOL. 2) (despre cantitatea muncii) impus. ordonat. a pune. en gros. de-om ajunge cu sănătate. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată).POP.PANN. tăcerea. brusc.. fioros. a sparge) tăcerea.. cu săptămîna.CEZAR. amsă ieu nepotul cu mine. cu rost. cu sălbăticie. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. cu scaun la cap (sau la minte. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. (înv. de flămînzi ce era. chibzuit.VLAH. rupse ea. ) a se face luntre şi punte. fără necazuri. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. (p. 2) (fig. despre oameni) cu judecată temeinică. cu sănătate. 1) a bate ara în lung şi-n lat. ) îndelung. ) cu toptanul. (fam.NEC. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea.URIC. răsuflarea mi se curmă. a curma pămîntul. s-a scris mult despre acest subiect. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. cu (sau plin de) ruşine. luna): am luat cositul cu ruptul.. (înv. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap. făcînd mîncare cu rîndul. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. . cu sabia scoasă. a face pe dracu-n patru.HOGAŞ.SAD.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. a curs multă cerneală pe acest subiect. . crud: îl biciuia cu sălbăticie. CARAGEA. NEGR. gata de luptă. cu sa iu. cu schimbul: stam la masă to i împreună. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap.1805).ext. în cantitate (foarte) mare. capăt unei discu ii. chibzuit. a se sinucide. cu schepsis. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. (înv. ) termen. cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei.P.

) (despre oameni) respectat.. cu toată convingerea. bine văzut. cu tot seriosul.HOGAŞ .ISP.NEGR. sistemă democratică. vor putea fi aprecia i de na iune.P. banii de aur. 2) în mod hotărît.CAR. . cu în elepciune: ce-o fi.CAR. POP.P. 1) cu putere. cu asiduitate. P. POP. în ara Românească. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor. cu sentiment. l-a luat acasă. sfios. disciplinat. violent. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului. în mod serios: la această părere. abuziv. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. cu (sau de) sînge albastru. cu exactitate.VLAH. cu calm. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. cu (tot) seriosul. cu stăpînire de sine: proşti. cu toată seriozitatea. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate.CAR. fără glumă. neapărat. cu (sau (reg.CAR. ) în) sete. netulburat. se numeşte. de familie nobilă.CĂL. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. cu conştiinciozitate.i fă datoria cu sfin enie. . 2) cu mare aten ie. . deocamdată. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun.AL. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea. (înv. albina strînge miere la fel. cu seme ie. cu siguran ă. 2) cu pasiune. fără glumă: asta.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. cu for a. to i ceilal i fac nişte ochi mari. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea.CAMIL. cu seu. cu o stare materială.CEZAR. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere. liniştit. cu înverşunare. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. negreşit. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în.BOGZA. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. temeinic. răspunse cu seme ie feciorul.CEZAR. aruncată cu toată seriozitatea . stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. (înv.. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. 1) indiscutabil.. cu calm. cu lăcomie. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. om vedea. . cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. ) cu drag. cu rigurozitate: hai.LET. 2) cu respect. 3) cu multă poftă. de neam mare. cu situa ie. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . cu sistem. ) cu rost. 4) cu mare aten ie.. porneşte pînă te văd.. mai cu de-a sila. fără voie. 3) în mod corect. silnic: mai cu binele. sincer. cu seninătate. ordonat.AL. cu sinceritate. cu plăcere. (înv. şi.GHICA. timid. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie.VINEA. cu) silă. cu tărie. în mod seme . cu scrisul sau cu scrisoare. dar mul i. (reg.CĂL. cu sînge rece.CR.CAR. (fam. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul.. precis.HOGAŞ . cu scumpătate. rînd pe rînd. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. . 1) cu convingere.P. seme eşte: nu-mi este de vînzare . CEZAR..am răspuns cu siguran ă. nu putui şti cu siguran ă. . cu sfătoşenie. cu seamă. ferm: fără de tine nu mă duc .

energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie.. ferm.. erudit. . cu şoşele. cu repeziciune. nice altă. cu tahmin sau cu tahminuri. (p. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte. fără ştirea mea. te-am supărat cu ceva. . ) cu condi ia ca . POP. în grabă. (p. cusut cu a ă albă. în număr mare. cu surle şi trompete (sau tobe. (ne)ştiind. cu (sau (înv.. (ne)fiind conştient. trăgînd cu tabiet din narghilea. cu momele şi. asta i-o doresc! EM. (rar ) învă at. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. ca să vede i cît de mult vă amăgi i. tabietliu. în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii]. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. 1) tare. puternic: arme cu tărie. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. cu şezămînt. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. (înv.. flagrant. cu pedanterie.OD. (înv. fală şi mîndrie.CORESI. VINEA . 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . 2) categoric.. ) în de) sîrg. cu (sau fără) învoirea. cînd le încol ea. cu grămada.NEC. curajos.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta.. savant: om iscusit şi cu ştiin ă. bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare. cu socoteală că .. 5) (reg. sigur. (înv . atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt. vis de vitejie. cuşmă frigiană.P.. cu ritual.. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor.FIL. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. dulce Românie.ext. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele. că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură.cu sîrg cu socoteală că . cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv.CAMIL. ) cu atitudini. vedeau pe dracul. bătător la ochi. cu deprinderi fixe. ca să poată creade. trîmbi e). cu şoşele (sau cu şoptele.POP. . cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie .FIL.BARAC. (în mod) coerent. cu tabiet sau cu tabieturi. cu minciuni. ) stabil. cu tocmele). cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. valabil. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. imediat.CAR.PRAV.VLAH. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. (înv. 4) (înv. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. instruit. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. ) cu for a.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire.ext. cu tălaba.. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. cu (sau şi) momele sau cu momele. cu (sau fără) voie: mă jur .OD. izbitor. deacă i-ar fi găsit . (înv. cu (sau întru. cu ştiin ă.MACED. cu multă zarvă. cu (sau fără) ştiin a cuiva.DELAVR.. cu sudoarea frun ii..EM. ) cu (de-a) tăria. suflet românesc. cu tărie de cuvînt. ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva. cu şir.SAD.. cu ştiin ă de cauză. cu ştire. cu şoşele . ) cu împuternicire legală. nu poate să se manifesteze cu tărie. în.

.. cu mul umire.. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci. ) 1) în pace. dobînda banilor mei. în întregime: în totului tot. cu temelie.CR. din care să poci trăi cu ticneală.. (înv.CANT. cu socoteală. cu toate puterile. cu plăcere. în ciuda .. cu tîlc. (a.EM. (a... în linişte. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton.CONV. ) în tot sau (reg. serios. cu subîn eles. ) de tot. . ) în totului tot sau (înv. răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. cu toane.PANN.. cu ticnă sau cu ticneală. . cu inten ia să .POP. comod. cu tot sufletul. toate) .. şi scaunul.. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei.POP.. şi pop. cu tot dinadinsul.MAIOR. cu titlu de curiozitate . cu valoare de consulta ie. cu toptanul sau (înv. cu stăruin ă... şi vederea într-însa ş-au mutat. serios.. că mai este-un putinei..SAD... serios. 3) cu stăruin ă.1819). neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia. în totalitate.. chiar aşa fiind . cu toate acestea. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt. cu ridicata..: cu toată graba. a cuteza împotrivă.. cu titulă ca ... cu temeinicie. în pofida . (p.SAD. intens. de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul.. chibzuit. cu caracter de . mor iş. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. cu brutalitate: î i spun drept.IORGA. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele. solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova. 2) prielnic. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . cu toate acestea. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas. (înv.cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . aşezat: nu te teme. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor. to i. (înv.BĂLC.N. cu mare plăcere. cu totul sau (pop. rămase pe loc şi se uita în urma lor. proaspăt. cu toate (sau cu tot..: cu titlu de împrumut . 1817). temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel. ) cu scopul ca .ŞINCAI . chiar dacă admitem (sau inem seama) că . din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă... cu rost. cu tîlc. cu titlu consultativ.. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă... folositor.NEGR. ) în toptan.. inconsecvent. ) foarte mult. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot .. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei.CR. baba vindea-n pia ă petrenjei. cumpătat..URIC.. cu titlu de . cu for a. temeinic: mai căuta i cu temei. capricios.SAD. (înv.CR. tinereşte. 4) potrivit... lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni..... 1) trainic.. sînt om serios şi. ) cu sîrguin ă. sub formă de . temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine.... boierule mă tem. cu tot (sau toată. în cantitate mare... (înv. cu ton.: cu toată sîn enia dreptului său. 5) (reg.COSTIN . (înv. cu tot dinadinsul cu totul . cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie.LIT. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare .. cu toate că . 2) întemeiat... ) cu sila.i vorbesc cu temei. deşi. cu toată) că .ext.PREDA. cu topuzul.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol. cu tinere e. cînd tîrgu era cu temei. admi înd că . cu scop de ... NEC.. stăpînă.. cu titulă ca . ) în toi: duminecă diminea ă. cu haz.

să fiu tot cu voie bună. cuvinte grele. cu trudă. cu voie bună. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură.POP. cu tremur sau (înv. cu treburi sau cu treabă. (înv. cu (sau întru) un cuget. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). vitejeşte.CR. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni. haimana. în consens. abia suflînd. ar ăgos. cuvînt cioplit. 1) sărac. cu traista-n bă sau traistă-n bă .cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una. pribeag. cu capul pe o piatră . 3) cu uşurătate. ) urît.AL.. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. le regreta. uşor.POP. cu uşurin ă. chiorîş. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . fără nici o modificare. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. cu vîrf şi îndesat.ISP. pe care. arogant. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. cu trăsura de la mă-sa. cuvînt de ordine. promisiune. pentru a rezolva ceva. a cutreiera lumea.. (fam. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. ) pe jos. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. (înv. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. cu uimire. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). cu îfna pe limbă. a călători mult şi în locuri diferite. (înv. cu via ă. cu una. cu îra. după ce-i trecuse mînia. ) pus pe ceartă. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. întocmai. trufaş: Midas. aleasă. 1) bine umplut. ISP.. 1) lesne. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele.. tremurînd. 2) rătăcitor. răposat. cuvînt cu cuvînt. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . ) mult. cu trufie. 2) (fig.DOS.VOICULESCU. calic.CANT. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. uşor. cu două. dispozi ie dată de un superior. cu vitejie.EM. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. ) cu tremuri. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. repede: românul nu se sperie cu una. spre tire sfeature sfătuiră.. (înv. cu un cuvînt sub ire. înfiorîndu-se: galbeni.POP. . cu multă fine e.SAD. cu trebuin ă.GANE. ARGHEZI .GHICA. cu ărîna în gură. cuvînt năimit. ) exprimare rafinată. (reg. (pop. foarte greu: dar el dormea. uimit: stă. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. cu trudă. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. cu greutate. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. ) cu îrîita. mort. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. în interes (personal. înmărmuri i. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. cu două. angajament.PSALT. cu urît.DOS. călător. cu piciorul.

a elimina. a da (o mînă de) ajutor (cuiva). a ignora. a bate (pe cineva). a desface contractul de muncă (cuiva).VLAH. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci. . a găzdui (pe cineva). a-şi da importan ă..CEZAR. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . a-şi da acordul (sau asentimentul). a trece cu vederea.. cu considera ie (pe cineva sau ceva). cum dai apă la şoareci. a se da bătut. nimeni nu le da nici un ajutor. cu zor sau cu tot zorul.COŞBUC. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). ) a boci.DOS. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. a alarma. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. de dragul tău. odată şi odată: bădi ă. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. toate mor broaştele-n tău. a da apă la moară (cuiva). că prea îşi dădea aere în ultima vreme. 2) a trata cu respect. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. a adăposti. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. 1) a alunga. a nesocoti. POP. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. 3) a fi ascultător. cîndva.P. 1) la vremea potrivită. adevăratele gînduri. a da averea pe cur. a adopta o atitudine de superioritate. a ceda.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a-i da bătaie de cap (cuiva). a îndepărta. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. din post) (pe cineva). a da alarma. (reg. a încuraja. supus (fa ă de cineva). a (se) da afund. 1) a asculta spusele cuiva. 2) a se retrage. CEZAR. din func ie. a batjocori. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). cu toate astea. a da bani pe miere. ) a-şi cheltuit banii cu curvele. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. a-i da bătaie. a plînge. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). RGHEZI. cu vreme-oi muri şi eu. a fi foarte bogat. 1) a fi atent. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor. POP. încetul cu încetul. .POP. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a-i crea probleme. 2) după cîtva timp. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. (fam.i convine ceva. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a da ascultare (cuiva). a da bacşiş (cuiva). ) a mustra. (fam. a-şi da adeziunea. a da adăpost (cuiva). a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. cu zilele a (sau în) mînă. a fi îngîmfat: lasă. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. . a fi de acord.EM.CAR.CAR. a stimula. a-şi dezvălui adevăratul chip. a lucra de zor.le-n mînă. a-l da banii afară din casă (pe cineva).AL. a adera.P. a sprijini. a-şi da aere. a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. a accepta. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor.GALA. repede. 1) a (se) cufunda în apă.

a da bir cu fugi ii. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. spune-i. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. a se lovi unii pe al ii. . a(-şi) da (sau a(-şi) dori. a da chix. a da bra ul (cuiva). (pop.REBR. a se ciocni. prosteşte peste cineva. dîndu-le bine e. ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. a fi foarte îndrăzne . care le-au dat binecuvîntarea. trebuie să joci!. dacă te îndeamnă inima.i dă inima brînci. a nu lua seama pe unde calcă. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). de nu ne ajungea casa.SL. a nu izbuti într-o ac iune. a da canon (cuiva). a intra intempestiv. de parcă aveau orbul găinilor. că din ritmul lor nu-i scotea. dacă-i pe aceea. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună).ISP. ) dacă aşa stau lucrurile.SAD. dacă aşa stau lucrurile: acum. a da căr ile pe fa ă. a da brînci (cuiva). a da bice (sau călcîie) calului. a da chiorîş de cineva. dacă va trebui. ) a grăbi. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. a da chior peste cineva. dacă. şi dam chiorîş prin fasole. 1) a bate cu biciul.CR. a-şi da arama pe fa ă.POP. dacă (sau de) nu mă înşel. a-i sări muştarul (cuiva).i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD. a(-şi) da binecuvîntarea. dacă te-ai apucat de un lucru. dacă ai intrat în horă. a da chiorîş unii peste al ii. 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. a da chix. 2) (fig. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. a da buzna (undeva). a o lua la sănătoasa.CR. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. ca orbii. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. a saluta în cursul serii (pe cineva). a da năvală orbeşte.CR. maică-ta să-ngrădească uli a. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a consim i. a da caier de tors (cuiva). 1) a accepta.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături.POP. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. dacă va fi cazul. dacă-i treaba-aşa. a da carul de mal. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). ai mai fost şi săptămîna trecută.AL.ISP. a deveni sincer. a(-şi) da bine e. a da chiorîş prin ceva. dragă. dacă va fi nevoie. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). ) dacă î i convine. a da ca cîinele prin bă . a da de lucru (cuiva). a eşua. a da ceasul înainte (sau înapoi). prin mazăre şi bob. a eşua. atunci n-avem ce mai vorbi.P. dacă o iei aşa. dacă î i surîde. a (se) saluta. a-şi da acordul. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. a găsi. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă.POP. (fam. pe stînca şoimilor. ologul a dat brînci orbului în apă. obraznic.CEZAR. (bis.

a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia. mită. el nu dă coaste la măglisiri. a fi disperat. v. a linguşi (pe cineva). a ajuta. a sprijini pe cineva. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva).. a da cu căciula în cîini (sau în grindă). la o adică.CONTEMP. a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă.ext. a da coaste a da cinstea pe ruşine. a se lăsa prins de . a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a se repezi. a da colb (la ceva sau cuiva).) a induce în eroare (pe cineva). a da din cap. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. a da col ul. a regreta o eroare. a fi beat.CAR. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. a se năpusti de-a-valma la . nu vezi pe cel de jos.) a da ascultare (cuiva). 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a isprăvi. nu le da leşilor cîmp. a nu ine seama de nimic: ar fi dat.i dea cîteva . ) a presupune. a mîntui repede.ARGHEZI.. a da cu bobii (sau în bobi). a da din cap. cu bă ul etc. a-i da (sau a-i arde. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. . a da clacă la .AGÂRB. a (se) da (sau a se lovi. (înv . a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. a da gata. a da cu capetele. a intra pe sub pielea cuiva. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . a se da (sau a se bate. a nu-i da cîmp cuiva. 2) (fig. a întărîta (pe cineva). a face o prostie. a primi) peşcheş. a se lăsa în voia întîmplării. şi cu barda în Dumnezeu. a rămînea de ruşine. a-i da (tot) concursul cuiva. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni . a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. a da coaste (cuiva sau la ceva). nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. a face o gafă.. ) a nu se teme de nimic. v. a da cu banul. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva). ) a muri: a bolit toată iarna şi.. a primi) ciubuc.. a da cu capul. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă.. singur stă oaste către oştiri. nimeni nu voia să le dea crezămînt.PANN.. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). a se izbi.: lîngă coşeriu. a se încrede. a da cu camătă.după lege. (p. a dat col ul.VĂC. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni.POP.N. a-şi da cu părerea. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani . a da colb în ochi (cuiva).POP. 1) a arunca praf în ochii cuiva.. a da (sau a lua.CR. a lovi de cîteva ori (cu palma. a face prevestiri cu ajutorul bobilor. 3) (fam. a da (sau a plesni.: jertfă oricare lui e pu in.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . (înv. în primăvară.. a se răni singur. a fi cu chef. a supăra. a da (sau a lua.ISP. a-i da cu ardei (sau cu chibritul.. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. 2) (fig . a-i croi) cîteva (cuiva). a gafa. dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus..) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). a împrumuta (bani) cu dobîndă.ISP.COSTIN. de rîdeau. a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). (fam.

oleacă cu mătura... a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. a lua cunoştin ă de .. (p. (fam. a da cu şoldul. a opina. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . ) a da iama prin ceva.: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. a fi întuneric beznă.. a-şi da cu presupusul.. (sau prin .. a bate cu milă (pe cineva). a regreta foarte mult: degeaba. a respinge (pe cineva sau ceva)..ISP. CEZAR. (fam. a da (sau a lua) cu chirie. a găsi.i dai cu pumnii în cap. că e prea tîrziu! GALA. guraliv.. ) a încerca să fure sau a fura.PANN.. a da cu paharul.. a-i da cu tifla (cuiva).POP.. a da cu nasul de .. .. a fi de părere. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva.. a da bucuros: părin ii fetei . a oferi cu larghe e.a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . (pop .. ) a băga zîzanie. 1) a refuza.. 1) a rezolva.. a-i da cu parul în cap (cuiva). a da cu oarba (cuiva). a da cu mîna în foc (sau prin spuză.). a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva).CR. a da cu gîndul.). a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat. a da curs (sau urmare) (la ceva). a comite o gafă. că acuşi ne vin oaspe ii. (pop. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. o dau cu mîneci largi. 2) a pierde prilejul de a . a-i da cu luleaua în nas (cuiva). a lua cu huideo (pe cineva). a adulmeca. a tenta. a da cu nasul pe . a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era ..CAR.i mai caută-n obraz. a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). a da cu crucea peste cineva. a dispre ui (pe cineva): nu. tocmai acum.SAD.. îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap... şi fam. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). a prinde.P. a mătura: dă şi tu. a momi (pe cineva). a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei).. a da curs a da cu sita a da cu şoldul .. (p. a da cu huideo (cuiva). a trece în grabă pe . (reg.. a-şi da cu pumnii în cap. a da cu polonicul. 1) a bate zdravăn (pe cineva). dar el a dat cu piciorul.ISP. femeie. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare.) a trage la măsea.CAR. a da cu praftori a (pe la nas). a-şi da cu degetul în ochi. a nu mai putea de necaz. a descoperi (pe cineva). a întîlni (pe neaşteptate). a nu profita de . a pune la punct (pe cineva). a nu accepta o situa ie mai bună. a se familiariza cu .. a fi vorbăre . a nesocoti. 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale. ) 1) a vorbi mult. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură. prin şperlă). a solu iona: a dat curs cererii mele . să-şi dea cu presupusul.. ) a presupune.. a da cu milă (în cineva). 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc.. 1) a se păcăli.CR. a da cu mîneci largi. a da cu mătura.ext. a nu vedea la doi paşi.. a da cu nasul pe . a da cu măciuca-n baltă. ) a omorî (pe cineva). 2) a împiedica. a da cu praştia în (sau prin) ceva.. a da din abunden ă. a a î a o ceartă.ext.POP. a opina. (sau prin .. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte. î i dă cu luleaua-n nas.

.POP. a se da de-a dura. a-şi da cuvînt a da de . că or da ei peste mine. a se da de-a berbeleacul. a da (sau a avea. a surprinde asupra faptului. (sau peste .. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). a da de dracul (sau de naiba). a-i rîde în nas (cuiva). pînă nu se potoleau de bunăvoie.a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). a da de duşcă (un pahar). nemini însă nu-i dă de căpătîi.DELAVR.EM. 3) (fig.). la tot pasul.HOGAŞ. 1) a ajunge la . a se da de-a curu-n cap.ISP. . căci îşi dase cuvîntul. 1) a promite solemn. (pop. a avea noroc. . drept) exemplu (pe cineva sau ceva). a-şi da cuvînt(ul). .. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor].N. a descurca. 3) a descoperi. a da de căpătîi. a se da de-a dura. 2) a face de căpătîi. a se da de-a mototolul.: taci. a descoperi. a se da de-a rostogolul. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva). a se rostogoli: pietre mărunte . a se da de-a berbeleacul. de-a tumba. cînd le certau bărba ii ori soacra.. a în elege. aşa cum s-ar zice: mură-n gură. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. că mai jos de opt mii nici o para frîntă. (înv. 2) a se în elege.HASD.: ho ii s-au înmul it atît de tare. a se rostogoli. . ) a descifra. a veni de hac (cuiva sau la ceva). a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz. a da de-a dreptul. a o încurca: să nu.POP.. măi crestatule şi pintenatule! CR. a nimeri la . 2) a întîlni. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap).. de-a rostogolul.POP.POP.AL. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic. a se zbuciuma..MOLD.POP.. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. a da de (sau ca. dragă şi nu mai spune. a găsi pe . a face în ciudă (cuiva). a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. (fig.. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul.. a depune eforturi disperate. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla. . a lămuri.i pui în cîrcă cu mine. a se strofoca. a da de bucluc. c-apoi dai de dracu! POP. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. a da cuvînt. a lua) (bani) de cheltuială. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar. a da (sau a avea. a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu .POP. 2) a da seama: nece urii vine fiind.POP. ) 1) a spune.AL. a batjocori (pe cineva). a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata. de carea se putem da cuvînt. a prinde cu mî a-n sac pe cineva.TEST.. a se da de ceasul mor ii.. 2) a găsi ac de cojocul cuiva. a da de cap (sau de capăt. curgeau de-a rostogolul la vale. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva).. a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura.POP. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). a-i da de cheltuială (cuiva). .POP . a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul.... a da de bine. a lua) bani pentru a cumpăra.PRAV. 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). a da de . domnule. pe . a da cu toaca peste cineva. aşa că se dau de-a dura. a descîlci..

a da de mascara. a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva.REBR. a da de bucluc. (reg. . a i se înfunda cuiva. . a da de furcă (cuiva). a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva). (pop. fîrtate. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. 2) a da de furcă cuiva. la) rîpă. a da de nod. a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. a da de potcă. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. numai dracul cred să. a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). 2) (fig. ) a-i face primejdie (cuiva). a descoperi gustul a ceva. a bate tare (pe cineva). a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii.VLAH. . 1) (înv. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). . (reg. (pop. a păgubi (pe cineva). a-i merge toate din plin. ) a sărăci. a da de unul mai tare. 2) a strînge de gît (pe cineva). 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. a da de (sau a afla) gustul a ceva. a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. şi fam. a da de poznă (cu cineva).a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). . 1) a distruge. ) a avea un necaz.NEC. ) a se face de rîs.POP. a pricinui un mare rău (cuiva). 1) a ridica o problemă (cuiva). a da de gîndit (cuiva). (pop . . a da de fundul sacului. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. a da de nuntă (cuiva). probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. a crea dificultă i.POP.NEC. o supărare cu cineva. 2) a naşte îndoieli. într-un mare necaz (pe cineva). 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. pe care l-am moştenit de la tata. a da de pămînt (cu cineva). căci firea toată îl da de gol. a da de (sau peste) hac. şi reg. greută i. pre mîna lui Grigorie-Vodă. a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. ) a muştrului (pe cineva). a băga într-o mare încurcătură. a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. să mediteze. ) a da de greu. a (se) trăda (fără voie).POP. şi reg. 1) a angaja. BĂLC.CAR. şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. a (se) da de (sau pe. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv.CAR. ).) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. 1) a trînti la pămînt (pe cineva). a fi foarte norocos. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a da de mîncare (cuiva).i deie de fund. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. (reg. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu.POP.POP.BĂLC. întrebări în mintea cuiva. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). a demisiona: bătrînul intendent. ) a prinde.POP. a (se) da de gol. (înv. a face (pe cineva) să se gîndească. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba.CR.CAR. a da de lucru (cuiva). făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL. a da de nevoie. a da de pagubă (pe cineva).

a da dracului a da dracului tămîie a se da drept .POP. a lăsa liber. de bucluc.. de clon .. timiditatea. (fig. ) a-şi da osteneala degeaba. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace. un necaz. 2) a se dezlăn ui.. ) a se strădui.. (fam.ARGHEZI. a da din mîini şi din picioare. gen. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . (pop. a o şterge din loc. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor.CR. să iasă sfan u! POP. a se zbate pentru a găsi o rezolvare. (despre păsări) a bate din aripi. ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. a da din col în col .). a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă.a da de rost a da de rost. a da de ziua necazului. 1) a se zbate. a face pe dra. din căpă înă. a demonstra: publicul nostru . a dovedi.. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. goni i de vrăjmaşi. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. ) a se frămînta.CAR. ) a dezerta: dădeau dosul. a-şi face loc (prin mul ime). a da din aripi. (reg. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. Oancei. a da divor . a da dosul sau a da dos la fa ă. cu capetele). cu clon ul. a da dovadă de .POP. ) 1) a-şi învinge emo ia. a deschide ac iune de divor . a dezmin i: d.. Leca .cu-n patru. 2) (despre oameni) a se linguşi. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. (p.EM. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. a fi gureş. a urca pe scara socială. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. a se da drept . (pop.. a-şi da drumul..ext.ext. a da din gură (sau din clampă. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate.ISP. a fi la strîmtoare. ) a zbura. a da dracului tămîie. 2) (fig. a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. a se gudura (aidoma cîinilor). corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor. a fugi. ) a vorbi repede şi fără pauze. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva).VLAH... a da dracului (de pomană) (pe cineva). a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). a răzbate. a flecări. cu capul. măi îcă . a (se) face de rîs. a divor a. a da dreptate cuiva.. a desluşi.. soi rău ce este ea.. dă cea mai formală dezmin ire. a da din coadă. (reg. o nenorocire... a o lua la sănătoasa. a da din col în col . a da din coate. tracul. ).CAR. a se dumiri. a da de belea. dinclon . tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. a vorbi mult şi fără rost. Răzoaiei.POP. a da din buzunar. a munci în zadar. a da din enchi în enchi. a trăncăni: dă-i cu gura. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. Iloaiei). a în elege.. a da (o) dezmin ire. (p. în semn de (dez)acord. de meli ă). (reg. a da bir cu fugi ii. limbut. (sau de . încet să nu dai de şugubină.. de clan ă. a vesti. a da de veste (sau de ştire). a da de şugubină. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei.

1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine.POP. a da (sau a fi) exemplu. . a-i da drumul (sau brînci. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP.POP. să dai foc aripei. pînă se dă după picior. a da (din) fălci. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. a se sustrage de la ceva. a grăbi. 1) a deveni insolvabil. a se da după voia cuiva. (pop.CR. neplăceri. a face aşa cum doreşte. frîiele) (cuiva sau la ceva). a se da după tufă. a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine.CAR. 2) (fig. ) a delapida. a-i da foamea de cap (cuiva). a-şi periclita situa ia. (pop. a da faliment. a se da după picior. se face că nu mă mai cunoaşte. . 2) (fig. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. că m-ai dat gata! a da (o) gaură. a se da după perdea. a trezi dorin a de a fi imitat.EM.CAR. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. a-l îmboldi. 1) a îngădui. a-şi da duhul (sau sufletul). a da fa ă cu cineva. a se ascunde. 2) a chinui. a dosi (ceva).VĂC. (despre încăl ăminte) a se modela. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. a ului (pe cineva): hai.SL. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. vînt) pasului sau a da pas. a spune tot ce ştie. a chema pe cineva. a lichida (ceva): cum era mort de foame.POP. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . a da (sau a pune) fitil (cuiva). a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a se ascunde. a îmboldi. a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat. ci feciorii se dau după voia părin ilor. ) a-şi crea necazuri.POP. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva. 1) a găuri. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. ) a mări ritmul unei ac iuni. (pop. se dete din ce în ce după păr.POP. . ) a se ruina. 3) a impresiona.(fam. dădu gata oala cu sarmale..CAR. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. a da foc (sau focuri). a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a garanta. ) a ascunde.POP. a gira. da foamea le da de cap. . a-şi da foc la valiză. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a da ortul popii. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele. a(-şi) da gir(ul). ) a trage cu o armă de foc: strejile . a da frîul (sau frîu liber. 3) (înv. a zori. a accelera. a da glas. a lucra din umbră. 1) a isprăvi. a da gata.POP.. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a se da după păr.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. care te bate cîtva timp. a distruge (pe cineva). 2) (arg. (fam. a da după piersic (ceva). deteră focuri în trimişi. ) 1) a mări viteza unui vehicul. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva .POP. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze.

la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). ) a se lăsa.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. îi dădea în cap .SAD. în lipsa fiului său. a da (şi) inima din el.ISP. ) a da ortul popii. îmi sporeşte ca la rac. 2) a jefui. nurlie. a-i da înainte (cuiva). înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. 3) (fig . a da (sau a umbla) iama. dară se feri. cineva. ca de oala mălaiului. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. (reg. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. el [turcul] tot în carne vie. (fam. a nu nimeri ( inta). îndărăt tot dă ca racul.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. 2) a fi mai deştept. a doborî pe cineva: oricine face rele. a pune pre . a înapoia. a da foarte mult: ba zău. a greşi. a da hîrştioaga popii.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . (înv.AL. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol.URECHE. ) a-i găsi vină (cuiva). a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. a-şi face singur rău. a arenda. 3) (fig. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP. a prăda. (reg. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. . a da importan ă. a mîna la stînga. (pop. a-şi da aere. a da în cap. om bătrîn. 1) a da năvală. 2) a comite o eroare. ) 1) a bate în retragere.AL. ) a scoate din min i. a da tot ce poate da. uneori. a da în brînci (muncind). a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva).ISP. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. ) a face) greş.PANN. de dădea în cap . a da (sau a trage) în carne vie. a da hăisa.AL. 2) (fig. a munci foarte mult. a cădea) în clapcă. a da (sau a lua) în arendă.AL. nu-i dau în cale. a-şi da importan ă. (fig. 1) a greşi. (la jocuri. 4) (fig.EM. a ceda: vai de biet român săracul. a-şi da aere. să nu dea în clapcă. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. ) a-i merge mai rău ca înainte. a (se) da (de-a) hu a. 1) a lovi în cap pe cineva. a da (sau a băga) greş (cuiva).CR. 3) a da un avans de bani.CONACHI. ) a păstra pentru sine puterea. a năvăli. a regresa: apele au dat îndărăt . a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i. ) a se codi. am muncit de am dat şi inima din noi. a-şi da în cap. . a pre ui. 4) (despre nivelul apei) a scădea. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. era ca un făcut.gă-nainte. a da (sau a se prinde. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. a aconta. a se crede important. a-şi da (sau a umbla cu) ifose.CR.CR. . conducerea. a da (sau (înv. ) a fi prins. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea.PANN . a da în căr i. a-i da în cale (cuiva). pînă la epuizare. a (se) legăna. 5) (fig. îl dă în cap Dumnezeu.

. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă. ) a înştiin a. dar nici nu dă în gropi de prost. înot dacă o da . (fam. (înv. a da (sau a supune) în cunoştin ă. fie fată de ăran..DOS. (sau a . a o da (sau a se da) înot... a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot..greşi omul. ) a-şi arăta. a cădea în nas. d(e)-a îndărătele(a). a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului).. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu.. două oi în urmă a căpătat.).iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală. cusururile. a da în nas. a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat.. BĂLC. a da îndemînă să . cu spatele înainte şi cu fa a înapoi. a da în (sau de) jaf.. a se da în nevoie. ) a avea de îndurat o nenorocire. a da în har. a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat. a-i conveni să . a face să ştie. ) a mustra: prin ce.. . a se legăna. ) a dărui. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. (înv. a (nu) se codi. a da în fapt de zori. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să .. de la coadă la cap.: nu i-au dat îndămînă să se bată. a băga înbelea. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el. DELAVR. a da în judecată (pe cineva). a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară. a da în mustrare. MAG. a lăsa pradă. căprarul.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş.CR.CAR.POP. a se nenoroci. a intenta proces (cuiva). a se da în leagăn.. POP. de grijă) cuiva să ... în patarama d-lui sublocotenent..DOS. a da în noduri.. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui. a se da în lungiş şi-n curmeziş. după ce umbla. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii.. a-i da mîna cuiva să . 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a trece o apă înot. a se lumina de ziuă.. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele. a da în gropi de prost.. 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios.CAR. PANN.CAR. (înv. a (nu) se da în lături (de la ceva). fără voie.. a se dezvolta. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. l-ai dat în mustrare. (despre cereale) a creşte. a începe să se coacă.IST. a acorda. (înv.HOGAŞ. a înota: după ce mergea. a se balansa. a da în (sau de) gît (pe cineva).i dai în petec. a se da în gînd cu cineva.PANN. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît . a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . a nu se da în lături de la nimic. pe dos.POP.a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să .CR. a-i veni bine să . (înv... a-şi da în petic (ca iganul).GHICA.. a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia.

a demasca.ISP. (înv. (pop. a da la gioale. a da în vart (pe cineva). ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. a da în (foc şi) pradă. ci o deteră în tărbăceală.STANCU . că doar nu sînt cîini. (înv. a se da la muncă. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. a-şi da în teapă. 1) a preda.CAR. 3) a-şi bate joc de cineva. căci încă nu se dăduse nime la muncă.BELDIMAN. a ocărî pe cineva. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. a dat în primire! a da în public (pe cineva). a se da în stambă. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. a se da întru trufii. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă. . a da jaf. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. BĂLC. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. a da în tivic (pe cineva). a demasca (pe cineva). 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. ) a deveni cunoscut. (fam. a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. a-şi da în pîrtie. a tipări: asta poezie . prin) tărbacă (sau în tărbăceală)... ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . (reg. (fam. a da în rod sau a se da pe rod.GALA. a se descotorosi (de ceva). a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a lega.. sub) tipar (sau (înv. (fam. (reg. (reg. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. părinte. a îndepărta un lucru fără valoare.STANCU. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă .) a da la iveală. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. au slobozit frîul stăpînirii .. vrînd a afla vreame a să da întru trufii.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). a da (sau a lua) în (sau la. a se da în public. le dai în trăsnet toate! COŞBUC. a pune) în (sau la. a da (sau a arunca) la coş. pînă asta dată. ) a băga în bucluc (pe cineva). a arunca (ceva). a da la moară.. pomi fructiferi) a începe să rodească. (înv. ..AL. a da la fier vechi (ceva). a se lipsi de ceva.. a se da pe brazdă. o luară la trei parale.GR. a da în tăiere (o pădure). 2) (fig . (reg. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi.SAD. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . ) a reveni la vechile obiceiuri. numa-n româneşte. a da deoparte. a-i plăcea să muncească. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. ) a lovi peste picioare. (reg. a începe să se coacă. a se pune pe treabă.POP. a da în scaldă (pe cineva). ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). a dat jos căprăria din pod. a da în scris. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. a bea zdravăn. CAR. ). a da în primire. a batjocori. a trimite la învă ătură (pe cineva). ) a se face de rîs. a-şi da în petec. a provoca un mare neajuns (cuiva). a da pe fa ă (pe cineva). a da (sau a bate. a-şi da în petec. 2) a bate măr pe cineva. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici.PANN.DOS. .despre legume. a da în tipar (pe cineva).

a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la . încep a da lenchi. ) a linguşi nemăsurat (pe cineva). nu mai scapă nici un arşic. să se dea într-o parte.CR. a lovi arşicele cu ichiul: dacă .MARC. 1) a întinde mîna (în semn de salut.. (reg. (fam. ) numai aşa. a da (sau a face) mărire (cuiva). ) a bate (pe cineva). a da la gunoi.CR.P.. 3) a colabora (cu cineva). a-i da limbi (cuiva). a da lustru.ISP. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă. (înv. a da lumii veşnica sărutare. 1) a rindelui. a se da la plan (cu cineva). ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune.MUSTE.. au trebuit...PRAV.. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). a da lovitura. a lustrui. a arăta (tot) ce poate. a da mîna a-i da mîna . d-a minune. a da lovitura de gra ie (cuiva). ..POP.. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. (reg.. a lămuri. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. ).ISP. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte.. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. a da lovitura mortală (cuiva). a se da la şedere. a da (sau a aduce.. a înlătura: el dă aşternutul la o parte. ce are bărbatul meu . ) a-i conveni (cuiva) să . 2) (fig. a-i da mîna (cuiva). damă de consuma ie. a da la reformă. a oferi prilej de .. (fam.? ISP. a da mită (cuiva)... a nu-i da mîna (cuiva). nu-i dă meşii să mai vie. 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii. a-şi da măsura. ) a cădea la învoială (cu cineva). prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. a nu cuteza: pe unde îl ştie. 2) (fig. desluşiri). (fam. a putea să . ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină .CAR. (fam. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii..CAR.i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux. a da (sau a cădea) la rebut. a da (sau a trage) la rindea. . mîndră.SAD. a(-şi) da mîna (cu cineva). a da loc la . (reg.. a sta la taifas.PANN. a nu-i conveni. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. a mitui (pe cineva).. a clarifica. a nu-i da meşii (cuiva). 2) (fig.. a da mangărul cel de apoi. la vechituri.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. a plăti o slujbă la biserică pentru cineva... ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). (fam. ) a reforma. 2) a se uni (prin căsătorie): vino. se-n elege! CEZAR.. a se da la treabă. lămuriri. (înv. de împăcare). a da (o) liturghie (sau liturghii). .CR. din pură curiozitate. ) a se retrage (dintr-o ac iune). a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i. a îndepărta. a se eschiva: oamenii . a da la pricină (cu cineva).PREDA. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. (reg. pînă ce ajung la bătaie. a da lenchi. cu deosebită părere de rău.

a da (sau a intra) moartea în cineva. a da ocol (la ceva sau cuiva).. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz.AL. da ocazie de multe bănuiele. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva). a îngădui cuiva prea multe. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva).LET. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză.NEGR.. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la . PANN. ) a se lăsa păgubaş.ISP. dînd ocol. pleoapele) în gene (cuiva). să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz.CR. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva... 1) a ocoli.. a avea tupeul să . a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas.... a-i da o bărbiereală (cuiva). cu judecătorul. a oferi (cuiva) ocazia. a dat naştere literaturii şi elocven ei. a-şi da ochii peste cap.i fie mînă de ajutor la drum. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. obraznic. a da (sau a trage. d-a-n fuga. a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva.a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. a crea..ARGHEZI. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. aşa d-a-n fuga. pe loc a încremenit. a da năvală.. a primi) o calcavură. a prilejui. a stîrni: meşteşugul cuvîntului . (înv. în trap grăbit. a da mîncare la peşti. a da năvală ca porcul. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. a merge de jur-împrejur: el poartă calul. ) a vomita. (sau de . a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului.ISP. (reg. 2) (a fi pe punctul de) a muri.ISP..). a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva.. a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine.. a a ipi. a (nu)(-i) da nas (cuiva). a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere). a da obraz (cuiva)... zorind să se facă mai curînd nunta. (rar ) a copleşi. ca să. a-şi da mul ămita.. a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. (reg. d-a-ncîtelea. ) a da buzna (undeva). da ocol mărului.. a da mor ii pe cineva.AL. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). a provoca. ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii..ISP. a da (cuiva) motiv să . 2) a da tîrcoale: Prîslea .. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva...POP. 2) a genera. . 1) a naşte. a da naştere. a ocaziona: aceste primblări . a-i da năvală (cuiva). a da mlădi ă.. 1) a saluta (pe cineva). a fi nesim it. a nu da obraz (cu cineva).COŞBUC. . (fam. a se pomeni. a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . a avea îndrăzneala să . a mînca.REBR. ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele. a lăstări.. ) 1) a se certa la cu ite cu cineva.. a produce.. (pop. (reg.ARGHEZI. (reg. a-i da ochii (sau geana. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică.. (reg.. prilejul să . a da noroc (cuiva sau cu cineva). a-i da nasul să .AL. a i se închide ochii de somn (cuiva). a da ocazie la . 1) a cocheta. sare să i se urce-n spinare. 2) a închina. nas în nas..CR..

. a dat omătul cam devreme . a da (sau a face) olat (cuiva). (înv. iar omenie nu le da de un ban. a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. a da (sau a lua) oile în porneală.ISP. ) a da naştere. a da orbiş. a opina: dacă nu-l aplauzi. a da o pedeapsă (cuiva). a învă a minte (pe cineva). a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). a depune toate eforturile. a se ră oi (la cineva). a se duce repede (pînă la . a provoca. a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. CAR. a pedepsi (pe cineva).): dă fuga la împăratul.POP. a se răsti... a oferi. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală. (reg. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). a da omătul. a da o idee. (înv. a cutreiera lumea în lung şi-n lat. . a da o ştearsă.i însă numaidecît o părere. la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. a ordona. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale. că mi-i tare dor de ea. a da o masă (cuiva). a respecta. mîndru ă.BLAGA..BUDAI-DELEANU. a da o fugă (sau o fugu ă.. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri. a da o pova ă (cuiva). gura ta..POP. a da origine. atunci le vom spune următoarele.. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte.CAR. fugu a) (pînă la . 1) a se face iarnă: anul acesta. 2) (fam. a da o perdea (cuiva).NEC. a face o plimbare. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . a da onorul. în toate păr ile. ) a da (sau a lua) oile în pază. a-şi da odăjdiile. a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor.). a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. fuga.SL. a descrie. a sugera o idee.POP.POP.CAR. a da o lec ie (cuiva)... a oferi de mîncare şi de băut (cuiva). a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). a da o gură (cuiva). a genera. şi au făcut pace. a lovi (în treacăt) (pe cineva).. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC . ) a şterge o palmă (cuiva). a da o săritură. a-şi da o părere (sau cu părerea). dă. a lovi orbeşte. să vie pînă la noi! . a da oile în paza lupului. a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. măcar fluieră-l. 1) (reg.. a da ordin (sau dispozi ie). (sau de . a muri. ) a-şi da sufletul... ) a-şi face drum. pămîntului). a-şi da cu presupusul.a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. să le duc la păşuneală. a dat o raită prin oraş. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ).CAR. a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. a povă ui. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. (pop. (pop. a da o idee despre . a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a da o raită (pe undeva).).

POP. a (se) demasca... a tenta. a da pe bete (afară). murgule. a da pas (sau pasul). a da pe garan ie. a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas .REBR. mîine o livadă întreagă. a momi (pe cineva cu ceva). a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. 2) a fi foarte harnic. cu curul) în sus. a da papucii (cuiva). pentru că nu îngrijise grădina. a-i face o vizită cuiva: pe drum.NEC. a da paiele (cuiva). ) a da (sau a pune) parolă.. a-i da paşaportul (cuiva). şi pop.LIT. a (se) prăpădi.AL. a da (sau a trece) pe la cineva.ISP. a preda (sau a duce) pe cineva prins. a expedia.CAR. a îndepărta (din serviciu). a omorî (pe cineva).FIL. a merge: dă. a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. ) a izgoni. a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). a îngădui prea multe. care nu le mai lăsa în pace.. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. pînă la SîntăMărie. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a da afară (pe cineva). 2) a-i da drumul pasului. a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. s-ajungem în pas cu soare. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. a nu deranja. (înv. (înv. a ordona: datu-s-au parola de bătaie. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a ispiti.ISP. şi pop. a da parola (sau parolă). a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. a da pat (cuiva). a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. a nu tulbura. de frica strechiei. a nu supăra (pe cineva). a da (sau a întoarce.CONV. a se da pe ghea ă. a da nas (cuiva): te ui i la ei. ) a înşela (pe cineva).POP. ) a mustra. a aluneca pe ghea ă. ) a da ordin. a (se) pierde. ) a păşi. a (se) îndrepta. (pop. 2) (înv. a deveni public. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte.CAR. PANN. 3) a da parola. a (se) da pe brazdă. legat. a (se) da pe fa ă.. şi le dai paiele! CR. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii .POP. . a flata (pe cineva). 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. a-şi da otpustul. a da (sau a se duce) pe gîrlă. 1) a scotoci pentru a găsi ceva. 1) (reg. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. . a da (sau a trage) o eapă (cuiva). . 3) a ceda pasul. pasu mare. a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a da pe (sau în) chezăşie. 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. a adăposti (pe cineva). (fam.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). (fam. a (se) acomoda. ) a expedia.i dă pas de vorbă. a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. ) a ucide. a certa (pe cineva). a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . . 4) a permite. peste tot cîmpul. bărbate.. a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. (reg. a (se) distruge.

) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. a zori. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa. ) pe sub nară). a da platnic pe cineva. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. a-i da peste nas (sau (pop .POP. ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . a-i da peste bot cuiva. a tulbura. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. ) a da pe credit. (reg.IORGA. a-i reproşa. a da. a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. a da piept (cu cineva sau cu ceva).ISP. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . ) a dojeni cu asprime pe cineva. a da (de) pomană (ceva cuiva). (înv.AL. perdaf cu piper le da.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. 2) (fig.CR.PRAV.ISP. a strica planurile cuiva.a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. a da perdaf. . n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap.CR. . ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. (reg. (înv. a da pe brazdă (pe cineva). a da plecarea. ) a incendia: pojar codrului că-i da.) peste rît. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. a se da platnic. a da (sau a lăsa. a da pînza pe fuioare. (înv. a da pinteni (calului). şi pop. 1) a se da de-a berbeleacul. s-a dat platnic şi i-a plătit. (arg. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. a da semnalul de plecare. a da rasol. mîntuirea sufletului. a slobozi) pîrjol. ) a da pe datorie. ) a aduce pe calea cea bună. pe datorie. a da pe ine-minte. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. cu sare le presăra. (reg. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). (înv. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a nu (se) da pe şapte. DELAVR. 2) (fig. 4) (fig. a mînca. să-l dea pre mîna giude ului. ISP. a o pă i.POP. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). a da pojar.POP. din milă etc. a da foc. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv.CR. a da pe oi.ISP. a da peste cap (pe cineva sau ceva). a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. 2) (fig. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. ) a încurca.ISP. ) a scoate la pierzare. nu-şi pune cineva poalele în cap. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a depăşi limitele bunei-cuviin e. a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. 1) a plesni peste gură pe cineva. 2) a presăra: î île-i le despica. a mitui (pe cineva). 3) (fig. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). ) a bulversa. a da pe şleau (pe cineva). ) a face otreabă de mîntuială.DOS. ) a vărsa pe nas (ceva). a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. ) a jude ului) (pe cineva). a da pierzării sau (reg. a pune la punct (pe cineva). a face un schimb în pierdere.

. că domnitorul va da-o publicită ii. nu voia să se dea rămas.FIL.ISP. a da (sau a face) pui de giol. a da prin şireag.P. a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica.. 2) a vorbi de rău. a se da rămas.FIL. (înv. a alege. (înv. a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel.NEGR.CAMIL. 3) a divulga un secret: cum . 2) (reg. ) a se recunoaşte învins.. răsuflarea şi-a dat..AL. a o da prin şperlă. (fam. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. a da rezultat (sau rezultate). ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte. a trece.POP. a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi..ISP. ) 1) a da de gol.. a publica: cît pentru odă. a da (sau a cerne. a da prin (sau pe) pîrlitură. a da prin şperlă (pe cineva). dar încă om cu om! CR. 1) a necăji. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i. a demasca (pe cineva): m-a scos. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. a produce efectul scontat. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge. ) a o pă i: bietul boier. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei. a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol... (înv.BĂLC. (reg. a dovedi. 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat .IOSIF. a ceda: fata . a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate . (reg.. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit. a da (sau a(-şi) face) raport(ul). a da rămas (din judecată) (pe cineva). a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea.. a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon.. a-şi da obştescul sfîrşit. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului. nu vrea să se dea prinsă. lîngă el. 1) a relata.a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. . a supăra (pe cineva). a replica. (reg.NEGR.. a escroca. a da în gura lumii (pe cineva).. a da răscoală. a da publicită ii (sau în publicitate). a cîntări (cuvintele).. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a demonstra. pe pîrlitură? OD. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . a da probă (sau probe) de . a-şi da răsuflarea (de pe urmă). vezi. (înv. 1) (înv. a se da prins.CAR. a muri: calul său. . 2) a trata cu asprime (pe cineva). .STANCU . a da rela ii. a da rasol. ) a înşela. a dat-o şi el prin şperlă! POP. ) a se da bătut: boierul. cred . 2) a informa. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. dar încă (sau încă-mi-te). .ISP..DELAVR. ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica).COSTIN. ) a învinui.STANCU.

a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. şi reg. ) semnal). 2) a accepta o provocare la duel. la sictirit) (pe cineva). a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir .SAD. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară.. sictireli. a-şi afirma prezen a. a da seara bună (cuiva). a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat.CAR. a da roată (sau roate). ) a se ruşina. a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. a comunica din depărtare cu cineva. a fi conştient. 2) a anun a. a da (cu sau un. a da scări. (înv. a se manifesta. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. va dobîndi multe daruri. a (se) da sfredel unei bu i. (înv.SAD.. ) a semna. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.DOS. să-l întrebe cîte ceva. şi to i o aplaudară.l(iz)a un pericol. a înjura (pe cineva). a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. 1) a (se) justifica. a da sălaş (cuiva). a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română.. 2) (înv. a da semn. gust în vîrful lingurii. seama).a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). 1) (înv. ) a nu da răgaz. a se sfii: dracul de argat . a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). a răspunde de propriile fapte. a comunica. a nu îngădui.POP. ) a declara. a da (sau a face) rod (sau roadă). socoteală. a da (sau a pune) sare. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. v.POP. existen a. şi reg. a raporta. a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. (înv. a deceda: şi-a dat sfîrşitul. . a anun a. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama.. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg.COŞBUC.POP.POP. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr.FIL. de în eles) ceva.AL.. a lua ini iativa..EM.GHICA. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui. a da (un) semn (sau semne) de via ă. a da ocol. a da satisfac ie. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit). cînd era încă în floarea vie ii. ) a nu mai prididi. a da de veste. a da bună seara (cuiva). a da seamă (sau cont.GHICA . a se ră oi (la cineva). a se da ruşinos.POP. 1) a mul umi. bietul. a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care. în tîrg. a început a-i da femeia cîte una de în eles. în mahala). nu să dădea ruşinos deloc. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva).. a ocărî. a săra: pun sare. a (se) da semnalul (sau (înv. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. a înştiin a: orologiul .EM.SL. a da tonul: dete semnalul aplaudării . a (se) anun a. a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie.POP. (pop..

a-şi da ton. ) i s-a înfundat. întrucît. chiar şi ce nu făcuse .. a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. (pop..CANT.EM. negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . a încurcat-o. a dat prea mult de pomană. dat fiind că . pentru a-i cîştiga simpatia. a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). a primi) mită. 2) a spune tot ce ştie. a dona sînge. (reg. deoarece. 3) a depune toate eforturile. a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. accentele unui text (scandat sau cîntat). a nu precupe i nimic. a da toate pe una. a da şpranga. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a da strigăt(ul). ) a risipi fără chibzuială. (reg. ) acum.. a da şapte boi şi şapte vaci.. (reg. a da sîn.. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti. a alăpta copilul. (pop . căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare.. 2) a umbla. ruinează societatea prin falimente frauduloase. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni. a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). strădania.IBR. a da tact sau a ine tactul. a îmbuiba (pe cineva). 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. pentru că. 1) a bate tactul unei melodii: (fig. nu alta! era în stare să dea. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. a-i fi) tagă (de . a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele . 2) a marca. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. a da paşaportul (cuiva). a-i da (cuiva) trecătoare. tonul îl dă corpul didactic. ) a alunga. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. mi-i tagă. .. a depune toată silin a. a primi) şper . privind frumuse ile pămîntului. a se învîrti în preajma unei femei.. a-şi da (toată) truda. COŞBUC .CAR. a face orice pentru o dobîndi ceva. (înv.FIL. a mărturisi. a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare.POP. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol). ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea... a da (foarte) mult. te fă că crezi orice el o să..). a da (sau a lua. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. a da totul din el.VLAH. a nega. KOG. a da teşchereaua (cuiva). ) a tăgădui. a dat de fund. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi.i zică. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). şpagă. a da roată. a şpri ui. a da tonul. a da (sau a lua.a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . a se sili. (înv. a expedia (pe cineva). ah. prin mişcări regulate (făcute cu mîna. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile. a da şpri . a da sînge. 1) a vomita.) a pă it-o. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). al unui anumit fel de a gîndi.DOS. cu piciorul sau cu o baghetă). numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. a pune) (mare sau multă) silin ă. ) a avea (sau a face. la o adică şi cămaşa de pe el. al unei mode: la Neam . 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine. a dat Nan de găvan. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv.SAD . a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat. a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă. a contesta: de giude ul tău nu .

a-i da (sau a-şi lua) un aer de . a da uitării. a izbi. a da un ropot. ) a legăna. a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). a da un ordin.CEZAR. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. un fier roşu) prin inimă (cuiva). (cuiva). a uita: ah. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească.. (reg. 2) a părăsi. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză.. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva). ai răbdare!.AL. CEZAR.ISP. a ordona. .ISP. a da. a da vitele la iarbă.POP. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite. a se năpusti. o mamă de bătaie (cuiva). a concerta. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva).. ) a face o gaură în .VLAH. a însufle i.FIL.. a mustra cu asprime. a da ăncuşa.. a da valma.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat.. dacă văzu că nu este nimic în crîng.P. a da hu a (pe cineva)..) uşa (sau poarta. în deşert... ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. a da u u (pe cineva).P. dau valma prin fete. (reg. am să. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela. a deschide larg uşa (sau poarta. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat. a da un chiot. CONTEMP. o mare supărare. a da tuturor răilor (pe cineva).. (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească). nici nu pot ca să te dau uitării.EM. a chiui. a avertiza (pe cineva). a da (sau a primi) un telefon. a da un cal la praştie. a da un exemplu (sau o pildă). lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. a da un avertisment (cuiva).. a trînti etc. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere.DELAVR. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap.. a da via ă. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . a da anc la pepene. (reg. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei.POP. (reg.POP. şi trimite-mi băiatul. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. dă-mi un telefon. (reg. a face (pe cineva) să lase impresia de ..i dau un sfat. sau eşti nebun? PREDA. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare. a da î ă. a da buzna: cî iva flăcăi . a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. a da ăncuş la .. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. a da un concert. a sfătui (pe cineva): dragul mamii. au năvălit turcii.a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap). ) a arunca zarurile. a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva). a trece răspunderea în seama cuiva. a ghionti (pe cineva). a da (sau a lăsa. fereastra) de perete. să semene cu . a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita... a sus ine un concert. şi pe mine m-au scăldat. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. a abandona (pe cineva): ho ul. nu-i nici o grabă!: ce dracu. a da vitele la păscut...ISP. fereastra). POP.. a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). un fier ars. a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . 1) a ocărî.. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă . a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. .

de-a coasta sau din (sau (înv.POP. de-a întoarsele. Doamne. de-a handramandra. după aceea.. de aici (sau de astăzi. 1) lasă-l în voia lui!. mai departe.. de tot: mo ăi cîteva clipe. (cu) alineat nou. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele.a(-i) da voie (cuiva). de-a capul. începînd de acum (sau de astăzi. de ajuns.ISP. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. Doamne. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. 1) de la începutul rîndului.PANN . 2) asta e! dă-i pace! dă-mi. 2) din lateral.VLAH.. destul. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă.POP. a omorî. în diagonală: părintele Manea făcuse . a nu mai conteni cu . a-i da zor cu . a dărui de abanos de abanos. a da zi după zi a da zi după zi. Doamne. pe-o parte: moşneagul . de-a latul. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă).. precum mă taie capul. fără osteneală. oblic. CANT. (înv. de mîine. în fa ă: am să răspund de-a dreptul.. de atunci). a-i da zor cu . ) den) coaste. de-a doua oară de-a doua oară. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. luminează-mă. cu de-amănuntul. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. suficient. mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. izbucneşte.. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . de somn. mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor. 2) din nou. a ucide (pe cineva). bine. fără ocolişuri. cu minu iozitate. de actualitate de actualitate. CAR. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. de-a binelea de-a binelea.SL. a amîna. dă-mi.. de-a rostogolul. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. 1) e foarte grăbit. a tergiversa. (reg.. foarte negru: păr de abanos .POP. apoi adormi de-a binelea.MAIOR.VLAH. de-a frumuşelul. a aproba.EM. ) pieziş.: el îi dă zor cu scrisul. din această cauză. de acum.. de ajuns şi de rămas. fără rost. a permite (cuiva ceva).. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. în curmeziş. de-a buşilea de-a buşilea. a (se) grăbi. a da zor a da zor. 1) pieziş. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa. de-a curmeziş(ul). care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. de-a berbeleacul (sau berbeleaca). direct. de mîine.POP. de-a latul. spunîndu-i tot. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul.POP. (pop. de aceea de aceea. de-a capul. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. cu cuşma de-a-că eaua. transversal. tîrîndu-se pe brînci. cu de-amănuntul... a îngădui. de-a că eaua. ) pe-o ureche. de atunci) încolo (sau înainte).BIBLIA .GALA. din plin. (pe) de-a gata. de-a coasta de acord! de acord!.. 2) numai că nu cade de oboseală. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. dă-i pace!. stătea mai departe. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. din fir pînă-n a ă.CAR. scurt. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus .

.. necurmat.ARGHEZI. în sensul lungimii: zece metri în lung. (reg. din capriciu. de-al dracului. . cum s-ar zice. cu drept cuvînt. de atîta (amar de sau veac de) vreme.EM. de-a surda. de-a tîrîişul. de-a puterea hi. de-a poanca. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. ) hai-hui. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. tîrîş. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. în van. cu de-amănuntul. de-a rătăcita. de-a putere(a) fi. (reg. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. de multă vreme.SAD. ) 1) necontenit. nu i-i oprită calea. de-a rostogolul sau (înv.. de-a tărtăcu a.. alunecînd (pe ghea ă): u a . de fapt. ) 1) apropiat.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. de-a rostogolul.. de-a lungul sau în lung(ul). de-a ampura.AL. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . de atunci încoace. de-a tăvalul.. de-a mîna. curgeau de-a rostogolul la vale... razna. 1) (reg. ) de la un capăt la altul. (reg..de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu . (reg. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. 2) minu ios... de-a dura. de-a rînd cu . de-a tîrî(i)ta. de mîncare.AL. acum eşti de casa noastră. de ani şi ani.. are să se moaie vremea. într-adevăr. intim: îl socotea de-a mînă. (reg. ) la întîmplare. de-a pururi.. la picioare. de-a prostul. 2) la rînd. iar boierie nu-i da. de-a şirul. peste tot. de-a şuiu. neîntrerupt. ) de-a rostogol.. din vecini. (reg. de-a tăvălişul.CR. (înv. de-ale gurii. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. v.URIC. de-a-n (sau d-a) şiru. de-a tăvălugul.POP. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. hrană. învecinat. cîte doi.. ) în lan . alimente.DOS. pretutindeni: vezi.. lîngă . de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. (reg. fără o intă precisă. de atîtea ori. a . de-a săniuşul. a . de-a mînă. în veci. de-a berbeleacul. zadarnic. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. din răutate. de-a tumba: pietre mărunte . 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă.NEC. ) cum s-ar spune. bine-i de dat de-a săniuşul. (reg. de demult. doar: du-te. a proasta. (reg. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. de-a trăvala.EM. (cu) de-a mărunta. în lungime. amănun it. (înv. ) alături de . ) de-a berbeleacul. ) de-a rostogolul. ) ghemuit.. pe vine.HOGAŞ. de-a tăvălugul.COSTIN . şi pop. (reg. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori..

cad de-a vălătucul. de cap. ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă. fundamental: greşala ce va face iaste de cap.. eşti etc. 1) ob inut prin cerşit. cu certitudine. de ce de ce. autohton. cum de . . în mare grabă. cu toate că... eşti etc. îl etc. a deborda (sau a plesni) de sănătate. mai mult sau mai pu in. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece). lui etc.. cu adevărat.).) de . de ce? de ..CAR. în dezordine: aduna i . de bine. (despre vite înjugate) din dreapta... esen ial. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte. foarte repede: cad mereu. de ce . (reg. în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma. de bună credin ă. nu pot să trăiască la un loc.EM. prielnic. desigur.. fără a mă putea opri.EM.. ) capital.. de ne ce. de frunte... leage ne-au pus de cătră păcate. de-a valma. 2) (p. de .. de aia: de ce.. fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. ) în comun. capital. (fig. ferm: inimă debronz . de ce i-am călcat vorba. (sau de aceea . de (sau (reg.MOLD. voinic de ce-mbătrîneşte? POP. ) cu privire la . de căpetenie.. d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. după cum mă (te. (înv.... de buzunar.. de ce. de căpătat. din fuga calului. în neorînduială. din ce cauză?.. atît e (sînt.AL.ISP.: de rele ce sînt.. onest... ) cu) bună seamă.: de ce mergeau înainte. favorabil. de (sau din) brazdă.POP. de ne ce. de ce . (înv.. de ce . de bine ce . ce e de ce merge .. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv. de cătră . negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales.?: spune. de rău. de-a vălătucul. de capul meu (tău... (fig. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le). esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă. neaoş.. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge.: domnul . a fi sănătos tun. de bun augur..DOS... mîndră. eşti etc. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii .. din cauză că .ext.PRAV. uite.). caracter de bronz. fundamental.... aşa e (sînt. de bază.). ce e (sînt. ISP. în ce scop?.. de încredere.. de bunăvoie.. în devălmăşie. pe măsură ce trece timpul. de pe cal. pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR . cu cît .... din acel loc.... ) d(e)rept ce?.) de .OD. POP. fără socoteală. de-a rostogolul.. de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. înv. de rău de bine ce . ) fără odihnă. de brac. COSTIN . pentru că nu vreau eu! CAR.... de bună trebuin ă. de ce.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte.POP. (reg. principal... a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră ..COŞBUC.de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine. au dat năvală. de azi pe mîine. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . de ne ce de ce .. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv.. 2) primit în dar. (fam. ) netrebnic. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. 1) împreună. cu atît . ) neclintit. 3) (jur.CR.. pentru că . în privin a . ) abia.. .. 2) claie peste grămadă. prost: cal de brac. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare.. de bronz.: m-a blestemat măicu a. cinstit.

.de ce nu? de ce treabă?.. desigur: . este etc. ....) pe lume. de multe ori s-au întins călugării. de (sau în) cinste. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . din vremea cînd . 1) (din) totdeauna.ISP.GOGA ..BARAC. impunător.ISP. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. ) de foarte multă vreme. dintotdeauna. în (sau pe. l-a etc. de (pe) cînd... 5) pe gratis.URIC. 2) de formă. de cînd e lumea.) făcut mama (sau maica. distins: o fămeie de chip. de cînd se scria musca pe perete. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. de (sau pre... de cînd trăiesc. (înv. mă-ta. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui.? POP.LET. de cînd sînt. 3) cu trecere.GHICA. ) falsificat. de cîte ori . de cînd mama (sau maica. arătos. de cînd cu jidovii şi cu tătarii. credincios (în căsnicie). maică-sa. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi.. .PANN . de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini. de demult. de atîtea ori.: e mult de cînd te-aştept! AL..mergi şi tu cu noi? . de fiecare dată.DOS... .PANN. ) chipeş. niciodată: a fost odată ca niciodată . l-au rădicat cu to ii să le fie domn. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu.. de atîtea ori de cîteva ori . feciorelnic...de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?.CR. [Soarele] caută să se însoare.. niciodată. 2) cast. domni şi căpitani. de frunza frăsinelului.DOS. de cîteva ori. de (sau pre) cît .. (pop. POP. 4) de onoare. în zadar. din totdeauna: de cînd e lumea.. de cîte ori . cu mult timp în urmă.PRAV. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. (pop.. (înv. l-a etc. adesea: de cîte ori da. ) de foarte multă vreme. ) din vechime. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate.. de circumstan ă. cu atît .. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . maică-ta. ) de demult. de cînd sînt. de pomană: cine bea în cinste ori în dator.CR. cu) atît(a) ... de mare importan ă: scaun de cinste. (fam. de chiteală. din ce cauză?.. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare). degeaba.. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier). de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul. maică-mea. de cînd sînt (eşti. de florile mărului. 1) de ocazie. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. din timpuri imemoriale. da. (înv. ) de ce?. formulă introductivă la basme) (de) demult. maică-sa. (pop. de cînd tata moşu. însă săracă de îmbrăcăminte. (reg.POP. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă. onest. de cîntecul cucului. fără ca să poată izbuti.) făcut sau de cînd m-a (te-a. ori de cîte ori. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste. se îmbată de două ori. mă-sa). maică-mea. de atîtea ori cădea. din momentul în care . de circumstan ă. maică-ta.. din moşi strămoşi. de (sau pe) cînd cu . formal: a luatcuvîntul numai aşa. în multe rînduri. mă-ta. de cînd cu moş Adam. de cînd era bunica fată. . de chip. (reg. mă-sa) m-a (te-a.CR... de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît . ) 1) cinstit.. după horn nu bate vîntul.: de cît mai mult îl munceaşte.. cu cît . niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată.

nemaipomenit: a fost un bairam de comă.. de cum. (înv. de comun acord. de comă. din (sau în) prima parte a nop ii.. cîteodată. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. 2) (fig. de comun. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. decum aşa!.. de nevoie.EM. veneau cu fete şi feciori. şi mai mare pieire în ara leşească. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. (pop . ) de copil. 2) (despre animale şi păsări) domestic. a declara că nu are dreptul. de formă. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a).. de curînd sau (înv. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu . ba din alta.. POP. ) de toamnă. şi-au plăcut unul altuia. făcut din curea: ciurul . de cea mai bună calitate. (înv. în şese luni de cu toamnă. de cu seara sau de cu seară. de curte.POP. 1) executat în urma unei comenzi. de cu înnoptatele. el zise „de cocon“. avînd o chei ă de curea.. 3) dintr-una. tuturora de comun. ca să-l poată acă a în cuiu . . a-şi declina competen a. de (mic) copil. ) vrednic de a fi de crezut.POP. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez.URECHE. darămite. de credin ă. de complezen ă. şi de cole pînă colea. . în sus şi în jos.NEGR. fără folos.. de la un capăt la altul. dar de clacă. abia: demoazela Agapi a. din copilărie: „cî i ani sînt..) cu atît mai pu in. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. îndată ce s-a înnoptat. de coniven ă cu . de nu era alta aşa ca ea. ) extraordinar. de pu in timp. seara(devreme). (înv. (încă) din (sau în) timpul serii. de comandă. nici între zîne. fără tragere de inimă. necum: a ajuns împărăteasă mîndră. foarte devreme. de cu tinere e.PANN.ARGHEZI. a veacului cunună. în complicitate cu . (înv.. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. dintr-alta: ba din una. ) de curîndă vreme. pregătirea pentru a face ceva.CR. recent. decum între oameni.. de cu toamnă sau (înv. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo. a-şi declina răspunderea. 1) (despre oameni) curtean. cu acordul tuturor păr ilor. prefăcut. din tinere e: un negustor . de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea.CORESI. (încă) de aseară. ) comun: eşti .CR. (arg. ) de porunceală. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii. 1) dintr-un loc într-altul. îşi luase şi-un nepot. de curînd ieşită din pensionat. simulat: literatură de comandă. cu pu in timp înainte. are zestre de o mie [de] galbeni. de cu frică.. ciuma. decum.. de curea. dis-de-diminea ă. de tînăr.COŞBUC.. nu demult. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. (pînă în miezul nop ii). 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. din amabilitate. încoace şi încolo. de cînd aceasta fu lui?“. demn de încredere. de cocon. vorbă să fie!. .. LET....BELDIMAN. .DOS. din toamnă. în zadar. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul.

. (plin) de foc. fără stăpîn.. 1) îndată. de fel(ul meu. colea de ici. de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). spectacoleetc. dintr-alta. în zori: de cu ziua mătur casa.. 2) degeaba. de (vreun sau nici un) folos. de cu ziuă sau de cu ziua.AL.. de fa adă.EM.) distractiv şi variat. de ieri.DOS.ISP. de formă. de exemplu. (mai) deinte. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. din zori în noapte. în zadar.CAR. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc).. degete boante. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui. toată ziua: mă aflam la Floren a. pe loc: iar Ipate. gra ie . 1) la voia întîmplării. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. . (reg. de sărbătoare.i mănînc banii de haram? AL. tare. de estradă. untul). de alaltăieri.POP. de ici. însemnat. să fie sigur că n-a uitat. de profesie: de felul lui era cojocar . vrednic. de colo de ieri.. pocnesc. de ispravă. (înv.VLAH. foarte mult. nobil: nu numai oameni proşti. de dulce: a trecut miezul nop ii. de fier. bra de fier . 2) de neam. de alaltăieri.). de origine. zdravăn. tău etc. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. remarcabil: om de ispravă. impresionant. alergînd în toate zilele. de ici. focos. (ca) de ieri. sever: inimă de fier . a se dedulci ca calul la tărî e.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. atractiv. cu viers duios de foc. de cuvînt. dintr-una.NEC. din fire: de felul lor este să se găsească în mare. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos. de loc: [era] de fel din Botoşani. ales.AL. numai aşa de flori de cuc! CR. numaidecît. de formă. de calitate superioară. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă .CR.. de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. ) a se deprinde cu binele. degeaba.. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos)..POP.CR. 2) de încredere.CR. tare neînduplecat. de frunte.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. bunăoară. ci şi oameni de frunte. aprins: tu.3) demeserie. de-i sar (sau crapă. renumit. de pildă. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. de ici. . festiv: în faeton de gală Cezarul trece. fără căpătîi.EM. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. dis-de-diminea ă: Dumnezeu.AL. peticele. degete scurte şi groase. de haram. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul . se prinde în joc lîngă o fată. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată. POP. de pomană: vrei să. dacă i-a promis.CR. de gală. (despre muzică. acum putem să mîncăm de frupt.. de diminea ă pîn-în seară. de colo. de aici în altă parte. (de) colea.ISP. de aici şi din altă parte. (ne)folositor.DRĂGHICI . a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . de flanc.REBR. de frupt.EM. mul umită . 1) de la natură. formal. într-o parte. foarte tare. de hatîrul . înfocat. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. parolist: e om de cuvînt şi. de haimana. de curînd.. de cu zorile.. de formă. de efect. . dis-de-diminea ă. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e.

a dejuga la moară rea. ca să ştiu ce leac trebuie să. de largă (sau scurtă) respira ie. mereu. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta.IORGA. copiat de la al ii: cultură de împrumut. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). de la mînă pînă la gură. de jăratic. la nesfîrşit. în toate păr ile. de joi pînă mai (de)apoi. de la distan ă. arzător: mamă. încă o dată. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta. de mare (sau mică) întindere. împrumutat: un strai unguresc larg. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini. ) pe întreg pămîntul. laolaltă. de iznoavă. şi-a făcut de iznoavă socoteala. ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp.PANN.CR. de la mînă pîn-la gură. de departe. îndată. baletistele şi clovnul August. împreună: eu cu sergentul .POP. de jos. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. de la vlădică pînă la opincă. de înaltă şcoală. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . 1) zilnic. din toate păr ile. de la capăt: cînd a ajuns acasă. în (sau din) era noastră. al erei noastre.POP.CR.i fac. de la coarnele plugului. ) imitat.NEGR. de la ochi sau (verde) în ochi. 1) părăsit de to i. de la (bun) început sau dintru început. care dă dovadă de o pregătire excelentă.. de la cap la coadă.AL. încît pare că e de împrumut.MINEIUL. 2) văzînd cu ochii. satul doarme ca-n mormînt. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. de îndată. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate.CR. SBIERA. de la vlădică pînă la opincă. de la margini pînă la margini.COŞBUC . de la început pînă la sfîrşit. ) din nou. de la roate. cu îndrăzneală. din mase. fără preten ii. foarte repede: prostul uită. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît.AL. de la un timp sau (reg. (înv. în ultima vreme. călărea a de înaltă şcoală. de la mare pînă la mare. de jos: se ridică alene de la pămînt. ) din caz în caz. a o nimeri prost.. de la un rînd de vreme. de la caz la caz sau (reg.AL. integral. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace. din popor: era om de jos. de la olaltă. de la ară. sărim de la olaltă. de jur împrejur. de la (sau după) naşterea lui Hristos. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . din natură. 1) de la capăt. 2) (fig. (înv. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi.VLAH. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte. în fa ă.CAR. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. în scurt timp. de la o zi la alta. ) foarte tare.. (înv.i cam prieşte.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug.. în totalitate. (reg. de la pămînt.ARGHEZI. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. de împrumut.OD. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . nu. to i. .SAD. 1) luat cu împrumut. de jug. din mul ime. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai.

de specialitate: alegea numai oameni demeserie . 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan.COSTIN . 1) de firmă. de mai tîrziu.EM. în aşa fel. moale. dar n-am fată de mărit. (înv. deosebit de . fecior de ăran. de măritat sau (pop. de meserie. şi-a făcut aeroplan. . 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. serviciu de masă . 1) situat în centru. 2) marcant. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. bătut.) de .PREDA. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . prestigios. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. de mic..DOS. absolut necesar. de mijloc. mătăsos.ext. ) mărginaş. (înv. ) de mărit. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan .POP.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. 1) care nu e de primă necesitate.EM. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . şi reg. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj.BIBLIA. banal. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. de mamă sau despre mamă. de miazăzi. ) obişnuit.) sau nu mai pot (nu mai po i. (reg. de miere. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte. i se plîngea de scumpetea vie ii..BĂLC. de mătase. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii.. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine.. (p.) foarte. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. foarte. 2) care cuprinde. 1) care se aşază pe masă. blamabil. sudic. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu.N. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă .. de margine. (despre oameni) bun.POP. ) 1) singur. de mare circula ie.NEGR. tare: ipau şi strigau de mama focului. somptuos: hotel de lux . meridional. 4) (fig.SAD. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. de mama focului. este etc. 2) potrivit (ca dimensiuni). din proprie ini iativă: Vlaicu.POP.EM.CEZAR. renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian. fără cununie.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac. puternic. umilitor. nu mai poate etc. de mai nainte sau de mainte. extrem de . calificat într-un anumit domeniu. de marcă . . ponderat. ) mai demult. mediocru: este un autor de mijloc. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde. care vindecă.P. 3) (fig.POP. ) foarte ruşinos. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . . generos. şi pop. de nu mai pot (nu mai po i. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. vindecător: ierburi de leac . de mărgărit sau de mărgăritar. de marcă. de masă. darnic. nu mai poate etc. ) moderat. (nici) de leac. de (o) manieră sau de (aşa) manieră. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. (înv. care apar ine sau este specific mahalalei. ) grosolan. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. de mahala. de maramet..POP. de zbura el de măgan. HEL. din copilărie. dezonorant. de măgan.. ) degeaba. de mare tonaj. fără veselie. de lux. . ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. sînt (eşti. excesiv de elegant. să mai fiu de-al meu măgan. (înv.HEL. de mare trebuin ă. 2) de calitate superioară: edi ie de lux ..

de mînă. demn de aten ie. de voie. 1) mizerabil. efemer. 4) (fig. de moştenire .NEGR. vrednic de a fi luat în seamă. fabulos.. de silă de milă să nu . superficial: treabă de mîntuială . de milă.. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. nevrînd: de silă... 2) originar din . DOS. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială. de nezdruncinat.AL. de milă fu nevoit a mai aştepta.EM.. de mit. minunat. excep ional. de loc din . de greşeale cealea ce-s de moarte. 2) executat manual: lucru de mînă . 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . de mîna întîi. de mizerie.COSTIN .i plac făclii de moarte? EM. din proprie ini iativă.ext. de silă sau de silă.CAR... de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva). demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. de milă.BIBLIA. de prim ordin. trecător: iluzii de-un moment.i mijloace. vrînd. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului. de mîncare.). a lui etc. 2) mortuar. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. de moştenire. fantastic. . . 2) sărăcăcios: via ă de mizerie. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică. cu grijă să nu cumva . (înv.MACED.AL.i sînt de mirare.CEZAR. care inspiră încredere. de monolit. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine.... . 3) (înv. . extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune. (p. de mir.. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche.FIL. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. (înv.de milă de milă... demn de crezare. ) din cale-afară.EM. . de(-a) mirare sau (înv.: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor. de moarte. 2) foarte bine. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei. ) de mirat. de minune. surprinzător. slăbiciune de moment. sau de moşia lui . de modru-n afară. funerar: ce ai .. de moşie . 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. admirabil: dar cu slabele. de mîna a doua. demodat. straşnic. de. de nevoie. de (un) moment. trainic. de scurtă durată.P.. (reg. pădurile şi luna vor face-o de minune.: de milă să nu le strice frumuse ea. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie . credibil. .. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). .EM. 1) depăşit.NEC. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune.. de mîine. de modă veche sau de veche modă. ) minunat. faptele. de milă să nu . demn de a fi admirat. ca-n basme.P.ISP. despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate.ISP. de calitate superioară.. de mintea mea (a ta. de calitate inferioară. de miraz.COŞBUC... ) grozav. 1) admirabil. 1) mortal: lovitură de moarte . pasager. momentan. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol..CAMIL. (vrednic) de mirare.GR. (reg.

cumplit peste fire.MINEIUL. originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu. (cuiva sau a ceva). de nea.CAMIL. care există de multă vreme.. de nebiruit. de natură să . vetust. cornărit cîte un leu. „din“) de loc din . (înv. 2) puternic. de neclintit. din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul.. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă. . nevastă de neam ş-un băiat la Paris.. inevitabil. 2) (fam.URECHE . de neconceput. de neiertat.. de nemîncate. de necaz. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez.SAD. pe neaşteptate... solid.ISP. de multişor. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde... în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. ) mul umitor.: grec din naştere.CAR. ...CAR. de neam. de na ie. absurd.CONACHI. şi reg. (înv.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare. de nedescris. imposibil de descris.: frumoasă de neînchipuit . . de naştere de natură să ... de răul . vechi: asta-i cam de multişor poveste.. 1) care depăşeşte puterea închipuirii.EM.. 1) rar.) de soi bun: ramurile unui cais de neam. de mult ce. (cuiva sau a ceva). 1) imposibil de mişcat din loc. inimaginabil: un peisaj mirific.. în repetate rînduri. de neîn eles. de (sau din) năprasnă.. de necrezut sau de necrezare.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. de mul ămire. însemnată: are casă frumoasă..GALA. (reg. neînduplecat.. incredibil.. (înv. cu care s-a născut (cineva). de mînie. . din popor. impardonabil. de (sau din) naştere sau de naşterea sa..NEC. (fig.. deoarece.. 3) (despre vi a de vie. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. moldovean prin adop iune. demn de a sta în muzeu. capabil să . de neînlăturat. din pricina .. invincibil. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig. apt să . ininteligibil.SAD. pre ios. marmorean: fa a ta de nea...VLAH.ISP. acceptabil. de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul . de născare. de ciudă. de nego . ) dis-de-diminea ă. ) ferm. de necazul . ) depăşit. ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. 1) (urmat de prep. extrem de .. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia. ) 1) destinat vînzării. 2) (fig. de (sau cu) nădejde. 1) (despre oameni) de origine. de multe ori sau de cîte ori. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate .ARGHEZI. de mul ămită. temeinic: nici nu mai mişcară din loc. 2) foarte. excep ional de . 2) de na ionalitate ..de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava.CAR. indescriptibil.P. de tot boul de nego .. fiindcă îi lovise cu nădejde. alb strălucitor. de muzeu. de neînchipuit. de necrezut.. despre oameni) fără personalitate..POP. drept mul umire: cîntare de mul ămită. imposibil. de origine din . . pomi fructiferi etc.DELAVR. de neînchipuit .

se tocise.CONV. silit. altfel . de noapte. de formă.. (înv.: trupe de ocupa ie . fără caracter: om rău şi de nimic.LIT.. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău..DOS. ) întru) nimic.URECHE. de nici un fel. de nord. de toată întîmplarea. alege-te.. ruşinos. din timpul nop ii. inutil: toiagul său . de obşte. PANN.. tagmă) cu cineva.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . 2) împreună. (p.EM. de ocazie.NEC.BĂLC. de ocol.PRAV. animale. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. indirect: o ia pe un drum de ocol. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare .VLAH. de (sau pentru) ochii lumii. ) fără valoare. de norocul (cuiva). în zori. ) (care este) potrivit cu soarta. .. 2) (despre păsări răpitoare.CORESI . public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie.. deloc. 1) fără valoare. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. de (sau cu.GANE.. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este. (înv. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte..EM. încît nu-mi era de nici o trebuin ă..STANCU. de (la) nouă neamuri.. care ocupă temporar un teritoriu. de ocară. (înv.CAR. foarte des.. de (cu) noapte(a) sau (reg.: întîrziară cîtva de nevoia iernei. lucrează în timpul nop ii. pentru orice eventualitate: purta. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri.ext. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii. 2) (apărut) întîmplător... schimb a ta coroană într-o ramură de spini. general.. pentru a salva aparen ele. de fa adă. un pistol.URIC. ocolit.. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . defel. nefolositor. de foarte multe ori. de obicei. unde-i era de obicei culcuşul. 1) comun. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. gîrbovit şi de nimic. culege-te din crierii capului.ŞINCAI. ) necesar. 3) în mod obişnuit. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. de netreabă. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. în genere: merse la cursuri ca de obşte. cu) noapte. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare. de ocupa ie... datorită . nordic. 2) lipsit de orice merit. . fără importan ă.. for at.. de nici un fel. cumpărat sau vîndut ocazional.PANN . în mod obişnuit. de (sau dacă) nu . 1) (înv. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii. ) din (sau în. de ocazie! CĂL. de nici o trebuin ă. o ară etc. 2) constrîns.: de nu. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. de (sau (înv. în comun. de nevoia .. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. din) nevoie. nefolositor.ISP. CAR. de regulă. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. 1) care ac ionează. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă. ) din cauza . de obicei.. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. . de nici unele. în caz contrar . ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască.POP.

) de onor. foarte mic. CAR. 2) iute..PANN. . 3) de baştină. de la oraş.. dacă pe bade-l iubesc? POP.. 2) unul de altul.. de omenie.POP...... de ochii lumii: patrio i de paradă . 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă. de ordine . (cale) de-o poştă sau de la o poştă..VLAH.VARLAAM. repede... ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni... foarte tare. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. 2) (reg. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte. a fi complet diferit de .URIC. 1) într-un loc . (înv.. ) de obicei. . (înv. . cumsecade.. (fam... spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie.. 3) de formă. . de paradă... de na ionalitate: un celebru diplomat. . de ordinar(ă).: mă interesează orice chestiune de ordin intim.. 1) de încredere. ) de natura . 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă. de o el. de origine. mai de omenie.. din alt punct de vedere .: să ne bucurăm de frumos. de paradis. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. 4) onorific: membru de onoare. de olac. gros: un biet vînător. (pe) de o parte . (pe) de altă parte .. despre fete) fecioară. şedea-n sat d-o mărginioară.. în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. virgină..POP. şi io cum să nu greşesc. genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură. (de) la o distan ă (relativ) mare.HOGAŞ... de domeniul .STANCU . de (sau pe) o măsură. cinstit. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă. splendid. . 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă. 1) bun..DELAVR. asemenea o elului: (fig. aspectul etc. 2) dintr-un punct de vedere ... .AL. de onoare sau (înv. ) o inimă de aur şi bra ul de o el. .OD. la fel: înal i to i de o măsură.. .de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte . probleme de ordin economic . de o şchioapă. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte. (pe) aici . de-o făptură şi de-o samă. de natură . a deosebi binele de rău. (pe) dincolo . de neam. a nu avea nici o trăsătură comună. 2) de demnitate: datorie de onoare . de o palmă.. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului).ARGHEZI. de oraş. 3) (despre materii... deopotrivă.. 2) festiv. de natură: alimente de origine animală .. de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis ..NEC. pre de altă parte să întoarce şi vine. egal. . a deosebi albul de negru. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM. jupuiau ara. ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă. .. de altă parte .AL. cît cerul pe pămînt.MACED. de-o seamă (cu cineva) sau (reg. 2) la fel.. to i o ceată se făcură. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . care are caracteristicile. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR.AGÂRB.. 2) originar: locul de origine al rîului .HASD. minunat..GOLESCU.. (reg. (pop. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare.: albina [se deosebeşte] de viespe. de-o mărginioară. francez de origină. cu caracter .. a se deosebi cît cerul de pămînt. care provine de la oraş. substan e) (foarte) mult. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă... 1) de provenien ă. de ordin(ul). de orice ordine ar fi acel frumos. ) de (sau la) seamă.HEL. de olaltă. FIL.CR. asemănător.. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. unul de celălalt: se iubesc .: de o parte-l bat şi-l gonesc..

a depăna din picioare. însărcinat cu paza. 1) gratuit. 1) care exprimă polite e. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. de pe cînd. de polite e.BĂLC. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. de pomană. (pop . (p. nici tu să fii urduros. de (sau pe. (reg. (p. . ) profund..COŞBUC.AL. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. 2) protocolar: vizită de polite e.AL. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. ) pămîntean. de popă. 2) (în mod) inutil.DOS. . pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. comanda cuiva. marginal. (înv. de pomină. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . (impus) cu for a. 1) (înv. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). (p.AL. (pop. . 1) plumburiu. de pisică. de neuitat. 2) (despre zile. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR.. de pe vremea în care . de parolă.CĂL. . măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. unde am fost primi i de pomană. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete .) 1) (despre mîncăruri.REBR.ext. (reg. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu.POP. de post. a divaga. amabil. jalnic: oraşul . 3) din polite e.. .SAD. păzitor: este îngeru-i de pază. provincial.CAR. l-au băgat la başcă de pomană. de pămînt. de plumb. zadarnic. ) obişnuit. de (la) pădure. a o lua la sănătoasa. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. mătuşă de plop a lui Andrei. 2) greu. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. săptămîni. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure. dorin ele. ) (în mod silit). de lîngă. cine este acest so de porunceală? FIL. necioplit. ) 1) (făcut) la (sau pe. de cuvînt: om de parolă. a povesti din aducere aminte. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune.CR.. 2) (făcut sau acceptat) dinordin. a merge foarte repede. se află într-o stare de plîns. 1) periferic. ) (făcut) în silă. prost.ext. de plîns.ext. în) porunceală. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . foarte pu in. în opozi ie cu „de dulce“) de post. de pază. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. de perete.EM. sălbatic. (numai sau doar. degeaba. de rînd: eu. de periferie. după. de mîntuială: pot să te întreb. de popularizare. de plop. vrednic de milă. politicos. a depăşi limitele. întunecat: sub cer de plumb. .PANN. de poruncă. de posle(a)de. fără rost. de pe urmă. de(-o) (sau spre) pildă. de (sau pe) pleaşcă. un om de posleade. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie.HOGAŞ. a întrece măsura. ca de poruncă. aşa cum doreşte cineva. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. 2) (despre oameni) necivilizat.GR. din jur. 2) (fig. a-şi depăna amintirile. tată. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. după) indica iile.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică.SAD. de pe. ) de mîna a doua: literatură de periferie.

POP. pe mul i al i boiarnici de price. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post. de dispută. de (sau cu) pricină (sau pricini). (foarte) exact. CEZAR. .P. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. (despre aparate.de post de postrig de poştă de potcă de potriva . (p. de preferin ă între 5 . de poştă.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. de potcă. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . om de poveste. de(-a) prima sau din primă. de ceartă. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. 2) obişnuit. de precizie. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială.. de predilec ie. ) ar ăgos. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. corespunzător cu .BELDIMAN. ) cu) preferin ă.STANCU. în care se posteşte. săptămîni. (foarte) scump.ext. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. în zile de post.7 p. luni) în care se recomandă postul.. 2) care serveşte cuiva ca exemplu. 1) preferat.BOLLIAC. 1) (persoană) care îndrumă. . (înv. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. n-ar mai fi ramas nici la turci. mai ales. certăre : oameni de potcă fără de lege.CAR.. (înv. (înv.IORGA . ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. pe măsura ..gener. egal cu .: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. de gală. (înv. să iasă la vînat.. de (sau pe. faptele petrecute. de (mare sau (înv.CĂL. 3) cu predilec ie. de poveste. înainte de toate.. un necaz posibil: mişcări încete.CORESI. prestigios. pline de precau ie.. de preferat. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină.URIC. dintîi. ) care poate povesti..m. de prestigiu..OD. nici unul. de postrig la călugărie.SAD.. 2) (despre oameni) care apar ine. de (sau (înv.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. să sentoarcă cum a fost.PREDA. 2) care este potrivnic. de precau ie. 2) (despre zile. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. . (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. de pova ă. de prăsilă. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară... (p.. de postrig.. nici la moscali. MAIOR.. prin călugărire. (despre animale) care cară poveri. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol.NEC.. dar îşi luară toate măsurile de prevedere. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . poştal: vagon de poştă . ) de la început. ori mor i ori cu zile. favorit: studiul istoriei . asemenea. de price. (înv. ) mult) pre . de praznic... de povară. (pop. duşman: să prinză. ARGHEZI . la) potriva . ) de calitate. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. instrumente de măsură etc. bun: aparatură de mare precizie. ..CAR.NEC. ca sfat. în calitate de martor. de (sau ca) prevedere.PANN. (în mod) preferabil.. de povară de pova ă de post. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. la fel cu .

1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. ) (care este) fără rost.CAR. mult..ISP.de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. de (o) probă. de (mare) primejdie. la trac iune. de primprejur. şi-al ii de pripas. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul.REBR. . de purtare. abundent. de pripas. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . .CEZAR. ) de sine stătător. de toate zilele. 4) care este potrivit. . mai mult decît trebuie. (care este. (înv.PRAV. 2) a ceda. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. înconjurător.EM. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. 3) (glume ) extraordinar. de (sau în de) prisos sau (înv. . indispensabil.HEL. peste obişnuit. de protec ie. zadarnic. a renun a. care se află în jur.. de provincie.ext. ) de prisoseală. primăvăratic: flori de primăvară . 1) a capitula. de prost gust.CĂL. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos.cu ferestrele la stradă. specific provinciei: în oraşul de provincie. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . 1) (despre animale domestice. de muncă. 3) care poate fi primit. 2) (despre ore.CR. independent.ARGHEZI. ) (despre oameni) progresist. inutil. ajută. (care este) din belşug. pozi ie de principiu . de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. 2) (despre copii) părăsit.CR. serveşte) de îmbrăcăminte. din plin. . .HEL. (înv. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui.REBR. liber: de va face ceastă mărturie.SAD.. care sprijină. ajunge a fi neîn eles. (p.ext. de primăvară. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust.CEZAR. 3) (despre oameni) străin. absolut trebuitor. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul]. a face o reclama ie. (înv. de purtat. de progres. ocroteşte. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . indicat pentru primăvară.BRĂTESCU-VOINEŞTI. de primire. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi. învecinat. superfluu. excelent. banal. o va creade giude ul. mai cu seamă că era de pripas. ) de prisoseală (sau prisosit). ) nelegitim. care se dezvoltă în timpul primăverii. (care este) în plus. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. de încercare.P.TOP. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. din flori: băiat din flori şi de pripas. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă.P. 1) (despre îmbrăcăminte.. care are caracter teoretic. de puterea sa. deplasat. boieri de ieri . zile) în care se primesc oaspe i. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. e salonul de primire.VLAH. 2) de cea mai bună calitate. . abandonat. (p. 3) care se efectuează. de prim (sau de primul) ordin. situat în provincie. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. de lucru. 1) de primă importan ă. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . a depune o plîngere. şi unii. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin]. venetic: boieri de-o zi. a depune armele. de principiu (sau principii).

1) din popor.ext. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. de reşedin ă. de data asta. de gradul întîi.PANN . de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang.MINEIUL. va putea fieştecare a le socoti de rost. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd.EM. de rădăcină. de rîndul acesta (sau ăsta). ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. ) de neam bun (sau mare. de gradul al doilea. (înv.. de sabie. oral. de rînd. SAD. 2) (reg. de regulă. ales: un scriitor de rasă. (înv. cu) rod. de revolu ie. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică. (înv.VARLAAM. . de pu ine ori. de rost. trivial. (înv.SAD.gener. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . de rău.). supărător.P.DOS. vulgar: vorbe de ruşine .POP. neîndemnat. ) 1) prin viu grai.POP. .KOG. de rudă rea (sau mică).. ) vrednic de laudă.GALA. înv. de reşedin ă. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi. referitor la . de rangul al doilea sau de al doilea rang. 1) fără valoare.POP. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină.NEGR. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească.... din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. mai vîrtos bărba i de sabie. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă.. cu prea mare simpatie. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. . de (sau din) rîndul . ) de bază.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. 1) superior. fiiască plecăciune. cheie de rezervă . indecent. ) alături. CĂL. . ) duşmănos. roditor. expresii) ruşinos. (înv. diferen ă. (înv. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. . ieşi balaurul din groapă. de rudă.. (reg. 2) foarte pu in. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă.CAMIL. de rudă bună (sau mare. de rîs. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. despre pomi) fructifer. de rezervă. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg. de răul cuiva.POP.. şi pop. de ridicat la cer.CAMIL. ) comun. de calitatea întîi. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. 3) din proprie ini iativă. (spec.. ) capabil să poarte sabia sau (p.ISP. (p.PANN . (fig. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. menit să înlocuiască. . (despre cuvinte.. care serveşte drept sediu (unei persoane.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. 2) închipuit. de calitatea a doua. de prima clasă. rareori. de rangul întîi sau de primul rang. 4) la rînd. unui organ administrativ etc. bogată). (pop. de ruşine. (înv. (sport ) la foarte mică distan ă. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. ) în privin a .HEL. 2) ruşinos. în mod obişnuit. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. . în oraşul său de reşedin ă. de rîndul traiului. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului. de rasă.SLAVICI. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. bogat): era de luminată şi bogată rudă. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir.REBR. de reziden ă. ) 1) de prăsilă. de (sau pe. de rînd de rîndul .P.

ARGHEZI. de scaun. (în mod) festiv. societă ii bune (care frecventează saloanele)..P. .POP. a face poftă de mîncare. aşi croi (singur) drum în via ă. 2) a-şi revărsa supărarea. a-i croi drum în via ă (cuiva). fii cu ochii-n patru.. de sapă. a fi uluit. de schelet. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. .. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. cetate de scaun.MAIOR. 1) a veni pe lume. a deschide ochii. a-i deschide cale netedă (cuiva). a-şi deschide (sau închide) inima. a tăia) pîrtie.POP.. a deschide gura. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. a deschide apetitul. de săptămînă. în care (oficial) nu se lucrează. de salon. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. 2) (ca) pentru sărbătoare. . decît să-şi închidă inima. a începe.CANT. 2) pînă la sa (iu). (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. puiule. .. a vorbi. scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. mînia (asupra cuiva).CAR. trup de flori. ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. a deschide larg uşile.SAD. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. haine de sărbătoare. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP. de odihnă: săracul n-are soare. ) specific lumii mondene. de frumuse ea celor populare.. dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi. cubeilicul. de (sau pentru) sămîn ă.POP. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele). ci o genera ie de biruitori.SAD. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. de sărbătoare sau de sărbători. a-şi descărca inima (sau sufletul. a mustra.REBR. aleanul inimii. a deschide (sau a rupe. bărci de salvare. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. . a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. care serveşte pentru a salva: am cerut . a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta.. a se mira foarte tare.de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. (adesea peior. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . a-şi descărca mînia (asupra cuiva).CAR. de sa (iu). cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. de salvare. 1) a se confesa. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . a fi ospitalier. ceremonios. 1) (păstrat) pentru semănat. a croi. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. a-şi spune ofurile (cuiva).STANCU. sărbătoresc): lelişoară.CEZAR. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva).. idei cu o umbră . nici zile de sărbătoare!POP. 1) (înv. ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă. de santinelă. a se destăinui (cuiva). care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat.CR. a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. . gura ta-i de sărbători. .LOV. aleanul sufletului) (asupra cuiva).

(care este) de o valoare remarcabilă.REBR. ieşite din comun.. de potriva . la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. . cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul .. pe măsura ... (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. a unei institu ii etc. de seama lui. a descîlci (sau a descurca) i ele. corespunzător cu . STANCU..BUDAI-DELEANU. a limpezi o afacere. de o zi sau pe o perioadă din zi. 2) a ine seama (de ceva). ) (despre părin i.. POP. 2) (înv. a descoperi America.. obiecte) fabricat. (reg. a lua aminte (la ceva). a clarifica. a deschide un credit (cuiva). de serie. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx .. de scurtă respira ie. de scris. 2) împotriva voin ei sale.CR.POP.. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială.GCR.SEBASTIAN.. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală. împreună cu alte obiecte asemănătoare. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. de sec. din timpul serii.. din temperamentul . importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama .. nu deşert de minte. a deschide urechile. iar. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii. (despre mărfuri. .. (care se află) dejurnă pe timp de o noapte. senza ional: s-a petrecut . săptămîni. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile. 3) pentru post.. astea-s chestii de serviciu. 1) în tură de lucru la serviciu. ) comun. un incident de mare sensa ie. a prezenta (numai) aspectele negative. poruncea a-l scoate de grabă.. 2) (care se află) în folosin a curentă.: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă. de mică întindere. ) din firea . fra i. luni) de post.. confec ionat după acelaşi tip. (care este) cu însuşiri deosebite. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. . obişnuit.... iubitor de glume.VINEA. a pronun a o sentin ă de divor . a desface o căsătorie.. egal cu . . de seara pînă diminea a.CAR. PREDA . a împrumuta (pe cineva).CĂL.: [era] scunducel de stat. hîrtie de scris. de sfinx. (p.1648). foarte deşen at la port şi cuvinte. a descrie în culori negre. de seama . de seară.. 1) la fel cu .a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. asemenea. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază.IST. deschizător de drumuri. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva.COM... de (mare) senza ie.. ) a for a uşi deschise. (pop. de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. 2) (despre zile. 1) care se face. de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă. 1) a fi atent. banal: produc ie de serie . a semnala (numai) defectele. ) 1) care produce neplăcere. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. VINEA.cu for a..GANE. de (sau cu) scîrbă. enigmatic. de scoar ă. pionier. în tot timpulnop ii. de serviciu. (care este) de o mare însemnătate.. (a... surori) vitreg: mamă de scoar ă.BUL. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară.. ) 1) de post. (înv. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit. a marca primul punct într-o întrecere sportivă. 3) care se referă la serviciu.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu.ext. (iron. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie. de seamă. . . a credita..

.STANCU. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . mai rea. a deşerta caşul. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. (pop. de sus şi pînă jos. sinele. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu. . . 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele.CR. iubirea dulce iei. tainic. resurse proprii.POP. . totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. FIL. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon. a fugi. (fam.. 3) desfăşurat în cadru restrîns. excesiv. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. foarte mult. ) sineşi. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă.AL. acum beau de zvînt pămîntul. dintre) sine (sau (înv. 2) (înv. ) foarte apropiat. intim: Cina cea de taină. monstru de sînge.CAR. să ştiu şi eu .CORESI. ) degeaba. (despre copii) sugar. (înv. ) în tovărăşie.POP. şi pop. ) divor . crud: scepticismul. fără interven ia cuiva. lumea-ntinde lucii mreje.EM. despăr ire de pat. 1) secret. 3) sîngeros. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard.CR.PRAV. de sus şi de început. de sîmbră. de sus pînă jos. a deşerta sacul.AL. ce-i al tău şi ce-i al meu. deştept ca oaia.POP. împreună: am botezat de sîmbră. a relata ce a aflat. sinene) sau (înv. fermecător. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). ARGHEZI . din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude . părinte al turbării şi al sinucidului. una rîde. încîntător. ) a povesti. de sîn. şi vocabularul. să se influen eze cumva una pe alta. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. zadarnic.FIL. necuviincios. fără a căuta să se atingă.. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. despre chipul lui.VLAH. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. . vulgar: cunoştea mîniile regelui . ) a o zbughi. a deslega calul de la gard. (înv. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. prost. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. de şoc. ) din.LIT. (înv. (făcut. (bun) de ştreang. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru.CONV. de (sau (înv.POP.AL. cu (sau prin) mijloace. realizat etc.. una plînge tot cu lacrime de sînge. peste măsură (de mult). în întregime. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). de sînge. căci se numea Porojan. de sirenă. 2) grosolan. de(-a) surda. întîi. ) singur de (sau de la. (reg.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. din. ) cu) taină. (înv. ) din capul locului. (reg.) din ini iativă proprie. deosebit de frumos. exagerat: o. ) cît despre el. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. 1) roşu (aprins). de şatră. (care ac ionează) (de unul) singur.

teatral: aşa-i slujba.BRĂESCU . se întîmplă ..CĂL.GHICA. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . de tot felul. 1) (lucruri) de diferite feluri. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală. de timpuriu. de recuzită: pumnal de teatru.CAR.Z. de tot . folositor. CĂL. serios. de toată orînduiala.REBR. de teatru.BACOVIA. .CR. 1) fundamental. m-am suit în pat. de tocmeală. 4) afectat. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot .. ştia să facă o mul ime de pozne. erau cusute de tocmală. tare. principal. de talie.. de toată mîna sau de multe mîini. de toamnă. foarte frumos. onorabile! daraveri de clopotni ă. 1) de bază.. (înv. potrivit. de tăvăleală. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie..CONACHI. de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. boieri şi cocoane de toată mîna...MAIOR. . variate: avem de toate cu îmbelşugare.NEGR. 4) bine. mahalagesc.. autohton. stimabile! CAR. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare. 1) foarte . de toată frumuse ea.. de temelie. 2) (despre îmbrăcăminte.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. amuzant. de fiecare zi. de tînăr. fundamental. zdravăn: pusese piele bună .MACED. DUILIU.SLAVICI . de toată ziua sau de toate zilele. de temei..ext. . ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni.POP.BOL. din timp. 1) care este stabilit prin.oftă ea cu compătimire de teatru. de (sau pentru) toaletă. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. de tarabă. trivial: chestie de tarabă.. ) băştinaş. 2) de cu toamnă. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. . de toate felurile: era multă lume. . nu mai era de nici un temei. important. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală.. foarte nostim. 2) de to i. (p. ) greu.. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . de talentul. dar învă ase bine meşteşugul. 2) de încredere. 2) care se întrebuin ează în spectacol. de temelie. spre mîngăiere. minunat.BLAGA .. ci unul de mare tiraj? STANCU. esen ial: întrebarea . care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . micule . un burete de toaletă şi căr i.. 2) (reg. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . favorabil: el singur. partida să fie remisă. . potrivit pe a lui vrere. de toată nostimada. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală . de ticnă. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru.CAR. 1) care se referă. devreme: vream să plecăm. principal. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. de talent. sigur: cum îl scăpa din mînă. sau de toată .: era băiat de tot hazul. de teren. ) prielnic. de (sau cu) (mare) tiraj. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. 2) cu totul... (despre haine) de purtat la lucru. de toate..de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva.

de trei parale. care este din aceiaşi părin i cu cineva. ) harnic.. de un cîrd de ani. ca tunetul: atunci răsunară. cînd Irod născutul lui cină făcea.COSTIN. ) care este născut din . intermediar.NEC. variat: mul imea păsărilor de tot soiul.POP.i bagi degetele în ochi.MAIOR. (înv.CORESI. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă.pe un timbru ciclopic. complet. mi te dă cu totul mie.i lumea ta uitată. de ultimă oră. de tranzi ie. de batjocură. variat.P.NEC. necesar. puternic.. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba.HEL. de treabă sau (înv. 1) trebuincios. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . întru) totul sau (pop.. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. ) întru) tot sau cu (sau în. 2) de omenie. de la tropice. şi casa c-un om de treabă. de trandafir (sau de trandafiraş). 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. priceput.POP. deodată. (despre nume) de rîs. de (sau (înv. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. cum să-şi închipuie? de un fel. .. îi vini Soarelui cinca însurătorii..CAR. de (la) un cîrd de vreme.. de mai mul i ani... de un timp încoace.BARBU.. de trup sau de un trup (cu cineva).EM. de-un rînd. fructe bizare şi aurite de tropice. pe de-a-ntregul. 1) de la sat: pragul vilei de ară. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea .. lasă-mă să rup un fir. . de trufă. momentan. 1) (înv.scotei ochii cu degitili. foarte nou. fel de fel.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd .de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile).POP.) de trebuială. de unde pînă unde. vrednic de cinste. răsunător. hloabe. felurit: un gard viu . de. ) potrivit. de o singură specie. ) cum trebuie.OD.EM. de un moment. au împins pre nem i de la şan uri.GHICA.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. sîne e de-a iiş. format de mărăcini de tot neamul. folositor. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. trup de trandafir.i sco i ochii cu degetele sau de.VINEA.DRĂGHICI. mai de trei parale. de trebuin ă sau (pop . ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. şi reg. 3) (reg. ) cu (bună) treabă. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. capabil: că boii se in cu iarbă. de tunet. actual: ştire de ultimă oră.) totuluş) tot. (înv. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . cu desăvîrşire: lasă. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. bun.CEZAR. . de proastă calitate: într-o altă droşcă.BUDAI-DELEANU. ) în toată forma. trecător: la oamenii deosebi i. de trecere. (pop .POP. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă. de to i (sau de toate). de tunet înfundat. (reg. cinstit. ) de data asta. deocamdată. 1) în întregime. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară. în total: fusesă de to i şesă. de(-a) iiş. de tot soiul sau (reg. silabe energice . de tropice. de (la) ară. di undi pînă undi. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. 2) sătesc. 2) (înv. nu se ştie cum: amu. unei interesante epoci de transi ie. veneau cei patru cavaleri. . şepte mii de leşi. COŞBUC. .EM.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

a păcăli. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. duce-mi-s-ar la pustia! POP. . ducă-se (duce-te-ai. bătut. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva . duce-s-ar etc. merse drept. (pop. a se duce (sau a merge) de-a roata.. a se duce (sau a merge. a purta cu vorba.CAR. v. a duce cu zăhărelul (pe cineva).SAD. a fi dus la groapă. a (nu) putea. a duce boala pe picioare. a muri: ei. a conduce. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. fără a zăcea la pat. ca urmare. (pop. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata.. mititeii. ca recompensă. 1) a stăpîni. a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri.). a tîrî.CR. ) a proteja. fam.) dracului!. a înşela (pe cineva). ISP. ) a pleca pe neaşteptate.. ) nu cumva mă confunzi?.CR.)!. (reg. ) a amăgi. să-i poarte de nas..VLAH. a duce (sau a purta. de ei etc. (reg. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. a (nu) fi în stare. duce-s-ar etc.): cum. a se duce (sau a merge. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. a duce cu cobza (pe cineva).POP. practicabil. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. pustia)!. (fam. la stuful cu flori. a amăgi. a sus ine (pe cineva). a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . drept urmare. că mi-a i scos peri albi! CR. (reg. s-au dus cătră Domnul. în) pustii (sau pustiu. (fam. a o duce cîine-cîineşte. a se duce ca pe gura lupului. a dispărea. ducă-se (duce-te-ai. a se duce cu poşta nem ească. linie) de mijloc. după cum le place lor. ca pe gura lupului. a trage mî a de coadă. a se duce (sau a veni) cu plosca. a trage) ca pe ciripie. . ) a linguşi. nici alta. a sprijini. solu ie intermediară. ) a induce în eroare (pe cineva).) pe (sau la.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. călătorie plăcută! drum călcat. a pieri: boişorii mei s-au dus. a se duce către Domnul. ) a se da de-a rostogolul. ) a se duce (sau a veni) în pe it. drum bun!. ) a merge pe jos. a porni) cu călcîiele înainte. ) a da în judecată (pe cineva). atitudine de compromis. (reg.) naiba!: dar mai grea e sărăcia. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. unde era copilul. lua-l-ar (lua-te-ar etc. 2) a duce cu vorba. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. a duce cu preşul (pe cineva). ca pe ciripie. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine. a dirija după plac (pe cineva). a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a ine) de nas (pe cineva). a pleca foarte repede. mă iei drept altul! drept răsplată. drum (sau cale. a (nu) fi capabil (să . a o duce foarte greu. 1) a călăuzi (pe cineva). a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. a se duce (sau a pleca. (reg. a înşela (pe cineva). a duce de mînă (pe cineva). (fam. a se duce cu nepus în traistă. 2) (fig. a fi bolnav. drum umblat. crede că eu nu bag de seamă. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva).

a se duce har un (la cineva). a ocroti. a duce.PANN. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva). în spate (pe cineva sau ceva).CR. a duce la mormînt (pe cineva). a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală.ISP. a termina (ceva). a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. a băga) în prăpastie (pe cineva). a o duce greu. a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a se retrage la treburile sale. a trimite. a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. la limpede. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă.). a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. a se duce în (sau (înv. a duce greul (unui lucru). de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). a o duce (sau a trăi) împărăteşte. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. a duce (sau a împinge. a se duce intă (la cineva).POP. a-şi vedea de lucrul său. a se duce întins (undeva sau la cineva). a se duce (sau a merge. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu.EM. a pleca departe. ) a se deda pre) sihăstrie. pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). doar ni s-or pierde urmele. adică. a se întoarce la ocupa iile sale. a se duce în lumea lui. a fugi) în lume (sau în lumea largă). POP. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa.Dumnezeu. a finaliza.CAR. de interesele sale: cei trei camarazi se despart. 1) a scăpa.P. fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a duce în poală (pe cineva). a petrece. ) a se duce la pescuit. a se duce drept. a face chefuri lungi şi dese. 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). a se duce (sau a pleca. a purta pe umeri. a se duce (sau a pleca) unde vrea. a-şi vedea de treburi. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. a o duce foarte bine. a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări). a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. dar te rog să nu por i flori. a duce jindul. a duce hăul şi greul. ) a se duce direct şi hotărît. ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. a provoca moartea (cuiva).CAMIL. a jindui: să nu mai ducem jindul. (reg. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR.EM. să meargă fiecare la treaba lui. (înv. a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . a isprăvi. şi reg. a salva (pe cineva sau ceva). cum s-o scoată la limpede. a fi împovărat. (reg.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a intra. a dori foarte mult. a avea de împlinit.POP. a se duce la năvod. a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. toată greutatea unei case.AL. a (se) duce (sau a (se) închide. la luminiş).ARGHEZI. a se risipi. a duce tot necazul. a se duce glon . a trăi anevoie.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a duce la groapă (pe cineva). a băga) la (sau în) mănăstire.

după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). a se duce pe copcă (sau (reg. a (se) strecura clandestin peste grani ă. plină de lipsuri. ) a se duce direct. că . a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina.CEZAR. . a se ine scai de cineva. 2) (fig. a muri. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. a trăi: Dumnezeu. a face ceva pe jumătate. altul mai lasă. HOGAŞ. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. a duce (sau a aduce.. (reg.CONV. a se pierde. de-a dreptul. a se duce pe gotcă. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. a-şi duce povara. a nu se lăsa. (înv. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). a trece prin contrabandă. a se duce (sau a merge.CR. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă.LIT.NEC. ) a îndrăzni să . a se prăpădi. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. (pop. a fi durabil. a duce o via ă grea. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. a-şi duce nasul undeva. . a se duce pe tocmală. a duce sfat. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. (fam. a se duce întins: moscalii . cu toată şmichiria voastră. a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. a ajunge să fie cunoscut de to i. la întrebuin are zilnică). 1) a răspunde. a-şi duce traiul..POP. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată).a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. COŞBUC. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. a se duce rugă. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). duc bine la tăvăleală. a se duce foarte departe. a duce ogodul cuiva. a muri. dacă nu vrei.. a da de nevoie. au mers tins la Dan ca. despre oameni) a o încurca. şi reg. a lăsa neterminat ceva. (înv. (fam. a o pă i: v-a i dus pe copce.CAR. a duce trai pe vătrai. a-i lipsi ceva. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot. 2) a îndura ruşine pentru ceva. a duce lipsă de ceva. a-şi purta crucea. a(-l) duce sfîntul (pe cineva).EM. eu mă duc pînă la scaramurgului.. a se duce pocnetului. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială. a se duce pînă la calea întoarsă.. . a compătimi (pe cineva). a face treaba) pînă la tindă.ISP. a trăi foarte greu.. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. ) a menaja pe cineva. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . ) pe copce). . despre obiecte) a se a se distruge. a duce trena cuiva a duce trena cuiva. a dispărea: s-au dus to i. a duce o via ă de cîine. sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a (se) duce sau a trece. a pă i ceva. 3) (fig. a trimite) plocon (pe cineva cuiva).ISP. a duce trena a duce trena. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. imprimîndu-i un anumit ritm. a garanta de ceva. slavă domnului! sănătos şi voinic. (reg. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat..POP.. unul mai dă. nu-i ajute sfînta sară. a se duce (sau a merge) (în)tins. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă.P.

după înfă işarea cuiva. a trăi laolaltă. aşa cum.: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră. a se între ine. după datină. după (sau pentru) faptă şi răsplată.. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . după aceasta (sau aceea). aista nu-i semn bun.. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. în esen ă.. (înv. după mine. după împrejurări.. după lege. a devenit insuportabilă şederea aici.CR. după cîte îmi amintesc. întocmai ca.: după chip ca şi aceia..).COŞBUC. ) la fel cu . 1) (înv.. după (sau pe.. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. în) măsura. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are. ) după cît de. care le ştie pe toate.: nu-i după cum gîndeşte omul.CAR.. propor ional cu . în felul în care . pe. după bunul plac al cuiva. .. după chip ca . după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de . după fiin a sa. o femeie nu spune niciodată tot. just. legal.CAR.SAD.. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . potrivit cu . apoi. turbat de mînie.): după cît ştiu eu. după (sau întru. just. după fiin a sa. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. după cum se întîmplă.CR. dunăre de mînios sau mînios dunăre. (vie) potopul!. . pe urmă. după (sau pe) măsură. conform obiceiului. (despre îmbrăcăminte. foarte mînios. după lege.. după dreptate. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi.. din) cît. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care.. este şi astăzi. în măsura în care.. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie. a duce via ă comună cu cineva. Dumnezeu cu mila!. potrivit circumstan elor. (înv. după cum de mult va fi fost furtuşagul.. PRAV.EM... să-l ierte Dumnezeu. după cît ştiu eu. după cum de .. precum.CR. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. după capriciul cuiva. după cum se vede..: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc.CORESI. după cum: rabdă pe cît vei putea. după mine (după noi). din cîte se poate observa. potopul! .POP. dracul. tradi iei. Dumnezeu să-l ierte!.CR.CONACHI. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva. a fi cunoscut ca un cal breaz. 1) doarDumnezeu. după cum.. . potrivit legii. 2) cum. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. după părerea mea: după mine. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc. dacă-mi aduc bine aminte. ci-i după cum vrea Domnul. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR.. de. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine.CR. care ştii ce milos sînt.

unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă. 2) în limita. după toiul cuiva. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică.. 1) vezi..EM.. e posibil? . (fam. şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar. după semuire .i de treabă!.CR. e de comă. după lege.) sau după capul meu (tău. e cu putin ă?... după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. în ordinea . a-i a-l durea capul păsa (de . acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi.. după toate probabilită ile sau (înv..: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele. după putin ă. a-l durea capul (pe cineva).. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa. dispuse dupe rîndul fabricării lor . 1) a avea dureri de cap (din cauza ... a lui etc. e evident. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. cu pravila.. ) (care este) drept. după potriva . CAR. e foarte greu. peşti din cărnuri delicate.. e cusut cu a ă albă. corespunzător cu . după obicinuire.ext.). probabil. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!.MACED. (înv. ) (care este) conform legii. potrivit cu . .. după (sau cum e) tingire(a). treacă-meargă.. e cu ochi şi cu sprîncene. după natură. (înv. după voia inimii după voia inimii.. pleacă!: da’ du-te pîrlii. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură..ORG... fără să-l doară măcar capul... ca pe) pravilă sau cu pravila. du-te unde ştii!.POP. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul... după pravilă după putin ă după rîndul . şi capacul. după (sau pe.. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). după sac.. du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. după mintea mea (a ta. cît. ceva nu e în ordine.GALA. e flagrant.. ) în raport cu . după obicinuire.REG. e bătător la ochi. 1) mergi sănătos!. piei din ochii mei!. după cît se pare.POP. după tingire. după semuire . după mutra lui. poate. lui etc. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!. e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi).. după toiul lui. a lui etc. 2) (fig.. (înv.COSTIN.. dar n-am cu ce mă-nvăli. după părerea mea (sau a ta.): trecea prin pădure. se poate?. ) a fi îngrijorat (din cauza .: toate acestea. (fam. ce-o au după olaltă. soru ule! AL. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!. (înv. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc. du-te dracului!.. e ceva de speriat.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!. OD. după rîndul . a (nu)-i păsa (cuiva de ceva).. ceva e suspect. (p. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i.. POP.ISP.). ) conform cu .. ) lucrurile par să ia un curs neplăcut... e cam albastru sau e cam albastră situa ia..i de drum!. pe măsura. e de groază. ca să nu mai aud de numele tău...).după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . 1) pe măsura puterilor.N. ) vezi. lumina dentunerec şi marmura de daltă. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse .BUDAIDELEANU. şi petecul. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. ) după toată probabilitatea.CORESI. cum doreşte: îmblăm după voia inimii.ISP. du-te naibii!. (fam... 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!.). e teribil. e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). după olaltă. pe măsura posibilită ilor.

e lată (rău de tot)!.. e mult pînă să . se putea prevedea.. e firesc să . e un fleac. (sau de atunci). (sau pînă a . (sau de .. e un fleac. enciclopedie vie (sau ambulantă).. pu in lipsea să ...: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP. e (o) nimica toată.. e o figură..). interesul personal e mai presus de interesul străinilor.): uşor e a zice: plăcinte. e mult de cînd . . ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului.. în odaie la Ivan.. (pop.. era şi timpul. e nor sau sînt nori. e o nimica toată. e murat în varză acră e nasulie! e natural să .POP..... că prea e de oaie! e (foarte) probabil...: e mult de cînd nu ne-am văzut.. (glume ) e bătut măr. e nimica toată.. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că . v... e peste poate. e de la sine în eles. ) e posibil să .... e floare la ureche. e nădejde să . e păcat de Dumnezeu. (sau pînă a .: aşa e bine şi natural să fie. enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să ... e (foarte) posibil. (fam. se cheamă era şi timpul să ningă..EM. cît pe ce) să .. e nasulie!.. era şi timpul e de ajuns. e o bagatelă.. tot ce se poate: e foarte probabil ........ e foarte apăsat de nevoi.. e de rău!. după cum spuneam ..: e nădejde s-avem ploaie. se subîn elege.. era de aşteptat.e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine .... sau ei ştiu .IOSIF. promite multe.CAR.. e murat în varză acră. (reg.. e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul...: era mai ca să-l omor.... e un personaj..CAR. undra).. e descurcăre foc. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul.. e nădejde să ... e-n ordine!.. e prea de tot: las-o baltă... e minune (sau ce minune) că . a trecut mult timp de cînd . că marile reforme sociale şi economice . e mare păcat: ei bine. e o bagatelă. sînt speran e să . vor înlesni ...POP..... (despre oameni) a încărun it devreme.. e mult pînă a . dar e mult pînă a le face.. e de mirare că ... era mai (sau mai-mai. e mîncat ca alba de ham.. răsărirea multor talente. e nenorocire! e natural să ... va trece mult timp pînă să . e mîncat ca alba de ham e mult de cînd . ei bine . e destul. (fig.CR.ZANNE.. ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate... e grav! el (sau ea) ştie . era la un pas de a . aproape.. e suficient.... dar nu face nimic.).CAR. are o minte diabolică. era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt.. numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . e nins în luna lui mai. ne-am în eles! e numai gura de el. e-n regulă!. ) e primejdie!. vorbeşte. el nu ştie cum şi pe unde.. e imposibil. e dracul gol. e lată ! el ştie . e normal să .. e mult pînă să . (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă. e mult pînă a . ) e prost ca noaptea. e prea (sau prea e) de oaie.. e mult pînă să . omule.. e înnorat. se vîră.

. 2) a încărun i..CAMIL. e exagerat.. să nu prea lipeşti sau spoieşti..POP. (fam. a face cu ou şi cu o et. a apela (la cineva): am făcut apel la vecini. că prea e trasă de păr! POP. a exista numai pe hîrtie. e sortit să . a satisface serviciul militar. a face apel (la cineva sau la ceva).: e probabil că femeia mă iubeşte. namiaza-şi făcea. a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare . a batjocori.. e scris să . a expune la aer. examen de conştiin ă. a(-şi) face amiaza. exces de zel. a cobi. (fig. ) a aşeza. . . şi-acuma fac nourii a ploaie. (înv.P. a denatura. e posibil. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega.. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . aducător de moarte (sau boală). perfect cu tatăl său (sau cu mama sa). e tun.. a lăsa la o parte. a face act de prezen ă. a face ascultare. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală).. a exista numai de formă.. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare.. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru). a insinua.PANN. a falsifica realitatea.POP. ) a se adresa unei instan e superioare. aduce ghinion. a face abuz de putere.POP. a face albul negru. a face de două parale. iaca. există posibilitatea ca . de la sine în eles. ) a asculta. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel. a aerisi. a face arătare.. a vînt. vere. a abuza de puterea de inută. a face aluzie. e prevestitor. sîrguin ă... a-i face de petrecanie (cuiva). seamănă leit. a ploaie). a face prezen a.. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. a făcut destulă echilibristică. 2) a chema (pe cineva). a face apelul. a prevesti: parcă nu face i a bine.SAD. e vreme grea. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine.. (înv. a face aşezare. a-şi face apari ia. ) a arăta. 3) (jur.EM.. a veni undeva numai din obliga ie. 1) a deveni palid. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). . este în natura lucrurilor este probabil că .. punctual. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit.... a face armata. (înv. a apărea. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să . a sugera. e rău de pagubă.. fii serios!. ) ce vorbeşti?. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . a omorî.CAR. 1) a invoca (pe cineva sau ceva). e tras de păr. a face acroba ie (sau echilibristică). să ne dea o mînă de ajutor . căci e rău de boală.! CR. ca să-şi facă amiazul. 2) a se odihni după masa de prînz. de nu vă mai astîmpără dracul . a ucide (pe cineva).. a rîndui. foarte exact. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. eşti nebun?. e predestinat să . examen de admitere. a ignora. este în natura lucrurilor.. a face abstrac ie de . ) porcească) (pe cineva). a se ivi. a se face alb. a face a bine (sau a rău. este (sau e) probabil că . e semn rău: săptămîna mare . (înv.. a se albi (la fa ă).. ) a adopta solu ii nesigure. din polite e. a nu lua în considerare. este firesc.. analiză lucidă a propriei conduite morale.

a-i face bine (ceva cuiva).. dărăburi. a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. a se îmbăia. a se sfărîma. a îmbogă i (pe cineva). v..AL. a face bătaie. a face bine (sau rău) să . a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. (înv. a se nimici: paharul . 2) a fărîmi a (ceva). a face cale . a călători. a face cuiva rost să . a omorî. a se băşica.POP. a (se) însănătoşi. CR. pulbere.. ca mine să pă ească. a fi gras: observă că a început să prindă burtă. de-amu n-or mai face cale! POP. a face băşici. a învinge. 2) (fig. ) a intra. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. a se sparge. a călători. (sau ca . 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. a urma exemplul. a se lăsa aşteptat. a mînca fără plată. a face blau. ) a vrăji.: să-i facă cale să fugă. zgură). a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a hăcui. 2) a face parale.. a anula.. a face (sau a avea. a prinde) burtă. pilda cuiva. a da drumul (cuiva): auzind aşa. a întîrzia. a face bucă i (sau bucă ele. 1) a bate. a-şi face barba. a face ca cineva. VLAH. a se face bocnă. pămînt. a trage) cale (sau drum) (cuiva). a-i face bine (cuiva cu ceva). scrum.. a face bani. a face boboane.P..NEC. de . a emite monedă. a face baie. . a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi.. a face bogat (pe cineva). cioburi. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva).. VARLAAM . ăndări) (pe cineva sau ceva). să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. a-i prii. a face blatul. . 1) a-şi tunde barba. mii şi fărîme. a se pregăti de plecare.. (reg. a face cale. ) a birui.DELAVR. ) a aştepta. ăndări. a se face bucă i (sau fărîme. de . a reduce la zero. (pop... a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. . praf şi pulbere. a se duce: dragile mamii picioare.. praf. a fi bocnă. a se distruge. (înv. a face (sau a da. a cădea: era să facă bîca. a deveni palid. a tăia.TOP.. a se bosumfla. a se face ca ceara.CR. 3) a pregăti terenul. [ienicerii] le tot făcea cale.. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine.CEZAR. 2) a ajuta să treacă. a face biruin ă. grămadă. a umbla. a merge.PRAV. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. (arg.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să ... decisive. a se face aşteptat.. te face mii şi fărîme.). a face bîca. a (nu) fi de dorit. ) a combate cu argumente puternice. a nimici. a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine. a-şi face bagajele. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. 1) a se îngrăşa. 1) a face bucă i (pe cineva). a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. a (se) întrema. (sau ca . scrum. a (se) face bine (sau sănătos). 1) a bate. preferabil să . a face (sau a pune) bot. 2) a se bărbieri.): ai face bine să treci pe la el. a zdrobi. 1) a lăsa să treacă (pe cineva)...POP.

. adecă îmi fac capul ceaslov. a se face ca sfecla. a i se face (sau a-i fi. V. a face cauză comună (cu cineva). a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . a fi solidar (cu cineva). (despre alimente) a se arde. a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. a eşua (într-o afacere). a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). a face (sau a bate) căr ile (de joc). 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi.AL. a ucide (pe cineva). a şovăi: de urît m-aş duce. a face casa. a intra într-o tagmă oarecare. ) a sta la îndoială. a bate.CR. 3) a da amploare la ceva.P. m-aş duce. a-i împuia capul (cuiva): destul acum.DOS.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale.EM. . a reuşi într-o profesie. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva.. face ce face. (fam. a se face că plouă. a-şi deschide drum: sus la munte. vin-la sînu-mi! EM. a se înroşi la fa ă. ) 1) a fierbe de nerăbdare. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva.POP. a face cap. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. a se întîlni. şi-au făcut duşmanii cale. a nu mai putea înainta. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva). a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii.EM. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. zgomotos. a gîfîi.POP. 2) a scoate în eviden ă. .. pînă nu se coace. 1) a-şi face pîrtie. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . şi pop. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). s-a făcut că plouă. (fam. de havadişuri.AL. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. a toca la cap (pe cineva). ca să se întîlnească cu el. a face caraul. jos la vale. zău. 2) (p. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. 3) (fig. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). calea mi se face cruce! POP. 1) a sfîrşi. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul. CAR.POP. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. a face (sau a apuca) calea întoarsă. . a-i face capul calendar (cuiva). (înv. a se încrucişa (cu cineva). a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . a face ca trenul. a-şi face cămaşa izmene. 2) a omorî. . nu venea. că ne-ai făcut capul călindar! CR. 2) (fig. a se întoarce. FIL. da mi-i calea-n cruce. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva.: face el ce face şi cu mare greu scapă.ext. a da chix. a face carieră. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). a se face cărbune. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. PANN. a se face căpuşă. ) a da de piedici. CEZAR. duce. . 2) a respira greu. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. despre bube. a fi sătul peste măsură. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. a face (sau a sta în) ceată cu cineva.

a se da în spectacol. că nu ştie nimic. a se face (sau a şedea) colac. spinarea dobă şi pîntecele cobză.POP. de se făcuse cîrlig. iarna se făcea colac la uşa tindei. . impertinent. a face circ. a fi ud pînă la piele. a solicita.BIBLIA. căci e creştină. cînd vor fi la adecă. a se încovoia. a omeni. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. ş-or face coada colac. a face (sau a scoate) coarne. a face chemare (cuiva). a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. a se face cocă. a face fărîme. de bătaie. a face o probă. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. a se încolăci: Grivei . în stambă. (înv. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. a da col ul.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. tămbălău. a coti după col . a face (o) cerere. a pune la munci istovitoare (pe cineva). a zdrobi în bătaie (pe cineva). pînă cobză l-a i făcea. a supune. a face chiseli ă (pe cineva). a face praf (pe cineva sau ceva). ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. 2) a umili.ISP. 1) (înv. a face clăbuci (sau spume) la gură. . a găuri în multe locuri (ceva).. măre. a face albie de porci (pe cineva). ) a face gălăgie. a se obrăznici. stimabile. a ocărî (pe cineva). a onora (pe cineva): mă mir..AGÂRB.POP. băie i? mie mi-e sete. 3) a fi beat. a trata. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger. (pop. a(-i) face (cuiva) cinste(a). a se face cîrlig (sau covrig).ISP. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. 2) a redacta. prea te faci chinez. 1) a cere. ) a certa (pe cineva). a deveni moale. a-şi face coada colac. . ) a snopi în bătaie. cine face cinste? FIL. bleg. 1) a batjocori. a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete.ISP. a ospăta (pe cineva). a face (o) (în)cercare.CR. 3) a cinsti. dă-mi voie! CAR. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. (reg. a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. (pop. ) a trage de păr (pe cineva). a face cercare (cuiva). a se face preface că nu în elege. ) 1) a se ghemui. a pedepsi (pe cineva). a se strînge covrig. (fam. a face certare (cuiva).ISP. a da de băut şi de mîncat (cuiva). a face cobză (pe cineva).MINEIUL. a se turti (de băutură): bea. (pop. scandal. a deveni îndrăzne . obraznic. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă.POP. a face ciulama (pe cineva). de se turteşte şi cocă se face.i faci chip cioplit. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). 2) a fi vlăguit. a face (tot) ciur (ceva). în păr) (cuiva). a face col ul.PANN.NEGR. a se ghemui. a vorbi mult şi cu furie. (despre oameni) 1) a se înfricoşa. a-şi face chip cioplit. a se închina la idoli: să nu. a face pe prostul: ei. a se codi. a lega fedeleş (pe cineva): atunci. l-a i lega. a încerca. ci numai o cercare să fac. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a înainta o peti ie. . 1) a cinsti. a se îmbăta turtă. ) a chema (pe cineva). a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. 2) a fi spre lauda. (înv.AL. a se face chinez sau a o face pe chinezul. a face cîl i (pe cineva sau ceva). cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat.

. (înv. ) a omorî (pe cineva).. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a face cuie. a-şi face cuib în cuibul altuia. parcă-l văd ministru. a face cor cu . 1) a se cruci. a considera pe cineva demn să . de năzbîtii.). începu a-i face cu degetul.. murgule . a face ceva inutil. a încre i (ceva): hai. a-şi face cuib (undeva). la piept. a face cruce lîngă biserică.. a-i face costum de scînduri (cuiva). a-i face cu măseaua (cuiva).. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]. a face complimente (cuiva). . (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite). să nu ne facem cruce cu stînga. năzbîtii.. uluit: ca mîni. a zămisli. (sau a . POP..). a coti. a se uni cu . a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva). a-i face cuiva favoarea să . la dracu. bade. a face cruce. a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . a face cu degetul (cuiva).. a ceda...ISP.a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu ..ISP.: lumea politică face cor cu toată lumea. a se închina: nici pe dracul să vezi.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu... a-şi face cruce cu stînga. (pop. a se încrucişa. a face cre (ceva). a face cu ochiul. de trăsnăi.ISP.BACALBAŞA. ) a se logodi. a face cu capul. a-i face credit (cuiva).. năzdrăvănii. a face corp comun (cu cineva). clăn ănindu-vă din ii. gîndeşti că-i moşul. făcîndu-şi din coada ochiului. a face cum îi vine la gură (pe cineva).. a face credin ă. a face conciul unei fete... (sau a .. a cobi. a(-şi) face cruce. (fam. a face copii. a naşte (copii): numai un copil o să face i.POP.. nu-mi mai face cu capu. la umărul drept şi la cel stîng. pozne). de pozne. . murgule. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. am văzut altele mai straşnice! VLAH. 1) a chema. a-i face cuiva onoarea să . a se solidariza (cu cineva). a complimenta (pe cineva). a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi. a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. badea conciu’ nu-mi făcu. a face (sau a trage) cu geana. că mă vede bărbatu! POP. ) a poposi. a se stabili. a duce trei degete împreunate la frunte. a vinde pe datorie (cuiva). a se ine de boroboa e.(sau a . a face cumetrie cu sărăcia. a fi surprins. a se aciua (undeva).i faci! NEGR. a concura (pe cineva). a face cauză comună cu . nu. a face concesii.AL.i mai face părul cre . a face crîngu poiană. (reg. (reg. a face concuren ă (cuiva). săracul! POP. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. a certa.COŞBUC. nici cruce să. a se mira peste măsură.... a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). a trăi cu femeia altuia. 2) (rar ) a prevesti a rău. a face cotituri (sau coturi).. (fam. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să . ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. a-şi reduce preten iile. a face conac. a şerpui: poteca face cotituri în drum. a lăsa de la sine. ) a fugi foarte repede..DELAVR. 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul.

.MAIOR. cela . a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). a sim i o atrac ie puternică spre . a tîrgui.CORESI. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva)..POP.AL. a conversa (cu cineva).. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a se distinge. a-şi face curaj..POP. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente. a-i face cu ulcica (cuiva). a avertiza. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. a da de ştire.COSTIN. se opinti cît putu şi .P. a se îmbărbăta. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica. 1) a deretica. ) a se în elege. a se face cu treabă sau a umbla a treabă.. a-şi îndeplini îndatoririle. a face cumpărături. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva). a face (sau a turna) curte (cuiva). şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt..PANN . 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală.. ) a nu neglija.NEGR. (înv.. a face cură enie. a nu face cusur. anun at. a-i pune oala. ) a cuvînta. a-şi face cuvînt cu cineva. 2) (fam. a-i trage o săpuneală (cuiva). a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului. . a porunci. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. a se îndatora. pentru a-i cîştiga simpatia. a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva). a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata. a intra în vorbă. a curta (pe cineva). a cumpăra.. a atrage. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a-i trage o săpuneală (cuiva). a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. a se remarca.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile.. iară ele fac cu ochii. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui. ) a certa aspru. a ocărî (pe cineva).EM. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . el î i face cu capul.. a i se face (cuiva) de . 2) a încunoştiin a..PANN. a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a face cuvînt (sau cuvinte). tare i-i drag! AL. (înv. a dojeni cu asprime. a da de în eles (cuiva)... 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul.. a informa (pe cineva). a primi vestea că . care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una.CR.. se duse cu el la gîrlă. a face datorii. a pofti să . obliga iile. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). a (se) face de rîs.LET. se vede.. 2) (fig. ) a se preface că are de lucru.: i s-a făcut de ducă. decît fata îşi făcu curaj. n-o lua numai pe auzite. ) de ştire) (cuiva) că . a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum.BĂLC.. a se face cunoscut. (înv. ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. (reg. a chema (pe cineva): Ipate. (reg. a face cunoştin ă (cu cineva). a sta de vorbă. . a fi înştiin at. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu. a cunoaşte pe cineva. a se face de basm.CR. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. a (se) face de batjocură.. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva).a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că . a dori. ca să nu se facă vreun cusur la nimică... a i se face cunoscut (sau (înv. a-şi face datoria.

a batjocori (pe cineva). vrăji etc. ) a face de rîs. a se face de nici o treabă. de făceau noaptea zi cale de trei poşti. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. a face de patrulă. (înv . ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva).OD. a (se) căpătui: am trei feciori. 2) a-şi crea singur încurcături.POP. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). . să-i însurăm. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane. de cap şi de ciolane). a (se) ruşina.i faci neamul de ruşine.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. . a face de măscară. a da gata (ceva). o gafă: am făcut-o de oaie de tot. a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva).. a comite fapte periculoase. de cap i-a fost! POP. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. a face (sau a da) de căpătîi. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. a strica. a face din iarnă vară. ) a căuta ceartă. a (se) căsători. bătaie. primejdioase. a-şi face de vorbă (cu cineva).EM. a face descîntece. a fi foarte harnic.. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. spre a-i face de petrecanie. a face de nevastă. a face de dîrvală (pe cineva). a distruge (un bun. . ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară.. (sau să . (reg. . şi pop.a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . că. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . a-şi face de seamă. a vrăji (pe cineva). a rămîne. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. (înv. a se ine de prostii. a părea că lucrează..POP. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi.POP. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz. ) a omorî.. a falsifica. ISP. un obiect). a beşteli. (pop. ) a face farmece pentru a se mărita.. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap. a denatura. (pop. 3) a lumina (ca ziua). (fam. ) a deveni nefolositor.EM. a face de vînzare (pe cineva). 2) a risipi. Măria Ta . a(-şi) asigura existen a. a-şi face de noroc. (reg.. a mistifica realitatea.. MINEIUL. neîntrerupt.). cînd stau de gîndesc. a patrula. a păzi. a-şi face de năjit.. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. a păzi.apoi să le facem de căpătîi. 2) (fig. a face o prostie. nu l-a i face de vînzare? POP. a (se) face de panaramă. să ne facem de noroc. (fam.POP. ) a-i face capătul. ) a se sinucide. a certa aspru. a (se) face (sau a fi. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. a o face de oaie. (fam.satului) sau (înv. a-şi face de mărit. a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. a (se) face de rîs. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. AL.CAR. a-şi face de petrecanie. 1) (fam. 1) a petrece zi şi noapte. a fermeca. a face din alb negru. ) a munci fără odihnă. dar îmi fac de seamă. să ne facă de urît. a face de pază (sau de strajă).POP. ) a (se) face de rîs. (înv. a(-i) face de petrecanie (cuiva). . a face de două (sau trei) parale (pe cineva). a face din cap că . la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc. a-i face de urît (cuiva). (reg.POP. . nu iubi pe fiecine..

CR. a-şi face felul. a face mofturi. a fi peste măsură de zelos. a nu se supune normei. a face după (sau de. a face exces de zel.CAR. a trage pe sfoară (pe cineva). . şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. a promite (cuiva). o figură) (cuiva). (pop. precum etc. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. a se face drumul cruciş.CAR. ) a făgădui. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. cum îl duce mintea.) zice (sau porunceşte) cineva. (înv. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. a face tot posibilul. a încerca toate mijloacele. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. posibilită ile. că de mult î i făceam feliul! CR. a umbla. a face explozie. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. a o face fiartă. a face drum (sau cale). tăcînd. 2) a se sinucide. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. a face epocă. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a păcăli (pe cineva). cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a exagera. a se face dus(ă) de acasă. a face fi e. a economisi. a se sclifosi. a face dobîndire. a se bifurca. fe e. a atrage aten ia. ) 1) a-i face pe plac cuiva. figura. a eşua. a rezista. a face fa ă. rău cap ai avut! CR. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. a face (aşa) după cum (sau cum. a face (sau a rupe) ferfeni ă. a sări în aer. a înşela. 2) a da gata. ) a dobîndi.CR. a face figură de circumstan ă. 1) a da chix. şi pop. nazuri.POP. a exploda.CR. a face escală. (înv. poftele.CAR. a omorî. a-i juca un renghi (cuiva). a (nu) face fa ă împrejurărilor. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. (înv.POP.CAR. a urma sfatul (sau porunca) cuiva.SL.POP. a face excep ie. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. a se opri. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. începe a face fe e. s-a făcut dusă deacasă. a se fîstîci. . a face făgadă (cuiva). ai a face drum. a face mofturi. a face (sau a schimba) fe e-fe e. 2) a face cum crede de cuviin ă. a exagera (valoarea. a face economii. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. a (nu) se descurca în împrejurările date. a înfrunta. 1) a-şi face cheful. regulii. a i se face dor (de cineva sau de ceva). 2) a se face de rîs. ) a merge. (fam. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. a-i face felul (cuiva). a ine piept.ISP. a distruge. . 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău. a face din în ar armăsar. a face fasoane. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar.

a face menajul. ) a face plîngere împotriva cuiva. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. a face ghem. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. făcea focul şi punea de mîncare. a gîlcevi. a aprinde focul: fata aducea apă. a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). a face gătire. fa. a face gaură (sau bortă) în cer. ) a (pre)găti.POP. (pop. a-i veni ame eala. ) a îngrozi (pe cineva).POP. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos.AL. a prigoni. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a se îmbăta.POP. a aduna la un loc. a face focul. a se face ghem. a se sume i. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. a face gîlceavă. 1) a se găti. a face gălăgie. a băga zîzanie. a face gospodărie. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a i se face rău (cuiva): plîngea . 2) (despre vreme) a se îndrepta. a se împodobi: du-te acasă.MINEIUL. 1) a doborî (pe cineva). scandal. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva).POP. a vocifera. a face gălăgie. făcută ghem. a face sluj. a-i pune be e în roate (cuiva). a se ghemui.a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a face galerie. a bea (foarte) mult. a se face frate cu dracul. a face goană (cuiva). face fîn.NEC. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. 2) a face intrigi. a glumi. gîndesc că numai în pizmă. (înv. 2) a mototoli. (înv.. a-i face greută i (cuiva). a(-şi) face grijă (sau griji). ) a goni. ) a avea pîntecele plin. 1) a depăna. buhoasă. a pune) grămadă (pe cineva). 1) a provoca ceartă. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. (înv. scandal: to i strigă şi fac gură largă. (înv. 3) a strînge. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. şi te lă. a cosi. a striga. pe gustul cuiva. (iron. a face frumos. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume.VLAH. a face gură (mare sau largă). ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. în iad. a-şi face griji. a face (sau a da. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. a face glume. a face gît. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. a se face fugit. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a face groază (cuiva). la un spectacol etc. a se îngrijora. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură .POP. te fă frumoasă! POP. merge ziua. a face greutate asupra cuiva. d-om intra! ISP. a ipa. a face gura pîlnie.. a-i crea probleme. a face foale.ISP. (înv. . 2) (fig. a se face frumos. a face pe placul. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. a face gata. a-şi face gînduri (sau închipuiri). a i se face galben înaintea ochilor (cuiva).POP. ori strînsă.COŞBUC. a se face galben.

a face împăr eala. a împăr i. ) a face cale. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a se amuza.POP. a face împiedicare (cuiva). a (se) face (tot) huc. (reg. a bate măr (pe cineva)..AL.CAR. a face harcea-parcea. a face iarmaroc. a avea efect. şi publicul făcea un haz nespus. simulînd voie bună. a drumurilor. ) a învinge categoric. a atrage aten ia. a face havalea (la cineva).URIC. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . a (se) face iască. a fărîmi a. ) a provoca învălmăşeală. 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. (fam. a face (sau a produce) impresie. a face hăis (sau hăisa). a satisface capriciul. 2) a se îngrăşa. 2) a-şi face nevoile. a-şi face speran e zadarnice. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. a sparge. cheful (cuiva). a mărun i (ceva). în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. a face (sau a da) iama.SAD. ) a da în sarcina. a-şi face iluzii. (fam. a mîngîia cu vorba (pe cineva). a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. a face hareci (asupra cuiva). a face pe dracu-n patru. a înhă a (ceva). a face izbîndă. a face inventarul. ) a se tupila. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). a spera neîntemeiat. să se facă havalea la boierii pămîntului. a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. a şcolilor. 2) (fig. să vă facă inimăbună. a face imposibilul. 2) a lua în rîs. a înghi i amarul făcînd glume. . (reg. AL. (înv. ) a face de rîs (pe cineva). a plăcea. a face ispită (cuiva). a o lua la stînga. 1) a se usca. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. (înv. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. a face haz (pe cineva). (reg.GHICA . ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. 1) a fi preocupat numai de propriile interese. a(-i) face pe plac (cuiva). a apuca repede. a consola. ) 1) a tăia în bucă i. a face haz (de cineva sau de ceva).URIC. ) a împiedica pe cineva. a se tîrgui.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă.URIC. ) a ispiti (pe cineva). a face hunie. a năvăli.CR. . (reg. a sfărîma. 2) (fig. afaceri etc.. a prinde. a face hap. a-şi închipui. a-şi face interesele. treburi.. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. a se face huhurez. (reg. a face hîrburi. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. ) a (se) sfărîma. 1) a rîde. a(-i) face hatîrul (cuiva). 2) a se repezi (să ia ceva). (înv.. a inventaria. a face hîrcă (pe cineva). a-şi forma o impresie. a-i face inimă bună (cuiva). a se amăgi cu lucruri irealizabile. (înv. a face haz de necaz. 1) a suferi de guşă. a izbîndi.POP. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură .. a face (o) hara-para.

ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. ) 1) a face un chef straşnic. ) a face cunoscut.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. a face înşelăciune (cuiva). (înv. a se desface în două (sau în trei. a face jocul cuiva. să facă o învoială. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. a citi. ) a-i produce. a face (o) învoială (cu cineva). decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. a conveni. în defavoarea cuiva. a tăia în două (sau în patru). să aud ce nu e e crezut. a se face în patru. a necăji inten ionat (pe cineva).POP. a permite accesul.) păr i. a practica onanismul. ) a pierde vremea. ) a întrista (pe cineva). (fam. a face înfruntare (cuiva). a încunoştiin a. a cădea de acord. a face lege. să nu mai facă zgomot. (înv. a se face la loc (sau iarăşi). (înv.CANT. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . a lăsa să treacă: face i-mi loc. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. a face în două (sau în patru) (pe cineva). 1) a tăcea. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. patru etc.P. a produce o pagubă: nici lipsă fă. a omorî. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. striga el. ) a îndemna (pe cineva). a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. ) a înfrunta (pe cineva). a da sentin a.COŞBUC. ) jac).CR. a-şi face loc. (reg. cu baltac patru-l făcea. a redeveni: se făcu om la loc. a face înştiin are. a jertfi.NEGR. a înainta o plîngere.POP. ) a munci din greu.MAIOR. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. a face îndrăznire. a face lipsă. a (se) face linişte. (înv. (înv. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. 2) a determina pe cineva să tacă.POP.ISP.LET. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu. ) a-şi închipui. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. (înv. cu rugare smerită. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. (arg. a face în neajuns(ul) cuiva. a-i face în silă (cuiva). o prostie.ISP. a judeca.PRAV. calea lor se face-n două. (înv. 2) a face (fără voie) o poznă. ) 1) a se masturba. a servi interesele cuiva. a face jurămînt. (înv. a face jalbă.POP. a-i face îndemînă (cuiva). a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. 2) (fig. ) a face ceva în dauna. a face îndemnare (cuiva). a înşela (pe cineva). a face labă sau a o lua la labă. ) a hotărî. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). a face lectură. a face întristare (cuiva). a jefui. a jura. în patru etc. a face jertfă. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu.) păr i: cînd ajung la moara nouă. a face jaf (sau (înv. ) a îndrăzni. a o face lată. a face judecată. a nu mai face zgomot. a se face în două (sau în trei. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. a face loc. (înv. a-i înlesni. decît să facă jalbă la împărat.

a-şi face mîna căuş. a se chirci (pentru a nu fi văzut. a face mea culpa. 1) a lumina. ) a se ploconi. a face lux. a-i face neplăceri (cuiva). a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. (arg. a face meşteşug. nu-i vorbă. costisitoare. ) a-i trage o bătaie.. a face praf (pe cineva sau ceva). a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. ) a clarifica. a deveni timid. ) cruce. a se strînge. ) a se produce învălmăşeală. a şicana (pe cineva). (reg. a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. umil.POP. 2) a-şi bate joc. pentru a nu scăpa nimic printre ele. alte măsuri. a certa rău. ) a fi zgîrcit. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. chefurile. (spec. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a face mizerie. (înv. a se îndura. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP.MINEIUL. îi făcu mai scur i de cîte o palmă. a bate metanii: îi face metane-n post. ) a chibzui. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . a începe bătaia. 1) a masa (pe cineva). (fig. poftele: numai dracul . ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. 2) (fam. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. a face paf (pe cineva). a distruge. a face marafeturi. (înv.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. a limpezi. a se purta sever. a se face (sau a deveni) (mai) mic.LET. a face de doi bani. 2) a certa cu severitate.CR. a-şi da toată silin a. a necinsti. (înv. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. a face (de) mascara (pe cineva). a face mofturi. îşi făcea mendrele printre muritori. scară) şi punte.. ) a da de pomană.EM. a-şi face milă (de sau cu cineva).. a se face mănăstire. 2) (fig. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. a face mar (pe cineva). o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. gusturile. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. a creşte.ISP. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte.SAD. 1) a mărturisi. pentru a putea ine lichide. . ca să scape de el? ISP. a-i muia oasele (cuiva). a fi lipsit de caracter. a face milă (cuiva). (reg. milităreşte (cu cineva). a face metanii. a face (un) masaj (cuiva).POP. a depune toate eforturile. a încerca imposibilul: s-a pus el. a face mîlcomire. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva).. a viola (o fată. a se face mititel. a se face miel de ghindă. .CR. luntre şi punte. a face mărturisiri. a face militărie (cu cineva). a-i face mizerii (cuiva). făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. 1) a-şi face capriciile. a duce o via ă fastuoasă. a da mîinii formă de recipient. a se face mare. a-şi face mîna greblă. . a-şi recunoaşte vina. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd. a se mări: şi crescu şi se făcu mare.

a(-i) face (în) necaz (cuiva). a refuza mîncarea din cauza unei supărări.DRĂGHICI. (despre oameni) a se ghemui.PANN . a-şi face nălucă. 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). a dormi. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . a face mofturi. .. 3) a i se năzări. ) a căuta. a face nani. a se face mî ă. a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). . a se face covrig. (fam. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. a face mofturi. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz.. a fi năzuros. a se strofoca. a face mumă (pe cineva). a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată. a face necazuri (cuiva).POP. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors.NEC.P. a supăra (pe cineva). a culca la pămînt. o făcu mototol după uşă. 3) a face gălăgie. lui Attila. să facă băi de nămol.PANN. nazuri. pe niznaiul. a face năvod de oameni. POP. (înv. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap.PANN. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. a se supăra pe mîncare. cu mîna lui). ISP. a strîmba din nas. a face muzică. ) a mîngîia (pe cineva). (despre copii) a se culca. ) a face pe prostul.GR.. (reg. a face morman (pe cineva). ) a se frămînta. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. (înv. şi pop.. a face mutare (cuiva). a face mobilizare. a face nart (la ceva). ) a se ghemui. (înv. despre fete) a dezvirgina. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz.GHICA. ) a muta (pe cineva). 2) (fam.POP. a omorî (pe cineva). a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. (înv. a face naveta. a face mototol (pe cineva). 2) (fig. a se face mototol. a face nazuri (sau naz). POP. a face morală (cuiva). a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a moraliza (pe cineva). moarte-mi fac cu mîna mea. a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. ) a boci. a se sclifosi: muza îmi face mutre. a se preface că nu în elege. a face monopol. a avea capricii. a face (băi de) nămol. a face mofturi. 1) a face începutul. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. (reg. ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. (înv. a mobiliza.. a face nazuri. .CEZAR. a se da de ceasul mor ii. s-au ascuns în codru . a se face (sau a fi) neam . 2) a pune nart. tocma ca un copilaş.AL. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. a(-i) face nădejde (cuiva). a lua ini iativa: a făcut nart la arină. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . (înv. că se făcea moarte de om. a face mutre. a-şi face moarte (singur sau el însuşi.AL. ) a zdrobi. a-i deştepta speran e (cuiva)..OD. şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului. (reg. a produce supărări (cuiva).a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). a face mîngîiere (cuiva). a(-şi) face nadă. 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi.

a nu mai vedea bine (de supărare. a-i face o dandana.P.. (arg. fig. a curta (pe cineva). a băga în bucluc (pe cineva). a nu face nici doi bani. a obstruc iona. a face noapte albă. a nu valora nimic. a procura (un lucru rar). 3) (fig.i mai face obraz! CR. 2) (înv. a achizi iona. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. de-ş făce obraz. a face nulă.POP. 1) a se pune bine (cu cineva). a dispărea.. a face notă aparte.. urcîndu-se la cer. a face ochi. a face ochi dulci (cuiva). a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a pleca brusc. . (înv. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale .SAD. ) a juca o partidă de biliard.STANCU. a face o călătorie. a face nefer (pe cineva). a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz.NEC. a se scula din somn. (înv. a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom. a face ocară (cuiva). a face nevoie (cuiva). 1) a se trezi. a face nedreptate (cuiva). şi reg.URECHE..CEZAR. a face opinie separată. a face o achizi ie. a rămîne treaz toată noaptea. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. a face curte (cuiva). (înv. a face numărul cinci. a-i face o belea (cuiva). ) a fura.. a nu face cinste (cuiva). a face o casă. ) a provoca neajunsuri. 2) a se preface: ia las. a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. cînd îşi făcea nevoile. ) a ine piept (cuiva).a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele. măi omule. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul. a face oastea. ) a întemeia o familie. ) a nedreptă i (pe cineva). ) a ocărî (pe cineva).PRAV. de mînie). (fam. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. necazuri. a efectua serviciul militar.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . (reg.P. a călători: au hotărît să facă această călătorie.DELAVR. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui.. după cneazul Ragivil . a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale.ext. ) a i se uşura) nevoile. a-şi face (sau (înv. (înv. . ) a păcăli (pe cineva). a face o bilă. (p. întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). a face obraz (la cineva). a se face nevăzut. (fam. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal. las! nu. . ) a (se) nenoroci.DRĂGHICI. un rău (cuiva). a-şi face obraz. ce pururea le făcea nevoie. a nu avea nici o valoare. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . 1) a construi o casă.. (rar ) a reduce la zero. a se face niznai sau a face pe niznaiul.FIL.CEZAR. a face obstruc ie. a i se face negru (sau roşu. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. a anula.

1) a lipi ceva.PANN .CAR. a testa. (pop. (fam. a deschide. a face olat (cuiva). a se destrăbăla. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. a se împotrivi. o experien ă. apoi la brazdele grădini ei. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. privirea: mai scoatemă-n deal odată. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a face o glumă. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. a ordona. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. a face opozi ie. a deschide o paranteză (sau paranteze). a face onoare (cuiva). a-i face un rău (cuiva). a veghea. a face o plimbare. a face ochii mici.. a provoca. a da olat (cuiva). ) a fi în elegător. a face o haltă. ) a juca o partidă de căr i.. ) a pleca în potiră. a educa. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). 2) a face o concesie (cuiva). a-şi roti ochii. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a fi motiv de mîndrie. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. 1) a favoriza (pe cineva). greşeli). a se opune. a face o încercare. a făcut o sumă de greşeli politice. a se purta urît (cu cineva). 2) (fam. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . a face (sau a produce.CAR. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). a fi atent. 1) a fi foarte obosit. la o recep ie etc. a muştrului zdravăn. a face o digresiune (sau digresiuni)..POP. a certa cu asprime (pe cineva). să mă uit la lumea toată.POP.. a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a face o foi ă. ) a face o poznă. a face o cucerire. a face o favoare (cuiva). a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. a face opinie separată. a onora (pe cineva). . 1) a asigura pregătirea. a cuceri (o femeie). a face o nefăcută. a disciplina. a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. om îl face. a face o inspec ie. a-i face o măgărie (cuiva).CAR. a face onorurile casei (sau ale balului).CANT. de fală (pentru cineva). să-mi fac ochişorii roată. a se uita de jur-împrejur. ) a agă a o femeie. v. actul arătat nu făcu două parale. a face omenie (cu cineva). a face o gură cît o şură. 2) a se preface că nu vede. a face o reveren ă. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. a face o poteră sau (reg. calificarea (cuiva). a se plimba. (înv. pe cale de a adormi. o boroboa ă. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a întrerupe termporar o călătorie.CAR.a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. a încerca. a instrui (pe cineva): şcoala . a face orgii. a face o probă. a face om (pe cineva). a face o lipitură. a jigni (pe cineva). binele de la dînsul voi cunoaşte. a face ordine. a căsca gura mare. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere.

(fam. a se strădui. a-şi face osînda. cu ochiuri sclipitoare. a învinge. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt...CR. pe to i ne fac papară.CAR. a se grozăvi. a face parale (sau bani.PANN. a (se) face paradă (de sau cu ceva).NEC. a bandaja. a face o vizită (cuiva). a pansa. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva). a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. a face papară (pe cineva sau din ceva).). unt şi ouă. a face parale a face parale . a ruga (pe cineva)... avere). a face o săritură. (înv. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. a face (toate) parale(le). a face (sau a pune) pansamente. a face paosul (cuiva).POP.. ce făcea paradă cu titlurile. a (se) diminua..i mai face atîta osîndă cu mine! CR. a face osteneală. d-sale îi merseseră treburile bine.. a face paradă de . (fam. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună.. a(-i) face o surpriză (cuiva). a cîştiga. . a culca la pămînt. ) a se purta rău (cu cineva): nu. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace. a ispăşi o pedeapsă. a fide calitate. a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. a vizita (pe cineva). a uimi. a-şi face osîndă (cu cineva). (înv. a-i face o salată (cuiva). a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de .. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale. a mustra. făcea toate paralele.): fă o roată pîn-acasă. a-i face o rugăminte (cuiva). ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. .CAR. a bate..CR. ) a certa. a da o fugă.. ) a condamna. a osîndi (pe cineva). a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva)..BRĂESCU. rămîi paf! a face pagubă (cuiva). (reg. a (se) face o scădere (sau un scăzămînt).CR. a face (pre) osîndă (cuiva).CAR.BOL. a ului. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. a ajuta. a parada. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR. a-i face o situa ie (cuiva). a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. a scădea.POP.i spun una. a-şi da importan ă. sau pe la .. a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. a sări (o dată): face o săritură înapoi. a agonisi. a strînge bani: lapte. a arăta bine. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. a-i face scandal. ulei sfin it sau agheasmă. a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche). brînză. a face o tablă (pe cineva). a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi. făcuse avere. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. ca să ne facă o surpriză. o raită (pînă la . ) a se osteni.a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la . a doborî.CĂL. tărăboi (cuiva).

vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul.voia: Dumnezeu . (reg. plac. a face pe boierul.PANN.. (fam. a(-i) face rost (de ceva cuiva). a face pilaf (pe cineva).. placul.. ) a-şi serba ziua numelui.. (reg. (fig. Doamne.POP. a face păsat (pe cineva).. (reg. a(-i) face parte (de . a se face că nu aude (bine). a nimici. a face părtaş (pe cineva la ceva). a face părtaş (pe cineva la ceva). damblaua). a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a face pe (sau după) chef (sau dor. a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face.. ) a pleca: fă paşi! a face patron. lut. a slăbi foarte tare. gust.AL. a (se) împăr i. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. a face pe chef a face pedeapsă . . a zdrobi... 1) a împăr i. a se pasiona (de ceva).. că eu m-ascund dup-o stîncă.POP. parteşi face.. ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună. a bate (pe cineva). a face pasul (acesta). cine-mparte. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva).GHICA. a face părălu e. a face părăsire (cuiva). ) (cuiva) sau (înv. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. sau din . 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. a fi membru al . ) a părăsi (pe cineva). a face patul (sau culcuşul). că e păstrător. voia. a distruge.CAR. pofta. (înv.AL. a face pedeapsă (cuiva). a face praf: fă-mă. poftele.. vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. a face o faptă rea în dauna cuiva. dorin ele. ) a certa cu asprime (pe cineva).ISP. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). a face parte din . pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. a oropsi pe cineva. ) a sta la pîndă. a(-şi) face parte. a snopi în bătaie (pe cineva).). a face pe-a surdul. (pop.. ) a distruge. a face pastramă (pe cineva). pămînt. a-şi face părul. poftele.HEL. a i se face părul puică (cuiva). a(-şi) face păcat(e) cu cineva. ) a i se face părul măciucă (cuiva). a(-şi) împlini. 1) a se feri de muncă... voie. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva).a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din . a face pătul. a (se) face (în) păr i. a face paşi.CR. nu tot pe-a [l] mor ii. a se face (sau a fi) pastramă.. (sau dintre .. a fi unul dintre elementele componente ale . ) a scoate parte (cuiva).. a se coafa.. făcu un culcuş stăpînului său.. a apar ine: o foaie oficioasă . . nu-mi da om care-i urît. a(-şi) satisface capriciile. (înv. a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. aş face poate şi eu pasul acesta. poftă..CR. ) a pedepsi (pe cineva). a face (ceva) pardale. şi fam. (reg. 2) a aştepta să fie servit.

.ISP. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. ) a se opune cuiva. a face pe surdul. (reg. (pop. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. a-şi face (averea) pere-mere. a face pe sfîntul. o făcea pe nebunul.CR. că de-i face pe treabă. a depune toate eforturile. a fi îngrozit. a dîrdîi: acum tremurau de frig . a o face pe fanariotul. ) a uimi. a-i face pe obraz (cuiva). 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică.POP.. şi reg. (fam. a face pe rîiosul. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. ) a-şi risipi averea. a se face că nu aude (bine). a simula prostia. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. ) a-şi da aere. a se da drept moral. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. (fam. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). n-are să. a fi corupt. ) a ine să atragă aten ia. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva).CAR. viclean. a face (sau a căpăta) picioare. a-şi da aere de nevinovă ie.POP. a face pilaf (pe cineva). a fi lipsit de caracter. a se preface că nu în elege. (reg. şi făceau la piroane şi la cuie. 2) a face taximetrie. sau ori ce-i face. a(-i) face pe treabă.a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. ) a bate foarte tare pe cineva. ) a se face prost.i fie degeaba. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. a se purta cu seme ie. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. a se grozăvi. a face pe gînd (cuiva). face-mi-ar pielea cojoc! POP. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). ) a-şi datoată silin a. ipocrit. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. a (o) face pe nebunul. a face pe iezuitul. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. că nu bagă de seamă. 2) (fig. a-i fi foarte frică. a încerca să fie şmecher.. a face peniten ă. a face pierdut ceva (sau pe cineva). a-şi da importan ă. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. ) a dispărea. (reg.NEGR. a face (la) piroane (şi la cuie). a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a face pe şmecherul. (fam. strigat. a face pe prostul sau (reg.. ca să faci pe gîndul meu. a-şi face pe parte. a face pe grozavul.CR.POP. a nimici.. mătuşă. (fam.CR. a nu răspunde cînd e chemat. a face pe mironosi a. a i-o face pe piele (cuiva). timorat. a face piftie (pe cineva). a simula moralitate. a fi fudul. a trata după cum merită (pe cineva). (fam. (înv. a face pe marele. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a face pe nevinovata. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. a ului (pe cineva). a fi înfumurat: să-l vezi . a face pia a. (fam.

. a reclama.CR. şi fam. a face (sau a compune. pîrjol făceau. 1) (înv. (înv. a-şi face ponos cu cineva. a face prăpăd. (înv. a face plată (cuiva). a-i face pocinogul cuiva. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. (despre oameni) a pluti pe spate. a men iona.FIL. a face băi de soare. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. a face pomenire (cuiva).CAR. a face plajă.CAR.. a pîrjoli. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). (fam. ) a nimici (prinfoc). bravos!CAR. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). a fi membru activ al unui partid.CAR. a face plîns. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a face plăcerea cuiva.PRAV. de care se face atîta pompă. a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. a face politică. 1) a plăti (pe cineva). ) a fi despăgubit. a pune palma streaşină la ochi. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. a pomeni (pe cineva). a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . (pop. cheful. a face plinul. a trimite) (o) plîngere.DOS. (înv. nu în eleg comediile alea. a-şi propune lucruri irealizabile. a satisface capriciul. 2) a face slujba de pomenire (cuiva).GALA. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). ) a plînge: mult plîns feaceră. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut. a-i face pontul (cuiva).a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). (înv. a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a solicita (ceva cuiva): d.MINEIUL. ) a răsplăti. şi reg. a face pod cu palma. a ancheta (în felul poli iei). a face pluta. 2) (înv. a face pîrjol. (reg. a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva).MINEIUL . ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. a adresa. a(-i) plăcea (cuiva ceva). a face poli ă (pe cineva). (pop. ravagii: pe unde treceau. a face planuri. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. a se îndura (de cineva). a face planul ca iganul. a face pocăin ă. a face podul. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar. a redacta. să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui. a face pe plac cuiva. ) a purta pe drumuri pe cineva.COŞBUC.CR. spinarea dobă şi pîntecele cobză. 2) a păcăli (pe cineva).. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. a face poli ie. 2) (înv.CAR. ) a(-şi) aminti (de cineva). ) a pedepsi (pe cineva). a face pompă de ceva. (înv. 2) a chestiona. a(-i) face plăcere (cuiva ceva). a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. a bate măr. a plănui. ) a-i face de petrecanie cuiva. a-i înlesni (cuiva ceva). ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti.

. (reg. a certa (aspru) (pe cineva). nu alta! POP. a prăznui. a face prăpădit (pe cineva).DOS.. le fă pre osîndă. (pop. a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii.. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. printre sau împrejurul . a se îndeletnici cu . a(-i) crea dificultă i.. a-i trage) o praftură (cuiva). (înv.. pizmaşii. a se umili (dinaintea cuiva). a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. a spune ceva de necrezut. sau împrejurul .. ) a vorbi fără rost. a face primă... a face pregătiri. a face poznă. sub ochiul cel de sus . pîrjol în copii. au dobîndit cununa slăvii. prin.. a face comedii... că te face prăpădit. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. ) a face o impresie deosebită.. ) a distruge. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. că faci praf! PREDA. ) asupra cuiva). se sculară. (reg. a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni. (reg. a pretinde. între .. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. a face prădăciune.. (înv. şi cale să deschidem prin aprigul duşman. a pre ui. (fam. a face începutul.ext..POP. (fam. între.. a o face prea încornorată. a face primul pas. a valora: cuvîntul său făcea primă.. ) a se năpusti.CONTEMP.. a spune minciuni: nu. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani . a fi slugarnic (cu cineva). a-şi face povară.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. a-şi face prilej cu .BRĂESCU. a face pre osîndă (cuiva).. ) a nu realiza nimic. a da în judecată (pe cineva). a (se) face praf. ) a-şi ocupa timpul cu ..PREDA. a prăda. a face praf (sau colb). v. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas.. ISP. (reg..: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. a o face praf.. ) a face de rîs. a face preten ii.i mai răci gura.AL.SAD. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă .a face popas a face posibilul a face posomol în .. a se bucura de considera ie deosebită. Doamne. a se face preş (dinaintea cuiva). 1) a face să se ridice praful. a avea ini iativa. a batjocori. ) a tăia porcul.DOS.. ) a face ravagii printre . a primi (bine sau rău) (pe cineva). ) a se îmbăta.. a (se) nimici.. a năvăli. Ghi ă. a(-i) face probleme (cuiva).DOS. a da iama (în. a poposi. printre .. a se pregăti. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit. cît făcea poznă. a nimici. a face prinsoare.. a se face prăvirişte.. a chema în fa a instan elor de judecată. a face pozne.). a pune rămăşag. a paria. a trăncăni. 2) (fam. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv.. a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf.. a-şi face proces(e) de conştiin ă. (înv. a face prăznuire.). prin . 1) a (se) distruge. (p.. 2) (fig. a face (bună sau rea) primire (cuiva).. a face (tot) posibilul (şi imposibilul). a face proaspăt.. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în . a face posomol în .. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu .

nimicit. pe care el le-a rostit la facerea lumii. a nu-i prii.. a-i face rău (ceva cuiva). sfărîmat. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). fărîmi at. facerea lumii.POP.. a pricinui un necaz. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. a-i face raport (cuiva). a face rădicare. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. 2) (despre obiecte. a-i face punga păienjeni la gură. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană.EM.. a face procesul (cuiva sau a ceva). a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. ) a cutreiera.CODRU-DRĂGUŞANU. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). a exprima îndoieli. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.SAD. a face (un) rău (cuiva).P. înlăturat. bani. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. că oriunde le-ar vedea cineva. a izgoni (pe cineva). a face punte. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii.MAIOR.DOS. (fam. (înv.NEGR.. ) a răsplăti (pe cineva). în toate saloanele literare. a nu face nici o treabă. facere de bine. a paria. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . . a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. a fi complet distrus sau irosit. bunuri materiale etc. a face răsplătire (cuiva). 2) (despre servicii publice. a se răzvrăti.PRAV. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva).. (reg. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. ) a fi foarte zgîrcit. să nu le facă nici un rău. 2) a nu rezolva nimic. a face purici. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). (înv. har: mai ales pentru noi . ) a se ridica. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model.CR. . ) a fi nerăbdător.CEZAR. grea ă etc.i place? POP. ori iarba nu. binefacere.. (pop. (înv. a vizita: făcînd revista prin Paris.. (înv. dar nu fă nicăieri purici. apa rău î i face. făcurăm cunoştin ă cu un turist englez.) a nu mai rămîne nimic. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . a (se) face puzderie. a (se) face praf. este o mare facere de bine. a critica.. CĂL. a nu face nici o brînză. a face răscumpărare. (înv. risipit. faptă bună. ) a se război.DELAVR. folos. a face rămăşag. ucis. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. . a face rezerve. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva).. (reg. (înv. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva). a face revista. . a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. ) a răscumpăra. ) a (se) sfărîma. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). a fi cuprins de o stare de ame eală. CAR. a face război.

a i se face ruşine (cuiva). (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.). cu sîla. ) a pleca repede (de undeva). POP. a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. ) a rămîne.. să rătăceşti toată via a ta. (pop.. a face scandal. noi. bade. a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. (pop. a face rît. . (pop. 2) (fig. a face sat (undeva sau cu cineva). ) a strivi (pe cineva). un război.. du-te.. ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. (sau de .ISP. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea .CAR. a face sălaş (cu cineva).. încalecă.. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute. . a o roi.. ruga.. a se înfuria.VARLAAM. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. a face (sau a înăl a.ASACHI. (sau împrejurul . a-şi face rondul. 2) a silui. (reg. sat nu face.. a face ridicarea. (nu) merită să . rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. şi pop. a face roiul. (sau după . de-ş făce rîs.. a face salată (pe cineva).. a bate (strivindu-l) (pe cineva). (reg. 2) a face un control. a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. a ob ine.. (arg.. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. a declanşa o încăierare sîngeroasă.. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut.). a rîde (de cineva). (nu) secade.. a da. a face să curgă sînge. ) a (se) decide. a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . v. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. a se face roşu (la fa ă).. (reg.. HOGAŞ. (înv.POP. (reg.. to i arhiereii.NEC. a risipi.DELAVR. ) 1) a-şi bate joc de . a-i fi ruşine (cuiva). pentru că i-ai făcut rîs de mine. a face rîs (de cineva). a face rumân (pe cineva). (înv.... ) a se enerva.. a (se) face scrum (şi cenuşă).. 2) a face nazuri. a-i face să . pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. ciobane. prizonieri. ) a lua captivi. (p. 1) (mil. 2) a se strînge. . de ne-am urît! POP. a încercui. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros.POP.AGÂRB. ) a face parastas.CAR. face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. (înv. scula i-vă şi face i rugă. a-i face (cuiva) să . a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva).. robi: multe robii au făcut în ara Leşască.. a se ruga. ) a creştina (pe cineva)... a se înroşi la fa ă. şi aşe face David sălaş cu ea. a-i face rînd de ceva (cuiva). a-şi face (sau a-şi bate) rîs de . . a (se) face roată în jurul ..ext. a face risipă. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. ) a (nu) avea succes.a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de . a face robie. (fam. a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale).: iar tu. PANN. ) a inspecta santinelele. 3) a da o raită. (înv. ) 1) a se obrăznici. rugile). a aduce) rugăciune (sau rugă.. a face rost (de ceva). a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său.).. 1) a se îmbujora. a se face sau a (fi) făcut scoabă.NEC. a face sandviş (pe cineva). POP. a fermeca. a face rît a face roată în jurul . (nu) face să . a o şterge.

a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. a schimba. a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. ) a silui (pe cineva): o femeaie .. 3) a produce grea ă.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). ) a se re ine. a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. sieşi) seama (sau seamă).ARGHEZI. a impresiona foarte puternic.POP. a se face (sau a căpăta) scoar ă. a face scurtă la limbă.POP. silă (cuiva). mărgînd la sv [î]nt [u]l.. a strica. a(-şi) face silă. ) de seamă) (cuiva). a-şi face semnul crucii (sau (înv.. a scîrbi (pe cineva). că faci scurtă la limbă. vin la sînu-mi. a se usca foarte tare. a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii .POP.STANCU. (reg.. 1) a pregăti o omletă. 2) (înv. ) singur sieşi.. (pop. a se frămînta.. (înv. a deveni zvelt. ) a for a. din mînă) (cuiva). cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii. (reg. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă). a sparge. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul . a lăsa) (un) semn (undeva). a face (sau a prinde) seu (sau cheag). a face siluetă. ) semn de pace).. EM. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva). (reg. la urît silă nu-mi face. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta.. a face schimb. CAR. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. . a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. a face (sau a pune) sfîrşit. a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal . a i se face semn (cuiva). 1)(înv. ) a învrăjbi. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela .DOS. şi reg. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. a se îmbogă i. 2) (reg. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. a lăsa. şi-atunci l-a făcut scăpat. a face (sau a produce) silă (cuiva). că fac scurtă la mînă! DELAVR. ) a se sili. (înv. ) a trăncăni: mai ho.CR. ) a sfărma. a stîrni vîlvă.SAD. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. a însemna (ceva undeva). a unei ac iuni etc. a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros.. ) a omorî (pe cineva). . a face sfat. (înv. a face senza ie. PANN. din cap.AG@RB. de băutură). a(-i) face seama (sau (înv. a face sfadă între .. drept cu fa a-n jos. de durere. (pop. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . a-şi face (singur sau (înv. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a se face scrob.: nu trebuia să-şi facă scrupule. .. a se sfătui. a slăbi. a face (sau a da.EM. a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . (fam. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. . a face (un) scrob. PANN.. a ajuta să scape (pe cineva). a face (sau a pune.. EM. cu atîta meli ă. din greşeală. a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. scîrbă. el şi-a strîns toate degetele tare. ) a-şi da) sel(e)am(ul)... ) a se sătura (de mîncare.. a face scurtă la mînă (sau la mîini). şi pop. şi iron.. 2) (fam. a-şi face scrupule. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce.

a încredin a. a efectua o muncă în deplasare. (reg. a face (sau a da) teslim (sau testimat). a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii.CAR. ) a se face de rîs. a face (sau a juca) teatru. poala-i săruta.VINEA. a distruge. a face şor (cuiva). fără rost: certă conducătorul părinteşte.1795).URIC.POP. a se face sloi (de ghea ă). a defăima. (a. (înv. a face praf (pe cineva sau ceva). a asmu i. (reg. a face. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. ) a surghiuni (pe cineva). a face talmeş-balmeş (pe cineva). de spinare. CAR. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. cum au auzit huetul carelor. a face tăcere. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). (înv. şi-au şi făcut spaimă. a face socoteala. ) a se instala undeva ca acasă. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi.POP. NEGR. (fig. 3) a a î a. a-şi face şăncălii. a socoti. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. a uzurpa. (înv. a face teren. a (se) supăra foarte tare. cu omu care-i de treabă. a face surg(hi)un (pe cineva). de picioare. (reg. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. ) a tămădui. a-şi face tabietul. 2) a sta de vorbă. a înceta să mai existe. într-o dispută etc. a livra. a se sfătui (cu cineva). a (se) mîhni. a face linişte. a face şagă (cu cineva). a se învoi asupra pre ului. inimă amară) sau (reg. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. a-i face morală (cuiva). mîna. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. lăsînd masa goală. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. îi făcu pu ină teorie. a se face (tot) şperlă. de mîni. a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. a face tabinet. pe loc se şi face sloi de ghea ă. a spune lucruri inutile. a-şi face spaimă. a glumi. ) a preda. a face tămăduire. a face şatră. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. fie ce va fi. (reg. a face şcoală (cu cineva). ) a rupe în bucă i. a face terci (pe cineva sau ceva). ) a se distruge. îl făcură tărî ă. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. a (se) întrista. a face ştiut. a face şcoală. a vindeca. apucînd pe zmeu de cap. a face şah şi mat (pe cineva).POP.POP. cu cafea şi ciubuc. a face temenele. a înghe a: fie apă. a se ine de pozne. a escroca. 1) a învă a minte (pe cineva). ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a face tărî e (pe cineva sau ceva).) (pe cineva). a vorbi de rău (pe cineva). (înv. a bate zdravăn (pe cineva). a nimici. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. . a face şotii.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea.BRĂESCU. a bate la cap (pe cineva). a face tîrg(ul). a înşela. (fam. a învinge (într-o luptă.NEC. a face teslim a face tîrg . a se face stăpîn pe ceva. a se face ştiucă. a calcula.

îşi fac trebile pe rînd! HASD. pîntecele) tobă (sau burduf. cînd bei multă.POP. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu . a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. a(-i) fi necesar. 2) (fam..i fă treaba-ntr-însa.. ) a o face pe treabă. a face tocmeală. . . ) 1) a se agita. ) a se face de rîs. a face trotuarul.... (înv.STANCU. tot furînd. ) a nu face nimic. a face toate (chipurile) să . a ucide..SL.POP.. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). .CR. 2) a urina sau a defeca: ia. 1) a-şi face interesele. 1) (reg.. a face treabă sau (reg. a se face tot îră. a face ărîna praf.. a face toaleta (unui condamnat). despre porumb) a începe să se coacă. REBR. a turti (ceva sau pe cineva). a se tocmi. a se întrupa.: aveam o căru ă. dar dacă i-a face trebuin ă. a face tot ce-i stă în (sau (înv. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“. a se îndopa. util: n-are moşul sită. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. ) 1) a sfărîma.POP. ) a lua fiin ă. 1) a strivi. (reg. a se frămînta. a face tot îră.a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . . (reg..: nu putem trăi în casa asta. a-i face trampa (cuiva). a(-i) trebui. a-şi face toaleta.POP.. a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă. a se teme. să trimea ă fata la baba Roscor oaia.. (pop. îmi făceam treaba cu ea. c-o să. şi reg.. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu .. 1) a face bine (ceva).. . mîndră dragă. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui. a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). a face inte sau a da în inte. ) a se servi de . a se face imir la lume. rea. a-şi face treaba cu . (înv.. că cu alta nu-mi fac treabă. 2) a nimici. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie. (pop.. a încerca toate posibilită ile de a .. POP.VARLAAM. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP.VINEA. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva). cobză) (cuiva).. a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară.. ) prin) putin ă. 2) a-i fi frică. te umflă-n burtă. a se găti (spălîndu-se. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“.. a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).i fac spinarea tobă. a face tot posibilul. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. a se încurca (cu cineva): nu te teme. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări.P. a-şi face treaba (sau trebile). bună. 1) (reg. CAMIL. a se ghiftui: zeamă de prune.PANN. iar boierii. faci burta tobă. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace).i mai bine urca şi. pieptănîndu-se. a se face trup. (înv. a face turtă (ceva sau pe cineva). a pregăti pentru opera ie (un bolnav). cum era. a mînca peste măsură.. a face trudă. ) a (se) trudi: svîntul . îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta. (înv. a se folosi de . POP. capul.. a se concretiza. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva).

EM..POP.POP.AL. a se face uşcă.. de şia muşca labele. a face unire. pe mine mă fac uitată. a da uitării. ) a ciurui. ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . a deveni celebru. a face (sau a comite.VLAH. las-o să cînte acolo celor păcătoşi. a păşi. a distruge. a-i face un bine cuiva. a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. a-şi face un nume. a face ur uri.. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. vestit.. a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba. a face umbră. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut.. a încheia o afacere. a face un gheşeft. a complimenta (pe cineva).ISP. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). a face un pas (sau cî iva paşi).. a săvîrşi) un păcat (sau păcate).: face cî iva paşi spre dînsa. a ajuta pe cineva. a ajunge cunoscut.. a se împreuna cu . a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari. că i-oi face eu cumătrului una. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile. a face un compliment (cuiva). pîn-ce s-o face lucru muşama.. a face un hatîr (cuiva). numai prin munca şi meritele lui. a clăn ăni de frig. a umbri. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). a merge spre . a face un pas greşit. un privilegiu (cuiva). a face un act de dreptate. (pop. prostesc. pînă se făcu una cu tina..CR. a comite o greşeală..CR. da femeia ta. . se vedea plutind cu fală.. pentru că a facut pacate. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă.. făcînd cercuri de zburare. a face un chef. a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă.. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). a pune în drepturi pe cineva. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare. a face ceva nepotrivit. a face un carambol. a face un ocol. a se uni cu .. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac.POP. a se apropia de . a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. (reg. a se face (tot) una cu . a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. a face un serviciu (cuiva). a trăi: noi. a-şi face unghiile. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă... a călca în picioare. a-i juca (cuiva) o festă: taci. a face (fără voie) un rău (cuiva). rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor.AL... a nu mai putea fi deosebit de . a gafa. a face un cerc (sau cercuri). a se contopi cu . a servi (pe cineva). a se uni. a acorda o favoare. a-şi tăia. a face umbră pămîntului. a ocoli.: porcul se tăvăli în noroi. a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră.POP. a chefui. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme....POP. a zdren ui. (reg. a restabilidreptatea. a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP.AL. a face una boacănă sau a o face boacănă. a face uitat (pe cineva sau ceva).

a visa (la ceva). şi ia acuş te scarpin. ne mai stropşim la ei. a face veste (sau ştire) (cuiva). a face (o) vizită (cuiva). a uza de . (fig. a (se) supăra foarte tare.. a-şi face (sau a-şi duce. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba .POP. a pleca. cum zicem noi ardelenii. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. (despre vreme) a se strica. dacă vrei. ) a perturba. a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste.) a (se) deteriora. a se face vălătuc.. 1) a înşela. a tulbura. a se face urît.POP. (reg. a se strînge ghem.. a fi) varză. a păcăli (pe cineva).. a face uz de.cum văd eu. a face un topor (sau toporul) (cuiva). a se face vînăt (la fa ă). 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. a vizita (pe cineva). a spera. militare . a face varză (ceva sau pe cineva). a-şi petrece... (înv. erau făcute val-vîrtej.POP. VLAH. ) a-şi duce. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă.OD. a-şi face sînge rău. a o face varză sau a face o varză. (înv.SAD. ba ş-un topor î i fac.. dacă mă crezi.. a face val-vîrtej (ceva).. a depune toate eforturile spre a reuşi. a face vînat.BARI IU. (înv.CR. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . ) a da de ştire. a se pregăti de plecare. (pop. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). a face vis (sau visuri). . 2) a bate zdravăn (pe cineva). 2) a-şi lua elan. a(-şi) face venin. a trezi interesul. (fam. ) a alunga (pe cineva). a-şi face vînt. le mai facem cîte un şurub în cap. a juca o festă (cuiva): frînghierul . 2) (fig. ) a vîna.. a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale. a se ghemui. urechea toacă.. a(-i) face veleatul (cuiva).. se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. a-şi face loc de trecere. n-am în lumesărbătoare. a pricinui neajunsuri. caiete etc.. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. a omorî (pe cineva). a-şi face valiza (sau valizele).. a-i face un rău (cuiva). a face valuri. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). a-şi face vad.. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti.. 1) a se răcori. a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva).. 3) a reduce la tăcere(pe cineva). a face vîlvă (sau zgomot). (fam. necazuri. a-şi trece) veacul. a-şi face planuri proiecte. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . a deveni cunoscut. atît mai bine pentru mine. a(-şi) face urechea toacă. zdren uite. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. a da chix. înfoiate. a fi nevoit..CR.NEC.. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. ) (despre căr i. financiare. MARCOVICI. a perturba. ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. silit să plece. a-şi petrece via a într-un anumit fel. a-i face vînt (cuiva). a face val (cuiva). a anun a. ) a suporta un eşec. a (se) face (sau a ajunge. a produce senza ie. a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură.CAR. religioase. a umbla) val-vîrtej. a-şi face visuri. a se face (sau a sta.a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva).. a se folosi de.

fată veche. a se necăji. ai amabilitatea să . faptă vegheată. fii bun şi . a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva). a face zbor (cuiva).. a nu valora nimic. a proteja pe cineva.. vulpea iese la marginea drumului... fa ă turcească. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet..ext. fală goală. a se face ziuă albă. traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să . ) flagrant delict.POP.POP..CR. a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă.... pentru a le înzestra cu diplome de doctor. a rotunji. virgină. fală goală. fată mare.. neicu ă.. a face zid împrejurul cuiva.. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că .. a face zîmbre. legiuitor.. 1) s-a îngrăşat. a făgădui (sau a cere.. 1) a fi lipsit de valoare. (reg. (sau de . trup fudul şi sărăcăcios..). fă (sau să faci.. după ce că e leneş. (reg.. e treaba ta! a făcut ceafă.EM. a făcut morişcă. răufăcător. 2) a eşua... (sau de . ai face) bine să (sau de) . intrînd la stari ul tău. mofturi. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe... ) a decedat. 1) a apăra. te priveşte!. 2) a pune vîrf (la ceva).. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă.. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul . ) fată bătrînă.. voim să le facem zbor la universitate.BIBLIA.!. ce-i putea şi mă ia cu dumneata.. fecioară. 2) a fi solidar cu cineva. ) fată bătrînă. (reg. a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. (p. a face zile fripte (sau negre) (cuiva)... făcute de mînă. ) sau faci bine (sau rău) că ..DRĂGHICI.POP. (înv.! CR. a sta de vorbă. binevoieşte să .!. făcător de bine.. a îndruma. traistă goală. a necăji foarte tare. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni. a face vorbă (sau (înv.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . unul înaintea (sau împotriva) celuilalt.. a vorbi..EM. a amărî. a-şi alimenta supărarea.. fa ă încruntată: azi.POP. ) a împlini.. face i bine şi ierta i! POP. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai.. fată nemăritată. a chinui (sistematic). (înv. binefăcător... 3) (fig. a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune ... a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă. ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă. faci bine (sau rău) că . 1) a ascu i.... făcător de lege. fă bine şi ...: fă..a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva).. a face nazuri. făcător de rău. fă ce-i face (sau po i) şi . 2) s-a obrăznicit. . a îndemna.! fă bine şi . totul. vorba ceea: tu.EM. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească. fa ă în fa ă. fă ce ştii!. să . te rog să . traistă uşoară. ) voroavă).. să . a face gălăgie. fală uşoară .!. făcător de minuni. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi .SL. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea. a promite foarte mult. a-şi face zor mîniei. încearcă toate solu iile pentru a putea să .

NEGR.PRAV. neprotocolar. fără compliment(e).. după ce o va sili cineva .CR... ) fără nici un . fără ceremonie (sau ceremonii).. fără ceremonii. incorect. ) nepotrivit. (pe) nedrept.. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. .!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea .! fără . necredincios (în căsătorie). nice ruşinată. (fig. fără obiec ii. fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. fără a ine seama sau socoteala de nimic. elocvent prin el însuşi. fără crîcneală. 2) lipsit de castitate: ori care muiare. . . .EM.. fără tragere de inimă. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia.NEC. fără barbă. domnul mieu. haide. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să . amestecate şi zămentite era. fără curtenie. ave i un drept la recunoştin a mea. necondi ionat. convingător. fără seamăn. sărac. (înv.. ) afară doar dacă. (înv. de a .I. 3) de ruşine. cît nu se vedea soarele. ) lipsit de sens. limpede..NEGR. fără (nici o) considera iune.. fără preten ii.. de dînsele. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. (înv. fără egal. ) decît. fără credin ă. fără contenire.!. verde. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. necuviincios: multe lucruri fără cale făcea. curat: gramatici . fără sămn cevaşi.fă-mi cinstea să .. necugetat..PRAV. infidel.NEC. 2) numai cît. tot socoate şi socoate. (înv. fără protocol. . fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. fă-mi onoarea să . fără nici o bună orînduială. fără cînd. fără rost.LET.. ) dezordonat.. perfid. necinstit. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă. (înv.... de logică. BIBLIA.)!.. fără fasoane. de-a-dreptul. fără cap şi fără picioare (sau coadă).. aceasta nu să chiamă fără de cinste. 1) necinstit. incomparabil... fără (de) cale. fără cislă. fără condi ii.. nechibzuit.. fără alăturare. că au fost dentîi muiare de cinste... (sau a ... fără (de) cinste. fără încunjur. neîncetat.. trebue spus fără compliment. imberb. fără capăt. CANT. fără împotrivire. haotic. î i explică .POP.. fii bun . fără (de) apărare. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului. 1) (înv.. de ocară: rămîne fără de cinste. fără cît (numai).. fără bună rînduială. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală . care.. fără (de) astîmpăr. fără căpătîi. sincer. neprotocolar: haide... ce să zice fără de cinste. cevaşi. pînă ce nu se mai în elege nimică.DOS. la întîmplare: cursul vremilor . pe fa ă...: o văzu sănătoasă. ! fă-mi plăcerea . fără comentarii. răutăcios. neconvingător. (despre oameni) fără adăpost.MOLD.. malonest: lotru. necontenit. fără (de) asemănare. fără ocupa ie (statornică)... şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc. fără chibzuială.. neastîmpărat. lipsit de apărare. te rog! fără . fără convingere. să se cunoască loc de rane.PRAV. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire.

fără (de) tăgadă. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. şi pop. neînfricat. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu.ISP. cu siguran ă: credeam fără de îndoire. fără frîul chibzuin ei. (înv. fără de sfîrşit. fără de price. necuviincios. neînfrînat. fără doar şi poate.VARLAAM. (înv. viteaz. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. fără de numai pre carii ai robit cu sabia. sigur: la acest ospă fu poftit. 1) (înv.HASD. lungă sărutare. nechibzuit. fără de (nici un) răstimp. ) în seamă de nimică. fără excep ie. ) fără rost: omul . [undele] scadu pînă la fără-fundu. (înv. să asculta i ce voi zice. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. nepotrivit.CORESI. (înv. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. şi fiul de împărat cel străin. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. fără de dumnezeire.ISP. ) fără îndoială. fără decît (numai). . fără excep ie. fără cumpăt. (înv.AL.POP. fără de răspuns. interminabil: să. fără îndoială. fără de frică.BIBLIA.BIBLIA. fără a admite replică: să asculta i fără price. (înv. ) cinstit.CORESI . decît: nu-i vei lovi. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. 1) (înv. desigur. . fără fasoane. fără de cinste. uimită. (înv. fără de săvîrşire. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. CONACHI. ) cu supunere. fără fund. fără frîu. (înv. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. DOS. fără mofturi. 2) fără capăt. cu siguran ă. fără de margini. ) fără întrerupere. interminabil.DONICI. nesfîrşit: sac fără fund. fără frică. fără deosebire: să pornească to i. fără de tăgăduială. fără de grea ă. că fără de săvîrşire ve ve i munci. neapărat.DOS. fără de mită. (înv. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. veşnic: va [i] de voi. fără de trudă. fără glumă!. ) cu excep ia. într-adevăr!. (înv. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. fără de sfîrşit! EM. serios! . precis. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. (înv. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. nesfîrşit. a rămasfără de răspuns. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. fără cuvînt. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. fără a protesta.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. ) lipsă de credin ă. fără ezitare. la argumentele mele. inutil.EM.PSALT. păcătoşilor. incoruptibil.MINEIUL. ) abis. necondi ionat. (înv. umblă fără nici o samă. (înv. fără de îndoire. necru ător. fără folos. fără de numai (cît).BOL. inexpresiv: privire fără expresie. fără (sau peste) cuviin ă. continuu. fără expresie.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. ) în mod continuu.. fără a se revolta.. fără doar şi poate.

fără (de) materie. 1) drept.. prostie. fără (de) milă. . calea-i lungă. fără temeri. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . fără mustrare de cuget (sau a cugetului). puternic.CORESI.. fără (de) leac de. fără (de) îndoială..fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. imediat. fără margini. 2) foarte (mare). fără limită. ) nesocotit. crud.EM. (înv. . fără înconjur. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte. . fără zăbavă. 1) lipsit de ra iune. fără în elepciune. mut. fără motiv.AL. crai bătrîn fără de minte. continuu. ) faptă nechibzuită. . ) măsurare). neîntîrziat. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini.. lipsit de în elepciune. 2) fără scrupule. ) nemijlocit. fără (de) minte sau fără de min i. 1) foarte întins. fără (de) păcat. 3) (înv. fără mijlocire.. neinten ionat. ca zeii.EM.CONACHI. istoria Vechiului Testament. nestăvilit: iubindo fără margini. 1) din cale-afară. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. nevindecabil: boala asta e fără leac . neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat. 2) nelegiuit. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. 1) (despre boli) incurabil. fără noimă.CR.DOS.AL. 1) v.CORESI.CONACHI. 2) fără greşeli. neocolit. imaterial: focul duhului cel fără de materie..ext. fără greş.POP. permanent. nesfîrşit. imprudent. desigur: fără greş va veni Domnul.. repede şi fără greş. de mai pot trăi. fără prevedere. nemăsurat: pasuri desnădăjduite.BĂLC fără (nici un) în eles. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. (înv. punctual. în fa ă. EM. fără (de) margini (sau margine). neîndoios. fără leac (sau milă) de păcat. . 2) (fig. şi pop. ) direct.CR. fără a se împotrivi. nelimitat. fără îndurare. 2) în mod nesocotit. lipsit de măsură. mişel: ce om fără de lege e spînul. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai.: fără leac de supărare. de la obraz.DOS. neîntrerupt. fără (de) lege. pasuri fără măsurare. exagerat. fără întîrziere. . (p. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget .MINEIUL. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. nejustificat. fără întrerupere. fără leac. fără inten ie. fără (de) încetare. fără (de) măsură (sau (înv. 2) (despre deprinderi. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. fără a crîcni. fără defecte: mîntuia de spus.CR. cum e şi iubirea mea. tu ştii fără-ndoială. păcătos. fără (de) moarte. neîndurat: dar tu însu i .CORESI .. ) 1) negreşit. numaidecît. fără grijă.AL. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru.. ) spiritual. involuntar. nebun: bine. fără preget.DELAVR. peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură.i pare să fii singur. fără (nici un) pic de. 2) intens. absurd. (înv. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . fără remuşcare. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. fără murmur. 1) nemuritor. 3) (înv. fără greşală.ISP. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. fără (de) greş.

URECHE .DOS. fără orizont. fără sens.SAD. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă.CAR..MINEIUL . (înv. fără sens.CORESI. fără (de) părere. fără de păreare. fără perdea. fără ocol. ) fără vină.SAD. fără numai .: al i boieri mai aproape nu se aflau. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. ) fără leac de păcat. 1) în continuă mişcare. . fără menajamente: spune-mi fără ocol .EM.CAMIL. cu excep ia . 2) mereu. sigur: avu credin ă bună. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea.CEZAR.. pe şleau. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . cu vederi înguste. fără nici un căpătîi.. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. . fără perspectivă.NEC.. fără (de) nume.. în mod (absolut) inutil. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură.. neîntîrziat. fără (de) număr.P.. ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. fără (de) pesteală. nemaipomenit.EM. 1) lipsit de noimă. vorbea fără ocolişuri . ) imediat. (înv. fără numai Preda Buzescu şi frate-său. decît .EM. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv.AL. . legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. fără de pesteală.HOGAŞ. fără păs. impar ial. întocma potrivită.1746). fără pauză. fără odihnă. fără nici o nevoie. fără (de) osîndă.DRĂGHICI. fără pereche. fără plată. fără ocolişuri. Doamne. ) anonim. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. fără judecată.PAN N. (p. nevinovat. (înv. incomparabil. 1) necunoscut.ext. îndată: şi vin. identic: fără osebire.BOL. şi pop. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. nenumărat.URIC. nevinovat. fără nici o temelie. fără (de) omenie. gratis. ) afară de . neidentificat.. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. fără nici o temelie. direct.CR.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai .. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic. drept. fără plod. (a. . (înv. gratuit. v. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. nemărginit. (exprimat) pe fa ă. (înv. ) neîndoielnic. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac. gratuit. fără înconjur.. fără (de) pată. 2) întocmai. fără nici un chichirez. (înv. fără ocol (sau ocolişuri).. ) neîntemeiat. inutil. neîntrerupt. 2) fără-omenire. (înv. şi reg. (înv. (p. fără-omenire sau fără-de-omenie. prostesc. neîntrerupt. curat. continuu.. fără părtinire. fără osebire. fără (nici o) noimă. 2) fără rost. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. fără păs sau fără (de) păsare. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem.SAD..P. fără (de) păcat sau (pop. fără oprire. ) fără de nevoie.BĂLC.. fără pierdere de vreme. neştiut. fără căpătîi. (pop. nepărtinitor..CORESI. 2) impresionant. lucruri răsuflate.ext.

lipsit de amabilitate. fără (de) putin ă.VLAH. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi.. fără (de) rînd.. fără pripă (sau pripeală). neîntrerupt. natural: un om cu maniere nobile.GALACTION. virgin. ) neprihănit.GOGA. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă. curat. care este aşa cum nu a mai fost. imaculat.P. fără (de) pre . ) numaidecît. fără-rău. fără afec iune. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. (spec. întreg.) imposibil. ) precedente). GALA. 1) neîntîrziat.BUDAI-DELEANU .MOXA. necontenit. ) nemaiîntîlnit. simplu. (înv . fără re inere.. 2) inestimabil. (a. fără răsuflare. fără (de) priin ă. şi reg. . fără prihană. fără prietenie. (înv. ) nevinovă ie. fără (de) prelungire.BIBLIA. fără (nici o) restric ie. .fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). din senin: dintr-o dată . fără pregetare.1804). fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. pe îndelete.CEZAR. lipsit de păcate. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. fără restric ii. fără (nici o sau de) pricină. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . nefolositor. (înv.SAD.REBR. în mod nemotivat. neîntrerupt. fără (de) precurmare. fără (de) prihană. mort: dete .MAIOR. la care nu se poate replica. continuu. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare.BRĂESCU.P. . neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. neîncetat. fără rezerve. modest. neîntrerupt.URIC.P.. peste dihania spurcată fără răsuflare.POP. continuu: via a e o bătălie fără răgaz. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti. fără preget. 1) (mult) sub valoarea reală. (reg. fără potol. (înv. fără justificare. nemaipomenit. fără (de) preget. fără prietenie.. (înv. ostil: îi privi din urmă. ) 1) în mod obiectiv. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. continuu. fără restrîngeri.PSALT.BARI IU. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos. (înv. deplin: acolo unde iubirea va fi .. (p.NEC.SAD. ) 1) nechibzuit. ) neîncetat. neîntrerupt. ) continuu.GOGA. fără precedent (sau (înv.NEGR. 2) fără încetare. nepotolit.. fără nici o pricină. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. fără repaus. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. cu toată furia mîniei sale. liniştit. fără replică. necontenit. extraordinar: o catastrofă fără precedent. fără rezervă (sau rezerve). permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei. iaste fără de putin ă a le dobîndi. rece. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei.ext.OD. fără preten ii. fără (de) răgaz.CAMIL. gimnastici şi clowni. fără preten ie (sau preten ii). nevinovat. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. că-i tot îngreuia cu dăjdile. Elvira dispărea. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. rece. cast: oameni aleşi.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd. 2) neprielnic. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. neîncetat.definitiv: răspunsul lui e fără replică.ISP. neprietenos. fără restrîngere.CEZAR. fără odihnă.

. nu putem nici pînă diminea ă rămînea..CR. dezordonat. fără sine.CEZAR. 2) (care este) fără asemănare. fără schimbare. de mare): coiful .. exagerat. interminabil. ) lacom.HOGAŞ. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric.. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal. (p. ) neobişnuit. în care. 3) de prisos. incomparabil. măi.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri. fără sfiin ă. ) (despre fiin e) steril. cu tupeu. 2) fără sens.CONACHI. au fost întreprinse de bande exaltate.REBR. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche.. ) (în mod) nesocotit. anarhic: cruciadele . fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. ) fără chip (sau număr.. strigă la femeie fără rost.BUDAI-DELEANU .M. ce durere ai? CR. nemaiîntîlnit. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. fără (nici un) sistem. . se ilustră chiar din prima legislatură. ) cu indiferen ă. fără asemănare. care era de fier şi fără de seamă gros. 1) fără număr. fără scrupule .. nemaipomenit. el . ieşit din comun..VLAH. fără nice o rînduială. (înv. ) fără milă. impar.. rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară.PREDA ... fără (de) sa . fără săvîrşit. (înv. şi spune fără sfială. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. incoerent. dar lungă fără sfîrşit.. mereu. fără ruşine şi fără obraz.. fără (de) seamăn.. fără încetare. fără nici un sistem. (înv. fără jenă.EM. cu neruşinare: rădică-te. (înv. el aşteaptă cu plăcere. insa iabil.. de nici o) sfială. indiferent. fără spor. fără cunoştin ă. ) nepotolit. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens.GANE.. neasemănat.VĂC. de neîn eles. (a. sterp.URIC. obraznic. fără sfîrşire. ) fără întrerupere.. fără seamă de . sau fără de seamă sau (reg. ) etern. nemăsurat. fără (de sau nici o. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule.CĂL. inegalabil. nemaiauzit. fără (de) rost.PRAV. (adesea fig.CAR. necontenit. fără sămîn ă. (p. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit. ) 1) în dezordine: aşa. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat.. (pop. (care ac ionează. fără (de) sfîrşit. 1) dezordonat. cu îndrăzneală.. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. şi reg. moş Ioane. nesătul. 2) excesiv. am alergat acasă. da sînte i sănătoşi? . (reg. rece. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă . haotic. extraordinar. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric.P. fără so .. necontenit: da cum vă afla i? .. fără (de sau nici un) sens..ext. nespornic.EM. din cale afară de . leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri.PANN . exagerat..ext. nechibzuit.COŞBUC.. mereu: un lăcaş . fără sentiment. lipsit de randament. (înv. fără socoteală.. fără (de sau nici o) ruşine. fără sim ire (sau sim iri). nechibzuit. neruşinat: aşa sînte i. veşnic: iadul . neobişnuit (de mult.1802). fără schimbare.. (fam.

fără (de) treabă. se îndreptă. lipsit (cu totul) de . 2) (despre haine) care cade drept. becisnic. fără (de) veste (sau ştire). a-şi fărîma capul.DOS. (înv. pe neaşteptate. fără odihnă. incult. fără suflare. fără trăsură... fecior de babă. nesigur. fără şovăire: în sfîrşit. fără pic de vînt. în mod sigur. fără (de) ştiin ă.AL. fără (de) voie.CR. . fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă .. fără ticneală. neîndoielnic: acest nume este deci. (pop. (reg. (înv. fără ticneală. fără un (sau nici un) pic de . (înv.XENOPOL. fără tihnă. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău.CAR.. ) a lepăda (fătul). (pop. fără (de) vină.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare.DOS. căci voiesc. PANN. neînsufle it..MAIOR. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri. drept spre peştera cu vrăjitoarea. nefondat.VLAH. neîncetat.: era un ger aspru. (înv. imediat.OD. fără şezămînt. fără ştiin a cuiva. fă-te încoa!.EM. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de .ISP. ) fără bătaie de cap. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii.EM. (înv. deodată: fără veste. să mă-nsor cu dumneta. fără şagă. incontestabil: Zilot Românul. ) fără pauză. obez. mort. a-şi bate capul. zău.. prostănac. cu ştiin a cuiva. fără talie. fără şir. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. tăcere: multă fără-voroavă fu.COD. (înv. fără tagă. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. v. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. greu. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. prea de timpuriu.POP. picioarelor mi-am pus sprejineală. fără (de) tagă. fără tăcere. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). neîntemeiat. fără (multă sau prea multă) zăbavă. ) obositor. fără să marcheze talia. fără prea multă zăbavă.DOS.DOS. neîntîrziat: împăratul . (înv. reg. . ) linişte. şi reg. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS.. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. OD. vorbire) incoerent. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. ) fără temei. fără de tagă. (despre scriere. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. ) vino încoace! fecior boieresc. ) 1) netăgăduit. 1) (despre oameni) gras. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină.. fără tăgadă. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. ) copil slab. incomod: de tot drumul rău. fără-voroavă.POP. al vestitului meşter român.VOR. ) instabil. fără vreme. 2) fără ezitare.. (înv. fără şagă. fără (de) tăgadă.

a fi buricul pămîntului. a fi de prisos. a fi concentrat asupra a ceea ce face.NEC. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv....fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a fi uşor de în eles..URIC. a(-şi) feşteli mantaua.. a avea grijă să .: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. tot felul.VLAH. a o pă i. a o încurca. ) a fi rău. ) a nu uita.. (înv. inutil. deştept. să dea milostenii la săraci . femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. fecior de domn.CAMIL. (pop. a fi aproape de mintea omului. ) a fi de cea mai bună calitate.POP.ISP.. a fi foarte palid.. fel de fel de . pui) de lele. felurime (sau felurimi) de . 2) (fig. copil de oameni avu i. fecior de bani gata. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge... în nici un caz.AL.. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip. fecior de suflet. diferite feluri de . a fi (uşor) ame it de băutură. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. a se face de rîs.. a pricepe repede. a se face de rîs. ferit-a sfîntul! POP. ) a fi prins asupra faptului. a fi ager la minte. (iron. copil de suflet.. a fi beat. cheltuitor. ca să i-o deie numaidecît... şi fam.. . toate felurile de . de seriozitate. fecior (sau fiu. a fi (o) apă de ploaie. ) în (multe) feluri de chipuri. a ine minte. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). a fi alături de cineva. tot cu binele.: feliurimi de supărări şi necazuri. a fi solidar cu cineva. 1) a fi blestemat. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru. prin .. făta i în tindă. fecior de casă. a nu avea nici o valoare. a (nu) fi a bine (sau a bună). a fi alb ca varul. copil de femeie nemăritată. femeie iertată (de Dumnezeu).. (fam. a fi (un) afurisit. a avea o minte pătrunzătoare.POP.. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). a fi agă at cu oc-în-poc. ce norocos eşti! a o feşteli.. ) valet. excomunicat. femeie la toate.. fel şi chip felurime de . a-i fi aminte (cuiva). a fi afumat (cu luleaua). ) Doamne fereşte!. în toate chipurile. ) a fi lipsit de temei.POP. (arg. ferice de tine!. a fi a-ntîia.. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă. a fi alfa şi omega. a fi ab iguit. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata.. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . a fi afumat. fel de fel. fel(uri) de fel(uri) de . plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit. (înv.P. a fi iste . feciori de ghindă făta i în tindă.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. nicidecum: oamenii aceia . că sînte i obraze sub iri? CR. (pop. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie.

CR. a fi bun ca sînul mamei. a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. a fi boboc. 2) a fi curtenitor. a fi belaliu la mîncare. a fi bun de (dus la) balamuc. era pîinea lui Dumnezeu. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a semăna leit. a fi bun de . 2) (fig. a fi (beat) turtă. a fi foarte bătrîn.PANN. căci îmi era acum a scăpare de dînsul.. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o . .. a avea bună dispozi ie: d. uitîndu-mă înapoi să văd. ) a nu fi bun de nimic. a fi cu caş la gură. a fi bătut în cap.. a fi foarte bun. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. a fi foarte blînd. a fi beat cri ă (sau beat pulbere. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. . a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii.BACALBAŞA. 1) a fi chipeş.. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării. a fi plin de bani. a fi bine văzut. a fi bun ca mierea cîinelui. a fi (sau a se face. (reg.AL. iute. bine făcut. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. favorabilă. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva).CAR. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. (fam. ieşit din min i. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de .. nici bun. cumsecade: mătuşă-sa . a fi putred de bogat. a fi momentul potrivit de a .CAR. să nu mă ajungă moşneagul. a fi băiat (sau bărbat) levent.. dezordonat.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . 1) a fi cumsecade.AL. este foarte bine dispus. a fi într-o doagă.. a fi bun cu perje. a fi aşezat la întîmplare.. 1) a fi prevăzut cu blindaj. a fi blindat. (fam. sîcîitor. prezident . ) a fi preten ios la mîncare. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea.CAR. ) a fi nebun. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu). a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a fi potrivit de . . spre Humuleşti. a fi un gourmet. a fi bucuros de oaspe i.. într-o ureche. ) a fi pregătit.GALA. a fi bătrîn ca vremea. a fi as în meserie (sau în materie).. a fi prost (ca noaptea). atent. a fi bărbat la gură. a fi bolnav de ceasul cel rău.ARGHEZI. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. a fi într-o stare avansată de ebrietate. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). a fi bun de picior. mort de beat). ) a avea bani din belşug.. a fi bine de . a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). (pop. a fi răutăcios. ) a suferi de epilepsie.. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a înghe a) bocnă. a fi nebun. generos. beat mort. a fi blînd ca un miel.EM. a primi cu plăcere oaspe i. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu... a mînca cît şapte.CAR. . a fi agil. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică.. a fi bine dispus... a fi blindat cu lovele. a fi foarte bun. a fi bucă ică ruptă. a fi bun.. a fi bogat ca un stup. (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz. (arg... a fi botezat de un popă beat.

a se îmbrăca strident. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. a fi cască-gură (sau gură-cască). a bea peste măsură. a fi bun la toate.. (fam. a fi neobişnuit.CR. zăpăcit. a fi cal de şa. ) a avea. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. (reg. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a fi ca o sorcovă. mi se pare că eşti cam taram-taram. a munci pentru al ii. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase.ISP. ) a fi bun de gură. de hăr uit (cu treburi mărunte). a-i fi capul în primejdie (cuiva). a spune măscări. a fi închis în sine. ) a fi mărginit. a fi potrivit. a fi încuiat.. a fi bun de pus la rană.CR. a fi ca nimeni de pe lume. ) a vorbi vulgar. a fi bun de plisc. a fi într-o ureche: i-ascultă. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi. în carne şi oase! . a fi cam taram-taram (sau tralala). adecvat. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. a se pricepe la orice. 1) a fi viu.. a-i fi (sau (reg. a fi leit (cineva): e tată-său. a fi lipsit de educa ie. a fi bun ca pîinea caldă.REBR. cumsecade. a fi ca o varză învelită. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a trăi tihnit. a fi vedeta unei reprezenta ii. cap tăiat! POP. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. a (nu) fi bun platnic. priveau la verişor .. a fi sărac. 2) a fi neatent. a fi copilul cuiva. a şedea.. neglijent. a duce o existen ă precară. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. chibzuit. a fi cap de afiş. a face orice. a fi ca găina cu un ou. a-i fi carul într-o roată (cuiva). fără gust. a unui spectacol. a fi aiurit. a fi (sau a se crede) foarte important. a fi butoi fără fund. a fi lipsit de curaj. a fi foarte bun. a nu avea nici un rost în lume. a fi buruienos (la gură). a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). fă.a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. 1) a-şi irosi timpul fără rost. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. ca o oapă. a fi abătut. a fi ca copilul cu două î e. de maniere. a umbla) fără vlagă. a fi de o teapă cu cineva. a se afla în mare pericol. a fi cap tăiat (cineva). a fi cam într-o parte (sau doagă. a-i fi antipatic. a trăi în belşug. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva). a fi carne din carnea cuiva. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. dungă). a fi (sau a ajunge) cal de poştă. a şedea. a fi ca fata nemăritată. a fi într-o ureche. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. a fi (sau a sta. a fi înclinat spre plăceri senzuale. a fi ieşit din comun. că mi-i capul în primejdie. a fi carne rea (sau rău de carne). zăpăcit. nesuferit (cuiva). a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a nu-şi găsi locul. a fi ca sarea-n bucate.CR. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a fi (sau a sta. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . (fam. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. ascuns.

STANCU. (pop.ISP.NEGR. de mînie. 3) a se enerva. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei.CAR.NEGR. a fi certat cu justi ia. (înv. a fi (tot sau găurit) ciur. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. a-şi ascunde gîndurile. sentimentele. a fi cît roata carului . că maica ta ne aşteaptă cam de mult. 1) a fi cultivat. a fi începutul şi sfîrşitul. a fi pus pe gîlceavă..POP.. a fi chit cu cineva.. a fi ud leoarcă.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. a fi complet chel. a se pune) chezăşie. a fi (sau a se face) foc (de mînie).POP. a se cătrăni: se supără. ) a fi prieten la cataramă cu cineva. 1) a-i părea rău. a fi dezorientat. a fi ceasul trecut.. a fi citit.. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva. de se făcu foc şi catran.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . ca să se sfătuiască. a fi certat cu capul. . a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). 2) (despre scriitori) a fi cunoscut.POP. a fi (ud) ciuciulete. se adunară în ascuns. era cît pe ce să piară. a (nu) (mai) fi chip de scăpare. a se face. a garanta pentru cineva. a fi cît roata carului. a fi (sau a se face) catran (de mînie).. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să . instruit. a fi stăpîn pe situa ie...POP. a fi cît pe ce să .: sîngele îi curgea atît de tare din rană. a avea anumite calită i. a fi cineva. a fi ceva de capul cuiva. a fi mul umit. că trăia mai bine .. a şti totul. a fi certat la cu ite (cu cineva). a fi (sau a sta... ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul.DOS. a fi alfa şi omega. (reg. căci credea că pe dînsul îl îngînă. că . a fi certat cu morala. a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a se prinde. a (nu) exista cine să . a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. a fi cimotie cu cineva. a se pune. [h]ai să mergem. a fi la un pas de a . a fi cîrlig cu cineva. a fi chemat de Dumnezeu.PANN.. a fi căzut din şariglă.. fericit. a fi căzut (ca) din pod. ) a se înrudi cu cineva. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut. a nu mai datora nimic cuiva. a avea (mul i) cititori. a se înfuria: lui Sf. a nesocoti normele morale. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. ) a fi certăre . a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. a se duşmăni (cu cineva). a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . buimac: Orbescu căzu ca din pod. ) a fi prost. (pop. a fi om de seamă. a fi ciuruit. Petre îi venise ciudă.. (reg. a (nu) (mai) putea scăpa. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur.POP. a controla totul. a nu mai fi chip. 2) a invidia. iată că Dumnezeu mă cheamă. a răspunde pentru purtarea cuiva.. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. a fi cărbune potolit.. a fi călare pe situa ie. a fi cheia şi lăcata. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva).ISP. a fi (sau a da. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului. (înv.

a fi cu bra ele prinse.. cînd e vorba de dreptate.. a fi ultimul la învă ătură din clasă. iar tu. a fi col os. era cri ă. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a fi rău de gură. tun) (de beat).. cleiu! CONTEMP. 2) a fi bine dispus de băutură. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei. turtă. a fi apreciat drept . a fi lucid. a se maturiza: demult. cu picioarele în coşul trăsurii. a fi pentru.. (înv. a fi om matur. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale.. a fi coadă de cîine. a fi realist. a afla. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca . 1) (despre fete) a fi însărcinată. (pop. la har ă (cu cineva). a fi aerian. a fi coadă de topor. .. a avea minte ageră.NEGR.GR. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. a fi ferit de griji. a se cuveni. 1) a fi încrezut. a nu fi cruce de-nchinat. a fi (sau a găsi. (fam. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi un om de nimic. ) a se cădea. a socoti) cu cale. pace . a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă. . 2) a fi beat turtă. a fi cu cineva. dar era mai bună ca azi. 1) a fi de partea cuiva. cu judecată. 2) a nu se da la treabă. a fi cu capul pe umeri.. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece.. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). a fi coada clasei. a fi unealtă în mîinile altora. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece . a socoti) nimerit. a fi copt la minte. ) 1) a fi ignorant. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. 2) a fi încăpă înat. 2) a fi împreună. potrivit. a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. a afla.. a fi cu cădere. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. a fi în dezacord. eşti cu mine. a fi îngîmfat. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. a fi foarte beat... a fi cotat ca .just.AL. a fi codi a cuiva. nu verde! AL. a ine cu cineva. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. a se contrazice (cu cineva).DUILIU. a nu avea sim ul realită ii. a fi copt (la os). a se lua la ceartă. a fi crescut în seul său. a nu fi cinstit.POP. a trăda. era foarte vesel.. a fi contra. a fi clei. a nu şti nimic: sînt bărbat odată. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a fi (sau a găsi.ISP.CR. de-i aşa de cu chef.CR. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. ) (despre o femeie) a avea copil mic. a avea chef de băut. codi ă de-a lui Isaia. pînă îl făcu cuc. a fi instrumentul altora. a fi (beat) cri ă. a fi considerat ca . a fi cri ă la minte. v. a fi foarte beat: acesta. a gîndi matur. limoniu. (fam.Z. vestejit.CONTEMP. zdravăn. a fi cu (sau fără) chef. încît nu ştia baba lui ce l-a găsit.

VARLAAM.. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac.).. a fi (încă) cu mucii la nas.OD.POP. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. ruşinos. cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. ) a fi fă arnic. POP. a fi necesar (să . lipsit de experien ă. a avea farmec. ) a nu putea ac iona. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să . cu şapte poteri mă bat. cu moartea) în sîn (sau în spate). ca să zici că eu nu pot. a vorbi foarte frumos.. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. a fi elocvent. a fi pe ducă. a fi cu două obraze.. a fi cu haz. cucernic. 1) a fi capricios. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. ) a fi (încă) prea tînăr. ci-s voinic cu comănac. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria... ipocrit: creştin. a fi cuprins de un dor nestăvilit. 1) a fi bun. . 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. obscur. cu nărav. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap).AL.. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. 2) a fi dubios.POP. (pop. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav . a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. a fi (sau a aştepta. a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . a fi capricios. supărăcios. a fi cu nasul de ceară. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. . 2) (iron. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită.. de unguri să-mi fie frică.ISP.. 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. a fi cu limba fagure de miere.. a-i fi lumea dragă (cuiva). fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da.). să mai strîng vreo şapte cete. a fi sau a se sim i.): de nevoie mi-au fost .REBR. COSTIN. a se teme foarte tare de ceva. (reg. conci nu port. ) a fi nevoit (să . (înv. a fi cu caş la gură. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. a fi nostim.POP. (sau a .NEC. nu era cum.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii.POP. ) a regreta (ceva). a tînji (după ceva). cam .. a fi cu un picior în groapă.CR. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). a fi (prins) cu mî a-n sac. a fi cu tîlc.POP. a fi (sau a se sim i. (fam. să-mi poci plăti datoriia. (reg. om voinic: nu-s femeie... a fi cu lapte. a fi bărbat. a fi cu (sau a-i bate. ) a se găsi foarte greu. 1) a fi mai complicat decît pare. a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. a-i juca cuiva) coliva în piept. a sta) cu inima sărită. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde.ISP. a fi (sau a aştepta. a nu fi cum. a fi cu mîinile legate. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui.. a fi cu nart. evlavios. a fi frumos. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. a fi cu comănac. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a fi cu cîntec. că nu-s nevastă cu cîrpă.. acum se mai linişti olecu ă. ) a fi cu două fe e. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). a-i fi cuiva tîngă (după ceva).. (înv. a fi cu nărav. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri.CAR. a implica.CR.POP. 2) a fi sfios. ca cel ce se ştia cu musca pe nas. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. a sta) extrem de emo ionat. a-i plăcea sătrăiască (cuiva). (fig.

a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. a fi sărac. a fi cuprins de scîrbă. 2) a fi foarte bolnav. cu un picior în groapă. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. 2) a fi prost. a fi curat ca mirul. a fi cu un picior în groapă. şmecher: era dat în paşte. a-i fi cu scîrbă (cineva). 2) a umbla cu nasul pe sus. a avea sim ul realită ii. a fi dat prin tîrg. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. de invidie.. a(-i) fi cu (sau (înv.EM. v. ) la. a fi cu îfna în nas. a fi şmecher. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva .. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi realist. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). (reg.. de necaz). (despre oameni) a fi necioplit.HASD. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI .CR. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. a fi cu traista în bă . a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). . dat dracului. 3) a fi leneş. a fi dezgustat. a fi cu picioarele pe pămînt. a fi dator vîndut. a fi născut într-o zodie norocoasă. a nu slăbi din ochi pe cineva. a fi cu estul în spate. a se înfuria. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta. a fi dat dracului (sau naibii). descurcăre . a fi cocoşat. a fi cu îfna la nas. inventiv. ) a-i fi duşman. a cunoaşte lumea. a supraveghea pe cineva. că nici tu nu eşti de împărat. 4) a se lăsa condus de femei. a fi foc şi pară. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a se înrudi cu cineva. a fi cocoşat.POP. a fi curat ca mirul. omul ar fi curat ca mirul. 1) a fi foarte bătrîn. rezervat fa ă de oameni. nici împără ia de tine. a fi cu tolba-n spinare. (înv. 1) a fi pus pe ceartă. a fi cu estul în cap.M. a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . a fi cu şerpar de a ă. 1) a fi retras. a fi foarte descurcăre . a fi de . a fi în pragul mor ii.. (cineva sau de ceva). a fi curat ca lacrima. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare.CAR. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). a nu fi dat la rindea. că-i iarbă de noi şi umbră de voi. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. 1) a (se) putea. a fi pe moarte. a fi scîrbit. a fi cu ipăul în spate. a fi zăpăcit. a nu depinde de cineva (sau de nimeni). a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a fi de acelaşi sînge cu cineva. a fi cu ochii pe cineva. a fi cu stea în frunte. prin) putin ă (sau putin a).a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni).POP. a fi pe moarte. a fi lipsit de păcate. ) a fi cocoşat.VLAH. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul.DOS. (pop. a fi pe drumuri. a fi plin de datorii.

folos. a rămîne) de capul lui. de alaltăieri.BIBLIA. a fi de branşă a fi de branşă. nu cum vrea el. a fi de mare necesitate. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva.HOGAŞ.. a fi prezent. a fi de loc din .CAR. a avea o opinie diferită: uite. a fi necopt. a fi de pradă..POP. neexperimentat.. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune. 3) a fi ab iguit. a se subîn elege. a rămîne nedumerit. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). a fi de caraul a fi de caraul. a nu-i arde. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă. noi suntem cu totul de altă părere. a fi de meserie. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. (reg.. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv.pe drumul ista.MAIOR. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf.zice Dumnezeu . de alaltăieri a fi de ieri... a fi de fel din . (reg.a fi de ajuns..EM.CAR. a umbla) liber. a fi de datoria cuiva a fi de dorit. a fi util. a fi de mul umită. a nu dori. a-i fi de folos (cuiva): du-te . a fi (sau a umbla. tînăr.CR.HEL. a fi (sau a rămîne. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii. a fi în tabăra opusă. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege. a fi nou.. ) a (se) face de rîs. a fi de altă părere a fi de altă părere. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. că doar nu-i de capul său. a fi de fa ă. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită . a fi în eles cu cineva. a fi de fel din . a fi de folos a fi de folos (cuiva). a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii). a intra în îndatoririle. a fi de lemn (sau ca lemnul). (înv. a fi specialist în materie. a-i fi de ajutor (cuiva). dificultă ile. căci tu eşti lui de ajutori. firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. a fi martor: iar adevărul. de-a) mirare(a) (cuiva). a fi de (o) măsură (cu cineva). a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală.CAR. a fi (sau a se face) de miraz. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă. utilitate. suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic. 2) a fi de o teapă (cu cineva). a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva.. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. a fi evident. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva. a fi originar din . a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. ca şi păcatul mumii Eve. a mul umi. a fi destul. a ajunge.CR. a fi de datoria cuiva.. ) a-i veni rîndul să facă de pază. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei.CR.CAR.. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve.. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. a fi de interes a fi de (mare) interes. a fi depăşit greută ile. insensibil. de batjocură: casa lui va fi în jah. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. 2) a fi ignorant. a fi (ne)sincer. a fi de ieri.POP.POP. clar. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . a-i fi de (sau a. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a. 1) a fi nepăsător. a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi de (mare) importan ă. cum nu i-i cînelui a linge sare. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate.

a crede. a fi (sau a se face) de rîs. ) a fi din timpuri imemoriale. (despre oameni) a fi neserios. a fi de na ie spurcată (sau rea.. a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. a fi (sau a (se) face. a fi (sau a (se) face.. ne făcea şi de ocară. a fi (sau a se face) de proverb.GHICA.. ) 1) a nu mai fi bun de nimic.): comisia interimară este somată să spună dacă. a ajunge) de notorietate publică. a opina (că . a fi de partida cuiva. al curcilor..BĂLC. a prisosi. a nu fi de nici o zeamă.. a ajunge. a fi (sau a deveni. vremea rece continuînd. a considera.nemilos.. a fi în plus. a ajunge) cunoscut (de toată lumea). al tîrgului.. (sau din . (reg. (reg. de strajă: de planton şedeau doi solda i. a nu fi pe potriva cuiva. a de-o seamă cu timpul. a nu prevesti nimic bun.a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul.CĂL. (înv. a sprijini pe cineva. a fi de piatră. a nu mai fi de nici un sfînt. nemişcat.. a fi (sau a deveni.. 2) (fig. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. (reg. a ajunge. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. sau a-şi trage neamul din .BARBU.. a nu putea fi iertat. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. ) a fi la fel. a fi (sau a sta. . încremenit (ca piatra). 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. ) a fi demn de povestit. de a deveni cunoscut.REBR. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. a fi de neiertat. care nu e de resortul meu.): mirele şi mireasa erau de neam de boier. rău. a fi de neam de . ) a fi nesim itor. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. celebru. a dracului). (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. a fi de competen a (cuiva). a fi obişnuit cu necazurile.CĂL.POP.. ) a fi rău din fire. . a şedea) de pază. de vi ă nobilă. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. a fi de neam mare. 1) a sta neclintit. a se trage de la . cu greută ile. a fi deranjat la mansardă. a fi de rău augur. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). PREDA. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a fi de resortul (cuiva). a rămîne) de batjocură. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună.. a avea o vîrstă matusalemică. (fam. al cîinilor). a fi de origine. a fi de pănura cuiva. a fi de poveste şi de veste. cînd era Corbea în ară. a şedea) de planton. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). (înv. uşuratic. a fi de rond.. cu ceilal i. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP. al satului.. a fi de prisos. a fi (sau a sta.. (arg. a fi de o teapă cu cineva.CAR. a fi de-o seamă cu timpul. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . ) a nu fi în toate min ile. a fi de-o teapă cu cineva.

a avea origine ărănească. a fi îndrăgit. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. a fi de zile multe.. 2) a nu se mai putea trăi. poznaş.. ce dorea el.ISP. boieresc. a(-i) fi drag (cuiva). (reg. . a fi dus cu mintea (sau cu min ile)..VLAH. a nu fi de glumit cu .: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă..NEC. iubit (de cineva). ca s-o pîrască .CORESI . despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. a nu fi de şuguit (sau (înv. a fi vinovat. .CAR. a fi din aceeaşi familie (cu) . a nu mai fi de trai (sau de trăit).. a fi drac împieli at. (pop. a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. 2) a fi iste . cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. afurisit. a fi de folos. ) a fi trup şi suflet cu cineva. ce să se schimbe. băştinaş. a-i fi dragă lumea (cuiva). (reg.IORGA . cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap. şi reg. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. ) a fi bătrîn. neatent: el nu vedea. a fi de neîndurat. (a. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. toate erau după voia lui. a fi de şugubină.. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i.. a fi de vi ă şi sămîn ă.. a fi din partea locului. a fi două inimi într-un sîmbure. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. că ce cerea.: nu-i bine să fie tot de un neam domnu. a fi aşa cum doreşte. din oase sfinte)..SAD. (glume ) a fi ame it de băutură. a fi localnic..POP. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. .. a fi (cam) după prînz. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. cum focul negru să te legi de unul? POP. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin. nu auzea. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). 1) (înv. a fi neastîmpărat.. 1) a fi rău. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva).. (pop.. 2) a se jena. a fi din opincă. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL.. că n [u] mai sîndu dă trai.. a fi lipsit de utilitate. 1) (înv.. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. (despre sugari) a dori să sugă. . a fi de un neam (cu) . a fi la fel cu cineva. a unei boli). a fi dracul gol.1780).POP. a fi de vină. a fi după voia cuiva.. ) de şuguire) cu ..ISP. a se bucura de plăcerile vie ii. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . ) a fi (fără) de nici o treabă. a plăcea (cuiva). a fi de neam ales: dintre atî ia. a fi distrat. a fi după chipul şi asemănarea cuiva. 1) a fi cufundat în gînduri. atîta era de dus cu min ile.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. ştiind că e de treabă. a fi din os domnesc (sau de domn. a fi de treabă.

.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. a fi frumoasă coz. a nu se sinchisi de nimic. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg.AL. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. fie şi aşa.. a fi prezent. a-i dzice dulău fără de obraz.NEC. a plesni de sănătate. fiecare cu ciudă eniile lui. a nesocoti conven iile sociale.POP. (reg. ) a fi nebun. a fi rău de gură. (fam. (despre oameni) a fi furios. a fi lipsit de scrupule. a-i fi frică (cuiva). (p..ext. a fierbe mărgica. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte. ) a ine în tensiune. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi prost crescut. fiecare cu păsărica lui. (înv. violent. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. a fierbe în suc propriu (pe cineva).făta i (sau făcu i) în tindă.. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. a se teme: părerea ta.REBR. a fi peste măsură de obosit. a ignora. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. rău. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. a nu-i păsa. fiecine cela ce. să se facă aşa. a fierbe fără apă (pe cineva). fie ce-o fi!. a nu avea nici un rost. otravă) (pe cineva). a fi rău. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. a se înfuria. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. fie!. a fi fără creştere. a fierbe de mînie. a fi fără (de) obraz. (înv. a fi vagabond. ) a fi aiurit. a fi lipsit de educa ie. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. ) a fi foarte frumoasă. a fi cuprins de patimă. admit. a fi fără inimă. necuviincios: au început . a asista. nu mai ai haz! PANN . iubit şi blond tovarăş. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi.EM. ) pîrjol. a fi fără putin ă. a fi fiere spurcată. a nu avea nici o grijă. a nu fi dus de multe ori la biserică. a fierbe ma ele în cineva. a fi frînt de oboseală. ) a se sfătui. a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . accept. treacă de la mine. a fi fără conştiin ă. fiecare îşi cunoaşte necazurile. (reg. fuseseră fa ă la această întîmplare. fie ce-o fi! PREDA. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. a se mînia (pe cineva).BIBLIA. a fi neruşinat. a fi foarte enervat. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti. a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). (fam. a fi nemilos. a fi foc şi sabie. a face zile fripte (cuiva). o strînse năvalnic în bra e. a fi fără grijă. zăpăcit.VARLAAM. a turba de mînie. nevoile. să fiarbă în suc propriu. 1) a fi plin de energie. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. 1) a fi lipsit de farmec. 2) a se înfierbînta. a fi peste măsură de mînios. te-ai trecut.

a fi gata..POP. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a se cădea. a fi hacul (cuiva). a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. ) a nu putea vorbi. a fi gol puşcă (sau pistol.MAIOR. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a fi greu de mînă. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie.AL. a-i fi graiul prins (cuiva). a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. a i se urî (cuiva de ceva). a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor.. a fi foarte sărac. 2) a fi mojic. că mi-i gîndul să-mă-nsor. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală. a fi foarte slab. 2) a fi foarte sărac. o povestire cu atîtea amănunte subtile. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). fudul la coate. a fi gură-spartă. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). a lovi cu putere. (reg. a fi gros de cap. a se jena: nu-i era grea ă a min i. a-i fi (cuiva) gîndul să . a-i fi grea ă (cuiva). a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins. a fi galben (la fa ă). 2) a fi înfumurat..GHICA . a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a fi neîndemînatic. a-i cădea.CR. 2) (fig. ) a fi plin de păcate.. a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). a fi hap pe cap. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). de n-are de ce se prinde mî a. ) neagă).: fă-mi cămaşă de fuior. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). dar era tare de ureche. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă). a fi sensibil la boală (sau la mîncare).P. a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). (reg. a fi goală ca o oală. a avea inten ia să . 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). chit pe chit. a fi peste măsură de gras. ) a fi complet despuiat. (reg. a fi gingaş la boală (sau la mîncare).POP. o taină. a fi în pielea goală. ) a nu putea păstra un secret.. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale.. a nu putea. a fi tocmai pe tocmai. a nu-i plăcea.CAR. a pălmui. 1) a fi gol puşcă. (fam. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. ticălos. a-i fi (sau a-i veni. ) a-i fi scîrbă. a-i pica) greu (cuiva ceva). a fi obraznic. 1) a fi bogat. a fi gol prepeleac (sau mei).. a fi fără ruşine. (reg. a fi foarte bogat. a fi nesim it(or). după peste o jumătate de veac.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . ICHINDEAL. a pune la respect (pe cineva). a avea mintea înceată. a nu-i tihni. a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a nu-i prii (cuiva ceva). îngîmfat. a suferi de indigestie. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi.EM. a fi fudul la coate. a umbla în zdren e.

) a fi în stare să . 2) a nu se sim i bine.AL.. ) 1) ine-te de cuvînt!. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci.ISP.. a fi în activitate. a fi (sau a se crede) foarte fericit. ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi. abătut..i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba. a fi convins că . tulburat. (arg. (înv.. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. 1) a fi cuprins... a avea din belşug. a(-i) fi inima rece (cuiva). a fi sigur că . a fi hămesit. a fi avut. fii pe pace!. smintit. dezorientat. (înv. (reg.. fiin ă de fa ă. a fi îndrăgostit lulea. harnic. a fi în cruci. 2) a fi în stare. a fi întrebuin at.: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. a fi ieşit (sau sărit) din î îni. a fi prost dispus. (înv. despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant. 1) a-i veni peste mînă. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. implicat într-o chestiune. nimănui în piept inima rece. zănatic: vorbe de om sărit din î îni.. a fi îmbrăcată grafină. înspăimîntat: şi nu-i era. de .. (reg. năucit. a fi în bună rînduială. . a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că ... măririle. 2) (despre fenomene. a nu-i fi to i boii acasă. a fi amestecat. ) a fi sclerozat (de bătrîne e). a fi în căderea cuiva. a nu mai putea de bucurie.CAR. nu.. (sau a . a fi în cîmpul muncii.. ) a fi zăpăcit...NEC. fă arnic.. a agoniza. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să . a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. .. a fi în anii maimu ei.). a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva). a fi iute (sau slab) de o ele. a fi în comă. zău. a fi foarte îndrăgostit. ) a fi nebun. fii liniştit!. a nu fi în apele lui. a-i fi în cale (cuiva). a fi în circula ie. a fi la ananghie. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR. a fi în mintea copiilor. fii salon!. a munci. a fi în ăle vaviloane. a fi foarte vioi. a fi în cumpănă. a lucra. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. ) a fi scrîntit la minte.EM.BĂLC. a fi lihnit de foame... 1) (despre oameni) a se duşmăni.MINEIUL. (reg. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP.DELAVR... iute.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune. a putea să . a fi de competen a cuiva. a nu-i conveni (cuiva ceva).a fi harnic să . a ocupa un post. a fi în dificultate. a fi iute (sau slab) din fire. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi speriat. a fi în duşmănie.ISP. a fi îndestulat. a fi îmburdat cu leagănul. (reg. a fi viclean. a fi în ordine... a fi angajat undeva..SAD. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul. a fi (sau a rămîne) încredin at că ... a-i fi indiferent (cuiva ceva).

a fi sclerozat..ANTIM . a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a se ine) în fiin ă.: cum sta baba împietrită. a fi în formă. (fam.TEST. a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva... a fi (sau a ajunge. NEGR.. a putea să . a fi în măsură să . a fi în pagubă. a fi (sau a intra) în legalitate. în primejdie. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR. în pîrg. (reg... a fi (sau a se sim i) liber. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor. a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare . a fi păgubit. în voia ta (sa etc.. a fi în intimitatea cuiva.: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. a fi în interesul cuiva.AL. a fi în rela ii apropiate. a fi în pas cu vremea (sau cu timpul). 1) (înv..OD. cu toaleta neterminată. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . a fi la modă... a fi în jenă financiară.. a fi la cheremul. a fi (sau a sta. ) a fi în largul.POP. a fi copilăros. şi reg.POP. prieteneşti cu cineva.. tău etc.. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. a fi în ordine.). a fi în pierdere. a fi cît pe ce să .. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă. a fi în joc. a fi într-o situa ie critică. a fi (sau a-i veni) în plecare.ISP. a întîrzia... (mai ales despre cereale) a fi necopt.. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. (înv. a fi în picioare. a se conforma legilor în vigoare. a trăi în lumea imagina iei.. (înv. a fi în lucru. a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele .. 2) a fi în dificultate. 1) a se scula: la şase era în picioare . a fi în ghearele cuiva. a nu avea bani. a avea posibilitatea de a ... a fi spre folosul. a fi în pîrg(ă). a se bucura de încrederea cuiva...N. ) a duce lipsă de ceva. a se afla în plinătatea puterilor..a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva). (reg. a fi în întîrziere. ) a aiura. sta în nevoie să-l piarză. a fi la ananghie. a fi în mătase. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori.. a fi în notă cu . a avea de gînd să .. dracul îi şi da în gînd una. a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie).. a fi (sau a rămîne) în pană. ) a fi gata să .CR. a fi în ton cu . a fi în acord cu . (despre porumb) a începe să lege. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea. a fi în curs de executare. a fi în neglijeu. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor.). a delira. a fi lipsit de judecată... a nu-şi fi în minte. a-i trece prin minte să .): păsările erau mai în ogodul lor. a fi în ogodul tău (al său etc. a nu face ceva la timp. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. a se men ine. crud: boabele sînt în lapte. a dăinui. 2) a fi gata de . a exista. a fi în spiritul timpului. a se afla. a fi în dificultate.. a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a fi îmbrăcat sumar. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva.. de elaborare.EM.. a cădea.. infantil. a fi în lapte.. să-l cheme întrajutor... în stăpînirea cuiva.

a fi în scaun. cuconaşule.. a se vedea) în situa ia cuiva... ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ. a avea un defect din naştere.. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac . parcă nu-i sînt to i boii acasă. a fi (sau a aşeza.EM. a fi în primele rînduri. a fi alături de . a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . fără ieşire. (fam. a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu .) în produc ie. sau a fi (sau a intra) în rîndul . fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu.: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at. .). a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă ... . aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea.. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată. a fi (sau a băga pe cineva) în priză.. a fi în scumpire. a fi în pozi ie. despre femei) a fi însărcinată.HASD. REBR.SAD. (reg. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. a fi (sau a ajunge.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. ) a-şi pierde sim ul realită ii. a fi (sau a se afla. în fa ă. a trăi bine. a putea să . (fam. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu. a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să ...: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a .. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale.. (reg. a fi cu rost.CR.. ca în sîn de rai). 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. a fi (sau a se afla. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor.. a pune. (sau să . 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate.. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie... a fi în regulă.. a fi însemnat de Dumnezeu. a fi lefter. a fi la acelaşi nivel cu .... ) a fi fără chef. despre soare) a coborî. a-i fi în şagă (cuiva). (pop. a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva).CR. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii. a rămîne) în puterea cuiva. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. a fi în prim plan. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt. SAD. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă. a intra) înrînd cu . (pop.CR.CAR. a fi în pom. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a . 2) a sta în puterea cuiva. a fi în porneală. eu chiteam că vi-i în şagă. a fi în suferin ă de bani. 2) a fi într-o situa ie dificilă.. a fi lefter. a fi la fel cu ceilal i. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară). a fi (sau a se găsi.. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. şi fam.. ) 1) a rămîne fără bani. a se afla la asfin it..STANCU. 1) a sta în rîndul întîi. ) a depinde de cineva.. a face parte din aceeaşi categorie cu . a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. (înv. a fi în rînd cu lumea.. 2) a fi în centrul aten iei. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar. ) a nu avea bani. a se afla. (fam. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. a fi în secretele zeilor.: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos... la discre ia cuiva. (fam.EM. .MIRONESCU. a fi în ordine: totul e în regulă..... a fi în fruntea unei activită i. a fi (sau a se afla) în priză.POP. a intra etc.

ale ei etc. a fi dat dracului. a fi în voce. a se vizita cu cineva. a nu-i fi în ticnă (cuiva).POP. a fi bulversat. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război.. a fi în toane bune (sau rele). a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. a sta. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fi întors pe dos. a urmări (discret) (pe cineva). a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale. a fi aidoma (cu cineva). a fi în toi. ) a nu-i cădea bine. parte. a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman .ARGHEZI. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). a ieşi cel dintîi. a fi într-o pasă bună (sau proastă). a flirta (cu cineva). a fi smintit. 1) a veni cu întîrziere. a fi al dracului. a fi în trecere prin . îngîmfat. a fi (sau a se închide. a fi înrăit.. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). a fi învechit în rele. a da din col în col . a nu fi în toate ale sale (ale tale. 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare.NEGR. înfumurat. a fi protos. a ajunge. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi.STANCU .). în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. savan i etc.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. a fi în ter ă (cu cineva). (înv. a nu fi în toate min ile. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. (înv. a fi bine (sau prost) dispus. toană. a fi la ananghie.FIL. ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi rigid. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. a fi (sau a se afla.. a fi întîrziat. cu ochii către stele. fudul. (despre jucătorii de căr i). a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva. a nu-i tihni (cuiva).REBR. a fi ar ăgos.POP. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. a fi în vizită (cu cineva). a fi la aman. ) a fi tulburat. (fam. (înv. la strîmtoare: junele. a fi întîiul la joc.CAR. a fi zăpăcit. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi într-o situa ie critică. a fi în epat. icnit. a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă.POP. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. nestăpînit.) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. a (nu) fi în (sau (înv. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. a fi într-o minte (cu cineva). a fi bine (sau prost) dispus. într-o stare dezolantă. a fi (cineva) în tălpi. Nu e vorbă.. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva). .. a fila (pe cineva). 2) a fi înapoiat mintal. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. (despre artişti. 2) a (se) pune în mişcare. nu putea face decît a îmbrăca haina. 2) a fi abătut.

. 1) a fi în serviciul cuiva. (înv. a fi lată (rău de tot). 2) (fig. ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. a fi (sau a se uni. 2) (fig. 2) a-i conveni. (fam. . ) a fi ruinat. a fi foarte transpirat. 1) (înv. 2) a fi aşa cum se cuvine. a fi la gură de cuptor.. a fi leat cu cineva. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. a deveni dramatică. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire. a fi foarte flămînd. situa ii etc. a fi lat de foame. a fi la mijloc. a fi (sau a se lăsa) condus.. a fi la parte cu cineva. a fi epuizat. a fi stăpîn. 3) (fig. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. a se face. . a nu se în elege cu cineva. a fi la discre ia. a fi la col i (cu cineva). ) a avea certitudinea unui lucru.CAR. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea . ) a fi demoralizat. clar (ca lumina zilei). a fi (sau a intra) la vătale.. ) a avea aceeaşi părere. a fi la sigur (de ceva). a conduce.IOVESCU. a fi într-un gînd.OD. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. ) a nu avea libertate de mişcare. (reg. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). a fi (pus) la şmecherie. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . a se pune) la remorca cuiva. 2) a fi în cauză. a fi (sau a sta. a fi la mintea omului. sclivisit: îmi place.) a căpăta propor ii grave. a fi evident. a fi la pămînt. a-i fi la mîini bune (cuiva). a stăpîni. CAR. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . (înv. a nu mai putea.AL.CAR. (despre evenimente.. ferchezuit. a fi la capătul răbdării. a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. extenuat. a se duşmăni. 1) a se găsi. a se găsi în mare primejdie. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. a fi asociat cu cineva la o afacere. a nu mai putea răbda. pre) un cuvînt (cu cineva). la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu.MUSTE. pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. că eşti la şmicherie.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor.NEC. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. mă. a-i fi prieten credincios (cuiva). la remorca politicei turceşti. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. a fi lăsat la vatră.SAD. (reg. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). 4) a trece la mijloc. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. (cuiva sau a ceva). a se tocmi) la (sau într-un. 1) a fi la (o anumită) altitudine. 1) a fi căzut la pămînt. îngrijorătoare. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). a fi la stăpîn. a fi disponibil (ceva). a avea pîinea şi cu itul..IORGA.. ) a fi dichisit. a fi la înăl imea situa iei. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia.

) a fi prostănac. a (nu) fi mai breaz ca al ii.CAR. a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul.CR. a fi mic la os.MAIOR.. de) gheare (sau unghii. 1) a compătimi (pe cineva).. a fi lipit de foame.. 2) a fi cu toane. a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a . în chestiuni de formă. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de . a fi lovit (sau bătut. a fi lung de (sau în) gheare.. a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile .. a fi întocmai. DELAVR.. a fi lovit cu mîneca undrei. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort. a fi ho . a fi mai presus de orice critică. (fam. a semăna. a (nu) fi mai deştept. a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră.).. a suferi de miopie.). (înv. a fi foarte obosit. a fi predestinat.. a fi liber să . . necontenit îi necăjesc pe oameni. mai iscusit decît al ii.POP. decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei... a fi foarte flămînd.. a-i fi mai mare dragul (sau mila. (pop.. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva). a se putea. 3) a fi beat cri ă.. a se ridica deasupra . trăsnit) cu leuca.MAIOR.. aidoma cu cineva.. . de i-era mai mare dragul... a prefera să .. în această cestiune.POP.. a i se permite să .. a nu avea milă. a avea o constitu ie delicată. a fi (sau a se crede) superior (cuiva)... a fi lung în (sau la. a-i conveni (cuiva ceva). a fi (sau a se pune. i s-a făcut milă de aceştia.. a fi zăpăcit... a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă.. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa.. foarte sărac... a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva).POP. a fi mai catolic decît papa. 1) a fi lipsit de vlagă. a-i fi milă ca iganului de pilă. a fura.: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi.. a fi mai riguros. a fi lipsit (de . a se obişnui (cu ceva).. a nu vedea bine. a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . predispus la furt. a nu fi mijloc de a .. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească..: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să .: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal.. despre fete. (sau de a .. ) a fi (cam) nebun. a fi lovit cu praştia (sau de praştie). a se situa) mai presus de . ) leit poseclit) (cu cineva). a avea posibilitatea de a .EM.. a fi (sau a avea) loc. a se dezgusta. a fi mireasă cu . a fi prostănac. degete). ruşinea.. epuizat..POP. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva).a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . ciuda) (cuiva). a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv. a fi miop.. şi pop. a nu exista posibilitatea de a . că nu avea după ce bea apă. (reg. a-i fi mau (cuiva).. a fi mai sărac ca cucul. 2) a se îndura. a fi măgarul cuiva. femei) a se căsători cu . foarte ruşine. a fi mai bucuros să .. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.. a fi de o calitate foarte înaltă..

a fi îngîmfat. CR. înfumurat. a-i fi imposibil să . ..). nici modru de-a o lăsa. a fi lipsit de educa ie. .. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). născut în zodia ra elor. a avea (mai) multă experien ă de via ă. a fi moale la inimă.a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după .CAR. a fi becisnic.POP. a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. a fi mîncat de molii.POP. a fi mî ă blîndă. ) 1) a nu mai putea. a fi la un pas de a . a fi abătut. a fi principalul sprijin. a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. 2) a fi lipsit de voin ă. a fi nea într-o parte. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. ciuruite. a fi na ie blagoslovită. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită. a fi econom. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald). (pop. (reg. a fi risipitor. a fi foarte norocos. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să ...: n-are cap de-a o uita. a fi foarte harnic. 1) a dori foarte mult să aibă .): i-oi da car cu şase boi.POP. a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). (p . a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap). a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). a fi zgîrcit. 2) a fi foarte îndrăgostit de . POP. lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale. (rar ) a fi smintit.. ) a avea hainele rupte. cînd m-oi întoarce acasă. s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. (reg. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus . fiul secetei. a fi mînă strînsă.. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. (reg..CR. a fi moară neferecată. a fi mîncat de nevoi. a fi mîncat de gîndaci. a fi mîndru ca un păun. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. lipsuri. a fi neam după iapa popii (cu cineva). a pune la punct (pe cineva).. (reg. (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva)... 2) a fi peste măsură de .. a fi fără seamăn de . (sau fără .. ) a fi om bun.. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi.... a fi veşnic însetat: Setilă. a flecări tot timpul. a fi neam prost.. a fi murit şi moartea (în cineva).. .... de unguri să-mi fie frică. a fi (mai) bătrîn. a fi musai. a nu fi mult să . a fi vorbăre . ) a putea. a fi mînă spartă. a se înrudi (cu . a fi modru. a fi linguşitor. a fi născut în zodia ra elor.. să te faci rudă cu noi. că nu-s nevastă cu cîrpă.ext..CR. a fi fă arnic. a fi mî ă plouată (sau udă). a fi lipsit de vlagă.... a fi moale de mijloc. a cunoaşte firea.. omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . descurajat. le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare. a fi obligatoriu. a fi (sau a se face) neam (cu . vorbăre . 1) a fi milos.POP.. a-i veni de hac (cuiva). ) a bate (pe cineva). a fi absolut necesar. a fi mojic...... (reg. a fi născut în zi de lucru. a fi mîncat (sau a cunoaşte. a avea o existen ă tihnită.). a şti) moarea cuiva. a fi suferit multe necazuri. ipocrit. a fi mort după .

a nu se pricepe la nimic. a fi foarte slab.. a fi negru de supărare. (reg..DOS. a fi slab ca o scîndură... nici măgar a nu-i fi nici cald... . a fi tobă de carte. de coloană vertebrală. PANN. a fi negru în cerul gurii.. a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. a-i fi oarecum. a fi înnorat. a nu fi nici cal. a fi om serios. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. a fi numai gura de cineva. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele .. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP. a se chema . a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). de mînie: spune-mi. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la .. ) a fi prost şi obraznic. a fi un obstacol în calea . a trebui... a fi numai greabănul de el.. a fi numai ochi (şi urechi). că este nevoie de cap.. a fi om copt (la minte)... a spune multe şi a nu face nimic. a fi exagerat de amabil. (reg..CR. a fi scund. a fi o frînă pentru . de binevoitor. ). (reg..AL... scîrbă. a fi nul la . a fi numai burtă şi căciulă... nici măgar. a-i fi indiferent.. a se jena. (reg.. a fi (to i) o apă şi un pămînt. a nu avea un statut clar. ) a avea o purtare inadecvată. mîndră. a fi (to i) la fel.. de-o teapă. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. a fi nebun de carte. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. (arg. (reg. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . a fi om copt a fi neam tămîie. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează. că nu trăia bine cu soacră-sa. a nu-i fi nici cald. a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă.. a nu avea habar. a nu fi nimic de capul cuiva. a privi foarte atent (la ceva). a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva). nici de rece (cuiva).. a fi o cîrpă.: şi-i era numele Plachidas. a fi numai lapte şi miere. . a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. a trebui să . a fi foarte supărat.. ) a se numi .a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să .ISP. cu judecată cumpănită. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să. a fi un om de nimic. a fi numai o apă.i fie. a fi ignorant. a fi oaie cu şorici. a fi nelalocul lui. a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva). a fi becisnic. a fi nevoie de cap. (cuiva). a fi nefolositor. a fi nor. a nu fi bun de nimic. a-i fi numele . a fi lac de transpira ie. a-i fi nează (cuiva).. a-i părea rău. a avea suflet negru. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . a fi supărat (pe cineva).POP. a fi constrîns să . a fi nuntă. (fig. a nu apar ine nici unei categorii.. a nu fi nici de zeama ouălor..: eram nul la matematici.: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. a nu fi nici cal. ) a nu şti absolut nimic la .GALA. (înv.. v. ) a fi bolnăvicios. de eşti neagră ca pămîntul? POP. ci cînd te trînteşte un măgar.. ) a-i fi silă. a fi necazul oamenilor. a fi nespălat la gură. ce i-i gîndul.. inutil. a fi lipsit de caracter. mînios. necorespunzătoare.POP. a fi necesar. a fi spurcat la gură.

a fi trecut prin multe necazuri. a fi (sau a se afla. a fi pe cu it. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu.VINEA. oportun: to i plecară-se .: e pe cale să se-nsoare .POP. a fi o mînă singură. a sta.. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. a inten iona să . a cădea) pe bec.. a fi om de lume.... da-i omul lui Dumnezeu. a (se) gîndi. (fig. ) în) gînduri (sau (înv. a rămîne) (dus) pe (sau (înv. a fi (sau a se găsi. a fi necesar: e op să ştim .. a se mira: boierule. a cugeta. a trece) pe linie moartă. a fi bogat.? PREDA. a mai fi pe cît este. l-au bătut. a fi (sau a cădea. a fi pe punctul de a . a-i fi paharul plin (cuiva). 2) a fi foarte slab. ştie multe. ) 1) a rămîne fără bani. a fi op. pe ghimpi. lefter. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a fi (sau a sta) pe jăratec. numai amîndoi. a fi (sau a rămîne) orfan. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. ) a fi mic de tot. (reg. a reflecta: o. a fi foarte instruit... . a fi om de cuvînt. să nu.COŞBUC. ni el pe la nas . a fi (sau a sta) pe cu ite. ) a fi prost. a fi bun. de-ar mai fi el pe cît este. a şedea. (sau să . de ce mai stai pe gînduri. a călători: de ani e pe cale. a fi papă-lapte. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. a fi pe cale.EM. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. a se purta conform moralei creştine. 2) a trebui. a fi orb de minte. a avea experien ă: cine a pă it multe. ) 1) a fi de folos. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). ) a supravie ui. ) a i se părea curios. (înv. a fi. ) 1) a fi lacom. fără ajutor. a fi păpuşa cuiva. a fi în ceasul mor ii..POP. 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. (reg. de ini iativă. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. a fi pe cale de a . demone. (înv.PSALT. a fi om de cultură. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă.). a fi nătăfle . ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. şi fură op.. dornic de petreceri. . a fi energic. a se ruşina: nu-i este aşa. (fam. a ac iona cu rapiditate.CR. a fi încă o dată pe atît (de mare. a-şi respecta promisiunile. a fi pe jantă.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . a fi păduche leşinat. de ce nu mi le iei? EM. ) pe gînd.neva. i-a fost paharul plin. pe cugete). a fi retrogradat (într-un post mărunt). a se lăsa dirijat de ci.. ) a fi singur. a ajunge la limita răbdării: multe.. (reg. bleg. a fi pe fază. 2) (fam. (pop. a fi o surpriză. a fi (sau a rămîne. 1) a avea experien a vie ii. a-i fi (cuiva) paraxin... a fi lipsit de energie. a fi o revela ie. şi pop. a fi la un pas de moarte. gata să-şi dea sufletul... a-i fi (ruşine) pe la nas. (fam. a fi pe linia de plutire. ) a rămîne fără bani. a se pune.i fi paraxim unde nu vezi . tare): asta n-aş face-o eu. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. a fi om de ac iune.ISP. la momentul potrivit. 2) a fi vesel. a fi pă it multe. pe cărbuni.. Doamne.

(sau (înv.... a fi fă arnic... a fi pisică blîndă. Vălean era pă scîndură. şi fam. a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună. fata moşneagului era piatră de moară în casă. spălătoreasă. (pop. a fi plin de neam. a fi pe punctul de a . (reg. parcă sînt picat din nori. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). GANE. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. a plăcea cuiva. a sta pe picior de plecare. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac..NEC. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită.. a fi dezorientat. (pop. făr-de surori. ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii.CR. a-i fi prea destul (cuiva).i e pe roată. 2) (reg..P... slăvitule. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva).CONACHI. a fi pregătit să ...NEC. a fi pe măsura cuiva. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e.POP. a fi într-o situa ie critică.. (fam. tot împotrivă. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. (înv. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă. a fi în agonie. a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . (reg.CAR. (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule. 1) (fam. a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. a fi pe scîndură. contra).. (fam. CAR. ) a ocupa temporar.. a fi pe post de . a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei... a fi rău lasuflet: nevasta . potrivit cuiva.). ) a-i sta norocul tot împotrivă. a fi agreat. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg... a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale.NEC. (reg. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război).. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. . ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). ) în punctul . săracul. a trage să moară.. iar pentru al ii ciumă.CR. a fi gata de . (înv.a fi (sau a se afla. a fi cît pe-aci să .POP. v. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. a (nu) avea sim ul realită ii.. a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război.SAD. a fi pîine şi caş (cu cineva). ) a a fi pe moarte trage a moarte. sînt pe post de a fi pe post de .. a nu şti ce să facă.: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli... indicat. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă. ) a veni pe neaşteptate. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . a fi pe roată. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. a trata preferen ial. a fi pentru a fi pentru unii mumă. ştii că starea. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva). ) a fi foarte norocos. accidental (în locul altuia) func ia de . a fi piedică cu cineva. CEZAR. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva). din nori).POP.SAD. în punct de . ) a fi prieten la cataramă (cu cineva). a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). ) a avea ghinion. a se potrivi. ) a fi nimerit.. a se sătura.: azi.

a fi plin de sine.: sînt porni i pe sîcîială. (reg. a nu fi pu in lucru. a fi (în) prada cuiva. ) a fi ame it de băutură. a fi sprijinul familiei. a fi rău. a fi rău de scîrbă. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a (se) da. v. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte .. a fi rost (de ceva).POP. a-i fi popa (cuiva). a fi imatur. fir-ar el iacă cui!.. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). frate.. a fi pus la punct. a fi (sau a cădea.POP.REBR. o posibilitate favorabilă: ia stai. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. a fi pragul casei.. 2) a se sim i rău. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). să-i facă lui asta. a fi scandalagiu. a avea gură mare. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. a fi puişor cu caş la gură. a fi prieten apropiat. (pop. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa.CR. a fi pocit. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a fi (sau a părea) indispus.. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. 1) a fi fermecat. o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . . îngîmfat. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). a căuta (cu tot dinadinsul) să . prea-prea). copleşit de cineva sau de ceva... calul cu atîta se cufunda mai adînc. (p. (înv.P. apoi eu i-s popa. că nu-s aşa rău de scîrbă. i se păru că e prea-prea. ) a fi (total) lipsit de experien ă.CAMIL. a fi pradă (cuiva sau a ceva). a deochea. ale) dracului!. a fi rău de gură (sau gură rea). permis: dar ca o stîrpitură . 1) a o duce greu.POP.EM. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR. intim (cu cineva). a fi încrezut..STANCU.. a fi pus pe liber. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui.. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. a (se) lăsa. a fi concediat. ai. a fi dispus să . vrăjit. 2) a fi desfigurat. acceptat. . ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor). a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). ) a avea mul i bani. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. a fi prins de limbă.. a fi copil.ext. a (se) lăsa. să ne fie ca astă-seară. a fi pus pe trai. a fi prieten la cataramă (cu cineva). a fi pornit sau a porni pe . a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi.GALA. a exista o ocazie. a veni (cuiva) de hac. a rămîne) dominat.. .CAR. fir-ar al (sau a. a fi (sau a părea) rău dispus. a învă a minte (pe cineva)..a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. a fi recunoscător (cuiva). a fi prea de tot (sau prea din cale afară. a muri. a fi (sau a (se) da.. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. blestemat.

2) a fi plăcut.HOGAŞ. a rîde rar.BASS. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. a vorbi indecent. a fi rupt din soare (sau din rai). a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. cum îi ziceau prietenii. anecdote. a fi distins.CR. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). greu de fasonat. (arg. eşti sărit din minte.. a trăi retras: Hariclia. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. bucuroşi le-om duce toate.SAD. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. a (se) dezgusta: fugi. a fi gras şi frumos. a fi încet la minte. fiind rup i în coş. a fi scart. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. poate. nu cum erai mai înainte. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase. a fi scump de mînă. că mi-e scîrbă cînd te-aud. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere .VLAH. a fi sac fără fund (sau spart).CAR.CR. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. a-i fi (sau a i se face.SAD. a fi scump la vedere. (reg. sac fără fund. de foame şi de sete. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva). a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva).MINEIUL.. a fi rupt (sau fript) în coş.EM. a fi posac: fetişoara asta. vulgar. ) a fi de calitate foarte bună. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. (fam. a fi nebun: ori. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală. a fi foarte flămînd. a-i fi (cu) ruşine. . a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău).. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva). a i se acri. cu firea ei sfioasă . a fi zgîrcit. a fi perfect sănătos. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă.ISP. sac fără fund. glume: uneori cînta lucruri vesele. a fi salta-singurel.POP. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. a fi scăldat în lapte dulce. a fi scump la secure. a fi sărac cu duhul. a fi ruşinea cuiva. a nu fi sănătos dacă .POP. . a se înrudi.. amabil. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. 1) a fi lacom. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel.. nesă ios. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă.. sau cine ştie ce pricopsală a fi. a(-i) fi sortit. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău).. a fi sănătos ca un harbuz. a fi (un) sat fără cîini. a fi sătul pînă-n gît. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund. a avea) ruşine (sau (înv. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. (reg. trivial.CR. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. foametea. a fi rupt (sau frînt) de osteneală. a fi peste măsură de sătul. 1) a fi alb la fa ă. a fi salon. a (se) scîrbi. a fi sănătos tun. a se arăta rar în lume.. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. a fi sărit din minte. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă .PANN. era mai scumpă la vedere. (spec. era un fel de izvor nesecat. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare.BOL.

după cum spun ăranii. a fi sîngele cuiva.BOLLIAC. fără sfială. a ceda cu uşurin ă. a fi scurt la minte. a-i fi grea ă. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. a-i fi sfială (cuiva).. dînsul).. a fi slab de înger. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. ) a fi pu in probabil să . a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva). a fi neşovăitor. a fi nevoit. taică.PANN. ) voroavă). a fi sigur de (sau pe) sine (sau el. a fi sub glie.. ) a se sfii. (fam. şi sub cruce..BUDAI-DELEANU. a se lăsa uşor intimidat. a se bucura de considera ie.CR.COŞBUC. fără chef. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? . a fi în dificultate..REBR. a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să . a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. silit să facă (sau să spună) ceva. îi nădejdea slabă.). a fi slab de î îni.sub glie.VLAH. a fi strîns cu uşa. dar fii scurt.. fiindcă sînt foarte obosită. a fi Stan pă itul. ) a fi lipsit de putere. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. a fi sfin it. a fi indispus. a fi la ananghie.PREDA.: vom da de dînsa pe cale. pe Stan pă itul întreabă. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva).. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. a fi sfîntul zilei. a fi lipsit de fermitate. era numai scump la grai.. a i se închide ochii de oboseală. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. a fi slobod la gură.. a fi la greu. (reg. (înv. a spune tot ce gîndeşti. la grai). a fi sub călcîi. a fi foarte obosit. a fi slab de inimă.BOL. a fi scurt. a fi o persoană cu trecere.. a fi mort. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul. a fi concis: ascult. a fi în nevoie. că aici. a avea deplină încredere (în cineva).(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde.. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul.. (sau de .CAR.SAD. a fi obraznic. 1) a fi bolnav de inimă. a fi slab de piept.CR.STANCU. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. căci l-a purtat la sînu-i. a avea memorie scurtă. pentru că baba mea e o sterpătură. cheamă-mă! POP. a fi strîmtorat (sau la strîmtoare).CAR. grai. a fi sub domina ia cuiva. a fi bolnav de plămîni. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva).a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi sensibil (sau sim itor) la . a fi impresionat de . ) o sterpătură). a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. 2) a fi slab de înger. (reg. plictisit. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să . .GANE.. de rezisten ă. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. înduioşat. ) a fi beat. (înv. precum văd..: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi.. a fi soarele la (sau pe la) toacă. a fi stearpă (sau (reg.

a fi talanga tîrgului. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea. şi reg. a fi încăpă înat. a fi neinfluen abil. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui.VLAH.. 2) a fi rezistent la băutură. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). ) a răspîndi zvonuri. cît era ea de tare de cap. a fi stăpînit.. a fi liber să ... de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. a nu vedea bine. a fi (sau a sta) tanto pe tanto. a fi sub orice critică.REBR. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . (reg. voinic. (înv. (reg. de la o vreme pierde răbdarea. a fi prost ca noaptea.CEZAR.. a fi nu ştiu cum.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să .. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă.P. mi-e nu ştiu cum să le priimesc. încăpă înat.. 1) a fi prost. a fi tare în fălci. ) a semăna leit cu cineva. mă făcui tei! POP.POP..CR. a se jena. o capră ruptă în bucă i.NEGR. să fie tari şi puternici . a fi tare (sau vîrtos) la (sau în.. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă.CR. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic. a fi tare în ceafă. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap. a fi tare (sau sănătos) ca piatra.... URIC. 4) (reg. a fi tare a .AL. 2) a-i fi lehamite de ceva. gras. .BIBLIA. a fi scăpăta i.CĂL. a fi rezistent. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat. a se îmbăta foarte tare. a fi tare (sau gros) de boacă.NEGR. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. a fi rezistent.1737). neobişnuit. ) 1) a fi lefter. .. a fi sănătos. neînduplecat.: dat-am cartea domniei meale . a-i fi (cuiva) greu sau penibil să .ISP. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi. 2) a fi răbdător: în sfîrşit. (a. a nu ceda. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. a fi (sau a se face beat) tei. a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare. (reg. 2) a fi ignorant. a fi tare de ochi. mama.. răspundea cu un zîmbet de superioritate. a fi obraznic.. a nu şti nimic. a fi şapte fra i pe un cojoc.. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare. a fi (sau a face să fie) condus de cineva. ) a fi rezistent la băutură.. a fi tămîie. ) 1) a fi prost. la toate dovezile profesorului. a nu avea nici un ban. ICHINDEAL . a nu se da bătut. ) 1) a-i fi ruşine. (înv.. a fi de o calitatefoarte proastă. (fam. a fi şiret ca oaia. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . a fi tare de cap. de amintirea.. nui lucru de şagă. a-i fi (cuiva) tălam.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului.. a avea ceva inexplicabil. dîrz.. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti.. a fi tare de (sau la) cap.. ) a fi cu dreptul de a . a fi tăiat cineva. a fi ferm. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. a fi tare în replici. a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. neînduplecat. .SAD. înjugă ca să are. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii. mărginit.

..COŞBUC. ori mort. a (nu) fi timp (pentru ceva). o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii.ISP. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). (despre oameni) a avea experien ă.. (reg.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie.HASD. (înv.. d-ăia care auzise. a ajunge. a fi (sau a rămîne. a ajunge la.. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. a (nu) mă (te.. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul. a fi timpul să . totuna face. prin ciurel. îl etc. a (nu) avea timp (pentru ceva). fost-ai rob. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva).. a-i fi (sau a-i sosi. eu mă duc. a lăsa pe cineva) tinichea. mi-e egal: spune-le ce. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. ) a nu vedea bine. tu zici că eşti tinichea de tot.. a fi (sau a (se) face.POP. a fi dat în judecată..)... a lăsa pe cineva) sărac lipit.. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei.VLAH.HOGAŞ. a fi vai de cineva: avea . timpul de căsătorit. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui. prost: tu să nu fii tălălău Tănase.CAR. a fi topenie de cineva.. că pentru ei. a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi. (a fi) foarte slab. a lui etc. a fi tîmp la vedere.. a (nu) fi momentul potrivit pentru . (fig. a fi miop.) interesa: în sfîrşit. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca)... AL. (reg. cu obrajii traşi).).. a fi cheltuitor. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit. şi reg.. a fi tot o mîncare de peşte. a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai). nişte mustă i totdeauna bine răsucite. a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. te iert şi eu. a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe .: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). ) a fi rău de cineva. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil.. a fi treaba pe ..CR. ) a se ajunge la . a fi trimis pe banca acuzării..POP... a fi retrogradat. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase.. a ieşi cu bătaie. a fi trecut (sau trimis) la munca de jos.GANE. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte. a fi tot de-o zeamă. a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . prin veşcă). a fi totuna.i place.POP. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. îl etc. scofîlcit la fa ă.. a fi slăbit. a (nu) mă (te. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . a fi acelaşi lucru... a fi zăpăcit. îi treaba d-tale.. şi-i cere raiul. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag).. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e . (sau de . trecut şi prin ciur şi prin dîrmon.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. a se îndoi (din principiu) de orice. v.GALA. a fi treabă. mi-e indiferent. ori viu.ISP.. a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără. tocmai pe tocmai . a fi versat: un boier bătrîn.) privi. (reg. a fi situa ia de a .. a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate . văzuse şi pă ise multe. a (nu) fi timpul (sau vremea) să . a se decide prin bătaie. a fi tot cu mîna în buzunar.. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură). a fi (sau a rămîne. iartă-mă! .. a (nu) fi treaba mea (a ta.CAR.

a fi uşă (sau cheie) de biserică.AL. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. a fi umbra cuiva. a fi foarte încăpă înat. a fi foarte capabil.. ho etc.i-ar de (sau în) cap!.CAR. a fi turc (sau ca turcul).. a fi obligat să . a fi vorbăre .. a fi demn de compătimire.. a fi vrednic de miraz. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii. a fi foarte bătrîn. dobitoc. a fi lipsit de bani. a ajunge într-o situa ie foarte grea.CR.. a fi trecut prin multe.POP. cumătră? . dobitociei.. nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare.. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. a avea o mare experien ă (de via ă). ho iei etc. a fi mîndru..CR..). pentru ca să nu-i fie urît. a fi vrednic de milă. a fi (sau a se face) un trup.. a fi trupul cuiva. a fi culmea prostiei (sau măgăriei. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. a se identifica cu aspira iile cuiva. a fi abil. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva). a se uni. a fi vacă de muls. a fi cuminte. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. a fi un om cu însuşiri deosebite. pardon!. guraliv.) şi jumătate. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . a se plictisi: baciul. fi. a fi vrăjit (de cineva).AL.i-ar de cap! a fi inut să . a nu ine seama de nimic. a fi uitat de moarte. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. de via a) cuiva. a fi veşnic cu căciula pe cap. a se contopi: aceasta iaste muiare lui. începu a fuma din pipă. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. cu fine e. tufă de parale. a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. a avea purtare de sfînt. a fi clei. a suferi pentru greşelile altora...usca i troscot. a nu vrea să în eleagă. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a dori foarte mult să . neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. a fi uscat troscot. a fi un om şi jumătate. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul. ) scuza i!.ISP.. a fi tufă de parale. a fi un prost (sau măgar. a fi.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi.. ICHINDEAL. a fi urechea tîrgului (sau a satului). (înv. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să . 1) a se ine scai de cineva. a fi vorba. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.POP. 2) a fila pe cineva. viclean.P. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. a fi inut să . toc . ..PRAV. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic.CAMIL.. ) a fi rudă de sînge cu cineva. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz . a fi ap ispăşitor. (în blesteme): toc. (pop. (reg.. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. carea au fost împreunat cu dînsa. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură. să fie un trup. a nu apela la nimeni.: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. a nu fi lipsit de păcate. a lucra cu dexteritate. toc. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). a fi tureatcă.. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva.

fluieră-vînt sau flutură-vînt. un eşec. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). (reg. a-i face bucata (cuiva). floare la ureche. (înv. a depăşimăsura (în comportare). satisfăcut. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. a tăia frunză la cîini. bagatelă. frămîntări de limbă. a plictiseală. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. fluieră-n bute. (pop. a dansa îndrăcit. mult dor de voi am mîncat. bătrîne crai. fraze încîlcite. ) be ivan. foame brează.ISP.DRĂGHICI. a regreta o pierdere. a fluiera în (sau a) pustiu. fră ie de cruce. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. bagatelă.POP. a fluiera a pagubă. pe cît om fi ş-om trăi.PREDA. 2) fleac. fra i buni. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. haimana: un june fluieră-vînt. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. (reg. om fără căpătîi. gură-slobodă. foame de lup. a nesocoti convenien ele. ) a pierde vremea. (fam.DELAVR. o nereuşită. a fluiera a pagubă. a fluiera în biserică. forme pline. nedeterminat. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . foame mare. apoi fluieră a pagubă. a for a (sau a exagera) nota. ) a şuiera) în biserică. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. a freca de gîlci (pe cineva). a fost (odată) ca niciodată. a învă a minte pe cineva. planturoase. fraged la limbă (sau la gură). fleac. umblînd de colo pînă colo. foc şi scrum. ) a fi pe potriva cuiva. flecar. tovărăşie. indiscret. a comite fapte care şochează. foc de artificii. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. a frămînta (sau a pisa) pămîntul.GOGA. a-şi bate capul. care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. a-şi freca mîinile.EM. (fam. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. a muştrului pe cineva. mul umit. a freca menta. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). 2) a fi foarte bucuros. foc de paie. a fi zobit de oboseală. dacă şuieră-n biserică. a bate pe cineva.CR. ) a învă a minte (pe cineva). foc bengal. foame foarte mare. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. a-l freca de gîlci pe cineva.ZANNE. forme generoase. alcătuite din cuvinte greu de rostit. a se gîndi mult şi intens. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta).

.CR. (reg. a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. a se duce) foarte repede. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. glume ) a bate (pe cineva). a-i frînge turta (cuiva). da de unde!. 2) a muri. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . fudul de-o ureche. frig (sau ger) cumplit. surd. a-şi frînge gîtul. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). (pop. a fi neliniştit. a muştrului. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. a-şi frînge mîinile. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă.COŞBUC.CAMIL. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. a frige mielul întreg. frumos de muc. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. CR. a fi îndurerat. a pricinui un mare neajuns (cuiva).ISP. a-l frige pămîntul sub tălpi. a frînge carul. ca puşcat). a-i crea neplăceri (cuiva). a fugi (sau a ieşi. şi e frumoasă de pică. frig (sau ger) de crapă pietrele. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele.ISP. a pleca în lume. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. frumos (sau frumoasă) de pică.Mănîncă pămîntul. ca tăunul cu paiul. a fugi iepureşte. potcoavele.EM. a goni. ar ăgos. a-i fugi laptele (cuiva). şi să te ii. Harap-Alb. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş.P. ) foarte frumos. fugi de-acolo!. îşi prăpădeşte) călcîiele. a-i frige pielea cuiva. (despre femei) a-i seca sînul. pietrele). a frige în bătaie (pe cineva). a evita pe cineva. ) a nu izbuti. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i.POP. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. a bate măr (pe cineva).URECHE. desnădăjduit. a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. a evita. doar ni s-or pierde urmele. a fugi de acasă. glon . a frige la ma e (pe cineva). a ocoli (pe cineva sau ceva).POP.CR. a eşua. a frige un miel tîlhăreşte. a-i face zile fripte cuiva. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi. disperat. 3) a-i face rău. 1) a fi nervos. a fugi foarte repede. (pop. a fugi (sau a alerga. a fugi ca tăunul cu paiul. a fugi (sau a ieşi. 1) a da faliment. a-i face mizerii cuiva. nerăbdător (să facă ceva. căci cu răbdarea îi frigi pielea. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele. a bate bine pe cineva. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. . 2) a fi foarte zgîrcit. a fugi repede (ca iepurele). în pielea lui.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. a fugi foarte repede.

a a ipi (pe nesim ite). a zăpăci (pe cineva). a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva.CR.NEGR. . răspîntie. a fulgera cu privirea (pe cineva). a fura (sau a lua.EM. lau luat sfin ii. a fura (sau a vinde) turnul Col ei. 4) a se îmbolnăvi. fură permanent şi cu îndemînare.. a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. îl şi fură Aghiu ă. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. a picoti. a fura fără teamă. a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie. a-i fugi sufletul (cuiva). a-i lua min ile. . (pop. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. cînd .. de şiret. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). . a fi ca mort: îi trage un frecuş .GHICA . a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). omule.. a se gîndi. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. a fura cu ochiul (sau cu ochii. fugindu-i în fundul capului. cînd o vezi. a fura ca în pădure (sau ca în codru. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. fură de stinge (sau de usucă. parcă îl fură cu ochii. ) de pălăngeşte). a fura ochii (sau vederile) (cuiva). a cuceri cu zîmbetul: Rada. a fuma ca un turc.. a-l fura Aghiu ă (pe cineva). de-i fugea sufletul din el. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. a-i plăcea. furca drumului.. a fura cu zîmbetul. a adormi: de abia mă furase somnul.. socială etc. a fura cu urechea. ca la drumul mare.CR. cu coada ochiului) (pe cineva). . ca în pădurea Vlăsiei).POP. a fuma mult. ) 1) a adormi.SAD. 2) (fig. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). a-l fura somnul (pe cineva). pentru mine? DOS. a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). a dormi uşor: cum a pus capul jos.POP.. a fuma foarte mult. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . a-l fura gîndul (pe cineva). a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). a prinde. a fura inima (sau mintea) (cuiva). a reflecta: te fură gînduri. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. ) bifurca ie.ISP. a medita. 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva). ) a se îmbăta.CR. (pop. a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). a fascina.STANCU.. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată.a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. . a fi învinuit de o faptă imposibilă.POP. de le fura vederile. (reg. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a jefui.CAR. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine.COŞBUC. (reg. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. intru.POP. 2) a fermeca. 4) a muri. ) a fi deosebit de iste . a adormi profund: cum bău. a lua ochii (cuiva): se lumina. a fermeca (pe cineva).AL. a cădea pradă gîndurilor.

subterfugii.) bacăul. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă.ISP.. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. (p. a-şi găsi sfîntul. (înv. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate. a-şi găsi potriva. ) 1) a-şi găsi naşul. gata să . a-l găsi gălbinarea (pe cineva). (înv.. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul..REBR.. igane. a socoti nimerit. (reg.. 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba.(reg. dar nu şi-a găsit prostul! GALA. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. al unui fenomen.şi foarte bine a făcut . a găsi noima. chi ibuşul. a se fofila. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte. a o încurca. a găsi fa ă. 3) a o duce greu. furca pieptului mă doare. a găsi solu ia unei probleme.ISP. a găsi plăcinta gata.. ) foarte slab. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). (anat. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. a găsi poarta încuiată.MOXA. ) a-i găsi pricina. (sau a . ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi. a da. clenciul. a se găti de horă. (reg.POP. a găsi leacul. a-şi găsi prostul.). ca să-şi găsească un rost. lesne-i a găsi pricină. a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire...furca pieptului gata să . a profita de munca altuia...NEC. a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi.).: era gata a o lovi.. infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. gălăgie insuportabilă. cît pe ce să . gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. pe moarte: c-am rămas galbin de gras.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine... că i-o găsi baba leacul! POP. a o pă i. a găsi acasă pe mutu. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva).POP. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. aproape să . treabă pu ină. a descoperi sensul unui eveniment. a fi sărac. birui cu una. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară . a-şi găsi un rost. popa.. nu i-ai găsit sfîntul. 1) a găsi remediul. a găsi (sau a afla. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). (iron. chichi a. a (i se) găti o papară (cuiva).POP. 1) a găsi pretexte. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. a avea răspuns la orice.POP. a găsi vreme (sau prilej) (de . a găsi dreptate cuiva.CR. ) a(-i) imputa.ext.CR. a găsi momentul potrivit (pentru .CAR. lelea bărbatul). a găsi capac la toate. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul. vorbă multă.să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică. că vă ve i găsi mantaua cu mine. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare.POP. . a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e).. a crede) cu cale (sau de cuviin ă). potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă . a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). a se asambla cu o alta. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar. înşela. a-şi găsi omul (sau naşul. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. galben de gras.POP.PANN. a-i găsi tipicul. a face pe el de frică.

gura păcătosului adevăr grăieşte. a mahalalei. ) a fi atent (la ceva). ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. gras ca tîrnul. care vorbeşte vrute şi nevrute.DOS.i voiesc. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. ci bine.i gîndesc. gură în (sau la. . foarte slab. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia.NEC. a striga) de la inimă. gol făcăle . a grăi de price. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. nimic . a gîdila la inimă (pe cineva). foarte slab. gură nespălată. a se ghionti cu cineva. original. (arg. ) a se îmbuiba. (reg. cu influen ă.. gras (ca o) cobză. gol puşcă. get-beget coada vacii. a grăi curmeziş. a se găvozdi bine. clevetiri. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. gîscă (numai) bună de jumulit. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. gros la ceafă. prin în elegere directă. a se ciocni. a se ghiftui cu mîncare.CAR.vorba nesocotită sepedepseşte.ISP. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol).. gura lumii (sau a oamenilor. a se lovi cu cineva. şi pop. a gini marginea. persoană flecară. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. gura lumii-i slobodă. a striga din suflet. gîdilă-mă. a linguşi (pe cineva). vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. să rîd!. ) slab. .CAR. (extrem de) sărăcăcios: nici pat. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. (pop. a gîndi de rău pe cineva. cu) gură.POP. (înv.RUSSO.POP. (reg. gras tobă. a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. gura îi meli ă. gura bate curul. a grăi pe ponturi.POP. ) a năpăstui (pe cineva). 1) complet dezbrăcat. foarte gras: şase boi ca pepenii. ) bogat. a grăi cu năpaste. a grăi pe cineva. (pop. a vorbi. 2) (foarte) sărac. persoană care poate fi exploatată. ) a chema pe cineva. a grăi (sau a spune. gol (sau (înv. a satului. ) a împuşca pe cineva. ) a fi de altă părere. n-ai haz. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. n-ai umor.PANN. a vorbi afectat. (pop.SAD. gras ca gratia. (fig.. greu (sau gros) de cap. a avea gînduri. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. vorbeşte mult şi repede. a spune. a bănui de fapte rele pe cineva.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. autentic. (înv. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă. pe fa ă. a tîrgului). gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. să i-i mînce doftorii. a contrazice. slab şi bolnăvicios. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. (înv. s-a trădat fără voie.POP. nici masă.VARLAAM.

POP.. (reg. făcînd zgomot mare. a se lumina de ziuă. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să.. (reg. în felul acesta. hai. a hurui la pistoale. a i pă i voi şi mai rău! CR. l-au înmormîntat. hor. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. hor. că l-oi hrăni cu miez de nucă. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. pe neaşteptate. (fam .i văd mersul! haită de cîine haram că . s-a topit. a dispărut. pute de leneş ce e. (înv. haram că . ia mai slăbeşte-mă!.i văd mersul!. (reg. (pop. cu siguran ă: hotărît lucru. din senin. a descărca pistoalele. i-a adunat Dumnezeu potecile. (pop. bîrfitorii. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. înapoi nu m-oi mai întoarce. (reg. parcă le văd cum or să mănînce păpara. s-a făcut nevăzut. hor. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici. i-a crescut păr în palmă. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi. închisoare. (pop . (pop. e pe moarte. hăt departe. a holba ochii.SL. i-a cîntat cucul în casă. i-a luat cînepa apa. a nu avea ce mînca.mai lasă-mă înpace! . hîrdăul lui Petrache. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. ia-l de unde nu-i. hotărît lucru. ) a găsit ce-a căutat. apucat. haida-de!.. de tăvăleală). lasă. iaca aşa.DIONISIE. ia loc!.treacă-meargă:aida-de. a se hîrîi cu cineva.POP. a murit. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi.DELAVR. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. hai sau haide.. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. haină cu două rînduri de nasturi. slavă Domnului!. a se ciondăni.fieşi aşa!.AL. nu se scrie la dînsa aşa igănie. nu face nimic..gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. haram de capul vostru!. foarte departe. cîine rău. pentr-un topor. e pămîntiu la chip. hop de (sau într)-o parte. haide. hodoronc (sau hodorog)-tronc.. ) a se certa pentru fleacuri. haine de lucru. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. ) pleacă!.) arest. haină la două rînduri. a se hă i cu cineva. har Domnului!. hor. ) a se crăpa. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva).ISP. i-a cîntat popa aghiosul. ) persoană flecară: badea Teacă. a întărîta pe cineva. ) a se îmbrînci cu cineva. (reg. ) a murit. venind şi plecînd.) păcat că .. precum v-am spus. hai să. vezi tu: haide. a nu-i da pace cuiva. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine.PANN. a se ciondăni.întinde-o de aici! haită de cîine. a se sfădi cu cineva. a se ciorovăi cu cineva. haine de toată ziua (sau de purtare. a se guri de ziuă. a se hrăni cu vînt. hor. gurile rele. haide. brusc. i-a intrat barba-n gură.POP. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i.EM. ) (despre oameni) icnit. gură seacă. a rămas singur cuc. ieşit din min i.

ISP. a încerca să se eviden ieze cu orice pre . să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. foarte ieftin. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. ieri-seară sau ieri-seara. pe alocuri. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. şterge-o!: ia şeaua la spinare. duminică. 1) a-i apărea ceva (cuiva). oful iese la spălat! POP. ieftin por i. 2)(fig. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. arghirofilie. imaginare: să nu mai umble.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. a se duce. (fam.POP. . (înv. a defeca. iarbă rea. o duce bine. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. ) trece. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. băiete! BRĂESCU. nu mai are ce răspunde. fii atent. ) om rău. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. laconica ta scrisoare. pe (sau ba) colo (pe colea).CONTEMP. iertare de vamă. icre-verzi. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. a se pişa. a ieşi afară cu udul. numai pielea şi oasele. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. a fugi. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA .i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR.1) buruiană (otrăvitoare).EM. după icre verzi. . (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). ) zgîrcenie. despre oameni) e foarte înalt. lucruri inexistente. ia vezi!. a se căpăta. pleacă (numaidecît)!.CAR. ieftin ca braga. a-i ieşi ceva (cuiva). nu mă zori!.CR. s-a chivernisit. (înv. a se căca. a ieşi (sau a pleca. în timpul serii precedente. bade. (fam. a se duce. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. ca un pierde-vară. supărat. se uită: nu fi. a ieşi cătră Dumnezeu. a-i merge bine. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). din loc în loc. are o foame de lup: mai aşteaptă. bagă de seamă!. (fam. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . a dat norocul peste el. a se întoarce) umilit.iarnă foartegrea. (înv. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine.ISP. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. i-a venit iapa la hă . primejdios. iarnă cu şapte cojoace. iese la spălat. a ieşi cu dosul la oameni. aseară: am primit ieri-seară. .DOS . 1) nu mă grăbi!. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. ia seama!. a fi foarte slab. mai e şi mînă spartă. supărat şi mîniat. ieftin iei. a ieşi afară. ) după ce că e sărac. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. a se purta necorespunzător în lume. i-a pierit glasul. ) scutire de vamă. a fugi. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. bagă de seamă!: ia seama. a ieşi cu capul gol. (pop.

) a se lămuri. 2) a avea cîştig de cauză. a-şi ieşi din piele. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde).POP. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR.AL. a răsări. a-şi ieşi din păreri. (pop. că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. a ieşi (sau a scăpa) din impas. (fam . a-i purta noroc (cuiva). grea: prilejul de a scăpa din impas. a se distinge. a depăşi vîrsta alăptării. a nu mai fi la modă. a ieşi (sau a scăpa. răbdarea: faci să-mi ies din min i. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli. 2) a fi foarte bucuros. a se remarca.) 1) a-şi ieşi din fire. a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva). . bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i.COŞBUC. pe neaşteptate: ei. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte. a-şi ieşi din pepeni: apoi. a se eviden ia.CAR. a ieşi (sau a se ivi.) 1) a ieşi basma curată. a nu mai putea de bucurie. din toate răbdările) (pe cineva). ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva). (reg. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. a nu (mai) putea uita (ceva). a ieşi (sau (înv. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a ieşi din lume. răbdarea. a apărea brusc. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). bată-te să te bată. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a-şi ieşi din răbdări .CAR. a-şi ieşi din minte (sau din min i). a uita (de cineva sau ceva). nu mă fă să-mi ies din fire.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). că n-are să. (p. (reg. a-şi pierde controlul.FIL. a deschide vorba.MAIOR. a-şi aminti mereu (de ceva). 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. a muri. a muri (şi a fi dus la groapă). a fi de bun augur. a (nu) ieşi din făgaş.PANN.AL. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. îl scoate i din toate răbdările. ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). (pop . a ieşi deasupra.ext. a nu se mai putea stăpîni.KOG.i ieşi din aste păreri. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul. a (se) enerva. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva).i placă! POP. a-şi ieşi din fire. (pop.NEGR. a ieşi cu vorba înaintea cuiva.EM. a depăşi o situa ie dificilă. a ieşi din comun. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. a se demoda. a ieşi din modă. 1) a-şi pierde cumpătul. ) a scăpa) de sub teasc. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. a-i purta ghinion (cuiva).

Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. Russo. a pune.CR. a ieşi în (sau (înv. ) a(-şi) pierde sărita. iau ieşit înainte de departe.i iasă în cale vrun iepure. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. a nu se mai putea stăpîni. şi pop. a (nu) ieşi la hat cu cineva. a-şi ieşi din sine. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg.CR.POP. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). ) întru. (înv. poimîne. CONACHI. dar pînă la urmă a ieşit la liman.(înv. 1) a ieşi cel dintîi. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. a ieşi la larg(ul). a (se) da pe fa ă. a ieşi înaintea cuiva. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. a se înfuria. EM. a se arăta în lume. a ieşi (sau a merge. să poată ieşi şi el. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. a publica. a ieşi la lume. din î îni: să mă faci . a o scoate la capăt. a se duce) în (sau la) poiană. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. (fam. a-i reuşi după dorin ă.. a (se) remarca.FIL.. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. mîne. 1) a ajunge în cîmp deschis. a asista: îşi înăl ă harapnicul. ca să se mai roadă. a da publicită ii: Al. din pepeni. ) a nu se mai comporta normal. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. ) la arătare).i din rezonu-şi va ieşi. a (se) distinge. a ieşi (sau a scoate. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. a-şi pierde cumpătul. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea.POP. (pop. .) tîmpinarea) cuiva sau (înv. (înv. 2) a se sim i liber. a-şi ieşi din sărite sau (pop. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. 2) a se distinge. a ieşi la liman.REBR. la obraze. 2) (fig. a fi demodat. a ieşi înainte. depăşit. la o în elegere cu cineva. . alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală.POP. i-au ieşit întru întîmpinare. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere.MACED. ) a ajunge la o situa ie mai bună. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. a scoate) la lumină (sau la iveală. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva).IORGA. a ieşi la mal. 3) (fig. 1) a fi proeminent. a-i ieşi după plac. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. la larg. (înv.SAD.PANN. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac. 1) a (se) arăta. la) întîmpinarea (sau (înv . a ieşi (sau a da. a frecventa societatea. a (se) vădi. 3) a deveni public. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. 1) a ajunge la lumină. . a ieşi din uz. a se remarca. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. 1) a ajunge la ărm. ) a ieşi la tîmpinare.POP. a se distinge. 2) a (se) eviden ia. a ieşi la horă. ) a defeca (şi a urina). ) a privi.CAR. a (nu) ieşi la un capăt.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). a-şi ieşi din rezon. . a ieşi în cîmp liber. 2) a ieşi la oameni. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). a ieşi la gol. să-mi ies din răbuş afară.

a nu reuşi într-o ac iune. a fi exoftalmic. ieşiră de minciună..POP. a rămîne de minciună. ) a izbuti. (fam. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. ) a reuşi să isprăvească. ) scos din min i. nebun. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard.SAD. a fugi.. (a. a fugi. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva).. ) a încărun i.CAR. a ieşi la spălat. a nu-şi schimba convingerile. 2) a nu mai putea. 1) a face eforturi deosebite.. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . a ieşi pro ap înainte. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). a reuşi. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . foarte repede. a ieşi (sau a se retrage. i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie. a ieşi (sau a o scoate) la selamet. a ieşi la săvîrşit. DELAVR. obiceiurile. a scoate pe cineva) la pensie. a ieşi la zăbrele. a o ine una şi bună: din ce ştie ea. (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . ) a pîrî. ) a ieşi la poartă. imediat. a ajunge la un rezultat. ne iese părul prin căciulă. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. (înv. a se duce) în cea mai mare grabă. ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd . neobişnuit.. [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă.) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur. a ieşi la iveală. la o concluzie. a ieşi (sau a scăpa. a se speti muncind. a sărăci. a-i merge rău. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. 2) (despre esături) a se decolora.. merge pe dos. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. a fi pămîntiu la fa ă.. lucrurile ieşiseră destul de prost. a i se bulbuca ochii (cuiva).1820). 1) (despre pete) a se cură a. (reg. (înv. (pop. a scăpa dintr-o primejdie. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva)..SAD. 2) a depune un efort foarte mare. ) a da în vileag. a ieşi prost (sau rău). ) a face o afacere proastă.URIC. a ieşi la socoteală. a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). a izbuti. a ieşi (sau a scăpa. a se duce) (ca din) puşcă. a se băga în fa ă. a ieşi mincinos (sau de minciună). 3) a aştepta foarte mult.IORGA.. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. (înv. necum. 1) a i se umfla. a ajunge la o situa ie mai bună. a ieşi pîrîş (asupra cuiva).. a-i ieşi pasien a (cuiva). (fam .BĂLC. 1) a muri. (reg. a pleca. a-i ieşi pămîntul în fa ă. a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva). ieşit din comun. . a-i ieşi mestecenii (cuiva). a ieşi (sau a scoate) la eft. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă. a-i ieşi sufletul (cuiva). a reuşi: cum. pînă să le iasă sufletul. o situa ie etc. (înv. la limita puterilor omeneşti. a ieşi la văpsea. a pleca.CANT. (pop. 3) a fi sărac lipit pămîntului. ieşit din gînd. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni.

a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a intra în foc. mîhnire. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. demodat: biata mamă.. a avea un diferend. (pop.ISP.DRĂGHICI. a intra în luptă. muştruluit.PRAV. a-i ieşi vorba din gură (cuiva). banul este totul în lume. a intra în agonie.NEGR. lucru ieşit din modă în zilele noastre .. ) a fi certat. a da de dracul.CORESI. om foarte bun la suflet. a intra în conflict cu cineva. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. (fam.. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . Cuza cumpărător. a da curaj. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. (înv. mînie. inimă de aur. a induce în eroare (pe cineva). a face un aranjament. pedepsit de cineva. (înv. ) obligativitatea serviciului militar. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. impozitul sîngelui. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). (înv. întristare: a murit de inimă rea. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli. a se expune unui mare pericol pentru cineva. a garanta pentru cineva. (înv. a da peste un necaz. ) a accepta să fie chezaş. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a contraface. a scăpa o vorbă. a concura. 2) necaz. a fi în contact cu cineva. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. a intra epitrop. a intra în competi ie. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). în încurcătură. a cădea pe gînduri. a intra în atingere cu cineva.CEZAR. interesul poartă fesul.CR. a intra ca-n brînză (undeva). a intra chezaş. a intra boala în cineva. a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. o gigantică mămăligă. a se certa cu cineva. a pătrunde foarte uşor (undeva). melancolie. inimă albastră.URIC. a se asocia cu cineva. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. a intra în delă. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. ca o stîncă ruptă din munte. a intra în (sau la) chibzuri. ieşit din modă. a intra în belea (sau în chichion. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc .ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). a intra în combina ie cu cineva.P . a insufla încredere (cuiva). (înv. a intra în necazuri.. a avea de îndurat un neajuns. jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . a intra cumpărător.NEGR. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. inimă rea. ) desuet. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. întristare. a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere. în necaz). a înşela.BOL. a lua legătura. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. a intra în fabrica cuiva. ) a munci pînă la epuizare. a începe lupta cu moartea. 1) suflet trist.HOGAŞ. a spune ceva fără voie. a intra în foc (pentru cineva).

2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. 1) a muri. a intra în mormînt. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. a deveni obişnuin ă. 2) a deveni drag cuiva. (pop. a intra în sufletul cuiva. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. a se încurca într-o treabă. a intra în joc (sau în horă). a intra la gînduri (sau la grijă. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. crezînd că doar l-o împăca. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. a muri.POP. a se speria foarte tare. a greşi. a se alarma. 1) a-i da ascultare (cuiva). . a intra în pămînt. (înv .ISP. care intrase iar în favor. a aborda miezul chestiunii.PANN . a deveni bănuitor. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg.) a se îngrozi. a intra la spălat. (despre esături) a intra la apă. a intra în obicei. a se interna în spital. la idei. a intra la apă. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . a intra în groază. 2) a fi sub influen a cuiva. (reg. în necaz.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva..POP. 1) a slugări. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. a începe să putrezească. a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. le biciuia şi nu le da de mîncare.CR.i aminte bine şi nu intra în păcat. ) a ajunge într-o situa ie bună. 2) a fi agreabil cuiva. 1) a comite o faptă condamnabilă. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una..PSALT. . a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a intra la stăpîn. . 2) (despre oameni) a intra în belea. îi întoarce capul. a-i intra în sînge (ceva cuiva). a deveni o obişnuin ă.PRAV. a intra în (sau a ieşi din) salce. a intra în panică. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). a se îngrijora. a intra în voie (sau în plac. a intra în tain. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. la idee) sau a se lua de gînduri. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva). (pop. în placul. a păcătui: ia adu. a se înscrie în-tr-un partid. a intra într-un partid. în voia) cuiva. a se nelinişti.CR. a intra în spital. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). că întru acuş într-un păcat! AL. ) a face puşcărie.AL. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine). 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. 2) (spec. la griji.CR. a se pune de acord. a intra în grozile mor ii. a intra la mijloc. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare.NEGR. a cădea la învoială.GHICA. a corespunde exigen elor cuiva: sper că.CAR.i voi fi brodit gustul. mîine aşa. a intra în materie. pasările se luaseră de gînduri. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. a intra în putrefac ie. azi aşa. fata . 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. a intra la răcoare.OD. cu două.

a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). n-a intrat vremea-n sac! CAR. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. curvă.CR. (reg. a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). se văicări el. a i se face frică. nenorocit. ) ar ăgos. irascibil: ei. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). iute (sau strîmt) la ma e. (fam. (înv. despre femei) desfrînată. (pop. 2) e bleg. a fi distrat. a fi la discre ia cuiva. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. a băga) mesa. . cheltuieşte fără socoteală. a nu da importan ă. este foarte necăjit. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. într-o belea: am intrat mesa. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. e un risipitor.ISP. cînd auzi de bărbat. iute (sau rea) de cur. îi trec mul i bani prin mîini. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. iute şi degrabă. a muri. a fugi. (înv. a se angaja slugă (la cineva). ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. iritabil. imediat. ştiu eu ce îl doare. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. a intrat murga în sat. ce rea eşti la mînie! COŞBUC. posomorît. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. . tînărule. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). ) îi merge (prea) bine. a îmbăta cu apă rece . atunci întră sub judecată.a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea.. rău) la mînie.PRAV.BĂLC. îndată. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). (glume ) e foarte slab. a-şi iu i pasul. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. iute (sau grabnic. a i se isprăvi zilele cuiva. foarte harnic. 1) este foarte mic de statură. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. e veşnic supărat. a intra pe mîna cuiva. a-l trece un fior rece (pe cineva). iute foc sau foc de iute.CAR. îi ştiu eu buba. ironia sor ii (sau soartei).CAR. posac. după cum intrau platcă saunu. Doamne. a intra vremea (sau zilele) în sac. (reg. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). a nu avea bani. 2) a se păcăli. a-i intra ra a în traistă (cuiva). ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. îi dă necazul de nod. a intra (în) platcă. a (se) amăgi.POP. a intrat nora în blide. a intra sub judecată.GALA. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. (pop .CR. s-a înserat. a nu fi atent. iute de pumn.POP.. e îmbuibat. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. a trece vremea: răbdare.AL. a-şi izbîndi asupra cuiva. foarte repede: aceasta era foc de harnică.

a îmbătrîni degeaba. 2) a deveni domn.REBR. a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. 1) a lega o carte. 3) a pune coarne (cuiva). îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). ) a fi în rela ii proaste. (reg. îmi este indiferent.. 2) a orbi. vorba românului. a împăca două interese opuse.NEC. a îmblînzi (pe cineva).) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. ) 1) a îmbogă i pe cineva. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). a-i intra frica în oase (cuiva). a se dedica unei profesii. a-şi ocupa. a încadra o icoană. îl ştiu. 1) a fermeca (pe cineva). a îmbrăca păşunea cu vite. (înv . ) mă doare capul. din străin să-mi fac un frate. a rămîne fată bătrînă. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca..POP. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. a împăna o fugă. a împăr i ceva cu cineva: un înger . (reg. norii sus se învîrtesc.. a fereca. a o şterge. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. a o tuli. şi pop . nu-mi pasă. ) a mînca pe săturate. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. ) 1) a fi boierit. a îmbrăca o carte. a se îmbrăca bine. 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a îmbră işa o carieră. îmi bate cugetul. a împărtăşi soarta cuiva. a-şi umple ziua cu lucruri utile.NEGR. degeaba.NEGR.POP. îmi vîjîie motorul. a îmbrăca o icoană. a îmbrăca un lan (sau o moşie). a îmbrăca pe cineva. a mînca lacom. a tremura de frică: iar Duca-vodă. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a purta haine de doliu. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. a înşela (pe cineva). a se îmbrăca în negru. a mul umi şi pe unul şi pe altul.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. ) a o lua la fugă. a împăca (şi) capra şi varza. a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). a se împăca ca capra cu varza. a se împăca cu soarta. a îmbrăca patul. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. a(-i) împăr i colacul (cuiva). a se cocli) turtă (sau cri ă). a îmbătrîni în vatră. a(-l) vedea mort (pe cineva). (arg. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. a se împăca cu rînza. 1) a se îmbrăca cu haine groase. a pune lenjerie curată de pat. a îmbrăca caftanul. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc.POP. (pop.CAR. a-şi accepta destinul. nu mă interesează. a îmbuna inima cuiva. a împărtăşi ceva cu cineva. a-i face un rău cuiva. (pop. îmi umblă cuvîntul prin gură. a nu se putea în elege unul cu altul. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. (reg. (înv. a nu mai vedea bine. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . a (se) îmbrăca cu uşa. a îmbrăca ziua.

) a rămîne fată bătrînă. a o împătura. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. se-mpiedică-n picioare. pre) camătă. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna..DOS . a împăr i în mod egal. a reînnoi.) a fugi. a cheltui fără socoteală. a-i spune multe şi mărunte. [băcanul] îi înşăla . a împleti gî e albe. a batjocori. depreună..POP. împreună (şi) cu . a merge din greu. a veni scaden a. a (se) împrumuta cu ceva. cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a se împinge cu vorba. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. a împrumuta ceva (de la cineva)...: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor.. a înviora culorile. ) în. a împăr i dreptatea.. a nu mai putea vorbi desluşit. 1) a termina. a se împodobi la păr ile ascunse. a împrăştia ca găina. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. împieli atul. verzi şi uscate cuiva.. ame i i numai. ) a insulta. ) a se căsători cu cineva: spune tu. a i se împlini veleatul (cuiva). (reg . împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva). ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa. sau (înv. a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci.. că i s-a cam împlinit veleatul! POP. a face rost de bani cu orice pre . a se împiedica în picioare. a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva).a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu .CORESI . a se împlini sorocul. dar împletişi coada albă.). a o lua la sănătoasa. halal să-mi fie! CR. a isprăvi (cu cineva). a împinge bani groşi (cuiva). (pop. împieli atule.POP . a se împodobi cu pene de păun. a împleti din picioare.. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. a da o mînă de ajutor cuiva. .. a se lăsa ispitit. a(-l) duce) păcatul (sau păcatele...AL . a i se împletici picioarele (cuiva): unii.CAMIL. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem. a împuia urechile (sau capul) cuiva. în acelaşi timp cu . a toca la cap pe cineva.dracul) (pe cineva) (să . ) şi cu . ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a împrumuta (sau a da. a bate. a împinge la roată cu cineva. a calomnia. a i se împiedica limba (cuiva). a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a face dreptate. a risipi. (înv. a dansa. a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. laolaltă cu . 2) (fig. P. a se îndemna (cu vorba). (reg. .. c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a lua) bani cu (sau (înv. a împinge o poştă. a se împăuna. 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. termenul de plată. .NEGR.. a împrospăta culorile..URECHE . a împăr i fră eşte. a mitui (pe cineva).

. cu grămada alerg. a fi lefter. din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. împuşcă-n lună. prea devreme. (chiar) în această clipă. o peti ie.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. în momentul acela. cuvînt înainte. într-acel ceas. sub acest aspect (sau raport). a se descuraja: nu tempu ina cu inima. în legătură cu problema în discu ie: părerea .PANN. ce-mpuşcă-n lună! AL .CAR. înainte-alergătoriu. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat .PÂRVAN . a demisiona. are to i sor ii de a fi confirmată. înainte de termen. în afară de aceasta.. a rezolva două treburi deodată. mînăstirea de la Sf. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). înainte de timp.OD... exprimată în acest sens . în(tr-) adevăr.CR.. prematur. a înainta o cerere (sau un act. o plîngere) (cuiva). din unele (sau din multe puncte de vedere). a-şi înainta demisia. în(tr-) acel ceas. sub un anumit aspect. cu adevărat. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos. concomitent. a o lua la fugă. totodată. prefa ă. această poznaşă trebuşoară în multe privin i. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. a împuşca francul. nu putea să. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. îndată. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta.. în acest moment sau în momentul acesta. a o întinde. în acelaşi timp sau (înv.. în atari circumstan e: sper că d-l Socec .) precursor. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . înaintea erei noastre. a bate cu bă ul. (chiar) acum. simultan. extravagant: bre. om nesocotit. în această privin ă.i dau un răspuns chiar în secunda aceasta . în asemenea împrejurări.P. (fam .. o plîngere) (cuiva). fug. a o lua la sănătoasa. a avansa (pe cineva). exact.. că tot mai am oleacă de nădejde. (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment.. 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens.SAD. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă. în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. ) într-acelaşi timp. pur) al cuvîntului. plini de frică. a împuşca doi iepuri dintr-un foc.ANGHEL. a-şi pierde curajul. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate .BĂLC. precis: plouate. o peti ie. înainte (sau mai întîi) de toate. înainte cuvîntare. absolut.CR. în adevăratul sens al cuvîntului.) a nu avea bani. mai e şi urît. erau găinile.i fie editor. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi. predoslovie.NEGR . pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere.. a adresa o cerere (sau un act. în acest sens. atunci. (înv . PREDA. imediat. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă..CAMIL. în asemenea caz ar primi desigur să. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). exact. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor.. în afară de aceasta. în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR. 1) cu privire la .. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz.

a întîrzia. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. a se înarma cu răbdare... vei suporta consecin ele . altădată. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală).. a mări pre ul. . ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă. 2) (fig.. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin. (înv. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa.. (înv.). foarte mult.LET. în cap sau în capăt.. să se facă catolic. împreună. dacă nu . exact. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că . în mare măsură: i-e foame? .COSTIN . dacă . în detaliu. odinioară: mai şezi.POP. în aşa hal că .. în capăt. înaltul cerului. în carne şi oase... a (se) amărî. în amănunt. 2) în cap.. a(-şi) ridica privirea. de neputin ă). în cai de poştă. în(tr-) alt chip.încă cum! a încăleca în oaste. bolta cerească. în (sau la) caz(ul) că .. (reg. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să . în butul cuiva. altcum..) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. chema i pompierii! în caz contrar. iar porneşte la Dumnezeu.. 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL .POP.. a fi bătut măr. altfel.DIONISIE. a înapoia în lucru (pe cineva).. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt. (pop .. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt. a strînge) din umeri. a înăl a (sau a da.. în trecut. altminteri.. în alte timpuri sau (înv ..CR. în bună parte. în bloc.: în caz de incendiu. ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas. 1) în alt loc.: în caz contrar.. a mişca din umeri (în semn de neştiin ă. ) în ciuda. încă cum.EM. a ridica.. în mare măsură. văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului. altundeva. în carne şi oase . (sau de a . în persoană: era chiar el.înainte să .). a (se) supăra.. în amurgul vie ii.. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. la bătrîne e.. pînă să . a lua. în cap de noapte sau în capul nop ii.. în eventualitatea că . a lua o bătaie zdravănă. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva. cînd .. în caz afirmativ. pînă a nu . a înăbuşi în faşă. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP. laolaltă. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte.SAD.CR. cată să te înarmezi cu răbdare . a împiedica la lucru (pe cineva). în amurg. a distruge în fază incipientă. a se scumpi: se înal ă la pre toate celea. de dezinteres. în alt mod. în aşa măsură că ..: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. a se înăl a la pre .. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. altfel. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că .. (sau de . trimite şi contravaloarea lor... în altă parte. a încasa (sau a căpăta. pe înserat. că nu şezi pe ghimpi.... a desfiin a.POP..) în al i timpi. n-au vrut să încalece în oaste.

în ce parte?. ) a scăpa de sărăcie.COŞBUC . . a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul.. a se încărca de bogdaproste. a încărca de Doamne-ajută (pe cineva).. raportat la... încă (odată) pe-atîta. 1) a se îngrăşa.. SAD... acu-i acu ca să. (reg. .) sau în ce (sau care) ceas. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva). şi pop. referitor la.. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs.: dînşii la ceartă începură.POP .. plin de ifose: nu. din punct de vedere.: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine..i mai încapi în piele de fudulie? REBR..EM... cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . începură dară pe altă coardă. în clipa (sau momentul) în care . să vadă. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe.) a fi foarte preocupat... a nu avea loc. şi eu sînt numa-n cămaşă. (pop. a începe (sau a o da) pe altă coardă.. în (sau cu) ce chip. a se încăl a cu cineva.. degeaba.ai putea intra în politică. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei.COŞBUC. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul .CORESI .. ) întrucît.i încerci norocul..a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce . a prinde să . a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva)... . îl bătură. a nu(-şi) mai încăpea în piele.) a ispiti) norocul. 2) a fi înfumurat. (înv. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă.. am avea de făcut următoarele observa ii. (reg . a încerca marea cu degetul. a se apuca de .. de constrîngere).CR.) a fi peste măsură de gras..REBR. dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă. (înv ..P.. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele ... cu privire la. ca doardoar a încăleca pe nevoie. în privin a. s-o dus acolo la fîntînă... în sfîrşit: în cele mai de pe urmă. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu... în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la ... ce fel de om e?.POP.. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă. a se încărca de calabalîc.. ) după) urmă.ISP.. a-şi aprinde paie în cap. (înv . 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz.. a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. în ce direc ie?... unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au. a se impiedica de cineva. în ceasul ce . în ce ape să scaldă.. a căuta.DELAVR. ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). dete şi peste calul tatălui său din tinere e. privitor la. în ce fel. a începe cuvînt. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga. a nu mai încăpea de cineva. rugă.. în ultimul moment.CAMIL.POP. cînd. 1) a fi foarte bucuros. ca să-şi cerce norocul. neliniştit. în ceasul al doisprezecelea. a începe la .. cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu. a se încărca cu cineva (sau cu ceva). la urma urmelor. . a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. a bate (pe cineva). (judecînd lucrurile) sub aspectul .VLAH. a-şi găsi beleaua. . a nu-şi încăpea în săul său..: în ce priveşte forma. a(-şi) încerca (sau a cerca. în cămaşă (sau cu cămaşa). iar în cel mai rău . în cel mai bun (sau mai rău) caz. 3) a fi gras şi leneş. încît) priveşte (sau privea). în ce ape se scaldă?.CEZAR. în ce mod.. Cătălin.BIBLIA.. ai putea învă a o meserie... (fig. sub raportul. a încărca (sau a umfla) nota de plată. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri. ce opinii sau inten ii are?. (sau care . 2) (fig . în (ceea) ce (sau cît.P. pentru un serviciu.

a închina (sau a bea. a preda o cetate (cuiva). a amu i. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. ) a-şi aduce duşmanul în casă. a se închina (sau a cădea. fericit. a lăsa în pace pe cineva. (pop . a închide ochii sau a închide un ochi. a nu putea dormi.DRĂGHICI.ext.. (înv. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . a încheiat-o.OD. a veni) înaintea cuiva. urîndu-i să fie sănătos. în chepeng. a ciocni) în (sau pentru. (înv. a strînge. a înceta din via ă. (fig. rela iile cu cineva. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis. a nu mai voi să audă ceva.ISP. 2) a muri. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . a pune deoparte ceva bani.) a rupe legăturile. a închide ochii (pentru totdeauna). a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată. la poalele slăvitei măriri. nici ceasul. a păzi cu străşnicie.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. pierd încet-încet sim irea.NEGR. a abandonat. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai. a muri.POP. EM. a încheia hotărîre.POP.POP. a nu (putea) închide ochii.CAR. să închee hotărîre. a-şi închide urechile.POP . de) sănătatea cuiva. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. a închina armele. 1) a picoti. a închide ochii cuiva. să aibă noroc etc. a închina dracului pe cineva. ) a saluta pe cineva. a fi la cheremul cuiva: să vie aici. a i se închide glasul (cuiva). a închina o cetate (cuiva). a nu mai putea face nimic. (despre subiecte în dezbatere. a-şi închina fruntea în ărînă. a lega o prietenie.a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. a închide lupul în stînă. a nu mai avea nici o ieşire. a închega o prietenie (cu cineva). a da dracului pe cineva.CONACHI. treptat. a i se închide cărările cuiva. cînd vi s-a închide glasul. (înv. a lega coerent cîteva cuvinte. a trimite salutări cuiva.SAD. cu obloane ce se trăgeau în chepeng. să arate.SAD. a i se închide ochii (cuiva). ) a muri: că nu ştii ziua. a închega ceva bani. a o încheia cu cineva. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. (fam . a se închina (sau a cădea. pu in cîte pu in. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. (p. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. a înceta din via ă. . a muri. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. în chestie sau în chestiune. a se face că nu observă ceva.. foarte încet. a închega două vorbe.. a-şi astupa urechile. a renun at. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus .) a tăcea.. a încheia catastihul. ) a i se înfunda (cuiva). parcă nu mi-ai fost curată. a se împrieteni (cu cineva). a se închina de sănătate. teme. probleme) în discu ie.

. a (se) produce confuzie. ) pe fa ă. în cealaltă închină steagul. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. şi pop . a (se) încurca planurile (cuiva). a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere. (înv .POP.. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor . 1) păzit cu străşnicie. fă iş. supărarea cuiva. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva). dezordine. corp la corp. foarte repede.. dar răutăcioase în fond. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea.. în (sau spre) cinstea cuiva. a înlăn ui cu bra ele pe cineva. a muşca cu putere din ceva. închis (sau ferecat) cu şapte pece i. 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne. astfel.DOS . a închina o ară (sau cheile ării).CR ..POP.: amîndoi. 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor .AL.NEGR. în ciudă sau în ciuda cuiva. a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele. în chip..ext.. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă. aşa. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile. a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte. 2) (înv .VLAH. în calitate de . aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd . şi nu pren pilde.. în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă.. de supărare).COSTIN . în felul acesta..POP. în semn de .) ca..BIBLIA... spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva.. în formă de . ) a adormi...AL.: au trecut la arigrad.. în chip de şedere... sub pretextul că .. în cîte sîntem azi?. în chip de negustori. a închina steagul. imediat.... a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. în loc de . deghizat în . ca şi cînd ar fi . ) a muri. (reg. în felul .. cu înfă işare de.. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. (înv. în ciuda vremii ce trece.I.P . ) într-acestaşi) chip. în chip de şedere. a încinge cu o bîtă pe cineva.. (p..POP . pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate.) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă. a-i pune be e în roate (cuiva). în cinstea nepotu-său.. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. într-o doară..BELDIMAN.. 2) spre lauda.. de frică. 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip.. căzînd în genunchi.. ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. 1) a capitula. PANN. în numele unei ări. în chipul sau în(tr-un) chip de . a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva. a i se încleşta inima cuiva. 2) (fig.: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.. a încînta cu migdale amare (pe cineva). în chip de . 1) sub formă de ..CEZAR.. încîntat de cunoştin ă!. a face. a se încleşta la (sau în) luptă.a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de ... a se lupta cu îndîrjire.

COSTIN.favor ce-n credin ă.POP. a-şi încropi traiul.P.. laolaltă. în creierii mun ilor.CEZAR. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş. în continuare.. conform . ) încoa). a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii... a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce . în locuri înalte şi greu accesibile.NEGR .ISP . în dezacord cu . privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat... în dezacord. în contratimp.. a se uita cu groază la cineva.. a încresta în grindă.. ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă . este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri. oriunde. am sim it că nu mai am aer. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. în credin ă. a-şi împreuna mîinile. a se acuza. îndată. to i deodată. numaidecît. i-ai încleşta mîinile. inînd seama de . a-şi încopcia mîinile (pe piept). a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît .. printr-un efort. în clipa aceea. lung la dînsul s-a uitat. fără întrerupere. a-şi încordaputerea (sau puterile. a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc.. ca urmare.GR. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu .. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile. în construc ie. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. (reg. în contul cuiva. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc..toate puterile. nepotrivit.PANN. continuu... la unison. în curs de construire.SL. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură .. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri. a se încocle i o luptă.a-şi aduna. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii. a încre i din sprîncene.EM. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. în considera iune. memoria). în cor.: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. în conformitate cu .N.CR.. în contradictoriu... în cruce (sau cruciş). să se ducă încotro vedea cu ochii. împreună. în contradic ie cu . în opozi ie: discu ie în contradictoriu . (înv. în opozi ie cu .) încoa şi încolo (sau încolea).PANN.eu n-am meritat. col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă. ISP.. a face efortul de a în elege. traiul să mi-l încropesc.POP . ) într-adevăr.CAR.CR. încrucişat: oştenii Rîmului .mintea. HASD. a-şi face imputări reciproce.. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept. potrivit cu .. în(tr-o) clipă. a se încrimina unul pe altul.. încolo şi încoace (sau (pop. cît ai clipi din ochi. în comun. chiar atunci: în clipa aceea. în consecin ă. a se învinovă i.AL. dar n-are încotro. pe seama cuiva.... inoportun. încoace şi încolo sau (pop ... a se încorda către cineva. în formă de cruce. în (sau cu) col uri. prin urmare. (pop. ) a aduna cu îrîita. a încropi din tei curmei.a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu . a-şi încremeni ochii.

cunoscînd bine lucrurile. 3) a încurca vorba... cum poate.. a pierde vremea(degeaba): dragă. a nu se lăsa. în cunoştin ă de cauză. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit.PSALT .. voi merge şi eu .: de ziuă-ndată cum s-a luminat..POP. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot. a bolborosi..CAR. Lăpuşneanu porunci. a încurca lumea.. a trăi cu chiu.PANN .POP . cînd.. sau (înv . a o încurca..în scurt timp. nehotărît. îndată cît .) peste curînd. de îndată ce . imediat ce . (pop. în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce . a nu glumi. . a da din col în col .. în fond.POP . în cumpăna nop ii. 3) foarte. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine. de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).. îndată cît . cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine. imediat ce .a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva.DOS .. 2) indecis. în secret.. după ce ...: în cursul zilei..... la miezul nop ii.NEGR...EM.. haotic.... îndata mare. a avea o idee fixă. (de) îndată ce . în timpul zilei. a vorbi greu. la urma urmelor: căci în definitiv. în curs de rezolvare. a încurca cuvinte.) 1) a duce o via ă chinuită.. a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de ... (înv.. îndată cum . a încurca vorba sau a o încurca.POP. te-nsori. a încurca vremea. cît durează . (pop.. şi pop . toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim .. ) imediat.. în culise. în debandadă. a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş.. căn curînd. încurcătură de ma e. roaba babei sapropie de el. în definitiv . şezînd: ce-mi eşti bun.. în cursul zilei.) ocluzie intestinală. în (de)curs de ... 2) a o pă i (cu cineva).. pe durata . sau în cursul . băiete! POP. în necunoscute haine s-a schimbat. vremea n-o mai încurca.POP. pe loc. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui... în cumpănă. (înv. pe cale de a fi rezolvat.. (pop . ) pe căi piezişe: de . a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP. în timpul .. a nu se încurca. 2) (fig.. în definitiv. sau cum ce . BIBLIA . bade.... cu mînia... cîn i..: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. (pînă) în (sau la) cumplit. 1) în echilibru.. în decursul . în curmeziş. îndată cum .) de cumuşi ... a încurca rostul (cuiva). . în timpul ... ve i mearge către mine în curmeziş.. imediat ce . nu te încurci! CR . a nu pierde vremea: dar cîn i.POP.. în dezordine. a îngăima.. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori..... a nu sta pe gînduri. în curînd sau (înv. a da răspunsuri evazive. (pop .ISP. în cur sau din cur. 1) în lat. a rosti cu dificultate cuvintele.. dacă dormi în cur! POP . a bălmăji.. a vorbi confuz. de nu ştii juca. ) a încurca treburile.. ) îndată ce . pe cale de a fi executat. ) pentru totdeauna.: îndată ce sosise.POP . în debandadă în decursul . în curs de execu ie. pe durata ..

în extras.POP .. (pop . a spune vrute şi nevrute. în vîrstă. fleacuri. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . la fel (de . 4) (reg. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . fragmentar.. în sens invers. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . eu cînd oi vedea ursul în doi craci. a îndoi în arc.PANN. a se împiedica în vorbă. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. fără măsură.EM. a masacra. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. . într-o doară. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal.. 2) (fig.EM. văcar după vaci. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. a eşua înainte de a sfîrşi ceva. a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. (sau către .a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. 2) (despre oameni) cărunt. 1) a trage căciula pe urechi. a-i rămîne vorba în gît.ISP . cărarea. 3) (fig .. a se face a nu şti.. în evantai. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP. anapoda. în doi timpi şi trei mişcări. a umbla după pleaşcă.DOS .. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. cît ai clipi din ochi. 2) a se arăta nepăsător.POP. . a se îneca în vorbă. în doi craci. nedefinit. a se îndesa ca iganul la praznic. a i se îneca corăbiile (cuiva). excesiv. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. te-oi lua. pentru ca să îndelungesc la mînie. în doi peri. bătrîn.ext.. a spune) verzi şi uscate. foarte repede. a se îndrepta. în etate. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori. a insista. a păşi. reprodus aparte. 1) (înv. 1) (pop. sur. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. în faptă. beat. ) a expune pe larg. a fi copleşit de datorii. în exces. (p. în timpul serviciului legal.) care este între două stări. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. a îneca în sînge. calea) spre .) (ceva sau cineva). a-şi îndrepta pasul (sau paşii. aiurea. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. echivoc. a îndruga (sau a înşira. a se îneca ca iganul la mal.ISP.). a fi supărat. în direc ie opusă. ) a avea via ă lungă.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. a se îneca în datorii. neclar. în esen ă.. a măcelări.. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. nehotărît.. a-şi prelungi via a. în exerci iul func iunii. confuz: vorbe în doi peri . a o lua spre .. a se îndrepta de păcat. (înv. a-şi îndrepta cărările într-o parte. (înv. în ultimă analiză. în egală (sau în aceeaşi) măsură.. a se înghesui unde se dă ceva degeaba. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. ) cherchelit.EM. a stărui.BIBLIA.ISP. în dorul lelii.

în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . (înv.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . şi el dreptate.DELAVR. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. a rîde înfundat. în fuga cailor. în (toată) fire(a).. în realitate: avea. în fa ă. (pop . în pămînt). spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului.EM. în furculi ă. a înfunda gura cuiva. în floarea vie ii (sau a vîrstei. a citi apoi pe felurime.CEZAR. scăpare. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. a dormi dus.. în gaură de şarpe . a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. în fond. real.) a hălădui. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani . prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte. a împiedica pe cineva să spună ceva. în garan ie. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL. în dos ciumă.P. unul în spatele altuia. a se înfăşura pe undeva.) în borta şarpelui. iute. fă arnic.a se stabili. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine. în favoarea cuiva.REBR. în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. a închide. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui. a mers la casa oraşului şi a iscălit. a june ii).. în fa ă mumă.. în felul . a tinere ii. în fa a . a nu mai avea încotro. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. a reduce la tăcere pe cineva. a astupa gura cuiva... la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. în toate min ile. în fine. (sau a şoarecului).. spre binele. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară). în văzul . care nu a depăşit termenul de garan ie. dar acum i s-a-nfundat.EM. în galop. în flanc (cîte unul).. repede. în şir indian. dinainte: în fa ă.URIC. a-l înfunda rîsul pe cineva. în fa a poporului.CR. ipocrit. a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . pe înfundatelea. a se înfrupta din talerul cuiva. dinaintea .NEGR. într-un (sau dintr-un) loc ascuns.CAR.. a nu mai avea nici o ieşire. în folosul (cuiva). a o pă i: a umblat cit a umblat.EM.. a trage un pui de somn. în plină tinere e (sau june e. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă.NEC .OD... în faptul dimine ii (sau zilei).VLAH. a i se înfunda (cuiva). în fugă: un călăre trece-n galop.: după Te-Deum. (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. de fapt. a hoinări. în fond. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“. în fiin ă. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . în galop întins.PANN. a se înfoia ca varza. în (sau din) gaură (sau (reg. a rătăci pe undeva... a înfunda o uşă (sau o fereastră). în fa ă în fa ă mumă. ca.. li-i luna. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel.OD. decretul. a se îngîmfa.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL.BĂLC... în felurimi sau pe felurime.

a da de dracul. a înghi i pastila. zboară cu dînsul în înaltulceriului. 2) (fig . înfrupta din ceva: înghi i-n sec..CAR. (reg . a îngrăsa porcul de Ignat.GANE. (fig.SAD. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. a se speria foarte rău.POP . a suporta o neplăcere fără să crîcnească. suferin ele. OD.. a se îmbina. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. se sculă şi ieşi. 1) a mînca cu mare poftă.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea.VLAH . a suporta un lucru neplăcut. a se lupta) ziua cu noaptea. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at . o batjocură. înghite şi taci!. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile.ISP . în germene. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi.LET. l-au bătut cu buzduganul.CR. .. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie. în tării.EM. (înv . a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă)..) a o pă i. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat.NEC . o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca.ISP. repede: atunce în grabă . în văzduh: calul . a-şi îngreuia stomacul. în harul Domnului. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere. 2) (fig. a urmări. rabdă! a înghi i cruciş. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. toacă). în gura mare. a se îngîna (sau a se bate. însărcinată o femeie.CR. a înghi i în gol (sau în sec). a înghe a de frig. a înghi i gutuia. a prigoni pe cineva. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. ) a suporta cu greu o durere. a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. a se înhăma după cineva. a îngropa cu talerul (pe cineva). în înaltul (sau în slava) cerului. 1) a înghi i aer. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. aflat în stadiul ini ial.POP. 1) a îngurgita cu dificultate. înainte de a se dezvolta.. a înghe a lemn. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva).AL.) a nu se putea împărtăşi. . cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau.CR. a răbda. (înv.) a se învă a să suporte greută ile. în grabă. umilin ele.. a înghi i hapul. 2) (fig. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva). ) foarte înghe at. a înghi i (cu) noduri. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. (reg. degerat. a se lua după cineva. a suporta (de nevoie) o dojană. înghe at bocnă (sau ciocan.SAD. a lăsa gravidă. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a se îngloda în datorii. 1) a i se tăbăci pielea cuiva. a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc. măduva în ciolane de frig. a-şi înghi i limba. grăbit. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. a îngrozi de cap (pe cineva). 1) din punct de vedere general.

.CAR. între. în mică măsură sau în măsură neînsemnată.CR .. 1) în preajma . pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş. DOS . .POP... nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate.... în general. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. miniatural: un înc de vro şapte ani. a înjura profanînd cele sfinte. ) în toate direc iile.. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri. cu totul. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente.. peste tot. în şir drept. a înjura de cruce în jurul . 3) la mijloc... 2) pretutindeni... în (sau prin) mijloc sau în (sau pre.. 2) la scară redusă.. în medie sau (înv. (p.. în mărime reală.) a începe (sau a se apuca de) o treabă..în întregime în întregime.. întru) mijloc de .) spre cea mai multă parte.. 2) în număr mare.). în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş. în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş. în lumea largă în lumea largă.. în miniatură.. din cauză că lipseşte ceva. un ăran în miniatură.. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă..: s-a discutat mult în jurul acestei probleme . cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie.. cu totul. ca omagiu postum.. în mărime naturală. în linii generale în linii generale (sau mari).. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea. în linie în linie. în (sau la) linia ... masiv. în cantitate mare. ) în mediu.VLAH. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. în majoritate. 1) la mijloc.. în mijlociu.POP . de tot. printre.ext. în bună măsură: au desăvîrşit . în toate direc iile. BIBLIA. la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş.. (fig . în (sau din) lipsă de. substituit cu . înjugă sacii la car şi hai la moară.1) de dimensiuni foartemici. (cuiva sau a ceva). sau în (sau pe) mijlocul . departe de ărm.. în cantitate mică.. 1) în cantitate mare.. a înjuga boii la car a înjuga boii la car.. în larg în larg.ISP .. (sau în locul . în josul în (sau din) josul. ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce. în amintirea cuiva (sau a ceva). în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria ..EM. în timpul. în dreptul . în medie. în legea cuiva în legea cuiva. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură . în mare. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. la vale. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege. în genere. aproape. în masă. 2) în cursul.. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). foarte mult. în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului. 3) comer cu ridicata. 1) pe scară largă. de-a lungul şi de-a latul. în felul cuiva. BARI IU.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR . în linia .. 2) în rezumat. la nivelul .POP. pe scurt. în loc de . să măcinăm boii!. de-a binelea. în (cea mai) mare parte sau (înv . nişte corni e în lege. integral.. în măsura (sau în limita) posibilită ilor. în (deplină) libertate sau în toată libertatea.. cu to ii. în josul apei în josul apei. 2) relativ la . adevărat: două cucuie tari . (pop. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. înlocuit.. 1) în locuri depărtate.. în jurul ... în lături în lături. în loc de .. după bunul plac. în memoria ... pu in... în lipsă de.

în speran a . .GALA . 2) în obiecte. în nevăzut. (înv. a se înnoda la vorbă.în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . în (sau din) numărul . în nepăsare. de-a) notu. printre. în negru sau (înv. în nădejdea . DRĂGHICI.. cu piciorul sau în minte.AL.... în vremuri imemoriale.. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de . . dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. POP.. în minte. în neodihnă. fără socoteală. 2) (fig.) nepăsător.SAD .....OD.. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr. încordat.AL . dintre . în natură. 1) în (continuă) mişcare. (p.) înotînd: au trecut în not.ISP . în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi.EM. .. cu necesitate. în mod organic. a conversa mult cu cineva.HEL. în mod necesar. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru. în neastîmpăr.. 3) fără măsură.NEGR ...PANN. (înv. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă. 1) mişcător. 1) lipsit (de ceva).REBR .. în necazul . vesel: dar el cîntă-n nepăsare.FIL . în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. parc-ar fi la masă mare.) muchii. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR.. în număr. în ciuda . fără doar şi poate. a repara.POP. şi reg . a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . nepieptănat: crai cu barba-n noduri. în monolit. 2) (fig . fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. ) îngrijorat. cu buzele sub iri şi strînse. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng. inseparabil. obligatoriu. în noduri. în haine de culoare neagră. în gol: privea în nevăzut. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul. în not sau cu (sau a. 2) în suferin ă.RUSSO . 1) fără a-şi da seama. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. distrat. a se înnoda la ceartă...:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) . în momentul acela sau în acel moment. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . a se înnădi cu cineva... neapărat. în neştire. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor.ISP. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte.. în produse: plată în natură . a zugrăvi o casă. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. ) în negre. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea. (înv .MACED . 2) fără rost. în minutul acela. în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. în (trei.DOS. cu socoteală. în neştire.EM. în neorînduială.) activ. (p.. în necaz. a înnoi o casă.. în nevoie. agitat.CEZAR. (pop . străvechi. în acea clipă. în nevoin ă. în numărul . era tăiată în monolit. 1) în realitate. în gînd: a bate tactul cu mîna. încîlcit. ) chinuit. cum este în iad.P. în total..... tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare.) complet. în număr de . în mişcare. indisolubil.ext.. în noaptea timpurilor. ) agitat.ext . patru etc.

a înota toporăşte.) a nu şti să înoate. . (reg . în regulă. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos. 4) aparte. în onoarea . ghea ă. .. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor). după opinia. în osîndire. 3) separat. într-o doară.POP. .. 2) din partea cuiva. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. aşa. (p. spre lauda . a avea ochii plini de lacrimi. prin acele locuri. în patru.. ) înaintea ochilor cuiva.. după părerea cuiva...OD. a-i înota ochii în lacrimi (cuiva).. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. în pagubă. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e..) de hatîrulcuiva. în numerar... în opozi ie cu . par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte. în paranteză. fraude a făcut? CAMIL. a înota în seu... (pop .CAR .. (reg .BOL. (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor . (cuiva sau a ceva). nimeni nu ascultă. în patru păr i egale. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii.MARCOVICI . în (sau de-o) parigorie. 1) în mod deosebit. în original. în pantă. în paguba . pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. necopiat..BĂLC.) a fi foarte bogat.SAD. . a fi bogat. în forma primară. I. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte.GR.AL. netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. II... (despre plă i) cu bani lichizi. în (sau prin) partea locului.. în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba . înclinat. ) personal.ext. (reg .CĂL . între noi (fie vorba): mă rog. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. spre cinstea .. 1) (înv..P.BUDAI-DELEANU. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate.în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea . a cădea la fund (ca un topor). ) drept. peşin. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea. căci m-am angajat în numele dumneavoastră.. în opozi ie cu . în parte în partea locului în particular în patru .GHICA . pieziş. în ochii cuiva sau (înv. 2) într-un grup restrîns.AL.PREDA . confiden ial: se adunau să le dezbată în particular. în cinstea cuiva. înpierdere... fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame .PREDA .BOL. pe) numele (cuiva sau a ceva). spre deosebire de . în particular.AL . în special.CAR.fără cîştig material. 2) în oarecare măsură. în ordine. în paranteză (fie zis). (cuiva sau a ceva). în linişte... în parte. în contrast cu .. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. a o duce foarte bine. aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. aşa cum se cuvine. 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. separat. a înota în miere. 6) în special. . ) de formă.. în (bună) pace. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. confiden ial: to i vorbesc în parte.) urgisit. în treacăt (fie zis).URIC.

. în pozi ie..... în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta.. un tărîm undulos. oblic. 2) pu in înainte de .. 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu..CAR . împrejurul .în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri. împrejur. în plin cîmp.. în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară.) 1) pieziş.CĂL. fără întrerupere. în flaute.) în pozi ie de tragere.. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor. în practică.COSTIN... în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce.. pe lîngă aceasta.. în pildă în pizma cuiva în plin .. cu deficit. în picioare sau (fam .SAD . însuşi. în miezul .. s-a pustiit.. în pilda . în (sau prin) apropierea .ext.. abandonat. (înv. (p.OD. (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui. în păr.POP . concret.. în (sau prin) preajma . în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă.. pretutindeni. (înv . în (sau prin) jur...... sub cerul liber...) cu aluzie la . fără cîştig. vînturi). în toate direc iile.. în (sau prin) preajmă. (înv . în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda . în piez. nu tîrzie vreme după aceea.... înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune. în pravilă. în permanen ă.. ) chipurile.) în persoana sa. (cuiva sau a ceva).. 1) în (sau prin) jurul .. to i cei de fa ă. ) pe scurt.CR. cu-ai tăi străini. . care suflă d-a-n picioarele.SAD .: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi. în poancă. în persoană sau (înv . alene.OD . în preajmă . . în păr la galerie. leit.. (înv.COŞBUC .: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor...VĂC . în plin(ă) . în piez. (pop. în pofida . în picioare sau din cap pînă în picioare. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma . (înv.. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida ... CAMIL. în patru vînturi. ) în necazul.. în mod efectiv.MAIOR . şi reg . în perspectivă. părăsit. în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. ) (despre femei) gravidă. cu to ii. în părăsire. deschisă de împăratul în persoană.. (reg .: cîteodată începea să cînte în pilda iganului.P .... cu intermiten e. 2) chiorîş. (înv .) pieziş: drept în fa a muchei . 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă. în ruină: rămîi în părăsire Despot. înaintea . în pildă că o trimete pentru trebiule casii. în pildă. şi reg .. ) fără urmă: mormîntu lui . în perilipsis. personal: dieta . prezen i cu to ii: mitocănimea era .: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri. în plus..BĂLC . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. în (sau prin) vecinătatea .. (înv .... în (sau prin) apropiere.. în ajunul ... în poară. în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul. însărcinată. aidoma: bucă ică ruptă. CAR.BRĂESCU .EM. se deschide. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj..) de-a-n picioarele.) în contra.. sub pretext: trimesese giupîneasa la ară. în pensiune.ISP.AL ..) în contradictoriu.. agale. (reg .. în pizma cuiva. în popasuri. şi reg ... referitor la . tată-său în picioare.. împotriva .TOP.. (înv.VLAH . în toiul .NEC.. (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i . în pierdere.. în ponce. ) în (sau prin) fa a . pe deasupra. în picaj.

. în (sau din) preziua .... lipit de . 2) în linii mari. în principiu. (înv.. în ajunul .în prealabil în predmetul . în preziua .. în preven ie..P.. în privelişte în privin a .BĂLC. azi..P..HASD. dascăle. 2) sub aspectul ......BARI IU . în chestiunea .. în primăvară.: în previziunea că nu mi se va acorda cererea..: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei.) (cuiva). în văzul lumii. în pre ... referitor la ...: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră... în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala .AL. ... înaintea . în eventualitatea că .. grabnic: muierea-i mare dracu.: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă...P. în prescurt în pre în preven ie în previziunea . iute.CEZAR.. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate.BĂLC. cu precădere..... 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare.. mai ales. ) în rezumat. în primă audi ie.... în cazul ..: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii..) de pripă..CR. în ceea ce priveşte .... în predmetul . sub raportul . . POP. iar într-al doilea . SAD... 1) în primul rînd. în (ceea) ce priveşte . în linii generale.. în momentul de fa ă. în văzul . ... (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului. în zilele noastre. cum aude că-i bărbatu.) în zilele premergătoare .. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară. în previziunea ...CAMIL. în public.: sînt încredin at.. privitor la . în pripite-şi leagă capul. mai înainte de . în prezent în prezen a .. grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă.. (sau priveliştea ..... fa ă de .. privitor la ..PRAV. pe scurt. cu o zi înainte de ..: în prezilele conferen ei na ionale din 1863.. în ziua precedentă...ext. mai întîi. (reg .. în prezilele ... în fa a ...) în mare grabă.. în vederile ....... în (sau de) prezent.. să ia vreun lucru în pre .EM. din punct de vedere teoretic. repede. (cuiva sau a ceva). succint. (înv ... cel mai aproape de duşman.. în priveala ...P...POP.. ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit . în imediata continuare.: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui.: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării.... ) cu pu in timp înainte de . mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i.CEZAR. în privin a vremei.. în fond. 3) (înv..AGÂRB ... 3) în cursul primăverii viitoare: bade... în pripă sau (înv .. în prezilele .) relativ la .. lîngă. nu veni diseară.. cu privire la . în primul rînd (sau loc).. raportat la . (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd. (înv... din punctul de vedere .. foarte repede.... acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte. dacă s-ar întîmpla . ) în prezen a . (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor.OD.CAMIL...... ) cu privin ă la . privea arbuştii exotici.. vino mai în primăvară. în (sau spre) privelişte.. (înv .. în principal.. în prelungirea ..BOL . în prima linie în primă audi ie în prealabil... în mod preventiv.. în prezen a . (p. (înv. în prima linie... sau (înv. în pripite. 1) în timpul primăverii.. înainte de toate. în privin a ... în privin a . îmi procurasem un paşaport.. în prescurt.. ) în compara ie cu .. EM. la vedere. în prelungirea . 1) referitor la . P..CEZAR..

... că măicu a i-a spus bine.. în pu ine cuvinte. în proaspătă vreme... în plină noapte.. iartă-mi aceste nazuri.POP .. imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat. în raport cu . înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos.. curînd: în pu intică vreme are să se dea... în public sau (înv . în rezumat.. nu vine bine. voia negreşit să izbutească.. în (sau (înv .. cu numărul locuitorilor.: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului. 5) (înv . plătit eşalonat: cumpărase . comparativ cu ... în baza . într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie. 1) (înv . (reg. inutil. în ceea ce priveşte .NEGR..) în publică... .... în neştire: toacă banii în prostie ..CANT . în raport cu . în putere de . în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu . în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz.. 2) (înv. 7) cu (de-a) puterea. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea]. (cu fruntea) în pulbere. se-n elege. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale).. în puterea ... împotriva . în în elesul adevărat. 2) (înv . cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului.) în schimbul . în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv..) prin for ă armată...GR. în prezen a .. plecat şi umilit. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp).) după) puterea .. 6) plin de sevă. soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. în răgaz.) în văzul . în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). în pu ine zile (sau ceasuri). în puterea calului.: în puterea prieteniei. că nu mă dă după tine.: o picătură în raport cu nemărginirea.. umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi. în propta . mobila de salon în rate lunare.CAR.HOGAŞ. în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea .. (înv. ) în contra .BĂLC . (înv . fără măsură.: în puterea aurului răscumpără pe părintele său. în propor ie cu . în viitorul apropiat.. degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu. (înv .. în propor ie cu .) în goana calului.. în (toată) puterea cuvîntului. peste cîteva zile (sau ceasuri).CR. GHICA . în propor ie.ASACHI . mai în putere şi mai luminos. numaidecît.) în pustie.. în pustiu sau (pop .EM.....CAMIL. în puterea calului.. pe deplin.SL. în compara ie cu .. propor ional cu ... fără socoteală..) (aflat) în momentul culminant.) în materie de . în plină vigoare: era un om voinic.. 3) (înv . în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de .. în temeiul .. în puterea vîrstei. 1) în virtutea .. ) la putere.) în viitorul (foarte) apropiat.: în putere de bani. fa ă de . del negustor.... în toi: arşi a lui iulie era în putere..) în plină dezvoltare... în fa a oamenilor.... 4) (pop ........P. (încă) în vigoare.. zadarnic..: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor.. în (sau pe) măsura (în care) . aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere. deplin al cuvîntului... în prostie... ) care dispune de autoritate..în privirea .REBR . în mare grabă: venie. .: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică.FIL.. de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere.SAD. în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele.. în puterea nop ii.. 2) din privirea. în rate în răgaz . ) în scurtă vreme.VLAH.. puternic.. GOLESCU . în rate.... care cum pute. (p.SAD. în văzul lumii: eu.POP. .AL. şi reg .. în proaspătă vreme în propor ia . în propor ia (în care) .CANTA . în propta .ext .NEC . după cum . tot atît cît ..OD .CAR.. să mă pui în public cu un coate-goale..

asupra . în cete: răspîndindu-se în roiuri.. ..: trec eu Dunărea. la fel. egal. pe la.REBR... uneori. regresiv. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena.REBR..SAD ..: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său. în regie proprie. pe scurt: iată... între timp: în răstimp. în (sau la) (bună sau perfectă) regulă. 1) în formă de cerc.. ieşit în afară (dintr-un plan). dărăpănat. 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă ..CAMIL... zel şi supunere la ordinile lui Amurat III. în restan ă. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat. oameni şi cai în mişcare. examinează scrupulos actele. pe seama .....VLAH..ARGHEZI .CAR. restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor. proeminent: vasele mari. ) pe) sarcina .SAD.BĂLC. poartă pe marginile lor. pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor. (despre clădiri) netenciut.... în pofida . dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor.CAR. de fapt.. în respectul . 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr. 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie... 1) împotriva ... în ruină (sau ruine). în contra ... în obliga ia . potrivnic. 2) în legătură cu . în realitate.. în privin a .: un înot în răspărul apei.... pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra . 3) contrar. în grupuri. 2) în ciuda . .. în spirală. cu nici un pre . pînă acasă la mumăsa. sau cu respect la . în rezervă.) foarte repede. ) de repe ite ori. în nici un caz.. în(tr-un) ropot. în (sau la. [ei] întind corturile mari..CĂL.HASD . efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate. în rezumat.. . tăia tot în rotogol. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele.EM. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul . le găseşte în regulă.. în rezumat. în fugă. ostil. în roiuri. în rotocol sau în rotocoale. de aur sau de argint. în răspăr. economia acestui proiect... ruinat. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina .. executat cu mijloacele beneficiarului. . nicidecum. (nici) în (sau de-a) ruptul capului..STANCU.în răspăr în răspărul . (pop .VLAH .EM. în răspărul primejdiei. în regres.REBR . stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină. în (sau din. 1) în seama . 1) în ordine.CAR . deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. aşa cum se cuvine: omul legii . POP . 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni.TEODOREANU . cîteodată: în răstimpuri.. în atribu ia . în răspărul . echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr.... în rînd.SAD . în răstimp. 2) în toată regula.. în (sau (înv. în ceea ce priveşte. scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului.GALA . în relief.GALA. în grija . din cînd în cînd.COŞBUC .. în ruptul capului. în ruptul capului. în repetate rînduri sau (înv.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului.. .. de multe ori. la) roşu. rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el..CAR .POP.BARI IU..P. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp. în relief.... 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. în risipă...: cine era prea sărac . în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne...... într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai. 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior.. fa ă de .

. în subsidiar. separat... pentru a arăta. în spiritul . ca echivalent.. prin intermediul unui text scris... în sensul ..SAD ..IORGA .. în schimb sau în schimbul .. curînd... dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină. 4) (despre tuse) fără flegmă. şi reg ... şi anume. ca dovadă (că) .PREDA .. pentru ..TUDORAN. în (sau pentru) sănătatea . în (sau cu) scopul . în semiprofil. astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil.CR..) la) seară.. ca expresie a ...ISP.NEC. seara: cum ajunge soarili-n sară.. în sensul că ... să nu-i uit numele.) degeaba: fratele Greuceanului. ) în lipsuri.. umblînd mai multă vreme în sec... în cinstea .. 1) (înv . în sensul unei apropieripolitice. (chiar) în clipa aceea. pe moment. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta. 2) potrivit vederilor. în secret ... uscat: tuşi în sec . ) spre semnul . în sensul său. a socoti.... valoare. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre.ISP ... (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă. într-un grup restrîns.POP . a nu însemna nimic. fără martori. a nu avea nici o însemnătate. la. în scris.IORGA .. ) în aer.. 3) (reg.. 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL. în secundar.. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai... pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla... în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate. cu inten ia . 2) în onoarea . (chiar) atunci.CAR . în prăpastie: vru să sară peste zid. spre: încercările ce se făcuseră. îşi ia furca subsuoară.) în secretar.) spre) semn de (sau că) .. către... a însemna la răboj. în sec. în interesul ... pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse. a dovedi sau a întări (că) ... în nevoi.... în (sau ca. în (sau (înv . . însă. la) scurt timp sau (înv. de la Mihai Viteazul încoace. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire.. în scris în sarcină. drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire. era acest punct de sprijin.. în sensul . se întoarse la locul de despăr ire. în secret sau (înv . peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească. . importan ă. 1) în direc ia . ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile. aşa cum dorea Titi. sau (înv . 2) (reg.CĂL. în al doilea rînd. ca semn de pecetluire a jurămîntului.. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze. pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos .NEC..... în sec. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor. în (sau după. în momentul acela... sări. în particular.în sarcină în sănătatea .STANCU .. în sensul că . pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee .: dă paloşul să-l sărute.. EM . peste) scurtă vreme sau în (sau după. sau (înv. ..PREDA. în taină.. fără succes. (înv .. în schimb în scopul . în gol. în timpul serii. cu alte cuvinte. în vederea .) cu scopos... ca probă (că) .. în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de .: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului. în loc(ul).

a înşeua murgu-n pustiu. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină.. în curs de formare.. în fine. a se înşela la socoteală. consecutiv. a înşira (sau a spune) la gogoşi. la urma urmei: diligen a soseşte. ei pot să fie mari. ) întru) sine (sine-mi. în sîmbure.OD . în glumă.i.. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge. în sfîrşit. în folosul .. în (sau (înv. în interiorul . fără plăcere. dar i-a întors tot mai mult. în (sau de) şagă.) într-un) şir (sau şirag). în forul interior: mă întreb în sine-mi. într-un mare număr de exemplare. 2) (reg . să vă spui la moş pe groş.. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge .: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine..) sau în sinea mea (a ta. spuind despre moşi păroşi. ICHINDEAL .) de actualitate. unul după altul. în embrion: astfel. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC . (înv . (reg . de nevoie. înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă .BOGZA..CAMIL.EM.: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci.) cu şoptă. necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri. în mintea cuiva. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . în pierdere. 1) fără interes.. s-a dus în şir la palatul domnesc. la rînd. cu matostaturi în şatrange. întins: dîndu-ise ceea ce a cerut. cu cotituri. de) silă. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari.. în număr mare. în sînge......POP . (înv . a înşela la cîntar. în gîndul. în cuprinsul . în cele din urmă. în (sau cu. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă..PANN . a înşira (sau a spune. în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie.ISP.. a spune palavre. fleacuri. în şatrange.SAD . 1) succesiv. în interesul ... în propria conştiin ă. a cîntări incorect. în (sau la. reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare... în sîmbure în sînge în sînul . sine-şi etc. în şipot. în mijlocul ... 1) în carouri. în sfîrşit. cadrilat: un lat brîu . . (înv .PETICĂ. în slujba . unul către altul..FIL. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. (înv.. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni. (foarte) încet. prin) silnicie.). cu aproape trei ceasuri de întîrziere. 2) plin de sînge: măgariul . în fază incipientă.. a spune verzi şi uscate. fiecare formă..) încet. actual. la un anumit moment. a sta la taifas. numaidecît.... 2) imediat.COŞBUC.P .. în serviciul .CAR .. a-şi face iluzii zadarnice. în solda . înspre cădere.POP. valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie. cu voce scăzută: fete . 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge. 2) cu (de-a) sila... în (sau cu.. si-ne. în servicie. în stadiu ini ial. în stare născîndă. neîntrerupt. înspre olaltă.AGÂRB.) vărgat. în (sau a) silă.. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii. a lui etc. a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte).) cu for a. cu şerpuituri. în serpentină.TOP.în serie în serpentină în servicie în serviciul . minciuni.SAD. ) spre asfin it..CAR. a calcula greşit. în sînul . într-o doară.EM. trec grăbite chicotind în şoapte.

urmă în şopot iganca. încet: la răsărit icoane. ştii. a întinde ca pe o obială (pe cineva). ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. în terase. la data fixată.SAD . aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. în voie.) întru. netulburat. în secret. să fie rochia gata în termen. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna.ext. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt. 3) pe neobservate.KOG. în taluz. nestingherit.POP.. în picioare.. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice.1) pe ascuns. dispus. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). (înv. . în şoaptă. în (sau la) talie. în (sau prin) tangentă.. în linişte. liniştit. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată.) zadarnic: am aşteptat în taină. şi rabdă-n tăcere.POP. i-au întins cojocul. în timp ce . în tălpi a sărit.).CAR . în teză generală.ISP. dar în practică . a bate (pe cineva).VLAH . talentul. a întări din piele. îi pui în cap estul.. în (sau (înv. 2) (reg . (reg . în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu. a fugi. în teorie. tangen ial. discret: iubind în taină am păstrat tăcere. (p. fără a crîcni. nu s-a făcut niciodată..în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . 1) fără a vorbi. puterile. ) în general: în teză generală .SAD . a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. a bate (pe cineva). la.) a se bronza. în (sau la) termen.POP . prin) taină. POP.. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. a se întinde numai cît îi permite mijloacele. fără a afecta activitatea practică. CEZAR.. a nu vrea să asculte. tăcut: îl îmbrobodeşti. pe. în teptil. a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a. iubito. a se răspîndi.) a se face că nu aude. a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. dormi în tihnă. chiar ca p-o muiere. pe cînd . de firea lui este să se întinză ca pecinginea. a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui .P . cînd merge bine.i tulbur somnul. în tăria mea (a ta etc. (a..a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească. a se întinde ca caşcavalul prăjit.. a se întinde ca pecinginea. în pantă. (înv . pieziş.URIC ..EM .. ) vertical: pe geam l-a văzut.EM.. (înv. a întinde fuga (sau o fugă). măria ta. în tălpi. a se bizui.PANN .1738). a se întemeia pe ceva. a-i întinde cojocul (cuiva). ) în taină.. a se baza. căci nu am văzut nici un vînat. a se întinde în pălişul soarelui. de la străbuni lăsate. ) întru. să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. în vreme ce .MAIOR . tihnit: dormi. a se lă i peste tot: nego ul. salteaua). 2) în linişte. dracii haida să majungă. prevăzută.HEL .. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). (reg . oblic. n-am venit să. (înv.. a se sprijini pe ceva. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul. în pace. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit. cu) tăcere. şoptit: eu ştiu de ce te temi. în (sau cu. că se rupe! POP.OD .

. de se ceartă. ) a trăi în mizerie. a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă..) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. (pop.POP. li s-au făcut milă.DELAVR . în tîrg şi la moară. mai înainte.) tusea cu (sau şi) junghiul. întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară . 1) a lăsa undi a în apă. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. a lungi vorba.MINEIUL.PANN. să va certa.) mînă bună) (cuiva). a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva). pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR. a întinde masă cu cineva. (bis .) venirea lui Isus Hristos în lume. a înşela: undi a dacă voi tinde. în sinea ta: şi de plînge.. (reg . înainte de toate. 2) (fig .CR ..ext. a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). împrejurul: legăm calu . întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. şi de dzisele tale nu rătăciiu. a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . a se potrivi ca . în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. a întinde mîna (sau (înv . tu în col petreci în tine.PRAV. (înv . a se nimeri acasă. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. (mai) întîi şi (mai) întîi. a se bate în duel (cu cineva). a ajuta (pe cineva).) mai întîi. a întinde masă (cuiva). a se obrăznici. întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos).. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos. a momi. peste posibilită ile sale. întîia vreme. pune-o în traistă! CR . a se întîlni (sau a se întovărăşi.(înv .. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. 1) a da ospe e. a pretinde mai mult decît i se cuvine. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi. 1) a saluta (pe cineva).) în cerc. 2) (fig . a întinde pedeapsa (asupra cuiva). ) peste tot. a fi.) a avea ghinion. a se întîlni pe teren (cu cineva). a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie.) a atrage.. a întinde vorba.) a pedepsi (pe cineva). plapuma). a da de mîncare (cuiva). a se întîlni doi proşti la un tăciune.ca tusea cu junghiu’. întîiaşi dată. a fi bun prieten cu cineva. ajutorindu-le. fra ilor. [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol.a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval.CORESI.EM . (p. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare. (fig . de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. în jurul.. a o duce greu. prietenii s-au făcut nevăzu i. a-i întinde (sau a pregăti. (pop .PSALT . a-şi lua nasul la purtare. a încerca să facă ceva peste puterile. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a.. cît te ine) plapuma!. despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. .. cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi.CAR . a vorbi mai mult decît trebuie. a se întîmpla de fa ă (sau acasă). în tine.

a salva de la moarte (pe cineva). 1) a prosti. a-şi schimba brusc atitudinea. STANCU . purtarea. a cîştiga simpatia. a recurge la viclenii. a întoarce foaia.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva). a sforăi (în somn). a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. părerile. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). a înşela pe cineva. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. a-şi întoarce fa a de la cineva. începe s-o întoarcă la şurub. ca să le poată întoarce inimile spre dînsul. purtarea. a întoarce de la moarte (pe cineva). a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. (reg. a face vraişte. a-şi schimba brusc atitudinea. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos). a se întoarce ca moara în vînt. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a-şi întoarce cuvîntul. scîrbă (cuiva).AL. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. a o întoarce ca la Ploieşti. a fi schimbător.ISP. a fi oportunist. a se adapta împrejurărilor. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei). a i se întoarce ochii în cap (cuiva). a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. a (se) îmblînzi. (despre sugari) a în ărca.CR. a (se) întoarce inima cuiva. . a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). măi badeo. (pop.COSTIN.ISP.POP . a întoarce (toate) cu curu-n sus. a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). 2) (fig .a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata.CR . îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a (i se) face grea ă. a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). a-şi schimba brusc atitudinea. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva).ISP. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. a preface. a întoarce o haină (pe dos). nestatornic.DRĂGHICI . a-şi schimba atitudinea. a sări) într-un călcîi. a-şi întoarce mantaua după vînt. a se întoarce (sau a se învîrti. a-şi întoarce paralele. ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva). mi se întoarce rînza pe dos. întoarce-l tu singur.i fie sigur. a răsturna. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. a întoarce capul cuiva. a readuce la via ă. a întoarce foaia: ei.POP . a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. a-şi recupera pierderile.URIC . nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL.POP. bună mehenghe. a întoarce porcii. a întoarce de la î ă.POP . 1) a se învîrti pe loc. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii.

BOL. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. 1) a nu mai asculta. în toată ziua (sau diminea a. pe deplin. în toată puterea cuvîntului. matur. ha. lună..) tot timpul. care a fost în to i timpii şi va rămîne. în toate col urile. (de) pretutindeni. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa. a întoarce tîrgul.) în to i timpii. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi.. a se întoarce norocul: s-o întoarce. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc.POP . mereu: este un gen de poezie intimă. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. anul). a(-şi) întoarce vorba. a modifica.. dar eu şi mai şi . în torent. permanent. cu viclenii: şiret el. în putere. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. a înşela (pe cineva). pune. în toiul cuiva. în toată regula sau în regulă. (înv . ha! AL. în toate zilele sau pe toată ziua. atunci după cuviin ă. .. în toată cinstea. săptămînă. dosul. în toate timpurile sau (înv .PANN . în plină desfăşurare: petrecerea era în toi . oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua.POP . a strica o învoială. în toi. noaptea. în toată puterea. şi reg ... a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR. din belşug. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . a părăsi (pe cineva).) de toate păr ile. că i-am întors un şurub . a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. întotdeauna. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). a întoarce pe dos. (înv. a-i întoarce un şurub (sau şurubul. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. .MACED. roata şi la mine.CR.REBR. veritabil. peste) tot momentul (sau ceasul. în toată firea. în mod sincer: î i spun. de lipsuri. în fiecare zi (sau diminea ă.EM.CR.POP .. 2) v. a(-şi) lua vorba îndărăt. clipa) sau în (sau pe. a adapta. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată. şi pop. a umbla cu şiretlicuri. (de) peste tot. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. luna. lumea din toate păr ile îl înghesuia. ) în fiecare clipă. în (sau din. seara. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. cîntă ca paserile. un tîrg.i în gînd . (de) pretutindeni: dragele iubirile. în lege: este la mijloc un complot în toată regula.BOL. a min i.POP. după toate regulile. şi de să va întoarce sfera . în orice clipă: domnul Ştefan.. în toate direc iile: pe unde trecea. a intra la necaz. ha. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. a întoarce vizita cuiva.POP . pretutindeni. a dispre ui (pe cineva). nasul) (cuiva). a întoarce traista pe dos. mereu.REBR. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. 3) a se supăra (pe cineva). pe deplin.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera). a se schimba situa ia. a da de nevoi. în fiecare zi. săptămîna. 1) (înv . gata de luptă în toată clipeala. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. seară.noapte. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. şuruburile) (cuiva). el. 2) a desconsidera. în toate minuturile sau în tot minutul. în toată cinstea.) în întregime. în (sau din) toate col urile (lumii).

... oricum..DOS . în compania .) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare . 2) fără intă. în tovărăşie. ) împotrivă.CAR . POP. direc ia aceea. toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi..LET. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i. chemîndu-şi boierii. întreabă-mă.. orice s-ar întîmpla. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. să te-ntreb! în torente. pe ascuns. degeaba mă întrebi. în tovărăşie într-aceea ce . 2) peste tot. într’acoace? AL. într-acest ceas.P. ) în linie. 1) cu totul. în tot modrul. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea .VOR. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea. în întregime. altfel. tot..).URIC . într’acoace. 1) trecînd. nu ştiu mai mult decît tine. în general..ARGHEZI. în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. în linii mari.. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . fără a insista: am atins acest subiect . a-şi căuta dreptatea la judecată. 3) vremelnic.BARI IU. şi pop . în tot respectul memorabilă.în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia .DOS. într-alergate. a face proces (cuiva). în partea.CR. din toate punctele de vedere. au întrebat sfat. (mil. pe alese: ia sălă i într-ales. într-alt chip. şi pop . în trăgători. în trecere. acum. într-aiure(a).VARLAAM...SL.GALA.) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa. (înv. într-aceea ce .AL..deşi cam în treacăt. întru totul: cu conlucrarea. degrabă.: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini. a senatorului Andrei Mocioni.. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea. (p. (înv. altminteri. (înv . . în orice împrejurări.EM. (reg .. adecă soseaşte călare svîntul. într-alean. la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher. şi o luară într-acolo.. ) pe fugă. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui. în această clipă. să te-ntreb!.. 2) pe scurt.. a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. în cîteva cuvinte. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. într-ascuns. la întîmplare. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta.SAD . în tovărăşia . în tot respectul sau în toate respectele.) alergînd: boierii ieşiră într-alergate. ) în timp ce . în trecere. în total opt zile.AL . a întreba sfat (de . într-ales.. în asocia ie.COD.ext. (înv. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. în trăsuri generale.OD. (înv .ISP..CAMIL. într-acolo.) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă. în total.. în tranzit. altcum: într-alt chip n-avură cum face. numai cu o întrerupere de vreo patru zile.ŞINCAI. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi..) a-şi întreba (jude ). ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său. a se întreba cu cineva sau (înv ...HOGAŞ . una peste alta: căldurile au inut. în treacăt.. potrivnic: multe într-alean se fac. foarte mare. la mine să vie să se întrebe.IORGA . în tot cazul sau în orice caz. că n-am habar... imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. încolo: zăriră nişte palaturi . împreună cu .

în fiecare noapte alt an. (pop . imediat: au pot să fiu. 3) fugar. un surîs în trecere. tremurînd: cu inima în tremuri. peste oraşul uriaş .) a fugi repede. dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească. într-o cercare... ANGHEL.. (înv . cînd vom vorbi între patru ochi. 1) la repezeală. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul.EM. a exagera. între patru ochi (sau pere i). aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară. în treacăt. cu dedeochiul. între timp (sau timpuri). în acest răstimp: între timp. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. iar în crăpatul zorilor . 2) pe scurt. în tremur sau (înv . în agonie. a face mofturi. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările . în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . confiden ial. trecător: cîte numiri ar inventa el . îndată. a depăşi imagina ia. nazuri. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă. treptat.. într-o clipă (sau clipită) sau (reg .. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“.a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. de trei ori Dumnezeu. (înv . a se întrece (cu firea). au îmbrăcat pruncul.SLAVICI. în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare.GOLESCU. a sărit ca fript drept în picioare. să vedem ce minte are.EM . de probă: l-am ales. întreg la (sau de) minte. (înv.. înfiorat. Catrino? COŞBUC . pasager..EM.STANCU . (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică..ISP. (reg . (înv . cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga.COSTIN. se prăvălise întunericul nop ii. neîntrebînd voia craiului. în trebuin a cuiva. . între olaltă.PSALT. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. (reg .ARGHEZI. cu vorba. fugitiv. a întrece (toate) aşteptările. în aer. 1) în formă de scară. la noroc. în fugă. a se copilări: haide. în trepte.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. a întrece orice închipuire. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP..) în tremuri.POP. 2) în etape. într-o clipitură. în troiene. treci pîrăul! ce te-ntreci. copilă.) într-o clipită: copiii crescură repede . şi ce-au făcut puternic în veacurile sale.SAD .) pe clipită. într-o doară.) pentru necesită ile cuiva: suma . în troică.) înaintea cuiva. şi pop .BLAGA . între via ă şi moarte.. între cer şi pămînt. a depăşi orice aşteptare. fasoane..MAIOR . în trecere.POP. numaidecît.. altădată. 2) unul pe altul. reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. într-o cercare. între lumea fea ei tale îmbla-vor. pentru un surîs de pe buzele ei.COSTIN . a se întrece cu dracul în fugă. în fiecare zi un an.N. a se întrece cu gluma (sau cu şaga. între lumea fe ei (sau ochilor). în trecut. în cîteva cuvinte. fără a insista. Doamne. trei ani într-o clipitură. fără martori: o să-mi spui altădată . . cu nebuniile).) într-o doară.

într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv. (înv . cam la o parte. dobîndi glas. nu spre trufă. ce pentru mîntuirea noroadelor. într-o (sau la o) parte.CR. (înv . odată. acum. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. în direc ii opuse. (reg . DOS . în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . într-o clipă. îndată. imediat. 2) (reg . într-o secundă sau în două (în trei.EM. mereu: poroncele aceste nouă. PRAV . într-o zi oarecare. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă.) 1)foarte repede. foarte repede. 2) foarte des. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare. pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. curînd. pe dată. într-o părere. la moment.. ca să alergi înainte. ) după un tîrziu.CAMIL. CAMIL. într-o parte şi în alta. fără întîrziere. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. imediat. într-o margine. stă şi vorba pusă la loc cu temei. (înv .AL . într-o toană. într-o potrivă. şi pop . 2) (despre obiecte) înclinat. Panait. (reg.) pe o parte.VARLAAM . nu. din) nărav. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. pre) trufă (sau trufie).) zadarnic: întru deşert ne trudim.EM. prietinul meu.OD. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. la răcoare. într-un buc. cîndva. 2) pe potrivă.CR. dar într-o potrivă cu dînsa. cu adevărat. după multă aşteptare. la întîmplare.) în egală măsură. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. în (sau spre.. ) în tîrziu sau (reg. de la o vreme. întru (sau din) acea oară. întru ceva. 1) (înv . numaidecît.) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul. oarecum: a zîmbit şi el aşa. precum acela. întru deşert. (să fie) într-un ceas bun!. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. aplecat) pe o parte. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă. .CORESI . (înv. pieziş: îi pusese căciuli a . şi reg . tot la umbră.P. la un moment dat. (înv . în goană. într-o (bună) zi sau într-una din zile. într-un răstimp: într-o toană.BIBLIA. după mult timp. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL . într-o tinsoare. întins.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. într-o nimară..P . într-o rînă. 1) într-o latură.) cu o ocazie oarecare. repede. ) repede. şi pop . într-un suflet.care curg pe nică. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei.) pentru a se mîndri.) în vreo privin ă. pe ceas.PREDA.i trebuie prea mult curaj. 1) (despre oameni) (culcat. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa.) insistent.CR . întru adevăr sau într-adevăr. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. întru (sau pre.DELAVR .într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. ) foarte repede. . pe loc. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. . (înv . . stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. 2) deoparte. 1) într-o doară. ARGHEZI. într-o părere. în patru etc.CR. (înv .SAD. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. într-o (sau pe o) rînă. GALA. din clipă în clipă. ceva.) în (sau din) vremea aceea. odihnind p-o rînă! PANN . te întreb într-un tîrziu. într-un anumit sens.POP . (înv .

într-un glas. într-un timp mai lung sau mai scurt. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. ce şi cetă ile întru tărie să puie. în. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii . în stare de apărare: voinicul.. într-un peş.CR.) în disperare: i-a scris. (înv .. cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. deodată: într-un răstimp. în acelaşi fel. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. într-un şold.. vecin cu . o scrisoare plină de reproşuri .STANCU. a în ărcat bălaia (sau murgana)!. mai că . peste tot. VARLAAM .ISP. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare.1820). imediat. în unanimitate. într-o stare de nedescris. într-un timp. curgerea ploii conteni.. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul.VARLAAM. în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem.. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. (înv. într-un răsuflet. . la întîmplare: să mă duc. curînd: într-un minut fu aproape de pădure. oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş.. într-un (sau la) noroc. (înv . într-un (sau cu un) glas (sau grai). la nervi... în rezumat: într-un cuvînt. NEGR. (p. şi pop. întru nimic sau într-o nemică. foarte repede. . se schimbă şi ei în pămînt. într-un rînd. ) (culcat) pe o parte. pieziş.P. întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip. într-un cuvînt. de aceeaşi părere. în tuşă. întuneric beznă. 1) (aplecat) într-o rînă. împreună. întru pu inel. într-un gînd sau la un gînd. nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat. înclinat.POP ... într-un timp mai lung sau mai scurt. 2) (reg.URIC. în turmă.MINEIUL . la o dată oarecare. la un moment dat. 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt. URIC . îndată.tr-o clipă. întru tărie. într-o rînă.. (pop.) cu totul.. ) în siguran ă. (a.POP.HASD .. cu grămada..) pu in lipseşte ca .ext . deodată: răspunseră to i într-un grai. într-un suflet. deopotrivă.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi.AGÂRB . în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă.SAD. (înv . într-un necaz. într-un hal fără (de) hal. la nimereală.CAR . de la o vreme. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea. (înv . într-un necaz. într-un răstimp.CORESI . foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina. odată şi odată..ISP. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! .: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a]. pe o coastă.strîmb.ISP. 2) de nimic.) la fel.POP . orice damă l-ar fi văzut. ISP..GHICA. fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip. s-a terminat!. şi pop . a se întuneca la fa ă. (reg. defel. 1) împreună. ) 1) deloc.. odată. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta... întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă. la nevasta vrunui vornic. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu .într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu . acum sau altădată. vine tot într-un suflet şi domnişorul.. într-un minut sau în două minute. ) pe o parte.BIBLIA .CAMIL. noi ne mişcăm împinşi din urmă. întru toată deplinirea... într-un noroc. într-un hat (sau hat în hat) cu .

. dar la minte în epat . ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. îndărătul . zadarnic: în van l-a rugat. în urma urmelor. în cele din urmă. în spate. a în elege (sau a şti) de cuvînt. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a. iste ... în ultima clipă. văzînd că toată munca lui este degeaba.EM .. 2) a învă a în mod mecanic. în el sau în elul puştii. POP ..a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . (chiar) în ultima secundă. vioi: măi. necultivat..) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. în epat la limbă. 1) ame it de băutură. POP . beat. se toarnă. (chiar) în ultima clipă. în van.PANN. a învă a buchea căr ii. a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul . a învă a pe de rost (sau (înv. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile.GALA . în elină.POP ..) în cele din urmă. a învă a papagaliceşte. în văzul . despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic.BOL. 2) ironic. a învă a papagaliceşte. în ultimul moment. în ultimă instan ă.. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile)...EM. în elege de cuvînt!. la urma urmelor. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt... a învă a păsăreşte... îndărăt. în urmă. degeaba. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte. (reg. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. în epat la minte. (despre nave) a eşua. sarcastic. a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură). 1) a învă a exact ca în carte. a se în epeni pe nisip. a învă a pe de rost. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . (pop . în van i s-a tîrît la picioare..POP. în ultimă analiză. într-un tîrziu: în urma urmelor. în (sau de) varvaric. a învă a minte (pe cineva). dinapoi. ) de-a rostul. în spatele . (pop . în fa a . PANN. părăginit. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus.: lucrurile se făceau în văzul lumii. a cădea la învoială: Mihaiu . a se învă a minte...POP. se în elese cu el la cuvinte. (pop . în urma ...POP. de rost)..ISP. a învă a păsăreşte. se dete la prins musculi e.. în valuri sau valuri-valuri. . eu nu i-oi mai da drumul vara. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a. fa ă de . a fi ascultător.. a memora fără a în elege. dinapoia . a (se) învă a cu nărav. copile mic de stat....: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie. SAD . înainte de a fi prea tîrziu. inutil. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus....

) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia.) pu in înainte de . . în timpul apropiat de .. învoindu-se din pre .. în timp ce. 1) în apropierea . ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce. în zare sau în zări... .) cu voce tare. în (sau prin) vecini. în vecinătatea . a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte.) a rupe pre ul (sau tîrgul.. (înv .. NEGR..) în văzul tuturor. ) a se ajunge din pre sau (înv .. la orizont. a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă. 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie. a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine. a se mişca foarte repede. 2) (bis. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . îi zise cumpărătorul . veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci. ai fi trăit în veci de veci. . s-o stăpînească de veci.. şi pop .. (p. pentru . în eternitate. a i se învîrteji capul (cuiva). (pe undeva pe) aproape. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg. .: acel turn. (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul..EM. a zgîndărî o rană nevindecată. ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie. tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor.ext. în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele. (înv . în vreme cînd . pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP.. ) din moment ce .. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea. 2) (înv . în zadar..REBR. a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva.BĂLC . a fugi.EM.. la discre ie pe cineva. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai. în (sau prin) vecinătate. aşezat în vecinătatea por ei. HASD. şi reg . a învîrti dulapuri. în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. în (sau la) vedeală. a manipula pe cineva. a învîrti pe degete pe cineva... cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor. (înv. deprins a te ciocni la to i domnii. în zadar în zare .. (înv . a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. şi reg .. a spori durerea.. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI. a avea la bunul plac. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. în vederea .OD.. fără zgomot. în veliglas.COSTIN .. înv.: dau voiniceşte asalt ...NEGR . ) etern. în scopul .AL .. în preajma .. în vecinătatea serii.. înrăit: învechit în zile rele. ) în vecia veacului. în vreme ce.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. cîtă vreme .. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie. (reg.VLAH..EM. ) a umbla cu înşelătorii. . în vecinătatea . ) niciodată..: două metode în vederea aceluiaşi rezultat. în (sau prin) apropiere... CANT. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană. în public.CAR.. a da tîrcoale unui lucru dorit...EM. a pleca. 3) (jur.. în jurul .. . suferin a (cuiva).: Robinson cum era să le cunoască. (reg. învechit în (zile) rele.. în vederea .NEC..CANT . în (sau prin) apropiere. 1) de-a pururea.. a avea ame eli. tocmeala). în vreme cînd nici văzuse.PANN.

sînt în stare să ne joace renghiuri. căreia îi jucau ochii în cap. cînd începe a se lumina de ziuă. ) a spune minciuni.. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. a se juca cu focul. a juca la două nun i.. a face joc dublu. tontoroiul pe mormîntul ei. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. . i le prindea cu mîna din zbor. . . a juca de sîrmă. a practica jocul de căr i. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). a juca (sau a sări) tontoroiul. ) se petrec lucruri ciudate. grav. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. a amăgi..CAR.. toată admira ia! a juca căr ile. unde nu călca picior de parte femeiască. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie .PANN. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. 1) a avea privirea vioaie.. a stăpîni. CR. a(-i) juca un renghi (sau renghiul.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. a juca la bursă.. a juca o carte mare. în linie frîntă. a înşela pe cineva. î i stă mintea în loc.GHICA . a domina pe cineva. a se descurca în orice situa ie. pe Iordaki s-arunca. inimaginabil.. fără ascunzişuri. repede. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. a judeca la rece. a fi prost ca noaptea.AL. (despre actori) a nu avea spectatori.. suspecte. joacă dracu’ pe urloaie. a juca păpuşile. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. a juca cu sala goală. a obliga. la Sfîntul Aşteaptă. e incredibil.. fără patimă. dintr-o singură mişcare: arnău ii .POP . a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . niciodată. (fig. 2) (fig. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul.CR. (reg. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele. a juca o co că (cuiva).i îndeplinească toate gusturile. 2) a fi şiret. a judeca ca o cizmă. îi porunceşte cineva. de păr lung îl apuca. a face cum îi impune. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. să. jos pălăria!. în zig-zag. a păcăli (pe cineva).. 1) în timp ce zboară: paserile . a fi deschis. a judeca cu obiectivitate. 2) în fugă. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. a înşela. ca la o şerpoaică. viclean. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva). a juca (cu căr ile) pe fa ă. iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. (pop. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). e de necrezut. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . ca mî a cu şoarecele.M.. ) a se preface. a încerca ultima solu ie. (reg. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios. jucăuşă: un puişor de fată. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . dintr-un) zbor. a juca o comedie..SAD. 3) dintr-odată. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva). ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. (fig. a(-şi) juca ultima carte.

pretutindeni în jur. afară. la cataramă. . cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. complet finisat: apartament la cheie .. ) în ce hal ajunge (cineva).. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul. la (sau în) aer (liber).POP. dacă vă duce i voi? la cerere.. la cît mi-a sta norocul. a depune un jurămînt mincinos. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii .. la alegere. la ce?.) la nimereală. fructe cîte vrei. ) sub pretextul . în fa a lui Dumnezeu.. la brodeală. cînd o-nflori bostanul.CEZAR.. judecată de apoi. pe puntea navei. (bra ) la bra . la Sfîntu-Aşteaptă. epuizat. după aceea: „Amin“ zise Domnul . la (sau după) care. sub protec ia . ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum).judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. (înv.. straşnic: be ie la cataramă . (fam . virgulă. ) cît noroc voi avea. într-un loc neacoperit. ferit. la capătul . în siguran ă. cînd se solicită: s-a transferat la cerere .. foarte transpirat. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt. op ional.. judecată solemnă. la urma . (fam. a jupui (sau a beli) apul. apărat. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate.. ) foarte.EM. la coada . 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie. (pop. marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap.. la întîmplare. (pe) la (sau pînă în. pe la cîntatul cocoşilor.. a jumuli un fraier.. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. jumătate de picătură. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada . şi jur-împrejur căta. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. (pe) la aprinsul lumînărilor. îmbarcat. despre) cîntători. 1) la umbra . (pop. cînd zorile-s albe. la aşa cap. vlăguit: după atîtea nop i nedormite. la adăpost.. la cheie. noaptea pe la cîntători. (fam.. de apă). la căderea serii. 2) (fig... la calendele greceşti.. (înv. aşa căciulă!. la Paştele Cailor. după care apoi se depărtă. la cît vine (sau ajunge) (cineva).. un prost.EM. niciodată.CR. pe alese: pe tarabe.. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . la bună vedere!.. la sfîrşitul lumii.: stătea cuminte la coada şirului. aşa sînt şi purtările lui. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. ajunsese la capătul puterilor . ) a păcăli.P.POP. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. la adăpostul . la capătul puterilor. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia. la (sau pe) bord. la cît mi-a sta capul (cu cineva). la alegere! la anul. ) 1) a vomita la be ie. (fam... a jura strîmb. 2) (fig. 1) foarte strîns. a înşela un credul. bun pentru locuit.BUDAI-DELEANU. cum e omul. la căderea serii. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu.. niciodată. la aer la alegere la anul. a (se) jura pe sfînt. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt. putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac....

la mare(le) fix. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. la loc comanda!. la maximum. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. la fa a locului. în voia soartei. (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt.. ) e la fel de greu de urcat.). la întîmplare. fără cusur: era gătit la marele fix.SAD. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. în cel mai înalt grad. uşor de în eles. (fam. 2) (despre oameni) foarte cunoscut.. vezi Doamne. într-un noroc: mergeam la întîmplare. l-a iertat Dumnezeu. a murit.CR. (a fi) aşa cum se cuvine. la discre ie. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . loc prielnic. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. în neştire.. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. la măsură.AL. parc-ar fi intrat în pămînt. trimis pe front. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. la întîmplare sau în voia întîmplării. fără limită.. la (sau de) modă. ocazii să fie. la mintea omului (sau a cocoşului).. la iarnă. (înv. POP.la coadă lac să fie.. la drept vorbind.PANN .. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară.NEGR. în fond. la dracu-n praznic. la mai mare!. ) e foarte şiret. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu. potrivit: vorba era vorbă. într-o doară. (reg. disperat. cînd va veni iarna.PANN. cum se nimereşte.. ) impecabil..CR. unde s-a petrecut fapta.URIC. la fel. (fam. (înv.. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. foarte departe. cît vrei. . (pop. cu haine comandate la Paris . aidoma: toate s-au întîmplat la fel. cu rost. (fam.).. la iarna viitoare. perfect. 1) pe ultimul loc.STANCU. la dracu-n praznic. la mare. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. la capătul pămîntului.. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme. viclean: mare hîtru mai eşti! . apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. imediat. l-a făcut ceapă cu apă. l-a făcut de rîs. că broaşte sînt destule!. la coadă . clar: pricepuse şi el.CR. la urma urmelor. ca şi de coborît.POP. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. BOL. fript pe grătar: peşte la grătar . ) exact. la doi paşi (de . l-a în ărcat Scarao chi. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . întocmai. la loc. la infinit. foarte aproape (de . nici nu apucase să cumpere ceva . la hurtă. şi reg. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. la minut. lac să fie.). pe loc: fotografie la minut. la locul ei. ) foarte departe. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM. la grătar. din belşug. că doar era la mintea cocoşului. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . la dracu-n praznic. la urmă: terminase şcoala primul .SAD. neîncetat: este admisibil .

la (sau în) pas sau în pasul calului. la nebunie: te iubesc la nemurire. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas.VLAH. într-un moment critic.. .. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . după miezul nop ii. la o adică. la moment trimise pe un înger. în vreme de restrişte. . în casa noastră. o domni ă.. zi.ISP. ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul. în universul pămîntesc.. la moşii ăi verzi. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei ..ext. enorm.CR. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate. la o adică. în prezent.CAR . 2) în satul sau în oraşul nostru.CONACHI.GOGA . imediat. la nimereală. veşnic. ) fără sfîrşit. de mult. 2) în caz de trebuin ă: beciul .CAR..P.EM. în dreptul . la mul i ani!. a chibzui. 1) într-un moment dificil. cu intensitate maximă. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit.. care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă.... ce să faci la vreme de nevoie. la negru. a consfătuirii etc. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi.CAR. la necaz: te va învă a . 1) de actualitate. . la nevoie sau la vreme (sau ceas. pe loc: Dumnezeu . 1) la nevoie: putea. (fam. fugi! la ora actuală. să-şi gătească şi să-şi spele singur. la nevoie.. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. cu pre de speculă. la o adică.EM.CAMIL. loc) de nevoie. ISP. la supărare: multe spune omul la necaz. fereşte-te!. la ordinele cuiva. . 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR. la dispozi ia cuiva. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei.SAD .): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii.. la nivelul . fără întrerupere. fă loc!.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. fără a gîndi.CR. (fam. insuportabil: jazzul urla la paroxism. la o şchioapă. la întîmplare. la ore mici. pîn-la nemărginire. în mersul liber (al calului).SAD . (pînă) la nemărginire. la nevoie la nimereală la nivelul . dificil. la nemurire. 4) în lumea noastră. (p.. la necaz.BACOVIA. ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală. P. ) extrem de tare. făpturile osebite. 1) acasă. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . la o parte!. 2) la drept vorbind: ş-apoi.CEZAR. o fată. putea să tăinuiască.. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă .. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. în regiunea . la mică distan ă. la noapte. la parte.CEZAR. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor..POP. (pînă) la paroxism. la nesfîrşit.P. la ordin!. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . (înv. (pe) la noi.

în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor. (fam. la momentul oportun. folosit etc... în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. ca economie: din suta ce munca mea a scos. ...CAR. ) deoparte.CAR. la plecare. la rînd. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . după răbojul întipărit în cuget.POP. VLAH . la remorcă. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. la sare. era la pămînt cu moralul .). pun unul la prisos. 2) taci din gură!. la punct sau (înv .. las’că ştiu eu! CĂL.NEC. la prînz.POP. 1) unul după altul. nu numai. la propriu. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. lasă că ştiu eu (ce ştiu). (care este emis) fără a fi nominalizat. 3) (fig. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. gălăgia. în mod desăvîrşit. (de obicei.P. 2) (fig . în calitate de dirijor. (înv. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. şi la lapte de cuc. las’că .NEGR.. ce să tîmplase .. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem. la pornire. zise calul şi-şi luă zborul. la răcoreală.NEGR. la peşte. la ordin: la poruncă! stăpîne. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. concret. ) la momentul potrivit: la prilej.ISP. deznădăjduit. culcat pe jos. ) la închisoare. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei. niciodată: vei mai căpăta .) fără a avea indicat numele titularului. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. lapte de cuc. la peşte. (înv. 1) întins. ) la prima vedere. la amiază. la fix. dînd nouăzeci şi nouă.CEZAR. la pauză. în caz de extremă necesitate: la rigoare. potrivit. la (sau (înv. la purtător. la perfec ie. la (sau cu) potriveală. la prisos. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. 1) să fie linişte!: mai lasă. la momentul potrivit pentru mine (tine.CĂL. ) nimerit.POP. în rezervă. ) la închisoare: o să fie în altă parte.BOGZA . STANCU. la primăvară. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului). (reg. dom’le. (înv. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. obiectiv. (care poate fi plătit. remorcat.PREDA.) la pont. achitat. 1) la loc sigur. la pescuit: nu era acasă. . la timp. la propriu şi la figurat.. său etc. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă.. ) pre) rîndul meu (tău.. deprimat. tacă.la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . corespunzător. la pămînt.CAR. la părere. consecutiv: lasă să. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. în corela ie cu „la figurat“) în mod real.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. în afară de faptul că .) învins. el etc.AL.i fleanca! .. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. la rigoare. la păstrare. la prilej. scorul meciului era alb . la (sau în) păstrare. la pupitru.: las’că nici nu se înghesuie la treabă.). la răcoare. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . NEGR. 2) (fam. că nu pot să dorm! GALA . lasă gălăgia!. GALA.. la repezeală. la poruncă. la rînd sau de-a rînd(ul). iron. ) ruinat: industria e la pămînt . la moşii ăi verzi ori la paştele cailor.

) sigur. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut.POP. la înghesuială. (p. la (sau pe. la toartă. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. ) foarte tare. orice trebuie făcut la momentul potrivit. lasă-te pe mine!. renun ă!. la temei. la spartul tîrgului? la strîmtoare. nu mai spune prostii! la sărite. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. din belşug: s-au făcut prune la temei. ) nu mai fuma!.M. 2) extrem de aspru. prieteşug la toartă.. om apatic. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. de drastic.STANCU . la secret. ) în cantitate mare. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său. neglijent. tîrziu.POP. . la toamnă. strîns. (fam. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă.ext.REBR.ARGHEZI. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!.CAR. contează pe mine! lasă vorba!.. (p. lasă prostiile!. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. la momentul potrivit. ) la război. (reg. unde puteau să vorbească la secret. apreciat. de) scară sau la (sau pe) scara . (arg. cînd va veni toamna. repede. (rar ) 1) degrabă. 2) niciodată... 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. (pînă) la sînge. la temelia. tare. (pop.POP. lat în spate. ) zdravăn.BACOVIA.P.. a la şme. în timpul spectacolului. dar ajunsese. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec.POP.POP. prin pîrloage.SAD. toate hîdele-s la samă.CAMIL. la sigur. . abandonează acest subiect!. termină cu prostiile!. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire.. al reprezenta iei. ca de obicei.ext. cînd frunza va îngălbeni. cu o monedă voi suna.. la tavă.lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!.BLAGA. (pînă) la sfîrşit. aşa mai la o strîmtoare. (pînă) la capăt. în timp ce cortina este ridicată. la (sau în) tabără. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit. taci din gură! la scara murgului. (reg. îndărătul şurii. la (sau în) scenă deschisă. la tabără de ieşit. încet. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. 1) pînă cînd îşneşte sîngele. (care are loc. ) şmechereşte. (fam. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. la fripturile la tavă. la loc îngust. în timpul toamnei viitoare: la toamnă. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. bine făcut. (pop. important: zurăiesc banii de aramă. fără martori: se traseră mai la umbră. l-a scos apa la mal. la seamă. voinic. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. că e mai bine! REBR. la timp. (care se află. bazează-te. în geamul tău. straşnic. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile .SAD. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. la spartul tîrgului . prin ierburi. (pop. ) pre uit. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000.

la vara cailor. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală.. ne vom pune candida ii noştri. nătîng. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . la zoritul zorilor.la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu . la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. la o adică: argă elul cela. la (sau în) ziuă. tocmai. în timp ce se bea.COSTIN.. a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). ) la chef. la un loc cu . a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. n-aude. favori ii. 2) zilnic. împreună. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. în acelaşi loc cu . a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat. peste tot. la un timp. a fi gata să izbucnească în plîns. a lăsa buza. în văzul tuturor. la tot pasul sau la fiecare pas.. în pas ritmic. la urma urmelor sau la toată urma. deschis: dacă eşti aicea. a înşela.. a abandona.AL. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci.POP. la zi. . perciuni). la (sau pe) anc. la eft. a lăsa baltă.VLAH.CAR. pretutindeni. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari.CR. AL. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit. pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). în fond. a-şi lăsa barbă (sau mustă i.. la un pahar de (sau cu) vin. în sensul cursului apei. în ultimă instan ă. ) la momentul potrivit. în orice caz: la toată întîmplarea. la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin.COSTIN.N. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă . pe) ăcăneală. împreună cu .. la un moment anume. 1) la ocazii deosebite. (pop. (înv.POP. la un moment dat. la ultimă nevoie. deodată.. la un moment oarecare. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. a (se) lămuri buştean. la vară. la o vreme. 2) (fig. 2) în direc ia în care curge o apă.PANN. la zile mari..: culege o poală de somnoroasă. laolaltă. exact cum (sau cînd) trebuie. ) niciodată. favori i. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă..AGÂRB. a păcăli (pe cineva). la vedere.. lă-mă-mamă. lăcaş de veci. în zori. la data convenită. 1) în sensul coborîşului. cătră un prieten al său. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger..N. în timpul verii următoare. nu vede.CR. la vale. la toată urma. la un loc. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. la anc.. în public. a nu-şi rade barba (sau mustă ile. mai lăsau fudulia la o parte. nu cred să fi fost prea urît. oricum s-ar întîmpla. (p. . la momentul potrivit.ext. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt).OD. (reg. om prost. perciunii).. în cele din urmă. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). 1) în ziua. la sărbători: la zile mari. îşi scotea din cufăr uniforma de general .

a lăsa genele..(reg. ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. a abandona.a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu. a reduce pre ul. a lăsa în apele lui. a tergiversa. POP. a părăsi (la greu) (pe cineva). a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu. a se veseli. a lăsa în banii lui (pe cineva). ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a lăsa de izbelişte. a nu mai glumi. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte. a se supăra. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . a se îndupleca. a abandona. a-l lăsa inima (pe cineva).i lăsa gura apă.. . a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). a lăsa încolo (pe cineva). a lăsa în salba lui (pe cineva). (reg. că-i beat. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). măi omule! CR. a se îmblînzi. a lăsa în pană. a lăsa în mila Domnului (pe cineva). a lăsa în voia soartei (pe cineva). a cru a via a cuiva. a se astîmpăra. a-şi (mai) reduce preten iile. (reg. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . de.NEGR.. în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a muri. a se lăsa greu. a lăsa cu zile pe cineva.POP. a nu termina (ceva).POP. (fam. (fam. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva). a lăsa în voie. ) a sărăci (pe cineva). a o lăsa încurcată. a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD. a se îndura: însura-m-aş... ) a pune în încurcătură pe cineva. nu mă lasă inima să-mi vînd calul. a lăsa în ploile lui (pe cineva).REBR. a nu se mai interesa.POP. a lăsa în frîul său (pe cineva). a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda. a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui . să-mi fac şură. greu pe al lui bra . a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva). a-şi lăsa inima veseliei. a lăsa de dorit. a lăsa din pre .POP. 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR.EM. a lăsa de pe o zi pe alta. a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău.. a lăsa gluma (la o parte). a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva). a nu duce la bun sfîrşit. şi te-ai făcut lucru rău. a nu se amesteca în treburile cuiva. a lăsa de pripas (pe cineva). a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori. . a-i permite cuiva să facă ce vrea. a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. dar inima nu mă-ndură. a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva). a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a părăsi. a deveni rezonabil.i laşi inima veseliei? POP.. a amîna. a dori foarte mult (ceva). a lăsa în pace (pe cineva). a se lăsa de popia cuiva.DRĂGHICI. a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva).

a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. a lăsa lat (pe cineva). a părăsi.HOGAŞ. a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! . a întrece (pe cineva sau ceva).. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a depăşi. a pleca. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului.. a lăsa olog (pe cineva).PRAV.i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului. a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. a se lăsa moale. . a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică. a lăsa lampă. a porni) la voia întîmplării: mai bine. a se încrede în cineva. ) a-l face să devină neputincios. a eclipsa (pe cineva sau ceva). nici de-o treabă lăsatu-m-au. a se bizui pe cineva. a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare. a renun a. gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva). a face concesii: te laşi moale. a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca.SAD. a lăsa la o parte (ceva). pe coada tăciunilor? POP. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva). . a uimi. (fam. a lăsa mască (pe cineva). a renun a la . te bagă-n foale. nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. ) a lăsa cu gura căscată. a omite. a (o) lăsa (mai) moale. (înv. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. dar se lasă păgubaşe. a ului (pe cineva). a se lăsa pe credin a cuiva. a umbri.. a nu se mai interesa (de cineva). a abandona. a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă).) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor.POP.CR. a lăsa jos (ceva). pînă l-a lăsat lat . 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). (reg. a depăşi. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. (înv.POP. a lăsa mare şi devreme (pe cineva). a lăsa la bunul plac al cuiva. a abandona ceva. a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). a dezamăgi (pe cineva).ARGHEZI. a lăsa la vatră. (pop .. a lăsa din mînă (ceva). a se lăsa mai mic.) a bate foarte tare. a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine. a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva). a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar. a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. a lăsa lucrul. a Celui de Sus) (pe cineva). a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). ) 1) a păcăli. a înceta să mai lucreze. ) 1) a-şi diminua. a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva). a nu se mai interesa de cineva sau de ceva.. (pop . căindu-să ce au făcut. (fam.POP. a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. 2) a ceda. a(-şi) lăsa o şansă. a se relaxa. a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). a lăsa mofluz (pe cineva). a înşela (pe cineva).ZANNE.ISP.

a sugera (ceva). a vorbi mai mult decît trebuie. a transmite prin cineva ceva (cuiva). a-i lua totul (cuiva). a se lăsa pe tînjală.CR.AL.CAR. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. Meştere Manoli! agiungă. a lăsa sub masă (pe cineva). a face economii. a lungi vorba. a lăsa să curgă (în scop curativ). 3) a sărăci (pe cineva). lăutarul coarde vede. ) 1) a se lăsa greu. a lăsa toacă (pe cineva). mi-au tocat paralele. are de gînd să ne lese sănătate. pe scîndura goală) (pe cineva). a lăsa (la) pustia (sau la pustii. a se lăsa (cu) răcoare. a renun a la glume. a (nu) se lăsa tras de mînecă. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. 2) a se lenevi. a lăsa vorbă (cuiva).a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. a lă i vorba. a lăsa sînge (cuiva). pustiei. 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. Manoli. a lăsa pe vodă departe.DOS. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică.GR. a fi econom. . a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua.CR. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). printr-o incizie. . (fam. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. 1) a cădea în mîinile duşmanului. a-şi lăsa pielea pe undeva. a lăsa în dezordine. ) a muri (undeva departe). a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele. a cădea) seara sau a se face seară. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura. ) a da naibii. lăsîndu-şi pieile zălog? CR. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. a deveni serios: Manoli. (pop. a lăsa vraişte. a lăsa să se în eleagă (ceva). a lăsa (ca) timpul să treacă. a se lăsa (sau a se pogorî. 2) (fig. ne lăsam puică. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. a se lăsa tăgîr ă. a nu-i da nici o aten ie (cuiva). a lăsa totul (sau toate) la pămînt. a (nu) se lăsa prea mult rugat. a lăsa sănătate. a lăsa u (pe cineva). înfumurat. a lăsa un nume. a lăsa cu buzele umflate pe cineva.i de şagă. a amîna. a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. de l-a lăsat rece . a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. şi fam. a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. a pierde vremea. în pustie) (pe cineva sau ceva). 1) a omorî. o cantitate de sînge din corpul cuiva. a se aşterne. (reg. a lăsa rece (pe cineva). coarde visează. a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare.POP. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva).POP. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). ) a muri: mămuca nu face bine ce face. a fi renumit. (reg.POP. (reg. a toca averea (cuiva).BRĂESCU.POP. feti ele. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. m-au băut şi m-au mîncat. ca scîndura m-au lăsat. pustiilor. sărmana. a fi arogant. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva).

a reuşi să adune ceva avere. a se prăpădi. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş.. ) a fi pe moarte.(reg.AL. leagă vornicia de gard.POP.ISP. a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie . a prosti (pe cineva). a lega la iesle (pe cineva). a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. 2) a abandona. a i se lega limba cuiva..CAR. (înv. mă trimite-n altă ară. a se alege cu ceva. a leşina (sau a se omorî. a se strica. . a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. a se cutremura. ) a deveni bogat. 2) a se înstări. a leşina de rîs . fără scrupule (pentru existen ă). a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega. a-şi crea complica ii inutile. a se lega de capul cuiva. a lega cal aveta. a lega fedeleş (pe cineva). a lega doi (sau două) în tei. 1) a amăgi. a căuta prilej de ceartă (cuiva). ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. (reg. (înv.URECHE. să-l leapede de în preo ie. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva). a lega nod (pe cineva). şi fam. luptă acerbă. tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine. a nu putea ac iona. a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. . a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva). a lega în cap (pe cineva). ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat.PRAV. să te prăpădeşti de rîs. a pune.i leg cal aveta. a se zbuciuma) de rîs. (reg. a lega gura pînzei.ISP. cînd voiu fi mireasa lui. legea junglei.. a lăsa) în pripon. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să.CR. a fi lihnit de foame.ISP. a-şi lega samarul. începu şi el a lega gura pînzei.NEGR.. badea-n cap nu m-o legat.ISP. a se lega la cap (cînd nu-l doare).DELAVR. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare. a lega sfoară în sfoară (pe cineva). ) a lega (flori) în formă de elipsă. a renun a (la ceva): bărbate. a lega cartea (sau şcoala) de gard. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul..a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză. legea pămîntului sau lege nescrisă. (reg.POP. a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva). (pop. a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură. a leşina de foame. a abandona învă ătura. a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. iată storsul a trecut. a lega tocmeală.. a lega paraua cu zece noduri. ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului. a se tăvăli.POP. a-i pune coarne (cuiva). a înşela (pe cineva). a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. a nu mai putea vorbi (bine).PANN. fedeleş) (pe cineva). obiceiul pămîntului. (pop. a lega (sau a sta. a lega hîrzob.

(înv. mormînt: l-au dus la locul de veci . 2) (fig. ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). şi pop. evident. a linge mîna (cuiva). idee banală. lînă în lînă. a trăsni) la mir (pe cineva). a nimici (pe cineva). literă (sau slovă. a linguşi (pe cineva). lucru absolut sigur. (reg. ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . persoană bîrfitoare. a lua act. a pofti. a fi foarte zgîrcit. (fam.P. literă de evanghelie... lipsă de .GHICA. a bate măr (pe cineva). a-i da la mir (cuiva). a fi devotat trup şi suflet cuiva. a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă.. ) a nu fi în toate min ile.. absconsă.. a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). loc rău. limbă de şarpe. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. stereotipă (cultivată de politicieni). a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a trage una) în numele tatălui.. mă lipsesc de . a-şi linge buzele.. a se lipi ca mierea de găleată. a i se lipi coastele de foame (cuiva). teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. a lovi (sau a pocni. lovitură de bursă. (fam. (pe) lîngă olaltă. care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete. specula ie bursieră reuşită. dezastruoasă) venită pe neaşteptate. linişte desăvîrşită. a linge melesteul.REBR. a lovi (sau a păli.AL.CAMIL. linişte (sau tăcere) de mormînt. e foarte lacom. renun .. o să lingă unde a scuipat şi pace. a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act . . limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua).. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o.MAIOR. somn nu s-a lipit de genele lui. lovitură finală. a nu fi în toate min ile. ) literă chirilică. a fi lihnit de foame. limbă păsărească.. (fam.. a se lipi somn(ul) de genele cuiva. liturghie cu bragă. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească. a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus. măi Chirică! CR. a linge unde a scuipat.: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“). a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR. buche) veche. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de . a lovi (sau a pocni.POP. a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele... a rîvni..: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva).. a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva). lînă 100ş. a adormi: un an de zile . a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. exprimare ambiguă.. lovitură de gra ie. lovitură de trăsnet...: jucătorii de căr i . smintit.liber de . unul (pe) lîngă altul. limbă de lemn. loc de veci. loc comun. a făcut-o .. lipsit de . a fi foarte flămînd. liberi de orice priveghere.. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de .. între care se intercalează anumite silabe (ex. a fi nebun. întîmplare (nefericită. ) a distruge. ucigătoare. 2) grai argotic şcolăresc. nestingherit de . a lovi.... ) lucru prost făcut.

a lua cu furca lungă (pe cineva). mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. că am să mă întorc iar la dînsa acasă. apoi tu ai să ieşi în pagubă. 3) a-şi pierde min ile. a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte.AL. a vindeca (boala.AL. necazurile (cuiva). 2) a fugi orbeşte (de spaimă. (reg.CANT. a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii.NEGR.CANT. cu vorbe bune (pe cineva).CR. a se purta cu menajamente.. a.. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva). a alina durerile. (reg. durerea) foarte repede. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva). a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva). a lua ceva în nume de bine (sau de rău). a da de ştire. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul.EM. ) a se enerva.. . frisoane. a se lua cu binele pe lîngă cineva. îmi vine să turbez. săracul! a-şi lua coada la spinare. ) a se căra. a înnebuni: a luat cîmpii. . a socoti pierdut definitiv (ceva). a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. a lua comanda. îşi ia seara bună de la dînşii.. Marioară.. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . a saluta la despăr ire. al ii colac i-au luat. a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare). a lua cu blînde e. a lua aer. ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. a(-i) lua colac cuiva. (pop. a o lua la sănătoasa. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. a lua apă. a se dezvolta. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. (înv. să întoarce cătră boieri şi . (p. amărîtul de mine. a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva). ) 1) a o lua la sănătoasa. de disperare): cînd gîndesc. 2) (fig.i lua concediu de la rani ă. a o şterge: într-o diminea ă. să iau cîmpii. în monarhia pasirilor au pribegit. nu altă ceva. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte.PANN. ) a lua din scurt (pe cineva).SAD. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat. a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). 2) (fig.COSTIN . a începe să-i fie frig (cuiva). sim i că-l ia cu fierbin eală. de durere. a lua altă vorbă. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă. a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). ) a-şi acorda un răgaz de odihnă.. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). a se purta frumos cu cineva. pînă ce m-am văzut departe. pentru a-i cîştiga bunăvoin a. a lua contact cu cineva. m-am dus. a-şi lua capul în poală (sau în poale). a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. şi mam dus. pe la toacă. a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva). a-şi lua avînt. . a lua legătura cu cineva.ISP.. în cursul serii (pe cineva): domnul . a lua cenuşa de pe turtă (cuiva).i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva).ext. a-şi lua elan. a lua caimacul. a lua boala (sau durerea) cu mîna.a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a. a fugi. a lua calea din picioare (cuiva). şi ia-mi calea din picioare! POP.CEZAR. 1) a avea febră. m-am dus. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele.. a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul.P. a lua avînt.

a lua (la) cunoştin ă (de ceva). a considera că este cum se spune.. a se lua cu mîinile de păr. a merge orbeşte. acolo vom ieşi.CR. fără a şti încotro. a min i. începu a-i da cu huideo.COŞBUC. a fi înştiin at. a se lua cu vorba. DELAVR.POP. a o lua de bună. a lua cu resteul (pe cineva).FIL. a lua cu japca (sau cu hapca). a solicita. a da cuiva) cuvîntul. a lua cu otuzbirul (pe cineva). ) a trata cu asprime. a vorbi (sau a cere. a lua cu zorul (pe cineva). a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul.ISP. a lua cu o perdea mai sus pe cineva.STANCU.CR. de piept) cu cineva. (înv.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo.CR. a sili (pe cineva). a lua darul be iei.POP. şi fam. a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. a amenin a pe cineva. a lua cu pătura (pe cineva). a lua de cînepa-dracului (pe cineva). ) a proceda cu tact. a se lua cu politică pe lîngă cineva. adeziunea. a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii. a lua cu împrumut (ceva). să mi-l fac cumătru. a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr. a-şi pune mîinile în cap. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). a se purta sever cu cineva. a lua repede cu vorba pe cineva. a o lua de-a-chioara. a o lua de bună. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu. a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. a lua la trei păzeşte (pe cineva). luaseră darul be iei. a lua (sau a avea. a goni (pe cineva). 2) (reg. a lua cu răul (pe cineva). i se urcă în cap. a cere. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. a constrînge. a o lua (foarte) în serios. a lua curba. a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara.. a se purta urît (cu cineva). cum pare. a trata cu asprime. a se lua cu treaba. ca proasta. a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. a bea cu patimă: oamenii . s-o luat el cu ziua tîrgului. a i-o lua înainte cuiva. a se încăiera. (pop.CAR.NEGR.. a lua cu prăjina (pe cineva). a se îngrozi. ) a stîlci în bătaie (pe cineva). cu dibăcie în rela iile cu cineva. a se lua cu ziua tîrgului. a împrumuta (ceva de la cineva). a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu. (pop.. a lua cu reteveiul (pe cineva). 1) (fam. a afla.CAR. ş-o uitat de peşti. a o lua de capital. şi reg. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a tăia apa de la moară cuiva. a goni. a obliga. a-l lua cu răcori (pe cineva). şi unde ne-a fi scris. . . ) a lua la rost.CR. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. . nu ştiu cum. POP. (despre vehicule) a vira. a se antrena într-o discu ie (prelungită). pentru a-i cîştiga favoarea.

2) a se certa (cu cineva). 1) a se ine de gît (cu cineva). a pleca repede.. a se inspira (de la cineva sau din ceva). tu-l îndemni mereu la furt. înhă ă de piept pe agresor. a cădea) drept zălog. a o lua de la început (sau de la capăt). a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare. a apărea. (pop. a reîncepe. a-şi ieşi din fire. a scutura) de mo (pe cineva).ext.. şi fam. ) 1) a-şi pierde răbdarea. (reg. 3) (fig. a lua (sau a prinde. a(-şi) lua gîndul de la ceva. ieşi la locurile ştiute. ) a fugi în lume. a-i lua dracul din pupeze (cuiva).BUDAI-DELEANU.CAR. a-i lua frica (cuiva). a se destăinui fără voie. ) de) scurt (pe cineva). a se înfiin a.POP. ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa. a-l lua hahamul (pe cineva).CR. a trage de păr (pe cineva).. a lua de chică. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii . 2) a fi nebun.NEGR. a o pă i. a lua de suflet. drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. ) a găsi. a cîl îi (pe cineva). şi a dorit să o ia de nevastă.. a lua foc cu gura. a lua foc cu mîna altuia. (înv. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva).CAR. 1) a se aprinde: lemnele au luat foc . a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . a considera ceva drept sfînt. a trage la răspundere (pe cineva). a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe. speran a de la ceva. CONACHI. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret.. a se naşte. a înfia. a cădea) de pripas. a lua de so (sau de bărbat). a lua de so ie (sau de nevastă). (p. a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR. a lua de (sau a-şi afla) prilej. nepreceput de nime. că şi luă foc. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege).VLAH. (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . a lua fiin ă. (pop. 2) (despre arme de foc) a se descărca.POP. a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul . ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. a-l lua dracul (pe cineva). a cere socoteală (cuiva). (reg. a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. a lua (sau a apuca) din (sau (înv.. ) a lua (sau a prinde. a-şi lua nădejdea. pentru nişte boi ce au căzut de pripas. a lua foc. a înhă a) de piept (pe cineva). a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). începu să-i ia şi el frica. a lua (sau a apuca. primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a se lua de lucru. de acolea. a lua (sau a apuca. ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză.POP. a se bate (cu cineva).a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). a pune pe altcineva să facă muncile grele. ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar.ARGHEZI. că el nu l-a văzut. a o lua din loc. a relua. drept întruchiparea adevărului. a lua frunza-n buză. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat.

. ) 1) a alunga. a lua în colimator pe cineva.. a lua înfă işarea de . a lua o decizie.. a se hotărî. în bătaie de joc. a i se înfunda.: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR. a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca).ISP. a se lua în handră (cu cineva). nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva. a avea în vedere (ceva). a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna.i spun. a lua în coarne (pe cineva). (fam. (înv. ) a apăra.. a-şi asuma o îndatorire. a se lua în coarne (cu cineva).SL.. a lua repede. a zori cu vorba (pe cineva).. 1) a lua asupră-şi o însărcinare.. a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). a se lua la har ă. a ocroti.KOG. baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a lua în har.a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM. a face de rîs (pe cineva). (reg. ) a pune) hotărîre. a da impresia de . a-şi face curaj. . a se lua în goană după cineva... a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). a se îmbărbăta. a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva). a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva). a se încumeta: înghit în sec... a lua în cu ite (pe cineva). a-şi lua inima (în din i). a ajunge la concluzia că . a cuteza. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva). om în toată firea.) a lua la vale. ) a trage folos din . a goni. (reg .CR. a (se) certa (cu cineva). a se decide. a-i cere socoteală (cuiva). (înv. a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva).. 1) a cuprinde cu bra ele.. ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce.. creanga. a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). a ironiza (pe cineva). a-l copleşi: i-or lua grijile înainte. peste picior (pe cineva).. 2) a o pă i. ) a-şi bate joc. (reg. a întrece (pe cineva). a-l lua înainte. a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii. 2) a-şi bate joc (de cineva). a o lua în gît.CR. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva). ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI.CAR. a proteja (pe cineva).. la trei parale (pe cineva). a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva). a (nu) ine la cineva. a-şi face curaj. a prelua conducerea. a-şi pune mintea. a lua împrejur (pe cineva). a depăşi. (sau aspectul de . în cu ite îl luară. .. a lua peste picior (pe cineva). . a se lua în goană cu cineva. a se hotărî într-o ac iune.). a lua hă urile în mînă. a părea . . a lua (sau a face.. a ine cont. 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). la bătaie (cu cineva): el. a se certa (cu cineva). a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag. a-şi bate joc (de cineva). a veni la. în rîs. a fugări pe cineva.. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile). a se servi de . (reg. a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. a izgoni (pe cineva).POP. a umbla razna. seama (de ceva).ISP. 2) (fig. a lua încolo (pe cineva). a lua în balon (pe cineva). apoi îmi iau inima în din i. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă. a alunga cu parul pe cineva.CAR..

a lua în rîs (sau în zeflemea. COSTIN. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare .ISP. o luă la amăgeli. se ridică şi porni bodogănind către casă. ) a lua în antrepriză: (fig. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. că l-a şi luat în primire. (pop. a lua învă (de la cineva).CĂL. o iau în piept. a lua în serios (pe cineva sau ceva).. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). ) a lua peste picior. a lua la cunoştin ă: împărăteasa. punîndu-li-se cruciş o nenorocire. nemaiavînd cum face.un obstacol):rarii oameni cari. a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt..POP. a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). a ironiza. a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva).. ) a păcăli. a lua în elegere cu cineva. dacă au luat această înştiin are. a lua în privin ă. 3) (fam. ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă. a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar. ) a pleca. a început a lua peste picior pe nuna cea mare. a dojeni (pe cineva). a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. a înrola un recrut. peste picior) (pe cineva). a zeflemisi (pe cineva).CEZAR. a bate (pe cineva). a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). 4) a-şi bate joc (de cineva). a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a lua în piept (ceva). a induce în eroare: şi atunci.POP.SAD. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă. a înşela. a certa (pe cineva).POP .DIONISIE.AGÂRB.. a lua la bătaie (pe cineva). a lua la (sau în) armată (pe cineva). (reg. a lua în pinten (pe cineva). ) a lua peste picior. a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă. (înv.ARGHEZI .OD. a-şi bate joc (de cineva). se apăra în dulcea limbă a poeziei. (pop. (înv. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva).P. a ironiza. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul. în eviden ă (pe cineva). a înfrunta (o primejdie.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. a se lua la ceartă cu cineva. ) a învă a (de la cineva). (înv. (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice. ) au luat patriotismul în otcup. 1) a lua sub supraveghere. (pop. ) a afla.POP.IORGA . a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). a purta) în pîntece. a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului ..CR. a lua (sau a avea. a o pă i. (fam. a se lua la col i cu cineva. a lua în primire. ) a avea în vedere.CĂL. ) a lua la rost. 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire .CĂL. a ironiza. a o lua în porneală.AL. a lua în tărăboan ă (pe cineva). (reg. ) a da de bucluc. nu vei lua lucrurile în tragic. (pop. a lua înştiin are. s-au ridicat din Crim. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva . a o lua la amăgeli. a lua în şfichi (pe cineva). a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată. a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă. a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. a lua în sfîrc.

(pop.ISP. cu dovezi evidente şi cu precizie. (reg. la trei păzeşte. a se lua la sfadă sau (pop.) a începe să poarte foarte des. a se ciorovăi.NEGR. ) a se purta şmechereşte (cu cineva). a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult. a o lua (sau a o apuca. a lua la palme (pe cineva). a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. a lua la sigur pe cineva. ) a fugi. a se lua la întrecere (cu cineva). a lua la şmecherie (pe cineva). a o rade. 2) a bănui.CONV. a lua la întrebări. a porni în fugă. a lua la purtare. la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). ) a fugi. 1) a afla. a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. (reg. a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. (fam. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. (înv. ) a lua peste picior (pe cineva). (aproape) zilnic (ceva). încăl ăminte etc. a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. . goană. la sănătoasa. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului. la rost.COŞBUC. ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg. 3) a remarca (pe cineva). nu se ştie ce se putea întîmpla. . femeile-n grabă de frică rup fuga. a trata şmechereşte (pe cineva). a lua la (sau după) rînd (pe cineva). a descoase (pe cineva): cum l-a prins. nu ştim din ce pricină. a lua la şoşote (pe cineva). de cei care iau pe pontatori la sigur. la trei parale. a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. a lua la răfuială (pe cineva). a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. a lua largul. ) a o rupe dea fuga. a-şi bate joc (de cineva). a o tăia. a lua la descusut (pe cineva). (despre îmbrăcăminte.SAD .POP. ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva).POP. a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi .ISP. ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta.CR. ) a cicăli (pe cineva). POP. a lua la tocănit (pe cineva). a ataca (pe cineva) de-a dreptul.POP. a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere.POP. dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. a se lua la har ă (cu cineva). a o lua la moacă. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). dar s-au liniştit. a o lua (sau a o şterge) la papuc. a pălmui (pe cineva). a lua la refec (sau la roată. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. englezeşte) sau (înv. (arg. o luă în goană la Dumnezeu. (fam. ) a lua o bătaie (peste cap). 2) a accepta. a o şterge. a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. a se ciondăni.a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă. a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă. ) a se certa. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. a lua la poceală (pe cineva).LIT. a alerga. .. în) fugă (sau picior.POP. dacă n-ar fi şterso la papuc. a o tuli) la (sau de. a o rupe. a mustra cu asprime. (fam.POP. a lua la măsurat (pe cineva).

a-i lua miaul (cuiva). a răpi) min ile (cuiva). 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. a se obrăznici: ce zici . dracul. a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . piuitul (cuiva).). abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său. a pleca departe. a se forma. a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. a apărea. a lua la zor (pe cineva). a-i lua mirul (cuiva).DOS.NEGR.DELAVR. .. mi-am luat toată nădejdea. a se aşeza. a şedea: lua i loc. a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie . a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă. 2) (fam . a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul.. a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. (înv... a face (pe cineva) să-şi piardă controlul.. cu hotărîre: spune i verde. a o lua (sau a o spune) moldoveneşte. a face să tacă (pe cineva). a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR. am luat mun ii şi pustiile în cap. moldoveneşte. (sau de a . cînd a fost sămi iau muiere.. ) mun ii) în cap. i-a luat maul. se luară la trîntă. judecata..) a reduce la tăcere (pe cineva)... a lua naştere. a scărmăna (pe cineva).. ) a rîde. a-şi îngădui să . a lua (sau a primi) mită (de la cineva). a lua maul (cuiva)... domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt. 1) a ucide (pe cineva). (fam.. 2) a certa. cu ochi şire i şi negri.POP. a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui. a lua nevoie.). a-şi permite să . care era năzdrăvan. a lua maul. (despre bărba i) a lua de nevastă. a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR. a se căsători: orb am fost eu la vedere.a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să . a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva).POP. a pleca supărat.POP. ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva). ca la nişte fra i ce vă sîntem. ) a-şi primejdui via a. a zăpăci. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR. ca orice autor care se respectă. a lua (sau a fura..: şi.CR. sau de la . Ilie. a se produce. a(-şi) lua nădejdea (de . şi neputîndu-l afla. a-şi lua libertatea să . a-şi lua lumea în traistă.. a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). cu o lovitură bine cumpănită. a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate.VLAH. a lua la vale (pe cineva). ă ico. ) cîmpii. a(-i) lua muştiucul (cuiva).POP. de. a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile. a lua (de) muiere.. a lua mun ii şi pustiile-n cap. a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg.CAR. vă rog. a vorbi şi a ac iona direct.. (înv.POP. 1) a dojeni. . ) a lovi peste gură (pe cineva).POP. (fam.i furau min ile.. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci. 1) (reg. ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. (înv. şi le-a luat mirul.. a-şi bate joc (de cineva).CR. a lua loc. despre .. naiba) (pe cineva)..

.CAMIL.. a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă ..POP.. a lua (sau a apuca.CĂL. 3) a impresiona. a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie..P. 1) a atrage privirile. fără să ia notă de dorin a lui. de o mare teamă. a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget. a lua pasărea din zbor. vederile) (cuiva). a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea.. a se asocia (cu cineva). ) a se obrăznici. a lua (sau a prinde) obraz. a lua o hotărîre (sau hotărîri). (reg. a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva). a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . ) a-i dejuca planurile (cuiva).. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale.. vederea. a lua părtaş (pe cineva).. a privi insistent.: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice. a o lua pe coajă.POP.CAR. 2) a lua peste picior (pe cineva).M.. a o lua pe coarda razachie. (fam. cu sacîz dulce. (înv. ) a lua o haină la purtare. a-şi rezerva) partea leului. a înregistra. a (se) elibera de o mare grijă. (reg. a încerca altă solu ie. a (se) hotărî. a lua pe credin ă (pe cineva). (reg.POP.. a fi foarte bun intaş.. (înv.CAR. ) 1) a dojeni (pe cineva). a lua (sau a apuca. de pe suflet) (cuiva). care strălucea aşa de tare.. uşor. a în elege brusc (ceva). mai generoase. a lua (sau a ine) parte(a) cuiva. şi reg. a lua (sau a da) ore. cea mai valoroasă.AL. (reg. a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale. a re ine (ceva). (reg. a lua (în) păliş (pe cineva). a lua pe departe (pe cineva). ) decidere). au luat partida ta.. încît nu te puteai uita mult la el.. a lua o haină la handră... a sus ine. a-şi păstra.COŞBUC.. a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă . al ii-n glumă parte-i in. ) a o lua de-a dreptul.BOL. a lua partida cuiva. . a apăra. a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva). a lua o hotărîre (sau o decizie. a nota (ceva). a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. a contribui la . a lua o măsură (sau măsuri).. ) a încasa o mamă de bătaie.a lua notă a lua obiceiul să . a înhă a. a lua o cetate (sau un oraş). a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva).CAR. a-şi lua ostafcă. a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva. a zăpăci. a înhă a) partea cea mai mare. ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut. a purta o haină pînă se rupe. a lua obiceiul (sau năravul) să . a lua (sau a avea) parte la . a o lua pe altă cale. a se obişnui să . a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la . (înv. a lua (sau a da) medita ii. a o lua (în) păliş. văd limpede şi înfrîng sentimentalismul. a lua apărarea cuiva: femeile.. a participa la . 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. nu-şi mai lua ochii de pe el. a cuceri o cetate (sau un oraş). căci îndată î i lua vederile. a avea încredere (în cineva)... a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva). a se lumina (referitor la cineva sau la ceva). ) a trece de partea cuiva. a fermeca. a lua (sau a fura) ochii (sau văzul.

a-şi primi pedeapsa cuvenită.. (pop. (pop. (reg. (înv. a lua pe Hristos de mire..NEC. a o da. a lua atitudine: onor dl. a-i lua porumbul de pe foc (cuiva). ) a fi înşelat. a lua (sau a căpăta.CEZAR. a lua (sau a da. le-a luat piuitul. .GHICA . a se fofila: spune repede de ce-ai venit. ) a dejuca planurile (cuiva). . a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva). a lua pildă.i în cumpănă drumul. amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii .POP. ) 1) a spune ceva pe ocolite. n-o mai da pe după piersic! CAR. a-şi găsi un rost. pune.PANN. a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii.) a se îmbăta. a creşte (tot mai mult). a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa. şi fam.P. (fam. ) a scăpa de sărăcie (pe cineva). a se da) pe după piersic. păcălit (sau a înşela. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia). 2) a ucide (pe cineva).CAR. 2) (fig. . a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. a dobîndi) propor ii. a lua pe Ienache în cap. ) a-şi primi pedeapsa. a exploata. (reg. 2) a manifesta o atitudine (fermă.ISP. a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca.AL. a-şi lua por ia.GR. a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD. a o tăia peste cîmp. a căpăta amploare. (despre fete) a se călugări. a lua pîinea de la gură (cuiva).. . ) a se întrupa. 2) (fam. aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc. bis. ) a pleca. ) a lua (sau a da. . a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia. Făt Frumos luă poteceaua înapoi. a lua pe sus (pe cineva). a lua (sau a primi) pieli ă. ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii..i dar praştia şi hamul. a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie.. a se eschiva. . (pop . a-şi lua plata. 1) (mil. 1) a se dezvolta. a estorca. cîştigă şi te hrăneşte. a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva). a lua pe nu ştiu în bra e. a avea) pe (sau spre. a merge de-a dreptul. a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva).a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce. a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi. ) a-i deschide ochii (cuiva).POP. 1) a fi plătit pentru munca depusă. a lua (sau a da cuiva) plasă. a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). a lua (sau a da) pe datorie. a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva. ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus.REBR. a lua (sau a da) pe răboj. a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. a păcăli pe cineva). prin aluzii.. a o şterge. (înv... pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui. a lua pozi ie. a-şi exprima punctul de vedere. ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare. du-te şi tu de munceşte. a se eschiva (să depună mărturie). 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta. a lămuri (pe cineva). de) pricopseală (pe cineva). 2) a se codi. a-şi lua poteca. (reg. hotărîtă) într-o problemă. a o lua peste cîmp. (reg. a urma exemplul cuiva. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor.CAR. . pe procopseală: dorea să se facă popă.

(înv. a luat şi purceaua de coadă. de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească. a lua purceaua de coadă (sau de nas). a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa.. (înv. a-i lua locul (cuiva). (fam. mă rog. a-şi lua rămas-bun de la călcîie. a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire. ) a băga în seamă (ceva). a o lua repede. ) a în elege: era om învă at.MARCOVICI. luîndu-mi rămas-bun de la călcîie. . a se pregăti să tragă (cu arma). 2) a fura sfîntul (pe cineva)..CANT. a-i lua roatele de la sanie (cuiva).POP.. cînd o ia razna.a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. îşi luă de seamă. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . .. îndată. a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute. a se pripi: voinice. 1) a fi atent (la . a divaga.. nu tu! POP. a se revanşa: n-am fost destul de atent. ) a spiona: cine nu ia sama slugii. ca să-mi iau răsuflarea.POP. a lua săvîrşire.. a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii.VLAH. a se decide: un moment se gîndi să cumpere.): îi puseră. fără a lua seama la scrîşnitul lor. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. fuga la scăldat. a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală. 2) a lua seamă. (p. . a pleca pe furiş.SAD. iat-o şi ieşită de supt tipărire. ) a se sfîrşi. a număra pulsa iile inimii (cuiva). 3) a bate cîmpii. a nu lua sărat pe limbă. zmucindu-se în mîna ariciului.CEZAR. a lua sfin ii (pe cineva sau ceva). să luăm aminte! .. a ine cont (de . vede fundul pungii. al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas. (reg. luo schimbare Filicsu. şi.). a (se) supraveghea. 1) (pop.ext.VLAH. a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi. a lua (sau (înv. (înv. a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea.DELAVR. au lăsat în locul său pe Leon Isavrul.P.PANN. prea o iei repede...CR.PANN.COD. a lua seama (sau aminte) (la . ) a lua de seamă... ) a schimba. o luă razna peste cîmp. . a înlocui: sfărşindu-se doi ani. (reg. a lua puşca la ochi (sau la cătare). a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii . 1) a merge la întîmplare: calul .POP. ) a trage de seamă. ) a vorbi cuviincios.. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. a-şi lua răspunderea. a lua schimbare.NEC. 1) (reg. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva). a lua seama (cuiva) sau (reg. a lua (sau a apuca) răsuflare(a).POP. a-şi lua seama la vorbă. a ochi. sau de . . pe nişte mese de fier înroşite în foc. a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii. monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească.VOR. 2) a-şi da seama. a-şi trage sufletul. (înv. a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg. numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine. a-i strica rostul.). ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. (înv.. a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva). ) a se călugări: Theodoric . a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă. a o lua razna. ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas. îmi vei da revanşa imediat. ) a nu mînca nimic. a se considera răspunzător de ceva. ) a se răzgîndi. despre obiecte) a se deteriora.

1) (despre păsări) a porni în zbor..i iei zborul.EM. a vămui sau a plăti vamă: (fig. (ca) luat de iele. căci îi luau vorba din gură. a alerga: caii repezi .. de unde n-ăi putea să. a-şi lua vorba înapoi. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el.i mai ieie vamă. (înv. ) a deflora.CAR.: luară sfîrşenie de sabie. . a lua smacul. a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva). ) a-şi lua tălpăşi a. 2) încremenit. a lua (sau a prinde) taurul de coarne.. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul. a o şterge: fata mea.ISP. a nu face nimic.. a lua totul cuiva. a-şi lua vînt. ) a fi ucis de . a-şi retrage cuvintele.AL.. a nu lua un pai de jos. a fugi (de undeva). a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. (fam. a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru . (reg.. 2) (despre aeronave) a decola. a lua şaua de pe cal. a lua sub pulpană (pe cineva).VLAH.VINEA. a lua un examen.OD. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. a trece un examen. a lua vălul.. a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază. (reg. ) a-şi face răgaz. ) a ochi cu puşca. a lua sfîrşenie de . 3) a începe să meargă repede.i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. (reg. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva). 4) (fig. a întrerupe pe cineva... . să.EM. a înşela. a păcăli (pe cineva). a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă. a-şi lua valea. a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz. a lua strai a la oblînc. a lua şi cămaşa de pe cineva. ) a-şi pune traista pe umăr. a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate. 5) (fig.) a pleca repede de undeva. a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva). ) a pleca. a se sfîrşi. (a. a se călugări: a doua zi ea luă vălul. paralizat.1733). 1) a fura sfîntul (pe cineva). vameş vie ii. a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. ) a-şi închipui. pe cîmp îşi luau zborul.. 1) val-vîrtej. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva). (pop .. a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva). (înv..CR.. are să se vînză şi cenuşa din vatră. să nu. a-şi face vreme pentru . a evada: am să te închid în turnul ăsta. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa. a pleca repede de undeva (de frică.GCR. a-şi lua teşchereaua.AL... a lua o hotărîre.GR. a-şi lua (ale) trei fuioare. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească . a lua (sau a da) vamă.DOS. de ruşine). ) a scăpa din captivitate. a-i lua turta de pe spuză (cuiva).ISP. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară. a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei. a-şi lua zborul. a-şi lua timpul pentru . a lua vorba din gură cuiva.BOL. a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi. a o tuli.. ) somnul.. a lua sfîrşit. (arg. a proteja (pe cineva).a lua sfîntul a lua sfîrşenie de .. a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a. a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul .CR..

a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. a (nu) lungi vorba. de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. foarte lung (în timp sau în spa iu). lucru de nimic. lumea de pe lume sau lume peste lume.CR. farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. a se grăbi: lupul . lucru făcut. foarte lung. la revedere. 1) lucru (sau fiin ă) de seamă. a lucra ca o cizmă. vremea cînd începe lucrul la cîmp. a merge mai repede. (fam. luător în rîs. nu se sinchiseşte. ) luna martie. ) lună nouă.OD. lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească. a răbda mult timp de foame. a complota.ISP. fapt lipsit de importan ă. a lungi (sau a întinde) pelteaua. a munci cu bra ele. 2) foarte mult. care plîngea. a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui. adio) (de la cineva sau de la ceva). nu-i pasă de nimic. lungi pasul.ISP. ) jignitor. lună seacă. (mit. (reg. lumea veche sau veacul (sau evul) vechi. 1) (înv. lucru mare.AL. puzderie: se adunase lumea de pe lume . întreagă). a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). n-ar fi lucru mare. a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. bun(ul) rămas. lup îmbrăcat în piele de oaie. . a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim. a munci fără tragere de inimă. pop. vrajă. prima lună după căsătorie. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie ... ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari. a lucra foarte prost.COŞBUC. lumea toată sau o lume (toată. a se face ziuă. a lungi pasul. lumină insuficientă. (reg. om rău care vrea să pară bun.POP. a lucra de beilic. ) a vorbi mult pentru a spune pu in. a se lumina de ziuă. a lucra în deficit.POP.POP. a lucra pe coarda sa. 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i. ) lacom. totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume. se duse la tată-său. 2) extraordinar. lung la ma e. a se lumina a ploaie. grozav: lucru mare. lumină chioară. luna lui traistă-n bă . . mi-am luat adio de la maica mea. MAIOR. . lumea (sau vremea) cealaltă. a-i întinde o capcană (cuiva). 1) foarte multă lume. domnule! lumea albă.NEC. (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii. (reg. laolaltă. a lucra în pierdere (sau în pagubă). lung ca o zi de post. de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. manual. . a pune la cale ceva (împotriva cuiva). 2) a considera iremediabil pierdut (ceva). . interminabil. foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. lună de miere. ) lumea reală. dragă. (înv. a lucra cu palmele. om prefăcut.

nu chiar aşa. mai bine zis (sau zicînd). mai exact. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao . mai ales.DOS..AL. mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de . mai ceva .ISP. multe încă.REBR. (înv.. mai e nevoie.?.. cu deosebire: şi. mai bine deloc.. mai abitir ca . ) mai cu seamă..CR. mai înainte sau (înv.. (înv. (reg. mai bine lipsă. mai bine. mai mult. cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian. mai va (pînă) . mai aşa. a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi. mai apoi de toate. într-un bordei dărîmat. mai ales.ISP. mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai . ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului. ) mai este de îndurat.. ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele. mai dihai . ceva mai departe de . mai ai gură să . de pu ină vreme. maică de-a doua oară. a nu putea uita ceva. mai deştept. mai uşor. mai bine.CR..ISP.. (înv. .POP.. să ne gătim. (reg .POP.) mai de soi..POP. poate mai ceva decît aceştia.. a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva).. mai e (sau încape) vorbă?.. deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici.. mai apoi de . îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? . mai cu seamă.GR... 2) a fi foarte fericit. mai colea de . oarecum diferit.dar totuşi în apropiere de .. ) mainte.. mai bine de .?: încă mai ai gură să întrebi? CR. mai bun: cum pă ise şi al i pe itori..... (încă) mai ai gură (sau mutră) să . îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor. mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri. ) mamă vitregă. de nu-l mai încăpea locul.. deosebit: eu te socotesc mai altfel. mai tare.. 1) a fi zgîrcit. mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de .. mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu. mai curînd.: astă-iarnă am iernat.? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de . nu ave prietini. mai altfel... a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva). e de la sine în eles.. mai degrabă. mai an. mai frumos. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva). să nu te întovărăşeşti cu proştii. a lupta vitejeşte. tupeul să . nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri. mai precis. (reg. mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut. mai curînd. ) a fi foarte ocupat.. mai cu cap. mai ales. mainte au fost curvă. mai ceva ca .. şi pop... (reg.. a nu mai putea de bucurie. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva). mai degrabă. mai ceva..: clămpănea mai abitir ca o muiere.: o tînără de 20 şi mai bine de ani..POP.. parcă a fost mai ieri . ... mai bine renun . mai lesne. mai an ăr . decît băutură. în special. de curînd.. multe. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare.DRĂGHICI.NEC.. mai colea de Calafat.: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani. mai de temei. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP.. mai încape discu ie?.a se lupta ca un zmeu mai abitir ca .. care nu pot a le înşira toate.. (încă) mai ai curajul.PRAV. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR.. (reg. a nu avea vreme.. mai bucuros. . mai ales.. iar mai de temei. anul trecut.. a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie. mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP.DOS.COŞBUC. mai mult de .

mai încoace.. mai ştii minunea (sau păcatul)?. parcă po i să ştii?. zise tata posomorît.. mai degrabă. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie.. a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce . 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo. cind încăpea cu timpul. mai mare mila... cum se vede. 2) foarte tare. nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să. ) atît numai că .... mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să .: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri..POP.. 1) vrednic de a fi admirat. dă-te mai încolo! . 2) în vremea din urmă. ) profet.. proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti