Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“.STANCU. (ne)sănătoasă. băiete! STANCU.AL. în mod demonstrativ. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. a-l apuca (sau a-l găsi. a arăta drumul (cuiva). arătîndu-i apoi drumul. a-i întoarce spatele (cuiva). şii vedea! NEGR. a se apuca pe cap. a avea o înfă işare (ne)plăcută. 2) a acuza. a arăta coltucul (cuiva). a-şi face de cap. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe.i singur ploile. batjocoritor (pe cineva). ) a-i dovedi (cuiva). a-şi arăta col ii (sau din ii. viscolul) (pe cineva). a fi surprins de ploaie (sau de furtună. a apuca trenul. măselele). valoarea unui lucru. (fam. . (fam. a-l apuca ploaia (sau furtuna. 1) a lua pozi ie de apărare.. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). ) a-i sări muştarul (cuiva). o criză de nervi. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. a(-şi) aranja ploile. a-şi scoate ghearele. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. a se arăta cu ponos. băiatul le arătă coltucul. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. 1) a avea o înfă işare de muribund. (pop. 2) a alunga. a avea un acces. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. a-l apuca nervii.DOS. 1) a indica. a-şi arăta fasolele. a arăta ca scos din cutie. a rînji. a se cumin i. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. fildeşii. 2) a rîde cu gura pînă la urechi. 2) a se obrăznici.POP. (reg. publică-le sub numele meu. (fam. ca dracul). a refuza.POP. a refuza sfidător. impecabil. (înv. a fugi (de undeva).CAR. a-l apuca pîr agul (pe cineva). 3) v. a-şi arăta coarnele.LET. 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă.ISP. a se ticăloşi. a se destrăbăla. a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. nefiind putin ă a le pune în scriptură. a arăta cu (sau a pune în) scriptură. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală).POP. a arăta bine (sau rău.CAR. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). (înv. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). a supune oprobriului public (pe cineva). ) a rîde cu gura pînă la urechi. de ninsoare. a-şi ieşi din pepeni. (pop. . (reg.M. a pleca repede. ghearele. a-şi arăta călcîiele. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul. a-i arăta cotul (cuiva). de înmormîntare.POP. despre oameni) a apărea. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. a o lua la sănătoasa. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună).a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. de viscol). pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. . că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. 2) a avea o figură tristă. ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. a nu da nimic: zînele . a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări.. a rînji. a-l trece) neputin a (pe cineva). ninsoarea.

a arunca ancora.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). (reg. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). ) a stigmatiza. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . a lumina. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva). a ancora. verde (ceva cuiva). a trece cu vederea.). a pedepsi exemplar. a arde (sau a încinge. mi se păru că văd icoana din Santa Maria.CR. a se purta cu ostilitate. răuvoitor (cu cineva). a(-şi) arunca ochii roată. a nu lua în seamă. a arunca (sau a băga) moartea în igani. a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. ) a fi neînduplecat. 1) a se uita pe furiş. atavismului. a da. 3) (fig. a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid . 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). a arunca o lumină (asupra . a izgoni (pe cineva). în fa ă. arde focu-n paie ude. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre. a învinui pe nedrept pe cineva. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. a arunca în pustie (pe cineva). cu coada ochiului (la cineva).: cînd aruncai ochii asupră-i. a trage) (cîteva) palme (sau o palmă. a arunca ocheade (cuiva). fără să se manifeste. a arde cu fierul roşu. într-o doară.. ) a distruge. a arunca o ochire (sau o ocheadă). rece (cu cineva)...AL. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. a se uita de jur-împrejur. a arunca în traista dinapoi. a se purta distant. a se amesteca într-o discu ie.POP. să learunce în pustie. necru ător.. .POP. a rade. fără menajamente. ca s-ară i pumnul stăpînirii... personalită ii etc.... a face orice sacrificiu (pentru cineva).POP. a nu mai avea răbdare.. a lipi. a scoate în stradă. a arunca o vorbă. 2) a trage cu ochiul. a frige) la inimă. (sau spre . are balta peşte. a pierde vremea. a şterge.. o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua.. a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. a cheltui fără rost. se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova.). a arde gazul degeaba (sau de pomană). a se uita cu în eles (la cineva).. a spune. a se uita (întîmplător) la . a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . a da afară (pe cineva). a arde (sau a croi. a privi spre . a arunca în temni ă (pe cineva). pe vale).. ceva. se găseşte din abunden ă. (despre sentimente) mocneşte. a arăta uşa (cuiva). a-şi expune via a (pentru cineva). a se expune primejdiilor. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a arde de nerăbdare. a întemni a (pe cineva). a zice) de la obraz (ceva cuiva). a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). 1) a cauteriza. a sim i o durere. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. a tăia frunză la cîini. a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). a fi risipitor. a fi foarte nerăbdător. a neglija..CAR. a spune deschis. a primi) o palmă (sau o scatoalcă). a trata cu răceală (pe cineva).i trag palme. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. 2) (fig.SAD. mă-n elegi? CAR. Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. a se arunca în gura lupului. 1) a arunca o privire. a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra .VLAH. a arăta răceală (cuiva).

. a ascunde ac în miere. în timpul verii trecute. a asculta încul pămîntului. asta-i altă mîncare de peşte. (reg. BARI IU. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine. a se preface: craiul . asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. a face afirma ii necontrolate. asta mai e de făcut.. astă-toamnă. asta depăşeşte orice limită. a asculta orbeşte (de cineva). ascunzînd cuvîntul. ) a da cu şperlă în ochii lumii. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. a vorbi aiurea. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . arză-te focul. asta-i prea de tot! astă-primăvară. a prezenta denaturat realitatea. asta-i buba!. asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. şperlă. diseară: vai. mărăcine. astă-seară. a asculta teacă de pămînt. în timpul serii de astăzi.POP. (sau asupra . a băga intrigi.. asupra crimelor lor. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. (înv. prin inuta lor. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. ) asta nu se poate!.. 1) a orbi pe cineva. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. a asculta supus. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. îmbla cu înşelăciune. zicînd: mă doare pu in capul. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg.CĂL.). ) a încerca să inducă în eroare. (mil.POP.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste . asta (sau aia) e altă căciulă!. (fam. ) a dormi profund. a-şi asigura spatele.. a tăinui. (înv.NEGR. a ascunde cuvîntul.COSTIN.BĂLC... a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!.. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. ) an-vară). fără a crîcni (de cineva).. asta-i altceva.. adevărul. asta e cu totul altceva. mi-a lăsat nişte căr i. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. să înşele (pe cineva). ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . pulbere. a-şi ascunde gîndurile. a-şi disimula inten iile. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. arză-te-ar focul!.. asta-i problema!. pădure! POP . a-şi arunca via a în şan . 2) (fig. asta întrece orice!. asta-i altă mînecă. ) a proteja spatele armatei. a arunca vorbe în vînt. îşi aruncau via a în şan . orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat.ISP. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. atîta tot. asta (sau aia) e altceva!. astă-vară (sau (pop. ) a ine secret. a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. (reg.ISP. DELAVR. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. a ascunde. (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde.

aşa-i cîntecul. limpede!: aşa să şti i. că nu şezi în casă toată ziulica. nu mai dau pe datorie.ext. aşa (sau acum) mai vii de-acasă.. aşa vine vorba. şi fam.. acum mai vii de-acasă. aşa meri i (merit etc. să paşti iarbă verde!. i-a fost) povestea (?). (sau să .) Dumnezeu!: ia spune-mi. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine.STANCU. el etc. el etc. e un fel de a spune.. aşa î i (îmi etc. ce noroc.)!.i (sau să vă) fie clar. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a .) chef. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. a culca. acum ne putem în elege: ia. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL. aşa o fi..i vine apa la moară. să paşti iarbă verde! a aştepta. roagă să-l ieu . 1) pe sănătatea mea (a ta etc.).. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost. a aşterne (sau a trînti. asta este situa ia. asta i (mi etc. murgule. tot mai adînc.. a împiedica pe cineva să vorbească. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii.NEGR. dacă a lunecat pe nesim ite. î i convine a . ) aşa stau lucrurile (?). să. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva.CR. a dărîma. aşa e (sau i-e. al lui etc. aşa colac! AL. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!. acum ai devenit rezonabil. (arg. aşa i-i a . aşa colac!. î i vine uşor. ca mortul colacul. ) aşa mai în eleg. (p. aşa se spune. ) aşa vreau eu (tu. aşa pui problema (?).ISP.i ajute etc. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva). (sau să . aşa să trăiesc (să trăieşti etc. ) a petrece noaptea. crezînd că plouă cu apă.) trebuie!. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. iată despre ce este vorba. murgule. omule. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul. pînă. a astupa (sau a închide) gura cuiva. a aştepta cu nerăbdare. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. ce baftă.. aşa merge cîntecul.. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă . tot ce se poate.POP. aşteaptă. (fam. (înv.ISP. (pop. mai rabdă. aşa ceva. a doborî. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. aşa se zvoneşte.). vor alerga acolo ca să-şi potolească setea. aşa să-mi ajute (să. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP.) se cuvine: aşa i-a trebuit. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. a mînca (sau a bea)..CR. în robie. aşa i-i a zice.. a da) la pămînt (sau pămîntului). (reg.. aşa am eu (tu..a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea).). ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt .): ie. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas.. fătul meu. aşa să trăieşti. cu mare poftă. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva).URECHE.)!. aşa vrea muşchiul meu (al tău. aşa se prezintă lucrurile.).VINEA.CR. aşa stă treaba..

aversiunea. a avertiza (pe cineva). ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva). auzi colo!. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. a-şi a inti ochii asupra . a spînzura (pe cineva): tatăl miresei . a auzi de numele cuiva..ISP. atîta pagubă! atîta. ostilitatea.LET.. (înv.. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. a instiga. ) a auzi în treacăt. a atinge în punctul sensibil (pe cineva). a fi surd.. numai că . a avea o pozi ie.. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură. atîta rău!.. ei!. (înv.: trăgea nădejde altul de domnie. a a îta spiritele.POP. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!.. ura) (cuiva).. a auzi cîinii în Giurgiu. poftele) (cuiva)..CR. a auzi-n gură. atît mai trebuie!.. atîta (numai sau doar) că . atunce cu mersul boierilor la Poartă. a se atîrna ghimpii de cineva.) trebuie!. ) cînd cu .DELAVR. ura) (cuiva). a atinge la manşetă (pe cineva).CANT. a sensibiliza (pe cineva). ca cucul. vă etc.a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că .i (îi. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci.. a atrage după sine. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. şi pop. (despre voce) a se auzi de departe: strigă .) ferească Dumnezeu să faci (să facă.COŞBUC. să face i etc. dar de văzut nu te-am văzut. nu-i nici o pagubă!. ) a da un bacşis (cuiva). vă etc.. s-aşterne ărînii. atîta pagubă! atîta rău! atîta. din reputa ie: de nume i-am auzit. a a î a ambi ia (sau curiozitatea. a fi tare de urechi. a cunoaşte pe cineva din auzite. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor . a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat. a măguli orgoliul cuiva. cît şi al ii.POP. (pop.. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). atunce cu . a atrage aten ia. .. atîta jaf în ciuperci! ISP. o situa ie precară.POP.. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul..) asta! atît(a) i-a trebuit.i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. a stîrni. a pune) în furci (pe cineva). asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit. ostilitatea.... a se uita intă la .. îndată face cî iva paşi spre dînsa. a se distinge.... a aten iona. a cădea lat: cît e de lung. ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul... a-şi a inti ochii asupra . şi unii... a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. asta mai lipseşte! atît unii. a-şi fixa privirea pe . aversiunea. a se culca la pămînt. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva). a trezi. ) a fi beat. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal. a provoca mînia (sau antipatia. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. a se remarca. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac. a atrage aten ia (cuiva). să te (îi. şi al ii.. a atîrna de un fir de păr. poftele) (cuiva).CR.. ca cucul a se aşterne ărînii.. (arg. a atîrna (sau a ridica. cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . .

a avea bani.. a avea atuul (sau avantajul). (fig.. mălai).POP... a avea (sau a ine) bani la ciorap. (fam. a fi linişte deplină. a formula o propunere (sau o idee. a avea acoperire. (arg. 1) a fi bicisnic.: avea aplecare spre ştiin ele exacte .a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. vată) în urechi. a avea ciudă. a avea boală să . a putea intra. 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune.. (reg. a (nu) se în elege (cu cineva). a i-o face cuiva. uşă deschisă) (undeva sau la cineva).. a avea (sau a găsi. a avea apă în vine. o ipoteză). rival).. a avea greută i. a avea bătaie de cap. a nu-şi găsi locul. a avea o sumă limitată de bani. a fi lihnit de foame. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate .POP.POP... crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare. ) lovele. a avea a face cu .. a lăsa impresia că . a nu avea linişte. fra i erau ei. a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. 1) (despre persoane) a avea de lucru. ) a avea noroc. ) a avea poftă nebună să . a se adăposti îndărătul legilor. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva). a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a avea acces (sau intrare. a avea argint viu în vine. a avea apă în vine a avea aplecare spre .. printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). a fi iute ca prîsnelul. a avea înclina ie spre . a avea bani număra i. a avea asupra sa (ceva). a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. a avea bujori în obraji.. a avea bosă.. 2) a fi fricos. a purta cu sine (ceva). a fi foarte bogat. a avea boală pe cineva. a se avea bine (sau rău) (cu cineva). a se distinge printr-o însuşire.. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . a avea aerul că . (fig. a nu avea adversar (sau potrivnic. a avea a face cu . a fi putred de bogat. a duce.. a avea bani cu carul. a fi roşu în obraji.. a da.CAR.CAR.... a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . înzestrat.. a avea (sau a face) economii. a fi bursier. probleme. a avea burta lipită de spate. a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie. a înghi i repede şi nemestecat. a avea aplecare spre . a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. a avea avere cît praful de pe tobă. a nu avea astîmpăr. necazuri. a fi dotat. o ipoteză). ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee... ) a nu avea nimic. a nu se auzi nimic. a fi pornit împotriva cuiva.. a fi fără egal. ) a nu auzi (bine). a avea baftă (chioară). auzi vorbă!.. dar ai a face acuma cu un bărbat. 2) a se răzbuna pe cineva. dar unul cu altul nu se aveau bine. . a avea bani groşi (sau gîrlă). a fi unic: la drept vorbind. 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd.. . a avea beregata curcanului. ) gologani. de furcă (cu cineva).. a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva.POP. (fam. ) a avea justificare. a avea bumbac (sau cîl i. pică pe cineva. a avea bursă. păunul n-avea potrivnic de mîndru.

. (înv. 2) a mînca foarte mult.POP. 1) a fi (foarte) gras. a delira.. a avea casă şi masă.. da urîtu’ n-are cap. (despre mărfuri) a se vinde uşor. 1) (fam. 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură.. a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu ..: aici. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . eşti cam greu de cap... a avea cazier.. a avea cale cuvintelor. a avea căpătîi.. a (nu) putea să . a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. a fi pedepsit. a se termina: toată boala are leac.i vreau nici rău nici bine.. a avea căutare. n-are cap de-a o lăsa. a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să . a avea căldură la cap..: nu.POP.. inteligent. domnule.AL... au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea.NEC. nici un fel de căpătîi. că-s flăcău şi n-am nevastă.. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale.. numai el are căderea de a decide. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă .). a fi ajutat (de . a nu avea voie să vină. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . a avea cale (pe undeva).POP. a avea ce mînca. a fi prost: cum văd. a nu avea nici un adăpost. a pretinde.. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie. a se sfîrşi. a fi prost ca noaptea...CR.): el are drept agiutor zece ărani secui. cine prinde-a o gusta.. şi tot îmi fac. (sau de a .. cu greutate.. a fi imatur. a avea ca (sau drept) ajutor (pe . cu mine? .a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă. ) a fi deştept. se muie. a avea casa cucului.CR.: rea bucată-i dragostea. a nu avea ce face (sau ce să facă). 1) a (nu) avea existen a asigurată. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie). a avea cele necesare traiului.. 1) a dori. nici copii. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. (nici) purcel. 2) a fi foarte sărac.. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac. 2) a avea capăt. a vrea ceva de la cineva: ce ai. nici nevastă.. a avea calitatea de a . a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag. a nu avea (nici) că el. am ce mînca la casa d-tale. a avea burtă de popă. ) a fi foarte sărac. a nu se mai sătura mîncînd. a avea canon.).. a nu avea ce căuta undeva.... a (nu) fi în stare să . n-am ce împăr i cu tine. a aiura. (reg. a fi lipsit de experien ă. a avea cerbice eapănă. a avea capul ca dovleacul. MOXA. 1) a nu avea ocupa ie. a avea antecedente penale. a avea capăt (sau cap). a avea din ce trăi: slava domnului. a avea căderea să . (înv. a avea cap. a (nu) avea ce pune pe masă.POP. 1) a nu avea griji materiale. a persecuta. a avea (sau a fi cu) caş la gură. a avea ceva cu cineva.. să stea undeva. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să . a nu avea nimic în comun cu ..AL. a în elege cu dificultate. n-am cale. a nu avea nici o legătură cu ...CR.. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva .

a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a avea cîştig de cauză. a avea cu cine (sau cui) să semene.... a fi bine informat... mijloacele (să . a cunoaşte în amănunt. a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA . 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui. a avea crezămînt... a avea cheresteaua groasă.. a avea trecere.. primejdios. a se bucura de încredere.): pentru atîta încredere. a avea cinstea să .SAD. a avea clavir la cap. a nu avea cherestea. (sau de a . (sau de a . a nu avea chip să . a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne.. a (nu) şti..DELAVR.: azi n-ai chip. a avea coastele lipite. a-i fi imposibil (să .. Prutescule? CONTEMP.. ruşine. a se bucura de încredere.POP. a avea ceva pe conştiin ă. în privirea-i să te pierzi. cu talent. a se întemeia pe ceva sigur. a nu avea deloc.. a avea culoare (în obraji). a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc.POP. a avea conştiin a pătată.): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei . a avea obrajii rumeni. a fi periculos. a cîştiga. a avea ceva în sînge.. obraz.. a avea condei (sau pană). (fam. a (nu) avea timp (să . a (nu) avea cînd (să . a fi gros de obraz. a nu avea (sau a nu şti) cum (să . a avea ceva la bază. ) a nu avea caracter.. a nu avea posibilitatea. par’că joi n-am avut cînd.. a fi mort de foame.. a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a avea col i. a nu putea să .. a avea cîrlig (la cineva).): mă dusei vinerea-n tîrg. a nu avea cîtuşi de pu in. a fi bogat: ce te milogeşti. a stima. detaliat. a avea ceva să-şi reproşeze. (pop. drag (cuiva). a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. a avea considera ie (pentru cineva).. a respecta.. a avea bani puşi la o parte.. a ob ine o victorie (asupra cuiva). a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a fi foarte flămînd.. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva).). a cinsti (pe cineva). a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe.CEZAR.. a purta pică cuiva. că ai cheag destul. a fi comis fapte imorale. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea. a fi servil. ce zici.).i mul umesc. a avea cinstea să .OD. supus. a nu avea posibilitatea să . avîndu-le în sînge.). a avea ciudă pe cineva.). a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva). a avea onoarea să . ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă. fiecare mai avînd ceva după perdea. ) a-i fi simpatic. tăcură..EM. a avea credit.. a avea (sau a purta) coarne.. a avea cheag (la pungă). a dori. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua. a avea chef de ceva. în toată voia.AL. a nu avea coloană vertebrală.. a scrie bine. a nu avea ce bea. nu am cum să.. cu cine mi-am făcut treabă. a fi într-o ureche.P. 2) (reg. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva.ISP.

care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut. o sinecură. a fura. a nu avea decît sula şi căciula. a(-i) avea (cuiva) de ştire. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi.. (sau de a . a nu avea de furcă. a fi de natură să . v.. n-are de ce te trage cîinii. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură.LIT.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva). a se exprima fluent... ) a fi foarte sărac.... a avea grijă (de cineva)... să mă însor. a avea draci pe urloaie. (fam.POP. a (nu) gîndi bine. avusese dreptate. (sau a . a avea de gînd.ISP. dar n-avu mult de furcă.CAR. ) a aduce a . 2) a avea hachi e... a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. 1) a avea un loc de muncă..): pe d. ) a avea trecere. .. (înv.. 2) a fi ocupat: tu.. (reg. (sau de a . toane. şi pop. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva).a nu avea cuvinte a avea darul să . a avea dantura întreagă. a avea fa ă. a avea doar zestrea nativă: bine.. a avea de mul umire . a (nu) avea (ceva) de ros. ) a fi neastîmpărat. plăcerea să .CONV.DRĂGHICI. ) drit). a fi lung de mînă.. (reg.CAR. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire . a avea de lucru (sau de treabă). a avea degete lungi.. a (nu) avea o slujbă. a avea onoarea. a avea un lapsus. (reg. ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni.GHICA. a nu avea din ce trăi. a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă.. a avea darul să . nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă. a i se permite.. .. a nu avea după ce bea apă. a avea datină.CAR.POP. răspunse flăcăiaşul. (fam. a fi sărac lipit (pămîntului). a avea draci. a avea darul suptului. a-i face plăcere să . ) a trage la măsea. a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să .. de soco i că ai de treabă acolo. ... a avea (sau a fi cu) din ii cunună... a avea din i de lapte.. drept: în privin a amicului. a fi un bun vorbitor. a nu avea de moară. ) 1) a fi deosebit de nervos.. a avea două chei pentru o încuietoare. a păzi. sînt golan. a fi bun de . d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea.AL...). a (nu) avea dreptate. a avea fericirea să .): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. (fam. a avea caş la gură. . a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult.. a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire.CAR.... precum mă vezi: sula şi căciula.PANN. a avea darul vorbirii. (înv.. a avea de lucru. credit la cineva: boierii. (înv. a fi şiret.. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a avea de treabă. a nu avea de ce-l trage cîinii. a avea dreptul (sau (înv.).POP. a avea fa ă la cineva. ) a fi mul umit să . dară eu n-am de nici unele.. (sau de a . a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte.: are fa ă de şef ..COSTIN..

a avea limbă ascu ită.. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. a fi perspicace. de unde să-l iei.. a sim i un gust amar în gură (după un chef). a cînta frumos. a dori foarte mult. ifose. a avea gînduri mari. a inten iona să . cel mai nerod. numai pleavă şi puzderii.PRAV. a nu strica. a avea fumuri. vină-n crîşmă să bem vin. a (nu) (mai) cuteza să . a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije.... a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată.. a avea grăun e în cap. a avea fler. (pop..POP.. a avea acordul. a nu putea păstra o taină. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă.. a avea gură pocită: afurisit drac..CR. stigle i) în (sau din. a avea glagore în cap. a avea (sau a fi cu) gura mare. a avea cap bun. (înv. a fi lipsit de noroc. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide. îndrăzne e. a fi grăbit. a-i intra. a avea idei extravagante. a avea glas bun. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. a fi zorit: ş-apoi ve i duce. a umbla cu. a avea (sau a pune în) gînd.. îndrăzneala să . a exista. a avea gura ca o sabie. a fi sarcastic.: de ai gînd să ne iubim. a nu avea greş.: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a (nu) (mai) avea curajul. NEGR. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă.POP.. a avea gînduri negre. cum a cobit el. ia sta i oleacă. (pop. toane. a fi indiscret.. vrei s-ajungi senator! AL. . a nu fi în toate min ile. a avea gură să . a fi potrivit. a avea intui ie. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc.CR. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR. a se naşte..CR.POP. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă.EM. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva.... parcă-i fu gura seacă. a avea foc la inimă. . a avea gura spartă (sau de cîrpă).. a voi să . a avea fiin ă (pe lume). . la) cap. ) a fi beat. aşa s-a întîmplat. tupeu) să . dacă n-are fiin ă pe lume? CR. . ) a semăna cu cineva. a fi înfumurat. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare.. a avea planuri.EM. a avea minte. a avea (sau a fi cu. . a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară. a băga de seamă. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. năstruşnice. încă mai ai gură să întrebi? CR.CR.. a nu avea minte. a fi preocupat de gîndul sinuciderii.CR. a avea fum (sau cea ă) în creieri.. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. a avea mîncărime la limbă. a lua seama.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să . a avea girul cuiva. a avea (de) grijă. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a avea ghinion. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . de şansă.. a avea (de) gînd să . a da în gropi de prost. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. proiecte de amploare.

a nu fi în stare să . 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine... a fi un bun orator... a nu putea ine un secret. a avea (sau a-i fi) inima neagră.. a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că ..: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. a avea inimă tare (sau de piatră. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă. a avea gură de aur. a avea inimă de aur.. ) 1) a avea. a fi guraliv.. compasiune.PANN. a avea igrasie la cap.. a avea gustul (să . a fi nepăsător... nu i-i hasnă de cei cîni.POP.. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva). a fi nehotărît.. a fi foarte trist.. a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun.. a-şi da aere. a inten iona. mărinimos.. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva). a (nu) avea însemnătate. a avea în coaste (pe cineva).. a nu avea habar (de cineva sau de ceva). ) a fi prost... a avea inimă largă. 2) a avea farmec.: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i.... nesim itor.). a fi darnic.. 1) a sim i plăcere. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. şi de plată n-ai habar! AL. trivial.: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei.COSTIN. a avea inten ii (serioase) cu .i iei tălpăşi a. cînd n-am nevastă frumoasă?POP. a nu avea hal să ... a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare).. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre . a avea inten ii cu . a crede că . trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea.AGÂRB..EM. a flecări. (cuiva sau a ceva). a fi foarte bun. .AL. . a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva. a vorbi mult şi repede. a pălăvrăgi.... a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă. a avea gură scîrnavă (sau spurcată).. a voi să ia în căsătorie pe .i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP. simpatic..: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. a avea (bun) gust.POP.. a avea de gînd să . a avea influen ă (sau înrîurire) asupra . că cu mine ai în cîrcă. valoare. a avea de furcă cu cineva: să.CAR. rău. a (nu) avea importan ă. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu.... a avea vedenii.. a trage folos de pe urma cuiva. nimic n-avea importan ă. stingherit (de cineva)... ca copiii are haz. a nu putea să ... (fam. a avea influen ă asupra . a avea sub control (pe cineva). a fi incomodat. a (nu) conta: pentru el. cumsecade.. a avea inima îndoită. a avea ifose.. a se exprima vulgar. a avea înclina ie spre . a avea gură de cîrpă. a avea inima grea. . a şovăi. a avea inten ia să . a avea gură pocită sau a fi pocit la gură... a avea iluzii optice.CAR. a fi nostim. a i se părea că . a fi deprins să . a avea în coaste . a avea impresia că . (reg. a prevesti lucruri neplăcute..: avusese de mic înclina ii spre desen.. a avea în buzunar (pe cineva). a nu sim i milă.. a fi plin de griji. a fi într-o doagă.NEGR. a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să ... a avea obiceiul să . a spune obscenită i. bucurie: ce haz am să merg acasă. a cobi. a avea aptitudini pentru .... împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva). a fi înfumurat. a avea haz..a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini.

a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva).. la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş . a avea la mînă (pe cineva). a avea în elegere cu cineva. ) a avea în vedere. a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens).EM. (înv. a (nu) avea noimă.CR. . a se baza. a simpatiza (pe cineva). a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . a avea în minte (pe cineva sau ceva). a nu (mai) şti ce să facă. a avea la inimă (pe cineva). a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a avea în puterea sa. a avea (sau a lua) în privire.LET.. a inut să meargă la Kissingen incognito. îl vor avea în vedere.CAR. pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. şi reg. n-are-ncotro cotigi. pune. a avea la activ (ceva).. a avea experien ă. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva). la discre ie (pe cineva).VLAH. .STANCU. a avea în vedere. ) a dispune (de cineva). a avea întîietate. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . . a menaja (pe cineva). a avea în vedere (pe cineva). (reg. a avea la suflet (pe cineva). cotigi). a fi nevoit să accepte. după cum zic turcii. a avea în primire (ceva).i gard la gură! AL. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). a tăcea. a răspunde (de ceva). a avea prioritate. a conta (pe cineva). a nu spune nimic. a avea la mînă (pe cineva). ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. (înv. CAR. (înv.. mort copt. aranjamente secrete cu cineva.BĂLC. a avea în tăşcu ă (pe cineva). a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă .. a-şi impune tăcerea: Florico. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. îl avui ca-n palmă. a avea legături.GHICA. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge. (reg. trebuie să te iau cu mine.MAIOR.EM. a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. a avea în vedere (ceva). a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva). pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. 1) (înv. a se resemna: n-am încotro. ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i.. a inten iona. trebuie să stea fa ă. ) a avea la dispozi ie. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles. a nu (mai) avea altă posibilitate. a avea înştiin are.NEGR. a avea la cherem (pe cineva). abia dacă erau la degetul lui mic . ) a alinta (pe cineva). a se bizui. li se puse condi ii. a avea încredere (în cineva). a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. ICHINDEAL . a lua în considerare. a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău).

a fi cinstit. a da semne de prostie.M. (sau a . a fi zgîrcit. 1) a se întîmpla.. a fi foarte instruit. ) a fi slobod la mînă.. a seduce. a nu (mai) avea loc de cineva....CAR.. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. 2) a fi milos. 1) a fi îndemînatic. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile.GHICA. a fermeca. (fam.. a avea la mînă (pe cineva). a fi prost ca noaptea. a avea mai multe coarde la arc... ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a avea miere de şarpe la inimă. a fi orfan. meschin. a avea (sau a da. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie . (înv. 1) a fi incomodat de cineva. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. a fi rău. a fi în imposibilitate de a ac iona. darnic.a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să . a avea mîinile legate. a avea lumînări la nas..GHICA. a avea lipici. ai milă de-a mele rugămin i! EM. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . 2) a fi indiscret. a se îndura: o.BOL. ) a proteja (pe cineva). a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. a nu avea posibilitatea să .. 1) a lovi primedios. a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva).CAR. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă). a avea mintea (bine) mobilată... (sau a . 2) a se purta copilăreşte.. a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. a avea milă (de .AL. 2) a fi neîndemînatic (la scris.). 1) (înv. a fi generos. (fam.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul. a avea loc. palavragiu. ) a avea o situa ie bună. a avea mari cuvinte să . a uita repede ceva. de şarpe). 2) a nu mai încăpea de cineva. a fi uituc: au memoria scurtă... a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. 1) a fi flecar. a-l avea la taşcă (pe cineva). a atrage. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). 2) a fi loc.. s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit. 1) a fi răutăcios. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). a nu avea deloc (ceva). s-aibă milă de izbîndă.). a nu avea mijloc să . avea şi alte coarde la arc. necopt. a avea mila cucului. a avea motive temeinice să . a fi copilăros. a avea mai mult de-o grămadă (ceva). la desen). a avea (sau a fi la cineva) mîna. imatur.. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. a avea maşină la scară. a avea mînă grea. a avea la plăcere (pe cineva). a nu avea creier. 2) a fi rău de gură. ) a avea parte (de . prosteşte. a avea minte fragedă. însoară-mă şi pe mine. a avea un post însemnat.. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă.. 2) a purta noroc: ai mînă bună. şi împăratul.PANN. a avea minte de vrabie.. .NEGR. ) a nu gîndi. a avea minte de cocă (sau de prunc). (înv. a avea mîna curată (sau mîinile curate). 1) a-i curge mucii (cuiva). a avea limbă ascu ită (sau rea. marmură.DOS.

.. a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră.. 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i. (sau de a .. a avea natură a avea nădejde în . a avea nervii slabi. a considera (sau a fi) necesar. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă.. a nu mai avea mult. a nu se putea controla.. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). a avea nevoie de .. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă. a nu avea nici de unele.. a nu avea posibilitatea să .. limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă..): acele petreceri cinegetice. a avea nevoie să ...PANN. a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni.. 2) a (nu) avea autoritate. a avea (sau a fi cu) natură. a nu avea nici cap. (sau a .... a avea mîncărime la tălpi. a fura. credit.COŞBUC. a avea năvalnic.. aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare. a nu avea moarte.COŞBUC. a nu avea nevoie de . a (nu) avea nas să .. ) a avea neplăceri.. a fi ar ăgos. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare). nici coadă a nu avea nici casă... şi-n casă nici cenuşă n-au.P. a fi cu nervii la pămînt. a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să .. a avea (sau a fi) nevoie să . a fi etern. a fi irascibil. să n-ai la mine nici o nădejde. ) a fi violent... a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i... a nu putea sta mai mult timp într-un loc.. nervos.. 1) (înv. a(-i) fi necesar.N. ) a nu avea nici o grijă....... (sau a . (reg.. a nu avea absolut nimic. a fi uşor iritabil sau impresionabil. a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în ... 1) a (nu) îndrăzni să . în care stau. ) a fi fără ruşine.. a nu şti nimic. a se bizui pe .. trecere: mincinosul nu are nas. a avea nevoie a avea nevoie de . a avea mîncărime la degete. a sim i mereu nevoia de a pleca. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie.. ) a nu avea habar.. ) către .: eu sînt bătrîn şi sărac.: ai nas să te ară i? . a nu avea nimic. a trebui să .CAR. pe .. a fi sărac lipit pămîntului.) (cineva sau ceva). (înv. nici un în eles.a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să . a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor.. (sau la .AGÂRB. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea..COSTIN. a nu avea ce mînca... despre . a fi dintr-o familie bogată. a (nu) avea tupeul să .. a fi vorbăre . dificultă i. 2) (reg. a nu avea nici o noimă.. PANN . a fi pe moarte. spre . (cineva sau ceva). (sau de către ... (reg.FIL. a nu avea (nici o) nevoie de . a fi lipsit de orice mijloace de existen ă... în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos...). a fi durabil.. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele . (reg. a (nu) avea mod să . a avea (sau a fi cu) nas de cîine. (înv.) sau a se lăsa în nădejdea cuiva. pre ..). a avea nervi. (sau de a .). a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal.. a avea neamuri (bune). a nu avea nici casă. a nu avea nici cap.OD.. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă.CEZAR.. a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt). nici coadă.. ) 1) a se bucura de simpatie.... nici masă. periculos. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor.

a nu mai avea încotro: vezi şi tu.. a întrece măsura bunei cuviin e..... norocul îi curgea gîrlă. a avea noroc că . a nu avea nici în clin... a avea obicei (sau obiceiul. a avea noroc de .. a avea nume bun (sau rău). nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are. zău. (pop. a fi perfect sănătos: jucăm. a nu avea nimic. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate. a nu crede în nimic.: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare. a avea noroc porcesc a avea noroc să . a nu avea nici o legătură. a avea noroc (sau norocul) să . a avea succes la .. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i. a nu avea ruşine. (reg. cu care ei nu au avut nici în clin. a avea parte de . a nu avea nici un haz. N. a nu avea (sau a nu face) nici o scofală.. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a avea noroc (sau norocul) că ... a i se ivi prilejul favorabil pentru a . a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el.. a nu avea (nici un) în eles. a avea noroc porcesc (sau orb.. a avea noroc de . a fi slab ca un îr... . ) a fi foarte sărac. a avea (sau a fi cu) noroc... sau norocul . a nu avea nici mî ă la casă. nici în mînecă? GHICA. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic. VLAH. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii. a nu avea (nici o) noimă.SAD.. a avea succes. ) de obicei).: avură noroc de vreme bună..CR. să mă îmbăt şi de scîntei din stele.. bine că . a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva). a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă..... a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu. a avea noroc la .EM..: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu .SAD... chior. toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. care n-ar avea nici o noimă..BĂLC.. a nu avea nici un chichirez. a nu avea nimic a face cu . a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz .a nu avea nici în clin. din fericire . sprijinit (de cineva sau de ceva).. a nu avea nici tăciune în vatră.... a avea numai sufletul în oase.. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin....CR. a nu a avea nici o legătură cu . că . nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). a avea ruşine. a fi foarte zgîrcit.NEGR. să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul). a avea o bună (sau proastă) reputa ie.CAR. a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie..: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre.COSTIN. a avea nouă suflete.. a nu avea nici o perdea. (sau cu ... a reuşi la . a avea avantajul de a putea fi ajutat.. a nu avea nici un chip... absurd: condamnă muzica clasică. că n-avem nici un chip...) (cineva sau ceva). boabă) chioară (sau frîntă). a nu avea nimic comun. pudoare. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că .. a fi foarte sărac. a nu ine seamă de nimic. nici o para frîntă! AL. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. a avea noroc la . a avea (atîta) obraz... a nu (mai) avea număr. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a fi fără sens.

ext. a semăna ca două picături de apă.. bogat.. a (nu) (mai) avea gură să .. a nu-i scăpa nimic... a avea o foame de lup. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. a fi indispus. ) a fi miop. de a . a avea ochi prelungi. a avea cinstea. a fi mărginit. ) a-i fi necaz pe cineva. a presim i (ceva).. suferin a pe figură. ) a fi lipsit de ruşine. Ureche. a nu putea suferi pe cineva. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. a iubi numai pe cineva.). 2) (fig. ) a fi trăsnit.CAR.). a avea inima îndoită. a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. viclean. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să . a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece)...): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. a nu avea ochi decît pentru cineva. a fi lat în spate. a avea o constitu ie robustă.. a fi înstărit. 2) (fig. a avea ochii căzu i. a o ine una şi bună. a purta pică cuiva. ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. a şti. a avea ochi coda i. a (nu) avea osebire.. a se uita numai la cineva. a avea o andără în cap. a vedea foarte bine. ) a (nu) se distinge (unul de altul). (p. 1) a nu vedea seara. 2) a fi perfid.. a avea ochii cîrpi i (de somn). a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. a avea o idee fixă (sau o marotă. a vorbi mult şi zgomotos. a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. a avea oftică pe cineva. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă.. a avea nevoie.. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva).CAR. cu ochii cîrpi i de somn. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. suporta pe cineva. a avea o mutră de înmormîntare. a avea o gură cît o şură. a avea o presim ire. a (nu) (mai) avea obraz să . migdala i. (fam.. de a .. plăcerea să . mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR. a avea onoarea să ... a avea o slăbiciune (pentru cineva). a fi deosebit de rezistent. a fi supărat pe cineva. a avea oftică..VLAH. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. a avea o re inere. (fam. (sau a . ) a fi într-o ureche. a avea lipsă.. a avea ochii duşi în fundul capului...a avea obraz ca olu’ a avea obraz să .. a nu putea suferi. a fi sănătos tun. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. striga. a avea op. şi pop. a nu avea ochi să vadă pe cineva. a avea ochi la spate. .. a fi deosebit de flămînd. a pre ui. (fam. 1) a avea privirea foarte ageră. . a simpatiza. nebun.. a avea orbul găinilor (sau al găinii). ca un broscoi în pierzare. STANCU. a avea ochi de pisică (sau de cotoi). ) a i se citi durerea. 2) a fi susceptibil. (înv.. o păsărică). zurliu. a ine numai la cineva. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . (reg. a fi bolnav de plămîni.. după apusul soarelui. 1) a fi bine crescut. a avea ochelari de cai. a ine în mod deosebit (pe cineva). (sau a .

a avea pe Scarao chi într-însul. a avea nefericita inspira ie de a . a (nu) avea. 2) a avea apetit.. a fi răutăcios. . simpatic.POP.CAR. ) a fi bun de gură.CR. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a fi supărat pe cineva. a avea toată puterea. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. a nu avea nici un ban. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă. de. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche. (reg. a dori. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. VLAH.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL... a nu avea păs de . a fi drăcos. a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. a (nu) se bucura. a nu avea para de ştreang.. a comite păcatul de a . deranjat de cineva: era aşa de rea. (reg..a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a . a avea (sau a ine.. a fi lipsit de educa ie. de un sentiment. a avea pat (cu cineva). seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a (nu) avea parte (de ceva). (pop... a nu vedea. (fam. a nu se sinchisi de . a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). a fi plin de draci.ŞINCAI . captivant.. era. dar ce papagal avea! POP. a se mişca încet. a avea piper pe limbă. a fi foarte slab sau foarte flămînd. a avea păr pe limbă a nu avea păs de . de frumoasă şi plină de vină-ncoace. cîştigam destul de mult. a avea păcatul de a . a fi stăpîn pe situa ie: are . a avea păr pe limbă. a avea pe cine moşteni. a fi necăjit. a avea poftă. sarcastic. a (nu) avea alături (pe cineva).. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a avea pile.. a fi preocupat de un gînd. (reg. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa.CAR..CAR. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva.. a avea ponturi. nemite să le-nzestreze... a fi lefter. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. a avea pîntecele lipit de coaste.POP..CR. a avea sor i de izbîndă. (reg. lescaie) sau a nu avea lescaie. i se tulburau min ile . a avea perdea la ochi. a se bucura de protec ia cuiva. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. a nu avea seamăn. şi fam. de perspicacitate. a avea cui să semene. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună.. a fi foarte sărac. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. a nu avea nici un ban. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace.. ) a fi şiret. a vorbi convingător: frumuşică. a avea pe dracul (în el). a (nu) avea parte (de cineva).. a fi prost. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă. . şi taie de unde vrea şi cît îi place. de o durere. văzînd-o cît era de tînără. a-i purta sîmbetele cuiva. 1) a pofti. în mînă şi pînea şi cu itul. a avea papagal. a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). a nu pricepe un fapt evident. a avea picioare moi. viclean. ) a fi atrăgător..ISP. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă.. a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă).

a avea reputa ie bună (sau proastă).. a avea pova ă bună.. 2) a se referi (la .. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă.. a ine seamă de . a aştepta.. a avea rău (pe cineva). a fi slab. a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. chibzuit. a avea (un) pre . a vorbi neclar. (reg.. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre . umbla după împăciuire..): tot vorbesc. şi pop. . (reg. a reac iona cu promptitudine. şi pop.CĂL.POP. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum. a avea prindere. trecere. a avea (sau a găsi) răsunet. a avea privire la . (înv.a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . 2) a fi exigent.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări.. a avea priză.. 1) a fi năpădit de purici.).BUDAI-DELEANU. ) a avea mîncărime de limbă. a se potrivi (la . a avea preten ii.. bunuri materiale) a se vinde bine. a avea purici pe limbă. . a nu avea (nicăieri) astîmpăr... 1) (despre mărfuri. a nu suporta tangajul navelor. şi bucatele. a avea (sau a face) recurs. ) a acorda aten ia cuvenită. a avea înclina ie spre . ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. (înv.. din mîini nu stau. a avea preten ia. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit.CAR. preten ios. a se bucura de apreciere bună (sau rea). avea mare prepus pe dînsa. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici..CONV. plăpînd. 2) a avea o valoare ridicată. a avea proptele. sus inători (pentru a parveni). a avea puterea în arului. a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat. de cum a văzuto.GALA...POP.EM. (înv. a prefera. 2) a nu avea astîmpăr. a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la .. a fi certat (cu cineva).DOS.MUMULEANU . ) a avea influen ă.CAR.. a avea ecou. a avea (sau a fi plin de) purici. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei.. a avea (sau a căpăta) puteri depline... a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri). a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva). sau la . a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. ) a fi cumpătat. ) a bănui. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia. ) 1) a avea legătură (cu . linişte. 1) a pretinde. a avea raport (cu . la loc şi la climă. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare. (jur.MAIOR. a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs . a avea un mare necaz. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. a avea presă bună (sau proastă). a avea rău de mare. (fig. şi mărfurile.. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva.. ) a avea sprijinitori. lipsit de putere. a ac iona.. (înv. a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine.).. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru .LIT. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. a nu se grăbi. două vorbe raport n-au. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut ... a avea prepus pe cineva. a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă. a trezi interes.): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare.OD... ) a duşmăni. (spec. (fig.AL.

a semăna cu . a regreta. a avea replică.ext. eu cînd mi-oi afla de rînd. ) a fi bolnav de stomac. a (nu) ajunge la sa ietate. a avea sa la (sau de) vorbă. cu seriozitate: ne place de dumneata. raporturi (cu cineva). ) a fi protejat de persoane sus-puse.. a avea scorbură la inimă. ) a aprecia.. ) a vorbi mult şi cu miez. (reg.. a gîndi matur.. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte.: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut.. incomparabil: suie dealul. cumpănit.BUDAI-DELEANU. a avea rude printre moaşte. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. (p. (înv. (pop. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva).: [localitatea] are multă asemănare cu muştele.a avea recurs la . re ineri. a fi bun de gură. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. (înv.. a-i repugna (cineva sau ceva). a-şi afla de) rînd. echilibrat. (înv. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi. (pop. a fi de neam mare. a avea scump (pe cineva). şi pop. (reg.. a avea (sau a fi cu. a fi unic. a stima. cîntă tare.. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). 2) (spec. a avea rînză fierbinte. a avea (sau a face) rînză. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . a avea remuşcări. a-i părea rău.CR. a avea proptele. a (nu) se putea sătura (niciodată). a avea seu la rărunchi . a avea rezerve. 1) a între ine legături.POP. . a avea rezon..POP. a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop. şi să nu mă cheme. (reg. a avea rude (sau sfin i. a (nu) vedea) sa .. a avea rînză tare.: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. (reg. a nu avea (sau a nu fi) rînd de .. a avea rînză domnească. că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă. a fi veşnic nesătul. ) a avea (sau a face) avere. 2) a vorbi mult... ) a fi rezistent la băutură. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la . 1) a avea disponibile fonduri. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n).POP. 1) a vorbi cu rost. resurse suplimentare.HASD. desigur. a avea semănare cu . ) a vorbi prea mult. a (nu) avea (sau (înv... a avea rela ii (cu cineva). supărat. a avea chef de vorbă. a avea necaz (pe cineva)... (pop. ) a nu avea posibilitatea să . ) a se îmbogă i. a avea său rău (pe cineva). (fam. a fi foarte necăjit. a găsi răspunsuri prompte. ) stupit) la furcă (sau la gură). a nu mai avea scuipat în gură. ) a se înfuria uşor. a iubi (pe cineva)... şi pop.POP. a avea (sau a-şi face. a avea chef de vorbă. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. (reg. (reg. samăn badea nu mai are. merge-oi.. ) a avea dreptate. ) a fi supărat. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu ..AL.. ) a avea. (înv.. a nu (mai) avea pereche.VLAH. a avea scuipat la furcă. ) a avea acces la . dar are şi duşmani. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). ) a (nu) afla. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . 2) a avea îndoieli. a prinde) seu la rărunchi. sfin ii lui) la Ierusalim. a avea pile: are rude la Ierusalim. a fi aşezat..VINEA. a fi foarte vorbăre .

a avea sînge în vine.).. a avea spate. de elan. era neagră-n cerul gurii. a nu avea zestre. (p. ) a fi lipsit de sens. a avea toane.ext. (pop. a nu avea toate şipturile. a trăi în bună în elegere. a fi pe cale de a leşina. (p. a beneficia. (înv. a avea somnul mieilor. 1) a fi istovit. reac iile. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . (reg... a fi plin de energie. 2) a nu avea linişte. a avea tot timpul să . a unui examen). a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. nici roade. a nu-şi găsi locul... 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti. a avea toate la îndemînă. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). (fig. a avea capăt. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. a nu avea trai (cu cineva). a avea talentul de a . ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate.. a pune pasiune în ceea ce face. a avea tact (sau tactul de a . a (nu) avea talie. a fi capricios. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . a (nu) avea (vreun sau nici un) temei. nu are nici temei. a avea stăpînire de sine. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă.CR.. a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). a-şi controla sentimentele.. de vigoare.POP.. a nu ra iona. (despre artişti.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . a fi dotat. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva). (fig. candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol. deh! ca soacrele. că n-am timp de aşteptat. a avea ştimă. a fi senzual. a avea temperament.. ) a fi plin de calită i. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. 1) a fi plin de energie. a fi foarte rău: soacra.POP. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a .. a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). ) a fi năzdrăvan. a dormi mult. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. ) a fi total lipsit de bani. înzestrat. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată. a iubi foarte mult (pe cineva).. în ceartă) (cu cineva). a avea tărî e în cap. în armonie (sau în neîn elegere. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. a se termina. a fi foarte grăbit.. a fi (ne)întemeiat. ) 1) a avea măsură (în comportare). a avea (sau a sim i) tragere de inimă. a (nu) avea siluetă.POP.. monşer! CAR... a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). a avea (un) sfîrşit. a avea trac. ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . a nu avea minte. cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat.POP. a nu avea stare. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . 2) a fi foarte slăbit. 2) a avea abilitatea de a . 1) a fi sărac. a avea stofă. pasiune. a se bucura de protec ie.CAR.REBR..VLAH. a avea (sau a sim i) atrac ie.. a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun .POP.POP. poftă. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut.ext.

a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. a avea (sau a fi cu) opi.POP. ) a nu se pricepe (la ceva). ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. că are treabă cu tine. a nu-i avea treabă (cuiva).. ) a-i plăcea să bea. a avea un cuvînt greu (de spus). 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. a avea unde să-şi plece capul. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă.: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. a avea tupeu. a lua în considera ie. a (nu)-l interesa. a avea (sau a-i sta. a avea prestigiu. 2) a avea o răfuială cu cineva. a avea o teamă.. a avea inere de minte. ) a (nu)-l privi.POP. a avea un aer (de . a avea un cîrlig. a suferi.. ) a avea memorie bună. a avea credit: are trecere la minister . (înv. a fi rău de gură. a fi la ananghie. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. a i se face o concesie: furii . dar cel pu in convenabil. a avea epi pe limbă. . 3) (despre mărfuri) a avea căutare. a avea treabă să . (reg.NEC.. a unei supărări puternice).. a avea un cuvînt cu cineva. a avea op la limbă. . 4) (fam. 2) (fig. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva)..). a fi cu.. (reg. a se bucura de autoritate. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . a avea ug la băutură. a avea un necaz. a fi necăjit. a lăsa impresia (de .).CAR. 3) (fam. de pălăvrăgeală. ) a fi mai breaz ca al ii. 2) a avea limba ascu ită. a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă).PREDA . a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb .PANN. a fi tratat cu respect şi considera ie..a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva). şi fam. a (nu) avea unde-şi pune capul. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă..LET. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a avea cui să se roage.VARLAAM.. a i se deschide toate uşile. a fi pornit împotriva cuiva. a avea un noroc orb (sau chior). ) a nu neglija ceva. obraznic. a fi în vogă. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. a-i intra. . a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. ) a trebui să . a (nu) avea adăpost.. 1) (înv. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz.. eu n-am treabă. (reg. s-a descurcat de minune.): foaia franceză ar avea un aer modest. a fi foarte norocos. de iertare. ) a avea o taină. a fi îndrăzne . (reg. (fam. aşa că ieşi să se plimbe . un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva. a ironiza.. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el. a avea (sau a i se pune) un nod în gît.. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). ) 1) a avea chef de vorbă. a avea un foc la inimă. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. nime treabă nu ne are. a avea o înfă işare (de . că n-avea nici o treabă cu învă ătura . a avea trecere. a inten iona să se răzbune pe cineva. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. de vine întotdeauna tîrziu acasă. (înv. a avea inere de seamă. a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). a nu mai avea ară (cu cineva).. (pop.

FIL. a nu auzi bine. ba e bălaie.: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. în toate păr ile. moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. se-n elege!. a fi miop: un marchez . ) ba aşa.(sau astă-) noapte. ) d-apoi cum nu? ba ce!. că-i (sau c-o fi) alta. 1) a nu fi neapărat necesar.. ba una.. la Sfîntul Aşteaptă. a avea vad. a fi deschis progresului. se făcea că are vederea scurtă. ba aşa. a avea urechile astupate cu ceară. a fi receptiv la nou.. a avea val (sau valuri) (cu cineva). noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. ba bine că nu!. ba chiar. nu cumva? ba ceea. se vede că . ) a trece mult timp. greută i (din partea cuiva). ba că-i una.). cînd sta cîte două.. a trăi în linişte. ba chiar îl înviorase.AL. a avea timp să . (reg.POP. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. a o duce de azi pe mîine. ba că chiar?. păcat! CAR. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş.. a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. a putea să mai aştepte.AL. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că ... c-o fi. pare-mi-se. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie. ) a fi surd: ho! . ba aşa.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să . a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. ba azi. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. evident că da!. ba e neagră bag seamă ba ici.. ba chiar.. a nu mai avea zile multe.. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat. şi pop. mîine ha . (pop. ba aşa.. ba colea . a fi la un pas de moarte. a avea vederi largi. a avea o durere.noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi.. (reg. a azvîrli cu piatra în şatră. ba da. într-adevăr. ba ceea sau ba că-i una.CR. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. c-o pă i. ) a face aluzie la ceva... ba că-i alta. mîine bătaie. azi hîr. (înv. a avea răgazul să . a nu avea zor azi hîr. trei zile pe lîngă casă. c-o fi. (iron. azi. a avea clientelă numeroasă. CR. ba e laie. a avea neplăceri. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea.POP.CR. c-o pă i: şi aşa. a se certa (cu cineva). ba mîine. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva). a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. şi fam. pentru ca să nu salute pe nimeni. 2) a nu avea habar. ba ici. a avea urechi de cîrpă. a trăi în mizerie. a avea o perspectivă cuprinzătoare. ba zău. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. ) azi ceartă.. a nu fi presant. ba că chiar.HASD. a avea vreme să . mîine ha azi.. a avea zăbavă. baba călătoare n-are sărbătoare. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). a avea urechi de săftian. pasămite: bag seamă că nu era acasă. ba colea. ba alta... (reg.. hăr ăgos şi de tot hapsin.. a nu auzi bine. . ba ici. a avea zile înşirate cu a a. în timpul nop ii trecute. pretutindeni: tot mai cercînd. ba e neagră. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung .. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. o suferin ă (nemărturisită). ba e albă. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una. că doar n-am urechi de săftian. ba colea.

a se bate ca orbii (sau ca chiorii.POP. nicidecum. bată-te să te bată. bani peşin: n-avea decît 3. cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. bată-te (norocul) să te bată!. şi încă de cele mai prefăcute. întîmplare care nu se mai termină. a nu-i păsa. mare vărsare de sînge. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. basmul cu cocoşul roşu.CR. 2) a-şi bate joc. în plus: este fată. banii grosului. ba încă sau şi încă. bani cu putere de circula ie. a se bate cap în cap. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile.POP. a-şi bate capul sau (pop. a bate bani. te vei hrăni tu cu oameni? POP. că pe mor i nui mai învie nimeni. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. nici nu mă gîndeam la tine! POP. bani de (sau pentru) coşni ă. ba nu. a regula) la cap (pe cineva). a bate bărbunca. balon de săpun. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. a bate ceamburul.POP. luată de la cei întemni a i: 30 bani.000 de lei bani număra i . bani ghea ă. a nu se potrivi deloc. proiecte inconsistente.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. a cicăli. bani buni. 1) a sări în sus de bucurie. ) a umbla fără rost. banii grosului. ) vorbărie goală. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. (reg. bani de buzunar. bani bătu i. a sîcîi. ca orbe ii). de la cei ce se vor închide. (chiar) mai mult decît atît. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . a fabrica monede. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . chiar aşa? ba nu. a gîndi intens (la ceva). ) a face creditul egal cu debitul. istorie. (fin. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. a se bate ca apa de maluri. de ziceai că se bat calicii la gura lui. 1) bani numerar. a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. baie de soare. arde-te-ar focul! : cum. serios?. (reg. a plictisi (pe cineva). bani cura i (sau murdari).REBR. a se bate rău.URIC. bani număra i. bată-te focul (să te bată)!. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. ) a se bate cu gîndurile. în hîrtii de 50. 1) băşică din clăbuci de săpun. (reg. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). bani pentru cheltuieli mărunte. 2) (fig.000 lei . a balansa conturile. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. ) pedeapsă în bani.POP. a trîndăvi. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. bată-te focul. că nu s-alege niciodată. ) a fute. banii verzelor. a insista (pe lîngă cineva). a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. să ai parte de noroc!: ei.ISP. (înv. a-şi frămînta mintea (cu ceva). zău?. ) a nu se ine de treabă. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas.

a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. (pop . la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. 2) a fi mîndru. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a-şi complica existen a: aşa. a bate din pinten de bucurie. a bate fericea pe cineva. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD.CĂL. a bate furcă (pe cineva). a tropăi. în tălpi). a bate din aripi.. a pleda fără folos.. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a bate din palme. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten.. a aplauda. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. te omenim şi. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. 1) a fi foarte înalt. a bate drumurile. a hoinări.. 1) a se răsti. 2) a se mîndri. a bate din pinteni (sau din pinten). a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. a bate cu. a-şi răci. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă.ISP. a trage la intă. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . a da o mamă de bătaie (cuiva).POP. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP. a umbla pe coclauri. drept mul ămită. a bate cu pumnul în masă. DELAVR. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a..a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu. 2) a hoinări. a pălăvrăgi. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii.i trebuie dacă. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . a bate cu fruntea-n nori.EM.GALA.POP. a protesta inutil.P. 1) a călători.CAMIL. a-i da. a bate fierul cît e cald. a-şi bate (sau a-şi strica. . ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni. orgolios. a umbla mult.POP. a bate din pupăză. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. bate cîmpii cu gra ie.i ba i singur cuie în talpă. a bate mult şi bine (pe cineva)..: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. în zadar).P. a se fuduli. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a vorbi în vînt. 1) a se abate de la subiect. . a flecări. a-şi face (singur) greută i. a dori să nu se împlinească ceva. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul.CEZAR. a bate din picioare. a divaga: autorul . a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. moşneagul îl lăsă într-ale lui. a comanda. . a spune prostii: gata.) a vorbi mult. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. a-l bate gîndul (pe cineva). 2) a vorbi aiurea. 2) a încerca să-şi impună voin a. a bate în (sau la) pravilă.. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. de pomană. înfumurat. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva).POP. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a vagabonda.AL.. a trăncăni. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. a se lăuda. a avea simpatie pentru . a nu găsi ascultare. a porunci. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. de-a surda. a bate din picior. a bate în lemn. a lovi aerul cu aripile..

2) a face (ceva) de mîntuială. a bate laturile. v. a bate măsura.ISP. 2) a cerşi. 1) a rîde (de cineva). a bate la cap (pe cineva). a bate în pungă (pe cineva). a se juca cu mingea. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. la toate uşile. (reg. a necăji. v. a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. a lua în rîs.POP. de părea că se bat lupii la gura lui. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva).AL. iar nimic! CAR. 1) a sări în ochi. joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. 2) (fig. hulpav: începu iarăşi a mînca. a fi iminent: iarna bate la uşă. 2) (fig. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. ) a face un tîrg. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. 2) a fi suspect. . nimic! mai bat o dată. a bate la maşină. a face impresie: între atîtea hodoroage. dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei. a bate (pe) la por i (sau la uşi. a bate la ochi. (reg. a reproşa (cuiva ceva). a juca o (anumită) carte de joc.CAR. a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. ) a produce o pagubă (cuiva). a bate maidanul (sau maidanele). ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a bate pasul pe loc. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). a frapa. .COŞBUC. a nu progresa. a atrage aten ia. a bate (sau a freca. a fi cheltuitor. 2) a promite. a umbla fugar. cînd el glumeşte. a bate capul (cuiva). 1) a cere sprijin. de cucernicie. 1) a fabrica monede de metal. a lăsa) măr (pe cineva). a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. 1) a se retrage (din calea inamicului). a bate monedă. a imputa. a bate obrazul (cuiva). 1) a se învoi din pre . ajutor.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a bate (sau a ciocăni) la uşă. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. ) a se apropia. a bate în sită (şi) în covată. draga mea. . a mînca lacom. a stagna. (despre copii). (pop. a bate (sau a face.ISP. a bate mătănii.POP. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). a bate (sau a fi) la uşă (fig.CAR. a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). ) a renun a (la ceva). a bate tactul. a bate în retragere. a dactilografia. în semn de pocăin ă. a bate foarte tare. a se remarca. a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . şa făcut colacu-ndată. a bate o carte. la toate por ile. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. şî-n covată. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). a risipi. (fam. a bate mingea. a se bate lupii la gura cuiva.POP.

şi îi povă uia să fie mai cu răbdare ... ba că-i laie. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului.. prin bătăi de tobă. a bate ăruş.POP. (fig. ba că-i alta. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. a bate tarapanaua. c-o fi rasă. (înv. a-şi provoca neplăceri. ) a umbla haimana. (arg. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). ) a-şi întinde cortul. (reg . (pop. pe toate răzoarele.a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba). a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii . a-i vorbi degeaba cuiva. a expedia o telegramă.ISP.. tura-vura.. a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. c-o fi rasă. şi le flocăiam . a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui. a bate ol (pe cineva). a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară. (arg. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. dară bate toba la urechea surdului. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . a bate telegramă. peticele). ba (nu) zău... ) a anun a. a fi sărac lipit pămîntului. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul). o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat. ba că-i bălaie: ce mai .POP. a face reclamă. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. a bate talpa (la pămînt). haimana. a bate pragurile. c-o fi tunsă. încurcături (inutile). a bate (cuiva) toba. ) a se lăuda. a lăuda exagerat (pe cineva).SAD.CAR.POP. ba că-i una. a bate măr (pe cineva).ISP. l-o lăsat to ş-o plecat.CEZAR. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. ) a bate măr (pe cineva).REBR.i spun: ba zău.. a se stabili undeva. ) vorbesc serios.P. a băga cap teafăr sub evanghelie.. (reg. a risipi. veseli şi să bată talpa la pămînt. a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. a bate recordul. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. a bate tactul (sau măsura). (înv. a spulbera fără urmă.CR. a bate poarca. a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a bate (pe cineva) pînă iese untul din el.. căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba... a bate satu-n vergi. a bate toba. publicitate (cuiva). de le mergea colbul. (fam. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. într-o disciplină). a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie .) a snopi în bătaie (pe cineva). ) a cerşi. a face aluzie la ceva.CR. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. cu vîrful degetelor. a face vîlvă. a bate preş (pe cineva). a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva). ) a aprinde o igară. a divulga un secret. şi reg. a umbla fără treabă. a divulga. a juca poarca. dacă. a bate podurile (sau prundurile). ba (că) (e) tunsă. a bate toaca. a bate un cui la sicriu. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele.

a provoca neîn elegeri. a amesteca. rîcă. a (se) înfricoşa.POP. a bate măr (pe cineva). a avea grijă. a-i băga ceva în cap cuiva. 1) a înte i focul. a băga (sau a intra) frica (sau spaima. la apă. a-şi primejdui via a (pentru cineva). strîmbe. cînd ştia că el n-are pic de dreptate. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . a depune actele în vederea căsătoriei. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. a-şi băga coada peste tot. . a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. a fi atent.CR. zîzanie) sau a face intrigă. a lua aminte. a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). în pămînt) (pe cineva).ISP. a înspăimînta. obsedat de ceva. a închide. a băga formele.CAR. a băga de seamă. a da gaz. a băga în năbădăi (pe cineva). în cofă. a întemni a (pe cineva). a băga în belea (sau în bucluc. a băga (sau a pune. a băga după gratii (pe cineva). a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). a amenin a. 2) v.CR. a pune pe acelaşi plan. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua.GR. în năbădăi) (pe cineva). a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. a (se) băga în ceasul mor ii. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. a trimite. groaza. a băga în draci (sau în to i dracii. ) a intimida. a căpăta rînd la moară. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). certuri. a speria (pe cineva). 1) a avea în puterea sa pe cineva. SAD. 2) a băga în sperie i. a băga cărbuni. preocupat. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a băga în friguri (pe cineva).AL. a fi peste măsură de curios. a (se) îngrozi. 3) (fig. vrajbă. 1) a înmormînta (pe cineva). a îmbărbăta pe cineva. a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. în încurcătură) (pe cineva). (fam. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. 2) a pune în cofă (pe cineva). cînd ajunge. a începe să macine.POP. a băga (sau a turna) în coş. a băga în boală (sau în boale. a (se) speria. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt..SAD. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva).. a hărnici (pe cineva). a băga în buzunar pe cineva. dar omul care-i frumos. a băga în răcori (pe cineva). bagă-n coş. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat. . a băga în cofă (pe cineva). numai la numele lui ne intra groaza în oase. a înspăimînta (pe cineva). este pentru că nu băgăm noi de seamă. ) a provoca discordie. în alte alea) (pe cineva). a (se) speria de moarte.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. a înnebuni (pe cineva). a dispune de cineva. 2) a zăpăci. a provoca mari neplăceri (cuiva). 2) a fi net superior cuiva. fitile. 4) a provoca necazuri. s-o vîre-n groapă pe biata babă. a atrage. nici la moară n-are rînd. a băga în aceeaşi oală. michidu ă) coada undeva.POP. 1) a băga în draci (pe cineva). a urzi intrigi. a băga inimă în cineva. 1) a pune pe treabă. . 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. a face pe cineva să fie interesat. supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . 1) a băga în belea (pe cineva).POP. a observa.

a se cumin i. a face reclama ie. a băga la trier (pe cineva). m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu.. a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. de-o vîră în to i spărie ii. a băga (sau a da) o sîrmă. a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. a ine minte. (pop. a se amesteca în treburile cuiva. şi fam.P. că lumea parcă are dreptate. ) a mînca mult şi cu lăcomie. a se face observat. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a băga în sîn (de drag) (pe cineva). a le zoi.POP. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). băgare în seamă. a se băga în vorbă. . a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. remarcat de cineva. în toate grozile mor ii) (pe cineva). a scoate din min i. a nu spăla bine rufele. în toate boalele. a da aten ie. a fura ca în codru.. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: .POP. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). (reg. a re ine. a băga o plîngere (sau o jalbă). a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). a lua. a profita de agoniseala cuiva. a speria foarte tare. 2) a lua de fraier. a băga în viteză (pe cineva). a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva).. de prost (pe cineva): cum văd eu.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a băga la ghiozdan (sau la jgheab). 1) a stima.CEZAR. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. POP. (reg. a-şi băga min ile în traistă.CAR. a băga rufele în boale. 2) a(-i) lua seama (cuiva).POP. ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. a prinde) la (sau în) cap. voieşte să-l bage în liceu. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . a băga mîna în strai a cuiva. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. (pop. a băga (sau a vîrî. eu de drag te-aş băga-n sîn. a învă a. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale .POP. considera ie. a memora. considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. (ne)aten ie. (ne)băgare de seamă. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. a-şi băga min ile în cap. a înscrie la şcoală (sau la liceu.. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). stimă. a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a cîştiga încrederea cuiva. a se face cu insisten ă remarcat. a se băga în ochii cuiva. de fazan. a (se) înspăimînta. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. a certa aspru (pe cineva). a se amesteca într-o discu ie.POP. ) a telefona. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă.POP. (fam. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. a (se) îngrozi. a o încurca. a hărnici (pe cineva). a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). la universitate) (pe cineva).

N.. a fi prieten (la cataramă) cu cineva. a închina un pahar pentru cineva. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). au primit păharul mor ii cel amar. om vesel. o mare mul ime de copaci . a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva.PANN. 2) a muri de frică. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai. a unei obliga ii etc. bătaie de joc. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. prost. con inutul unui pahar.CAR. a bea (sau a primi) paharul mor ii. 2) (despre sume de bani) întreagă. 1) (despre monede) cu marginea zim ată.. petrecăre .. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. a trage o igară. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. crăiese şimpăra i. trudă. a-şi bea min ile. năpăstuit.CR. ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. a număra: tăie . bătător la ochi. ) inut) în seamă.POP. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . a socoti. băiat de via ă. osteneală. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). a bea ca în tîrg. a-i băga vină (cuiva). care atrage aten ia. bătut de Dumnezeu. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. a bea în cinstea (sau în onoarea.. a bea (sau a mînca) ca o scorpie. (înv.AL. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). supraveghetor. 2) (fam. dintr-un oi de rachiu. v. bătu i pe muchie. (înv.000 de lei bătu i pe muchie. a bea dintr-un pahar (cu cineva). a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). bătut în cap. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a înfricoşa (pe cineva). a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. cu momele. a mînca din aceeaşi oală cu cineva.ŞINCAI .). a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala. a bea la încheierea unei tranzac ii. (înv.POP. a bea adălmaşul. (pop. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). de nu-i putea da nimeni de seamă. pînă la ultima centimă: 1. izbitor. 1) observator.a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. bătaie de cap. (pop.TEST. dintr-o înghi itură. în sănătatea) cuiva. băgat (sau luat. batjocură. cu lăcomie.000. frapant. oameni în seamă băga i. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. ) a calcula.ISP.ISP. îi intră pe sub piele. a bea. 1) a muri: bărbat de omenie. băgător de seamă. ) a da (de) seamă. a bea din igară. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala).

de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. bra puternic.EM. (fam. a beli foale (pe cineva). a boteza laptele (sau vinul. (pop. a beli belingherul. zise împăratul. (pop .NEGR.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). a cheltui to i banii pe băutură. pe încetul. au falşificat şi au călcat în picioare tot. bob cu bob. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. (înv. a căsca ochii. beat-mort sau mort de beat. ai venit la momentul potrivit. ) de familie bună. 3) (fig. a trage la măsea. (pop.) be ie. stil umflat. (fam. a bate la cap. (pop . a-şi beli (sau a-şi juli. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. cu grijă şi cu răbdare. ) a se lovi la nas. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). a(-şi) beli ochii. bine i-a făcut!. a trage la măsea. ) diabet. de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. gînduri bune (sau rele). eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. a-şi scoate pieptul în afară. cu inten ii. ceea ce nu există. bine ai (sau a i) venit!. ) a se păcăli. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). aşa î i trebuie!. boală lumească. bra de fier. ai picat la anc: bine că ai venit. brînză de iepure. ) a fuma. muncitori. rachiul). bine că ai (sau a i) venit. amănun it. a da totul pe băutură. boală de ploscă. 1) (pop. boală de zahăr. bine născut. foarte beat. a-şi rupe) nasul. ) tifos. (pop. întocmai. (pop . deneam. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. boală cîinească. ) a rînji. bine (sau rău) faci (sau face). bine (sau rău) inten ionat. . (înv. ) boală venerică. vînjos. a bea (cîte) un păhărel. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). (pop.CAR.DOS. ) a da de bucluc. (arg. bine făcut.CAR. ) a adăuga apă.) atrofie. Făt-Frumos. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. a-şi umfla pieptul. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. a o încurca. (pop. a bea vîrtos (sau eapăn). am mare nevoie de tine. ) a fi în primejdie. voinic. exact.EM. dar şi mai rău inten iona i. a-şi jupui. (reg. (pop. chipeş. boală seacă. 2) (fig. (pop. în cele mai mici amănunte. boală uscată. a bea (sau a trage) tutun.).OD. boală lungă (sau mare). rachiul etc. a-şi bomba pieptul. bolta cerului. bocciu la cap.) umflare a abdomenului la sugari. bob numărat. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. a o pă i. arătos: frumos şi bine făcut. a-şi beli din ii. bombastic. falsificînd laptele (sau vinul. bra e de muncă. ) tîmpit. ) tuberculoză.

bun de mînă. sprinten. bun găsit!.BIBLIA. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet).AL. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. a brodit-o!. (pop .. bună treabă! sau na. bun de ştreang.. bun de pocinog. mîndră bună! POP. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. ) 1) (despre oameni) prost. îndemînatic. bine ai venit!. şi pop. bun (sau rău) platnic. . bun de pripas. bun venit!. ) bună venire!. să mă pui la rană. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!.NEGR. prolifică. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . vîrful degetului. proastă treabă! bună ziua. 2) abil. anume. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. (înv.POP. bun de pus (sau de legat.SAD. frumos şi bun la inimă. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele.i împrumut nici un ban. ba încă şi mai şi. că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. a fi stimat. a făcut o gafă. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. bun de saftea. necorespunzător. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. (reg. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. bun neam. ) ortodox. limbut. cale de cinci zile omului bun de paşi. bună seara! sau seară bună!.. ) în mod special. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). . căciulă. (reg.ŞINCAI. (înv. ) aducător de noroc. bun de gură. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. bun de tipar. că eşti rău platnic. bun de spînzurătoare.POP. bine (sau rău) inten ionat. (pop. să-l pui. (de) rău) cugetător. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara.. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun.SION. ) de paşi). bine) credincios. îndurător: un tînăr boierinaş.CR. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. a se bucura de stimă. bun de picioare (sau (înv. a bună seamă. ordine: comandantul . (înv. vere! POP. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. bine ai venit!: bun ajunsul. buricul degetului. urător: juni colindători. a băga la jgheab. bun de făcut cu varză. rău. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. buni cugetători. despre vaci) care fată în fiecare an. că stăpînul n-are gură!. bun de sămîn ă. (pop.) curcubeul.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. de treabă om! (prea) bun (sau drept. căciulă.i-o bună!. (iron. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. milos. ) urît. 1) gureş. bun (sau de bine. bună rînduială. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă. bun (sau iute) de picior. bun de pus în ramă. ) noble e. vorbăre . (despre oameni) foarte bun. MINEIUL.

ca fulgul. comer clandestin. de parcă: eşti uitat. ca de la cer la pămînt.P. 1) cu mare viteză. şi nu. ca acum. puternic.. de-a gata. cuminte. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală. ca şi cum.. iute. ) de prisos. febril. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. colea. ca şi cînd. însemnat. ca (şi) cînd.DOS.POP. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. pe nemuncite. ca din praştie. de s-au tuns în călugărie. de parcă s-ar petrece acum.. complet diferit. a-şi burzului creasta. ca fuiorul popii. ca din palmă.POP. ) ca unul care. ca de pe tipsie. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. ca fulgul pe apă. aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale. ca ieri (alaltăieri). ca îngerii. 1) cu suprafa a netedă. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie.POP. buturuga mică răstoarnă carul mare. foarte repede. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . aranjat. ca la carte. ca ce . înfrigurat. foarte uşor. deoarece: l-au sfătuit. 2) de ce?. ascultător. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă.AL. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). (înv. ca (şi) cum. plană. la mică distan ă.ISP.. . uitat ca cum n-ai fi mai fost. ca la carte sau cum scrie la carte. 2) împrăştiat. ) cam ce . despre scrisul de mînă) frumos. (înv.): filosoafe. AGÂRB. aşa cum trebuie. foarte iute. care strigau ca din gură de şarpe.. . ca acela sau ca aceea. grozav. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. ca de frica mor ii.CR.POP. ca din (sau în) gură de şarpe. ştii. ..NEGR. .bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . blînd. CAMIL. ) pentru că. în ce scop?. ca (sau cum e) helgea. ca în palmă... ca de tipar sau parcă-i de tipar.(?) sau ca cît . extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. ca (sau cum e) catranul. deschis. 1) (înv.DOS. (reg. în mod sincer. 1) de curînd. (pop. prieteneşte. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată. ci sînt fecior de plugar. iepurele se duce ca din praştie. (sau cam cît . inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. foarte mare. a se umfla în pene.POP. deoarece: mucenici . 1) uşor.OD.. de se se topeşte omătul . ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. cafea rusească.i scriu ca de tipar. foarte aproape. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. incert. ca ceea ce. foarte tare.. 2) foarte bine. ) foarte mare. dichisit. amănun it: satul se vedea ca-n palmă.. elegant. cu putere. caligrafic: nu sînt fecior de notar. în mod violent: auzind aceste.NEGR. straşnic: nu lipseau nici femeile. supus. 2) nesigur. şi pop. ca (scos) din cutie. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră.. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. ca de la om la om. (reg.. foarte negru.

să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. cum nu a mai fost.). cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. aproximativ de felul . (aşa) cum trebuie. ca musca-n lapte. mîndră. uşor. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. cum e mai bine. anapoda. calcă a popă. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. (bine) de tot: ce ruşine! au pă.. ci umblă la dînşii ca la sită. cald nem esc. cît de bine. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. brusc. ca nealtădată sau ca nealtedă i. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit.POP. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. că de n-ar fi nu s-ar povesti. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. contrar bunului sim . ca-n brînză.. nicidecum. ca la sită sau ca la sita cumetrii. ) că va ajunge „cineva“. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. aiurea... numai că se purtau ca nelumea . cam de . frig. ) în mare dezordine şi murdărie.ext. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară.. peste pu ină vreme. dar cam pune mîna. ca muşcat de şearpe.. a se duce de-a binelea: fiul craiului . voi trăncăni i ca la cort.SAD. (p. cal de bătaie..it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina.P. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . ca mîine (poimîine). ca mai bine. .CR. ca la comedie. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii.: troncănea cîte una cam de acestea. cam pune mîna. ca niciodată. ca la uşa cortului.. ca la cort.. ca mai ba. hori şi alte cîntece sculă ele.SIMION.PANN . persoană care duce greul. ca iganii: în loc să cînta i de mort. se vede de pe acum că va deveni popă. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică.CR.POP. în trei ceasuri etc.POP. de-a binelea. de se strînsese lumea.DASC. fură: l-aş ine la mine în gazdă.. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică. încalecă calul .CEZAR. iitura.ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . sări drept în sus. cale bătută!. (fam. glasu-şi îmblînzeşte. ca la şatră. şi reg. de trei ceasuri etc. ca la uşa cortului. ca nelumea. ca nealtădată. ca aceste.. curînd: eu mă duc.TOP.).. . REBR. e ho . ca neoamenii. inima la tin-rămîne. (înv..AL. nu ca neoamenii. împrejurul nostru. ca mîne. ca la pomană.ISP. drum bun!. în biserică). ca lumea..REBR. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea.CR.POP. (pop. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. cam aşa.CR. a se cam mai duce.. ca la bîlci: făceam un tărăboi. nepoftit. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară.SAD.POP. ca la teatru. ca la moară. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz..

în mod miraculos. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. î i sporesc simbria la fiecare cap de an. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile.i faci casă. ca din carte.MAIOR.IONESCU. ca pe noi. 3) (în construc ii negative) deloc. cap de an. 2) (înv. ca şi cînd ar fi fost fermecat. foarte uşor. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. de tot: uitai ca pămîntul. cuvînt cu cuvînt.SANDU-ALDEA. ) în linie dreaptă. prost.FIL. buştean: doarme ca pămîntul .VLAH.) fără discernămînt. (fam.AL. ca pe ciripie. ca o găină plouată. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. deodată. ) lucru de mare pre . în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . ca prin(tr-un) farmec. 2) (fig. ca o sfîrlează.P. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. PANN . (p. ca pe (sau după) răboj.PANN . ca prin vis. cum se întîmplă.ext. cum trebuie. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. ) foarte tare.EM. imbecil: taci. 1) cu desăvîrşire. ca pe noi. margine: totdeauna la cap de ară să. ca pe mîneca cămăşii. prost: cap de cuc. cap de iarnă. (om) prost. ) cum se cuvine. uitasem că sînt impiegat român. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. foarte repede. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. trist. de-a curmezişul.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). 1) în toate păr ile. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii.CEZAR. zbîrcit la fa ă: omul spîn. livid: fa a-i era ca pămîntul . ca pe note. ca pui de potîrnichi. rămase afară. 1) cu grămada. I. (în număr) foarte mare.. 4) (despre chipuri) pămîntiu.DELAVR. ca omul. ca pămîntul.BRĂESCU. nătărău. că doar n-are să fie un cap de ară! CR.NEC. nedesluşit. ca oul. cap sec. (reg. fragil. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). 2) (fig . cum trebuie. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . ca oamenii. cap de cuc. 1 martie. cap de ară (sau de lume). curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. gogoman. ca omul sau ca to i oamenii. (reg. cu obraz de babă turcească. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. ) perfect. descurajat. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. spre seară. 1 decembrie. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. aşa cum trebuie. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica. cap de primăvară sau capul primăverii. vro greşeală. 2) profund..RUSSO. ca pe apă. ca o (sau cu obraz de) babă turcească.CR. cap de acuzare. adînc. (jur. grăi Tămăduianu. cît ai clipi din ochi. imprecis. cap în cap. . eu! . în dezordine. pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii.DELAVR.ISP. cap de tigvă. orbeşte. cap de tigvă. capătul zilei.

IORGA..capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care . ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. carte cu limbă de moarte. cartea neamului. capul locului. ini iatorul. şi pop.CR. strămoşul unic al maimultor familii. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît.. mai . carne albă.. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii... ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale.... luni. cum s-ar zice: n-avea nici cai? . care va să zică.. cine să ştie altul? POP. striga . care .. care pe care?.. (înv. carte de şcoală. capul răută ilor. (a. IV. adecă carte cu limbă de moarte. al fărădelegilor. să ne dai răspuns la o întrebare .EM. care altul.. (pop.. ) genealogie.1732).DOS.. care numai ce huia divanul împărătesc.. (înv. ce altceva?: ..AL. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! .. sau prin carte de dispăr enie.. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci. înv. car funerar. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie). capul neamului. (înv. manual. va voi a veni cătră a doua. dric.CR. care cum s-ar prinde . nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. . care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei. carte de căpătîi.. (înv. ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. care va să zică... fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. care numai ce.. ... vreunul: Aron Pumnul .MAIOR. conştiin a na ională a învă ăceilor săi. locul de onoare la masă.NEGR. şi reg. dacă nu-i şti Sfin ia-ta. care (sau cine) încotro (poate)..SBIERA. (înv.. ) testament: harta testamentului.CODICA. 1) deci.PANN...: n-oi veni la atîta nesim ire.d-apoi de care alta. fiecare pe unde poate. ) încît: breslaşii .. ) altcineva... trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte. . care vra să zică iar bejenie! AL. carte de soroc. oricît . . a ştiut să deştepte şi să învioşeze.NEC. cu alte cuvinte.DOS. care alta?.ISP. carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos . ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor. ca rar care altul. teademenise cu vorbe dulci... mă Chirică? CR.. care eşti capu’legii. sentin ele de Tribunale. (înv. carte de judecată.CAR. capul săptămînii. care alta? care altul care cum s-ar prinde .. ori dracii pe dînsul. (înv. aşadar: care va să zică şi fră ia. coordonatorul răută ilor. care cum s-ar prinde . casa de jos. adecă ori prin moarte. careşi pre unde.. ) camera deputa ilor... mai . 2) ceea ce înseamnă.. ) orice (fel de) . (jur..de asta te plîngi stăpîne? . carne de pasăre sau de peşte. capul mesei. deciziunile de Cur i. capul mesei (sau al bucatelor). ) preot: părinte . prin urmare. careşi pe unde. (înv. scriere fundamentală. (înv. mai bine în capul locului. capul legii.

POP. pe post de . ca (sau drept.. (pop.. (înv. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică. casa sufletului. afurisit de .NEC. (înv.AL. ca să nu mai lungim vorba.. (înv.. gol puşcă.PANN. ) în) urmare... foarte des.ISP. (reg. (pop. ca un roi fără de matcă.. foarte.NEC. 1) ce idee!. înghesuit. pe scurt.POP. ca sardelele. casă grea. casă în doi pere i. ) cameră în care locuieşte. au spus „da“ ca un singur om. .N. ca un motan plouat.CR. sau chip de . ca şi de la rînd.. casă de sănătate. catran de . ca un ban în două pungi ca un fel de . de-i tăiară capul.. vin catran de acru. şi-i era casa cam grea. ca şi cum... visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. păstrată pentru oaspe i. în urmare.. casă de curvie (sau de curvăsărie). (înv. (p. ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. nenorocit. ca un singur om. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa. într-un cuvînt..: mică chilioară. espresia figurii se face mai ciudată. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea.PANN. dus pe gînduri. . familia ărănească: atunce noaptea . casă în care cîntă cocoşul. casa (cea sau a) mare.. . te arde la casa sufletului. bordel. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti... 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. (reg. (înv. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus.. ca . ca să zic aşa. casa (cea sau a) mică.. ) spital. cuconi cinci şi cucoane trei. casă de judecată. la unison. în consecin ă: dezgustul creşte şi. ca un ban în două pungi. casă de vindecare. ) senatul. de obicei. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. hohot prelungit de rîs.. dar era încă bun de ginere. nu alta. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg.. ca şi de la rînd. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. extrem de . casă nebunească. bună şi milostivă. pe mal de apşoară. zăpăcit... prăpădit. şi reg. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi. şi-l duseră la fîntînă. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. ) judecătorie.. ca sita la cumătra. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste.. familie în care dictează bărbatul. şi pop. 1) eapăn.: borş.COSTIN. ca un ap logodit.. aiurit. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă.. (reg. ca un ban în două pungi. ca să vezi!. ca un pui de bogdaproste.. cascadă de rîs.POP...POP.. ) ospiciu. familie în care dictează femeia. (înv. (reg. abătut. ) în loc de . din călcîie pînla cap. ca un fel de . (înv. dezorientat.casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de . ca şi cînd. sau (înv. ) casă de toleran ă.POP. casă în care cîntă găina. ) al dracului de.. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap.. sanatoriu. chip de mănăstire şi de pomenire. ea pieri.ext. ) ca în chip de . căsătorie nefericită.

a fi inoportun. dragă. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). 2) a-i sta bine (ceva cuiva). amîhni. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta.. (înv. (fam . a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public.MINEIUL.POP. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. întinde-o! caută pe altul!.CEZAR. ai (are etc. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. 2) a primi o veste copleşitoare. să-i dai. caută-mă pe-afară!. maică. (aflat) într-o situa ie foarte grea. (fam. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte.) sau ca vai de capul lui (al ei etc. vezi. aşa este: că bine zici.CR. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). a cădea (la pămînt) cădere grea. .). mama ei căzu bolnavă greu. ş-un zahar. (ba) că chiar. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. a cădea bine. (înv. (într-un mod) vrednic de compătimire.i de treabă (sau de drum)!. a cădea plocon pe capul cuiva. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. că d-aici nu s-o mai duce.P. NEC. uluit. da de unde?: poate era niscaiva aur? .VARLAAM.) şterge-o!. caz (sau proces) de conştiin ă. lapte dulce.POP. atitudini. 3) a fi foarte ruşinat. (despre păsări) a fi bună de clocit. un examen etc. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos.POP.).i alt fraier! caută. a fi surprins. a fi o povară pentru cineva. a-i cădea ceva în fire (cuiva). a fi un eşec. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). într-adevăr. a pica) cerul pe cineva. a i se acri (cuiva): of. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. a-i cădea (de) amar (cuiva). 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). vine de taie pe ăst duşman al mieu. şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. a-i lăsa un gust amar (cuiva). că bine zici (zice etc. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . 1) umblă fără rost.CR. sămi păstrezi nevestica. a cădea belea (pe capul) cuiva. nici vorbă!. (fig. să-i dai. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc.i de treabă (sau de drum)!.POP. ca vai de lume. idei. a începe să clocească. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. a cădea cu inima. zguduitoare. 2) umblă după furat. şi-năuntru se băgă. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. măicu a mea. la zăcere). mamă. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie. POP. a cădea cloşcă. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. .ISP. îi căzu lui ceva-n fire.. maică.i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. cutremurătoare. ) a cădea foarte rău. a se nimeri. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. a-i fi greu (cuiva) să facă. a-i cădea bun (cuiva). şi tu ai gîcit! POP. a întrista (pe cineva): maică. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. găseşte. (înv. . a cădea (sau a se dărîma.ba că chiar. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). 2) (despre candida i) a pierde un concurs. dacă i-o cădea amar. (înv. a cădea bolnav (sau la pat. într-o stare mizerabilă. a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. ) a dispera.) (perfectă) dreptate. ) 1) a se înfuria.

a se păcăli: Ana însă. a leşina: flămînd. soro. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească).. ) a se lepăda de legea străbună. a se întoarce. POP. jur. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). ) a cădea (la pămînt). fulgerător.COSTIN. 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. a cădea (sau a se arunca. căzu în cursă.AL. COŞBUC. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . omenia. . a cădea din dreptatea moştenirii. a cădea în dizgra ie. de nimic nu mai sînt bun. a cădea fără sim ire. a (nu) pricepe despre ce este vorba.CEZAR. a cădea în (sau pe) brînci. (înv. 2) a fi foarte obosit. îi cade dragă fata. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă. (fam. (înv. a cădea dintr-o extremă în alta. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva).PRAV. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. a conveni (cu cineva). a trece la altă credin ă. a cădea în dragostea cuiva. a-i cădea în fire (cuiva). 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. a se prosti: ce-i cu tine. 2) a îndrăgi (pe cineva). cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a cădea în desuetudine. omule.. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. bătut cum era. 1) a sim i. 2) a se da de gol. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica. a deveni alcoolic. privind de săptămîni. a oscila între extreme. ) a (nu) în elege. a-i fi foarte frică (cuiva). ca din senin. a se perima. a se amesteca. a nu mai fi de actualitate. a face în pantaloni de frică.. a cădea de-a pluta. în pantaloni) (cuiva). a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei.. a-şi pierde buna reputa ie. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. a cădea (sau a fi căzut) în cap. a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). a cădea de fraier (sau de fazan). a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva).P. (fam. ) a fi prost. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). (înv. (fam. în la . ) în la e). a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. 1) a-şi pierde echilibrul. a cădea cu vorba. . (înv. ) a fi înşelat.P. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. mai cădea de pe picioare.DELAVR. POP. a se prinde) în cursă (sau în capcană. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . mai pu in subtilă.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea).POP. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. a-i cădea (cu) drag (sau (fam.EM. să vor pune de împotrivire părin ilor .EM. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. căzu cu vorba Ceauşanca. cinstea. a se băga în vorbă: aşa. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. . ) a se îndrăgosti de cineva. să cază din dreptatea moştenirii. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. a se îndrăgosti (de cineva): el iar. simpatie. a sărăci.ISP. . a pierde protec ia unei persoane influente. slăbit: picioarele nu mă in. deci se puse jos să hodinească. a se înşela. PANN . a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. 2) (fig..POP.

POP. .CANT. mîndria.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. în posesia. (fig. a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). a pica. a se prosterna. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. a cădea la în elegere (cu cineva). ce să dzice au cădzut năpaste .. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). cum nu făcea. gheara . a ajunge (din întîmplare) la cheremul.POP. . 1) a se lăsa în genunchi de durere. să ne cază lăcomie. a cădea în ispită. a cădea (sau a rămîne) mort. căzu la pace. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). ) 1) a provoca neplăceri. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă. pe) mîna (sau mîinile. suspicios. a se lăsa. labele. a pica) la (sau în. a se converti la . a cădea în hulă. tupeul. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva).. 1) a face pace. PRAV. 2) a nedreptă i. (fam.a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . a cădea în prepus. a-i cădea în vatră cuiva. a-i cădea (sau a i se muia. a rămîne ruşinat. a muri. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. (înv. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva).N. a se descurca: cum făcea.DOS.ext.BUDAI-DELEANU. a cădea în (sau la) greşeală. ) laba. ) a fi bănuitor. (înv. ) a fi răspunzător.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP.COSTIN. a nimeri. cădea totdeauna în picioare. (fam. ISP.EM. . milă.. a implora iertare. ghearele. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. a se certa (cu cineva). a se lăsa ispitit. a pune. cum learuncă din călcîie. a cădea la legea . . a cădea în uitare.. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. a ajunge la o în elegere. încă prea cu greu le-ar fi căzut. a fi uitat. . a deveni necredincios.. a cădea la sfadă (cu cineva). a cădea în răspundere. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva. a cădea în spinarea cuiva.. a cădea (sau a pica) la învoială. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică.. 2) a se învoi.. a cădea în picioare. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. a intra. a cădea lăcomie (cuiva).. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. (înv. a-i cădea (cu) lesne (cuiva). a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. a fi sacrificat. a greşi.NEGR. feciori. şi vă uita i la poale din şase la i. a muri subit: rămase mort pe loc. a huli. a cădea jertfă.. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. de respect etc. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. a încăpea. a cădea (sau a ajunge. umilit. a ob ine. ) a-şi pierde arogan a. ) labă) (cuiva).. (fig. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară.CĂL. ) a face poftă (cuiva): sta i.KOG.ISP. 3) (p. a cădea în necredin ă. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. (înv. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. (înv. în puterea. necazuri.

eu tot nu-mi calc cuvîntul. a călca ca pe ace. a cădea trunchi la stomac. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva.. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. a deranja. că nu putea să . calcă de sus. călătorie sprîncenată!. a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . (înv. ) a se abate de la calea dreaptă. a distruge: vijelia-ngrozitoare.POP. 2) a-şi da aere. (înv.. a face pe grozavul: carte nu ştie.URIC. a cădea sub vinovă ie de moarte. ba e alta. ) a lua de după gît. a da norocul peste cineva.SAD. mîndru. a călca în picioare. c-o pă i: se învîrtiră. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. . a cădea sub certare.PANN. se simte de şapte palme mai înalt. a umbla încet şi cu grijă.. ba-i bălaie. care vine. că e laie. c-o fi rasă.. (pop. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el.. (fam.POP. ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. în ticnă. că e laie. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. a trăi: pînă va călca el . a călca cu stîngul (sau în sec).POP..POP. că-i hăis. ) c-o fi. dezagreabil. ) a fi pedepsit. CORESI. a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. a nu avea noroc într-o întreprindere. că-i hăis. a i se revela adevărul: în clipa aceea.EM. (înv. că-i bălaie sau ba e laie. că doar nu era să .. se suciră. PANN ..POP. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). a cădea (sau a aluneca) pe panta . c-o fi tunsă. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut.SAD. a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă. (a.VLAH. vine. vine. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. a i se dezvălui. că-i cîr (sau hîr). iarbă verde. jur. ba e una. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. a fi îngîmfat. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi.POP.CAR..DELAVR. noi vom fi . calcă totul în picioare. ) a fi neplăcut... a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus). a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi.. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul. a fi prădat. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). a incomoda pe cineva.. a-şi călca cuvîntul.. c-o fi. trufaş: a doua zi. că-i cea.. (înv. a se lăsa antrenat de .că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. hîr încolo.. eu tot nu-mi calc cuvîntul. că-i mîr sau hîr încoace. că-i mîr că-i hăis. a-l călca datoria (pe cineva). ) a fi acuzat de omor. (despre mîncăruri) a se digera greu. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). . a-i cădea (de) urît (cuiva). ) drum bun!.. . că-i cea. (înv. cădere din dreptate. că mîr.. că-i bălaie că-i cîr . 2) a umili. c-o pă i: că hîr. bietul băiat nu se lasă.. dar calcă popeşte. a începe bine ceva. a călca hotarul. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! .a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . a călca a popă (sau popeşte). a călca iarba verde. a călca cu dreptul. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi.. 1) a zdrobi..: d-apoi calul meu de pe atunci.ISP. a da chix. . a se îndrepta spre .1794). (iron. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul.

a fi precaut. a scoate din pepeni (pe cineva). a nu-i merge bine (treburile). a călca pe picior (sau pe picioare. . VLAH. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. ducîndu-se îndată. . că ştiu eu ce vrei să zici. 2) a moşteni comportamentul cuiva. (înv . despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . 2) a insulta. legea). . a călca strîmb (sau într-aiurea. a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. la coada işlicului. dar mereu calci în străchini. 1) a fi înfumurat. elan. a călca (ca) pe mărăcini.) pasurile) cuiva. a păşi nesigur. iute la mînie. a călca pe talpă putredă.. 2) a face gafe. a nu respecta.POP. umblînd parc-ar călca numai în străchini. a călca (sau a urma. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. pe opinci) (pe cineva). (fig.CAR. ISP. 2) a fi fudul. călcîiul lui Ahile. cu pruden ă. ) a prinde avînt. 1) a face semn. pe de lături). a supăra un om rău. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea. a da de în eles (cuiva). cu nevasta s-a-mpăcat. 2) a lua peste picior.CANT. (înv.POP. a nesocoti. călcare cu omor. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. cămaşă de fier (sau de zale). jur. a călca şarpele pe coadă. a face o concesie.POP. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . cu gulerul stînd să-l apuce de nas.BĂLC. (fam.POP. a atrage aten ia. a supăra. a gafa: nu ştiu cum faci. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. a încălca porunca (sau ordinul. . a călca (sau a umbla) rău.. a irita. fără să-şi capete alageaua. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. punct nevralgic. căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. pravila. pe coadă) (pe cineva).CAR.POP...ISP. a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). pravila. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci. căldură tropicală. PANN. (înv.. a călca pe iarbă verde. a căpăta alageaua. . a supăra (pe cineva). (pop. a semăna (în obiceiuri. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). (înv. 1) a atinge un punct nevralgic. a ironiza (pe cineva). cu sfială.. a nu mai călca pe pămînt. cu fumurile în cap. a călca pe ouă. vorba de pe vremuri.SAD. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura.a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. a călca ocina satului. platoşă. a căpăta aripi. a delimita teritoriul satului. urmele. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. a accepta un compromis. a păşi încet. ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). măcar trei nevoi să-l calce. a călca pe bătătură (sau pe bătături. . 1) a fi foarte fericit. . a călca porunca (sau ordinul. călcător de jurămînt. a-şi călca pe inimă. a jigni (pe cineva): mă pocneşte. îi zise cumnată-sa. 3) a enerva. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău.

. ca pe un lucru rar. cu pumnii) (cuiva sau în ceva). a căuta (ceva) cu insisten ă. folos (cuiva sau la ceva). a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e . căptuşeală de scînduri. a da) un os (sau un ciolan) de ros. a se privi unul pe celălalt. în cinste. 1) a se uita cu naivă curiozitate. îl cat. gîrbace. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. cu mirare. a face un lucru inutil.. ext. a se căuta. cu bîta.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. (înv. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit.. că învîrtita.DOS. ) c-o fi. pumni. 2) a nu fi de nici un ajutor. a aduce a . a căuta nod în papură (cuiva).PANN. a căuta ca pe un ac. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. ba că-i bălaie: se suciră. căutau a melancolie. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva).. a căuta acul în carul cu fîn.. a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. (ba) că(-i) teacă.. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă. pre ios: unde. a căta la mîna altuia. a deschide gura mare. că-i învîrtită.POP. a respecta (pe cineva): nu. a ob ine. a căra apa cu ciurul. a că(u)ta ouăle. 2) (p. a că(u)ta în obraz (sau în barbă.i mai caută-n obraz. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. a căuta de-a fir a păr. a face un lucru inutil. (fam. a pierde vremea. a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). şi fam .ISP. că mîr: că sucita. a căra soarele cu oborocul. (ba) că(-i) pungă. c-o pă i. ca iarba de leac. a căuta a . măi Gerilă. CAR. a căuta cu deosebită aten ie. o slujbă publică. (reg.. după cum se obişnuieşte. a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. .ISP. a primi.. a bate. a stima. a examina ouăle în lumină. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. a căra apă la pu (sau la fîntînă. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. în zadar. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. o sinecură: cît rabdă acest sărman. spre a şti dacă sînt proaspete. 2) a deschide larg uşa. ba că-i teacă. numai nu te cau i! CR . a căta în ochii cuiva.AL. că învîrtita sau că-i sucită.. a căuta ceartă (sau pricină. unde căram apă cu ciurul. sfaturile. cu înfrigurare. şi reg. a-şi căuta (în ochi). Doamne iartă-mă. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva). a se uita unul la altul.. să fie? .. cu lumînarea.. a hoinări: a fost trimis. de să cunoscură.NEGR. ) 1) a întredeschide uşa. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. a se afla în treabă. pe socoteala ării. la rîu). se-nvîrtiră.DELAVR. a căsca ochii.) coşciug. că sucita. un profit. că cîr. 1) a deschide ochii mari. (pop . că e una. să caşte gura prin Europa. a inventa motive de ceartă. ba că-i pungă. că e alta.POP. a căsca uşa. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. la obrazul) cuiva. a se holba. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. 1) a munci fără spor. 2) a fi atent. (od. cu interes.ISP. căru ă de poştă. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . cu misiune politicoasă. ba că-i laie. î i dă cu luleaua-n nas. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat .

. a ine seama de dorin ele. 1) a dori. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti. a căuta cotle e (cuiva). a-şi vedea numai de propriile interese. sau de nevoi) sau (înv. ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. (reg. a căuta în stele. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . (reg.CR. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. a examina o pasăre. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor.AL.. a ei etc.. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . ) a se preocupa numai de treburile personale. a-şi căuta (sau a-şi păzi. a căuta de dreptate (cuiva). de treabă-şi vedea. 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale. javra dracului se face a o căuta de ou. a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. . ) a da în judecată (pe cineva). . a căuta de suflet (unui mort).CR... a-şi căuta de suflet. a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva). . ) a căuta nod în papură (cuiva). pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. nici că-l asculta.a căuta chip să . a căuta (toate) mijloacele să .i. nu v-ar putea găsi mai potrivi i. mititeii. a-i căuta în (la) cap (cuiva).GR. AL.COŞBUC. a căuta cu lumînarea.. sta cu capul . a-şi căuta de obiele. a căuta cu ochii (sau din privire. a căuta cu gîndul.. a privi cu bunăvoin ă. a căuta insistent.: chip cătam cu viclenie. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou).. a nu se amesteca în treburile altora: ba să. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate.. a-şi căuta de seamă. a se îngriji de mîntuirea sufletului. a fi cucernic: moşnege. a căuta de ou.POP. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). în poalele unei roabe tinere .CAR. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). (înv. care-i căuta la cap. a se interesa de cauza cuiva.AL. mehenghiule! POP. a căuta cu minu ie...EM. 1) a se ocupa de propriile interese. român. o cau i cu lumînarea. drumul. a face pe plac (cuiva). 2) (fig. de capriciile cuiva. peste tot. 2) a se amesteca în treburi necurate. de drum. sau de treb(ur)ile lui. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. nu teastîmperi. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să .COŞBUC.POP. a bate (pe cineva). cu privirea) (pe cineva sau ceva). cu dragoste la cineva. 2) (fig. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui.AL. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva).. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. a alinta.. a-şi căuta de sănătate.. ale ei etc. ) a descînta cu bă ul. a o căuta cu lumînarea. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR. de capul tău.. a căuta de-a fir a păr. ca să. de treaba lui.i cate de dreptate.. se duse. a-şi vedea) de cale (sau calea.. ) a nu se amesteca în treburile altuia. să-şi caute de sănătate. a pierde vremea. 2) a-şi continua. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. că mănînci trînteală.. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . mergi cu bine! AL. să te fac săntrebi. a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele .i ca i de treabă. nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. .

LET. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. ramolit. ) ce i s-a întîmplat?.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce.(reg. (reg. senil. ) a căuta nod în papură (cuiva): cată . a căuta prilej de ceartă. a căuta nod în mămăligă (cuiva). 1) apărut din senin.DOS. a căuta pretext.STANCU. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare.. ce te-a apucat?.. nu te depărta. ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.. din cauză că .ISP. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. a căuta rău cuiva. 2) cea din urmă. a căuta rîcă (cuiva)... căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii... (înv. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). (reg... dar asta i-a fi cea de pe urmă. a se băga unde nu-i fierbe oala... cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva).: bociră a ce rămaseră săraci. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa.i spun? cea (mai) de apoi. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă. luat pe nepregătite. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. las’să sară..POP... . . cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta. pentru că . de spaimă. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. ) 1) la sfîrşit. (înv. a-şi căuta vreme. ) a căuta nod în papură (cuiva). a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. ce.: ce-ai făcut.. a ce.AL. ) deoarece.. de . ce-ai făcut. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva).DELAVR. (reg.VARLAAM. sosit pe neaşteptate.DOS. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli. ce-ai pă it? . nu ştii româneşte?. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut. să vază cea de apoi ce a hi. a pierde vremea. păcate-n mîndălaci.CR. a căuta peri în palmă.. de . a căuta cearta cu lumînarea. (fam. şi reg. (înv. ce-ai pă it?. a căuta pete în soare.. nu în elegi ce. aerian. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup . ) a se uita urît.. căzut în pruncie. ) a căuta prilejul. a se amesteca în treburi necurate. a cădea din lac în pu . ) după) urmă. de-ai bolonzit? POP. cea (mai) de pe (sau din..i mai dau o dată carul. vino. a căuta vreme cu prilej. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva). fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. subiect de conversa ie. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. a căuta pe dracul. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). de discu ie. a căuta ceea ce nu există.CR. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR. a căuta ziua de ieri. ce i-a venit?: ce-ai pă it . a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). a umbla aiurea. (înv. ce i s-a întîmplat.PANN. a da de dracul: cată ei pe dracul? . şi au fugit de la Beciu la Vene ia. de . a căuta sămîn ă de vorbă.

. de apoi. a trecut peste pod. ce-i drept.. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece . ) oricum. ce de(-a) . ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. ce folos că .?... oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund.: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au. cum se poate?.. ce mi-ar fi? .. conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău.NEC... pe ceea lume. dacă . dacă nu-s boi în poiată? POP. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile . pu inul pe care l-am putut aduna. cum î i merge? ce fel de . într-adevăr. cel (mai) de pe urmă). ce folos că . ce-i porunca?. familia.. moment fast.. ISP.. ceas(ul) bun. cum ai reac iona dacă . ce-i de capul tău?. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală.. cei de-acasă. la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL. ce face?. după ce le vor fi făcut acea vătămare.?. nu v-am spus eu?. sau ce mai de .ce-ai zice dacă .. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii.?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR.PRAV. ori de nu. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru).NEGR..? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de .. 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă.. ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. a ceda ispitei. momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. cum o mai duci?.. ... 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP .. ce-i aduce?... mlăştinoase. ) ce doreşti? . (sau cînd .... ce naiba? ce cum. 1) lumea de apoi. ce dracu .. ce face? ce faci? ce fel de . n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR... lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. ce interesează? ce (mi)-ar fi?.. ce părere ai avea dacă .... plîns.. ce(e)a lume.)?.. COŞBUC..d-apoi aşa. dar.. nu mă interesează.CR. ce mă interesează? ce-mi pasă?. ce cum va fi. ce-i de tine? ce-i drept. (sau dacă . spune exact ceea ce gîndeşte.CR. ce?. de . ceasul naşterii (sau de naştere). ce (mai) faci?. ceasul mor ii (sau de moarte. a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului. cum?.. sau ce de mai . în bună măsură. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. pentru ciubote. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu... de fapt: doi icusari plătise .. ce contează?.?. ce-i în guşă. şi-n căpuşă.. cui ce-i aduce? EM.NEGR. (înv.... rudele.DOS. în cea mai mare parte. ce bruma am putut agonisi. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. (fam.... ce soi de .. favorabil.. ce ciorile . făceau paralele acele. copilul se puse pe ..POP. ce legătură are?. (înv. cît de mult .. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . .?: ce folos de curea lată. ce-am avut şi ce-am pierdut. poftim?. ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?.. moment nefavorabil.. ceas(ul) rău (sau slab). (în) cea mai mare parte. a ceda (sau a da) pasul. ce am eu de acolo?. ce mult . 1) ce mă priveşte?. nu mă afectează.CR. a nu rezista tenta iei. )?..

cel mai .. dracul. la vale? aşa e lumea asta.000 de lei. flăcăii ce stau la pîndă. ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. de cela să-i aleagă de domnie. CEZAR. ce mi-e alta. după ce orîndui cele de cuviin ă. ce folos decurge din .BIBLIA. ce importan ă are. zise boierul în gîndul său.EM. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ce contează. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. ) diavolul.: ce mi-i vremea cînd de veacuri. prost)!. te rog. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi.CAR. ironici. ce rost are (atîta) . numai. (înv. ce mi-e Tanda. cel de apoi. stele-mi scînteie pe lacuri. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! .). în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs.. cel de pe comoară sau cel cu coarne.. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi.. (reg. cu putin ă. sau cel cu căciula roşie. ce mi-e Manda! ce mi-e una. . ori una ori alta.. ce nătărău (sau neghiob.. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului. Cel-de-Sus.LET. ce mai ala-bala?. cel (sau pe) pu in. (înv. (mi-)e tot una. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog.POP. prost)! ce noroc pe mine!. ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura.... n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. ce să mai lungim vorba(?).? ce mai ala-bala? ce mai la deal. 2) ce atîta discu ie?.. se inea cela. ce mi-e Manda!. foarte . 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR. cel ce (sau de) se cade.. cît poate fi de nătărău (sau neghiob.. cu putin ă cela de cela. ce mai stai?.. ce mai (atîta) ...CR.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR. extrem de . cele de cuviin ă. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme. ce mai (e) nou?...VĂC. ce aştep i? ce mai tura-vura(?).BIBLIA. cel de pe (sau din. cele sfinte. cel mult. ce mai tura-vura? ce mai la deal. scrie. barem. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la .VLAH. (despre oameni) cel în drept. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda.CR. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5. la vale?. cel din urmă.CR. ) după) urmă.?.cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai .BELDIMAN. tot acelaşi lucru! ce mi-e una. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. în cel mai rău caz. ce mai la deal. 1) la ce bun (atîta) . celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos. cele cuvenite. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?. (pop.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă. cel (mai) tîrziu. măcar.. întărit cu cele sfinte. ce mai veste-poveste?.. cel fără de fund.EM.STANCU. ) abis. din trecutul de mărire v-ar privi.? CAR. aşteaptă moartea nepăsător. ce mai e nou?. că venim cel mai tîrziu duminică.. cel mult.VLAH. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?.ISP. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas.. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri.P.?. 1) atît. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai . . .

(înv. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. ce-o fi. ce pe apă nu curge. ce păcatul (sau păcatele)?. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos. (pop.. ca să ceară ajutor de la arbori. a reclama. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. (fam. dar eu ce pămînt m-oi face? POP.DOS. a pretinde garan ie. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure.ISP. cît îmi pare de rău!. a cere cu talerul. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. a cerca o moşie (sau hotarele). (reg. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?.URIC. a cere îndurare.POP.LET. a ruga să i se cru e via a.ce nu ce-o fi. a-şi cere legea (cu cineva). ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de . a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană.POP. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. a solicita în elegere. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. ce păzeşti? ce păcat!. ce pămînt?. pardon) (cuiva). ) cît. să vie aice să cerce acea moşie. ) a cere sfatul cuiva. a-şi cere dreptul.. igumen . a-şi încerca norocul. (înv. ) a testa calită ile cuiva. a cerca rădăcinile.. ce Dumnezeu?. (înv. şi pop. a cere imposibilul.. (înv. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. şi plecă şi el. a cere încuviin are. o fi!. a solicita aprobarea. a cere lapte de la o vacă stearpă. ce vor putea face ca să poată hălădui. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). ce naiba?: ce păcatele.. a cerşi. (a. ) a cerceta cauzele. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate .1741).REBR. a cerca prilej. nimica toată. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. a ruga să fie iertat (de cineva). a cere de pomană. ce nu-l săruta. a cere îngăduin ă. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări.. ) de ce nu eşti atent?.. a solicita ceea ce i se cuvine. ce păcat! POP. ce naiba?: tu te duci bade sărace. a cere la judecată. a cere un pre exorbitant.POP.CĂL. a implora milă. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine.. vai de mine. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. cum: ce nu-l strîngea.. (înv.LET. (înv. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. a cere chezăşie. a (în)cerca marea cu degetul. a cere imposibilul. a cerca sfat. a cere lînă de la broască. a cere adăpost. dar ia să vedem. cum i i da de fund? CR. şi pop. ce nu grăind şi ce nu făcînd. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . î i cer iertare. însă fără să ceară încuviin are. IORGA. şi de cheltuială ce pe apă nu curge. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii . să-şi ceie lege cu Petru-vodă.COŞBUC. doar eşti preot bătrîn.

POP.: ce ştii cum se întîmplă? poate să...). v-a etc.)?. ce i-a venit? ce te-a (l-a. a se certa ca la uşa cortului.i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.) (de .) face?... cui foloseşte? a se certa ca la pia ă. ce să fac (sau să faci etc. ave i etc.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc. după cum cerea trebuin a.. cu brutalitate. ce i-a (i-a.duse cum îi venea la gură. ce ştii . ext. a se certa la cu ite (cu cineva). ).. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit). a cere milă. ce te-a (l-a. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit .a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer.CR. a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale. v-a etc. a-şi cere seama (sau socoteala).. a cere voie (cuiva) să . a vorbi) necontrolat.? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii .): pornesc . (p.. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu . ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul. a spurca. a vorbi) cum îi (î i etc.TOP....) găsit (de . ce rost are?.GR.)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte. a fi nevoie (să . a se certa violent (cu cineva)..: a plecat la grangur. cînd pe jos.).. a fi necesar (să .. totul.i iasă bine. a cere sfatul cuiva. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece. a ocărî. cont. a se certa ca precupe ele.i smomească pe nevasta d-tale. a solicita (cuiva) permisiunea să . ca să... a cere preten ii (înv. a cere insistent. (înv. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă. a cere igăneşte.CR.) vine la gură. deodată..CR... orice... a cere (sau a da) satisfac ie. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? .) apucat?.)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. a trebui (să . ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul.. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn.. cine poate şti . ce ai (are. ce s-a făcut cu . să vezi întîmplare!.). ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să . ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor.. v-a etc. mă duc să aduc arme. v-a etc. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. ce te-a apucat?. a certa (sau a blestema.. mult. ce să vezi? sau ce să vadă?. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc. a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. nestăpînit. a cere imposibilul. v-a etc.. la ce bun?. a cerşi îndurare. ce te-a (l-a.CR.. a solicita o părere. a ocărî..POP.. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele.AL. ce te crezi?. nici că i-ar trece prin minte!: şi. cînd pe sus.. trebuie sămi dai satisfac ie ...) prins?. ce s-a întîmplat cu ..)?. ce te-a (l-a.).?....) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. a se certa fără jenă. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL. a certa (sau a blestema. ce crezi?. şi reg.. (înv. a cere mîna (cuiva).POP. fără ruşine...NEGR. cerul şi pămîntul.POP.?. ce socoteşti. a se certa ca la tractir. îşi ceru socoteala.) apucat (de . fugind pe întrecute. a se certa furcă (cu cineva).. socoteală) (cuiva).AL. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să .

... 1) ce mă (te.... ) pictură.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce.)?..CAR. ce te interesează?. a chema la ordine (pe cineva). cu toate că . el însuşi. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai.CR.. (înv. chip şi seamă. ce vînt te-aduce pe la noi? POP. ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri.. are etc.)?. să urmezi părinteştile lui pove e. sau chiar cum .CR. a chiorî din ochi pe cineva. chiar azi.: chiar de te-ai pune curmeziş. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?.. ce mai veste-poveste pe la dv.. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. şi dacă ... chip de grai. naşule.? CAR. ) ce (mai) e nou?.. pe deplin: să în eleagă.. încă de la început..i convine?. (fig.MAIOR. chiar şi el. ) idol: să nu faci ie chip cioplit.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva. cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca .. cheie de boltă.. chiar şi în materie de vînătorie... n-ai altceva mai bun de făcut decît să . ce vînt te-aduce? (sau te-abate?). ce i-a venit (sau ce. (pop. ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă. (înv.. cu banii babachii.ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să ... chiar de la început. 2) ce legătură am (ai... (sau de.) interesează? ce mă (te.AL.?.. exact aşa: ba chiar aşa-i.. îl etc. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă. neneaco. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. jupîneşică dragă. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti..CĂL. chef pe cheltuiala altuia.) (cu . neneaco. chip şi seamă . chiar dacă . chiar dacă ..P.. întru totul. a încerca să înşele pe fa ă pe cineva. . pînă şi: iubite autorule. ce nu merge? ce te interesează?.OD..)... ce te miră?. (de-a) chioara.i pasă? chef. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri). ce. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste.) cu ... ce poveste?. pînă şi el. chiar şi. las să fiu. a chema la rampă. (bis. (înv. chiar aşa.BIBLIA. întocmai ca . ce zor ai?. eu sînt bolnav? CAR. şi fam. ) principiu fundamental. chip scris... prin aplauze.. deşi .. ce nu. (fam.i veni) să . a cere. .. a admonesta pe cineva.AL. ce se (mai) aude?: aminteri. cum î i spun eu. tocmai azi. leit ca .. chiar ca .) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă . ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef..SBIERA. (sau de .. ce i se pare ciudat.. ce te-a apucat de . chip cioplit. ce nu e în ordine?. cu atît mai puternice. eu tot aş pleca . ai ştiut.. a soma pe cineva să respecte anumite norme. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva. ce treabă are? POP. curios? ce te potriveşti?. are etc. chiar el. îl etc.

a intui.AL. SBIERA..ISP.: prind cocoşii a cînta . cine (cu) .. (fam.. cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare.. unul (cu) . chit că . cineva (sau ceva) însemnat.. seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci.. VARLAAM . ciorbă lungă. cînd aşa cînd-cînd .. cu toate că .... ) vorbe goale. sensurile ascunse ale unui text.ş-apoi cine treabă are! EM. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace.. . chit pe chit. normal.POP.pus la patru ace... cine are prea mult..CAMIL. căci va fi sub pălărie . pe cine interesează?. (înv.. şi pop. tot pă itu-i priceput... ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie. chit pe chit ci dar cine . 2) (fig. nime-n lume n-a s-o ştie.P. ba . se zvoneşte că . 3) cît pe ce să .BĂLC. cînd .. nici foarte foarte: nu .. a sesiza aluziile. cînd . ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi... ) 1) în orice moment: noi de multe ori .. . pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că . nici prea prea. 1) ciorbă slabă. cine (mai) ştie. nimic. . ) a se mîhni. asta mă-mportă pe mine. cînd mai sub ire... (înv. tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . chiar dacă . egal...... inconsistentă. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd.. aproape să . a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd . ba într-un fel. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii. (fam ...CEZAR.. cînd de cînd să deie-n mine.. cine are treabă? sau cine ce treabă are?. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR. ) a fura la cîntar. pune şi-n iaurt. ba . a ciuli urechile..POP.. cînd aşa.) dichisit. cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt.. chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt... generalul Basta . bea cine ştie ce.. a citi gîndurile cuiva... la Oradia-mare. circulă zvonul că . cine are piper mult. cînd aşa. cine (cu) .. a se ciudi de necaz. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta).... cine ce treabă are? CAR. alteori . cine ştie ce (sau cît)... a ciupi la cîntar.P... chip vărsat (sau turnat)... altul (cu) . 1) potrivit. mai să ..chipuri şi mijloace chip vărsat chit că . a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat.. despre oameni) a-şi încorda auzul. a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături.: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline.. cine are piper mult. uneori . .... se duse cu oştile . important. ciuli urechile. (înv.. cine ştie cine (sau ce). cînd aşa.. ba în altul. deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. ci dar.. a intui ce gîndeşte cineva..BIBLIA. a citi printre rînduri. îşi bate joc de ce are.. cînd . ciupit de vărsat.. 2) (fig.: a promis tot ce i se ceruse. ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde.. cine . cine ştie unde se află (în clipa de fa ă)..ISP. 2) cine ştie cine.. cioplit în patru muchii. la 2 noemvrie. 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul........ se vorbeşte că .. anc pe anc.... (înv. cînd mai gros. cu urme de vărsat de vînt pe fa ă.

a-i cînta cucul în casă. niciodată. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă. SAD. a se jelui cuiva. a avea noroc. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc.to i erau cu părul.. ) niciodată: te-i duce la maică-ta . a rămîne singur. cu ifos. a cînta a .) creşte păr în palmă. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. colea. a fi sărac. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut.. cîteodată. a cînta împreună. a cînta în cor. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. a fi sărit din min i.) a prooroci. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. a cînta cucurigu în casă. (pop. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. (pop. . a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. 2) deodată: cînd colea despre ziuă.CR.. demult. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. . (pop. catunci te-i mai face fată. tu nici măcar din cînd în cînd. a sus ine (din interes) vorbele. . ) cu foarte mult timp în urmă. niciodată. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. cînd i-e lumea mai dragă. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. niciodată. cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt.POP. a cînta înaintea cuiva. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. niciodată.ISP.CR.. niciodată: s-o procopsi. cît îi putea. a cînta găina în casă.PANN..cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). a-i cînta (cuiva) de noroc. a-i cînta pupăza (cuiva).POP. (fig. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva). a-i cînta cucul în pungă. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . faptele cuiva. (reg. a o ine una şi bună. cînd o cînta ştiuca în baltă.. cînd mi-o creşte păr în palmă. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica. c-are să crească un rîzgîiat. a-i cînta în strună (cuiva). 2) a linguşi (pe cineva). a cobi: pasăre galbenă-n cioc. cînd somnul e mai dulce. nu-i bărbîn ă cînd e brînză.. cînd mi-o (sau i-o etc.CR. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. numai mie pupăza. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). rău mi-ai cîntat de noroc! POP. cînd i-e mai bine. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a . a-i merge rău.EM. din timp în timp. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. a prevesti. cînd ai una. a fi într-o doagă. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă.. suind voios în slavă. nu-i bărbîn ă. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. a încuviin a. a-i cînta popa la cap (cuiva).CR. CERNA. cînepa dracului. niciodată.. într-o ureche.POP. (sau în . cînd colo cînd e brînză. n-ai alta. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva).. a cînta cu ifos. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. a cînta mereu acelaşi cîntec.. a cînta osanale (cuiva). a meni. cînd voi muri. de .COŞBUC. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. ) a se plînge.

. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. cîrpi la repezeală o minciună. cît ai plesni din bici (sau din palme)...GALA. pe dată.. a-şi cîrpi traiul (sau via a). cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. cît ai da (sau cît dai) în cremene. cît . cît ai sfîrşi (sau ai bea... extrem de pu in. c-ailaltă-i şchioapă... foarte repede. mai .DELAVR.. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap). cît de ruşine şi cît de bucurie.. cît .ISP.. puse de-l tăie. şi . a cîrpi o minciună. sfadă. ba (că-i) mîrc. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul. veni friptura. a înainta încet.POP. 1) a înainta (în luptă). . imediat .. cît de frică. a-şi alege (cu grijă) cuvintele. 2) ciorovăială. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . că mîr. cînd.ISP. a cîştiga de partea sa (pe cineva). a o rupe la fugă. imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr. cît ai clipi.. s-a repezit spre deal şi.. a atrage de partea sa (pe cineva).P. 2) a se răspîndi. foarte repede. ) parte .. cît vor veni. numaidecît. mai. cît ai clipi din ochi. a-şi cîntări (bine) vorbele... împingînd pe duşman înapoi. cîteva) (cuiva). 1) (înv.SAD.NEC.. cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul.. a progresa. a dobîndi importan ă: ea vrea acum . nici cît ai da în cremene. imediat.casa pahar.. alteori. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . cîntecul lebedei..COŞBUC. s-a urcat deasupra lui.. 2) (reg. 1) foarte repede. foarte repede..PREDA.POP. îndrugînd poveşti şi basme. într-o clipă: cît ai bate din palme. cît ai clipi din ochi. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi). 1) c-o fi. (înv. c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr. cît ai scăpăra dintr-un amnari. ) foarte repede.. cît le va da ştire. a-i cîrpi o palmă (sau una. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. a cîştiga teren. ) îndată ce . valoarea unei persoane: se uita lung la ea. a cîştiga tărîm.POP...: căzacii . LET. 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect...VLAH. a-şi consolida pozi ia. cînta. 2) (fig. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape.. (înv. cît . . ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii. 2) cîtuşi de pu in.. cîntărind-o din ochi. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc.cînta. cînd .. a pălmui (pe cineva). uneori . a (nu) reuşi într-o ac iune. a cîştiga (sau a pierde) partida. cît de supărare. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă.i-ar popa la cap!. a-şi face un aliat (din cineva). şi pop. parte. să cîştige mai mult teren. c-aia-i chioară. a-i trage o palmă (sau două. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. şi: se culcă Ileana. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar). cîteva) (cuiva).POP.. într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. ai fuma) o igară. cît ai pune pe o muchie de cu it. ) a cîştiga teren. se prinse de vîrful prăjinei. două. imediat: cît ai plesni din bici . . într-o clipă: şerpele. a se propaga.CEZAR.

CR. imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia.. cît ce pot (po i. că vorbea cu în elepciune. ce pre are? (măcar) cît de . ) foarte . 2) la o parte: ce stai.. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo. ajungi în cătunu Sătulei.EM.CR. ) cam. ) de departe: armasariul ...IST. (înv. ) cîtă pulbere şi spuză. cît colea cît colo cît costă? cît de . cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei . cît de colo. de departe. ba. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. niscaiva. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. cîtăva de . la (oarecare) depărtare.. ) foarte pu in timp. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. e bine să porneşti cît de diminea ă. cînd văzui a lor mul ime. cît colo. îl brînceşte cît colo. cît de ci. . în apropiere. destul de . cît ai zice miau. poate etc.ISP. 2) oricît (de mult): cît de mult are. într-o clipă: cum ieşi din sat. unele.. cîte oarece pridoslovie. Frangoleo!. cît e (sau pînă-i) cucul. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. . (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva.CR. niciodată.POP. nu prea departe.. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i. 1) ceva.. foarte pu in: pe unde mergea. cît de mult.. .. ) îndată ce . cît ce ... cît colea.STANCU.cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? . să mai cumpere cîte ceva.POP... imediat ce . (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept. 2) pu in. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg.. cît e ceasul?. ca cioara-n par. cît ai zice peşte. cît apuci între degete. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi..CR. în număr foarte mare. cît ai zice mei. mergea în urma lui.. într-o clipă.AL.: la mine-n prag venea. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel.: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea.). şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. cît de cît. unde-s casele boiereşti. se ia după moşneag şi. cu-atîta inimă rea? POP. iar nu din fugă. cît capul sub sabia gealatului cît ce . în cît de mică măsură.. şi pop.. servindu-mi ara pe aşezate.ISP.CR. bade.COŞBUC.CANT. cu nici un chip. (înv.. fără habar. cît de cît. foarte repede: adormi cît ai zice peşte. oricît.AL. cît capul sub sabia gealatului. foarte pu in timp. (reg.. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. scurt: la toate începăturile căr ilor. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! ...CAR. 1) aproape. tot nu-i ajunge. cîtă frunză.. cît ai zice peşte. înnainte trimi ind. cîtă pulbere şi spuză.CR. într-o clipă: cît ai zice mei. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. ) cît de pu inel. (înv. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri.CR.... cît costă?. (reg. cît de pu in sau (înv.. cît de pu in. cît (sau ca) cioara-n par. cîtă frunză.. cît ai zice „cîrc. şi iarbă cîtăva de .. foarte repede.CANT. cît îi cucu! AL. foarte pu in. cîtă iarbă.: la drum. aşa cît apuca-ntre degete. la o azvîrlitură de bă : purcelul .). (mai) cît colea. în foarte mică măsură. mamă-sa cît ce-adurmea. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea.foarte pu in. cîtă frunză şi iarbă.cît ai zice cîrc. slobozea cîte o îră cenuşe. cît colea. pe fugă. Frangoleo!“.

. că prea sînt multe . cîte . cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima. pu in. cît îi poate cojocul cuiva. cît îi cere inima cuiva.. că ea nu poate. 2) niciodată: alt stăpîn . cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). cît colea. pe rînd. . cîte zile voi avea. încetul cu încetul.. în mod progresiv. (reg. cît îi poate calul (cuiva). cît îi poate pielea (cuiva). pe rînd. cît vrea. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd. de frică. cît i-a inea gura. 1) în vecii vecilor. (înv. cîte zile voi (vei etc.CR. cît mai (sau de) repede. minciuni. ) fiecare.CR. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. 3) nemărginit. nenumărat: trînteli. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului. cîte şi mai multe..CANT.AL. cît îl (îi etc. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării).): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR. osul. multe (şi de toate). ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici. cît ici. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). cîte unul careleşi. COŞBUC. (înv. în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea. pedantule! CR. (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s.. cît hăul! ISP. cît mai (sau cît de) curînd. mîna) sau ce poate osul (cuiva).. ) niciodată. cît îl in puterile.POP. toate. v. de să nu-i dea nimeni de căpătîi.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . şi. cît poate suporta cineva. nu mai face brînză cu Harap-Alb. cît poate. ori te făcea să-şi sară inima din loc.. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. cît îi lumea şi pămîntul.BĂLC.ISP. cît lumea cît mai curînd . VARLAAM. pînă la epuizare: strigă tu . cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). prostii etc. cît ici. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo.) avea.CR. foarte pu in. foarte multe. imens.. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre.POP. cît cole. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. cît îi stă în puteri.EM. (pop.. toată via a: nu te voi lăsa.POP. şi fam. buşeli şi flocăieli cît lumea.POP. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. cîte un (sau una).CR. cîte unul (sau una).. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii.) ine gura (sau gîtlejul). cît îl in picioarele (sau puterile). unul cîte unul. cîte vrute şi nevrute. nesfîrşit. cîte şi (mai) cîte. nu după multă vreme. cîte pu inel. ) în mod progresiv. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. tot felul de (nimicuri.ISP. ajung pe Ivan.BELDIMAN.. cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). ceva: cînd spunea cîte una. PRAV. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul. cu toată energia.

el părea că nu bagă de samă.NEGR. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit ..CR. cît patru. cît pentru . la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă.. cu cît mai vîrtos a lucra ceva. imperceptibil. cît pe colo cît pentru ..SAD. la o împără ie... cît pe colo. fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată. uriaş. foarte pu in. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre. cît papură în baltă. cît pe ce (sau pe-aci) să . (sau mai . cît stau răsăritele de apuse. iaste lăudat . foarte lung.. referitor la . mare cît o zi de post.: am aruncat şi eu o vorbă.CR. grijile nu te ocolesc...ISP. ) în cantitate foarte mare. cît (ce) poate (pot... mai că . într-o clipă.. aproape să . foarte.ISP. cît şapte sau cît şaptesprezece.. cît pumnul sau cît un pumn. (sau despre ... ne cam pusese pe gînduri. putem etc. căciula.OD.) sau (cum) nu se mai poate de . ca cum te-ar pişca un purice. frate.SAD.cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să .. deloc: am avut minte cît păr pe broască. în ce priveşte. cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste. într-o clipă. privitor la ... pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul. nimic.. mare: se cutremurară.. cît te-ai şterge (sau să te ştergi. cît se-nvîrteşte o roată.. (reg. PSALT. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui......NEGR.: cît pentru străinul brunet. interminabil: uite-i mă. cît să .... cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. foarte pu in.. din cale-afară de ... dar desfrînat cît se poate. revărsîndu-se zorile. cît ai clipi din ochi... (mare) cît o zi de post.BIBLIA . 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. (nici) cît (e) negru sub unghie. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare.. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască). mai să . mult: mînca şi bea cît patru . cît te-ai învîrti într-un călcîi. pu in a lipsit să . foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.).POP...... te-ai freca) la (un) ochi.). cît de mult. (pop. foarte mare. (foarte) repede.... peste limitele obişnuite..POP.CĂL. foarte mult: Oşlobanu. ) în cel mai înalt grad.. care mînca cît şeptesprezece. cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să . foarte întins.. foarte repede. extrem de . cît toate zilele (de mare). cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine.: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei.. cît se poate de .ISP. nu se mai bagă în samă. cît timp.NEGR. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate. . cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte.. (înv... ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila . insesizabil: trebi ca acestea. cît să chiorăşti un şoarece. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. sau de nu se mai poate. atîta vreme cît: cît timp trăieşti... (înv..EM.. oricît..COŞBUC.CR. cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. cît se poate de . numai ca să . deloc: a înfruntat pre nuna cea mare.SAD. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul. cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior. foarte tare. cît pofteşti..

pînă foarte departe: cîmpurile. cît vedeai cu ochii. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. şi peşte să prinză. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. a-şi clăti gura.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. a nu se urni din loc. un sîmbure) de mac. bătu în sus.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele).BIBLIA . ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti.POP. a întemeia) pe nisip. foarte mic. a nu se clăti din loc. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva. cît vezi (sau vedeai) cu ochii.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. ) cît de cît. dojană etc. cît un lucru mare. a cloci o boală. a cloci un gînd. (reg. a pune la cale ceva. nesigur. (pop. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). cîtuşi de cît. claca lui Dumnezeu. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. ) foarte repede. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. cîtva timp.).DELAVR. 1) a-şi spăla gura. a clămpăni din gură. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. continuu. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. clar de lună. pînă va trece mînia Domnului. cît un lucru mare..EM. lumină strălucitoare de lună.ISP. cît un fir (sau un grăunte. erau ale lui. a nu se mişca. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. ) tot timpul. ) a nu se clinti.NEGR. într-o clipă.NEGR. a da din cap: bătrîna a ieşit.DOS. a clăti coada. 2) (fig. a trîndăvi. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. a se gudura. clipă de clipă. mult de tot. bătu în jos.POP.SAD..CR. a cloci pe vatră. şi pop.MAIOR. cît unghia. cît ine Dumnezeu lumea. (înv. în dezordine. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. a coace la inimă pe cineva. a merge împleticit. a fi pe cale de a se îmbolnăvi. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . cîtuşi de cît. a clocoti (sau a spumega. (ori)cît de pu in. a clăti(na) capul (sau din cap). a vorbi mult şi fără rost: ajungă. pe iluziuni mari. cît veacul. (pop. a se clătina pe picioare. liniştea se aşternu peste pădure. cît va da din deget. a turba) de mînie. foarte (mult sau tare). absolut deloc. a fi foarte mînios. cît va trăi. permanent. a rămîne neatins. (reg. luptă: am fost în foc la ’77. a dori răul cuiva. neînsemnat: privighetoarea . (despre cîini) a da din coadă. a clădi (sau a funda. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile .VLAH. unii (sau unele) peste al ii (sau altele). claie peste grămadă.ISP. ) război. (înv. o (bucată de) vreme: cîtva timp. defel. clătind din cap.

colea colea . a pune la cale.PANN. ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii.CONACHI. col cu Calea Victoriei. (pop.. a greşi.. a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm. (reg.. colac peste pupăză! POP. că o drege.SAD. coada veacului.. a fi strîngător.. getbeget coada vacei.. . ) a sforăi.. coada oştii (sau oştirii.PANN. din cînd în cînd: [copilul] începe . colea. 1) (înv.: cole. a coborî vocea (sau glasul). colo şi colo sau colea şi colea.. să se sfîrşească comedia. nepot. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). sărăntoc.. că mîr: că o fi. nu sînt caii şi pace! POP. pe alocuri. a vorbi. a se trage din .AL. a stîlci în bătaie (pe cineva). col cu . a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. mîndru. colea. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. a coase la oboroace.. (despre şuvi e de păr. (get-beget) coada vacii. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt. de vi ă nobilă. coate-goale se scoală şi dumnealui.. colea. colea. coborît cu hîrzobul din cer. la intersec ia cu .. ieşit din opincă. coada-i grasă!. vagabond: ne sculăm să plecăm. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea..CAR. strănepot de plugar. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din .. a coborî ochii. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi... coate-goale. musta ă etc. vezi cum îi stau coastele. c-o pă i sau că o fi. coadă (sau fustă) lungă. spre a înghi i tot ce-i iese în cale. cu musta a coada ră oiului. a vorbi mai încet. a comite o eroare. (un necaz) în plus... îmi mai trebuiai şi tu. a coace (sau a cloci) un plan. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. a descinde din ... colac peste pupăză sau pupăză peste colac. şi zici: coada-i grasă! POP. (pop. 2) foarte nervos.OD... coadă de topor. a o codălbi..BIBLIA. a stîlci în bătaie (pe cineva)... a proiecta (în secret) (ceva)... pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine.a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. a colinda (sau a bate) cîrciumile. IORGA.. stăi. neaoş. ) a o pă i. cînd şi cînd. a-i purta sîmbetele (cuiva).. ...: te aştept în Bulevardul Elisabeta. dincolo . pe de altă parte . c-o fi.) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. unealtă în mîna duşmanului.i pare cu scumpete. a coase petec la petec. de origine rurală: nu eşti . în şoaptă. a coji în bătăi (pe cineva). îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL. alcoolic. colea . a coborî tonul. sfîrşitul să fie bun!. că cîr. obuzului. ) sfîrşitul lumii. dincolo . pe de-o parte . ) cu gura larg deschisă. a-i pune gînd rău. zgîrcit. situat în unghiul format de două străzi. a fi be iv.: cobora în linie directă din Mavrocorda i... mă! PANN. cîte una.. minte scurtă. a cocoşa în bătaie (pe cineva). coada ră oiului sau coadă de ră oi... a coborî în linie dreaptă (sau directă) din .GHICA. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL. fără a le potrivi. fudul.. instrument.. (înv.AL. dincolo că risipeşte. a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. taberei). a-i întinde o cursă. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. ici şi colo.. că o drege. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu .

copăcel... a condamna în contumacie (pe cineva). conform cu ... copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte.. 3) (fig .AL.. comparativ cu . a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva). a contracta o boală. ) copil nelegitim. cotul şi pişcotul!. avînd în vedere că .. a se împrumuta.. dac-ai sta să te potriveşti lor. (legat) cot la cot. a se prăpădi după ceva.. sau în compara ie cu . ... simultan cu . fiu de boier care era paj la curtea domnească... ). (jur. a-i fi foarte foame.CAR. a se constitui parte civilă. (reg. fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că . a gafa. (p.: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. a considera de datoria sa să . a se contamina. a lăuda peste măsură. copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt).M. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. alături. de 200 de mahmudele. a comite (sau a face) o gafă.GHICA. a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. a comite o impruden ă.. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu . copil al nimănui. (înv. ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. conacul cel de apoi.. 2) (fig. copăcel. haimana. 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva. copăcel.. copil înfiat. într-un proces. a copleşi cu laude. neîncredere în for ele proprii. EM..ext... a conduce (pînă acasă) pe cineva. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat.. de-mi crăpa buza..EM. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. ) a formula... a înmormînta pe cineva. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. a-i crăpa capul (cuiva). concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu . de după gard). (jur. hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e.. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă. obligat să .... în acelaşi timp cu . (legat) strîns. fa ă de . copil de tufă. derbedeu.. a omorî pe cineva. nu-mi pasă!. complex de inferioritate. fig.) a nu-şi mai vedea capul de treburi. consideră că n-am spus nimic!. de) casă. potrivit cu . copăcel. n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . ) moartea: aproape de Nistru. om destrăbălat. dar indrăzne cu ochii... . jocul întîmplării. băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei..a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu .. ) a avea o migrenă persistentă.. a conduce pe ultimul drum pe cineva.GHICA. eapăn. fecior în casă: Cătălin. a înso i (pînă acasă) pe cineva.. a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie.CR. viclean copil de casă. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche.. copil din (sau în.. a se sim i dator. a considera de datoria sa să .. concurs de împrejurări. un paj . copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas. a crăpa de foame. împreună.. cu o milă de loc de Movilău. a avea mare nevoie de ceva. concomitent cu . libertatea se coboară asupra unei societă i. consideră că n-am spus nimic! considerînd că .COSTIN. copil de suflet. ) a condamna în lipsă (pe cineva). a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame ... bastard... a contracta o datorie (sau un împrumut). orfan. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi. a fura. a fi imprudent. a bate zdravăn...

.. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. a-şi face iluzii. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă. a da. avere bună! NEGR...SL. a fi naiv.POP. copii! ISP......). să fii sănătos.. (sau de .CR. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă). a dat Dumnezeu!. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă. calea laptelui. a crede tot ce i se spune: mama . a avea o foarte bună părere despre sine.a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă.CR. cînd l-a văzut viind. a crăpat ceasul!.CAR. m-a lăudat. a creşte (sau a încălzi. a-şi crede ziua eternă. a creşte. crescut cu o grijă exagerată. (pop. ) a fi foarte.. răsfă at. de invidie. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima. într-un film)... ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri. a fi foarte încrezut. [nora cea mică] se apuca de direticat.: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala. cum i le spusesem eu . desigur!. crezîndu-le toate lăptoase . a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. . crescut în vată.. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă.EM. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului .. a sugera că . a fi foarte nerăbdător să .ext.. a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi. a crăpa (sau a pocni.CR.).. a crede fără a verifica. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). a întredeschide uşa. a cresta pe răboj. a crede că tot ce zboară se mănîncă. a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv.. supărat. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . în sfîrşit! a crăpa uşa.. a creşte iarbă sub cineva. crescut în mătase (sau în puf).POP. crăpa rînza-n ea de ciudă.. nu-i de mirare!. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. a-i crăpa pipota de nerăbdare. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. de crăpau lemnele! CR. a crea (sau a da.. a lăsa să se în eleagă că . a se lumina de ziuă. a ajuta. HEL.. mînios: baba.. a trăi confortabil. (despre actori). (p. sufletul îmi creşte. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva). o mare satisfac ie.... ba bine că nu!: nu umblă .. a le crede toate lăptoase. (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. cred şi eu!. crescut în belşug. a fi foarte nerăbdător. a fi foarte leneş. a lăsa) impresia că .. de necaz). a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. a sim i o mare bucurie.. în perini de puf). a crea un rol. a nu duce lipsă de nimic..ISP. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii. a se crede grozav. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf. ) ochii).. (sau de . tinerică. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că . a avea mare nevoie de .. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc. în fine!. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului. a lua de bune spusele cuiva. pieptul) cuiva.

cu dificultate.GANE. a croi o minciună. apropiat. . a răzbate în via ă. laolaltă. ) astfel. a-i cru a via a cuiva. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat.. a se menaja. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. cu (de-)amănuntul. cu atît(a) mai pu in. îndepărtînd obstacolele. cu anevoie. a bate (cu un bă . cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai.ext. crucea zilei (sau nop ii). în lung şi în lat. ca orice amator pasionat.. a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. cu timpul: cu anii.ISP. (înv. a o tuli. într-adevăr: acum. cu aten ie. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie. cu for a. aşa pu in la inimă! ISP.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi. adică: cu alte cuvinte.GALA. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. a-şi deschide drum. (în) cruciş şi (în) curmeziş.. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. a-şi croi drum în via ă. cu grijă. ) cu toată bunăvoin a. a ticlui o minciună. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). cu precau ie. tată.CR. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului... a-şi cru a for ele. cu tot. ) pretutindeni. cu fast. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. 2) a parveni. cu această (sau astă) rînduială. cu adevărat. bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. cu greu. a lăsa în via ă (pe cineva). cruce de voinic. 1) a-şi face loc prin mul ime. cu anasîna. cu aceste(a) cu toate. în amănun ime.P. (a. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. cu alte cuvinte. cu de-a sila. cruce de voinic. cruce ajută!. împreună cu . cum să se arate el. înjurătură amenin ătoare. cu alai.CR. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută.P. a o croi la fugă.CR. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. pe măsura trecerii anilor. cu băgare de seamă. cu apropiere. la un loc cu . 1) din belşug. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. crucea ta!. (în) crucile satului. a croi la planuri.. 2) (fig. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului. ajunseră la muma Crivă ului. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. cu biciul) pe cineva. miezul zilei (sau al nop ii). 1) Doamne ajută!. cînd se va mai ivi ocazia.POP.1818). şi pop.POP. cu . din toată inima. cu anii.. (înv. în apropiere. cu altă ocazie.PRAV. (p.URIC. a face proiecte. a croi pe cineva. într-o măsură şi mai mică. cruce de aur în casă!. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate.CAR.. cu mare băgare de seamă.CAMIL. cu to i flecăii din batalionul meu. în toate direc iile. ochii i-au slăbit..

. cu tot avutul.COŞBUC.CR. în persoană: se mărgini Traian..). deştept. rezonabil. cu brio. cu capul a mînă. umil. ) 1) cu grămada... ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR..DOS.CAMIL. cu creştetul descoperit.... 1) (muz. din toată inima. nenumărat. 1) (înv. cu cevaşi.). cu caş(ul) la gură..P.CR. (reg. cît p-aci să . cu cap. astfel încît .PRAV.. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca .. cu capul gol.. zvîrrr! cu toporul într-însele. cu condi ia ca . jucînd [căr i] cu chibzuială. cu chiu. potrivit.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani.. cu capu-n jos. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .. din abunden ă. cu toată familia. nimerit. cu inten ia să . binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă. cu chip de a .VLAH. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. cu în elepciune.. cu bună ştiin ă. 2) mult. de-i so ie.. ) cu multă însufle ire. cu chip de a . de cerneal-atîtea coale. cu chibzuială cu chip că ... cu vai cu chiuita . cu ce obraz?... imatur. călărind pe gramaticele latine. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei.P. ) 1) el însuşi. ) n-a lipsit mult să (nu) . cu trudă. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. cu duhul blînde ii.. grosolănii. (singur sau însuşi) cu capul său.: văzînd nişte lişi e pe apă. pe dos: lumea asta e pe dos.NEGR. (înv.. cu căciula în mînă. anapoda.. în aşa fel încît .. supus...: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos. (fig...: cu chip că eşti hazliu. cu gînd să . ) necugetat. în mod conştient.POP. şi sîngur cu sine să facă greşala. drept. toate merg cu capu-n jos! CR..POP. cu cheltuială. cu greu. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. de ruşine): cu fruntea-n piept. ) cu bunătate.. .. cu chezăşie ca . cu chiu.cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine.. cu ce îndrăzneală?. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie.MAIOR.. cu nemiluita. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. (reg.. ) smerit. sub pretext că . din belşug: îi aduce în casă cu carul. (reg. cu cale. foarte mult: a i umplut. îmi spui o mul ime de . (înv. cu bunăvoin ă. 2) singur. inteligent: era un tip cu cap. costisitor: bunătatede copilă. cu (chip şi) chibzuială. cu capul (sau cu fruntea) în piept. scump.. cu bun chip. cu bun chip sveatnic.. cu chip că . cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie.AL. cu to ii: au plecat cu că el şi purcel.. cuvinte. cu că el (şi) cu purcel. (înv.BIBLIA. cuc armenesc. 2) cu sănătate. cu bunăvoin ă. şi ea tot nu-i mul ămită. s-apropie de cal. după multă osteneală. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. în cunoştin ă de cauză.CAR. (sau ca (să) . . cu carul. cu capul plecat (de supărare. cu (sau de-a) chiuita. cu chip să ucidă vreuna. lipsit de experien ă.... sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul)..RUSSO. cu bra ele deschise.VLAH. cu chiuita. (sau să . cu fundul în sus. cu toptanul. crescută cu cheltuială prin pensioane.

cu claritate şi cu elegan ă.EM.VOR. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. din toată inima..cu cinste... tu te coboară pe pămînt.. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. ambiguu: vorbe cu două în elesuri... ipocrit. PANN. cu coarne. cu de destul cu de destul.. cuviincios... cuminte.GALA.MARCOVICI. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic. cu for a. împreună cu . (înv.. ) cu toptanul. cu coada între picioare cu coada între picioare.. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. cu desăvîrşire cu desăvîrşire.. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale. cu mînie. (reg. bine. în totalitate: era cu desăvîrşire chel.. amănun it. cumsecade. cu cuvînt de . mor iş.. cu două fe e. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc. MAG.CORESI. cu .CR. corect.. clar. ) cu greu.. for at. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică. cu depărtare cu depărtare. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu . prefăcut. cu cioporul cu cioporul..OD. (înv. ) cu puterea sa. potrivit.. ) chibzuit. credincios: cu credin ă să-l primim..CAR. privea la ei cu drag. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui. bucuros. ferm. din proprie ini iativă: o igancă aduse.1811). cum trebuie. cumătre. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. cu de la sine putere. (în mod) onorabil.. integral. limpede. fals. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul..URIC. cu cuvînt de . anume.. cu cît trece timpul cu cît trece timpul.. metodic. cu de-a sila cu de-a sila. .) mul i. 1) sub cuvînt de . cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. (a.. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată. frumos.. nimerit. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă .. cu de la sine putere sau (înv. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta.PANN. pe măsură ce trece timpul.COD. (înv.. ruşinat. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. energic. cu . fă arnic. cinstit. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie. echivoc.. cu condi ia să . în ordine. cu două în elesuri. cu cale.POP. convenabil. cu claritate cu claritate. hotărît. cum se cuvine. 1) nejugănit.. cu cu cumpăt (bun). după.CR. cu dragoste. cu cumpăt cu cununie cu cununie. cu tot cu (sau de. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi.. (înv. cu ridicata. fă arnic. cu crezămînt. în) cuviin ă.CANT. 2) sub cuvînt că . căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. prietenos: soarele . enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. premeditat. ipocrit: om cu două fe e. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă. cu coaie cu coaie. complet.CĂL. la un loc cu . . în detaliu. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde. 2) (bărbat) viril. cu obliga ia de a . cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete.CORESI. cu consecven ă cu consecven ă. cu adevărat. şi coraj d-a cugeta. cu coarne cu condi ia să . (pop . umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare.EM..CORESI. cu convingere cu convingere.SAD.IST.: mînînc merele cu tot cu coajă. în mod consecvent. desluşit: autorul descrie cu fine e. cu credin ă cu credin ă.. cu ciudă.. cu drag.

cu părere de rău. cu droaia. 2) speriat. cu mîna la piept. plin de îndrăzneală. a cugeta bine . cu folos. cu duiumul.DRĂGHICI.CR. repede. cuget curat (sau drept)...OD. profitabil. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia.ANTIM. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR.. drept.POP. cu duhul blînde ii.. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. nehotărît. cu fuga. evlavios. nevinovat. a avea gînduri.POP. cu drept cuvînt.CR. cu excep ia . prin for ă. cugetare bună (sau rea).. fără fă ărnicie. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu. cu înflăcărare.. imediat: hai. pe bună dreptate. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI. integru.. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. pios. (înv. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte. cu frumuşelul. sincer: spune i-mi cu drept. cu excep ia ultimului capitol. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare. cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . cu frică sau (înv. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. MINEIUL. dragii mamii.. util: să ne fie cu folos. strîns.PSALT. ghemuit. cu bunătate. (reg. cu for a. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. degrabă. (înv.. ) sub amenin are.. cu binişorul.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . (în) afară de . cugetător de Dumnezeu.. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. fierbinte. cu fruntea sus.P. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. nepătat. ) arzător. (înv.. împăcată cu sine: cu cuget drept.. adevărat. a cugeta sfaturi. 1) (înv. cu gaidele în sus.GHICA. cu frica lui Dumnezeu. cu foc şi cu potop. cu binişorul. cu căldură. cu febră: brusc. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. cu foc. cu regret. fierbinte. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus.: învă ase toată materia. (înv. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. cu teamă: vorbea cu frică. cu drept cuvînt. cu durere în suflet. ) a voi binele (sau răul) (cuiva). în mod întemeiat: ..POP. cu curu-n două luntri. cu dulcea ă. a dormi adînc. (înv. cu dulce. ) cu de-a frica. curajos.. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul). cu fa a curată sau cu obraz curat.. cu fierbin eală. prin laude meritate.POP. folositor.POP.LIT. blînd.. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate.CR. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) . indecis. conştiin ă liniştită. pios. plăcut: vorbea cu dulcea ă. cu genunchii la gură. care de pe unde se găsea. ) cu picioarele în sus: a doua zi. te aşteptai să fii răsplătit.DOS. deschide i cu fuga. sim i că-l ia cu fierbin eală. cu dreptate. a se cufunda în somn. DOS..CONV. cu fuga! CR. fă arnic.DOS. cinstit: fuge . . .

(reg. de nevoie. vinovat. nemăsurat. distrat. observă tot ce se petrecea jos în curte. fără şovăială. lucru pe care nu po i pune nici un temei.. nostim. ) din greşeală. 2) cu (mare) aten ie. sus ine că da.. cu mare greu găseşte drumul. 2) de-a valma. (reg.AGÂRB. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea.cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a .REBR. cu mî a-n sac. 2) (înv. cu hamişa. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să. cu grămada. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura. cu gîndul de a . cu inima deschisă. cu gîsca-n barbă. cu mare dificultate. la hurtă. cu haz. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. grăbit.P. cu ifos. 3) cu răutate. cu grabă. cu gura rece. cărunt.. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului. cu foc. îngrozit: cu inima răcită. cu greşeală. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece.CR.. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR. cu obiectivitate. cui de tei.CR. în grabă.BĂLC. cu hapca (sau cu japca). cu gura jumătate sau cu jumătate de gură.. cu gura plină. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. ) cu for a. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. cu hatalm.POP. hazliu.CAR. cu musca pe căciulă. cu franche e. zise craiul cam cu jumătate de gură.POP. . că-l înduplecă..AL. 1) din belşug. 1) energic. cu duiumul.i ascult chemarea.NEC. ce cu hamişa voia să se vîre în cer. cu (mare) grijă. ) cu înşelăciune. speriat. cu inima răcită. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec .. . cu sinceritate. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. cu inten ia de a . cu inimă bună. cu toată impar ialitatea. pe fugă. cu sila. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. cu gîndul aiurea.NEGR. EM.OD. patetic: cîntau la psaltichie.. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. fără convingere: Bun sosit la noi.ISP. ) cu grămada. cu hapca. cu hurta. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. . inten ionînd să . cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. cu ifos. plăcut. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. ) cu toată gura. într-o bună zi. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR.. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă. (înv....COSTIN . fără voie. curajos.. cu grămada d-a lungul Buzăului. topit de durere. bucuros.VLAH. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. cu gîsca-n traistă. hotărît. în mod fraudulos: îngerul cel rău. cu inimă.POP. voinice!. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. cu de-a sila. . cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . cu (mare sau mult) greu (sau greutate). cu glamnică la inimă.CR. colea. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară). (reg..POP. cu insisten ă. 2) inimos.

cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? . victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic. cu lopata. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. 2) a nu-i păsa.. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor. cu iu eala fulgerului (sau glon ului). din abunden ă. cu iuboste.. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. cu degetul în gură.. menit a smulge aplauzele colegului d-sale. cu întreruperi. ) cu drag. cu ardoare.. (în mod) în elept. să ne rugăm. PANN. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna .. cum o da Dumnezeu. cu gîndul. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. a deveni celebru. . cu înlesnire.. cumpătat.. cu înfocare. în mare cantitate. înverşunat.. cum adică? sau adică cum?. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. cu inten ie. 2) în mare măsură. ) îndoielnic.). ) cum s-o nimeri. cu (bună) încredin are. 1) în belşug. cu îndelungul.. jalnic.BĂLC. ca ultimă dorin ă.CR. încîntător. trist: de ce plîngi cu jale? AL. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva). cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să . uşor. atent. biruitor. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul.. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche.. cu siguran ă. cu înflăcărare. necum.. a culca un arbore. necum. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur. a tăia un arbore..: cumu iaste aceasta drept .ISP. inten ionat. (reg. a ne durea şi în toate păr ile a ne da . fie ce-o fi: apoi dă. cu toate că .. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. ce vrei să spui?.ISP.. necum cum .CAR.. a se culca foarte devreme: baba .ISP.. cu grijă. (aproape) instantaneu. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare.. cum a da tîrgul şi norocul. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. cum. cumva: cum.. cu izbîndă. cu îndoire. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat.ISP. totuşi .COD. atrăgător.. s-a descurcat şi de data asta. pe urechea ceea. din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. cu judecată. ) deşi .cu inten ia să . (înv.. a se culca pe lauri. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. într-un fel oarecare. cu în elepciune. cu lipici. a culege de pe drumuri (pe cineva). a se culca (odată) cu găinile. cu înverşunare. cu lunile. cu luna. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini ..VOR. a nu se sinchisi (de ceva). lesne. iară. (înv. (sau de a . chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere.CORESI. pe urechea aia).. cu bun-sim . (înv. (înv.CR.. prudent. DRĂGHICI . pornit: făcea totul cu înverşunare. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI. cu luare-aminte.. cu îndestulare.. VLAH. iară noi usnele nu desfacem. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e. cu jale. cum . a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). cu limbă (sau cu grai) de moarte. intermitent. se culcase odată cu găinile. cu planul de a .. incert. ) timp îndelungat.. a culege lauri. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune. a avea succese mari.. destul. tată. tot .

inactiv. cum ar fi ciocănitoarea. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să .: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă.POP..AL. cum e obiceiul. cum ca să . fără deosebire....cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o. cu merit sau de merit. ca (şi). cu mîinile la piept. (înv. (ca) de pildă. cu mare.. ) în cele din urmă: după multă trudă.ARGHEZI . în voie.EM.. (glume ) ame it de băutură. 2) (înv. mort. cu pompă..CR.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău.. în cantitate. (p. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai .. (fig. cum că . precum se putea prevedea.POP. (p. cu mic. de respect. cum ar fi . cu miile.. cu minte..CR. adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. îndemînatic. în detaliu. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit. cu măsură. ) jalnic. cum dracu?. metodic. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). cu mîinile la piept . cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun.ext. omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic. spre a .. cu mare alai. sistematic. semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate). ) uimitor... cu mîinile goale. dureros: puica mea plînge cu milă. cum se cuvine. după multă osteneală. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa. cum merg lucrurile? cum e legea. cum e habarul?. cum e mai . cumpătat.: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină. ) în elept. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. chibzuit. altfel spus. cum era şi de aşteptat. cu judecată sănătoasă. de pildă.URIC... şi pop. cu miez.. aşa o spun mai departe.. cum se face că ... 3) decedat.. conform obiceiului. cu măiestrie. neînarmat... că .. cum am cumpărat-o. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. cu măruntul. ) în cantitate mică. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie. cu chiu şi vai. cu milă.. cum de . cu chin...PRAV. ext.. (înv. din ce pricină. de exemplu. aşa o vînd. cu greu. cu amănuntul.. era frumoasă de mama focului. fără bătaie de cap.. cu minune. cît se poate mai . ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune. precum: apă limpede cum îi lacrima. cu mărun uşul. diplomă de merit.. cum că . 1) impasibil. (înv. cum se cade. cu scopul de a . 2) fără nici o grijă. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. priceput. ) pentru ca să . cum e. cum e sfîntul şi colacul... cu mare caznă. cum se obişnuieşte. (înv. ce naiba? cum e... . cu metodă. cum de . cu mare greutate...ZANNE. to i. ) substan ial. cu mare ce.. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi . cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie..IOSIF. bunăoară: o pasăre. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept.. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate.PRAV. cum am auzit-o.CR.

cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu.COŞBUC. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap.da cum. odoronc-tronc.i . mai încape vorbă?. ca din topor. n-ar sămăna. a cumpăra vremea. cum mi-o fi dat. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . cu mîna lui (a mea. manual. (reg. deschis. halal să.. ) ce mai faci?. după puterile. l-a etc.. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte.ISP. 1) de ce nu?. şi rudenii. bine seamănă cu-ai mei! . cum poate. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. . a cîştiga timp. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu.POP. cum poate (mai bine). sincer. (care sau cine) cum poate. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. după cumpătul vreamii. şi atunci cum rămînea? CR. ) ca şi cum nu . cum o mai duci? cum mi-o fi scris.POP. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu. ochii tăi. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. că-s făcu i pe seama ta. cu conştiin a curată. cum mai po i?. (înv. de mînă.) făcut mama. cum nu şi .. uştiu! iute sub un chersin. fără a aduce sau a lua ceva.. mai firoscos decît noi to i. personal. cum nu şi s-are fi făcut. disperat. . . a cumpăra la un pre exagerat de mare. cu mîna goală. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . pe je tăcut se lasă.PRAV.. ce se întîmplă (cu .CANT. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). hî! da.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa..) sau cu mîinile lor (ale noastre. cum are chef. cum (să sau de) nu!. să.DELAVR. unde nu-i de modru. iar nu aşa. (înv. a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte).)?.i fie!. a cumpăra foarte ieftin.NEGR. cum nu! CR. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună. de pierire). a ta etc. a evalua. a cumpăni din ochi. ) nimerit. cum s-ar prinde. ) 1) (mai) răsărit.. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo .AL. a cumpăra de la un intermediar. cum doreşte. cu mîncare. cum m-a (te-a. cum o mai duci?.PSALT. cum mai de. cu (sau la) modru. foc.. cum trăieşti?. bravo ie!.. şi domnii Volohiii.. precum au şi făcut. (mai) cu mo . a cumpăra pe nimica toată. cumpătul vremii. ale voastre etc. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire.). se înghemuieşte acolo. desigur!.EM.. cum o mai hălăduieşti?.. cum îi vine pe ăcălie.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . direct. cum rămîne (cu . (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . (iron.. cu mîna cuiva. 2) vorbă să fie!. (înv. cu moartea-n suflet. cum îi vine. halal să-mi fie! CR.COSTIN. (înv. (înv. se poate altfel?. cum s-ar prinde..foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa. cu mîna.)?: omul putea să nu ne deie nimic. (înv.BĂLC. cum mi-e sortit. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. POP.NEC.MOLD. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. cumpănă de via ă (sau de moarte. (mai) plastică. potrivit: să n-apuce codru. fireşte!.CR. a cîntări din ochi. şi cuscrii cu craii lor să facă..: strica-să-vor aceale tocmeale. vezi bine!: mîndruli ă. ) roditor.

zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine. cum pofteşti. 2) ca să . 2) prin ce întîmplare. cum te văd şi cum mă vezi.?: cum stai cu sănătatea? cum şi... cu nasul zbîrciog..cum să . ) mai încape vorbă?... cum se poate?. uşor..ISP.?. cum nu se mai află (pe lume). (fam.: aşteaptă cum to i să se întoarcă. . d-ta care eşti atît de delicată! AL. cum se zice. să feace turbureală în mare.BARAC .. cum să fac să . amănun it.. (înv.. 1) explicit.?. desigur. . cu socoteală. cumuş [i] va muri stăpînul. cum crezi (că e mai bine). 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic.OD.. cocoane. cum vrei... fără efort. cum se cade.. umilit.: datori sîntem . cumuşi. ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim.. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om.. cum e posibil?. izmenit.?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare. cum se zice ăran. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare. cum să fac (ca) să . (înv. pune roata la loc. dispre uitor: vine de la Paris.. cumuş [i] era... detaliat: dacă i-am spus cum şi ce. (sau de . cum se zice.EM. cu reproş. ce vrea să spună asta?. şi pop. cum să nu!. a mul emi lu Dumnezeu. cum nu mai există... pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite. cu mul umită.: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa. pre împărat . cu nasul zbîrciog. adică: om de gios. cum se face că .. cum şi (în) ce (fel sau chip). în ce chip să procedez (ca) să ..FIL. după multe eforturi. cu multă caznă. (înv. 1) la fel ca .CR. fără asemănare. COSTIN . cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri... cum o duci cu .. şi femeile.? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să . cu greutate. cu nart. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul.. 2) în timp ce. oricum. întocmai ca .PRAV. cum şi Iov. din toată inima.DOS. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i. cum se cade. făcîndu-l eretic .. cum vine asta?. cu măsură. cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar .. cum şi copiii.PRAV..CORESI.. cum stai cu . parcă tot îi pute ceva.MINEIUL. după cum: au înfruntat ... cu nasul în jos. după cum se cere. supărat. (înv. ) 1) să .CORESI . bine: îl aşază cum trebuie.VLAH..... cu multul. nărăvaş. cum se nimereşte. cum se cuvine.DOS. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu . cum te văz şi cum mă vezi. cu monoclu-n ochi. temeinic. ce înseamnă asta? cum vine vorba. cum i se pare?. ce părere ai? cu multă bucurie. (despre cai) sperios...? cum să nu! cum se cuvine cum se face că . cu mustrare.)?. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii. cu multă uşurin ă. cu aere de superioritate. cum trebuie.. cum dă Dumnezeu. cu nazar.ISP. extraordinar.DOS... aşa cum se cuvine. cu modera ie. ) 1) aşa cum. moare de dor ca să te cerceteze.

SAD. dificil.VARLAAM .CONV. . ) mîndru. fără cru are. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire.COSTIN. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. nervos. sfidător: roibii cu nări. cu nevinovă ie. cu nemiluita sau (pop. (înv. cu năpaste. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut. anevoie.NEGR. cu nepreget. cu nepăsare. fără răgaz: fiarele .ISP. livezi. cu neputin ă sau (înv . cirezi. ) imaginar. cu neadormire. cu nesa . cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr.ARGHEZI. cea aievea ne părea cu neputin ă.ext.ISP. (înv.HOGAŞ. (înv. în dezordine. bălăcea cu nuiaua prin apă. cu nejudecată. fără a fi fost judecat. fără rost: privind cu nedomirire. cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . cu nările în vînt. ) fără milă. şi pop. cu neîndemînă. cu nestrămutare. cu neîndurare. cu (sau în) nerăbdare...ISP. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste. fără milă. năbădăios. cu neîncetare. crud.EM. nerăbdător. cu nejudecată. . . (p.MAIOR.GANE. nenumărat. 2) cel mult. cu nedumerire. 2) (rar ) în neştire. ireal: lumea . ). ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. cu necaz. abuziv. cu necurmare. ferm. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire. cu năvală. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau.. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. ) continuu. 2) (p.HEL.le-n vînt vor trece în mîndru galop.N. (înv. şi reg..LIT.CR. (înv. (înv. cît trăieşte lumea.EM. HOGAŞ. 2) neîncetat. ) cu nenumărata. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. plin de temperament.MARCOVICI.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. cu aviditate. seme şi avîntat.OD. incert. fără preget. cu nemilostivire. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. hambare. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. (înv. (înv. cu neaşteptare. cu nervozitate. (înv. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. . din belşug. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate. neîntîrziat. cu neastîmpăr. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. .) cu neputere. ) fără folos. ) greu.. beau cu nemiluita şi nu se îmbată.COŞBUC.CR.CR. şi reg. cu nerăbdare.POP.ISP. ). cu nemară. (înv.EM. cu crispare.ARGHEZI. ) imediat. cu necesitate. ) nesigur. necontenit: o privesc cu nencetare.NEC.. cu neorînduială (înv.problematic. fără socoteală. ) 1) atent. ext. cu nefolosin ă. an oş. cu ghiotura: nişte be ivi care.

pe de rost. cu judecată.tr-un chip.ISP. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă.. cu nimereală.SAD. precum am trăit eu. (înv. a fi trainic. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. privindu-l pe sub geană.ISP. 2) semnificativ. . (pop. 1) cu (sau fără) succes. HOGAŞ.BIBLIA . a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume.GANE. a cunoaşte (ceva) numai din nume. cu (sau prin) nevoin a cuiva. (înv. purtător de (ne)noroc. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. cu nici un pre . s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. (înv. cu noaptea-n cap. . cu noimă. sub nici o formă. a cunoaşte. deloc: această leage nu-i bună de nemică. adecvat. în elept. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. ). putea să-l cunoască din talpă.GANE. (înv. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . 2) primejdios. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. în nici un caz. ) cruciş. în nici un fel. ) la întîmplare. 3) de nevoie. anevoie. cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. DOS. dis-de-diminea ă. 2) prevestitor de (ne)fericire. a avea experien a vie ii. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut. ) prin munca asiduă a cuiva. lăcui într-însa. cu (sau fără de) noroc. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). a cunoaşte (sau a şti) har cuiva. (înv. de bun (sau rău) augur.NEC. (înv. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. cu (multă sau mare. şi pop. să se mărite. cu nici un chip. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. în (dez)avantajul (cuiva): românii. (înv.CANT. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo.. cu nimereală. cu nimara. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. 2) a şti pe din afară. nicidecum: cea mai mică nu voia.MINEIUL . şi reg. a cunoaşte (sau a vedea) de departe. în nici un caz. . în detaliu. 1) logic. a (nu) avea sim ul măsurii. (fam. ) 1) cu rîvnă. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). zice. a nu cunoaşte moarte. cu noroc . ) de nemică. a dura. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. orice s-ar întîmpla. 3) stăruitor. a cunoaşte lumea.CORESI . a nu şti nimic (despre ceva). fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. cu (sau în) nici un chip sau nici în.MOXA. ) 1) (foarte) greu.ISP. zelos. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL.cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi.EM. cu nimic sau (înv. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. 2) anevoie.ISP. de (in)succes.CONACHI.POP.. încă necînta i cocoşii. a şti (pe cineva) după înfă işare. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. pe nimerite. 1) a cunoaşte în amănun ime. a cunoaşte fa a. PRAV. judicios.

cunoscut ca un cal breaz... cu otuzbirul. în mod ostentativ. şi reg.. înflăcărat. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit .. orbeşte. (sau pe .AL. (înv.... (înv.GHICA. 1) fără discernămînt. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL.. fără grabă. cu orice risc.. cu orice risc.. cu titlul de . cu pacoste. glorie. cu numele să le aducă slănină. . cu for a.. sacrificii. ) cu de-a sila.CEZAR... . cu orice chip sau în tot chipul.i răpuie capul. ) sub pretextul .MINEIUL. cu ochii (sau cu privirea) intă la . (sau că . prin lume şi prin via ă cu orînduială.: baba se urcă în pod. ) ara . 3) sub pretext că . repede. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . (numai) de formă. cu ora.HEL. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. (p..: un cal învă at cu nume de Graur. (pop. cu osebire...: i-a dat un milion cu nume de împrumut .. cu oricîte eforturi. cu numirea cuiva. neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten.): to i rămîn uimi i în fa a ei. organizat: toate se petrec . VĂC. ca şi cum . angajat şi plătit după un tarif orar. ) cuprins de mînie. ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri..... cu (sau sub) nume(le) de . 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt.. cu de-a sila..ISP. să . sau (înv.. 2) avînd numele de . . .). ) în cantitate (foarte) mică.SAD.ext. cu numele cu numirea cuiva cu numire de . cu rost.REBR.. (sau pe . ) pe îndelete. (înv. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate.. 2) (fig... (numai) cu numele. fără a se mai gîndi.. 2) (fig. ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos. demonstrativ. ) faimă.. pe toate căile.POP..CAR. mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. cu ochii pierdu i. sub formă de .... intens: începu să lucreze cu pasiune. 2) bătut măr. ) cu noroc. ) pe nedrept. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire. (înv. prin toate mijloacele: spînul vrea să. bine: să..POP. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele). cît cepele de mari. ... (fig. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi.. cu paralîcul. apetisantă: o demoazelă cu nuri.SAD. 1) (despre femei) atrăgătoare. 2) pe de rost... în orice condi ii. cu o falcă în cer şi alta în pămînt. şi reg.CAR. cu orbire... cu numire (sau cu numiri) de . cu orice pre .. cu ogodul sau pre ogod.POP. cu tot dinadinsul. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă. în extaz. motivînd că . 1) în special.POP. cu pasiune... indiferent de riscuri. (înv.DRĂGHICI.. cu orice pre .. cu ochii închişi.cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de . cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata.MACED. cu oasele pisate. privind în gol. numit . cu privirea intă. grabnic: (fig. cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt. cu ostenta ie. ) cu numire că .: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case.. cu orînduială. cu nuri. cu parul. 1) cu titlu de . cu paşi repezi..BĂLC. . cu orice pre . (pop.istăpîneşti împără ia cu norocire.).. cu privirea pironită la ...CR. cu orice chip.. CAR.. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind. cunună de lauri.. foarte cunoscut. foarte uşor. soseşte generalul Mencicof..P. în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele.

CAR. cu precădere asupra exigen elor nobilimii. 1) entuziast. lihnit de foame.POP.. înainte de orice. îndeosebi. cu poala. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. cu premeditare. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . greşit. direct. care costă. cu regret. cu piper. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. cu păstru.. cu pică ele. 1) bucuros.CR. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. plin de haz. ) în piele sau cu pielea (sau pieile)..P. cu păcat. cu plată. cu părul complet alb.CAR. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate.SAD. de nu mai pricepe nimene. foarte intens şi foarte repede: şi. ) sub pretextul că .GALA. cu piciorul sau pe picioare. să-i ajute. (reg. (mai) cu perdea. cu iertat să-mi fie.OD. PANN.POP. (înv.CR.AL. . cu poftă. nedrept. cu părul colilie.. din fugă. mai ales: căuta . cu (sau pre) podobie. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . cu precădere. ) cu măsură. (în mod) premeditat.. cu por ile închise. din toată inima: cu plăcere. 3) împăcat. cu pruden ă. mai ales. cu (sau de) predilec ie.. (nostim şi) cu pică ele. despre ouă) încondeiat.P. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP. (despre glume).. 1) cîte pu in. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere.POP. cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă. cu pîntecele lipit de coaste. în (mod) special. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele. 1) (exprimat) pe ocolite. te ascult. (despre alfabet..FIL. cu patos. scriere) chirilic. picant. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. (înv. pe amor îl dau de gol. înflăcărat. (înv. dar prea le zici cu perdea. ca să n-o ruşinez. 2) încet.. cu precugetare.. cu (sau în) pielea goală sau (înv.. liniştit: să te văd încaltea. şi reg. . ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. în primul rînd. pe jos: e rău cu carul. cu pieptul deschis. care se plăteşte: policlinica cu plată . şi reg. cu picătura.COSTIN .P. cu plăcere. (înv. cu părere de rău. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi.CAMIL. 2) afectat. MAIOR. din toată inima: a rîs cu mare poftă. cu piciorul în scara murgului. cu băgare de seamă.CEZAR. cu economie.CORESI. indirect: d-apoi. pătimaş: cînta şi el cu patimă. îndeosebi: filologii . în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. cu grijă.P. cu părere că . cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . domnişoară! BARBU . (făcut) în grabă. cu foc şi cu pîrjol.. circumspect: am păşit cu precau ie.cu plăcere! .CAMIL. cu potcoavă. 1) complet dezbrăcat. cu greu. dar mai rău pe picioare.N..CAMIL. ) (despreoameni) atrăgător. uşor indecent: anecdotă cu piper. (fam. cu mare aten ie. 2) sărac lipit pămîntului. cu precau ie.

) cu luare-aminte. cu preten ii sau cu preten ie.. cu pumnul (sau pumnii). cu puterea. cu profuziune.. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. boită pe obraz cu suliman. să o scoată la mezat. în primul rînd: drum cu prioritate . (care este) în discu ie. prietenie.CĂL.: după cît se zvoneşte în ară. cu (sau (înv.. din plin. din abunden ă... raportat la .SAD.P. îndeosebi... (p. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. care ar vrea să fie . cerin ele. în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune. privitor la . ) devotat. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea. cu grijă. în mod prompt.. . în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. din abunden ă: se bea cu prisosin ă. cu privire la . îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. POP. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . (reg.MACED. (înv. din) prisosin ă sau (înv.: o sculă minusculă cu preten ie de nas. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.. din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej.MARCOVICI . dar regii ne-o iau cu puterea. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.HOGAŞ .. cu (sau de) (mare) priin ă.. cu efortul .. în plus... cu (de-a) puterea sau în putere. (înv... apropiat de .CONV. . cu pricina. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii.. 2) (foarte) pre ios. canapele şi fotolii de lemn aurit.VLAH. cu priveghere. 3) folositor.CĂL.CORESI . (pop. mai mult (decît trebuie).. apă lină. ) din plin. cu pruden ă... din belşug. 1) cu infatuare: o babă cu preten ii.. aşteptările.. cu probabilitate. cărbune potolit. influent. respectiv: viu şi teafăr... cu promptitudine.. în schimbul .SAD.. din belşug. cu preten ie de . ) de. (în mod) prudent: neştiind locurile. ) cu prisosire..AL.BARONZI.. fidel.STANCU. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la . şi reg.. 2) (în supersti ii).. şi pop... cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. ) excesiv. ) de-a valma. este numai un obicei rău. în mare cantitate....ext.. 2) (reg. (înv. cu prilej. ) mult. referitor la .GALA.. cu sacrificiul . prin violen ă... normalul. cu toptanul.BĂLC. . 2) preten ios.. cu pre ul . cu prisos. în (ceea) ce priveşte . cu preten ii cu pre cu pre ul . (foarte) valoros. înainta cu pruden ă. în mod special.: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. cu riscul . cu primejdie.LIT. . cu (mare) pre ....TOP... 1) (înv..POP . ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. (înv.CAMIL.SAD. e om cu priin ă pentru norod. cu prioritate. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul. cu amabilitate.CAR. mai ales.. în cauză. ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta. avînd în vedere .... cu protec ie. cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere. grămadă: intrară cu puterea în ogradă.. ) cu for a. care vrea să pară .: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre.AL. credincios. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre .COŞBUC. la mul i oameni. util: Despot nu-i ării de priin ă.. şi reg. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul.cu preten ie de . supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă. în privin a . 1) (înv.

(înv..CR. (a. a-i curge numai miere (cuiva). ) a curge repede şi cu zgomot. şi pop. cu raita în sus. (înv. a fi foarte slab. a rîvni (pe cineva sau ceva). (înv. fără grabă. a curge gîrlă (sau pîrîu). cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu . indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. cu regulă. răutăcios. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul. 1) a transpira abundent. abia respirînd. odată şi odată.NEC. a-i curge obielele (sau flendurile. (înv.. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă. (despre ape. cu gaidele în sus. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii. cu rezervă. ) bogat. ) a fi priceput la orice.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. cum ve i putea. . răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd.POP. acum sau altădată. (reg. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate. din abunden ă. rînduit: aste oase.ext. . lucru clar.POP. a curge mult. a-şi cură a obrazele. se făcu pămîntul. a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. m-a măhnit şi m-a supărat.SAD. ) a fi foarte slab. (reg. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. cu regulate ă. PANN. ) în scurt timp. a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). a pofti.. curată socoteală. 2) posibil.. a fi îmbrăcat sărăcăcios. iron. peticele) de pe (sau după) cineva. a curge pînză. ) putin i). a fi slab ca un îr: calului . a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. (reg. cu regret sau cu tot regretul. a-i curge oasele (cuiva).. (în) curîndă vreme. cu răsuflarea la gură. puse cu regulă în dulapuri. ) a fi foarte slab. fără să fii împărat. cu răgaz. în zdren e. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. pe îndelete. dar nu cu răutate. din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. (iron.HEL. cu rezolu ie. cu repeti ie. într-o bună zi.POP. i-ospun cu tot regretul. (pop.. ) repede.MACED. ) cu picioarele în sus. (p. sîngele de păgîn curgea pîrîu.1835).EM.URIC. cu răutate. a-i merge toate din plin (cuiva).CEZAR. de-i curgeau sudorile. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. cu (sau în) repejune. DELAVR. a tînji (după cineva sau ceva). ) a se dezvinovă i. 1) (înv. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. ploi) a curge continuu şi abundent. ) a dori. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. a curge hududoi. (înv. cu răstire sau cu răstiri. dar nu erai om. .LET. de mai multe ori: cască cu repeti ie. mali ios: scri i . iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. a-i curge sudori(le) (cuiva).REBR. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu .CANT. ) ordonat. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. cu risipire. acum eşti om. (reg.P.NEGR. a-i curge balele (după cineva sau ceva). a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. cu glas seme .NEGR.

a-şi curma via a. cu (sau plin de) ruşine. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă.VLAH. răsuflarea mi se curmă. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul.POP. făcînd mîncare cu rîndul..P. curs de vreme (sau de vremi).NEC. . a curs multă cerneală pe acest subiect. ) îndelung. a face pe dracu-n patru. fără necazuri. de flămînzi ce era. brusc.ext. judicios. disciplinat. capăt unei discu ii. (fam. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. ordonat. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina.AGÂRB. (a..HOGAŞ. în condi ii bune.URIC.PANN. cu ruptul sau cu rupta. cu bine: mar i. chibzuit.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. (înv. cu rîndul. în cantitate (foarte) mare.CONACHI. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. a curma pămîntul. cu sănătate. cu schepsis. cu sălbăticie. ) în mod incomplet: această nelegiuită . cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei.. 1) a bate ara în lung şi-n lat.SAD. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. ) a se face luntre şi punte. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap. cu sabia scoasă. cu sacul. despre oameni) cu judecată temeinică. (p. CARAGEA. crud: îl biciuia cu sălbăticie. ca ieşit din min i. chibzuit. cu scăzămînt. 3) cu toptanul. (înv. rupse ea. la judecată). a sparge) tăcerea. amsă ieu nepotul cu mine. pe încet şi cu rînduială. cu ruptoare. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . a curma (sau a întrerupe. (înv. ) 1) în acord. (reg. a pune. a-l curma foamea (la ma e. gata de luptă.CAR. NEGR.1805). chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap.SAD.POP. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată). en gros. ) termen. . cum se cuvine. cu rînduială la cap. cu rînduială.BOL. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. cu rost. a i se opri. cu săptămînile. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. cu sa iu. cu ridicata.. la inimă) (pe cineva). a străbate ări şi mări.EM. crunt. s-a scris mult despre acest subiect. (înv. a curma o discu ie. a se sinucide.POP.CEZAR. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. a i se curma (sau a i se tăia. cu ziua (sau săptămîna. ) dezonorat. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. fioros. ) cu toptanul. timp de mai multe săptămîni. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. a rupe. tăcerea. . într-un tîrziu. cu săptămîna. luna): am luat cositul cu ruptul. 2) (despre cantitatea muncii) impus. a fi copleşit de o emo ie puternică.POP. de-om ajunge cu sănătate.CR. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. (înv. cu scaun la cap (sau la minte. cu schimbul: stam la masă to i împreună. 2) (fig. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă.CR. (în mod) bine socotit. .

. albina strînge miere la fel. sincer.i fă datoria cu sfin enie. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. cu seu. cu sentiment. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. disciplinat. cu for a. netulburat. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. cu sînge rece. negreşit. violent. l-a luat acasă. abuziv. cu siguran ă. cu înverşunare. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. ferm: fără de tine nu mă duc . sfios. ) în) sete. fără voie.CAR. 2) cu pasiune.CĂL. 1) indiscutabil. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. cu (sau de) sînge albastru. cu o stare materială. cu situa ie. cu în elepciune: ce-o fi.P.am răspuns cu siguran ă. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire.BOGZA. . . cu tărie. 2) cu mare aten ie. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac.HOGAŞ . nu putui şti cu siguran ă. temeinic.CEZAR. CEZAR. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului.VLAH. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. seme eşte: nu-mi este de vînzare . 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. POP. bine văzut. cu calm. silnic: mai cu binele. 2) în mod hotărît. cu seme ie.CAMIL. . . timid. neapărat. cu (sau (reg.. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt. cu lăcomie. (fam. cu) silă.CR.. se numeşte. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. în ara Românească. liniştit. vor putea fi aprecia i de na iune. sistemă democratică. de neam mare. cu sistem. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere.LET.CAR. ) (despre oameni) respectat. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece.P.CĂL. .. 1) cu putere.CAR. răspunse cu seme ie feciorul. cu sinceritate. cu plăcere. ) cu drag. (înv. 2) cu respect. cu seamă. (reg. cu seninătate. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. porneşte pînă te văd. POP. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie.GHICA. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. cu tot seriosul. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. cu rigurozitate: hai. ) cu rost. mai cu de-a sila.. rînd pe rînd. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . 3) în mod corect. om vedea. cu exactitate. cu toată seriozitatea. cu stăpînire de sine: proşti. (înv. 3) cu multă poftă.P. deocamdată. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. cu scrisul sau cu scrisoare. fără glumă. cu toată convingerea. to i ceilal i fac nişte ochi mari. .CEZAR.AL.. 4) cu mare aten ie. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. de familie nobilă. cu asiduitate. în mod seme . în mod serios: la această părere. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea. (înv. şi. aruncată cu toată seriozitatea .HOGAŞ .VINEA. precis.AL. fără glumă: asta. cu sfătoşenie. ordonat. 1) cu convingere.NEGR.CAR.ISP. banii de aur. cu conştiinciozitate.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. P. cu (tot) seriosul. cu scumpătate. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun. dar mul i.CAR.. cu calm.

PRAV. nice altă. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. puternic: arme cu tărie. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. vedeau pe dracul.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta.SAD. . că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură. 2) categoric. nu poate să se manifesteze cu tărie. cu şoşele .ext. ) în de) sîrg. ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva. erudit. sigur.CAMIL.POP. . bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare. cu ştiin ă. cu grămada. în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii].. cu şir. (ne)ştiind. cuşmă frigiană. izbitor. cu socoteală că . cu multă zarvă. atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv.NEC. savant: om iscusit şi cu ştiin ă.MACED. cu (sau fără) ştiin a cuiva. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte. flagrant. cu tahmin sau cu tahminuri. ) stabil. suflet românesc. POP. 4) (înv. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. (înv. 5) (reg. cu (sau şi) momele sau cu momele. 1) tare. deacă i-ar fi găsit . (p.FIL.. în. VINEA . cu deprinderi fixe. cu sudoarea frun ii. imediat. (p. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. trîmbi e). ) cu (de-a) tăria.. cusut cu a ă albă. trăgînd cu tabiet din narghilea. cu repeziciune.. fală şi mîndrie. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. în număr mare. cu ştire.. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt.OD. cu ritual. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. cu ştiin ă de cauză. ca să poată creade.. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . cu tabiet sau cu tabieturi. (înv. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. cu minciuni. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. cu momele şi. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. ) cu condi ia ca . cu (sau fără) învoirea.. valabil. asta i-o doresc! EM.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. (în mod) coerent. (înv. în grabă. instruit. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. cu (sau (înv. cu tălaba. cînd le încol ea. bătător la ochi.cu sîrg cu socoteală că . ca să vede i cît de mult vă amăgi i. fără ştirea mea. cu (sau fără) voie: mă jur ..BARAC.. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele. vis de vitejie. cu şoşele (sau cu şoptele..OD.CAR.P. cu surle şi trompete (sau tobe..VLAH. (rar ) învă at. cu şoşele. curajos.CORESI. dulce Românie. cu şezămînt.. . energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie. cu tărie de cuvînt.DELAVR. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. ) cu atitudini. cu (sau întru. te-am supărat cu ceva. (înv . (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). ) cu for a.. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. cu pedanterie. ) cu împuternicire legală.FIL.EM. ferm.ext. tabietliu. (ne)fiind conştient. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . cu tocmele). (înv.

. în totalitate. inconsecvent. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM. cu temelie. dobînda banilor mei.1819). NEC.IORGA. că mai este-un putinei.CR. 1) trainic..SAD. ) foarte mult. toate) . folositor. în ciuda . ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton.. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre.. cu caracter de . proaspăt.. chibzuit.. cu toată) că .EM. deşi.... cu inten ia să . cu titulă ca . ) 1) în pace.POP. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. admi înd că .CANT. cu temeinicie.SAD. cu tinere e. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie. şi vederea într-însa ş-au mutat.. cînd tîrgu era cu temei. boierule mă tem. cu toate puterile. cu tot (sau toată. .. comod. cu toptanul sau (înv. solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova.CR. şi pop. serios. cu titlu de . tinereşte.URIC. 5) (reg. (înv.. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . cu plăcere. capricios. cu stăruin ă.MAIOR..PANN.. (înv.. cu tîlc..i vorbesc cu temei. din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul. ) cu scopul ca . şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt. cu mare plăcere.POP. cu tot dinadinsul... (înv.. ) în tot sau (reg... în linişte. 2) întemeiat. în pofida . cu toate că . cu mul umire.. chiar aşa fiind . cu toane.. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei. baba vindea-n pia ă petrenjei. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni....CR. (a. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel. cu toate acestea..: cu toată sîn enia dreptului său. ) în toptan. cu socoteală.. (înv. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa. mor iş. rămase pe loc şi se uita în urma lor.cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . a cuteza împotrivă. sînt om serios şi. cu tot sufletul.. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei. ) în toi: duminecă diminea ă.. ) cu sila... (a. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci.NEGR.. serios. to i. din care să poci trăi cu ticneală. de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul.. (p.. cu haz. . cu titlu consultativ.BĂLC. cu toate acestea. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas.LIT. temeinic: mai căuta i cu temei. cu toate (sau cu tot.. intens. cu titulă ca . cu valoare de consulta ie. cu for a.. temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor... şi scaunul. (înv. în întregime: în totului tot. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă.: cu toată graba. cu ticnă sau cu ticneală. cu titlu de curiozitate . cu ton. cu rost. serios..: cu titlu de împrumut . sub formă de ..ext. cumpătat. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind ....: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol. cu ridicata. ..ŞINCAI . aşezat: nu te teme.N..CONV.SAD. ) de tot. 1817). 2) prielnic. 3) cu stăruin ă. cu tîlc. ) cu sîrguin ă. stăpînă. ) în totului tot sau (înv. chiar dacă admitem (sau inem seama) că ..COSTIN . cu totul sau (pop. cu tot dinadinsul cu totul . cu brutalitate: î i spun drept. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele.. (înv. cu topuzul. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot .. în cantitate mare.. răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. cu subîn eles..PREDA. 4) potrivit. cu scop de .

ar ăgos. spre tire sfeature sfătuiră. vitejeşte. promisiune. 2) rătăcitor. cu îra. pe care.ISP. răposat. mort. (înv. cu capul pe o piatră . cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. ) urît.EM. cu tremur sau (înv.PSALT. (înv. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). cu trudă. ) cu tremuri. calic.. înmărmuri i. foarte greu: dar el dormea. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. călător. cu vîrf şi îndesat. cu treburi sau cu treabă. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele. cu traista-n bă sau traistă-n bă . aleasă. ) cu îrîita. cu două.POP. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. ARGHEZI .cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una. cu trăsura de la mă-sa. ) pe jos. (pop. cu trudă. cu îfna pe limbă. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. cu trebuin ă. ) exprimare rafinată. cu uimire. pribeag. uimit: stă.. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie.POP. le regreta. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. cu via ă. cuvinte grele. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. (fam. . trufaş: Midas. întocmai. cu vitejie.POP. haimana. cuvînt cioplit. uşor. cu greutate. pentru a rezolva ceva. cu urît. uşor. cu trufie. să fiu tot cu voie bună. 3) cu uşurătate. cu uşurin ă.. (înv. a cutreiera lumea.SAD. ) pus pe ceartă. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. cu piciorul. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură. ) mult. cuvînt de ordine. (înv. arogant.GHICA. cu un cuvînt sub ire. cu două. repede: românul nu se sperie cu una. în consens. după ce-i trecuse mînia. în interes (personal. 1) sărac. cu (sau întru) un cuget.GANE. dispozi ie dată de un superior..CANT. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd.. 1) lesne.VOICULESCU. cu voie bună. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. 2) (fig. cu ărîna în gură. angajament. (reg. tremurînd. abia suflînd. cu multă fine e. înfiorîndu-se: galbeni.AL.CR. ISP. cuvînt cu cuvînt. 1) bine umplut.DOS. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. cuvînt năimit. cu una. a călători mult şi în locuri diferite. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. fără nici o modificare.DOS. chiorîş.

a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . 1) a fi atent. din post) (pe cineva). CEZAR. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci.POP. nimeni nu le da nici un ajutor. POP. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase.. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. încetul cu încetul. 2) a trata cu respect. cu vreme-oi muri şi eu. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară.. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. a da alarma. a-şi da aere. a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. RGHEZI. 1) la vremea potrivită.P. POP. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba.CAR. a accepta. a batjocori.DOS.VLAH. a da averea pe cur. . din func ie.le-n mînă. a-i da bătaie de cap (cuiva). a-i crea probleme. 2) după cîtva timp. a da bacşiş (cuiva). 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . . a da (o mînă de) ajutor (cuiva). a ceda. a fi foarte bogat. a bate (pe cineva). a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a-şi da acordul (sau asentimentul). 1) a asculta spusele cuiva.i convine ceva. supus (fa ă de cineva). ) a-şi cheltuit banii cu curvele. a încuraja. 1) a alunga. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. (reg.CAR. a adăposti. a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva).CEZAR. a adopta o atitudine de superioritate. (fam. a da ascultare (cuiva).EM.COŞBUC. de dragul tău. a-l da banii afară din casă (pe cineva). a fi îngîmfat: lasă. cu zilele a (sau în) mînă. a da adăpost (cuiva). a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). a alarma. a da apă la moară (cuiva). a-şi da importan ă. a lucra de zor. 1) a (se) cufunda în apă.P. odată şi odată: bădi ă. 2) a se retrage. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. a fi de acord. a-şi da adeziunea. a desface contractul de muncă (cuiva).AL. a trece cu vederea. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. cum dai apă la şoareci. ) a boci. a (se) da afund.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . toate mor broaştele-n tău. a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. ) a mustra. a-i da bătaie. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. a ignora. cîndva. a-şi dezvălui adevăratul chip. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a găzdui (pe cineva). a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. repede. a da bani pe miere. cu zor sau cu tot zorul. a stimula.GALA. a plînge. adevăratele gînduri. cu toate astea. 3) a fi ascultător. (fam. cu considera ie (pe cineva sau ceva). a adera. a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor. a se da bătut. . că prea îşi dădea aere în ultima vreme. a nesocoti. a elimina. a sprijini. a îndepărta.

a-şi da arama pe fa ă. (pop. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a da bra ul (cuiva).SAD. obraznic. a se lovi unii pe al ii. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). a nu izbuti într-o ac iune. prin mazăre şi bob. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el.POP. a da chix. a da brînci (cuiva). a(-şi) da binecuvîntarea. a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. a da căr ile pe fa ă. dragă. pe stînca şoimilor.i dă inima brînci. a da năvală orbeşte. spune-i. a (se) saluta.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. maică-ta să-ngrădească uli a. dacă-i treaba-aşa. şi dam chiorîş prin fasole. trebuie să joci!.SL. dacă-i pe aceea. ) a grăbi. a da chix. a da carul de mal. dîndu-le bine e. dacă (sau de) nu mă înşel.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. a da chiorîş de cineva. a nu lua seama pe unde calcă. a da caier de tors (cuiva).CR. a eşua. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. a da ca cîinele prin bă . dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. dacă va fi nevoie. care le-au dat binecuvîntarea. . dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă.AL. a-şi da acordul. (fam. a da buzna (undeva). (bis. a da chior peste cineva.ISP. dacă ai intrat în horă. ai mai fost şi săptămîna trecută. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă. dacă te îndeamnă inima. a găsi. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. a deveni sincer. atunci n-avem ce mai vorbi. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). a saluta în cursul serii (pe cineva). dacă va fi cazul. a fi foarte îndrăzne . dacă î i surîde. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. ca orbii. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. a consim i. a da bice (sau călcîie) calului.CR. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. a se ciocni. a da de lucru (cuiva). a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. a da chiorîş unii peste al ii. 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. 1) a accepta.REBR. ) dacă î i convine. 2) (fig. dacă o iei aşa. a eşua. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe.P. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. a da ceasul înainte (sau înapoi). că din ritmul lor nu-i scotea. dacă aşa stau lucrurile: acum. ) dacă aşa stau lucrurile.ISP. dacă. dacă te-ai apucat de un lucru. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD.POP. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. a o lua la sănătoasa.CR. a-i sări muştarul (cuiva). ologul a dat brînci orbului în apă.CEZAR. dacă va trebui. prosteşte peste cineva. a da bir cu fugi ii. de nu ne ajungea casa. a da chiorîş prin ceva. a(-şi) da bine e. 1) a bate cu biciul. a intra intempestiv.POP. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). de parcă aveau orbul găinilor. a da canon (cuiva).

a nu ine seama de nimic: ar fi dat. a da cu camătă.: jertfă oricare lui e pu in.ext. cu bă ul etc.CONTEMP.. 2) (fig. în primăvară. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă.ISP. a intra pe sub pielea cuiva. a se lăsa în voia întîmplării. mită. a da cu capetele. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . a da cu banul. a fi disperat. a se încrede.. a se repezi.N. a da cu bobii (sau în bobi). nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva).după lege. 1) a arunca praf în ochii cuiva. 2) (fig . el nu dă coaste la măglisiri. a se lăsa prins de . a ajuta. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. a primi) peşcheş.ISP. a da cu capul. .AGÂRB..PANN. a regreta o eroare. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. a dat col ul. a da col ul. ) a nu se teme de nimic. a (se) da (sau a se lovi. nu vezi pe cel de jos. a-i da (tot) concursul cuiva. 3) (fam. v. a sprijini pe cineva. a da din cap. a da clacă la .. a da colb în ochi (cuiva).POP. a primi) ciubuc. a mîntui repede. la o adică..CR. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu.: lîngă coşeriu. a fi cu chef.. v. a face prevestiri cu ajutorul bobilor. a-i da cu ardei (sau cu chibritul. a da coaste (cuiva sau la ceva). a da (sau a lua.i dea cîteva . a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). (fam. (înv. a se izbi. dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni .. a isprăvi. a se năpusti de-a-valma la .. (p. a întărîta (pe cineva).. a se răni singur. a împrumuta (bani) cu dobîndă.ARGHEZI. a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a linguşi (pe cineva). a face o prostie. a-şi da cu părerea. şi cu barda în Dumnezeu. a da coaste a da cinstea pe ruşine. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). a da colb (la ceva sau cuiva). ) a muri: a bolit toată iarna şi. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a face o gafă. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. a gafa. a se da (sau a se bate. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). nu le da leşilor cîmp. a da gata.. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră).VĂC. de rîdeau. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani .POP.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . a supăra.. a rămînea de ruşine. a lovi de cîteva ori (cu palma. a da din cap. a fi beat. a-i da (sau a-i arde. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. a da cu căciula în cîini (sau în grindă). (înv .COSTIN.) a da ascultare (cuiva).) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă.CAR. a da (sau a plesni. a nu-i da cîmp cuiva. ) a presupune. singur stă oaste către oştiri. nimeni nu voia să le dea crezămînt. a-i croi) cîteva (cuiva). a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia.) a induce în eroare (pe cineva). a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. a da (sau a lua.

guraliv. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era . a da (sau a lua) cu chirie.ext. a fi de părere. a tenta. (fam.i dai cu pumnii în cap.: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui.CAR. că acuşi ne vin oaspe ii. a da din abunden ă.POP.. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. a da curs a da cu sita a da cu şoldul ..).POP. (pop.. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte. a momi (pe cineva). că e prea tîrziu! GALA.ISP. a da cu nasul de . a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap..PANN. a solu iona: a dat curs cererii mele . a nu accepta o situa ie mai bună. a da curs (sau urmare) (la ceva). ) a omorî (pe cineva). şi fam. a da cu paharul. 1) a se păcăli.a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . a da cu praftori a (pe la nas). a-şi da cu presupusul. a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. ) a încerca să fure sau a fura. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). a da cu gîndul. a da cu mîneci largi. a prinde. femeie. a da cu crucea peste cineva. a da cu milă (în cineva)... (fam.. a se familiariza cu ..SAD. (p. (sau prin . a da bucuros: părin ii fetei . a întîlni (pe neaşteptate). a-i da cu luleaua în nas (cuiva).CR. (reg.. a dispre ui (pe cineva): nu. (sau prin .... a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva). a oferi cu larghe e.. a descoperi (pe cineva). a comite o gafă. a lua cunoştin ă de . a da cu polonicul. a a î a o ceartă.. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . a găsi. a da cu mîna în foc (sau prin spuză.CAR. a-i da cu parul în cap (cuiva). oleacă cu mătura. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. a-şi da cu degetul în ochi... a da cu praştia în (sau prin) ceva. ) 1) a vorbi mult. ) a da iama prin ceva. a regreta foarte mult: degeaba. tocmai acum. a da cu nasul pe . 1) a bate zdravăn (pe cineva). a fi vorbăre . a da cu şoldul.. î i dă cu luleaua-n nas. a-i da cu tifla (cuiva)... a nu profita de . a lua cu huideo (pe cineva). a mătura: dă şi tu. a opina. a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei).ISP.. a fi întuneric beznă. a da cu nasul pe .ext. să-şi dea cu presupusul. 2) a împiedica. a nesocoti.P. prin şperlă).. dar el a dat cu piciorul.. (p. o dau cu mîneci largi. a da cu huideo (cuiva). 1) a refuza. a da cu oarba (cuiva).. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură. a nu mai putea de necaz.).i mai caută-n obraz. 2) a pierde prilejul de a . ) a presupune. 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale. a pune la punct (pe cineva). a opina.) a trage la măsea.. .CR. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare.. a adulmeca. a bate cu milă (pe cineva).. a-şi da cu pumnii în cap. a respinge (pe cineva sau ceva).. CEZAR. ) a băga zîzanie... (pop . a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat. 1) a rezolva. a nu vedea la doi paşi. a trece în grabă pe . 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc. a da cu mătura.. a da cu măciuca-n baltă..

.POP. a da de dracul (sau de naiba). a se da de-a curu-n cap. a în elege. a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla. a da (sau a avea. a face în ciudă (cuiva).: ho ii s-au înmul it atît de tare. că mai jos de opt mii nici o para frîntă. . a descurca. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul.EM. pe .POP. că or da ei peste mine.TEST. ) a descifra. ..a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). (fig. încît nu mai e col unde să nu dai de ei.. a depune eforturi disperate. a da (sau a avea. ) 1) a spune. a se zbuciuma. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). a se rostogoli: pietre mărunte .. a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . măi crestatule şi pintenatule! CR. 2) a da seama: nece urii vine fiind. cînd le certau bărba ii ori soacra. a-i da de cheltuială (cuiva).POP.POP. a da de căpătîi. aşa că se dau de-a dura.PRAV.POP. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva). a descoperi. a nimeri la .. a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar.ISP.. a găsi pe .). nemini însă nu-i dă de căpătîi. a-şi da cuvînt(ul). a descîlci.POP. a-i rîde în nas (cuiva). aşa cum s-ar zice: mură-n gură. (înv. dragă şi nu mai spune. 3) (fig.: taci. a se da de ceasul mor ii.. 2) a face de căpătîi. a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. de-a tumba. (sau peste ..DELAVR. a lua) bani pentru a cumpăra. de-a rostogolul. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul.. a surprinde asupra faptului. a lua) (bani) de cheltuială. . drept) exemplu (pe cineva sau ceva). pînă nu se potoleau de bunăvoie.POP . a da cu toaca peste cineva. 2) a găsi ac de cojocul cuiva. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz. de carea se putem da cuvînt.. a da de (sau ca. a da de cap (sau de capăt. a se da de-a dura. 1) a ajunge la . a batjocori (pe cineva).. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata.. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva).HASD.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. a veni de hac (cuiva sau la ceva).. a se da de-a dura. . 2) a întîlni.POP. a da cuvînt. a se da de-a berbeleacul. a se rostogoli. a se da de-a rostogolul. 3) a descoperi.AL. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic.. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală. a da de-a dreptul.N. domnule. a avea noroc. a o încurca: să nu. c-apoi dai de dracu! POP. a da de bucluc. a lămuri. a prinde cu mî a-n sac pe cineva.. la tot pasul.AL. a da de bine.i pui în cîrcă cu mine. 1) a promite solemn. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap). (pop. 2) a se în elege.. . a se da de-a mototolul.HOGAŞ. a-şi da cuvînt a da de . 1) a da de cap (cuiva sau la ceva).. căci îşi dase cuvîntul. . a da de duşcă (un pahar). a se da de-a berbeleacul.MOLD. a se strofoca. a da de .POP. curgeau de-a rostogolul la vale.

întrebări în mintea cuiva.POP. căci firea toată îl da de gol. a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. şi fam. (reg.BĂLC. a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL.POP.NEC. a da de (sau a afla) gustul a ceva. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. a da de nod. fîrtate.CAR.POP. ) a da de greu. a (se) da de gol. a descoperi gustul a ceva. a pricinui un mare rău (cuiva). (pop . (reg. a păgubi (pe cineva). a face (pe cineva) să se gîndească. a da de unul mai tare. a (se) da de (sau pe. a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). 1) a angaja. a da de pagubă (pe cineva). ) a prinde.CAR. a da de furcă (cuiva). şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului.a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). numai dracul cred să. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit.REBR. a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său.POP. a bate tare (pe cineva). la) rîpă. a da de mascara. 1) a trînti la pămînt (pe cineva). 1) a ridica o problemă (cuiva). a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. . a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. pe care l-am moştenit de la tata. a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva.i deie de fund.POP. . a da de potcă. (reg. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a (se) trăda (fără voie). 1) a distruge. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. 2) (fig. 1) (înv. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva).POP.VLAH. a da de nevoie. o supărare cu cineva. a da de poznă (cu cineva). 2) a da de furcă cuiva.NEC.CAR. şi reg. a da de bucluc. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. (înv. a demisiona: bătrînul intendent. ) a sărăci. într-un mare necaz (pe cineva). (pop. BĂLC. a da de lucru (cuiva). a da de mîncare (cuiva). a i se înfunda cuiva. ) a-i face primejdie (cuiva). a da de pămînt (cu cineva). ) a se face de rîs. a da de gîndit (cuiva). a băga într-o mare încurcătură. ) a muştrului (pe cineva). 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. (pop. a-i merge toate din plin. . ). a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv. a fi foarte norocos. 2) a naşte îndoieli. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). a da de fundul sacului. . . 2) a strînge de gît (pe cineva). a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. a da de (sau peste) hac. ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). greută i. . a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. să mediteze. pre mîna lui Grigorie-Vodă. ) a avea un necaz. şi reg.) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). a crea dificultă i. a da de nuntă (cuiva).CR.

cu clon ul. goni i de vrăjmaşi. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. a fi gureş. a da divor .. a da dracului (de pomană) (pe cineva). a da din col în col . a flecări. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă... a se zbate pentru a găsi o rezolvare. a-şi face loc (prin mul ime). a da din col în col . a dezmin i: d. a da dreptate cuiva. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană.ext. ) a se strădui. măi îcă .ISP. a se dumiri.. de bucluc..EM. a munci în zadar. a da de ziua necazului. a da din coate. încet să nu dai de şugubină. dă cea mai formală dezmin ire. a face pe dra. 2) (fig. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. a o lua la sănătoasa. a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . a dovedi. de clon . a da dovadă de . cu capetele). a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). a (se) face de rîs.. un necaz.. o nenorocire. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. a vorbi mult şi fără rost. de meli ă). ) a zbura. (pop. ) a vorbi repede şi fără pauze. în semn de (dez)acord. (fig.ext. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a... (reg. a da din mîini şi din picioare. Oancei. a în elege. Iloaiei). a deschide ac iune de divor .ARGHEZI. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor. a da din enchi în enchi.). tracul. (despre păsări) a bate din aripi. a da din buzunar.VLAH. a răzbate. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. gen. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. a da dracului tămîie. limbut. cu capul. (reg. de clan ă. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. ) a-şi da osteneala degeaba. Leca . timiditatea.. a desluşi.CAR. ) a dezerta: dădeau dosul... a da dosul sau a da dos la fa ă. a vesti.. dinclon . a se da drept . soi rău ce este ea. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. 2) a se dezlăn ui. din căpă înă. ) 1) a-şi învinge emo ia. a o şterge din loc. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. 2) (despre oameni) a se linguşi. (sau de . (p. ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere. a fi la strîmtoare..cu-n patru.POP. ). a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. (fam. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. a demonstra: publicul nostru . a da din coadă.. 1) a se zbate.. a da din gură (sau din clampă. (reg. a urca pe scara socială.CAR. a-şi da drumul. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei. să iasă sfan u! POP. a da (o) dezmin ire.POP.POP. a da bir cu fugi ii. a da de veste (sau de ştire). a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. a da de şugubină. a divor a. (p. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva). a da din aripi. (pop.a da de rost a da de rost. ) a se frămînta. a se gudura (aidoma cîinilor). Răzoaiei. a lăsa liber. a trăncăni: dă-i cu gura.CR.. a da de belea. a fugi.

a da ortul popii. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună.CAR. (pop.CAR. 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. a garanta.. 2) (fig. a dosi (ceva). deteră focuri în trimişi. a da după piersic (ceva). a da glas. (despre încăl ăminte) a se modela. a îmboldi.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. ) a ascunde. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni).SL. a lichida (ceva): cum era mort de foame. neplăceri. (pop. a se da după perdea. ) a-şi crea necazuri. a da fa ă cu cineva. . se face că nu mă mai cunoaşte. 2) (arg. ) a mări ritmul unei ac iuni. a-i da drumul (sau brînci. (fam. 2) a chinui. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva .POP.VĂC. a-i da foamea de cap (cuiva). a(-şi) da gir(ul). a da frîul (sau frîu liber. . că m-ai dat gata! a da (o) gaură. a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva. a face aşa cum doreşte. . ) a trage cu o armă de foc: strejile . a grăbi. a da (sau a pune) fitil (cuiva).. a lucra din umbră. a da foc (sau focuri). care te bate cîtva timp. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea.POP. a se da după picior. (pop.POP.POP. 1) a deveni insolvabil. 3) (înv. pînă se dă după picior. a se ascunde. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . frîiele) (cuiva sau la ceva). a da faliment. 1) a găuri. a-şi da foc la valiză.CR. a-şi periclita situa ia. dădu gata oala cu sarmale. a distruge (pe cineva). a spune tot ce ştie. da foamea le da de cap.POP. vînt) pasului sau a da pas. a-l îmboldi.CAR. 1) a îngădui.POP. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a accelera. a se da după tufă. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP. a da (sau a fi) exemplu.(fam. a zori. ) a se ruina. a-şi da duhul (sau sufletul). a se da după voia cuiva. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. se dete din ce în ce după păr.POP. ci feciorii se dau după voia părin ilor. a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat. ) 1) a mări viteza unui vehicul. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. 2) (fig. a ului (pe cineva): hai. a chema pe cineva. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele.EM. a se ascunde. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. a da (din) fălci. ) a delapida. a se da după păr. a gira. . a da gata. 1) a isprăvi. 3) a impresiona. a se sustrage de la ceva.POP. a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a trezi dorin a de a fi imitat. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. să dai foc aripei.

a mîna la stînga. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. îmi sporeşte ca la rac. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. a se crede important. a arenda. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . ) a da ortul popii. în lipsa fiului său. a da (sau a băga) greş (cuiva). de dădea în cap . a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. 5) (fig. a da (sau a umbla) iama. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. a da (sau a trage) în carne vie. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. a nu nimeri ( inta). îl dă în cap Dumnezeu.ISP. ) a se codi. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. a da în cap. a da (sau a se prinde.CR.SAD. ) a-i merge mai rău ca înainte. a regresa: apele au dat îndărăt . a-şi da în cap. 2) a jefui. (reg. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). ) 1) a bate în retragere. nurlie. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă.ISP. îi dădea în cap . (fam. (pop. a ceda: vai de biet român săracul. om bătrîn. a (se) legăna. . a prăda.PANN .CR. a (se) da (de-a) hu a. înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. (reg. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. ) a păstra pentru sine puterea. 4) (fig. a da în brînci (muncind). a-i da în cale (cuiva).URECHE. a pre ui. a năvăli.AL. a da tot ce poate da. pînă la epuizare. a da foarte mult: ba zău.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. a greşi. cineva. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a da (sau a lua) în arendă.gă-nainte. a-şi da importan ă. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. a da hăisa. 1) a lovi în cap pe cineva. 1) a da năvală.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. a-şi face singur rău. a-i da înainte (cuiva). a da (sau (înv. 2) (fig.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. el [turcul] tot în carne vie.EM. a da hîrştioaga popii. a da (şi) inima din el. nu-i dau în cale. conducerea. 1) a greşi.AL. era ca un făcut. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP. a pune pre . a-şi da aere. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva).CR. 2) a comite o eroare. a înapoia. a-şi da aere. uneori. 3) (fig.PANN.AL. a da în căr i. 3) a da un avans de bani. am muncit de am dat şi inima din noi. a da importan ă. ca de oala mălaiului. a cădea) în clapcă. ) a face) greş. a munci foarte mult. a aconta. (la jocuri. (fig. . . a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. îndărăt tot dă ca racul. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. 2) a fi mai deştept. dară se feri.CONACHI. să nu dea în clapcă. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. ) a scoate din min i. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. 4) (despre nivelul apei) a scădea. a doborî pe cineva: oricine face rele.AL. ) a se lăsa. 3) (fig . ) a fi prins. (înv. ) a-i găsi vină (cuiva). a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i.

MAG. a o da (sau a se da) înot.. a nu se da în lături de la nimic.. l-ai dat în mustrare. a trece o apă înot... ) a avea de îndurat o nenorocire.POP.GHICA. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . cu spatele înainte şi cu fa a înapoi. a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat. a da în fapt de zori.CAR. ) a înştiin a.. ) a dărui. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît . şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . pe dos. . după ce umbla. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară. a se da în nevoie. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele. fie fată de ăran. (înv.CAR. a da în noduri.PANN. (înv..a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să .CR. a face să ştie. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot.. fără voie. a-i da mîna cuiva să .i dai în petec. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. de grijă) cuiva să ... căprarul. în patarama d-lui sublocotenent. a acorda. a da în mustrare. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat... a începe să se coacă.). două oi în urmă a căpătat.CAR. a cădea în nas.. a lăsa pradă.CR. a da în gropi de prost. a se legăna. (înv. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). a se da în lungiş şi-n curmeziş.. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să . a se da în gînd cu cineva. a înota: după ce mergea. a da în (sau de) jaf. a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat.. POP. a se nenoroci. de la coadă la cap. BĂLC. a-şi da în petic (ca iganul). a (nu) se codi. a-i veni bine să . a-i conveni să .HOGAŞ. ) a mustra: prin ce. a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia. a se da în leagăn. a intenta proces (cuiva).. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. (sau a .iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a da (sau a supune) în cunoştin ă.IST. a da în har. înot dacă o da ... a da îndemînă să . (despre cereale) a creşte. a (nu) se da în lături (de la ceva). a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el. PANN.greşi omul. (înv.POP. dar nici nu dă în gropi de prost.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş.. (fam.DOS. a da în nas. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. a se dezvolta. a băga înbelea. 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului). să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii...DOS. a da în (sau de) gît (pe cineva).. a se balansa. a da în judecată (pe cineva). (înv. DELAVR.. a se lumina de ziuă. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu.: nu i-au dat îndămînă să se bată.. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. ) a-şi arăta. cusururile. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui. d(e)-a îndărătele(a).

a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . a se da la muncă. a da în (foc şi) pradă. a-şi da în petec.AL. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. a da în rod sau a se da pe rod. (reg. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi. a tipări: asta poezie . ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). căci încă nu se dăduse nime la muncă. 3) a-şi bate joc de cineva. a lega. (fam. a trimite la învă ătură (pe cineva). a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. a începe să se coacă. a se pune pe treabă. a se da pe brazdă. a da (sau a lua) în (sau la. ) a băga în bucluc (pe cineva). 1) a preda. ci o deteră în tărbăceală. ) a lovi peste picioare. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . a-i plăcea să muncească. a se da întru trufii.POP. a-şi da în pîrtie. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. 2) a bate măr pe cineva. a da deoparte. numa-n româneşte..GALA. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure. a se descotorosi (de ceva).BELDIMAN.. o luară la trei parale. a da la fier vechi (ceva). 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă . . a dat în primire! a da în public (pe cineva). a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. au slobozit frîul stăpînirii . (reg. a se da în public. vrînd a afla vreame a să da întru trufii. (pop. a da jaf. a bea zdravăn.PANN. a provoca un mare neajuns (cuiva). BĂLC.CAR. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. a-şi da în teapă. a da la gioale. a demasca (pe cineva). . (fam. a batjocori. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a da în scaldă (pe cineva). părinte. le dai în trăsnet toate! COŞBUC. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. sub) tipar (sau (înv. a-şi da în petec. (reg. pînă asta dată.STANCU .GR. (înv. (înv. a da (sau a arunca) la coş.STANCU. a da în tipar (pe cineva). a da în tivic (pe cineva). ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. (reg...) a da la iveală.. a da în vart (pe cineva). a demasca.DOS. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. prin) tărbacă (sau în tărbăceală). a da (sau a bate. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. (reg. a pune) în (sau la. a se lipsi de ceva. a îndepărta un lucru fără valoare. a da în primire. ) a reveni la vechile obiceiuri.SAD.. a arunca (ceva). a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. ).despre legume. 2) (fig . a dat jos căprăria din pod. a da la moară.. ) a se face de rîs. a se da în stambă. a ocărî pe cineva. (înv. (fam. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. . a da în scris. pomi fructiferi) a începe să rodească. a da pe fa ă (pe cineva). ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). ) a deveni cunoscut.ISP. CAR. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. că doar nu sînt cîini. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. a da în tăiere (o pădure).

a nu-i da mîna (cuiva).a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la . din pură curiozitate..POP... a arăta (tot) ce poate. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). a se da la şedere. a da lumii veşnica sărutare. a(-şi) da mîna (cu cineva). a da lovitura mortală (cuiva). ) a se retrage (dintr-o ac iune).MUSTE. (reg.CR.. ) numai aşa. . (reg. la vechituri.CAR.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. ) a-i conveni (cuiva) să .. a lămuri. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. ) a reforma. mîndră. nu-i dă meşii să mai vie.. desluşiri). a-i da mîna (cuiva). a sta la taifas. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. a se da la treabă.P.. (fam. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. a da (sau a aduce.. a da la gunoi. a da lovitura de gra ie (cuiva). a da (sau a face) mărire (cuiva). a lustrui. a da lustru. a lovi arşicele cu ichiul: dacă . . a înlătura: el dă aşternutul la o parte. a da la pricină (cu cineva). ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă. 1) a rindelui. a-i da limbi (cuiva). ) a cădea la învoială (cu cineva). a clarifica. cu deosebită părere de rău. a se da la plan (cu cineva).CR. de împăcare). a da mangărul cel de apoi. se-n elege! CEZAR.. încep a da lenchi..CR. 2) (fig. a da loc la . (fam. a da mîna a-i da mîna . 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii..CAR. damă de consuma ie. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i.. (reg..? ISP. 2) a se uni (prin căsătorie): vino.PREDA. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte. (înv.i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux. ce are bărbatul meu . 2) (fig. a putea să . . lămuriri. 3) a colabora (cu cineva). a mitui (pe cineva).ISP. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte.. a da lovitura. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. a se eschiva: oamenii . a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. a da la reformă. (înv. nu mai scapă nici un arşic. a da (sau a cădea) la rebut. a da (sau a trage) la rindea. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. a nu-i da meşii (cuiva). a-şi da măsura. a da (o) liturghie (sau liturghii). a da mită (cuiva). (fam.ISP. ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . a oferi prilej de . a nu-i conveni. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii. (reg. să se dea într-o parte.MARC. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. (fam.PANN. 2) (fig. d-a minune.. au trebuit. 1) a întinde mîna (în semn de salut... ) a linguşi nemăsurat (pe cineva). a da lenchi. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune. a nu cuteza: pe unde îl ştie. ) a bate (pe cineva).SAD. (fam. pînă ce ajung la bătaie. a îndepărta..PRAV. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat)... )..

. a-i da năvală (cuiva). (pop. pleoapele) în gene (cuiva). a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică.i fie mînă de ajutor la drum.CR. (înv. a da ocazie la . a-i da ochii (sau geana. dînd ocol. ) a se lăsa păgubaş. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva). a (nu)(-i) da nas (cuiva). prilejul să . a da mlădi ă. a-şi da mul ămita. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză. (sau de .. a îngădui cuiva prea multe. (reg.. (reg.ARGHEZI. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva.LET..ISP.. a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas. a mînca.POP. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la .). ) a vomita. nas în nas.. (reg. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . cu judecătorul. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz. a prilejui.ISP... a merge de jur-împrejur: el poartă calul. ) a da buzna (undeva). în trap grăbit.. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. a dat naştere literaturii şi elocven ei. ) 1) a se certa la cu ite cu cineva.. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. PANN.AL. aşa d-a-n fuga. d-a-n fuga.. 1) a naşte. a-şi da ochii peste cap. ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii. 2) a genera. a da năvală.NEGR. a lăstări. a primi) o calcavură. a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere).. 1) a cocheta. a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva.. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva.. a avea tupeul să . (reg..COŞBUC.. da ocazie de multe bănuiele. a fi nesim it.. d-a-ncîtelea. a oferi (cuiva) ocazia.. a nu da obraz (cu cineva).CR. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz.. a crea.. a da (cuiva) motiv să . a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. (reg.. a se pomeni.. 2) (a fi pe punctul de) a muri. a stîrni: meşteşugul cuvîntului . a ocaziona: aceste primblări .AL.. a produce. a da (sau a intra) moartea în cineva. zorind să se facă mai curînd nunta. (fam. a da mor ii pe cineva. să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. 1) a ocoli. a da noroc (cuiva sau cu cineva). a da obraz (cuiva).. 2) a închina.REBR. ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului... din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. a da (sau a trage. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. (rar ) a copleşi. 1) a saluta (pe cineva). 2) a da tîrcoale: Prîslea . da ocol mărului. a da ocol (la ceva sau cuiva). a provoca. sare să i se urce-n spinare. pe loc a încremenit.AL. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. a da năvală ca porcul.ARGHEZI. a-i da nasul să . a da mîncare la peşti.ISP. obraznic. a i se închide ochii de somn (cuiva). a avea îndrăzneala să . . a-i da o bărbiereală (cuiva)...ISP. a a ipi. ca să. a da naştere. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. . a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva.a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să ..

a da o pedeapsă (cuiva).. a opina: dacă nu-l aplauzi. a pedepsi (pe cineva). a provoca. a-şi da odăjdiile. a da o idee despre . a da o perdea (cuiva). (pop. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală.. să vie pînă la noi! . a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor. a-şi da o părere (sau cu părerea). a-şi da cu presupusul.POP.a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre .BUDAI-DELEANU. a se răsti. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte. a da ordin (sau dispozi ie).. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi.NEC. a oferi.. fuga. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC . a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). a dat o raită prin oraş. a respecta. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). să le duc la păşuneală. a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a se ră oi (la cineva). 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. a da o fugă (sau o fugu ă.BLAGA. (reg.. a oferi de mîncare şi de băut (cuiva).. a da (sau a lua) oile în porneală. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. a da o gură (cuiva). a dat omătul cam devreme . a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). a genera. a da oile în paza lupului. a da o lec ie (cuiva). a da o masă (cuiva). ) a da naştere. ) a da (sau a lua) oile în pază.): dă fuga la împăratul.. a da origine. ) a-şi da sufletul. a lovi (în treacăt) (pe cineva). (înv.. a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. fugu a) (pînă la . a da o pova ă (cuiva). a sugera o idee. a da o idee. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri. a da orbiş.. . măcar fluieră-l. 2) (fam.POP.SL.CAR.POP. ) a-şi face drum. 1) (reg.POP.). a cutreiera lumea în lung şi-n lat. atunci le vom spune următoarele. mîndru ă.. (înv. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. a da onorul. . a da (sau a face) olat (cuiva).ISP. (sau de . a descrie. a ordona. a da o ştearsă. că mi-i tare dor de ea. a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici.CAR. CAR. a lovi orbeşte. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale..). a da o săritură. în toate păr ile. a da omătul. a se duce repede (pînă la . a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. a învă a minte (pe cineva). iar omenie nu le da de un ban. 1) a se face iarnă: anul acesta.i însă numaidecît o părere. (pop. şi au făcut pace. a depune toate eforturile. dă. gura ta. a face o plimbare. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ). a da o raită (pe undeva). pămîntului). a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude.. a povă ui. ) a şterge o palmă (cuiva). la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. a muri.CAR.

a (se) pierde. 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. 2) (înv. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. (fam. a da (sau a se duce) pe gîrlă. a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). a aluneca pe ghea ă.. a da paiele (cuiva). a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). a da (sau a întoarce. a merge: dă. a ordona: datu-s-au parola de bătaie.ISP.FIL. a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. a expedia. a ispiti.. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte. PANN. pasu mare. murgule.POP. 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. ) a da ordin.CAR. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. (reg. 2) a fi foarte harnic. a-i face o vizită cuiva: pe drum. ) a expedia. a (se) prăpădi. ) a ucide. 3) a da parola.NEC. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. de frica strechiei. (fam.. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). ) a izgoni.. a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas . a (se) distruge. (înv. a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. ) a mustra. a nu tulbura. a îngădui prea multe. a certa (pe cineva). şi pop. pînă la SîntăMărie. a da pe (sau în) chezăşie. cu curul) în sus. a (se) acomoda.REBR. pentru că nu îngrijise grădina. 3) a ceda pasul. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. a (se) îndrepta. (înv. a (se) demasca. a nu supăra (pe cineva). s-ajungem în pas cu soare.. a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a da afară (pe cineva). a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. a nu deranja. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). a da parola (sau parolă). şi le dai paiele! CR.LIT.AL.ISP.CONV. ) a înşela (pe cineva). a da pat (cuiva). 1) a scotoci pentru a găsi ceva. a (se) da pe brazdă. 2) a-i da drumul pasului. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. a adăposti (pe cineva). a da pe bete (afară). a momi (pe cineva cu ceva). . a tenta. .POP. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă .i dă pas de vorbă. a preda (sau a duce) pe cineva prins. a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. care nu le mai lăsa în pace. peste tot cîmpul. a se da pe ghea ă. a (se) da pe fa ă. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a omorî (pe cineva). şi pop. ) a da (sau a pune) parolă. a-şi da otpustul. . a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva).. a da papucii (cuiva). 1) (reg. a da pe garan ie. a da pas (sau pasul).POP. a deveni public.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). a îndepărta (din serviciu). . a flata (pe cineva). a da nas (cuiva): te ui i la ei. (pop. a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii . mîine o livadă întreagă. a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie.CAR. legat. 4) a permite. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. a-i da paşaportul (cuiva). a da (sau a trece) pe la cineva. ) a păşi. bărbate.

ISP. . a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. a da peste cap (pe cineva sau ceva). a da pe oi. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. şi pop. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa.PRAV. a da platnic pe cineva. ) a incendia: pojar codrului că-i da. a mînca. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. (înv. 1) a plesni peste gură pe cineva.POP.CR. să-l dea pre mîna giude ului. 2) a presăra: î île-i le despica. a-i da peste nas (sau (pop . cu sare le presăra. (înv. (înv. nu-şi pune cineva poalele în cap. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic.POP. a mitui (pe cineva). 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap.ISP. a da. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. a da pe ine-minte. ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. a da foc. ) a da pe datorie.IORGA. a da semnalul de plecare. a da (de) pomană (ceva cuiva). a da pojar.CR. 2) (fig. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). a se da platnic. a da rasol. pe datorie.ISP. a-i da peste bot cuiva. ) a jude ului) (pe cineva).ISP. (reg. .a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv.AL. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. DELAVR. ) a dojeni cu asprime pe cineva. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. ) a aduce pe calea cea bună. 2) (fig. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . a-i reproşa. (reg. a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. mîntuirea sufletului. 2) (fig. a tulbura.POP.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. 3) (fig. a da pinteni (calului). din milă etc. n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap.CR. a depăşi limitele bunei-cuviin e. a da pe şleau (pe cineva). a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. ) a scoate la pierzare. a da pînza pe fuioare. a o pă i. s-a dat platnic şi i-a plătit. a da pierzării sau (reg. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. ) a vărsa pe nas (ceva). 1) a se da de-a berbeleacul. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. a da perdaf. a nu (se) da pe şapte. (înv. a da plecarea. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a da pe brazdă (pe cineva). ) a încurca. a strica planurile cuiva. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). ISP. a slobozi) pîrjol. (reg. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). a zori. a face un schimb în pierdere. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. ) pe sub nară). a da (sau a lăsa. ) a bulversa. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. perdaf cu piper le da. ) a face otreabă de mîntuială. ) a da pe credit. 4) (fig. a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană .DOS.) peste rît. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. (arg. a pune la punct (pe cineva).

a da (sau a(-şi) face) raport(ul). . dar încă (sau încă-mi-te). 3) a divulga un secret: cum .CAMIL. a trece. nu voia să se dea rămas. . a demasca (pe cineva): m-a scos. a da rela ii. ) a se da bătut: boierul. ) a o pă i: bietul boier. 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat . a da prin (sau pe) pîrlitură. a da în gura lumii (pe cineva). a da prin şperlă (pe cineva). 1) (înv.. a da rezultat (sau rezultate). a dat-o şi el prin şperlă! POP. a se da rămas.P.AL. a da răscoală. a se da prins.a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). nu vrea să se dea prinsă.. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate .ISP. ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte.POP. a da rămas (din judecată) (pe cineva).. a escroca. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol.IOSIF. (fam. 1) a relata.ISP. (reg. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. a demonstra. a alege. ) 1) a da de gol. a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon.. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului. a produce efectul scontat.DELAVR. a da rasol.CAR... a da probă (sau probe) de . a supăra (pe cineva). cred . 2) a trata cu asprime (pe cineva)... a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . ) a înşela. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. (reg. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i. 2) a vorbi de rău.. a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel. a dovedi. a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi. răsuflarea şi-a dat. a da prin şireag... a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica). a-şi da obştescul sfîrşit. a o da prin şperlă. a cîntări (cuvintele). a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica..ISP.FIL. (înv. a muri: calul său. dar încă om cu om! CR. (înv. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a-şi da răsuflarea (de pe urmă). a da (sau a cerne. lîngă el. a replica. .. vezi.. (reg. (înv.STANCU.COSTIN. pe pîrlitură? OD. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. (înv. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit. 1) a necăji. ) a învinui. a publica: cît pentru odă..STANCU . a da (sau a face) pui de giol. a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . 2) a informa.NEGR. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge.BĂLC. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei. 2) (reg.FIL. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. că domnitorul va da-o publicită ii. a da publicită ii (sau în publicitate). a ceda: fata .NEGR. ) a se recunoaşte învins. .

gust în vîrful lingurii. . a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi.POP. a înjura (pe cineva). a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie.POP. a da semn.. sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir . (pop. 1) a mul umi.GHICA .l(iz)a un pericol. şi to i o aplaudară. ) semnal).SL. a da roată (sau roate). va dobîndi multe daruri. ) a se ruşina.FIL. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. existen a. a da satisfac ie. nu să dădea ruşinos deloc.EM. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). a se sfii: dracul de argat . a-şi da seama (sau seamă) sau (reg. (înv.COŞBUC. a anun a. 1) (înv. a-şi afirma prezen a. ) a nu da răgaz.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). a (se) da sfredel unei bu i. de în eles) ceva. a (se) anun a.SAD. a raporta. a comunica. a început a-i da femeia cîte una de în eles. a da (un) semn (sau semne) de via ă. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a săra: pun sare. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). a (se) da semnalul (sau (înv. a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. în tîrg. a comunica din depărtare cu cineva. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română. şi reg. în mahala). a nu îngădui.AL. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege.POP.EM. a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa .POP..SAD. a fi conştient. a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire.. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat.DOS.CAR. a ocărî. a da de veste. a da scări. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care. (înv. cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. a se manifesta.POP. ) a nu mai prididi. a se ră oi (la cineva). a da (sau a pune) sare. la sictirit) (pe cineva). a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară. a da sălaş (cuiva). să-l întrebe cîte ceva.. ) a semna. ) a declara. bietul. socoteală. a da seara bună (cuiva). a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit). a înştiin a: orologiul . a da seamă (sau cont. 2) a anun a. sictireli. a deceda: şi-a dat sfîrşitul. a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire.. 2) (înv. a da (cu sau un. şi reg. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui.POP. a lua ini iativa.GHICA. a se da ruşinos. v. cînd era încă în floarea vie ii. 1) a (se) justifica. a da (sau a face) rod (sau roadă).. a răspunde de propriile fapte.. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva).. seama). ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. 2) a accepta o provocare la duel. a da bună seara (cuiva). ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama. a da ocol. (înv. a da tonul: dete semnalul aplaudării .

i zică.FIL. a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). a-şi da ton. a da sînge. a dat prea mult de pomană. 2) a spune tot ce ştie.POP. a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a face orice pentru o dobîndi ceva. a depune toată silin a. a-i da (cuiva) trecătoare. ) acum. (pop. a se sili. 1) a vomita. a se învîrti în preajma unei femei. a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti.VLAH. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. a da roată. a da totul din el. (reg. cu piciorul sau cu o baghetă). KOG. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e.. prin mişcări regulate (făcute cu mîna. a pune) (mare sau multă) silin ă. a alăpta copilul. a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. al unui anumit fel de a gîndi. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). a expedia (pe cineva). (înv. a da strigăt(ul). a-i fi) tagă (de . întrucît. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. ) a tăgădui. a îmbuiba (pe cineva).IBR.a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . pentru a-i cîştiga simpatia. a contesta: de giude ul tău nu .. privind frumuse ile pămîntului. nu alta! era în stare să dea. a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni.CAR. ) i s-a înfundat. a da sîn. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. 2) a umbla. ) a alunga.. . şpagă... a da paşaportul (cuiva). a da şpranga. a da tact sau a ine tactul.DOS. 2) a marca. a nu precupe i nimic. a da (foarte) mult. a primi) mită. (reg... a încurcat-o. tonul îl dă corpul didactic. a dat de fund. (pop . a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă.EM. strădania.). a-şi da (toată) truda. te fă că crezi orice el o să. a da tonul. ah. (înv. a da (sau a lua. căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare. a da şpri . negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi. accentele unui text (scandat sau cîntat). deoarece. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine. a da toate pe una. pentru că. al unei mode: la Neam . a mărturisi. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). la o adică şi cămaşa de pe el.CANT.SAD . a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv. (reg. a şpri ui.. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele . 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. a da teşchereaua (cuiva). 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. a da (sau a lua. COŞBUC . 3) a depune toate eforturile. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol). a da şapte boi şi şapte vaci. chiar şi ce nu făcuse . a dat Nan de găvan. a primi) şper . a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile.) a pă it-o. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva... ruinează societatea prin falimente frauduloase. a dona sînge. 1) a bate tactul unei melodii: (fig.. a nega. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. dat fiind că . ) a risipi fără chibzuială. ) a avea (sau a face. mi-i tagă.

a abandona (pe cineva): ho ul. a deschide larg uşa (sau poarta. o mare supărare. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva). a da un ordin. a avertiza (pe cineva). . a ordona. dă-mi un telefon. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească). a da tuturor răilor (pe cineva).ISP..POP..i dau un sfat.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite. a uita: ah. a da un chiot. o mamă de bătaie (cuiva). ) a legăna. 2) a părăsi. a da hu a (pe cineva). am să. fereastra). nu-i nici o grabă!: ce dracu.. a-i da (sau a-şi lua) un aer de . dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap. a se năpusti. a da u u (pe cineva). dacă văzu că nu este nimic în crîng..POP. a sus ine un concert. (reg. a da un avertisment (cuiva). a da î ă. a da (sau a primi) un telefon.POP. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela.. POP. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. şi pe mine m-au scăldat. (reg. un fier ars. fereastra) de perete. a da (sau a lăsa.EM. a da vitele la iarbă. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească.. (reg. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. a ghionti (pe cineva).P. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva). un fier roşu) prin inimă (cuiva).P. a da un concert. . a face (pe cineva) să lase impresia de .. a da ăncuşa. a trînti etc.. ) a face o gaură în .. a sfătui (pe cineva): dragul mamii. a trece răspunderea în seama cuiva. dau valma prin fete. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. a da uitării.. în deşert. a da un exemplu (sau o pildă). a da un cal la praştie. (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?.ISP. (reg. să semene cu .AL.ISP. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat. a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). şi trimite-mi băiatul. a da via ă. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. (reg. a concerta. a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . a da un ropot. a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva)..a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap). sau eşti nebun? PREDA.. a izbi. CEZAR.. a da valma... a mustra cu asprime.FIL. lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. a chiui. nici nu pot ca să te dau uitării. a da. a da anc la pepene. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză.) uşa (sau poarta.. (cuiva). a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva). a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . a însufle i.VLAH. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă . ) a arunca zarurile. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. 1) a ocărî..CEZAR..DELAVR. a da vitele la păscut.. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. a da ăncuş la . a da buzna: cî iva flăcăi . ai răbdare!. CONTEMP. a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. au năvălit turcii.. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva).

EM. bine. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. a dărui de abanos de abanos. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei.. de aceea de aceea.POP. dă-i pace!.POP. de-a frumuşelul. a da zi după zi a da zi după zi. de-a curmeziş(ul). a da zor a da zor. spunîndu-i tot. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. transversal. de tot: mo ăi cîteva clipe. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. fără rost. stătea mai departe. de-a berbeleacul (sau berbeleaca). de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul.. din fir pînă-n a ă. 2) din lateral. pe-o parte: moşneagul . după aceea.. de ajuns.BIBLIA .CAR. de-a capul. în diagonală: părintele Manea făcuse . de actualitate de actualitate. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas.a(-i) da voie (cuiva). dă-mi. Doamne.PANN . direct. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. de somn. cu cuşma de-a-că eaua. (pop. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. suficient. de mîine. de atunci) încolo (sau înainte). foarte negru: păr de abanos . izbucneşte. de-a capul. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus . mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor. de ajuns şi de rămas. de-a că eaua.VLAH. scurt.SL. care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. 1) pieziş. CAR. începînd de acum (sau de astăzi. a omorî. de-a coasta sau din (sau (înv. precum mă taie capul. de mîine. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. (cu) alineat nou.. (înv. 1) de la începutul rîndului. în fa ă: am să răspund de-a dreptul. în curmeziş.. de aici (sau de astăzi.. 2) numai că nu cade de oboseală. Doamne. de-a binelea de-a binelea. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. Doamne. 1) lasă-l în voia lui!.... de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă). a-i da zor cu . tîrîndu-se pe brînci. a (se) grăbi. de-a întoarsele. apoi adormi de-a binelea. oblic. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă. a tergiversa. mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. fără ocolişuri. de-a latul. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. de-a doua oară de-a doua oară.VLAH. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi. fără osteneală.MAIOR. din plin. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. mai departe. 1) e foarte grăbit. din această cauză. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul .POP.POP. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. a nu mai conteni cu . cu de-amănuntul. cu minu iozitate. a ucide (pe cineva). luminează-mă. ) pe-o ureche. de-a latul..GALA. (reg. a aproba. (pe) de-a gata. cu de-amănuntul. de-a handramandra. CANT. 2) din nou. a amîna. de-a buşilea de-a buşilea. a-i da zor cu . de acum. ) den) coaste.. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară.. de-a coasta de acord! de acord!.: el îi dă zor cu scrisul. a îngădui. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste.POP. de atunci). a permite (cuiva ceva)..ISP. ) pieziş. de-a rostogolul. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa. destul.

bine-i de dat de-a săniuşul.. din capriciu. ) de la un capăt la altul. (reg. (reg. într-adevăr. ) ghemuit. (reg. (cu) de-a mărunta.DOS. lîngă . (reg. de-a rostogolul sau (înv. de atîtea ori. ) 1) necontenit.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături.. (reg. (reg. de-a prostul. ) de-a rostogolul. de-a şirul. de-a tăvălugul.COSTIN . tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. ) 1) apropiat. de-a dura... de-a-n (sau d-a) şiru. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. intim: îl socotea de-a mînă. 2) minu ios. amănun it. de-a trăvala. cum s-ar zice. . (reg. de fapt. în sensul lungimii: zece metri în lung.de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu . de-a şuiu. de-a pururi. a . ) cum s-ar spune. la picioare. de ani şi ani. de-a lungul sau în lung(ul). din răutate..EM. ) în lan .ARGHEZI. ) hai-hui.EM. de-a putere(a) fi. de-a tumba: pietre mărunte . neîntrerupt. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă. (înv.. de-a puterea hi. a . de multă vreme. de-a rătăcita.. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. alimente. de-a rostogolul.. de-al dracului. de-a tărtăcu a. cîte doi.SAD. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. iar boierie nu-i da. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. de atîta (amar de sau veac de) vreme.CR.URIC. de-a mîna. cu de-amănuntul.. hrană. de-ale gurii. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. tîrîş. pretutindeni: vezi. de-a tăvalul. de-a surda. a proasta.HOGAŞ.. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i.. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. fără o intă precisă. de-a mînă. (înv. curgeau de-a rostogolul la vale. de-a tîrîişul. cu drept cuvînt. de-a tăvălugul. nu i-i oprită calea. de mîncare. în van. de-a rînd cu . şi pop.. ) la întîmplare. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC ... ) alături de . zadarnic.. peste tot. (reg. acum eşti de casa noastră. în lungime. v. 1) (reg. de-a tîrî(i)ta. pe vine. are să se moaie vremea. ) de-a rostogol...AL. din vecini.AL. în veci.NEC. de demult. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. de-a săniuşul. ) de-a berbeleacul. de atunci încoace. necurmat. de-a poanca. doar: du-te. învecinat. de-a tăvălişul. (reg. alunecînd (pe ghea ă): u a . ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. (reg. 2) la rînd.POP. de-a ampura.. razna. de-a berbeleacul.

: de rele ce sînt. de (sau din) brazdă..... cu atît .. mai mult sau mai pu in... cu toate că.. (fig.. (înv. de ne ce.. 1) ob inut prin cerşit. (sau de aceea . ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece). (înv. leage ne-au pus de cătră păcate. de (sau (reg. de ce de ce.. din acel loc. pentru că nu vreau eu! CAR. de azi pe mîine. de bună credin ă... de căpătat. (fig. de capul meu (tău. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare. de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile.. de bun augur.. esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă.. ) netrebnic... favorabil.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte. de ce . fără socoteală. pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR . eşti etc. de bronz. în dezordine: aduna i . în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma.. (fam. 3) (jur.. ) fără odihnă. de ce i-am călcat vorba.OD. de ce. fundamental: greşala ce va face iaste de cap.de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine.). tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. de ce.: m-a blestemat măicu a. ) capital. de rău.. prielnic.... din ce cauză?. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte. ) d(e)rept ce?.: domnul . capital. de pe cal.. de cătră .... uite. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv.CAR. negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales. principal.. în ce scop?. de ce . ferm: inimă debronz . neaoş.) de . aşa e (sînt. . ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar.... de bunăvoie. după cum mă (te. cum de . (reg. de rău de bine ce . de ce? de . ) neclintit. d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. lui etc. onest.. în privin a ... COSTIN . pe măsură ce trece timpul...: de ce mergeau înainte. cu cît .. voinic de ce-mbătrîneşte? POP. cu adevărat.. de-a rostogolul.) de .. POP. ce e de ce merge . nu pot să trăiască la un loc.. cu certitudine. 2) (p. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le). a fi sănătos tun. esen ial.ext.... fără a mă putea opri. ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă. eşti etc. înv. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră . 1) împreună. desigur. cinstit. fundamental. de ce .COŞBUC. (despre vite înjugate) din dreapta. de bază.. cad de-a vălătucul... mîndră.POP. de căpetenie. ce e (sînt..).CR. de-a valma. de bine. a deborda (sau a plesni) de sănătate. atît e (sînt.). de bună trebuin ă.ISP. caracter de bronz. foarte repede: cad mereu. de buzunar.POP. au dat năvală. . de ne ce.. de ne ce de ce . 2) primit în dar.?: spune. îl etc. ) cu privire la . eşti etc. în devălmăşie. de cap. ) cu) bună seamă...PRAV. de . în mare grabă. din fuga calului. ) în comun. de-a vălătucul... de aia: de ce. prost: cal de brac. 2) claie peste grămadă. (reg. de încredere.EM.. în neorînduială. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii . din cauză că .EM.. ) abia. fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv. autohton. de bine ce .AL. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. ISP. pentru că .MOLD.. de frunte.DOS.. de brac.

POP. de cînd trăiesc. . l-au rădicat cu to ii să le fie domn. ) 1) cinstit. este etc. maică-ta. de mare importan ă: scaun de cinste. de cînd era bunica fată.PANN. impunător.. cu) atît(a) . (pop. formulă introductivă la basme) (de) demult.... de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. de atîtea ori.POP. de (sau pe) cînd cu . de atîtea ori cădea.: e mult de cînd te-aştept! AL. [Soarele] caută să se însoare. după horn nu bate vîntul..PANN .ISP. din timpuri imemoriale. de circumstan ă. .. de cînd mama (sau maica.. ) de ce?. ori de cîte ori. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă. din momentul în care .CR.GHICA. l-a etc. se îmbată de două ori.) pe lume. 2) de formă. ) falsificat. de chiteală. (pop. onest. cu cît . de circumstan ă.. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . (reg.mergi şi tu cu noi? . de cîteva ori. mă-sa) m-a (te-a.... ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui.. (înv. desigur: . maică-mea. 1) de ocazie. distins: o fămeie de chip.) făcut sau de cînd m-a (te-a. 3) cu trecere. de (sau pre) cît . cu atît . (reg. ) de demult. . de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier.? POP. niciodată: a fost odată ca niciodată . în zadar.. domni şi căpitani. de (sau în) cinste. . de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier). cu mult timp în urmă. l-a etc.. de cînd sînt. de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul. (înv. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată..URIC.. (înv. de fiecare dată. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît . formal: a luatcuvîntul numai aşa.. de florile mărului. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu ...: de cît mai mult îl munceaşte.) făcut mama (sau maica. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. ) chipeş. mă-ta. maică-ta. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate.. din vremea cînd . însă săracă de îmbrăcăminte. 4) de onoare. de pomană: cine bea în cinste ori în dator. maică-mea. de cînd tata moşu.BARAC.. de cînd sînt (eşti. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu. de cîntecul cucului.. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. maică-sa.. credincios (în căsnicie). de cînd e lumea. de chip.. de (pe) cînd.GOGA . de (sau pre. de cînd sînt. adesea: de cîte ori da. de cînd cu moş Adam.LET. 5) pe gratis.DOS. ) din vechime. (fam. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini. feciorelnic. 1) (din) totdeauna. mă-ta. arătos.. de cînd se scria musca pe perete. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare).ISP. fără ca să poată izbuti. din totdeauna: de cînd e lumea..CR. din moşi strămoşi. maică-sa. 2) cast. de cînd cu jidovii şi cu tătarii. în multe rînduri. de demult. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci.PRAV.. din ce cauză?. de multe ori s-au întins călugării. mă-sa).. de atîtea ori de cîteva ori . dintotdeauna. niciodată. ) de foarte multă vreme. degeaba. de cîte ori .CR.. în (sau pe. de cîte ori .DOS. ) de foarte multă vreme. de frunza frăsinelului..de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. da. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste. (pop..de ce nu? de ce treabă?..

) de copil. de cu tinere e.BELDIMAN. ) comun: eşti . de cu toamnă sau (înv.URECHE.. de pu in timp. (încă) de aseară. de curea. din toamnă. (arg. (înv. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. decum între oameni.EM.. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii. de formă. în sus şi în jos. îndată ce s-a înnoptat. cîteodată. tuturora de comun. prefăcut. de curte..CR. nici între zîne. dintr-alta: ba din una. recent. 1) executat în urma unei comenzi. de nu era alta aşa ca ea. de credin ă. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. nemaipomenit: a fost un bairam de comă... veneau cu fete şi feciori.. pregătirea pentru a face ceva.. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. în şese luni de cu toamnă. a declara că nu are dreptul. dis-de-diminea ă. (înv. şi de cole pînă colea. ciuma. demn de încredere. ) de curîndă vreme. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. de cu frică. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez. 1) (despre oameni) curtean. de cu înnoptatele. de complezen ă. de comandă.. de (mic) copil.POP. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă. de cu seara sau de cu seară. decum. îşi luase şi-un nepot. 3) dintr-una. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. ba din alta. dar de clacă. de curînd sau (înv. încoace şi încolo. (înv. seara(devreme).CR.. de curînd ieşită din pensionat. are zestre de o mie [de] galbeni. vorbă să fie!. de nevoie. 1) dintr-un loc într-altul. ) extraordinar. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul...DOS. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi.CORESI. LET. a-şi declina răspunderea. 2) (despre animale şi păsări) domestic.. (pop . de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. din amabilitate. decum aşa!. fără folos. (înv.) cu atît mai pu in.. ) de porunceală. şi mai mare pieire în ara leşească. avînd o chei ă de curea.COŞBUC. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. . POP. de coniven ă cu .NEGR.. de cum. făcut din curea: ciurul .de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu . din tinere e: un negustor .POP. de comă. în zadar. ) de toamnă. a-şi declina competen a. abia: demoazela Agapi a. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. ) vrednic de a fi de crezut. fără tragere de inimă. a veacului cunună. 2) (fig. necum: a ajuns împărăteasă mîndră... simulat: literatură de comandă.ARGHEZI. cu acordul tuturor păr ilor. din (sau în) prima parte a nop ii. . de comun. .. foarte devreme. (încă) din (sau în) timpul serii. de la un capăt la altul. din copilărie: „cî i ani sînt. . de comun acord. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo. de cînd aceasta fu lui?“. de tînăr. nu demult. de cea mai bună calitate. în complicitate cu . cu pu in timp înainte. şi-au plăcut unul altuia. (pînă în miezul nop ii). ca să-l poată acă a în cuiu . darămite. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). de cocon. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . el zise „de cocon“.PANN.

de flanc.. sever: inimă de fier . focos. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. numai aşa de flori de cuc! CR. se prinde în joc lîngă o fată. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată. de loc: [era] de fel din Botoşani. de diminea ă pîn-în seară.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt.) distractiv şi variat. festiv: în faeton de gală Cezarul trece. alergînd în toate zilele..CR. 1) de la natură.. dacă i-a promis. . să fie sigur că n-a uitat. de haimana. dis-de-diminea ă. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc).). de colo. de (vreun sau nici un) folos. formal. de calitate superioară. de origine. bra de fier . de alaltăieri. numaidecît.EM. fără stăpîn. de pomană: vrei să. de hatîrul . de pildă. degete boante. peticele.3) demeserie. impresionant. pe loc: iar Ipate.POP. dintr-una.AL. în zori: de cu ziua mătur casa.REBR. ci şi oameni de frunte. de alaltăieri. (de) colea. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . nobil: nu numai oameni proşti. de gală. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). gra ie .. remarcabil: om de ispravă. . pocnesc. în zadar.ISP.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos. de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. 2) de încredere. de formă.. de curînd. de ici. zdravăn. de-i sar (sau crapă. a se dedulci ca calul la tărî e. tare.i mănînc banii de haram? AL. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul .CR. de efect. 1) la voia întîmplării. 2) degeaba. dintr-alta. parolist: e om de cuvînt şi.ISP.. de cu zorile. din fire: de felul lor este să se găsească în mare.AL.. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. de colo de ieri.EM. de formă. acum putem să mîncăm de frupt.VLAH. POP. de exemplu. de cu ziuă sau de cu ziua. foarte tare.. într-o parte. atractiv. 2) de neam. fără căpătîi. de sărbătoare. toată ziua: mă aflam la Floren a. ) a se deprinde cu binele.AL. însemnat.. de aici în altă parte. din zori în noapte. de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). de ici.. de fa adă.DRĂGHICI . 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. degete scurte şi groase..CR. (ca) de ieri..NEC. renumit. (înv. (ne)folositor. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. de dulce: a trecut miezul nop ii. spectacoleetc. de ispravă. înfocat. 1) îndată.CR. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . ales. vrednic. de fier. de ieri. mul umită . untul). ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. de profesie: de felul lui era cojocar . de estradă. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. de frupt. de formă. (plin) de foc. aprins: tu. (despre muzică. (mai) deinte. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. de frunte.POP.CAR. dis-de-diminea ă: Dumnezeu. bunăoară. (reg. colea de ici. de cuvînt. de ici.EM. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui. tău etc.DOS. . foarte mult. de fel(ul meu. de aici şi din altă parte. degeaba. cu viers duios de foc. de haram. tare neînduplecat.

de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte.CR. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai. călărea a de înaltă şcoală.CR.. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC.COŞBUC . de la început pînă la sfîrşit.OD. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini. 2) văzînd cu ochii. de la (bun) început sau dintru început. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . mereu. de la roate. de la un timp sau (reg. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte. încît pare că e de împrumut. ) foarte tare. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace.PANN. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi. al erei noastre. de jos. care dă dovadă de o pregătire excelentă. nu. de la o zi la alta. 1) zilnic. 2) (fig. foarte repede: prostul uită.NEGR. de largă (sau scurtă) respira ie. de la ochi sau (verde) în ochi. încă o dată. îndată. 1) de la capăt. împreună: eu cu sergentul . laolaltă.AL. de mare (sau mică) întindere.. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. de jăratic. în (sau din) era noastră. sărim de la olaltă. 1) părăsit de to i. ) imitat. de la vlădică pînă la opincă. de la mînă pîn-la gură.SAD. de la coarnele plugului. din mase. 1) luat cu împrumut.POP. de la cap la coadă. de la vlădică pînă la opincă. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . straşnic: tu m-ai fermecat de la roate.ARGHEZI. şi-a făcut de iznoavă socoteala. în scurt timp. de îndată.CR. de la margini pînă la margini. de jug. to i. la nesfîrşit. de la olaltă. ) din caz în caz. a o nimeri prost. din natură. de la un rînd de vreme. de la (sau după) naşterea lui Hristos. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta.POP. din toate păr ile. din mul ime. SBIERA.AL.AL.CAR. de la pămînt.IORGA. de împrumut. de la mare pînă la mare. de la caz la caz sau (reg. de joi pînă mai (de)apoi. . în totalitate. de jos: se ridică alene de la pămînt. (înv. arzător: mamă. (înv.i fac. de jur împrejur.. de la capăt: cînd a ajuns acasă. (reg. baletistele şi clovnul August.. de la distan ă. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît. de la mînă pînă la gură. ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta.i cam prieşte. de iznoavă. de departe. cu îndrăzneală. de înaltă şcoală. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. (înv.VLAH. integral. ) din nou. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. ) pe întreg pămîntul. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). în toate păr ile. copiat de la al ii: cultură de împrumut.MINEIUL. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. împrumutat: un strai unguresc larg. a dejuga la moară rea. ca să ştiu ce leac trebuie să. din popor: era om de jos. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . de la ară. satul doarme ca-n mormînt. fără preten ii. în ultima vreme. în fa ă.

banal. meridional. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. .. (înv. extrem de . (p. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt.) de . ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. de mare trebuin ă. ponderat. şi-a făcut aeroplan. de zbura el de măgan. 2) de calitate superioară: edi ie de lux . . ) de mărit. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan . umilitor.COSTIN . 2) marcant.CEZAR. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. să mai fiu de-al meu măgan. de mamă sau despre mamă.. din copilărie. tare: ipau şi strigau de mama focului.BIBLIA.ext. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . 4) (fig.PREDA. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. şi reg..P. serviciu de masă . de mare tonaj. fără veselie. (înv. (înv. ) obişnuit. de maramet. de mijloc. de mic.EM. 3) (fig. blamabil. dezonorant. mătăsos.SAD. absolut necesar. 1) care se aşază pe masă. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . de lux. bătut. de nu mai pot (nu mai po i. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine.. 2) potrivit (ca dimensiuni).) foarte. de marcă. calificat într-un anumit domeniu. darnic. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. vindecător: ierburi de leac .. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. este etc. de măgan. puternic. de miazăzi. ) mărginaş. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc.POP. în aşa fel. de mama focului. de miere. somptuos: hotel de lux .NEGR. de marcă . reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. ) degeaba.POP. (despre oameni) bun. . sînt (eşti. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . de mai nainte sau de mainte. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. sudic.DOS. (nici) de leac.EM. 1) care nu e de primă necesitate. nu mai poate etc. foarte. . nu mai poate etc. dar n-am fată de mărit. ) 1) singur. de mare circula ie. fără cununie.POP.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. de margine. i se plîngea de scumpetea vie ii. ) mai demult. ) moderat. moale. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj.POP. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . (înv.EM. de mărgărit sau de mărgăritar. generos. prestigios. mediocru: este un autor de mijloc..BĂLC.POP. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . de mătase.) sau nu mai pot (nu mai po i. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac.HEL. HEL. 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. fecior de ăran. 2) care cuprinde. din proprie ini iativă: Vlaicu. de meserie. şi pop. ) grosolan. renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde. deosebit de . de masă. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte.. (reg. ) foarte ruşinos.N. 1) de firmă. de măritat sau (pop. care apar ine sau este specific mahalalei. de mai tîrziu. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. de mahala. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. care vindecă.. de (o) manieră sau de (aşa) manieră. 1) situat în centru. excesiv de elegant.

2) sărăcăcios: via ă de mizerie. (înv. trecător: iluzii de-un moment.COSTIN . ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor.P.. demn de a fi admirat. demn de aten ie. de mînă.COŞBUC. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. din proprie ini iativă.GR. de loc din .EM.AL. . de milă. . de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva). nevrînd: de silă.EM. de mîine. . despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate. 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . vrînd. faptele. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului. (înv. demn de crezare. de moştenire. (vrednic) de mirare. de mîna a doua. pădurile şi luna vor face-o de minune.. de mintea mea (a ta. (reg. 2) executat manual: lucru de mînă . ) de mirat. sau de moşia lui . slăbiciune de moment. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. de moştenire . 2) foarte bine.i plac făclii de moarte? EM.. de prim ordin..: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească.. funerar: ce ai .MACED. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. a lui etc. de calitate inferioară.. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. momentan. extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune..FIL. cu grijă să nu cumva . de. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune..EM.CEZAR.ext.. ca-n basme. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). fabulos.AL. de scurtă durată. de mir. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială. fantastic. demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. pasager.i mijloace. de mîna întîi. de (un) moment.. demodat. de mîncare...ISP. de nevoie. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică.). . . ) din cale-afară. 1) depăşit. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie .de milă de milă. surprinzător. de mizerie. de(-a) mirare sau (înv. de miraz.NEC. efemer. excep ional. care inspiră încredere. trainic.CAMIL. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol.. (reg. 1) mizerabil. de modă veche sau de veche modă. de silă sau de silă. de milă. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine.i sînt de mirare. superficial: treabă de mîntuială . 1) mortal: lovitură de moarte . 4) (fig. ) grozav.BIBLIA. de monolit.. de nezdruncinat. de milă fu nevoit a mai aştepta. 2) originar din . 3) (înv.NEGR. 2) mortuar.. admirabil: dar cu slabele.. de calitate superioară. de moşie . de modru-n afară. de minune. vrednic de a fi luat în seamă. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche. DOS. 1) admirabil.. minunat.ISP. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. de mit. .. (p. de moarte. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei. ) minunat... straşnic.. de voie.CAR.: de milă să nu le strice frumuse ea. .P. de greşeale cealea ce-s de moarte. de silă de milă să nu . de milă să nu . credibil.

de mul ămită. de răul ... de nebiruit.. impardonabil.de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava... incredibil. acceptabil. apt să .. ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. de mînie.EM.DELAVR.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. de necrezut sau de necrezare. ) 1) destinat vînzării. marmorean: fa a ta de nea. de neiertat. . extrem de .. de mul ămire. despre oameni) fără personalitate. 2) (fam. din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia.. 2) (fig. de nemîncate. (înv. neînduplecat. demn de a sta în muzeu. deoarece. de multişor.. de neam.. de necaz. (înv.SAD. 2) puternic. cu care s-a născut (cineva).POP.. de nedescris.NEC... inimaginabil: un peisaj mirific. capabil să .P. de na ie... solid.. moldovean prin adop iune.. (cuiva sau a ceva). şi reg. imposibil de descris. de muzeu. de (sau din) naştere sau de naşterea sa. pe neaşteptate. de tot boul de nego . fiindcă îi lovise cu nădejde. ) depăşit. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei.CAMIL. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. cumplit peste fire.) de soi bun: ramurile unui cais de neam.. (înv.VLAH. pomi fructiferi etc.. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . 1) (urmat de prep. de neconceput. de (sau cu) nădejde. care există de multă vreme. . ) mul umitor. 1) care depăşeşte puterea închipuirii. ) dis-de-diminea ă. 1) rar. vechi: asta-i cam de multişor poveste. „din“) de loc din .: grec din naştere. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri.. de neînchipuit. 2) de na ionalitate .CONACHI. temeinic: nici nu mai mişcară din loc.. (cuiva sau a ceva).. 3) (despre vi a de vie. cornărit cîte un leu. de origine din . de nea..ISP... pre ios. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde. ininteligibil. de neîn eles. de natură să . de născare. însemnată: are casă frumoasă. din pricina .. inevitabil. 1) imposibil de mişcat din loc. (fig. nevastă de neam ş-un băiat la Paris. originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu. de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul . de (sau din) năprasnă. imposibil. 1) (despre oameni) de origine. de multe ori sau de cîte ori. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. din popor.CAR. .: frumoasă de neînchipuit . invincibil.ISP. excep ional de . indescriptibil. drept mul umire: cîntare de mul ămită. în repetate rînduri. de neînlăturat. (reg.CAR.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare.CAR. vetust.SAD.URECHE .GALA. absurd. ) ferm. de necrezut. .. de necazul . de neînchipuit . 2) foarte.MINEIUL. alb strălucitor. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez. de nego . . de mult ce... de ciudă. de neclintit. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă. de naştere de natură să .ARGHEZI..

1) fără valoare.. în zori. ) fără valoare. (p. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri. ) întru) nimic. gîrbovit şi de nimic. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. de noapte. indirect: o ia pe un drum de ocol. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. animale. de nord.POP.CAR. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său. (înv.: întîrziară cîtva de nevoia iernei. ) (care este) potrivit cu soarta. 2) împreună. de nevoia . nefolositor. în mod obişnuit.. de nici un fel. altfel . în comun. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . se tocise.PANN . general. alege-te.EM. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. lucrează în timpul nop ii. încît nu-mi era de nici o trebuin ă. 2) lipsit de orice merit. de nici un fel. de obşte. silit. cu) noapte. for at.NEC.. de (la) nouă neamuri. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti.EM. în genere: merse la cursuri ca de obşte.... (înv. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască. . PANN.: de nu. de obicei.. cumpărat sau vîndut ocazional. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. de fa adă..ISP. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii. de formă. 2) constrîns.PRAV.VLAH. public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie. culege-te din crierii capului. de netreabă. de ocazie.LIT. nordic. pentru a salva aparen ele. schimb a ta coroană într-o ramură de spini. 1) care ac ionează. de (sau pentru) ochii lumii.CORESI .. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte.GANE.. tagmă) cu cineva. foarte des. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă.DOS.. 2) (despre păsări răpitoare.STANCU. pentru orice eventualitate: purta.. de foarte multe ori. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. din) nevoie. care ocupă temporar un teritoriu. 2) (apărut) întîmplător. (înv.: trupe de ocupa ie .. 3) în mod obişnuit. de (sau dacă) nu . defel. . . de ocupa ie. deloc. de ocol. 1) comun. de obicei.URIC.. de toată întîmplarea. ) din (sau în.. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare.URECHE..ext.. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . datorită . fără caracter: om rău şi de nimic. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este.. o ară etc. 1) (înv. ocolit. un pistol. de norocul (cuiva)..de nenumărate ori de netreabă de nevoia . de (sau cu. în caz contrar . de (cu) noapte(a) sau (reg.CONV. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. de ocară. nefolositor. ) din cauza . CAR. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. de regulă. de nici o trebuin ă. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. din timpul nop ii. ) necesar. de ocazie! CĂL. de (sau (înv. fără importan ă. unde-i era de obicei culcuşul.. inutil: toiagul său .BĂLC. de nici unele.ŞINCAI.. ruşinos..

MACED. de ochii lumii: patrio i de paradă . ) de natura . de omenie. asemenea o elului: (fig.. de olac. francez de origină. minunat. FIL.. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului). de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis .. de altă parte .. de ordine . gros: un biet vînător.: să ne bucurăm de frumos. asemănător. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine .. aspectul etc.. 1) de încredere.STANCU . de orice ordine ar fi acel frumos. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte.. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte... virgină.: albina [se deosebeşte] de viespe. de-o făptură şi de-o samă. (înv. 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă. deopotrivă. pre de altă parte să întoarce şi vine. (pop. de domeniul . ) de onor. ..: mă interesează orice chestiune de ordin intim. ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă.DELAVR. de na ionalitate: un celebru diplomat.URIC. care are caracteristicile.AL. 2) unul de altul. de natură: alimente de origine animală ... foarte mic. despre fete) fecioară. de-o mărginioară. de neam. . ) o inimă de aur şi bra ul de o el. 2) dintr-un punct de vedere . care provine de la oraş. de la oraş. 2) festiv.HASD.. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă. de o palmă. de o el..PANN. de olaltă. . .HEL. CAR.AGÂRB. cu caracter . . unul de celălalt: se iubesc . de natură . 2) (reg. a deosebi binele de rău.. cumsecade.... (de) la o distan ă (relativ) mare. de paradă. a nu avea nici o trăsătură comună. 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR.GOLESCU.. cinstit....... egal. . foarte tare. din alt punct de vedere .......ARGHEZI.. jupuiau ara. 2) iute. splendid. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare.de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte . (înv.. sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă..VLAH. de o şchioapă... de ordin(ul). . 2) de demnitate: datorie de onoare . a deosebi albul de negru. la fel: înal i to i de o măsură. de onoare sau (înv..NEC. mai de omenie. cît cerul pe pămînt.. . 1) de provenien ă. de paradis. (pe) de altă parte . (reg. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. dacă pe bade-l iubesc? POP. a se deosebi cît cerul de pămînt. şedea-n sat d-o mărginioară... de origine. (cale) de-o poştă sau de la o poştă.: de o parte-l bat şi-l gonesc. a fi complet diferit de . de oraş. substan e) (foarte) mult. de (sau pe) o măsură.. şi io cum să nu greşesc. genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură.POP.... 1) bun.CR. . în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. de ordinar(ă). (pe) dincolo ..AL. repede. ) de (sau la) seamă. 2) originar: locul de origine al rîului .HOGAŞ. (pe) de o parte .VARLAAM. 4) onorific: membru de onoare.. (fam. (pe) aici . ) de obicei.OD. to i o ceată se făcură. . 1) într-un loc . 3) de baştină. de-o seamă (cu cineva) sau (reg. ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM.POP. întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. 3) (despre materii. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă. 2) la fel. 3) de formă. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. probleme de ordin economic ... .

care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. 2) (fig. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. cine este acest so de porunceală? FIL. degeaba. a divaga. de plumb. de post. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. fără rost. a-şi depăna amintirile. .CAR. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. 3) din polite e.AL. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. 1) care exprimă polite e. 1) (înv.HOGAŞ. (p.. de plop. de pe cînd. comanda cuiva. de pază. de pomină.SAD. ca de poruncă. mătuşă de plop a lui Andrei. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. după) indica iile. (impus) cu for a. de (sau pe. ) 1) (făcut) la (sau pe. amabil. 2) (despre oameni) necivilizat. un om de posleade. (p. (numai sau doar. nici tu să fii urduros. de mîntuială: pot să te întreb. 2) protocolar: vizită de polite e. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure.DOS. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. a povesti din aducere aminte. 1) periferic. (reg. foarte pu in. întunecat: sub cer de plumb. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. de neuitat.AL. de (la) pădure. a o lua la sănătoasa. de pe urmă. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). de pomană.EM. de posle(a)de. 2) (făcut sau acceptat) dinordin. (p. . de popularizare. unde am fost primi i de pomană.GR.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă. a depăşi limitele. ) (în mod silit). ) de mîna a doua: literatură de periferie. . a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune. .BĂLC. de popă.ext. se află într-o stare de plîns. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică. (pop . în) porunceală.CĂL. l-au băgat la başcă de pomană. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă.) 1) (despre mîncăruri. de pe.POP. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. vrednic de milă.AL. de poruncă. (înv. dorin ele.REBR. a merge foarte repede. aşa cum doreşte cineva.COŞBUC. 2) (despre zile. ) obişnuit. necioplit. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui.PANN. zadarnic. tată.. de cuvînt: om de parolă. săptămîni. de parolă. însărcinat cu paza.SAD. de polite e. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine.. (reg. de pe vremea în care . (pop. jalnic: oraşul . 1) plumburiu.. a depăna din picioare. de pisică. 1) gratuit. de pămînt.CR. 2) (în mod) inutil. ) (făcut) în silă. păzitor: este îngeru-i de pază. de (sau pe) pleaşcă. politicos. ) profund. de perete. sălbatic. din jur. . 2) greu. de(-o) (sau spre) pildă. a întrece măsura. . de periferie. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. de rînd: eu.ext. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. marginal. provincial.ext. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . prost. de plîns. ) pămîntean. de lîngă. în opozi ie cu „de dulce“) de post. după.

dar îşi luară toate măsurile de prevedere. (pop.. (despre animale) care cară poveri. de povară. 1) preferat.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. de povară de pova ă de post. 2) care serveşte cuiva ca exemplu.. asemenea. instrumente de măsură etc. favorit: studiul istoriei . ARGHEZI .P. duşman: să prinză.. în care se posteşte.CAR. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. (despre aparate. ) de la început.STANCU. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. 2) obişnuit.de post de postrig de poştă de potcă de potriva .festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic.CORESI. 1) (persoană) care îndrumă. egal cu .. (înv.. n-ar mai fi ramas nici la turci.7 p. dintîi. prestigios. de prăsilă. pline de precau ie. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră.. de precau ie. de prestigiu.OD. (p. de preferat..BELDIMAN..NEC.. (în mod) preferabil. .NEC. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară. la) potriva . mai ales. să iasă la vînat.. prin călugărire.. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. de predilec ie. CEZAR. în calitate de martor. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post. ca sfat. (înv. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină.SAD. ori mor i ori cu zile.URIC. (înv. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. de postrig.. 2) (despre oameni) care apar ine...m. (înv. 2) care este potrivnic. de praznic. ) mult) pre .IORGA . un necaz posibil: mişcări încete. ) de calitate.. de (sau cu) pricină (sau pricini). ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. de (sau pe. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. de (sau (înv. 2) (despre zile. de pova ă.BOLLIAC. om de poveste. de dispută. ) ar ăgos.CAR. bun: aparatură de mare precizie. de gală. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. ) cu) preferin ă. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. de poveste. certăre : oameni de potcă fără de lege. MAIOR. de ceartă. corespunzător cu .. pe mul i al i boiarnici de price. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . faptele petrecute. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. de (mare sau (înv. de (sau ca) prevedere. de poştă. înainte de toate. . (foarte) scump. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . (p. (foarte) exact. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. ) care poate povesti. luni) în care se recomandă postul...PREDA.gener. 3) cu predilec ie. nici unul.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC.CĂL. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. de potcă. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. de postrig la călugărie. nici la moscali. de(-a) prima sau din primă. de precizie. pe măsura . în zile de post. la fel cu . să sentoarcă cum a fost.. . săptămîni. .ext.PANN.POP. de preferin ă între 5 . (înv. de price.. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol. poştal: vagon de poştă .

3) (glume ) extraordinar. care sprijină. de prost gust. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii.EM. primăvăratic: flori de primăvară . vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă. de primăvară. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul].TOP.. liber: de va face ceastă mărturie. banal. ajunge a fi neîn eles. la trac iune. 2) (despre copii) părăsit. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. serveşte) de îmbrăcăminte. a depune o plîngere. (p. excelent. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. ) de prisoseală. de primire. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. abandonat. ) (despre oameni) progresist.ext. de principiu (sau principii). nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. abundent.REBR. 3) (despre oameni) străin.P.. venetic: boieri de-o zi. din flori: băiat din flori şi de pripas. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . .CAR. zile) în care se primesc oaspe i. ajută. ) de prisoseală (sau prisosit).REBR. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul.. de prim (sau de primul) ordin. mai cu seamă că era de pripas. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos. indicat pentru primăvară. (p. situat în provincie. care se află în jur. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. absolut trebuitor. mult. 2) de cea mai bună calitate.BRĂTESCU-VOINEŞTI. de (mare) primejdie.cu ferestrele la stradă. din plin. .CĂL. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi.ext.de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate.CEZAR. de progres. deplasat. . . de lucru. de muncă.PRAV. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . 1) a capitula. 1) (despre îmbrăcăminte. învecinat. specific provinciei: în oraşul de provincie. de toate zilele. (care este. o va creade giude ul. a face o reclama ie. (care este) din belşug. 1) (despre animale domestice. de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. . care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară .SAD. ) (care este) fără rost. 2) a ceda.ARGHEZI. de provincie.HEL. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . ) de sine stătător. indispensabil. zadarnic. şi-al ii de pripas. 4) care este potrivit. inutil. 1) de primă importan ă. de (sau în de) prisos sau (înv. independent. . de primprejur. şi unii. de (o) probă. de purtat. . de încercare. (înv.VLAH. care se dezvoltă în timpul primăverii. pozi ie de principiu .CR. e salonul de primire.ISP. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. (înv.P. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. 2) (despre ore. ) nelegitim.CEZAR.CR. de protec ie. superfluu. (care este) în plus. de purtare. a renun a. de puterea sa. mai mult decît trebuie. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin]. boieri de ieri . încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). înconjurător.HEL. care are caracter teoretic. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . de pripas. a depune armele. 3) care se efectuează. peste obişnuit. (înv. 3) care poate fi primit.. ocroteşte.

CAMIL. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. cheie de rezervă . de rîndul acesta (sau ăsta).HEL. de rangul al doilea sau de al doilea rang. în oraşul său de reşedin ă. 1) fără valoare. de sabie. trivial. (sport ) la foarte mică distan ă. expresii) ruşinos.). bogată). de reşedin ă.P. (înv. de rangul întîi sau de primul rang. (înv. de răul cuiva. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . ) de neam bun (sau mare. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. ) de bază. (reg.PANN . şi pop. 1) din popor. rareori. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. ) 1) de prăsilă.. referitor la . de rîs. de rudă rea (sau mică). 2) închipuit. de rădăcină.gener. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică.NEGR. de rudă bună (sau mare. de rîndul traiului. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. cu) rod.SLAVICI. ales: un scriitor de rasă. ) duşmănos. de (sau din) rîndul .ext. indecent. roditor. 4) la rînd. . de pu ine ori. (înv. înv. (pop.. 3) din proprie ini iativă. . (înv. 2) (reg. diferen ă. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. ) vrednic de laudă. de prima clasă.VARLAAM. (înv. . (fig. în mod obişnuit. de data asta. de rînd. 2) ruşinos. fiiască plecăciune. .. de calitatea a doua. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. de gradul întîi. menit să înlocuiască. mai vîrtos bărba i de sabie. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. ieşi balaurul din groapă. (înv. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost.SAD.POP. (despre cuvinte. ) capabil să poarte sabia sau (p. de rău. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd.DOS.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. de rezervă.ISP. de rînd de rîndul .MINEIUL. de (sau pe. neîndemnat. care serveşte drept sediu (unei persoane. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă.PANN . de reşedin ă.. SAD. 2) foarte pu in.EM. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. unui organ administrativ etc. va putea fieştecare a le socoti de rost. de rasă. de ridicat la cer. ) 1) prin viu grai. ) alături. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. CĂL.POP. (spec. oral. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. . ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului.P. de revolu ie. supărător.REBR.KOG. de rudă. (p. vulgar: vorbe de ruşine .... ) comun. .GALA. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. despre pomi) fructifer. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg. . de ruşine.CAMIL. de regulă. cu prea mare simpatie.POP. de calitatea întîi. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir.. de reziden ă. bogat): era de luminată şi bogată rudă.POP. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. 1) superior. de gradul al doilea. ) în privin a . de rost... (înv.

de săptămînă. (adesea peior. a-i croi drum în via ă (cuiva). a se destăinui (cuiva). ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. aleanul inimii. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă.POP. a-şi descărca inima (sau sufletul. scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. a-şi descărca mînia (asupra cuiva). haine de sărbătoare.MAIOR.POP. .. decît să-şi închidă inima. a tăia) pîrtie. mînia (asupra cuiva).CEZAR.. ci o genera ie de biruitori.LOV. aşi croi (singur) drum în via ă. . 2) a-şi revărsa supărarea.. care serveşte pentru a salva: am cerut . cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. a vorbi. aleanul sufletului) (asupra cuiva). (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. de salon. ARGHEZI.POP. 1) a se confesa.SAD. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. gura ta-i de sărbători. cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. trup de flori. sărbătoresc): lelişoară. fii cu ochii-n patru. bărci de salvare. a face poftă de mîncare. de sărbătoare sau de sărbători.. . puiule. cubeilicul. de santinelă. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele). 1) (înv.CANT. a deschide gura. a mustra. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu... (în mod) festiv. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e.CR. 1) a veni pe lume. a fi uluit. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . a deschide ochii. . de odihnă: săracul n-are soare. societă ii bune (care frecventează saloanele). cetate de scaun. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva).STANCU. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. nici zile de sărbătoare!POP. a croi.REBR. . a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. de schelet. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. a-şi spune ofurile (cuiva). dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi.SAD. a deschide apetitul. în care (oficial) nu se lucrează. de salvare. de (sau pentru) sămîn ă.CAR.. care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun.CAR. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. a deschide larg uşile.P. 1) (păstrat) pentru semănat.. . a începe. a-şi deschide (sau închide) inima. ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă. ceremonios. . a se mira foarte tare. a deschide (sau a rupe. ) specific lumii mondene. de frumuse ea celor populare. a-i deschide cale netedă (cuiva). să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP. de sapă. a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . de scaun. a fi ospitalier. idei cu o umbră .de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. de sa (iu). 2) (ca) pentru sărbătoare. 2) pînă la sa (iu).

2) (care se află) în folosin a curentă. de scurtă respira ie. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite.COM.. a credita. obişnuit. împreună cu alte obiecte asemănătoare.SEBASTIAN. (a.: [era] scunducel de stat. (înv.CAR.... 3) care se referă la serviciu. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală.1648).. 2) a ine seama (de ceva). a lua aminte (la ceva).VINEA.BUL. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . astea-s chestii de serviciu. de (sau cu) scîrbă. iar. 3) pentru post. de potriva .... de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. (care se află) dejurnă pe timp de o noapte.... de o zi sau pe o perioadă din zi.GCR.. foarte deşen at la port şi cuvinte. STANCU. ) din firea . a deschide urechile. . luni) de post. de seamă.. nu deşert de minte.GANE. de seara pînă diminea a. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară. pionier. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică.. senza ional: s-a petrecut .. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu.. (care este) de o mare însemnătate. de scris.BUDAI-DELEANU. din temperamentul .REBR. de (mare) senza ie. VINEA. obiecte) fabricat.. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii. ) 1) care produce neplăcere.. (iron. (p. PREDA . hîrtie de scris. de scoar ă. ) 1) de post. egal cu . a descoperi America. confec ionat după acelaşi tip. de sec. surori) vitreg: mamă de scoar ă.IST. de sfinx.. (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. ) a for a uşi deschise. 1) care se face.. 2) (despre zile. (care este) cu însuşiri deosebite.. iubitor de glume. ieşite din comun. asemenea. a descîlci (sau a descurca) i ele. deschizător de drumuri. (reg. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. a marca primul punct într-o întrecere sportivă.CĂL. 1) la fel cu . a limpezi o afacere. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază. a împrumuta (pe cineva). fra i... (despre mărfuri. de seama . la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci..a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. a clarifica. din timpul serii. 1) a fi atent. . (pop.ext. 2) împotriva voin ei sale. a deschide un credit (cuiva). pe măsura .. de serie. a semnala (numai) defectele. 1) în tură de lucru la serviciu. 2) (înv. ) (despre părin i. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva.POP. săptămîni. a descrie în culori negre. . a pronun a o sentin ă de divor . banal: produc ie de serie .. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama . cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . de mică întindere. de serviciu. a desface o căsătorie. ) comun.: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă.. . de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile. a prezenta (numai) aspectele negative. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie.CR.. poruncea a-l scoate de grabă. de seară. în tot timpulnop ii. corespunzător cu .cu for a. . POP. a unei institu ii etc. enigmatic.. . şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit.. (care este) de o valoare remarcabilă. de seama lui. un incident de mare sensa ie. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii.

(care ac ionează) (de unul) singur. de sirenă. (înv. prost.CONV. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. monstru de sînge.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. zadarnic. de şatră. din.POP. împreună: am botezat de sîmbră.CR. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. ) sineşi. de (sau (înv. de(-a) surda. de sus şi pînă jos. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte).. părinte al turbării şi al sinucidului. încîntător. fără interven ia cuiva. ) din. 1) roşu (aprins).. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. (înv. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul. iubirea dulce iei. despăr ire de pat. (înv. foarte mult. a relata ce a aflat. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. . una rîde. resurse proprii.FIL.CR. de sîn.STANCU. a deslega calul de la gard. ) a povesti.CORESI. întîi. a deşerta caşul.. (înv. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. cu (sau prin) mijloace. exagerat: o. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. sinele. în întregime. ) din capul locului. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). de sînge. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. a deşerta sacul. deosebit de frumos. crud: scepticismul. de şoc. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte. ARGHEZI . de sus pînă jos. ) singur de (sau de la. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. să se influen eze cumva una pe alta.PRAV. ) cît despre el.LIT. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude . (reg. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele.) din ini iativă proprie. (bun) de ştreang. 1) secret. (pop.POP. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu. acum beau de zvînt pămîntul. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon.AL.VLAH.POP. fermecător. ) cu) taină. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. ) divor . (făcut. şi vocabularul. una plînge tot cu lacrime de sînge. vulgar: cunoştea mîniile regelui . de sus şi de început. . sinene) sau (înv. (reg. mai rea. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. 2) (înv. şi pop. a fugi. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. 3) desfăşurat în cadru restrîns. căci se numea Porojan. dintre) sine (sau (înv. tainic. ) a o zbughi. 2) grosolan.CAR. lumea-ntinde lucii mreje.. peste măsură (de mult).AL. intim: Cina cea de taină. deştept ca oaia. (fam.EM. fără a căuta să se atingă. ce-i al tău şi ce-i al meu. ) degeaba. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. . ) în tovărăşie. (despre copii) sugar. realizat etc.POP. de sîmbră. necuviincios. ) foarte apropiat. excesiv. să ştiu şi eu . de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. despre chipul lui. 3) sîngeros. FIL.AL. .

stimabile! CAR. (despre haine) de purtat la lucru.REBR.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. tare. ) greu. de toată ziua sau de toate zilele. principal. de toată nostimada. 1) fundamental. 1) foarte .MACED. variate: avem de toate cu îmbelşugare. de temei. foarte nostim. 1) de bază. esen ial: întrebarea . autohton.: era băiat de tot hazul. dar învă ase bine meşteşugul. potrivit. de toamnă.. de talent. de timpuriu. ) prielnic. teatral: aşa-i slujba. 1) (lucruri) de diferite feluri. .GHICA. serios. de toată frumuse ea. folositor. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . .. 1) care este stabilit prin. de toată mîna sau de multe mîini. de fiecare zi. de toate felurile: era multă lume.Z. 2) care se întrebuin ează în spectacol. 2) (despre îmbrăcăminte.CĂL. de recuzită: pumnal de teatru. 2) (reg. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. devreme: vream să plecăm. sau de toată . partida să fie remisă. 2) de cu toamnă. 4) afectat. de tot felul. boieri şi cocoane de toată mîna. mahalagesc. sigur: cum îl scăpa din mînă. spre mîngăiere.ext.. ... de tînăr. amuzant... important.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva. foarte frumos.. de talie.CAR. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren .SLAVICI .MAIOR.BOL.. DUILIU. (înv. de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. favorabil: el singur. nu mai era de nici un temei. m-am suit în pat. CĂL.BRĂESCU . minunat.. de toată orînduiala. de (sau cu) (mare) tiraj. (p. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală.NEGR. de toate. ştia să facă o mul ime de pozne. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot . pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare. ) băştinaş. 1) care se referă. trivial: chestie de tarabă. erau cusute de tocmală. .POP. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar .CONACHI. de temelie. de teren. ci unul de mare tiraj? STANCU... de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie. zdravăn: pusese piele bună . de tăvăleală..BLAGA . 4) bine. de tocmeală. se întîmplă .. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. un burete de toaletă şi căr i. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală . de teatru..BACOVIA. de talentul.. de tot . de (sau pentru) toaletă.oftă ea cu compătimire de teatru. de temelie. de tarabă. principal. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. potrivit pe a lui vrere. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală. .. 2) de încredere. . micule .CAR. onorabile! daraveri de clopotni ă. fundamental. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru..CR. din timp. de ticnă. 2) cu totul. 2) de to i.

intermediar.. cînd Irod născutul lui cină făcea. de tropice. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară. silabe energice . vrednic de cinste. de mai mul i ani..i sco i ochii cu degetele sau de... de to i (sau de toate). de o singură specie. 1) în întregime. priceput. de la tropice. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. cum să-şi închipuie? de un fel.) totuluş) tot. de un cîrd de ani. trup de trandafir. 1) (înv. de un timp încoace. de batjocură. de tunet. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba. deocamdată. de treabă sau (înv. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. nu se ştie cum: amu.CORESI. de trei parale.NEC. de ultimă oră. de-un rînd.OD. .. puternic. veneau cei patru cavaleri.. 1) de la sat: pragul vilei de ară. de.CAR.CEZAR. capabil: că boii se in cu iarbă.pe un timbru ciclopic. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. de un moment. actual: ştire de ultimă oră. ) harnic. de (sau (înv. felurit: un gard viu . cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă. pe de-a-ntregul. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. de(-a) iiş.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. şepte mii de leşi.POP.. cinstit. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . de proastă calitate: într-o altă droşcă. fructe bizare şi aurite de tropice. hloabe. bun. fel de fel.POP.i lumea ta uitată. de tranzi ie. ca tunetul: atunci răsunară. foarte nou. de (la) un cîrd de vreme.) de trebuială. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup.. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. 2) de omenie. ) de data asta. îi vini Soarelui cinca însurătorii. variat: mul imea păsărilor de tot soiul. 3) (reg. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea .EM.HEL. de trecere. răsunător. . de trebuin ă sau (pop .NEC. ) cum trebuie. în total: fusesă de to i şesă. COŞBUC. cu desăvîrşire: lasă. şi reg. 2) (înv. format de mărăcini de tot neamul. 1) trebuincios. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă. de unde pînă unde. (înv.POP.COSTIN. (reg. mi te dă cu totul mie. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. şi casa c-un om de treabă. ) care este născut din .P. unei interesante epoci de transi ie. ) potrivit. de trandafir (sau de trandafiraş). întru) totul sau (pop.BARBU.scotei ochii cu degitili. complet. lasă-mă să rup un fir. . care este din aceiaşi părin i cu cineva.BUDAI-DELEANU.POP. mai de trei parale. de tot soiul sau (reg. momentan.EM.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd . (înv.i bagi degetele în ochi. ) întru) tot sau cu (sau în. (despre nume) de rîs. sîne e de-a iiş...EM.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile). de tunet înfundat. deodată. 2) sătesc.DRĂGHICI.GHICA.VINEA. di undi pînă undi. de trup sau de un trup (cu cineva). din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . au împins pre nem i de la şan uri. folositor. necesar. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. (pop . .MAIOR. trecător: la oamenii deosebi i. ) cu (bună) treabă. variat. de (la) ară. de trufă. ) în toată forma. .

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

) a linguşi. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. a duce boala pe picioare.CR. a porni) cu călcîiele înainte. a se duce (sau a pleca.SAD. ca urmare. a muri: ei. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. a o duce cîine-cîineşte. a înşela (pe cineva). s-au dus cătră Domnul. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). a se duce (sau a merge. 2) a duce cu vorba. a se duce ca pe gura lupului. ) nu cumva mă confunzi?. că mi-a i scos peri albi! CR. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. lua-l-ar (lua-te-ar etc. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. ) a merge pe jos. a (nu) fi capabil (să . după cum le place lor.): cum. . drum umblat. a pleca foarte repede. 1) a călăuzi (pe cineva). duce-mi-s-ar la pustia! POP. a dirija după plac (pe cineva). a dispărea.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. ducă-se (duce-te-ai. a conduce. a se duce cu poşta nem ească. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. ) a pleca pe neaşteptate. a păcăli. a trage mî a de coadă. a trage) ca pe ciripie. 1) a stăpîni. a se duce (sau a veni) cu plosca.. ca recompensă. a duce cu preşul (pe cineva). (reg. unde era copilul.). crede că eu nu bag de seamă. de ei etc. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo.. fam.CAR. a tîrî. fără a zăcea la pat. a sus ine (pe cineva). ca pe gura lupului.) pe (sau la. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. în) pustii (sau pustiu. a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. (reg. la stuful cu flori. a se duce (sau a merge) de-a roata. a ine) de nas (pe cineva). a duce cu zăhărelul (pe cineva). practicabil. (fam. ISP. duce-s-ar etc. ) a amăgi.. (reg. a (nu) fi în stare. 2) (fig. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . duce-s-ar etc. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a înşela (pe cineva).VLAH. ducă-se (duce-te-ai. (reg.)!. a duce de mînă (pe cineva). a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. a se duce (sau a merge. bătut. (pop. . mititeii. (fam. ) a induce în eroare (pe cineva). a amăgi. (pop. ) a se da de-a rostogolul. a se duce către Domnul. linie) de mijloc. drept urmare. drum (sau cale. a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). pustia)!. v. a se duce cu nepus în traistă. (fam. mă iei drept altul! drept răsplată. a o duce foarte greu.. merse drept. solu ie intermediară. drum bun!.) naiba!: dar mai grea e sărăcia. ) a da în judecată (pe cineva). a duce (sau a purta. a fi bolnav. a trage) în linie dreaptă: capra nici una.) dracului!.CR. a purta cu vorba. a (nu) putea. atitudine de compromis. a pieri: boişorii mei s-au dus. ) a proteja. ca pe ciripie. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva . a duce cu cobza (pe cineva). a sprijini. ) a se duce (sau a veni) în pe it. (reg. a fi dus la groapă. călătorie plăcută! drum călcat. nici alta. să-i poarte de nas.POP.

a petrece. a isprăvi. a (se) duce (sau a (se) închide. a salva (pe cineva sau ceva). a se duce (sau a pleca.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a trăi anevoie. dar te rog să nu por i flori. 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). ) a se deda pre) sihăstrie. a o duce foarte bine. la luminiş). a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări. a se duce la năvod.CAR. a purta pe umeri. a se duce intă (la cineva). a-şi vedea de treburi. a se duce în (sau (înv. a duce hăul şi greul. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). a duce jindul. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. şi reg. a duce tot necazul. ) a se duce direct şi hotărît. a se duce glon . a ocroti. a jindui: să nu mai ducem jindul.PANN. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR.Dumnezeu. a-şi vedea de lucrul său.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva). a provoca moartea (cuiva). adică. a duce. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă. (reg. cum s-o scoată la limpede. (înv. a se retrage la treburile sale.POP. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a avea de împlinit. a pleca departe. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. a duce în poală (pe cineva). a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume.). a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . a duce greul (unui lucru). de interesele sale: cei trei camarazi se despart.POP. (reg.EM. a duce la mormînt (pe cineva). a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări). a băga) la (sau în) mănăstire. a finaliza. a se întoarce la ocupa iile sale. a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire.CAMIL.ARGHEZI. a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. a se duce har un (la cineva). a băga) în prăpastie (pe cineva). ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie.AL.ISP. a se duce întins (undeva sau la cineva). a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. a se duce (sau a merge. a fi împovărat. a duce (sau a împinge. POP. să meargă fiecare la treaba lui. a o duce (sau a trăi) împărăteşte.P. a face chefuri lungi şi dese. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. doar ni s-or pierde urmele. toată greutatea unei case. a se duce în lumea lui. a dori foarte mult. a o duce greu. a intra. 1) a scăpa. a trimite. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. a termina (ceva). a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a se risipi. în spate (pe cineva sau ceva). la limpede. a fugi) în lume (sau în lumea largă). a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). ) a se duce la pescuit. a se duce (sau a pleca) unde vrea. a duce la groapă (pe cineva). pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală.EM. a se duce drept. a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură.CR.

) a îndrăzni să . cu toată şmichiria voastră. a muri.POP. . a-şi duce povara.CEZAR. ) pe copce). (fam. 3) (fig. a se duce pe gotcă.. a muri. . a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. a duce trai pe vătrai. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. a se duce pocnetului. plină de lipsuri. slavă domnului! sănătos şi voinic.NEC. (înv.. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. a se prăpădi. 2) a îndura ruşine pentru ceva. a-i lipsi ceva. şi reg. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). a duce o via ă grea.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. eu mă duc pînă la scaramurgului. a compătimi (pe cineva). sau dus cu toate pe o cale nenturnată. că . de-a dreptul. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. a se ine scai de cineva.ISP. a trăi: Dumnezeu.LIT. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială.CAR. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. ) a se duce direct. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. a pă i ceva. (reg. a da de nevoie. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă. COŞBUC. 1) a răspunde.P. a trăi foarte greu. 2) (fig. despre oameni) a o încurca. a se duce pe copcă (sau (reg. la întrebuin are zilnică).. unul mai dă. a-şi duce traiul. a duce lipsă de ceva. imprimîndu-i un anumit ritm. a se duce pe tocmală. dacă nu vrei. a garanta de ceva. . a (se) strecura clandestin peste grani ă. a duce ogodul cuiva. a se duce foarte departe. a se duce întins: moscalii . a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon... (fam.POP. altul mai lasă. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). a duce sfat. a se duce pînă la calea întoarsă. (pop. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. HOGAŞ. a lăsa neterminat ceva. a ajunge să fie cunoscut de to i. a duce o via ă de cîine. a se pierde. (reg. a dispărea: s-au dus to i.CONV. a-şi duce nasul undeva. a fi durabil.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . a duce (sau a aduce. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. au mers tins la Dan ca. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. a-şi purta crucea. (înv. a o pă i: v-a i dus pe copce. a face treaba) pînă la tindă.EM. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. a se duce (sau a merge) (în)tins. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă.CR. ) a menaja pe cineva. ..ISP. a duce trena cuiva a duce trena cuiva. duc bine la tăvăleală.. a (se) duce sau a trece. a se duce (sau a merge. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA. a face ceva pe jumătate. a nu se lăsa. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu. a(-l) duce sfîntul (pe cineva). a trece prin contrabandă. despre obiecte) a se a se distruge. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. a se duce rugă.. nu-i ajute sfînta sară. a duce trena a duce trena.

. precum. ) la fel cu . potopul! . după capriciul cuiva. a devenit insuportabilă şederea aici. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. care le ştie pe toate. după fiin a sa. întocmai ca. după dreptate.SAD.). după cum: rabdă pe cît vei putea. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care. după lege. după părerea mea: după mine.CONACHI. .: după chip ca şi aceia. foarte mînios..CR. dacă-mi aduc bine aminte. după mine.CORESI.. în esen ă. Dumnezeu cu mila!. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. . după (sau pe) măsură. după aceasta (sau aceea). Dumnezeu să-l ierte!. după cum de . aşa cum. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. turbat de mînie.POP.. după (sau pe. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are.. după cît ştiu eu.CR. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc.CR. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. potrivit circumstan elor. după lege. după cum se vede. propor ional cu . pe. aista nu-i semn bun. potrivit legii. tradi iei. din) cît. 1) (înv. (vie) potopul!.CR. potrivit cu .EM.. este şi astăzi. după cîte îmi amintesc.: nu-i după cum gîndeşte omul..CAR. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie.. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . a se între ine. după cum de mult va fi fost furtuşagul. just. a fi cunoscut ca un cal breaz. just.. 1) doarDumnezeu.: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. după înfă işarea cuiva. după împrejurări. după (sau întru.. după datină. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva. a duce via ă comună cu cineva. să-l ierte Dumnezeu.. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc.. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău..CAR. PRAV. ) după cît de... dracul.CR. după (sau pentru) faptă şi răsplată. în) măsura. o femeie nu spune niciodată tot. (înv. de.. după fiin a sa.. după cum se întîmplă. care ştii ce milos sînt. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. 2) cum.. conform obiceiului. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. (despre îmbrăcăminte. din cîte se poate observa.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. . leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră..): după cît ştiu eu.COŞBUC. (înv. în felul în care . legal. după chip ca . după cum. după mine (după noi). dunăre de mînios sau mînios dunăre. a trăi laolaltă.. în măsura în care.. ci-i după cum vrea Domnul.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. pe urmă. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de . apoi. după bunul plac al cuiva.

după obicinuire.i de treabă!. OD. (fam. (înv.). a (nu)-i păsa (cuiva de ceva). du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa.. ) după toată probabilitatea. după putin ă.. după lege. a lui etc..). soru ule! AL. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. lui etc.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. (înv.CORESI. după toate probabilită ile sau (înv.. cu pravila. poate.după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva ...REG. e teribil.).ext. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar.CR. (p. (fam. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul.ISP. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). treacă-meargă... în ordinea . ) (care este) conform legii. şi petecul. după cît se pare. după toiul cuiva. du-te unde ştii!.): trecea prin pădure. (înv. şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. dispuse dupe rîndul fabricării lor . 1) pe măsura puterilor. 1) mergi sănătos!. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică.. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!. după potriva . ce-o au după olaltă. dar n-am cu ce mă-nvăli.: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele. e cu ochi şi cu sprîncene.. peşti din cărnuri delicate.. du-te dracului!.: toate acestea...COSTIN..BUDAIDELEANU.EM. probabil. ) conform cu ..... după toiul lui. se poate?. 1) vezi.N.. ) (care este) drept. după mintea mea (a ta... e cam albastru sau e cam albastră situa ia. (fam.GALA. după (sau cum e) tingire(a).. după obicinuire. 2) în limita.ISP... du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. e flagrant. (înv.. e de groază. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă...POP. e evident. ca să nu mai aud de numele tău.) sau după capul meu (tău. e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). POP. ) vezi. . după rîndul . şi capacul. ceva e suspect. potrivit cu . după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i. pleacă!: da’ du-te pîrlii. 1) a avea dureri de cap (din cauza . după (sau pe. după semuire . după voia inimii după voia inimii. după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. fără să-l doară măcar capul. după olaltă. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc. e de comă. a-l durea capul (pe cineva). după tingire. ) lucrurile par să ia un curs neplăcut.MACED. a-i a-l durea capul păsa (de . cum doreşte: îmblăm după voia inimii.ORG. e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!.. ) a fi îngrijorat (din cauza ...... după părerea mea (sau a ta. du-te naibii!.).POP. a lui etc. corespunzător cu . e posibil? . după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. piei din ochii mei!. ca pe) pravilă sau cu pravila. după pravilă după putin ă după rîndul .. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . 2) (fig. e ceva de speriat. e cu putin ă?.. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!.. după semuire . pe măsura. e bătător la ochi.. e cusut cu a ă albă...i de drum!. după natură. după mutra lui. după sac. lumina dentunerec şi marmura de daltă. e foarte greu. ceva nu e în ordine. ) în raport cu . pe măsura posibilită ilor. CAR. cît.

ne-am în eles! e numai gura de el. e imposibil. e nasulie!. cît pe ce) să ... e grav! el (sau ea) ştie .... e o figură.. omule.. vorbeşte. (sau pînă a .: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM..: aşa e bine şi natural să fie. e mîncat ca alba de ham.. pu in lipsea să ... dar e mult pînă a le face. e înnorat. are o minte diabolică. e un fleac. ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate.. e nădejde să . e nins în luna lui mai.. ei bine .. aproape.: e nădejde s-avem ploaie.. era la un pas de a . e minune (sau ce minune) că .. . promite multe. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că .. e prea de tot: las-o baltă. e mult pînă să .. că marile reforme sociale şi economice . e mare păcat: ei bine. e destul... era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt. undra).. ) e prost ca noaptea.. e de la sine în eles. e foarte apăsat de nevoi..EM. interesul personal e mai presus de interesul străinilor.....). e (o) nimica toată. ) e posibil să .... e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul. e nimica toată. răsărirea multor talente.: e mult de cînd nu ne-am văzut...CAR..CAR.. v.. e o bagatelă..). (sau de atunci). e o nimica toată. e mult pînă a . tot ce se poate: e foarte probabil . (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă. numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . (fig.. se vîră. (fam. e mult pînă a .... enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să ....IOSIF. e murat în varză acră.. e păcat de Dumnezeu.ZANNE.. în odaie la Ivan. e firesc să . e nenorocire! e natural să . e normal să . el nu ştie cum şi pe unde. (despre oameni) a încărun it devreme. a trecut mult timp de cînd . e de rău!.. (glume ) e bătut măr.... e de mirare că .e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine . e peste poate.. ) e primejdie!.CAR. e dracul gol.. că prea e de oaie! e (foarte) probabil. e mult pînă să . e lată ! el ştie .. (sau pînă a .. e mult de cînd . vor înlesni . se cheamă era şi timpul să ningă.): uşor e a zice: plăcinte..CR....... e (foarte) posibil. e nor sau sînt nori. e mult pînă să . se subîn elege. e nădejde să .. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul.. sau ei ştiu ..... era mai (sau mai-mai..POP. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP.. e un personaj. e-n regulă!. e-n ordine!. dar nu face nimic... e suficient. e descurcăre foc. (sau de . e prea (sau prea e) de oaie. e lată (rău de tot)!. e murat în varză acră e nasulie! e natural să . se putea prevedea. era şi timpul.. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd . era de aşteptat.. e un fleac.POP. e floare la ureche.. (reg. va trece mult timp pînă să . e o bagatelă. sînt speran e să ..: era mai ca să-l omor.. (pop.... ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului. enciclopedie vie (sau ambulantă).. după cum spuneam ... era şi timpul e de ajuns...

a face apelul. este firesc. 1) a deveni palid. e tras de păr.! CR. a ignora. a face ascultare.POP. a face prezen a. namiaza-şi făcea. ) a se adresa unei instan e superioare. de la sine în eles. de nu vă mai astîmpără dracul . ) a aşeza. ) a adopta solu ii nesigure. a lăsa la o parte.. a face arătare. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. 1) a invoca (pe cineva sau ceva).. a batjocori. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil.SAD. e exagerat.POP. seamănă leit. a exista numai pe hîrtie. ) a asculta.EM. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt. examen de conştiin ă. (fam. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . a abuza de puterea de inută. (înv.POP.. a face cu ou şi cu o et.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să . a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). e sortit să .CAR. fii serios!. a sugera.. a vînt. . a făcut destulă echilibristică. a se albi (la fa ă)... 3) (jur. este în natura lucrurilor este probabil că . eşti nebun?. să ne dea o mînă de ajutor . 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. a face a bine (sau a rău.. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru).. e predestinat să . a se ivi. a face abuz de putere. foarte exact. a face aşezare. a rîndui... . a ucide (pe cineva). a satisface serviciul militar. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . a face armata.. să nu prea lipeşti sau spoieşti. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa). ) a arăta...... (înv. a apela (la cineva): am făcut apel la vecini. a exista numai de formă.. a cobi. este în natura lucrurilor. 2) a încărun i. a face abstrac ie de . a face apel (la cineva sau la ceva). căci e rău de boală. analiză lucidă a propriei conduite morale. există posibilitatea ca . a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare . a se face alb. a-i face de petrecanie (cuiva). ca să-şi facă amiazul. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. a insinua. ) porcească) (pe cineva). . 2) a chema (pe cineva). (înv.. examen de admitere. e prevestitor. sîrguin ă. este (sau e) probabil că . aduce ghinion. e vreme grea.. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel.. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega. e tun. e scris să .. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit. şi-acuma fac nourii a ploaie. e semn rău: săptămîna mare .. a nu lua în considerare. (fig. aducător de moarte (sau boală). a apărea. a face act de prezen ă.. din polite e. a face acroba ie (sau echilibristică). a(-şi) face amiaza. punctual. a aerisi.. vere. iaca. e posibil.. a-şi face apari ia. exces de zel. a ploaie). a face aluzie. a denatura. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine. a veni undeva numai din obliga ie. 2) a se odihni după masa de prînz. a face de două parale. (înv.P.: e probabil că femeia mă iubeşte. a expune la aer. că prea e trasă de păr! POP.PANN. e rău de pagubă. a omorî. ) ce vorbeşti?. a face albul negru. a falsifica realitatea.CAMIL. a prevesti: parcă nu face i a bine.. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală).

a face boboane. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. . a se face bocnă. a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. (înv. a-i prii. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a da drumul (cuiva): auzind aşa. 1) a face bucă i (pe cineva).CEZAR. a deveni palid.. a face (sau a da. a se sfărîma. (sau ca . [ienicerii] le tot făcea cale. ) a birui. . a face băşici. pămînt. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. a se face bucă i (sau fărîme.. a se băşica. a se pregăti de plecare. a fi bocnă. a nimici. a face (sau a pune) bot.). a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. a (se) însănătoşi. v. te face mii şi fărîme. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). de . a se face ca ceara. (arg.. 3) a pregăti terenul. a face blatul. ăndări) (pe cineva sau ceva). a face bîca. a prinde) burtă. a (nu) fi de dorit. zgură). a călători. a mînca fără plată.. a tăia. a face cale.POP. pulbere. ca mine să pă ească....CR. dărăburi. praf. a-şi face barba. a se duce: dragile mamii picioare. a zdrobi. 2) a ajuta să treacă. a face bine (sau rău) să . a urma exemplul. (pop. VARLAAM .: să-i facă cale să fugă. a emite monedă. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să . a face bucă i (sau bucă ele. a umbla. a-i face bine (cuiva cu ceva).. (sau ca . a se distruge. (reg.POP. 2) (fig. a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine. ) a vrăji. VLAH. a fi gras: observă că a început să prindă burtă. 1) a se îngrăşa. a face bătaie. preferabil să .. a merge. ) a intra. a se face aşteptat. a anula. ăndări.DELAVR. a se lăsa aşteptat. a se nimici: paharul . a face ca cineva. de-amu n-or mai face cale! POP. mii şi fărîme. a reduce la zero. 1) a lăsa să treacă (pe cineva).AL. pilda cuiva. a cădea: era să facă bîca. praf şi pulbere. ) a aştepta. a face cuiva rost să . decisive. a se îmbăia. 2) a face parale. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. a face biruin ă. grămadă. 1) a bate. de .): ai face bine să treci pe la el.. a face baie. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. CR. a face blau. 2) a se bărbieri.. a (se) face bine (sau sănătos).. a întîrzia.. a face cale . a face bogat (pe cineva). a face (sau a avea. scrum. a omorî. a se sparge. a-i face bine (ceva cuiva). s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi.. cioburi. ... a trage) cale (sau drum) (cuiva).. 1) a bate. a se bosumfla. a (se) întrema. a hăcui. a învinge..PRAV. a călători.NEC.. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă.P.TOP. a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. 2) a fărîmi a (ceva). a face bani. ) a combate cu argumente puternice. 1) a-şi tunde barba.. a-şi face bagajele. a îmbogă i (pe cineva). scrum. (înv.

CEZAR. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. adecă îmi fac capul ceaslov. 3) (fig.POP. şi pop. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . duce. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul.. a i se face (sau a-i fi. a face (sau a apuca) calea întoarsă. a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). vin-la sînu-mi! EM. 2) a scoate în eviden ă. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). (fam. a se întoarce. a gîfîi. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. . a se înroşi la fa ă. CAR. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). despre bube.EM. a se face că plouă. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. zău. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale. 2) (p. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. PANN. jos la vale. calea mi se face cruce! POP. V. a face (sau a sta în) ceată cu cineva. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. a eşua (într-o afacere). da mi-i calea-n cruce. a şovăi: de urît m-aş duce. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . zgomotos. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. (înv.AL. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). a face carieră. a face cap. 3) a da amploare la ceva. 2) a omorî. FIL. a fi sătul peste măsură. . nu venea. . a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). face ce face. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. a ucide (pe cineva). a face (sau a bate) căr ile (de joc).DOS. a se întîlni. a-i face capul calendar (cuiva). a bate. a da chix. a face ca trenul. ) a sta la îndoială. . a face cauză comună (cu cineva). a reuşi într-o profesie. a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. şi-au făcut duşmanii cale.POP. de havadişuri. a intra într-o tagmă oarecare. pînă nu se coace. a se face cărbune. 2) (fig.AL. a se face ca sfecla. ) a da de piedici. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. (despre alimente) a se arde. s-a făcut că plouă. a se încrucişa (cu cineva).EM. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. a toca la cap (pe cineva).POP. a fi solidar (cu cineva). a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. (fam.P. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). a-şi face cămaşa izmene.CR. că ne-ai făcut capul călindar! CR. a se face căpuşă. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. 2) a respira greu. ) 1) a fierbe de nerăbdare. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. ca să se întîlnească cu el.ext. a nu mai putea înainta. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva).: face el ce face şi cu mare greu scapă. a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. . a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . . 1) a-şi face pîrtie. a face caraul. 1) a sfîrşi.. a face casa. m-aş duce. a-şi deschide drum: sus la munte.

(fam. a face cîl i (pe cineva sau ceva). a se ghemui. a pedepsi (pe cineva). 1) (înv. a face (sau a scoate) coarne. a face (o) (în)cercare.AGÂRB. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a zdrobi în bătaie (pe cineva). a face cobză (pe cineva). obraznic. a face chemare (cuiva).MINEIUL.. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig.POP. în păr) (cuiva).POP. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . a se codi. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase.CR. (pop. a lega fedeleş (pe cineva): atunci. băie i? mie mi-e sete. în stambă. de se turteşte şi cocă se face. a solicita. bleg. a face chiseli ă (pe cineva). a se face chinez sau a o face pe chinezul. a deveni moale. (reg.NEGR. 3) a cinsti. (înv. a se încolăci: Grivei . (despre oameni) 1) a se înfricoşa. a-şi face coada colac. căci e creştină. a face (tot) ciur (ceva). 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger. ) a certa (pe cineva). a se face cocă. a trata. a pune la munci istovitoare (pe cineva). spinarea dobă şi pîntecele cobză. 2) a fi spre lauda. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari.i faci chip cioplit. (pop. 2) a fi vlăguit. dă-mi voie! CAR. a da de băut şi de mîncat (cuiva). 2) a umili. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă.ISP. a face circ. de bătaie. ) a face gălăgie. . . (înv. . tămbălău.BIBLIA. cine face cinste? FIL. a face clăbuci (sau spume) la gură. a face fărîme. a înainta o peti ie. a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. a face albie de porci (pe cineva). a face certare (cuiva). a da col ul. de se făcuse cîrlig.. a se face preface că nu în elege. a se turti (de băutură): bea. (pop. l-a i lega.POP. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. a se face cîrlig (sau covrig).ISP. a vorbi mult şi cu furie. a face cercare (cuiva). a ospăta (pe cineva). a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. a face o probă. 3) a fi beat. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni.ISP. 1) a batjocori. a se îmbăta turtă. a se închina la idoli: să nu. a se strînge covrig. a ocărî (pe cineva). ) a chema (pe cineva). a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. a încerca. ci numai o cercare să fac. ) 1) a se ghemui. a se face (sau a şedea) colac. a-şi face chip cioplit. că nu ştie nimic. ) a snopi în bătaie. . a fi ud pînă la piele. prea te faci chinez. a deveni îndrăzne . măre. cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat. a(-i) face (cuiva) cinste(a). a supune. a face pe prostul: ei. a se da în spectacol. a face col ul. a onora (pe cineva): mă mir. pînă cobză l-a i făcea. scandal. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). a se obrăznici. a omeni. ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. impertinent. a se încovoia. ) a trage de păr (pe cineva). a coti după col .AL. a face praf (pe cineva sau ceva). a găuri în multe locuri (ceva). a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. a face (o) cerere. 1) a cere. iarna se făcea colac la uşa tindei. 2) a redacta. ş-or face coada colac.ISP.PANN. a face ciulama (pe cineva). cînd vor fi la adecă. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. stimabile. 1) a cinsti.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face.

parcă-l văd ministru. a face conciul unei fete.. (sau a .. 1) a chema. a fi surprins. a-i face cuiva favoarea să . a duce trei degete împreunate la frunte... a-i face cuiva onoarea să . a-i face cu măseaua (cuiva).i mai face părul cre . murgule . făcîndu-şi din coada ochiului. a face cauză comună cu . bade. a trăi cu femeia altuia. uluit: ca mîni. a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva). 2) (rar ) a prevesti a rău. a concura (pe cineva).). . a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). (reg.AL. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să . a se încrucişa.. a face concesii.. nu-mi mai face cu capu. (reg. a face crîngu poiană. (înv. săracul! POP.. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu.i faci! NEGR. a face cum îi vine la gură (pe cineva). a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. 1) a se cruci. a-şi face cruce cu stînga. a se aciua (undeva)..BACALBAŞA. a face cu degetul (cuiva).ISP. a face cruce.COŞBUC. de pozne. a face corp comun (cu cineva). a face cumetrie cu sărăcia.a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu . a face ceva inutil. de năzbîtii. la piept. a-şi face cuib în cuibul altuia.). că mă vede bărbatu! POP.. a face conac. a şerpui: poteca face cotituri în drum. a-şi face cuib (undeva). a certa. năzbîtii. badea conciu’ nu-mi făcu. a se stabili. a face complimente (cuiva). 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul.: lumea politică face cor cu toată lumea. să nu ne facem cruce cu stînga. a face (sau a trage) cu geana. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]. la dracu.ISP. a face credin ă. gîndeşti că-i moşul..ISP. ) a omorî (pe cineva). la umărul drept şi la cel stîng. a se închina: nici pe dracul să vezi. a zămisli. a vinde pe datorie (cuiva). a-şi reduce preten iile. a face cor cu . ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. nici cruce să... ) a fugi foarte repede. a face cruce lîngă biserică. (sau a . (fam. murgule..POP. ) a poposi. a complimenta (pe cineva). a porunci printr-o mişcare a capului: du-te.DELAVR. a se solidariza (cu cineva). a coti. pozne).. a se mira peste măsură.. a cobi. am văzut altele mai straşnice! VLAH.(sau a . a se uni cu . a se ine de boroboa e. a face cu ochiul.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. a naşte (copii): numai un copil o să face i. de trăsnăi. a(-şi) face cruce.. a face cu capul.. (pop.. a face cre (ceva). începu a-i face cu degetul. a considera pe cineva demn să . (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite). a face cotituri (sau coturi). POP. nu. (fam. a-i face costum de scînduri (cuiva).. a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . a-i face credit (cuiva). a face cuie. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e.. ) a se logodi. ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. a încre i (ceva): hai. năzdrăvănii. clăn ănindu-vă din ii. a lăsa de la sine.... a face copii. a face concuren ă (cuiva).. a ceda. .

a pofti să . 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata. ) a se preface că are de lucru.BĂLC. a se face cu treabă sau a umbla a treabă. anun at. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva). ) a cuvînta. (reg.CR. care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una. a fi înştiin at. a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva). a-şi face cuvînt cu cineva.. pentru a-i cîştiga simpatia. se opinti cît putu şi . a-i trage o săpuneală (cuiva). se duse cu el la gîrlă. a avertiza. a porunci.POP. (înv. a i se face cunoscut (sau (înv. a da de în eles (cuiva).. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . 2) (fam. obliga iile.EM. a dori. ) a nu neglija.CORESI. . a-şi îndeplini îndatoririle. a se face cunoscut. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva).. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a.a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că . a primi vestea că . a ocărî (pe cineva). a cumpăra. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt.. 2) a încunoştiin a.. a conversa (cu cineva). 1) a deretica. a se îndatora. ca să nu se facă vreun cusur la nimică. a face (sau a turna) curte (cuiva). a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva). 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală. a-i trage o săpuneală (cuiva). el î i face cu capul. a curta (pe cineva). a dojeni cu asprime.. . a-i face cu ulcica (cuiva). se vede. a informa (pe cineva). a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. ) de ştire) (cuiva) că . ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a i se face (cuiva) de .. a se îmbărbăta.. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). a-i pune oala. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a sta de vorbă. a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a intra în vorbă. a-şi face datoria. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva).PANN . a-şi face curaj. a face cumpărături. a cunoaşte pe cineva...: i s-a făcut de ducă. a (se) face de batjocură. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei.. a face cuvînt (sau cuvinte).POP.. decît fata îşi făcu curaj.. (reg. 2) (fig.P... ) a certa aspru. a chema (pe cineva): Ipate.NEGR.COSTIN.PANN. a da de ştire. a face datorii. a se face de basm.AL.CR. a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum.LET.. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. a face cunoştin ă (cu cineva). ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente. a se distinge. a se remarca. a nu face cusur. n-o lua numai pe auzite. a (se) face de rîs. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului.. (înv. a face cură enie.. iară ele fac cu ochii. a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. a tîrgui. ) a se în elege.. (înv.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. cela .MAIOR. a sim i o atrac ie puternică spre . a atrage. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu. tare i-i drag! AL.. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui..

) a se sinucide. a păzi. dar îmi fac de seamă. a-şi face de petrecanie. a (se) face de rîs. ) a munci fără odihnă. AL. (sau să . a face de dîrvală (pe cineva).POP.. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. nu l-a i face de vînzare? POP.EM. şi pop. de făceau noaptea zi cale de trei poşti. (fam. a strica. că. spre a-i face de petrecanie. a o face de oaie. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. cînd stau de gîndesc. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. 2) a-şi crea singur încurcături. neîntrerupt. (pop. 2) a risipi. a face de două (sau trei) parale (pe cineva). la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane. ISP. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. ) a deveni nefolositor. a vrăji (pe cineva).. a face din iarnă vară. a(-i) face de petrecanie (cuiva).). (fam.POP. a (se) căpătui: am trei feciori. a (se) face (sau a fi. a da gata (ceva). a batjocori (pe cineva). ) a omorî..POP. . a certa aspru. a face de măscară. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. a se face de nici o treabă. nu iubi pe fiecine. primejdioase. . a face din cap că .a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. un obiect).. a face de pază (sau de strajă). vrăji etc. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. . să ne facă de urît.. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz. a face descîntece. a distruge (un bun.. a fi foarte harnic. 3) a lumina (ca ziua). a (se) căsători. (reg. a beşteli. a falsifica.. 1) a petrece zi şi noapte. (fam. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. . (înv. a(-şi) asigura existen a.. (reg. a face (sau a da) de căpătîi. a-şi face de noroc.OD. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. a mistifica realitatea. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). a denatura. a părea că lucrează. a-şi face de năjit. să ne facem de noroc. a face de nevastă. ) a face farmece pentru a se mărita.EM.POP. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt.CAR. (reg.POP. a-şi face de mărit. ) a (se) face de rîs. a fermeca. a face de patrulă. a păzi. ) a căuta ceartă. a face din alb negru. .) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. 2) (fig. a face o prostie. a face de vînzare (pe cineva). a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. a (se) face de panaramă. a rămîne. a patrula. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. bătaie. 1) (fam. de cap i-a fost! POP. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva). (înv.. MINEIUL. a-şi face de seamă. a-şi face de vorbă (cu cineva). ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). a se ine de prostii. . de cap şi de ciolane). (înv .apoi să le facem de căpătîi. Măria Ta .satului) sau (înv. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . să-i însurăm. a comite fapte periculoase.POP. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). (pop. a (se) ruşina. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc.. a-i face de urît (cuiva). ) a-i face capătul. ) a face de rîs.i faci neamul de ruşine.

cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a încerca toate mijloacele. 2) a se sinucide. 1) a da chix. a face explozie. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. începe a face fe e. (pop. (înv. a face (aşa) după cum (sau cum.) zice (sau porunceşte) cineva. ai a face drum. 1) a-şi face cheful. a face (sau a rupe) ferfeni ă. a umbla. a promite (cuiva). (înv. a fi peste măsură de zelos. a nu se supune normei. a se face dus(ă) de acasă. a păcăli (pe cineva). a se opri. a face economii. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. a eşua. a distruge. a o face fiartă. .CAR. a omorî. a sări în aer. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. a (nu) se descurca în împrejurările date. posibilită ile. nazuri. a-i face felul (cuiva).ISP.POP.SL. şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a economisi.CAR. ) 1) a-i face pe plac cuiva. regulii. a-şi face felul. a face epocă. a urma sfatul (sau porunca) cuiva. a face (sau a schimba) fe e-fe e.CR. fe e. a face făgadă (cuiva). a face escală.CR. 2) a se face de rîs. a face dobîndire. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a înfrunta. a face mofturi.CAR. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. rău cap ai avut! CR. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. că de mult î i făceam feliul! CR. a se fîstîci. a face drum (sau cale). a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. a face din în ar armăsar. a atrage aten ia. a se sclifosi. a face exces de zel. cum îl duce mintea. a trage pe sfoară (pe cineva). o figură) (cuiva). a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. a face după (sau de. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. a face mofturi. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. a ine piept.POP.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. a face figură de circumstan ă.POP. 2) a da gata. a face tot posibilul. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. tăcînd. figura. (înv. . a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. a înşela. a exagera. a face fi e. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. (fam. ) a făgădui.CAR. a se face drumul cruciş. a i se face dor (de cineva sau de ceva). ) a merge. şi pop. a face fa ă. a exploda. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. a face fasoane. s-a făcut dusă deacasă. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. poftele.CR. 2) a face cum crede de cuviin ă. . a exagera (valoarea. precum etc. a (nu) face fa ă împrejurărilor. ) a dobîndi. a rezista. a-i juca un renghi (cuiva). 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău. a face excep ie. a se bifurca.

a(-şi) face grijă (sau griji). a cosi. a băga zîzanie. a se face frate cu dracul. (iron. a face gură (mare sau largă). a face sluj. (înv. 2) (fig. a face frumos. a face greutate asupra cuiva. a se împodobi: du-te acasă. a-i crea probleme. (înv. a se face fugit. a face gălăgie. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. 1) a doborî (pe cineva). a face gîlceavă. buhoasă. a bea (foarte) mult. a face ghem. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos. 1) a provoca ceartă. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a aprinde focul: fata aducea apă.POP. făcută ghem. a i se face rău (cuiva): plîngea . a prigoni. a se ghemui.POP. a se face ghem. scandal.. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a-şi face griji. a face goană (cuiva). 1) a se găti. ) a goni. a ipa. a face gura pîlnie. în iad. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a se face frumos. scandal: to i strigă şi fac gură largă. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. merge ziua. a-i face greută i (cuiva). a face menajul. a face gospodărie.POP. ) a avea pîntecele plin. gîndesc că numai în pizmă. pe gustul cuiva. a striga. a gîlcevi. a se sume i. a face groază (cuiva).NEC.POP. a face glume. a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. a pune) grămadă (pe cineva). a face focul. făcea focul şi punea de mîncare. ) a (pre)găti.POP. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură . şi te lă. a-i veni ame eala. d-om intra! ISP. a i se face galben înaintea ochilor (cuiva).COŞBUC.VLAH. fa. a face foale. 2) a mototoli. a face gaură (sau bortă) în cer. . a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). a glumi. a face pe placul. 2) (despre vreme) a se îndrepta. ) a îngrozi (pe cineva). a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. a-şi face gînduri (sau închipuiri). a face gît.. ori strînsă. a se face galben.AL. (pop. a vocifera. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă.a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. 2) a face intrigi. a face (sau a da. a face gata. a-i pune be e în roate (cuiva). ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. (înv. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). la un spectacol etc. a se îngrijora. a face gătire.MINEIUL. 1) a depăna. face fîn. 3) a strînge. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci.ISP.POP. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. (înv. a face galerie. a aduna la un loc. ) a face plîngere împotriva cuiva. a se îmbăta. te fă frumoasă! POP. a face gălăgie. (înv.

(reg. a mărun i (ceva). să se facă havalea la boierii pămîntului. a se tîrgui. şi publicul făcea un haz nespus. (înv.POP. 2) a lua în rîs. a face havalea (la cineva). ) 1) a tăia în bucă i.. simulînd voie bună. (reg. ) a ispiti (pe cineva). a apuca repede. a-şi face interesele. a prinde. a bate măr (pe cineva). a izbîndi. a face (sau a da) iama. a face izbîndă. afaceri etc. a năvăli. a face hap. a sfărîma. 1) a se usca. 1) a fi preocupat numai de propriile interese. a face iarmaroc. a sparge. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). cheful (cuiva). ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. a împăr i. a(-i) face hatîrul (cuiva). a face împiedicare (cuiva). a înhă a (ceva). ) a împiedica pe cineva. a face ispită (cuiva). să vă facă inimăbună. ) a (se) sfărîma.URIC. ) a face cale. a spera neîntemeiat.CAR. (înv. a(-i) face pe plac (cuiva). ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. AL. 1) a suferi de guşă. a satisface capriciul. a fărîmi a. a se amuza.POP. (înv. ) a se tupila. a inventaria. a face haz de necaz.URIC. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. a mîngîia cu vorba (pe cineva). a se amăgi cu lucruri irealizabile. ) a face de rîs (pe cineva). a face hîrburi. ) a provoca învălmăşeală. (fam. a o lua la stînga. a atrage aten ia. a face (o) hara-para.. 2) (fig. a-i face inimă bună (cuiva). în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. a consola. a face hîrcă (pe cineva).URIC. a înghi i amarul făcînd glume. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură . 2) a se repezi (să ia ceva). a face hunie. 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. 1) a rîde. a face imposibilul. a-şi face speran e zadarnice. (reg. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). a face hareci (asupra cuiva). (reg. a face pe dracu-n patru. (înv. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . a-şi face iluzii. a (se) face (tot) huc. ) a învinge categoric. a face inventarul. a avea efect. 2) a-şi face nevoile. a face harcea-parcea. . a-şi închipui.. a face (sau a produce) impresie.CR. a face împăr eala. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii.AL. a-şi forma o impresie.SAD. 2) (fig. ) a da în sarcina. a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. a face haz (pe cineva).. a drumurilor. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a plăcea. a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. a face haz (de cineva sau de ceva). (fam.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. 2) a se îngrăşa. treburi.GHICA . a (se) face iască. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale.. a se face huhurez. a şcolilor. a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. (reg. a face hăis (sau hăisa). a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. .

PRAV.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. ) a îndemna (pe cineva). ) a-i produce. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. a face loc. să facă o învoială. a necăji inten ionat (pe cineva). ) a face cunoscut. a cădea de acord. a face jocul cuiva. striga el. a face înştiin are. ) a pierde vremea. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. (înv.) păr i. cu baltac patru-l făcea. a face îndemnare (cuiva). o prostie. a jertfi.NEGR. ) a întrista (pe cineva). a face înşelăciune (cuiva). (înv.POP. 2) (fig. a se face în patru. să aud ce nu e e crezut. (înv. (înv. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. a omorî. ) 1) a face un chef straşnic. (înv. ) a hotărî. a face jertfă. a se face la loc (sau iarăşi). calea lor se face-n două. a face judecată.CANT. ) 1) a se masturba. a jura. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu. decît să facă jalbă la împărat. ) a îndrăzni. a se face în două (sau în trei. (arg. a da sentin a. a încunoştiin a. (înv. a face întristare (cuiva). a face jalbă. a face lectură. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. a redeveni: se făcu om la loc. 2) a determina pe cineva să tacă. în defavoarea cuiva.LET. (reg.ISP.POP.POP. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc .) păr i: cînd ajung la moara nouă. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. (înv.COŞBUC. a face jaf (sau (înv. ) a munci din greu. în patru etc.MAIOR. a nu mai face zgomot. a conveni. a permite accesul. patru etc.ISP. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. a face îndrăznire.POP. a face lege. a înainta o plîngere. a face lipsă. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. 2) a face (fără voie) o poznă. ) a înfrunta (pe cineva). ) a face ceva în dauna. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. (fam. a practica onanismul. a face jurămînt. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). (înv. cu rugare smerită. a o face lată. a-i face în silă (cuiva). a face în două (sau în patru) (pe cineva). a lăsa să treacă: face i-mi loc. ) jac). a jefui. să nu mai facă zgomot. ) a-şi închipui. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. 1) a tăcea. a (se) face linişte. (înv. a-i face îndemînă (cuiva). a face (o) învoială (cu cineva). a citi.P.CR. a face înfruntare (cuiva). a-şi face loc. a servi interesele cuiva. a se desface în două (sau în trei. a tăia în două (sau în patru). a judeca. a face labă sau a o lua la labă. a produce o pagubă: nici lipsă fă. a face în neajuns(ul) cuiva. a înşela (pe cineva). a-i înlesni.

a şicana (pe cineva). a fi lipsit de caracter. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . a face de doi bani.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. a face (un) masaj (cuiva). ) a se ploconi. a viola (o fată. a face paf (pe cineva). 2) a certa cu severitate.. 1) a lumina.POP. a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd. a se mări: şi crescu şi se făcu mare.CR. (înv. a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. (înv. a face mofturi. a creşte. a-şi face mîna greblă. alte măsuri. (spec. a-i face mizerii (cuiva). ) a clarifica. (fig. gusturile. făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. . a-şi recunoaşte vina. chefurile. ca să scape de el? ISP. milităreşte (cu cineva). a se chirci (pentru a nu fi văzut. a-şi da toată silin a. pentru a nu scăpa nimic printre ele. a face mărturisiri. nu-i vorbă. ) a se produce învălmăşeală. a distruge. (arg. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte.. . a se face miel de ghindă. a face mîlcomire.. a certa rău.EM. pentru a putea ine lichide. a face mar (pe cineva). a face militărie (cu cineva). 2) (fam. (reg. a da mîinii formă de recipient. a se face mare. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini.POP. a necinsti. a încerca imposibilul: s-a pus el. a face milă (cuiva).MINEIUL.SAD. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. costisitoare. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). (reg. 2) (fig. (înv. a bate metanii: îi face metane-n post. ) cruce.LET. a-şi face milă (de sau cu cineva). a limpezi. a depune toate eforturile. a face mizerie. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. a se face mănăstire. ) a fi zgîrcit. a face metanii. . a-i muia oasele (cuiva). ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a se face (sau a deveni) (mai) mic. ) a chibzui. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. a face mea culpa. 2) a-şi bate joc. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. a face meşteşug. scară) şi punte. a începe bătaia. poftele: numai dracul .ISP. a face marafeturi. a duce o via ă fastuoasă.. a face lux. o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. umil. a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR.CR. a face praf (pe cineva sau ceva). îi făcu mai scur i de cîte o palmă. a-i face neplăceri (cuiva). a se purta sever. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. ) a da de pomană. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). 1) a masa (pe cineva). a deveni timid. a se strînge. 1) a mărturisi. a-şi face mîna căuş. a face (de) mascara (pe cineva). ) a-i trage o bătaie. îşi făcea mendrele printre muritori. a se face mititel. a se îndura. luntre şi punte. 1) a-şi face capriciile. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher.

a-şi face nălucă. pe niznaiul. (reg. a dormi. ) a se frămînta. cu mîna lui). a face mutre. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. a face mutare (cuiva). a se face mototol. ) a mîngîia (pe cineva). a face mîngîiere (cuiva). (despre oameni) a se ghemui. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. a face nazuri (sau naz). a face mototol (pe cineva). 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). a se face (sau a fi) neam . ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. 2) a pune nart.GR. a face nazuri.CEZAR. a supăra (pe cineva). lui Attila. (înv. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . s-au ascuns în codru . tocma ca un copilaş. (înv. ) a boci. ) a zdrobi.AL. a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. .P. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap. a face morală (cuiva). a face năvod de oameni. a produce supărări (cuiva).POP. a se face covrig. despre fete) a dezvirgina. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. a fi năzuros.POP. (fam. a face morman (pe cineva). şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului. a culca la pămînt. 1) a face începutul. nazuri. a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a se preface că nu în elege.DRĂGHICI.PANN. a face mofturi. şi pop.AL. ) a face pe prostul. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . ) a muta (pe cineva). a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). (despre copii) a se culca.. a face naveta. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. a se supăra pe mîncare. 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. (reg. (reg.. (înv. (înv. a face nart (la ceva). ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. a strîmba din nas. a avea capricii.. a face monopol. că se făcea moarte de om. a face mumă (pe cineva). a-i deştepta speran e (cuiva). a omorî (pe cineva). a face mofturi. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. POP. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. a face nani. a se face mî ă.OD. să facă băi de nămol. a-şi face năsărîmbă pe mîncare.PANN . a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare.. moarte-mi fac cu mîna mea. ) a se ghemui. a se sclifosi: muza îmi face mutre. a(-i) face (în) necaz (cuiva). (înv. a se da de ceasul mor ii. a refuza mîncarea din cauza unei supărări. o făcu mototol după uşă. 3) a i se năzări. a mobiliza.. a face muzică.. . (înv. ) a căuta. a face mofturi. 3) a face gălăgie. a-şi face moarte (singur sau el însuşi. a face mobilizare. 2) (fig. a moraliza (pe cineva). a(-şi) face nadă.PANN. 2) (fam.NEC. a lua ini iativa: a făcut nart la arină. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. .GHICA. a face necazuri (cuiva). POP. a(-i) face nădejde (cuiva). ISP. a face (băi de) nămol.a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). a se strofoca.

şi reg. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz.. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale .POP. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a face o achizi ie. las! nu. ) a juca o partidă de biliard. necazuri. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele. 1) a se trezi. (fam.NEC. a se face niznai sau a face pe niznaiul.a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). (p. ) a fura. a curta (pe cineva). 2) a se preface: ia las. a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . a nu mai vedea bine (de supărare. a face nulă.SAD. a face numărul cinci. a face curte (cuiva). (înv. (reg. a face nefer (pe cineva).ext. ) a (se) nenoroci. ) a provoca neajunsuri. (fam. a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. a nu face nici doi bani.STANCU. cînd îşi făcea nevoile. (arg. de-ş făce obraz.. a nu avea nici o valoare. a obstruc iona. a se face nevăzut. a se scula din somn. a rămîne treaz toată noaptea. măi omule. de mînie). a face ocară (cuiva). a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom. a face ochi dulci (cuiva). (înv. ) a ine piept (cuiva). a face nevoie (cuiva). a pleca brusc. a face nedreptate (cuiva). a face o călătorie.P. a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale.i mai face obraz! CR. a călători: au hotărît să facă această călătorie. (înv. 1) a se pune bine (cu cineva). a face oastea. întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). după cneazul Ragivil . a-i face o dandana. ) a păcăli (pe cineva).CEZAR. a face o casă. a dispărea. a nu face cinste (cuiva). a face o bilă. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. . ) a i se uşura) nevoile.. a băga în bucluc (pe cineva). a face opinie separată. un rău (cuiva). a efectua serviciul militar.URECHE. ) a nedreptă i (pe cineva). 1) a construi o casă. a i se face negru (sau roşu. a face noapte albă. a face obraz (la cineva). a-i face o belea (cuiva)...FIL. a-şi face obraz. . a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal. (înv. a procura (un lucru rar). a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul. a face ochi.P. a face obstruc ie. 3) (fig. fig. ce pururea le făcea nevoie.PRAV.DRĂGHICI. a-şi face (sau (înv. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . urcîndu-se la cer. a achizi iona. a face notă aparte.CEZAR. a nu valora nimic. . 2) (înv. a anula..DELAVR.. ) a ocărî (pe cineva). ) a întemeia o familie. (rar ) a reduce la zero.

v. 1) a favoriza (pe cineva). o boroboa ă. să mă uit la lumea toată. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. a certa cu asprime (pe cineva). a face ordine. actul arătat nu făcu două parale. ) a pleca în potiră. a face opinie separată. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. a educa. (fam. 1) a fi foarte obosit.CAR. 2) (fam.. a face o inspec ie. a se uita de jur-împrejur. a deschide o paranteză (sau paranteze). a-şi roti ochii. a provoca. a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. binele de la dînsul voi cunoaşte. a face o încercare. a se opune. a cuceri (o femeie).a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a se purta urît (cu cineva). a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere.CAR. ) a fi în elegător. la o recep ie etc. a se destrăbăla. a-i face un rău (cuiva). 1) a asigura pregătirea. greşeli).CANT.CAR. 2) a face o concesie (cuiva).: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. a face o digresiune (sau digresiuni). a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . a jigni (pe cineva). privirea: mai scoatemă-n deal odată. a face ochii mici. a da olat (cuiva). ) a juca o partidă de căr i. a face o nefăcută. a se plimba. a face o haltă. . 1) a lipi ceva. de fală (pentru cineva). a face o cucerire. a face om (pe cineva). a face onoare (cuiva).. a face o gură cît o şură. a face o poteră sau (reg. ) a agă a o femeie. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii.. 2) a se preface că nu vede. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale. a face o favoare (cuiva). (pop. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a-i face o măgărie (cuiva). a ordona. (înv. a se împotrivi.POP. ) a face o poznă. a face o probă. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). să-mi fac ochişorii roată.PANN . omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. a face omenie (cu cineva). calificarea (cuiva). a făcut o sumă de greşeli politice. a face onorurile casei (sau ale balului). a căsca gura mare. a face olat (cuiva). a încerca. a disciplina. a fi motiv de mîndrie. om îl face.CAR. a onora (pe cineva). a face (sau a produce. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). pe cale de a adormi. a face o glumă. a veghea. a face o lipitură. a face o reveren ă. a deschide. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). a impresiona (ne)plăcut (pe cineva).. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a face o foi ă. a face o plimbare.POP. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. a face orgii. a muştrului zdravăn. a fi atent. a face opozi ie. apoi la brazdele grădini ei. a testa. o experien ă. a instrui (pe cineva): şcoala . ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. a întrerupe termporar o călătorie.

NEC. avere).PANN.CAR.. a vizita (pe cineva). a mustra. a pansa.BOL. făcuse avere. a se strădui. ulei sfin it sau agheasmă. a face o tablă (pe cineva).. a doborî. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută.CAR.. (fam. a-şi da importan ă.i spun una. a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR.POP. a ajuta. . rămîi paf! a face pagubă (cuiva).. a face (toate) parale(le). o raită (pînă la . brînză. ) a se purta rău (cu cineva): nu. a scădea.): fă o roată pîn-acasă. a face paosul (cuiva). d-sale îi merseseră treburile bine. a (se) face paradă (de sau cu ceva). tărăboi (cuiva). . a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de . a face o vizită (cuiva). ) a se osteni. a-i face o salată (cuiva). (reg.. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. a face papară (pe cineva sau din ceva). a parada. a da o fugă. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva). (înv. a cîştiga. a face parale (sau bani. a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche).. a face (sau a pune) pansamente. (înv. (fam.. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt..a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la . a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. a bate. a fide calitate.CR. a face paradă de . unt şi ouă. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace.i mai face atîta osîndă cu mine! CR. ce făcea paradă cu titlurile. a se grozăvi. a(-i) face o surpriză (cuiva).CĂL. a-i face scandal. cu ochiuri sclipitoare. a-şi face osînda. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. a arăta bine.CAR. a face o săritură. a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva).. a (se) face o scădere (sau un scăzămînt). a (se) diminua. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. a-i face o situa ie (cuiva).POP. a ispăşi o pedeapsă. a osîndi (pe cineva). a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară.. a ruga (pe cineva). a face parale a face parale ... a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. făcea toate paralele. a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. a învinge.CR. a culca la pămînt. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. a face osteneală. a face (pre) osîndă (cuiva). a ului. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. pe to i ne fac papară.). de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale. a uimi. a strînge bani: lapte. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi.CR. a-şi face osîndă (cu cineva). ) a certa. sau pe la . a bandaja. ca să ne facă o surpriză. ) a condamna. a sări (o dată): face o săritură înapoi.. a-i face o rugăminte (cuiva).BRĂESCU. a agonisi.

) a părăsi (pe cineva).. poftele.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din .. a face pilaf (pe cineva). pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. a (se) împăr i.. a(-şi) face păcat(e) cu cineva. ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună. a face praf: fă-mă. a face patul (sau culcuşul). a(-şi) împlini. (reg. a face pătul. a(-i) face rost (de ceva cuiva).). a(-şi) satisface capriciile. (pop. că e păstrător.AL. a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. (înv. a face părtaş (pe cineva la ceva). a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. ) a distruge. gust..POP.POP. nu-mi da om care-i urît. damblaua). (reg. sau din . a face părăsire (cuiva).AL.ISP. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul.PANN. (fig. ) a i se face părul măciucă (cuiva). poftă. a zdrobi. vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile.. (reg. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. a distruge. a snopi în bătaie (pe cineva). a oropsi pe cineva.CAR. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. ) (cuiva) sau (înv. ) a scoate parte (cuiva). a face păsat (pe cineva). a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face.voia: Dumnezeu . voia. parteşi face. a face pe chef a face pedeapsă . a se pasiona (de ceva). a face pe-a surdul. a face paşi. a apar ine: o foaie oficioasă . ) a certa cu asprime (pe cineva). placul.. a face pe (sau după) chef (sau dor. poftele.. a face parte din . a face (ceva) pardale.HEL. cine-mparte. ) a pleca: fă paşi! a face patron. a(-şi) face parte. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan.CR. a face pastramă (pe cineva). a bate (pe cineva). a-şi face părul. a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. . 1) a împăr i. a se coafa. pofta. a slăbi foarte tare. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. Doamne. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). a face părtaş (pe cineva la ceva). a se face că nu aude (bine)..... aş face poate şi eu pasul acesta. a nimici. plac. . a fi membru al . a face pe boierul. lut. şi fam.. a(-i) face parte (de . a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). nu tot pe-a [l] mor ii.. ) a sta la pîndă. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. (sau dintre . a fi unul dintre elementele componente ale . a face părălu e. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva). ) a pedepsi (pe cineva). făcu un culcuş stăpînului său.. voie.. (reg... ) a-şi serba ziua numelui. (înv. (fam.CR. a i se face părul puică (cuiva). a face pasul (acesta). 2) a aştepta să fie servit. a se face (sau a fi) pastramă. a (se) face (în) păr i. a face pedeapsă (cuiva). 1) a se feri de muncă...GHICA.. a face o faptă rea în dauna cuiva. a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. că eu m-ascund dup-o stîncă. dorin ele. pămînt.

a se grozăvi. ipocrit. ) a se opune cuiva. timorat. a fi corupt. strigat. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. ) a-şi datoată silin a. a face pilaf (pe cineva). (înv.i fie degeaba. (fam. a(-i) face pe treabă. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. (fam. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva).. a se preface că nu în elege.NEGR.CR. a face pe rîiosul.CR. (pop. că nu bagă de seamă. a face pe gînd (cuiva).. ) a bate foarte tare pe cineva. a-i fi foarte frică.CR. face-mi-ar pielea cojoc! POP. ) a dispărea. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. a o face pe fanariotul. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. sau ori ce-i face. a trata după cum merită (pe cineva).POP. a dîrdîi: acum tremurau de frig . (fam. a se purta cu seme ie. a face pe iezuitul. a face pierdut ceva (sau pe cineva). (reg.POP. ) a-şi risipi averea. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. ) a uimi. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. a fi îngrozit. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). a-şi da aere de nevinovă ie. a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a face pia a. a se da drept moral.ISP. 2) (fig. ) a se face prost.. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich.CAR. a simula moralitate. a face pe şmecherul.. a face pe marele. a face pe sfîntul.POP. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. a face (la) piroane (şi la cuie). (fam. (fam. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. a face pe prostul sau (reg. (reg. mătuşă. şi reg. şi făceau la piroane şi la cuie. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică. a depune toate eforturile. a face pe surdul. a nu răspunde cînd e chemat. a (o) face pe nebunul. a i-o face pe piele (cuiva). a nimici. a se face că nu aude (bine). ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. n-are să. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. că de-i face pe treabă. a încerca să fie şmecher. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. 2) a face taximetrie. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). . ) a-şi da aere. a fi lipsit de caracter. a face pe mironosi a. a-şi face pe parte. ) a ine să atragă aten ia. (fam. a face (sau a căpăta) picioare. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a-i face pe obraz (cuiva). a simula prostia. a face peniten ă. viclean. (reg. a-şi face (averea) pere-mere. a fi înfumurat: să-l vezi . a face piftie (pe cineva). a ului (pe cineva). a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a fi fudul.a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. a face pe nevinovata. a face pe grozavul. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. ca să faci pe gîndul meu. a-şi da importan ă. o făcea pe nebunul.

(înv. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. a-şi face ponos cu cineva. a se îndura (de cineva).MINEIUL. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva).CR. ravagii: pe unde treceau. (pop. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. a pomeni (pe cineva). să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui.FIL. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar.MINEIUL . a face pîrjol. a face pod cu palma. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut.CR. nu în eleg comediile alea. a face pe plac cuiva. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. (înv. a-i înlesni (cuiva ceva). a face plăcerea cuiva. (înv. a face politică. a reclama. de care se face atîta pompă. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. ) a plînge: mult plîns feaceră. a adresa. ) a purta pe drumuri pe cineva. ) a nimici (prinfoc). a pîrjoli. ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. (înv. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. spinarea dobă şi pîntecele cobză. a face plîns. a face poli ă (pe cineva). a face planuri.CAR. 1) (înv..CAR. a face pomenire (cuiva). a men iona.GALA. a solicita (ceva cuiva): d. pîrjol făceau. (fam. a satisface capriciul. 2) a păcăli (pe cineva). a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul.a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). ) a(-şi) aminti (de cineva). ) a fi despăgubit. . şi reg. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. a face pompă de ceva. a plănui. a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. ) a-i face de petrecanie cuiva.CAR.PRAV.COŞBUC. cheful. şi fam. a face podul. (reg. a face plinul. bravos!CAR. 1) a plăti (pe cineva). a-i face pocinogul cuiva. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale.CAR. a face poli ie. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. 2) a chestiona. a trimite) (o) plîngere. a face pluta. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. a face plată (cuiva). (despre oameni) a pluti pe spate. 2) (înv. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. a face planul ca iganul. a fi membru activ al unui partid. a-şi propune lucruri irealizabile. a(-i) plăcea (cuiva ceva).. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. a pune palma streaşină la ochi. ) a pedepsi (pe cineva). a face băi de soare. 2) a face slujba de pomenire (cuiva). a face pocăin ă. a ancheta (în felul poli iei). a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva).DOS. a face plajă. a(-i) face plăcere (cuiva ceva). ) a răsplăti. a face prăpăd. a face (sau a compune. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . 2) (înv. a redacta. a-i face pontul (cuiva). (înv. a bate măr. (pop.

a o face prea încornorată. ) asupra cuiva). ) a se îmbăta. a năvăli. a se face preş (dinaintea cuiva).. a(-i) face probleme (cuiva). a face preten ii. au dobîndit cununa slăvii. a poposi. a pune rămăşag.AL. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. a face prădăciune. a face (bună sau rea) primire (cuiva).BRĂESCU. (fam. a (se) face praf. a (se) nimici... a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu ..: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. a se îndeletnici cu . ) a tăia porcul.. (reg. sau împrejurul . a da în judecată (pe cineva). a spune ceva de necrezut. a-şi face povară.. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. printre sau împrejurul . a se face prăvirişte. ) a nu realiza nimic.. (reg. a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf. a paria. a face comedii.. a certa (aspru) (pe cineva). (reg. ) a face ravagii printre . a-i trage) o praftură (cuiva). prin. a face pozne.POP. a face prăpădit (pe cineva). 1) a face să se ridice praful..PREDA. a se pregăti... a pre ui.a face popas a face posibilul a face posomol în . a-şi face prilej cu . ) a vorbi fără rost. a face primul pas. (înv.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol.. cît făcea poznă. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în . printre . a face (tot) posibilul (şi imposibilul). a chema în fa a instan elor de judecată.. a se bucura de considera ie deosebită. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit.. a(-i) crea dificultă i. a da iama (în. ISP. ) a se năpusti. a o face praf.ext. a se umili (dinaintea cuiva). a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni.. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme... (pop. se sculară.DOS..i mai răci gura..). a pretinde. ) a face de rîs.. a spune minciuni: nu. a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani . a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da.CONTEMP. pîrjol în copii.. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. a face praf (sau colb).. (fam. Doamne. nu alta! POP. a prăda. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv.SAD. sub ochiul cel de sus . le fă pre osîndă. a primi (bine sau rău) (pe cineva). a avea ini iativa. a face primă..... a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. v. a face proaspăt. (înv.). între . a batjocori. (p. a face pre osîndă (cuiva). a prăznui. între.. (reg.... a face posomol în .. a face prăznuire. a face începutul. a face prinsoare. că faci praf! PREDA. 2) (fig.. prin . (înv. a fi slugarnic (cu cineva).. Ghi ă. ) a-şi ocupa timpul cu . a trăncăni. a valora: cuvîntul său făcea primă. 2) (fam. pizmaşii...DOS.. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . a face pregătiri. 1) a (se) distruge. ) a face o impresie deosebită. a face poznă. a-şi face proces(e) de conştiin ă. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte.DOS. a nimici. că te face prăpădit. ) a distruge. şi cale să deschidem prin aprigul duşman.

a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. a paria. grea ă etc. înlăturat.... (înv. este o mare facere de bine. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva). bunuri materiale etc. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. dar nu fă nicăieri purici. a nu face nici o treabă. ) a (se) sfărîma. (fam. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te .. ori iarba nu. 2) (despre obiecte. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. a nu-i prii.DOS.CODRU-DRĂGUŞANU.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. a face revista. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui. (reg. (reg. 2) a nu rezolva nimic. ) a fi nerăbdător. facere de bine. ) a fi foarte zgîrcit. a face rezerve. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. ) a răscumpăra. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. (pop. ucis. a se răzvrăti. a face răscumpărare. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu.CR. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). apa rău î i face. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). faptă bună. a izgoni (pe cineva). . nimicit.. (înv. sfărîmat. a fi cuprins de o stare de ame eală. a nu face nici o brînză. ) a se război. risipit. fărîmi at.MAIOR. a face purici. bani. (înv.DELAVR. 2) (despre servicii publice. a-i face raport (cuiva). a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. a exprima îndoieli. (înv. .. a face procesul (cuiva sau a ceva). că oriunde le-ar vedea cineva. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.NEGR. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere.. în toate saloanele literare. a face (un) rău (cuiva). a-i face punga păienjeni la gură. a face război. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. a face răsplătire (cuiva).i place? POP. a face punte. ) a se ridica. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). a face rămăşag.EM. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană. CAR. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău.POP. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). pe care el le-a rostit la facerea lumii. a face rădicare.SAD. a (se) face puzderie. a vizita: făcînd revista prin Paris. (înv. a-i face rău (ceva cuiva).) a nu mai rămîne nimic.CEZAR.. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. a fi complet distrus sau irosit. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva).PRAV. . a pricinui un necaz. ) a cutreiera. a (se) face praf. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. (înv. CĂL. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . facerea lumii.. folos. har: mai ales pentru noi . să nu le facă nici un rău. a critica. ) a răsplăti (pe cineva). 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.P. binefacere. .

(reg. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. (înv. . ) 1) a-şi bate joc de . POP.... a aduce) rugăciune (sau rugă.a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de . a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. 2) a silui.: iar tu. a face (sau a înăl a. a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. a o roi. (reg.POP. bade. noi.. a face salată (pe cineva).VARLAAM. (înv.. a face sat (undeva sau cu cineva). a-i face rînd de ceva (cuiva). a face rumân (pe cineva).. a face scandal. ) a strivi (pe cineva). a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale).. a bate (strivindu-l) (pe cineva). a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.ASACHI. (sau împrejurul . . (nu) secade. (nu) face să ...CAR. 2) a face un control.POP. a încercui. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. să rătăceşti toată via a ta. a se ruga.. POP. (reg. (sau de . ) 1) a se obrăznici. a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva). a-i face să . a ob ine. (pop. rugile). a face robie. ) a lua captivi.. a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. (fam. (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. ) a pleca repede (de undeva). (înv. 1) a se îmbujora. (nu) merită să . ) a face parastas. 1) (mil.CAR. a se face roşu (la fa ă). PANN. (p. a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. ) a rămîne. a face rît a face roată în jurul .. a face sandviş (pe cineva). a i se face ruşine (cuiva). a o şterge. şi pop.. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. cu sîla. (pop. de ne-am urît! POP. a face risipă.. de-ş făce rîs. a se înroşi la fa ă. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros. a face ridicarea. a-i face (cuiva) să .. ) a (se) decide. a se face sau a (fi) făcut scoabă. ciobane. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. ) a inspecta santinelele. ) a se enerva.. .. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute... (sau după . (reg. a face sălaş (cu cineva). a-şi face rondul.. a face să curgă sînge. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea .).. (pop. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut.DELAVR. scula i-vă şi face i rugă. ) a (nu) avea succes.).. (înv.NEC. a face rît. a face rîs (de cineva). a (se) face scrum (şi cenuşă). ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. HOGAŞ. şi aşe face David sălaş cu ea. prizonieri. a declanşa o încăierare sîngeroasă. a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . a-i fi ruşine (cuiva)..NEC.. 2) a face nazuri. pentru că i-ai făcut rîs de mine. ) a creştina (pe cineva)... a rîde (de cineva). robi: multe robii au făcut în ara Leşască. (arg. a face roiul.). to i arhiereii.. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. 3) a da o raită. un război.ISP. a (se) face roată în jurul . v. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de . a da. . face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. 2) (fig. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. a risipi. încalecă. a fermeca. a se înfuria.. ruga. du-te. sat nu face. rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile.. 2) a se strînge.ext. a face rost (de ceva).AGÂRB..

a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . (reg. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă).STANCU. ) a învrăjbi. a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. (pop. din greşeală. (reg. a se frămînta. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a face (sau a prinde) seu (sau cheag). a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva). ) singur sieşi. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. a unei ac iuni etc. şi reg. a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare.POP. a stîrni vîlvă. a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal .POP. (înv.. mărgînd la sv [î]nt [u]l. la urît silă nu-mi face.. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . . de durere. CAR. a face (sau a da.. (înv.CR. PANN. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. ) a silui (pe cineva): o femeaie .SAD. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii. că faci scurtă la limbă. a se face (sau a căpăta) scoar ă.. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor.. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul .. a sparge. EM. scîrbă. a face senza ie.AG@RB. a face sfadă între . a face schimb.. el şi-a strîns toate degetele tare.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). a(-i) face seama (sau (înv. a se face scrob. a deveni zvelt. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce. a se sfătui. a face (sau a produce) silă (cuiva). a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. ) a se re ine. a face scurtă la mînă (sau la mîini). (pop. a-şi face (singur sau (înv.. a-şi face scrupule. ) a omorî (pe cineva). ) a se sătura (de mîncare. a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă.POP. din cap... silă (cuiva). a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. a-şi face semnul crucii (sau (înv. că fac scurtă la mînă! DELAVR. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau.. ) a for a. . a face (sau a pune. (fam. a lăsa. a schimba. (înv. PANN. de băutură). 1) a pregăti o omletă.EM. a face siluetă.. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . a face scurtă la limbă. a se usca foarte tare. a strica. . .: nu trebuia să-şi facă scrupule. a scîrbi (pe cineva). a ajuta să scape (pe cineva). şi-atunci l-a făcut scăpat. a i se face semn (cuiva). 1)(înv. EM. ) de seamă) (cuiva). a(-şi) face silă. sieşi) seama (sau seamă). ) a se sili. 2) (fam. şi iron. din mînă) (cuiva). cu atîta meli ă. ) a sfărma. 3) a produce grea ă.DOS. a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. a impresiona foarte puternic. a însemna (ceva undeva). a slăbi. a se îmbogă i. a face (un) scrob. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros. (reg... vin la sînu-mi. drept cu fa a-n jos. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă.ARGHEZI. a face sfat. ) a trăncăni: mai ho.. a face (sau a pune) sfîrşit. 2) (reg. ) semn de pace). a lăsa) (un) semn (undeva).. 2) (înv. şi pop. ) a-şi da) sel(e)am(ul)..

a face. a (se) întrista. ) a surghiuni (pe cineva).1795). a face tămăduire. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. a face şagă (cu cineva). a face tîrg(ul). a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. a face tărî e (pe cineva sau ceva). să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. a (se) supăra foarte tare. a (se) mîhni. a face socoteala.POP. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. a spune lucruri inutile. a se face (tot) şperlă. a calcula. a-şi face spaimă. îi făcu pu ină teorie. a face şatră. a face teren. (a. lăsînd masa goală. .CAR. a-şi face tabietul. de picioare.NEC. a escroca. CAR. cu omu care-i de treabă. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. îl făcură tărî ă. de spinare. a-şi face şăncălii. (înv. a se face sloi (de ghea ă). 2) a sta de vorbă. a nimici. a distruge. pe loc se şi face sloi de ghea ă.BRĂESCU. 1) a învă a minte (pe cineva). (reg.) (pe cineva). a bate zdravăn (pe cineva). a face tabinet. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. a face (sau a da) teslim (sau testimat). a defăima. cu cafea şi ciubuc. fie ce va fi. a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. (fam.URIC. (reg. a se învoi asupra pre ului. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. a face şah şi mat (pe cineva).a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. a înşela. a efectua o muncă în deplasare. a învinge (într-o luptă.POP. (înv. a face şcoală (cu cineva). cum au auzit huetul carelor. (reg. 3) a a î a. a se ine de pozne. a se sfătui (cu cineva). a face teslim a face tîrg . a face şotii. a face praf (pe cineva sau ceva). a face talmeş-balmeş (pe cineva). a face şcoală. (înv. inimă amară) sau (reg. a înceta să mai existe. a-i face morală (cuiva). şi-au şi făcut spaimă. a asmu i. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. ) a(-şi) pune sînge rău la inimă.POP. ) a se instala undeva ca acasă. (fig. poala-i săruta. ) a preda. a vindeca. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. mîna. a se face ştiucă. într-o dispută etc. a face temenele. NEGR. apucînd pe zmeu de cap. a bate la cap (pe cineva). a face ştiut. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). a glumi.VINEA. (reg. a face linişte. ) a rupe în bucă i. de mîni. a face tăcere. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. a socoti. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). ) a se distruge. ) a tămădui. a face şor (cuiva). a înghe a: fie apă. a se face stăpîn pe ceva. a face surg(hi)un (pe cineva). a face (sau a juca) teatru. fără rost: certă conducătorul părinteşte. a încredin a. a uzurpa. ) a se face de rîs.POP. a vorbi de rău (pe cineva). (înv. a face terci (pe cineva sau ceva). a livra.

a se concretiza. capul. iar boierii. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie. a face ărîna praf. să trimea ă fata la baba Roscor oaia. dar dacă i-a face trebuin ă. . (înv. cum era. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva).. ) 1) a se agita. . a face inte sau a da în inte. a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă.. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“.P. a face tot posibilul. POP. a se frămînta.. 2) a nimici. ) a o face pe treabă. ) a se face de rîs. a face tot ce-i stă în (sau (înv. a se găti (spălîndu-se. a-şi face treaba (sau trebile). a se ghiftui: zeamă de prune. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). a(-i) fi necesar. a se folosi de .VARLAAM. (reg.. îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta. a face trudă. tot furînd.. a face toaleta (unui condamnat). 1) (reg. ) a nu face nimic. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări.VINEA. mîndră dragă.STANCU. ) 1) a sfărîma. . tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui. faci burta tobă. îşi fac trebile pe rînd! HASD..POP. a-şi face toaleta. a se teme. şi reg. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva). a ucide.. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace). (pop. a face tot îră. a face toate (chipurile) să . a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. 1) a face bine (ceva).. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu ... 1) (reg. a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).. îmi făceam treaba cu ea. a face treabă sau (reg. c-o să. a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). a mînca peste măsură... a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară. (înv. 2) a urina sau a defeca: ia.CR.SL. a face turtă (ceva sau pe cineva).PANN. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. a(-i) trebui. ) a lua fiin ă.. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă. a se încurca (cu cineva): nu te teme.: aveam o căru ă. pîntecele) tobă (sau burduf.a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . despre porumb) a începe să se coacă. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“. a face trotuarul. a încerca toate posibilită ile de a .i fac spinarea tobă.. ) a se servi de . rea. (pop. (reg. bună. cobză) (cuiva). te umflă-n burtă.. .. a se face imir la lume. a face tocmeală. a turti (ceva sau pe cineva).. ) a (se) trudi: svîntul . că cu alta nu-mi fac treabă. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP. a-şi face treaba cu . REBR. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă.i mai bine urca şi. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale .i fă treaba-ntr-însa. POP. a pregăti pentru opera ie (un bolnav). 1) a-şi face interesele.POP. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu . a-i face trampa (cuiva). util: n-are moşul sită. 1) a strivi. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea... . (înv.: nu putem trăi în casa asta.. a se întrupa. a se face tot îră. pieptănîndu-se. ) prin) putin ă. 2) (fam. CAMIL.. a se îndopa. (înv.. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. a se face trup. a se tocmi.POP.POP. cînd bei multă. 2) a-i fi frică.

a face un carambol. a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari.. pe mine mă fac uitată. a pune în drepturi pe cineva. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). pîn-ce s-o face lucru muşama. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac. a face un act de dreptate. a ajunge cunoscut. a face un chef.AL. făcînd cercuri de zburare. a păşi.. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a acorda o favoare. a da uitării. a face uitat (pe cineva sau ceva).: face cî iva paşi spre dînsa. a face un pas (sau cî iva paşi). a distruge. (reg. a face un cerc (sau cercuri). a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP. a ajuta pe cineva. a umbri.EM. a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a-şi tăia. a comite o greşeală. a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba. a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă. a merge spre .... a se face (tot) una cu . a se contopi cu . a-şi face un nume.. a chefui. a se uni. a se apropia de . pînă se făcu una cu tina. de şia muşca labele.. a clăn ăni de frig. a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut.: porcul se tăvăli în noroi.. a gafa. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). a-i face un bine cuiva.. a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. un privilegiu (cuiva).ISP. a face umbră pămîntului. 1) a descrie un cerc (sau cercuri).AL. a face ur uri. a face una boacănă sau a o face boacănă. a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). a restabilidreptatea.AL. a se uni cu .. a trăi: noi.. numai prin munca şi meritele lui. a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică.POP. (pop... a face umbră. a face ceva nepotrivit. a-şi face unghiile.CR.CR.. a se împreuna cu . se vedea plutind cu fală. a-i juca (cuiva) o festă: taci. a face (fără voie) un rău (cuiva). .. a face un gheşeft..POP. a servi (pe cineva).. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut. a face un hatîr (cuiva). că i-oi face eu cumătrului una. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. a face un pas greşit.POP.POP. a face un serviciu (cuiva). a face un compliment (cuiva). a face un ocol. a face (sau a comite. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare. a ocoli. ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului. las-o să cînte acolo celor păcătoşi. pentru că a facut pacate.. a zdren ui. a încheia o afacere. a nu mai putea fi deosebit de . (reg. a face unire. a complimenta (pe cineva).VLAH. vestit. a se face uşcă.POP.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . a deveni celebru... da femeia ta. ) a ciurui.. prostesc. a călca în picioare.

NEC.. ) a suporta un eşec. ba ş-un topor î i fac. a-i face vînt (cuiva). a face vînat. a se pregăti de plecare. a se strînge ghem. (fam. a vizita (pe cineva). (despre vreme) a se strica. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. (fam. . a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de.cum văd eu. a trezi interesul. le mai facem cîte un şurub în cap. a-i face un rău (cuiva).CAR. a-şi face vînt. a(-şi) face venin. ) a alunga (pe cineva). urechea toacă.POP.. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . a-şi trece) veacul.. 2) (fig. ) a vîna.. a depune toate eforturile spre a reuşi. a-şi face sînge rău. (înv. a face vîlvă (sau zgomot). 3) a reduce la tăcere(pe cineva). necazuri. 2) a bate zdravăn (pe cineva). dacă mă crezi. dacă vrei... umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. erau făcute val-vîrtej.POP. a se ghemui. a face vis (sau visuri). ) a-şi duce.BARI IU. (pop.. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. a face val (cuiva). (înv.CR. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. a-şi face (sau a-şi duce. militare . a anun a. a face (o) vizită (cuiva)..CR. a-şi face loc de trecere. ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. religioase. cum zicem noi ardelenii.. VLAH. a păcăli (pe cineva). se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. a pricinui neajunsuri. a perturba. a omorî (pe cineva). (reg. silit să plece. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). a deveni cunoscut. 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. a-şi face valiza (sau valizele). a-şi face visuri. a fi) varză. a visa (la ceva).. n-am în lumesărbătoare. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva).SAD. şi ia acuş te scarpin. a juca o festă (cuiva): frînghierul . a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . a produce senza ie. a face uz de. a(-i) face veleatul (cuiva). a se face urît.. înfoiate. a face un topor (sau toporul) (cuiva). ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva).POP. 2) a-şi lua elan. a face val-vîrtej (ceva).. a se face vînăt (la fa ă).a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). a se face vălătuc. a spera. a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . ne mai stropşim la ei. 1) a înşela. a da chix. a face valuri.. a fi nevoit.. a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . zdren uite. (înv. a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. ) a da de ştire. (fig. a-şi face vad.. a face varză (ceva sau pe cineva). 1) a se răcori. a se face (sau a sta. a-şi petrece. ) (despre căr i..) a (se) deteriora.OD. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. a(-şi) face urechea toacă.. atît mai bine pentru mine. financiare.. MARCOVICI.. a-şi face planuri proiecte. a (se) supăra foarte tare. ) a perturba. a uza de . a pleca. a-şi petrece via a într-un anumit fel. a o face varză sau a face o varză. a face veste (sau ştire) (cuiva). caiete etc. a umbla) val-vîrtej.. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a se folosi de. a (se) face (sau a ajunge. a tulbura.

.. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt. a proteja pe cineva. ) voroavă).. traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să . răufăcător.! fă bine şi .DRĂGHICI. 1) a apăra. mofturi... făcător de rău. a necăji foarte tare.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . ) flagrant delict... 1) a ascu i..BIBLIA.. fată veche.. legiuitor.. a chinui (sistematic). intrînd la stari ul tău. ) a împlini. fată nemăritată. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. fală uşoară . fii bun şi . ai face) bine să (sau de) ..EM.POP. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că . fecioară. a îndruma.CR. fă ce-i face (sau po i) şi ..... (înv. 2) a eşua. (înv. a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă. e treaba ta! a făcut ceafă. fa ă încruntată: azi.. să .. a face nazuri.POP. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul . a îndemna...EM. după ce că e leneş. făcute de mînă. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet..ext. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea.!. a-şi alimenta supărarea... face i bine şi ierta i! POP. fă bine şi . a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă... făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi .. a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune .. 1) s-a îngrăşat.!. trup fudul şi sărăcăcios. 2) s-a obrăznicit..... a făcut morişcă... a face zile fripte (sau negre) (cuiva). ) fată bătrînă. ) sau faci bine (sau rău) că ..! CR. a promite foarte mult. fală goală. 3) (fig. a se face ziuă albă. totul.. încearcă toate solu iile pentru a putea să . (sau de . binefăcător. ) a decedat. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai. (p.. făcător de bine.. a-şi face zor mîniei.: fă... a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe. să . (reg.. ai amabilitatea să .. a face vorbă (sau (înv. a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. virgină.. fală goală. faptă vegheată. 2) a fi solidar cu cineva. a nu valora nimic.. neicu ă. a sta de vorbă. a se necăji. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva). a face zid împrejurul cuiva. vorba ceea: tu. 2) a pune vîrf (la ceva).a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva). (reg. fa ă în fa ă. a amărî.. 1) a fi lipsit de valoare. binevoieşte să . pentru a le înzestra cu diplome de doctor. a vorbi.!. a face zbor (cuiva). făcător de lege. traistă uşoară.. a rotunji. ce-i putea şi mă ia cu dumneata. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească.SL. făcător de minuni..EM. fată mare. fă (sau să faci. (sau de . ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă.. faci bine (sau rău) că .POP. a face zîmbre. a face gălăgie. vulpea iese la marginea drumului. te rog să . te priveşte!. ) fată bătrînă. fă ce ştii!. traistă goală. voim să le facem zbor la universitate.. (reg. a făgădui (sau a cere.).POP. fa ă turcească.

fără alăturare. CANT. cît nu se vedea soarele. aceasta nu să chiamă fără de cinste. fără ceremonie (sau ceremonii). după ce o va sili cineva .. fără încunjur. fără căpătîi. care.NEC. pe fa ă. fără credin ă. fără împotrivire.. infidel. de-a-dreptul. necugetat.EM. haide. fără preten ii. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc. domnul mieu. neastîmpărat. fără obiec ii..PRAV. fără a ine seama sau socoteala de nimic. necontenit.)!. fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. de logică. (înv. convingător.. fără bună rînduială. (sau a . necondi ionat. incomparabil. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . ) lipsit de sens.! fără . fără ocupa ie (statornică).NEC.. tot socoate şi socoate. verde. necredincios (în căsătorie). fără convingere. sărac. fără curtenie. limpede. fără cînd.. nechibzuit..: o văzu sănătoasă. .. ce să zice fără de cinste. de ocară: rămîne fără de cinste. (înv.. incorect. lipsit de apărare.. ) afară doar dacă... cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să . (înv. ) fără nici un . ave i un drept la recunoştin a mea. fără (nici o) considera iune. de a . fără nici o bună orînduială. fără sămn cevaşi. fără comentarii. fără (de) cale.PRAV.... imberb. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire. de dînsele.. fără protocol.. 2) lipsit de castitate: ori care muiare. fără ceremonii.... fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia. ) decît. cevaşi.. (fig...I. curat: gramatici . nice ruşinată.. să se cunoască loc de rane.POP..!.CR. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală . fără compliment(e).. pînă ce nu se mai în elege nimică. elocvent prin el însuşi. sincer.MOLD. fără (de) apărare. neconvingător. neprotocolar. ) dezordonat.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea .. fii bun . amestecate şi zămentite era. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond.. fără cît (numai).LET.. î i explică .. fără cap şi fără picioare (sau coadă). 1) necinstit. te rog! fără . .NEGR.. fără rost. necinstit. fără condi ii. neprotocolar: haide... perfid. 3) de ruşine. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. că au fost dentîi muiare de cinste. fără fasoane. fără cislă. fără capăt.fă-mi cinstea să . fără tragere de inimă. fără contenire. . fără seamăn.NEGR.. fără (de) astîmpăr. fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. fără barbă.. ! fă-mi plăcerea . (despre oameni) fără adăpost. haotic.. fără chibzuială. ) nepotrivit. trebue spus fără compliment. fă-mi onoarea să . fără (de) asemănare. BIBLIA. fără (de) cinste.. 2) numai cît. fără crîcneală. (înv. malonest: lotru. fără egal.DOS.. neîncetat.. răutăcios. la întîmplare: cursul vremilor . . (înv. necuviincios: multe lucruri fără cale făcea.PRAV. (pe) nedrept. . 1) (înv.. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă.

(înv. fără doar şi poate. 1) (înv. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu. fără de numai (cît). decît: nu-i vei lovi. (înv. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. ) cu excep ia. (înv. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. fără decît cu cea folositoare aducere aminete.HASD. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. necondi ionat. fără a admite replică: să asculta i fără price. . [undele] scadu pînă la fără-fundu. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. inexpresiv: privire fără expresie. fără frîul chibzuin ei. nesfîrşit. fără (sau peste) cuviin ă. fără frică. fără de mită. fără a se revolta.ISP. fără ezitare. (înv. (înv. fără de cinste. fără de tăgăduială.ISP.VARLAAM. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. (înv. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. şi pop. fără (de) tăgadă. ) cinstit. necru ător. precis. ) fără îndoială.POP. fără de îndoire. fără a protesta. uimită. . inutil. serios! . fără de dumnezeire. necuviincios. ) fără rost: omul . fără de sfîrşit.DOS. ) fără întrerupere. nesfîrşit: sac fără fund. 2) fără capăt. fără excep ie. că fără de săvîrşire ve ve i munci. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. fără fund. ) în seamă de nimică. neînfrînat.PSALT. sigur: la acest ospă fu poftit. (înv. (înv. (înv. fără cuvînt. cu siguran ă. veşnic: va [i] de voi. fără cumpăt. neînfricat. fără de price. ) lipsă de credin ă.AL. într-adevăr!. să asculta i ce voi zice.CORESI . fără doar şi poate. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. şi fiul de împărat cel străin.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. fără de grea ă. la argumentele mele.MINEIUL. fără deosebire: să pornească to i. păcătoşilor. neapărat. fără de numai pre carii ai robit cu sabia. fără de frică. nechibzuit. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt.BOL. ) cu supunere.. fără de săvîrşire. fără decît (numai). (înv. fără de răspuns. DOS.BIBLIA. fără fasoane. fără folos. ) abis. fără excep ie. fără de (nici un) răstimp. fără de margini. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. (înv.BIBLIA. lungă sărutare. 1) (înv. a rămasfără de răspuns.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. interminabil: să. desigur. fără îndoială. fără mofturi.EM. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. fără de trudă. umblă fără nici o samă.DONICI. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. fără de sfîrşit! EM. fără expresie. ) în mod continuu. fără glumă!. fără frîu. viteaz. (înv. continuu. cu siguran ă: credeam fără de îndoire.. incoruptibil. nepotrivit. CONACHI. (înv. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt.CORESI. interminabil.

CR. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. 2) fără greşeli. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. . 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . neîntîrziat. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget . nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. 1) nemuritor..fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. păcătos. mut. nesfîrşit. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte. fără (de) îndoială. ) direct.. 2) fără scrupule.. neîntrerupt. crai bătrîn fără de minte. ) măsurare). nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. . fără întîrziere. fără întrerupere. fără greş. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). ca zeii. fără (de) margini (sau margine). de mai pot trăi.DELAVR.CORESI . fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat.CONACHI. fără margini. fără a crîcni.. 1) din cale-afară.. absurd. fără defecte: mîntuia de spus. istoria Vechiului Testament. prostie. neîndoios. fără (de) lege. . fără (de) greş.CR. ) 1) negreşit. (înv. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. fără prevedere. 2) intens..DOS. ) nesocotit. fără remuşcare. nelimitat. lipsit de în elepciune. fără leac.i pare să fii singur. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . 2) nelegiuit. permanent. 1) lipsit de ra iune. fără în elepciune.CONACHI. fără a se împotrivi. pasuri fără măsurare. imprudent.. fără murmur.DOS. tu ştii fără-ndoială. 2) (despre deprinderi.MINEIUL. şi pop. neinten ionat. 2) foarte (mare). fără (de) măsură (sau (înv. (înv.EM.POP. 3) (înv. fără zăbavă. continuu. nejustificat. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai.ext. calea-i lungă. nebun: bine. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru.AL. 2) în mod nesocotit. fără (de) leac de. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. imaterial: focul duhului cel fără de materie. 3) (înv.AL.CORESI. fără (de) materie. . ) nemijlocit. fără îndurare. imediat. fără inten ie. involuntar. nestăvilit: iubindo fără margini. (înv. puternic. crud. fără înconjur. 1) foarte întins. fără mijlocire.CORESI. fără (de) păcat. ) faptă nechibzuită. de la obraz. fără (de) moarte. EM. fără temeri. cum e şi iubirea mea. . nevindecabil: boala asta e fără leac . fără leac (sau milă) de păcat. (p. ) spiritual.. fără grijă. lipsit de măsură. . 1) v. în fa ă. 1) drept. fără limită. 2) (fig. exagerat. fără (nici un) pic de. neîndurat: dar tu însu i . fără preget. fără (de) încetare.EM. 1) (despre boli) incurabil. fără noimă.ISP. fără (de) minte sau fără de min i. numaidecît. fără (de) milă. peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. fără motiv. punctual..: fără leac de supărare.BĂLC fără (nici un) în eles. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare.CR. repede şi fără greş. fără greşală.AL. mişel: ce om fără de lege e spînul. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. desigur: fără greş va veni Domnul. neocolit.

2) fără rost. continuu.. fără (de) osîndă.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai .EM. gratuit. fără-omenire sau fără-de-omenie. fără (de) pată. fără păs sau fără (de) păsare. fără ocolişuri. nevinovat. 2) fără-omenire. . fără (de) păcat sau (pop. v.EM.. (înv. . fără menajamente: spune-mi fără ocol . curat. vorbea fără ocolişuri .DRĂGHICI. fără (de) nume. ) afară de . (pop. 2) mereu. neştiut. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. lucruri răsuflate..BOL.. (exprimat) pe fa ă.. fără nici o temelie. fără nici o temelie. fără ocol. fără perdea. drept. cu vederi înguste. întocma potrivită. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . nemaipomenit. (înv. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea.. fără nici un căpătîi.1746). ) neîndoielnic. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. nevinovat. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. 1) lipsit de noimă. fără sens.CR. fără părtinire.. gratuit. inutil. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. identic: fără osebire. 2) impresionant. fără odihnă.ext. ) fără vină. fără nici un chichirez.DOS. fără de pesteală.SAD. gratis. îndată: şi vin. fără ocol (sau ocolişuri). fără perspectivă. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv. fără de păreare. (înv.. fără oprire. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură.CORESI.CEZAR. (înv. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. fără pauză. (p. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic. Doamne. fără căpătîi. (înv. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume.PAN N.. prostesc. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem.: al i boieri mai aproape nu se aflau..AL.SAD. în mod (absolut) inutil.URIC. nepărtinitor.SAD.URECHE . (înv.CAR. fără numai Preda Buzescu şi frate-său... neîntrerupt. fără judecată. (înv. (a. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac.MINEIUL . fără înconjur. incomparabil..EM. 1) în continuă mişcare. pe şleau. (p. ) fără de nevoie. (înv. fără orizont. cu excep ia . ) anonim.P. . fără (de) pesteală. direct. 2) întocmai.P. ) imediat. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. ) neîntemeiat. fără nici o nevoie. fără (de) număr. . fără (de) părere. fără plată. neîntrerupt. şi reg. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. fără (nici o) noimă. impar ial..HOGAŞ. neîntîrziat. fără pereche.BĂLC.NEC. nenumărat. fără numai . ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte.ext.CORESI. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. decît . ) fără leac de păcat. fără păs. sigur: avu credin ă bună. neidentificat.CAMIL. şi pop. fără osebire. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. fără sens. fără (de) omenie. fără plod. nemărginit. 1) necunoscut.. fără pierdere de vreme.

. natural: un om cu maniere nobile. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. fără restrîngeri. neîntrerupt. fără (de) rînd. (a. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos. fără repaus. 2) fără încetare. peste dihania spurcată fără răsuflare. ) 1) nechibzuit. (înv. ) neîncetat. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. şi reg. extraordinar: o catastrofă fără precedent.BRĂESCU.BUDAI-DELEANU . fără precedent (sau (înv. fără prietenie. rece. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri.REBR. că-i tot îngreuia cu dăjdile. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti.definitiv: răspunsul lui e fără replică. 1) (mult) sub valoarea reală. pe îndelete..URIC. simplu. 1) neîntîrziat.CEZAR. fără rezervă (sau rezerve). fără justificare.. imaculat. fără (de) pre . (înv. virgin. fără (de) prelungire. fără (nici o sau de) pricină. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei.VLAH. fără-rău. fără răsuflare.SAD. continuu: via a e o bătălie fără răgaz. nefolositor. cu toată furia mîniei sale. fără prihană. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . fără (de) preget.. fără re inere. fără (de) putin ă. lipsit de păcate. 2) inestimabil.BARI IU. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. nevinovat. neîncetat.ext. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU.P. fără afec iune. (reg. (spec. fără preten ii. fără (nici o) restric ie. neprietenos. fără rezerve. fără restrîngere. fără (de) precurmare. (înv.CEZAR.GALACTION.. fără (de) priin ă.. GALA. 2) neprielnic. nemaipomenit. fără (de) prihană. în mod nemotivat.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). din senin: dintr-o dată .. continuu. Elvira dispărea. fără restric ii. ) continuu. ) neprihănit. continuu. fără replică.GOGA. la care nu se poate replica. neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă.OD.MAIOR. care este aşa cum nu a mai fost.NEC. gimnastici şi clowni. nepotolit. ostil: îi privi din urmă.SAD. fără pripă (sau pripeală). necontenit. neîntrerupt. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. fără odihnă.CAMIL.) imposibil. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. fără nici o pricină. întreg. ) nemaiîntîlnit. (p. .. modest. fără preget. fără potol. curat. lipsit de amabilitate. rece. neîntrerupt. . fără pregetare. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. fără prietenie. ) nevinovă ie. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. ) numaidecît.P. ) precedente). ) 1) în mod obiectiv.BIBLIA.1804). neîntrerupt. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi.POP.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd. cast: oameni aleşi. (înv. iaste fără de putin ă a le dobîndi. fără preten ie (sau preten ii).NEGR.PSALT.ISP. neîncetat.MOXA. mort: dete . deplin: acolo unde iubirea va fi . fără (de) răgaz.GOGA. necontenit. (înv . liniştit.P. (înv.

(a. au fost întreprinse de bande exaltate. (înv. fără asemănare.... (înv.CĂL. rece.. mereu: un lăcaş . ) neobişnuit. mereu. în care.. din cale afară de . fără seamă de .. el aşteaptă cu plăcere. 1) fără număr.BUDAI-DELEANU . inegalabil. fără sine. fără sentiment. dezordonat. (fam.. (p. neobişnuit (de mult.CAR. de neîn eles.ext. am alergat acasă. fără sămîn ă..VĂC.. ) fără milă. nespornic. neruşinat: aşa sînte i. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri.CONACHI. ) lacom. de mare): coiful . strigă la femeie fără rost. fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. fără ruşine şi fără obraz. fără nici un sistem. ) etern.. cu tupeu.COŞBUC. fără (de) seamăn. fără spor. indiferent. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit.. insa iabil.PANN . şi spune fără sfială. (pop. fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat. rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară. ieşit din comun. de nici o) sfială. fără schimbare. lipsit de randament.. nemaipomenit....PREDA . fără (de) sa . fără sfîrşire. ce durere ai? CR. el .. . ) (despre fiin e) steril. (înv. ) nepotolit.1802). moş Ioane. măi.. cu neruşinare: rădică-te. sterp. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. 2) (care este) fără asemănare..CEZAR.M. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric..PRAV. exagerat. şi reg.EM. nechibzuit.... neasemănat.ext. exagerat. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. se ilustră chiar din prima legislatură. fără jenă. obraznic. dar lungă fără sfîrşit. fără (de sau nici o) ruşine.. fără sim ire (sau sim iri).URIC. fără sfiin ă. nesătul. leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri. fără so . impar. nechibzuit. fără încetare.. veşnic: iadul . nemaiîntîlnit. nemaiauzit. necontenit. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule. 2) fără sens. cu îndrăzneală. fără scrupule . neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . 3) de prisos. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens.. 1) dezordonat. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. (înv. fără nice o rînduială. anarhic: cruciadele . ) 1) în dezordine: aşa. fără schimbare. incoerent. ) fără chip (sau număr. fără cunoştin ă. da sînte i sănătoşi? . ) cu indiferen ă. fără (de sau nici o. ) (în mod) nesocotit. (care ac ionează.. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. nemăsurat. extraordinar. (adesea fig.CR. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal. ) fără întrerupere. necontenit: da cum vă afla i? .HOGAŞ.EM. fără săvîrşit. care era de fier şi fără de seamă gros. 2) excesiv. fără (de sau nici un) sens. (p. (înv.GANE. fără (nici un) sistem. incomparabil. sau fără de seamă sau (reg. (reg. fără (de) sfîrşit.P. haotic.VLAH.REBR. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă . fără socoteală. interminabil. fără (de) rost.

(înv. neîndoielnic: acest nume este deci. ) fără pauză. . fără talie. fără (de) veste (sau ştire). înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. fără să marcheze talia. incult. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. (înv. fără prea multă zăbavă. tăcere: multă fără-voroavă fu. a-şi bate capul. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. prostănac. 2) (despre haine) care cade drept. ) obositor. fecior de babă. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. fără şovăire: în sfîrşit. fără (de) tagă.MAIOR.POP. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. ) instabil. fără şir. drept spre peştera cu vrăjitoarea. pe neaşteptate. fără-voroavă. fără şagă. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri. fă-te încoa!. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. se îndreptă. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. (reg. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . 1) (despre oameni) gras. (pop. picioarelor mi-am pus sprejineală.. fără pic de vînt. în mod serios: la-ndoială nu mai sta... ) 1) netăgăduit.POP. al vestitului meşter român. fără şagă. ) vino încoace! fecior boieresc. fără tăcere. (pop. zău. fără (multă sau prea multă) zăbavă. fără odihnă. fără tihnă. ) copil slab. obez. fără vreme. fără şezămînt. fără tagă.COD. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. cu ştiin a cuiva. ) fără temei. ) linişte. căci voiesc. (înv. incontestabil: Zilot Românul. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. ) a lepăda (fătul).: era un ger aspru. neînsufle it. (înv. vorbire) incoerent.XENOPOL. (înv.CAR. imediat. ) fără bătaie de cap. fără suflare. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. fără ticneală. şi reg. OD. PANN.. fără (de) treabă. neîntîrziat: împăratul . mort.. nesigur. incomod: de tot drumul rău. fără de tagă. a-şi fărîma capul. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS.EM.OD. nefondat.DOS. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. (despre scriere. neîncetat.. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină.VLAH. în mod sigur. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). deodată: fără veste. 2) fără ezitare.DOS. fără ştiin a cuiva. prea de timpuriu. reg. becisnic. să mă-nsor cu dumneta. ... fără (de) voie. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. fără un (sau nici un) pic de . v.EM.ISP. fără ticneală.DOS. neîntemeiat. fără (de) ştiin ă. (înv. fără (de) tăgadă. (înv.CR. greu.VOR. lipsit (cu totul) de . (înv. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau.AL. fără (de) vină. fără tăgadă. fără trăsură.DOS.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare..

.. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata. (înv. copil de femeie nemăritată. a fi aproape de mintea omului. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. ferice de tine!... 1) a fi blestemat. a fi alături de cineva. fecior de suflet. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv. a-i fi aminte (cuiva).. a (nu) fi a bine (sau a bună). a fi afumat (cu luleaua). copil de oameni avu i. a ine minte. a nu avea nici o valoare. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. (iron.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. tot cu binele. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie.. (înv. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă.AL. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. prin . de seriozitate. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. ) a fi prins asupra faptului. a fi foarte palid.P. a fi solidar cu cineva. a fi alb ca varul. . a fi a-ntîia. ) a nu uita. a se face de rîs. (pop. a fi beat. ) a fi rău. (fam. şi fam. ) în (multe) feluri de chipuri..POP. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). feciori de ghindă făta i în tindă.VLAH. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru.POP. pui) de lele.. a o încurca. toate felurile de ..: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. a fi de prisos. fel(uri) de fel(uri) de . a fi ager la minte. ce norocos eşti! a o feşteli. (pop. felurime (sau felurimi) de . a fi concentrat asupra a ceea ce face.ISP.. cheltuitor. ) valet.NEC. a fi uşor de în eles. 2) (fig. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car).. inutil. a fi agă at cu oc-în-poc.CAMIL. a fi ab iguit. a se face de rîs... a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. ) a fi lipsit de temei. fel de fel de . a fi (un) afurisit. a pricepe repede. diferite feluri de . ca să i-o deie numaidecît.. ) a fi de cea mai bună calitate.. tot felul. a fi alfa şi omega.. nicidecum: oamenii aceia . copil de suflet. că sînte i obraze sub iri? CR.. a fi iste . femeie iertată (de Dumnezeu). făta i în tindă. fecior de bani gata... fecior de casă. a fi (o) apă de ploaie. (arg. fel de fel.. fecior (sau fiu..URIC. a(-şi) feşteli mantaua. femeie la toate. deştept. a avea grijă să . a fi afumat. să dea milostenii la săraci . în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip.. fecior de domn.. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului .: feliurimi de supărări şi necazuri. a fi (uşor) ame it de băutură. a o pă i. în nici un caz. în toate chipurile. plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit. a fi buricul pămîntului.fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a avea o minte pătrunzătoare. fel şi chip felurime de . excomunicat. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP. ferit-a sfîntul! POP. ) Doamne fereşte!.POP.

a fi nebun. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva).. a fi potrivit de . a mînca cît şapte. a fi bun de picior. a fi (beat) turtă. a fi botezat de un popă beat. ) a nu fi bun de nimic. a fi bun cu perje. a fi bun de . căci îmi era acum a scăpare de dînsul. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. 2) a fi curtenitor. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte.. (fam. (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz. dezordonat. a fi într-o doagă. a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău.EM. a fi bun ca mierea cîinelui.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu..CAR.. .CR. 1) a fi cumsecade.AL... . 1) a fi prevăzut cu blindaj.CAR. a semăna leit. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de . bine făcut. 2) (fig. a fi bolnav de ceasul cel rău. a fi bogat ca un stup. mort de beat). a fi bărbat la gură.CAR. a înghe a) bocnă.CAR. a fi boboc. beat mort. a fi bucă ică ruptă. a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. a fi blindat. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. (pop. (fam.. a fi foarte bun. a fi aşezat la întîmplare.AL. ) a fi pregătit. a avea bună dispozi ie: d.. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a fi blindat cu lovele. generos. a fi un gourmet. 1) a fi chipeş. atent. a fi belaliu la mîncare. a fi blînd ca un miel. a fi agil. a fi bine dispus. nici bun. uitîndu-mă înapoi să văd.GALA.. a fi prost (ca noaptea). ) a suferi de epilepsie. prezident . cumsecade: mătuşă-sa . . a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea. spre Humuleşti. a fi bine de .... a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a fi foarte bun. a fi bine văzut. a fi bucuros de oaspe i. (reg. a primi cu plăcere oaspe i. a fi băiat (sau bărbat) levent. a fi beat cri ă (sau beat pulbere. într-o ureche. a fi putred de bogat. ) a fi preten ios la mîncare..BACALBAŞA. a fi bătut în cap. a fi bun de (dus la) balamuc. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). este foarte bine dispus. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică. a fi cu caş la gură. a fi plin de bani. ) a fi nebun.. a fi bun ca sînul mamei. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o ... . 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării. a fi foarte blînd. a fi foarte bătrîn. era pîinea lui Dumnezeu. a fi momentul potrivit de a . a fi într-o stare avansată de ebrietate.ARGHEZI.. (arg. a fi bătrîn ca vremea... a fi bun. a fi (sau a se face. să nu mă ajungă moşneagul. ) a avea bani din belşug. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. ieşit din min i. sîcîitor. a fi răutăcios. favorabilă.PANN. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). iute. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu).. a fi as în meserie (sau în materie).

ISP. a face orice. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a fi buruienos (la gură). a fi ca o sorcovă. fără gust. dungă). 1) a-şi irosi timpul fără rost. a fi carne din carnea cuiva. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. neglijent. a fi cam într-o parte (sau doagă. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. zăpăcit. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. a fi cap tăiat (cineva). priveau la verişor . ca o oapă. a fi ca nimeni de pe lume. a fi într-o ureche. în carne şi oase! . a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. a fi într-o ureche: i-ascultă. a fi (sau a sta. a fi închis în sine. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. a fi cal de şa. a fi bun de pus la rană. (reg. a fi neobişnuit. a fi cap de afiş. a nu avea nici un rost în lume.. a trăi în belşug. chibzuit. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva).. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . a unui spectacol. a se pricepe la orice. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). (fam. a-i fi antipatic. a fi copilul cuiva. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. mi se pare că eşti cam taram-taram. a se îmbrăca strident. ) a vorbi vulgar. de maniere. a fi de o teapă cu cineva. a (nu) fi bun platnic. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. a şedea. a fi cască-gură (sau gură-cască). nesuferit (cuiva). a fi vedeta unei reprezenta ii. (fam. a fi lipsit de educa ie. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat.CR.CR. a fi bun de plisc. a spune măscări.. a nu-şi găsi locul. a fi butoi fără fund. a fi carne rea (sau rău de carne). a umbla) fără vlagă. a se afla în mare pericol. a fi sărac. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a duce o existen ă precară.CR. a-i fi carul într-o roată (cuiva). 1) a fi viu. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. cumsecade. cap tăiat! POP. a fi potrivit. ascuns. a fi bun la toate.a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. a-i fi (sau (reg. fă. a fi ca găina cu un ou. a fi ca copilul cu două î e. a-i fi capul în primejdie (cuiva). a fi (sau a se crede) foarte important. a trăi tihnit. a fi cam taram-taram (sau tralala). a fi ieşit din comun. a şedea. ) a avea.. ) a fi bun de gură. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a fi (sau a sta. a fi foarte bun. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a fi ca sarea-n bucate.REBR. a fi abătut. a fi înclinat spre plăceri senzuale. a fi bun ca pîinea caldă. a bea peste măsură. a munci pentru al ii. de hăr uit (cu treburi mărunte). a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. a fi aiurit. că mi-i capul în primejdie. zăpăcit. a fi încuiat. a fi ca o varză învelită. a fi lipsit de curaj.. adecvat. a fi leit (cineva): e tată-său. 2) a fi neatent. ) a fi mărginit. a fi ca fata nemăritată.

) a se înrudi cu cineva. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut. a fi ceasul trecut. a fi (sau a se face) catran (de mînie). 1) a-i părea rău.ISP..: sîngele îi curgea atît de tare din rană. era cît pe ce să piară. a fi citit. a controla totul. Petre îi venise ciudă. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva. a se duşmăni (cu cineva). a (nu) (mai) fi chip de scăpare.NEGR.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. a fi căzut (ca) din pod.. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. a (nu) (mai) putea scăpa. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui.... ) a fi prieten la cataramă cu cineva. 2) a invidia. a fi cărbune potolit.. a fi cineva. . a nesocoti normele morale. a fi (ud) ciuciulete.. ca să se sfătuiască. de se făcu foc şi catran. a fi ceva de capul cuiva.POP. că .. a fi începutul şi sfîrşitul. (înv. a se face. fericit.POP. a avea (mul i) cititori. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. a fi ciuruit. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. de mînie. a fi (tot sau găurit) ciur. a fi certat cu capul. a fi certat cu justi ia. a fi om de seamă. a fi certat la cu ite (cu cineva). a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. a fi (sau a sta.CAR.STANCU. a se pune) chezăşie. instruit. a se prinde. a fi dezorientat. a fi ud leoarcă. a fi cimotie cu cineva. se adunară în ascuns. a fi cît roata carului . a se cătrăni: se supără.. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. a-şi ascunde gîndurile. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a garanta pentru cineva.POP. ) a fi certăre . (reg. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne.. a fi cîrlig cu cineva.DOS... (pop. [h]ai să mergem. a se înfuria: lui Sf.POP. a fi pus pe gîlceavă. a fi la un pas de a . a se pune. a (nu) exista cine să . că maica ta ne aşteaptă cam de mult. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva). a fi căzut din şariglă. iată că Dumnezeu mă cheamă. a fi alfa şi omega. (înv. a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a fi cît roata carului. a răspunde pentru purtarea cuiva. a fi mul umit.. a şti totul. a fi cît pe ce să . a avea anumite calită i. a fi cheia şi lăcata. (reg. a fi chemat de Dumnezeu.. că trăia mai bine . ) a fi prost.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . a fi (sau a da. buimac: Orbescu căzu ca din pod.PANN. 3) a se enerva. (pop. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. a nu mai fi chip. a nu mai datora nimic cuiva. a fi călare pe situa ie. a fi stăpîn pe situa ie. a fi complet chel.POP. a fi (sau a se face) foc (de mînie). a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . căci credea că pe dînsul îl îngînă. a fi chit cu cineva.. sentimentele. 1) a fi cultivat..ISP.NEGR. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să . a fi certat cu morala. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut.

pînă îl făcu cuc. vestejit. 2) a fi bine dispus de băutură. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz.Z. a se contrazice (cu cineva). a fi pentru. a fi coadă de topor. 1) a fi de partea cuiva. a se maturiza: demult.. a fi codi a cuiva. potrivit. a fi cu capul pe umeri.. cu picioarele în coşul trăsurii. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău. a fi un om de nimic. a afla. cînd e vorba de dreptate. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer.NEGR. 2) a fi beat turtă. a se cuveni. a ine cu cineva. a fi contra. 2) a fi încăpă înat. a fi îngîmfat. ) (despre o femeie) a avea copil mic. 2) a fi împreună.. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece. turtă.AL. a nu şti nimic: sînt bărbat odată. era cri ă.. a fi rău de gură.POP. a fi om matur. (fam. de-i aşa de cu chef.. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule.DUILIU. eşti cu mine. 2) a nu se da la treabă. a fi (sau a găsi..ISP. a fi ferit de griji. a fi în dezacord. a gîndi matur. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi lucid. a fi col os. . a fi cotat ca .CR. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece . pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei. a fi instrumentul altora. tun) (de beat). a fi apreciat drept . a fi unealtă în mîinile altora. pace . a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale. (pop. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. a fi cu cineva. a socoti) nimerit. . încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă. era foarte vesel.. ) 1) a fi ignorant. cu judecată.. a nu fi cruce de-nchinat. a fi cu cădere. a fi aerian. a fi cu (sau fără) chef.. a fi copt la minte. 1) a fi încrezut.CONTEMP. a fi cri ă la minte. nu verde! AL. a fi crescut în seul său.. zdravăn. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. a avea minte ageră. (fam. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. a fi (beat) cri ă. a fi cu bra ele prinse. a se lua la ceartă. ) a se cădea. a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). 1) (despre fete) a fi însărcinată.CR. a fi copt (la os). a fi (sau a găsi.GR. a nu fi cinstit. a fi coadă de cîine.just. dar era mai bună ca azi.. codi ă de-a lui Isaia. la har ă (cu cineva). a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă. a fi realist. iar tu. a fi clei. a avea chef de băut. a afla. a fi ultimul la învă ătură din clasă. a fi foarte beat.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca . a trăda. a socoti) cu cale. limoniu. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. a fi coada clasei. a nu avea sim ul realită ii. a fi foarte beat: acesta. a fi considerat ca .. cleiu! CONTEMP. (înv. v.

. acum se mai linişti olecu ă. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. a fi (sau a aştepta. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. a fi (prins) cu mî a-n sac. a-i fi lumea dragă (cuiva). a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. . a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria.POP. conci nu port.. COSTIN. a sta) cu inima sărită.. 2) a fi sfios. 1) a fi bun. (înv. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. a fi frumos. a fi nostim. (reg. ca să zici că eu nu pot. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. a fi cu lapte. a fi cu mîinile legate.POP.).. a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată.CR. (înv. lipsit de experien ă. 2) a fi dubios. a fi cu un picior în groapă. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac. ) a fi nevoit (să . a-i juca cuiva) coliva în piept.CR. cu nărav.REBR. a fi cu caş la gură.OD. obscur. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. a fi cu două obraze.POP. a sta) extrem de emo ionat. VARLAAM. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. a fi sau a se sim i. cu şapte poteri mă bat. a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . a-i plăcea sătrăiască (cuiva). a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. cam . a se teme foarte tare de ceva. ci-s voinic cu comănac. a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. POP. ) a nu putea ac iona. de unguri să-mi fie frică.POP.. ) a se găsi foarte greu. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav . a fi necesar (să . a fi capricios. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. a implica. a fi cu nart.). 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să .. a avea farmec.ISP. ruşinos. ) a regreta (ceva). a fi (sau a se sim i.NEC. (sau a . a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată.. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. a tînji (după ceva). ) a fi fă arnic. . ipocrit: creştin. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap).CAR. cu moartea) în sîn (sau în spate). a-i fi cuiva tîngă (după ceva). a fi cu comănac. ca cel ce se ştia cu musca pe nas.. să-mi poci plăti datoriia. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. a nu fi cum.. 2) (iron.. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri.. a fi cu cîntec.. (fam.POP. cucernic. a fi cu haz. că nu-s nevastă cu cîrpă. 1) a fi mai complicat decît pare.AL.. să mai strîng vreo şapte cete. (fig. a fi pe ducă. a fi cu nasul de ceară. a fi elocvent... ) a fi cu două fe e.): de nevoie mi-au fost . cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. a fi bărbat. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. a fi (sau a aştepta. supărăcios. a fi cu (sau a-i bate. a fi cu nărav. a fi cu limba fagure de miere. (pop. evlavios.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. a fi cu tîlc. om voinic: nu-s femeie. 1) a fi capricios. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. ) a fi (încă) prea tînăr. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită.ISP.. a fi cuprins de un dor nestăvilit. nu era cum. a vorbi foarte frumos. (reg.POP. a fi (încă) cu mucii la nas. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas).

şmecher: era dat în paşte. a fi curat ca lacrima. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. a fi cu picioarele pe pămînt. a fi dator vîndut. a nu slăbi din ochi pe cineva. a fi cu traista în bă . a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. a fi lipsit de păcate. prin) putin ă (sau putin a). 1) a fi retras. a fi sărac.. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. a fi de . a fi cu ipăul în spate.CAR. a fi pe drumuri. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a fi cuprins de scîrbă. nici împără ia de tine.CR. a fi cu îfna la nas. a avea sim ul realită ii. a(-i) fi cu (sau (înv. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a fi cu stea în frunte. ) a-i fi duşman. a fi realist. 2) a umbla cu nasul pe sus. a fi pe moarte. a fi zăpăcit. a fi cu îfna în nas. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul.VLAH. (despre oameni) a fi necioplit. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi dat dracului (sau naibii). 1) a (se) putea. omul ar fi curat ca mirul. 4) a se lăsa condus de femei. ) la. a se înfuria. a fi cu ochii pe cineva. a fi foarte descurcăre . 3) a fi leneş. a fi pe moarte. descurcăre . a fi scîrbit. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta. a-i fi cu scîrbă (cineva). 2) a fi foarte bolnav. a fi dat prin tîrg.POP.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a fi cu şerpar de a ă. a fi foc şi pară. a fi cu estul în cap. a supraveghea pe cineva. a fi plin de datorii. a fi cu tolba-n spinare.. a fi cu un picior în groapă. a fi născut într-o zodie norocoasă. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . a nu depinde de cineva (sau de nimeni). de invidie. a fi în pragul mor ii. a fi cocoşat. dat dracului. a fi cu estul în spate.. . a fi curat ca mirul. (pop. a fi de acelaşi sînge cu cineva. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). v. a nu fi dat la rindea.EM. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). a fi şmecher. cu un picior în groapă. a fi dezgustat. (înv. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . 2) a fi prost. a fi cocoşat. inventiv.DOS.POP. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. (cineva sau de ceva). că-i iarbă de noi şi umbră de voi. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. 1) a fi foarte bătrîn. rezervat fa ă de oameni. a fi curat ca mirul. a se înrudi cu cineva. a cunoaşte lumea.. (reg. de necaz). a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . 1) a fi pus pe ceartă.M. că nici tu nu eşti de împărat. ) a fi cocoşat.HASD.

POP.POP. (înv. a fi necopt. că doar nu-i de capul său. de alaltăieri. a se subîn elege. 2) a fi de o teapă (cu cineva).CR. a fi specialist în materie. a umbla) liber. ) a-i veni rîndul să facă de pază. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă.. a fi de datoria cuiva.CAR. a fi de caraul a fi de caraul. clar. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur.pe drumul ista.. a fi de datoria cuiva a fi de dorit. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva. a fi evident. 3) a fi ab iguit. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. (reg. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf.. a fi (sau a rămîne.. a fi (sau a se face) de miraz. a ajunge. insensibil.zice Dumnezeu .EM. ) a (se) face de rîs. a intra în îndatoririle. a fi de mul umită. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege. a nu-i arde. a fi de fel din . (reg. a fi de mare necesitate. a mul umi. de-a) mirare(a) (cuiva). a fi prezent. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune. a fi (ne)sincer. cum nu i-i cînelui a linge sare.CR. a-i fi de ajutor (cuiva). a fi util.MAIOR. a fi de lemn (sau ca lemnul). a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva.. a fi de altă părere a fi de altă părere. a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi de meserie. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). a fi depăşit greută ile.a fi de ajuns. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva..HEL. utilitate. căci tu eşti lui de ajutori. de batjocură: casa lui va fi în jah. a nu dori. de alaltăieri a fi de ieri. a rămîne nedumerit. a rămîne) de capul lui. dificultă ile.. a fi martor: iar adevărul. nu cum vrea el. folos. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită . de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. a fi de (o) măsură (cu cineva). a fi destul. a-i fi de folos (cuiva): du-te . a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . a fi în tabăra opusă. a fi de fa ă. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei.BIBLIA. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă.POP. a fi de interes a fi de (mare) interes. a fi de (mare) importan ă. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a. a fi (sau a umbla. noi suntem cu totul de altă părere. a fi de folos a fi de folos (cuiva).. neexperimentat. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. a fi nou. a fi de loc din .CAR. a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic... 1) a fi nepăsător.. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. a avea o opinie diferită: uite. firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. a fi originar din . a-i fi de (sau a. a fi de pradă. a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii).CAR. a fi de fel din . a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii.. a fi de branşă a fi de branşă. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. tînăr. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. ca şi păcatul mumii Eve. a fi în eles cu cineva.HOGAŞ.CR. a fi de ieri. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. 2) a fi ignorant.CAR.

a fi (sau a se face) de proverb. a fi (sau a sta. . a de-o seamă cu timpul. a fi de resortul (cuiva).nemilos.. cu ceilal i. cu greută ile. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. ) a fi la fel. celebru. a fi (sau a sta. de strajă: de planton şedeau doi solda i. al curcilor. rău. a fi (sau a deveni. (reg. ) a fi demn de povestit. (înv..): mirele şi mireasa erau de neam de boier.REBR. a prisosi. a considera. a crede. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . ) a nu fi în toate min ile. cînd era Corbea în ară. a fi de neiertat. care nu e de resortul meu.BARBU. ) 1) a nu mai fi bun de nimic. al cîinilor). a dracului). a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui. a fi de pănura cuiva. . a fi de prisos. a fi de neam mare. uşuratic. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii.CAR. (reg.. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP.. a opina (că . (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. a fi de na ie spurcată (sau rea. (sau din . a fi (sau a deveni. a fi (sau a (se) face. a fi de competen a (cuiva). ) a fi nesim itor. sau a-şi trage neamul din .CĂL. vremea rece continuînd.BĂLC. al satului. a ajunge) de notorietate publică. ) a fi rău din fire. încremenit (ca piatra). 2) (fig. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion.GHICA. de a deveni cunoscut. a fi obişnuit cu necazurile. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a avea o vîrstă matusalemică. a fi de-o teapă cu cineva. a fi de neam de . a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. (înv. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a ajunge. a fi de rău augur. a fi de piatră. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). 1) a sta neclintit.CĂL.. a fi de rond. a se trage de la .. (fam. al tîrgului. a fi de partida cuiva. a fi de-o seamă cu timpul. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). a nu fi pe potriva cuiva.a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . a ajunge) cunoscut (de toată lumea). a ajunge. a şedea) de pază. a rămîne) de batjocură. (reg. a fi de origine. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. a fi (sau a (se) face. a fi în plus.. 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. (arg. de vi ă nobilă.POP.. PREDA. a nu putea fi iertat... a nu prevesti nimic bun.. a fi (sau a se face) de rîs. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor.): comisia interimară este somată să spună dacă. a fi de poveste şi de veste. ne făcea şi de ocară. a nu mai fi de nici un sfînt. ) a fi din timpuri imemoriale. (despre oameni) a fi neserios.. nemişcat.. a sprijini pe cineva. a şedea) de planton. a fi de o teapă cu cineva. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. a nu fi de nici o zeamă... a fi deranjat la mansardă.

a nu fi de glumit cu . 1) (înv. a fi după chipul şi asemănarea cuiva. şi reg. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. a plăcea (cuiva). (a. (reg. neatent: el nu vedea. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. afurisit. poznaş. cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. ce dorea el. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR.: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR.. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. a avea origine ărănească. a fi de folos.POP. a fi lipsit de utilitate. a-i fi dragă lumea (cuiva). a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. boieresc. a fi de treabă. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. a fi de neam ales: dintre atî ia.ISP. a fi la fel cu cineva. .. cum focul negru să te legi de unul? POP. (reg. a fi drac împieli at. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin. ca s-o pîrască ... a fi aşa cum doreşte. a unei boli). . că n [u] mai sîndu dă trai... ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . ) a fi trup şi suflet cu cineva. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . a fi localnic.. . a fi de şugubină. băştinaş. a fi dracul gol. 1) a fi cufundat în gînduri. a fi din aceeaşi familie (cu) . ştiind că e de treabă. a fi din os domnesc (sau de domn. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). că ce cerea. a fi distrat. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. a fi de vină. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu.: nu-i bine să fie tot de un neam domnu.. a fi de zile multe.NEC. ) a fi (fără) de nici o treabă.SAD.CORESI . ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă.VLAH. ) de şuguire) cu . a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. din oase sfinte). a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. ce să se schimbe. 1) (înv. iubit (de cineva).CAR.. 2) a fi iste . a fi neastîmpărat. (glume ) a fi ame it de băutură.. (pop. 2) a se jena... 2) a nu se mai putea trăi. nu auzea... săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . a fi vinovat.ISP. 1) a fi rău. . a fi de un neam (cu) . a fi (cam) după prînz. a fi după voia cuiva. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. a fi din partea locului. a nu mai fi de trai (sau de trăit). (despre sugari) a dori să sugă. a fi două inimi într-un sîmbure. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL.IORGA . a(-i) fi drag (cuiva). a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i. atîta era de dus cu min ile. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. a fi îndrăgit.POP. că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă.1780).. a se bucura de plăcerile vie ii.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . a fi dus cu mintea (sau cu min ile).. a fi de vi ă şi sămîn ă. a fi din opincă. a fi de neîndurat. ) a fi bătrîn. (pop. cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. toate erau după voia lui.. a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva).. a nu fi de şuguit (sau (înv..

rău. nu mai ai haz! PANN . a face zile fripte (cuiva). a fi lipsit de scrupule. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. a nu se sinchisi de nimic. a nu avea nici un rost.. accept. a fi rău de gură. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. fiecare cu ciudă eniile lui. (reg. a fi fără (de) obraz. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. a fi neruşinat. a-i dzice dulău fără de obraz. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. a fi fiere spurcată.. ) a fi aiurit. a fi peste măsură de obosit. a asista. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. zăpăcit. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. necuviincios: au început . a fi foarte enervat. fiecare îşi cunoaşte necazurile. că sînte i obraze sub iri? CR. a se teme: părerea ta. a nu fi dus de multe ori la biserică. 1) a fi lipsit de farmec. (p.EM. a fi prezent. o strînse năvalnic în bra e. a fi fără inimă. fuseseră fa ă la această întîmplare. (înv. să fiarbă în suc propriu. a fi peste măsură de mînios. a-i fi frică (cuiva). a turba de mînie. violent.. a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. (fam. a fi vagabond. a fi prost crescut. ) pîrjol. a fi frumoasă coz. a se mînia (pe cineva). a se înfuria. a ignora. a fierbe ma ele în cineva. ) a fi nebun. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. a fi cuprins de patimă. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. nevoile.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. a nu avea nici o grijă. ) a ine în tensiune. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. a fi fără creştere. a fi foc şi sabie. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb.. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. treacă de la mine. a fierbe fără apă (pe cineva). a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. fiecare cu păsărica lui.VARLAAM. a fierbe de mînie. iubit şi blond tovarăş. otravă) (pe cineva). ) a fi foarte frumoasă. a nesocoti conven iile sociale. fie ce-o fi!. fie!. să se facă aşa. a nu-i păsa. fiecine cela ce. a fi fără putin ă.AL. te-ai trecut. a fierbe mărgica. a fi lipsit de educa ie.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . 1) a fi plin de energie. 2) a se înfierbînta. a fi frînt de oboseală. a plesni de sănătate. a fierbe în suc propriu (pe cineva).NEC. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. a fi nemilos.BIBLIA. admit.POP. (înv. fie şi aşa. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). nişte feciori de ghindă făta i în tindă. a fi rău. a fi fără grijă. a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). (despre oameni) a fi furios. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte.ext. a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă .REBR.făta i (sau făcu i) în tindă. ) a se sfătui. a fi fără conştiin ă. fie ce-o fi! PREDA. (fam. (reg.

a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea).. a fi greu de mînă. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). o povestire cu atîtea amănunte subtile. a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. ) a fi plin de păcate. (reg. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. a fi gata. a avea inten ia să . că mi-i gîndul să-mă-nsor. a fi neîndemînatic. a fi foarte bogat. a-i cădea. a avea mintea înceată.POP. a-i pica) greu (cuiva ceva). a-i fi grea ă (cuiva). a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins. ) a nu putea vorbi. a se cădea. a nu putea. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă). a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. 2) a fi foarte sărac. a fi gură-spartă.: fă-mi cămaşă de fuior.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . 1) a fi bogat. chit pe chit. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală. ) a-i fi scîrbă. a fi tocmai pe tocmai. a fi hap pe cap. a i se urî (cuiva de ceva). a fi gingaş la boală (sau la mîncare). a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă.. a fi gol puşcă (sau pistol. a fi goală ca o oală. (reg. (reg. ) a nu putea păstra un secret. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi.. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie.POP. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor. a nu-i prii (cuiva ceva). a lovi cu putere. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. a se jena: nu-i era grea ă a min i. a pălmui. a suferi de indigestie.. a umbla în zdren e. a nu-i tihni. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale.CAR. a-i fi (cuiva) gîndul să .EM.. îngîmfat. după peste o jumătate de veac.P. a fi foarte sărac.. a fi galben (la fa ă). ) a fi complet despuiat.GHICA . a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a fi hacul (cuiva). (reg. a fi fudul la coate. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). fudul la coate. ICHINDEAL. o taină. a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a fi obraznic. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). a fi fără ruşine. dar era tare de ureche. (fam. a fi nesim it(or). mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a fi gros de cap..MAIOR. 2) a fi înfumurat. a fi peste măsură de gras. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. a pune la respect (pe cineva). a-i fi (sau a-i veni. de n-are de ce se prinde mî a. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). a nu-i plăcea. 2) a fi mojic.AL. a fi în pielea goală. ticălos. 1) a fi gol puşcă. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. ) neagă). a fi gol prepeleac (sau mei). a fi foarte slab. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a fi sensibil la boală (sau la mîncare). a-i fi graiul prins (cuiva). 2) (fig.CR.

a fi întrebuin at. a fi la ananghie. a fi iute (sau slab) din fire. (înv. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci. a fi în cruci. a fi în anii maimu ei.. a fi în mintea copiilor. a fi sigur că .a fi harnic să .MINEIUL. (arg. a fi în căderea cuiva. ) a fi în stare să .BĂLC. a fi în cîmpul muncii. a fi de competen a cuiva. nu. 2) (despre fenomene. a nu-i fi to i boii acasă.EM. 1) (despre oameni) a se duşmăni. iute.ISP. 1) a fi cuprins...ISP. (reg.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune.. năucit. a fi (sau a rămîne) încredin at că . 2) a nu se sim i bine.. ) a fi nebun. a fi în ordine. a fi în circula ie. a fi lihnit de foame. a fi ieşit (sau sărit) din î îni. implicat într-o chestiune. a fi amestecat. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. (reg. a-i fi indiferent (cuiva ceva). a putea să .. a nu fi în apele lui. înspăimîntat: şi nu-i era. ) a fi scrîntit la minte. 1) a-i veni peste mînă. harnic. ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi. fă arnic. de . . despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant. a fi îndrăgostit lulea. a fi avut. abătut. (reg. a nu mai putea de bucurie. a fi viclean.CAR. a fi îndestulat. fii liniştit!. dezorientat. nimănui în piept inima rece. a fi în comă. (reg. a fi convins că . măririle. zău. ) a fi sclerozat (de bătrîne e)... a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. a fi în cumpănă. a-i fi în cale (cuiva). a nu-i conveni (cuiva ceva). a(-i) fi inima rece (cuiva). 2) a fi în stare.. fii pe pace!. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. (înv. a fi iute (sau slab) de o ele. a munci. a fi speriat. a fi foarte îndrăgostit.. 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul... a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva). a fi prost dispus.NEC. a ocupa un post... a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. a fi hămesit. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să ..: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale.DELAVR. a fi (sau a se crede) foarte fericit. ) 1) ine-te de cuvînt!. a fi în ăle vaviloane. (înv. a fi în activitate. a fi îmbrăcată grafină. (sau a . ) a fi zăpăcit.. a fi în duşmănie.. a fi foarte vioi. smintit. zănatic: vorbe de om sărit din î îni.i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba. a fi în dificultate. tulburat. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR.SAD.AL.. a fi în bună rînduială.. a fi îmburdat cu leagănul. a avea din belşug. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . a agoniza.. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. . a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că ... a fi angajat undeva. a lucra. fiin ă de fa ă... a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP.). fii salon!...

a avea posibilitatea de a . a fi (sau a rămîne) în pană.. a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). a fi în curs de executare. 1) (înv. a fi în ogodul tău (al său etc. să-l cheme întrajutor. a fi în intimitatea cuiva. a fi în pîrg(ă).. a exista. a se afla. a fi în măsură să . a fi la ananghie.N. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea. (fam.): păsările erau mai în ogodul lor.. a cădea.: cum sta baba împietrită. a fi în formă. a trăi în lumea imagina iei. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR.. de elaborare. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor. a fi (sau a se sim i) liber.. a fi păgubit.). a nu-şi fi în minte.. a se ine) în fiin ă.. a dăinui. prieteneşti cu cineva. a fi la modă. 2) a fi în dificultate. a se conforma legilor în vigoare.EM.. sta în nevoie să-l piarză. a fi în neglijeu. a fi (sau a sta. a fi (sau a ajunge.POP. a fi în lapte. (mai ales despre cereale) a fi necopt. (înv.). a putea să .CR.. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu.. infantil. a fi în acord cu .AL. (reg... ) a aiura.. ) a duce lipsă de ceva. a întîrzia.. a fi în întîrziere. a-i trece prin minte să .OD. a fi într-o situa ie critică. cu toaleta neterminată... ) a fi în largul. a fi îmbrăcat sumar. a nu face ceva la timp. a fi în ghearele cuiva.. a fi în spiritul timpului... a avea de gînd să .. a fi în lucru. a fi în joc. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva.. (despre porumb) a începe să lege. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . a fi (sau a-i veni) în plecare. a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare . a fi sclerozat. în stăpînirea cuiva. a fi spre folosul. a fi în pas cu vremea (sau cu timpul). ) a fi gata să .. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. a fi în pagubă. a delira. dracul îi şi da în gînd una. a fi în ton cu . a fi în mătase. şi reg. a fi în ordine. a fi copilăros. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. (înv..TEST. NEGR. a se bucura de încrederea cuiva.. a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a fi (sau a intra) în legalitate. a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva..ISP. a fi în dificultate. a fi în jenă financiară. în primejdie. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor..POP.. în voia ta (sa etc. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. crud: boabele sînt în lapte. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva).. 2) a fi gata de .. (reg. în pîrg. a fi în picioare. 1) a se scula: la şase era în picioare ... a fi în pierdere. a se afla în plinătatea puterilor. a fi în rela ii apropiate.ANTIM . a fi în interesul cuiva. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori.. tău etc.. a fi în notă cu .. a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele . a fi la cheremul.. a nu avea bani..: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. a fi cît pe ce să . în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi lipsit de judecată. a se men ine.

REBR. a fi în prim plan.EM. . ca în sîn de rai)... a fi în pozi ie.) în produc ie. a fi în porneală. a fi în ordine: totul e în regulă. a trăi bine. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu.CAR. a fi la fel cu ceilal i. ) a nu avea bani. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară).. a fi (sau a se afla. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar. despre soare) a coborî. .. cuconaşule. a fi (sau a băga pe cineva) în priză. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. parcă nu-i sînt to i boii acasă. a fi (sau a se găsi. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. (reg... eu chiteam că vi-i în şagă.: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at.. (fam. a fi (sau a se afla. ) 1) a rămîne fără bani. a rămîne) în puterea cuiva. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac .STANCU. a fi în fruntea unei activită i. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a . a se afla la asfin it. a fi (sau a se afla) în priză. ..EM. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . a intra etc.CR.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. a fi însemnat de Dumnezeu. fără ieşire. a putea să . a intra) înrînd cu . şi fam. a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu . în fa ă. a fi în scaun. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale. a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să .... ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii. ) a fi fără chef.POP. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă. a fi (sau a aşeza... (fam.. 2) a fi într-o situa ie dificilă. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea. (pop. a fi lefter.SAD. a fi alături de . a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva).. a face parte din aceeaşi categorie cu . a fi la acelaşi nivel cu . (fam. a fi în pom. 2) a sta în puterea cuiva.: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos.: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie.. (înv.. ) a depinde de cineva. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a . 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. (fam. SAD. (sau să .. a fi în scumpire. (reg.. sau a fi (sau a intra) în rîndul . 2) a fi în centrul aten iei. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . a-i fi în şagă (cuiva). a avea un defect din naştere. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. a se vedea) în situa ia cuiva. a fi în regulă. a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă . a fi în secretele zeilor. (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată... a fi în rînd cu lumea. a fi lefter.MIRONESCU. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate... a fi cu rost.CR. a fi în primele rînduri.CR. despre femei) a fi însărcinată. 1) a sta în rîndul întîi.HASD.).. ) a-şi pierde sim ul realită ii.. a fi (sau a ajunge.. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt... la discre ia cuiva.... a fi în suferin ă de bani. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. a se afla. (pop.. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse.. a pune.

a nu fi în toate ale sale (ale tale. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). ) a fi tulburat. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale.. la strîmtoare: junele. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva.. toană.POP. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. a fi în toi. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . parte. a fi într-o situa ie critică. (înv. cu ochii către stele. a fi învechit în rele. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. a ieşi cel dintîi. a fi (sau a se afla. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. a fi în ter ă (cu cineva). văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală.FIL.STANCU . a fi întîiul la joc. ale ei etc. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. (înv. a fi întîrziat. a fi bine (sau prost) dispus. icnit. Nu e vorbă. a fi în trecere prin . (fam. 2) a fi abătut. . a nu fi în toate min ile. a fi al dracului. (despre jucătorii de căr i). 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. a (nu) fi în (sau (înv. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). a urmări (discret) (pe cineva).) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. a fi la aman. a fi protos.). a fi (sau a se închide. savan i etc. (despre artişti. a fi în toane bune (sau rele). ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi într-o minte (cu cineva). a fi în vizită (cu cineva). a fi înrăit.. a fila (pe cineva). a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. 1) a veni cu întîrziere. a fi bulversat. a fi bine (sau prost) dispus. a fi în voce. a fi la ananghie. 2) a fi înapoiat mintal. înfumurat. a fi dat dracului. fudul. într-o stare dezolantă. a nu-i tihni (cuiva).NEGR. a sta.POP. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă. a fi (cineva) în tălpi. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a fi zăpăcit. a fi în epat. a ajunge. a da din col în col . a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. nu putea face decît a îmbrăca haina. a fi aidoma (cu cineva). (înv. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. a se vizita cu cineva. a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. a fi smintit. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva). 2) a (se) pune în mişcare..REBR. nestăpînit. a fi într-o pasă bună (sau proastă). a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. a fi ar ăgos.ARGHEZI. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a flirta (cu cineva). a fi rigid.POP. îngîmfat. a nu-i fi în ticnă (cuiva). ) a nu-i cădea bine..CAR. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi întors pe dos.

pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. a fi la pămînt.. a se duşmăni. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. clar (ca lumina zilei). (reg. ) a fi ruinat. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . a fi foarte flămînd. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. ) a fi demoralizat. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). a nu mai putea răbda. a fi leat cu cineva. . a fi la înăl imea situa iei. a fi lăsat la vatră. a fi la col i (cu cineva). a fi la sigur (de ceva). a se face. a fi (sau a se lăsa) condus. pre) un cuvînt (cu cineva).NEC. a-i fi prieten credincios (cuiva).IOVESCU. 2) a-i conveni. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea ... (înv. a nu mai putea.. . a fi (sau a sta. 1) a fi în serviciul cuiva. a fi la gură de cuptor. a se pune) la remorca cuiva. a fi (sau a se uni. a avea pîinea şi cu itul. extenuat. ferchezuit. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. a se tocmi) la (sau într-un. 1) a se găsi. ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. a fi la parte cu cineva. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. situa ii etc.MUSTE. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). ) a fi dichisit. (fam. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. ) a avea aceeaşi părere. sclivisit: îmi place. (cuiva sau a ceva).SAD. (înv. a se găsi în mare primejdie.) a căpăta propor ii grave.CAR. 2) (fig. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. a fi foarte transpirat. a fi lat de foame. 2) (fig. a fi evident. 1) a fi căzut la pămînt. (reg. mă. a fi la discre ia. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva).AL. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. a fi la mintea omului. a fi la capătul răbdării. a fi asociat cu cineva la o afacere. 2) a fi aşa cum se cuvine.. 2) a fi în cauză. .a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor. că eşti la şmicherie. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire. CAR. a fi epuizat. 1) (înv. a fi (pus) la şmecherie. a fi la stăpîn.CAR. 1) a fi la (o anumită) altitudine. ) a nu avea libertate de mişcare. (despre evenimente. a fi disponibil (ceva). a conduce. a-i fi la mîini bune (cuiva). 3) (fig. a fi într-un gînd.IORGA. a fi lată (rău de tot).OD. a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. a fi (sau a intra) la vătale. îngrijorătoare. ) a avea certitudinea unui lucru. a stăpîni. a deveni dramatică. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . la remorca politicei turceşti. a nu se în elege cu cineva. a fi stăpîn.. 4) a trece la mijloc. a fi la mijloc.

aidoma cu cineva.. a fi ho .a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . a fi foarte flămînd... a fi predestinat. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa..POP. a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul. . a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră. epuizat. a fi lung de (sau în) gheare.POP. în chestiuni de formă. a suferi de miopie. că nu avea după ce bea apă. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva). a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească. (reg... a fi mic la os... ) a fi prostănac.CAR..).. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort. a fi foarte obosit.. a fi mai presus de orice critică. foarte ruşine. a fi (sau a avea) loc. 1) a compătimi (pe cineva).. de) gheare (sau unghii. a nu vedea bine. a avea o constitu ie delicată. femei) a se căsători cu .. a fi lung în (sau la.. a fi prostănac... şi pop.. a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a . a fi de o calitate foarte înaltă.. (înv. ) a fi (cam) nebun. a se putea. (fam. 2) a fi cu toane. a i se permite să .. trăsnit) cu leuca.. a fi lovit (sau bătut.: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi. a fi lovit cu mîneca undrei. a se dezgusta. a fi miop. ciuda) (cuiva). a fi mai riguros..: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a nu avea milă.. a fi mai catolic decît papa..)..CR. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva). a fi mireasă cu . (sau de a ... a fi lipit de foame. mai iscusit decît al ii. a fi zăpăcit..POP. 3) a fi beat cri ă. în această cestiune. i s-a făcut milă de aceştia. DELAVR. a se obişnui (cu ceva). de i-era mai mare dragul. a fi lipsit (de .... a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . (pop. ) leit poseclit) (cu cineva). ruşinea. a se situa) mai presus de . a-i fi milă ca iganului de pilă. necontenit îi necăjesc pe oameni... foarte sărac... a-i fi mau (cuiva).POP. a-i conveni (cuiva ceva). decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei. a (nu) fi mai deştept. a se ridica deasupra . a-i fi mai mare dragul (sau mila. a nu exista posibilitatea de a . a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile .. 1) a fi lipsit de vlagă. a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva). a semăna.. despre fete. a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă. a fi mai sărac ca cucul. a fi lovit cu praştia (sau de praştie). a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. a (nu) fi mai breaz ca al ii. a fi măgarul cuiva.MAIOR. 2) a se îndura.EM.. a fi mai bucuros să . ..: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită.. a prefera să . a nu fi mijloc de a . a fi (sau a se pune.. a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de . a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să .MAIOR.. a avea posibilitatea de a . a fi întocmai. a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv. a fi liber să . predispus la furt. degete).. a fura. a fi (sau a se crede) superior (cuiva).

). ) a bate (pe cineva). a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. a fi neam după iapa popii (cu cineva). a fi moale la inimă. a fi născut în zi de lucru. . a fi mojic. a fi mînă spartă. 1) a fi milos. vorbăre . ) a avea hainele rupte.. (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). să te faci rudă cu noi. a fi mîndru ca un păun. 2) a fi peste măsură de . a fi mîncat de nevoi.POP. a fi becisnic..CAR. nici modru de-a o lăsa.. a fi lipsit de educa ie... a fi mîncat de molii. a fi moară neferecată.. a se înrudi (cu .POP. ciuruite. a fi musai.. a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap).. a pune la punct (pe cineva). omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. a fi mîncat de gîndaci. lipsuri. a fi (sau a se face) neam (cu . a fi lipsit de vlagă. lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale. a fi foarte norocos. a flecări tot timpul.. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). a fi fără seamăn de .). a fi mînă strînsă. a fi econom. ipocrit.. (p . s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu.. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald). a fi foarte harnic. a fi neam prost..ext. a fi mort după .. a nu fi mult să . a fi nea într-o parte. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. (reg.. (rar ) a fi smintit. a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). de unguri să-mi fie frică. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . (reg.. a fi suferit multe necazuri. înfumurat. a fi mî ă plouată (sau udă).: n-are cap de-a o uita. descurajat. a cunoaşte firea... a fi vorbăre . a fi mî ă blîndă.. a fi veşnic însetat: Setilă. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi... (reg. a fi îngîmfat.CR. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus .POP. a fi abătut. (reg... ) 1) a nu mai putea. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare.POP. a-i veni de hac (cuiva). a fi născut în zodia ra elor. . (reg. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să .. a-i fi imposibil să .CR. a fi linguşitor. a avea o existen ă tihnită. a fi absolut necesar. a avea (mai) multă experien ă de via ă. cînd m-oi întoarce acasă. (sau fără . ) a fi om bun. a fi moale de mijloc. CR. .. că nu-s nevastă cu cîrpă. fiul secetei.): i-oi da car cu şase boi. a fi na ie blagoslovită.. 1) a dori foarte mult să aibă ... POP. a fi la un pas de a . (pop. a fi obligatoriu. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. a fi zgîrcit. 2) a fi lipsit de voin ă. a fi murit şi moartea (în cineva). 2) a fi foarte îndrăgostit de . ) a putea. le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare.. a fi fă arnic... a fi mîncat (sau a cunoaşte... a fi (mai) bătrîn. a fi principalul sprijin. născut în zodia ra elor. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită.a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după .. a fi risipitor. a şti) moarea cuiva. a fi modru.

a fi lipsit de caracter.POP. ci cînd te trînteşte un măgar.. a trebui să . a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. a fi slab ca o scîndură. nici de rece (cuiva). de mînie: spune-mi... a se chema . a fi nul la ... a fi înnorat.. a-i fi nează (cuiva). despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP. a fi becisnic.. . a fi necesar.. a fi om copt (la minte).CR. a nu fi bun de nimic. . a fi nor. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă. că este nevoie de cap.. a avea suflet negru. a se jena. a fi numai ochi (şi urechi).. nici măgar..GALA. ) a-i fi silă. a fi negru în cerul gurii. mînios.. a nu avea un statut clar.DOS.. a fi tobă de carte.: şi-i era numele Plachidas. a-i fi oarecum. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează.: eram nul la matematici. a fi necazul oamenilor. de eşti neagră ca pămîntul? POP. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să.. a nu fi nici de zeama ouălor.AL. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. a nu fi nici cal. ce i-i gîndul. a fi oaie cu şorici. a nu-i fi nici cald. a fi o frînă pentru . ) a se numi . ) a fi prost şi obraznic. de binevoitor. a fi scund. a fi foarte slab.. ) a nu şti absolut nimic la ... a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva).POP. a-i părea rău. (arg. necorespunzătoare. a-i fi indiferent... a fi lac de transpira ie. a nu apar ine nici unei categorii.ISP. (cuiva). a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). a fi foarte supărat. (reg.... a fi spurcat la gură.. (înv. a fi un om de nimic. a fi nebun de carte. a spune multe şi a nu face nimic. a fi un obstacol în calea . mîndră.. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald... (reg.. ) a avea o purtare inadecvată. a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva). de coloană vertebrală. a fi om serios. a fi (to i) la fel.. a fi o cîrpă. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la . că nu trăia bine cu soacră-sa. a trebui. (reg. a nu se pricepe la nimic. a fi nuntă. a fi ignorant. ) a fi bolnăvicios. a fi numai o apă. a fi exagerat de amabil. a fi nelalocul lui. a fi nefolositor.. a fi constrîns să . a fi numai greabănul de el. a nu fi nimic de capul cuiva. a fi (to i) o apă şi un pămînt. a fi nevoie de cap. a nu avea habar. (reg. a nu fi nici cal.: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . cu judecată cumpănită. a fi supărat (pe cineva). a fi negru de supărare. a privi foarte atent (la ceva).. a fi numai burtă şi căciulă. de-o teapă. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). a fi om copt a fi neam tămîie. PANN. inutil. (fig. nici măgar a nu-i fi nici cald. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele ..a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să .. a fi nespălat la gură. scîrbă.i fie. a fi numai gura de cineva. a-i fi numele .. v. ). (reg. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . a fi numai lapte şi miere.

a fi papă-lapte. ) 1) a fi lacom. a fi bun. numai amîndoi. a fi foarte instruit. la momentul potrivit. ni el pe la nas . ) pe gînd. ) 1) a fi de folos. a fi (sau a rămîne. a fi la un pas de moarte. a fi om de cuvînt.. a călători: de ani e pe cale. ) a supravie ui.. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a fi lipsit de energie. (reg.POP. a fi (sau a sta) pe jăratec. (fam. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.neva.. a sta. bleg. a fi bogat.i fi paraxim unde nu vezi . de ini iativă. a fi pe cale. ) a rămîne fără bani. a fi pe cale de a . . ştie multe. ) a fi prost. a se purta conform moralei creştine.: e pe cale să se-nsoare . 2) (fam. (înv. dornic de petreceri. a inten iona să . a fi necesar: e op să ştim . fără ajutor.EM. a fi o revela ie. a fi energic. da-i omul lui Dumnezeu. 2) a fi foarte slab. a fi (sau a sta) pe cu ite. a fi (sau a se afla. a cugeta. a fi o surpriză. pe cugete). 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat.. şi fură op. cinstit: to i oamenii zic că-i rău.? PREDA. ) 1) a rămîne fără bani. a fi în ceasul mor ii. a fi pe cu it. a-şi respecta promisiunile. ) în) gînduri (sau (înv. a şedea. să nu.PSALT. a fi trecut prin multe necazuri.. a se pune. de ce nu mi le iei? EM. a-i fi (cuiva) paraxin. tare): asta n-aş face-o eu. pe ghimpi. a fi nătăfle . a fi (sau a cădea. a se lăsa dirijat de ci. a fi pe fază.ISP. a (se) gîndi. a rămîne) (dus) pe (sau (înv.). a fi pe jantă. ) a i se părea curios. 1) a avea experien a vie ii. a fi om de lume.. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. a fi încă o dată pe atît (de mare. a ac iona cu rapiditate. a fi pă it multe. de ce mai stai pe gînduri. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. demone... (fig. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. . şi pop. a fi orb de minte. (reg. a reflecta: o. a ajunge la limita răbdării: multe..POP. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca.. i-a fost paharul plin.. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă. a fi pe linia de plutire... a fi om de ac iune. 2) a fi vesel.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . l-au bătut. a fi retrogradat (într-un post mărunt).CR. oportun: to i plecară-se . (fam. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). a fi (sau a se găsi. a cădea) pe bec. de-ar mai fi el pe cît este. Doamne. a fi op.COŞBUC. (reg. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan.. a fi păpuşa cuiva. a se mira: boierule. a fi pe punctul de a . pe cărbuni. a trece) pe linie moartă. (înv. a-i fi (ruşine) pe la nas. a fi. (sau să . a fi (sau a rămîne) orfan.VINEA. 2) a trebui. a-i fi paharul plin (cuiva). a fi păduche leşinat. a se ruşina: nu-i este aşa. (pop. ) a fi singur. a mai fi pe cît este. lefter.. a fi om de cultură. gata să-şi dea sufletul... ) a fi mic de tot. a fi o mînă singură. a avea experien ă: cine a pă it multe. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu.

) a fi prieten la cataramă (cu cineva).. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. ) a veni pe neaşteptate. (pop... a plăcea cuiva.. a fi într-o situa ie critică. a fi pe scîndură. (reg. ) a fi nimerit. CAR. ) a-i sta norocul tot împotrivă. a sta pe picior de plecare.CR. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). ) a fi foarte norocos. 2) (reg.. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere. 1) (fam. a fi rău lasuflet: nevasta . ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. a fi agreat. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva).. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). a fi pîine şi caş (cu cineva). a fi pe măsura cuiva. a trage să moară.. CEZAR. contra).CAR. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac. (înv. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva). a se potrivi. a fi dezorientat. v. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. din nori). parcă sînt picat din nori. a nu şti ce să facă. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva... şi fam.. a-i fi prea destul (cuiva). . a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă. accidental (în locul altuia) func ia de . a fi pe roată. a fi pentru a fi pentru unii mumă. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. a fi plin de neam.P..NEC. ) a ocupa temporar. Vălean era pă scîndură. săracul. ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg. făr-de surori..: azi.SAD.. a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război.POP.. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. a fi pisică blîndă. (înv. potrivit cuiva. sînt pe post de a fi pe post de ... a fi pe post de ..SAD. a (nu) avea sim ul realită ii. a fi în agonie. a se sătura. spălătoreasă. (fam.CR. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită. a fi fă arnic. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). a fi gata de . (reg. a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei.CONACHI. (reg. (fam.). slăvitule. ) a a fi pe moarte trage a moarte. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună.POP. iar pentru al ii ciumă... a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. ) a avea ghinion. a fi pe punctul de a .NEC..NEC.a fi (sau a se afla.i e pe roată. a trata preferen ial. (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule. tot împotrivă. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva)... ) în punctul . ştii că starea.POP..: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli. (pop. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. a fi piedică cu cineva.. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. indicat. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e. a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . a fi cît pe-aci să .. GANE. a fi pregătit să .. în punct de . a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . fata moşneagului era piatră de moară în casă. (sau (înv.

. a fi (sau a (se) da. a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui. frate.POP. a fi copil. ai.. ) a fi (total) lipsit de experien ă. a (se) da. a fi recunoscător (cuiva). a fi scandalagiu.. a veni (cuiva) de hac. intim (cu cineva). vrăjit. a-i fi popa (cuiva). să ne fie ca astă-seară.. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). ) a fi ame it de băutură. a fi prea de tot (sau prea din cale afară. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. 1) a o duce greu. copleşit de cineva sau de ceva.a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. a învă a minte (pe cineva).CR.. a rămîne) dominat. să-i facă lui asta. a fi plin de sine. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere. a avea gură mare. fir-ar el iacă cui!. a fi prieten apropiat. (înv. a fi pus pe liber.. a fi rost (de ceva). blestemat.STANCU. i se păru că e prea-prea. a fi sprijinul familiei. a fi pus la punct. . a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . permis: dar ca o stîrpitură . a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor).P. a fi (sau a părea) indispus.. ) a avea mul i bani. a fi concediat. a fi pragul casei.CAMIL. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a fi prieten la cataramă (cu cineva). fir-ar al (sau a. a exista o ocazie. a fi rău de gură (sau gură rea).. 2) a fi desfigurat. (pop. a fi încrezut. a căuta (cu tot dinadinsul) să . v. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. a fi pradă (cuiva sau a ceva). a deochea. (p.. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. acceptat. . a fi imatur.. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. ale) dracului!. a fi (în) prada cuiva.. a (se) lăsa. prea-prea). a fi prins de limbă. a fi pornit sau a porni pe . a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit. a fi (sau a cădea. a fi (sau a părea) rău dispus. a muri. că nu-s aşa rău de scîrbă. a fi dispus să . a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte .: sînt porni i pe sîcîială.POP. (reg.POP.ext..GALA. .. a (se) lăsa. o posibilitate favorabilă: ia stai. a fi rău. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. apoi eu i-s popa. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). îngîmfat. a fi pus pe trai. a fi pocit.REBR. calul cu atîta se cufunda mai adînc. 2) a se sim i rău. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). a fi rău de scîrbă. a fi puişor cu caş la gură.CAR.. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. 1) a fi fermecat.EM. a nu fi pu in lucru.

a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală. a i se acri. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă. a fi sărac cu duhul.MINEIUL. anecdote. a avea) ruşine (sau (înv. . bucuroşi le-om duce toate. vulgar. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). glume: uneori cînta lucruri vesele. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. (reg. a fi nebun: ori. a fi scump la secure. eşti sărit din minte. greu de fasonat. a fi perfect sănătos. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. a fi rupt din soare (sau din rai). a fi scart.EM. a-i fi (sau a i se face. a fi peste măsură de sătul. a fi ruşinea cuiva. era un fel de izvor nesecat. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. a fi salta-singurel. a fi sărit din minte. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a fi sănătos ca un harbuz. a fi distins. a fi scump la vedere.HOGAŞ. (fam. 1) a fi alb la fa ă. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. a fi foarte flămînd. sac fără fund. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. a fi sătul pînă-n gît. a fi rupt (sau frînt) de osteneală.SAD. a se înrudi.CR. a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva).BOL. a (se) scîrbi.CR.. a fi posac: fetişoara asta. cu firea ei sfioasă . a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. (reg. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a fi sănătos tun. poate. a-i fi (cu) ruşine. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase.. a nu fi sănătos dacă .BASS. sau cine ştie ce pricopsală a fi. era mai scumpă la vedere. a fi salon. (spec. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău).. a fi zgîrcit.CAR. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva). a fi gras şi frumos. a (se) dezgusta: fugi. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel.ISP. . a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. a vorbi indecent. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund. că mi-e scîrbă cînd te-aud. (arg.CR. nesă ios. a fi scump de mînă.PANN. a fi scump la rîs (sau de zîmbet).... cum îi ziceau prietenii. a fi sac fără fund (sau spart). a(-i) fi sortit. ) a fi de calitate foarte bună. a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva).. a fi scăldat în lapte dulce. 2) a fi plăcut.POP. fiind rup i în coş. nu cum erai mai înainte. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. a se arăta rar în lume.POP. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă).. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. a fi rupt (sau fript) în coş. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. a rîde rar. a fi (un) sat fără cîini. a fi încet la minte. amabil. trivial. a trăi retras: Hariclia. sac fără fund. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă .SAD. foametea. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM.VLAH. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. de foame şi de sete. 1) a fi lacom.

a fi sîngele cuiva. a fi concis: ascult. a fi nevoit. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva). ) voroavă). a fi la greu.REBR.). a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să . a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. a fi sfin it. 1) a fi bolnav de inimă..VLAH.. a-i fi sfială (cuiva). a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. a fi indispus..STANCU. a fi la ananghie. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul.. a fi strîns cu uşa.sub glie.PREDA. a ceda cu uşurin ă.: vom da de dînsa pe cale. a fi slab de înger. ) a fi pu in probabil să . a fi slobod la gură. îi nădejdea slabă. (sau de .. cheamă-mă! POP. grai. silit să facă (sau să spună) ceva.CAR.. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. a fi stearpă (sau (reg.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. înduioşat. dînsul). a se lăsa uşor intimidat. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. a fi neşovăitor. fiindcă sînt foarte obosită. dar fii scurt.. a fi sigur de (sau pe) sine (sau el. a fi scurt.. era numai scump la grai. a fi sfîntul zilei. a fi în nevoie. taică. a fi bolnav de plămîni.. a fi scurt la minte. a fi obraznic. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă.BOLLIAC.CAR.CR. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva). că aici. a fi sub domina ia cuiva. precum văd. a fi slab de inimă. pentru că baba mea e o sterpătură. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă. a fi mort. a fi o persoană cu trecere. (înv.PANN.SAD. .(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. a fi Stan pă itul. fără sfială. de rezisten ă.. şi sub cruce. (reg. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? .. căci l-a purtat la sînu-i.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi foarte obosit. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. (înv.. a avea memorie scurtă. (reg. a fi slab de î îni. la grai). a-i fi grea ă. 2) a fi slab de înger.. a fi sub călcîi. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a avea deplină încredere (în cineva).BOL.. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. a se bucura de considera ie. a fi impresionat de . a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să . pe Stan pă itul întreabă. a spune tot ce gîndeşti. a fi sub glie.BUDAI-DELEANU. a i se închide ochii de oboseală. a fi strîmtorat (sau la strîmtoare). a fi în dificultate. a fi slab de piept. după cum spun ăranii. a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor.COŞBUC. ) a se sfii. ) o sterpătură). a fi soarele la (sau pe la) toacă. a fi sensibil (sau sim itor) la . (fam.GANE.. a fi lipsit de fermitate. ) a fi beat. fără chef. plictisit. ) a fi lipsit de putere.CR. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva).

CEZAR. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. de la o vreme pierde răbdarea.. 2) a-i fi lehamite de ceva.. (reg. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. a fi tare de (sau la) cap. ) a semăna leit cu cineva. la toate dovezile profesorului.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să .ISP. a nu se da bătut.. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. ICHINDEAL .AL. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii..1737). de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. (a.. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă.NEGR. mă făcui tei! POP.. 2) a fi rezistent la băutură. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic... nui lucru de şagă. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi .. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. a fi nu ştiu cum. a fi şapte fra i pe un cojoc.CR. a fi (sau a sta) tanto pe tanto. a fi stăpînit. . a fi scăpăta i.. a fi rezistent. ) a răspîndi zvonuri. (fam. . a fi sub orice critică. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap.POP. . (reg.. a fi prost ca noaptea. ) a fi rezistent la băutură.. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă. a avea ceva inexplicabil. de amintirea.. a fi obraznic. a fi sănătos.. a nu vedea bine. neînduplecat. ) 1) a fi prost. cît era ea de tare de cap. a fi talanga tîrgului. a fi tămîie. 4) (reg. a fi tare în fălci. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare. a fi tare de cap. a fi tare a . a fi rezistent. a nu avea nici un ban. mama. a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare. răspundea cu un zîmbet de superioritate. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea. a se jena. a fi (sau a se face beat) tei..SAD. a fi tare de ochi. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios.. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. încăpă înat. a se îmbăta foarte tare. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii. mi-e nu ştiu cum să le priimesc. a fi şiret ca oaia. dîrz.. URIC. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să . a nu şti nimic. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. (înv.. a fi de o calitatefoarte proastă. a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . a fi (sau a face să fie) condus de cineva. a fi liber să . şi reg. să fie tari şi puternici .REBR. a nu ceda. o capră ruptă în bucă i..VLAH. a fi tare în ceafă. a fi încăpă înat. mărginit. ) 1) a-i fi ruşine. înjugă ca să are. (reg. ) 1) a fi lefter.NEGR. voinic. a fi tăiat cineva.CR.: dat-am cartea domniei meale . a-i fi (cuiva) tălam.P. gras. neînduplecat.. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . a fi neinfluen abil. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva).. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi. (înv...CĂL. ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui. 2) a fi răbdător: în sfîrşit. a fi tare în replici. a fi ferm. a fi tare (sau gros) de boacă.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului. neobişnuit. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. 1) a fi prost. ) a fi cu dreptul de a . a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul. 2) a fi ignorant. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei.BIBLIA.

a lăsa pe cineva) tinichea.POP.. a-i fi (sau a-i sosi. a fi (sau a (se) face... (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca). că pentru ei... a (nu) mă (te. a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă...: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . mi-e egal: spune-le ce.. a fi slăbit.CAR. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. a fi retrogradat. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . a ieşi cu bătaie.CAR.GALA..POP. a fi tot cu mîna în buzunar. văzuse şi pă ise multe.POP... a (nu) mă (te. scofîlcit la fa ă. a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi.. (despre oameni) a avea experien ă. a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . prin veşcă). (a fi) foarte slab. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit. a (nu) fi timpul (sau vremea) să . ) a fi rău de cineva. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul.). îi treaba d-tale. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase. a fi (sau a rămîne. a se îndoi (din principiu) de orice. ori viu. (reg.. a fi (a se sim i) descendent al cuiva.. totuna face. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e . cu obrajii traşi). îl etc.. a se decide prin bătaie. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. ) a nu vedea bine. prin ciurel. a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără. trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag).HOGAŞ. a fi situa ia de a ... a (nu) fi timp (pentru ceva).. a fi timpul să . a fi miop.... a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva).CR.. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. a fi (sau a rămîne. iartă-mă! . a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul. (fig.. a fi totuna. a ajunge la. a fi vai de cineva: avea .ISP. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei. a (nu) fi treaba mea (a ta. (reg. a (nu) avea timp (pentru ceva). (reg. a ajunge.. tu zici că eşti tinichea de tot.COŞBUC. a fi treaba pe . şi-i cere raiul.. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură). a lui etc. (sau de . a fi topenie de cineva. fost-ai rob.. a fi acelaşi lucru.GANE. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui.. (înv. timpul de căsătorit. mi-e indiferent.. a fi treabă. v.HASD. a fi trecut (sau trimis) la munca de jos.) interesa: în sfîrşit. tocmai pe tocmai . te iert şi eu. a (nu) fi momentul potrivit pentru . a fi dat în judecată. eu mă duc.. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai). a lăsa pe cineva) sărac lipit. a fi cheltuitor. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva).i place.. a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe .. a fi trimis pe banca acuzării. a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). nişte mustă i totdeauna bine răsucite. d-ăia care auzise.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie. a fi tîmp la vedere. îl etc.). şi reg. a fi tot de-o zeamă.VLAH.. a fi versat: un boier bătrîn. a fi zăpăcit.. a fi tot o mîncare de peşte. o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. AL.) privi. a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate . ori mort.ISP. ) a se ajunge la .

AL. a fi uitat de moarte.i-ar de (sau în) cap!. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. pardon!. cumătră? . a nu fi lipsit de păcate. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. a se contopi: aceasta iaste muiare lui. a avea o mare experien ă (de via ă). a fi veşnic cu căciula pe cap. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva). a suferi pentru greşelile altora. a fi un om şi jumătate.. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii.CR. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să . a ajunge într-o situa ie foarte grea. tufă de parale... viclean. a fi umbra cuiva... a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. a se uni. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. a fi urechea tîrgului (sau a satului).: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. a fi un om cu însuşiri deosebite.usca i troscot.ISP. a fi vorba.i-ar de cap! a fi inut să .). a fi trupul cuiva. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. a avea purtare de sfînt. a fi turc (sau ca turcul). 2) a fila pe cineva... a se plictisi: baciul. a fi foarte încăpă înat. a fi lipsit de bani. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură. a fi foarte capabil. ) a fi rudă de sînge cu cineva. cu fine e. a dori foarte mult să . a lucra cu dexteritate. dobitociei. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi culmea prostiei (sau măgăriei. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a fi clei.P. (în blesteme): toc..) şi jumătate. ICHINDEAL.. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. ) scuza i!. nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. toc . a se identifica cu aspira iile cuiva.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi. de via a) cuiva. a fi vorbăre .POP. 1) a se ine scai de cineva. a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan .CR. a fi inut să . a fi vrednic de miraz. a fi foarte bătrîn. să fie un trup. a fi vrăjit (de cineva)..PRAV.POP. a fi abil. a fi uşă (sau cheie) de biserică. a nu apela la nimeni.CAMIL. ho iei etc. a fi un prost (sau măgar.. dobitoc. pentru ca să nu-i fie urît. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!.. a fi obligat să . (înv.. a nu ine seama de nimic. a fi uscat troscot. guraliv.AL. (pop. (reg. fi. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. a fi mîndru. a fi vrednic de milă. a nu vrea să în eleagă. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. a fi.. carea au fost împreunat cu dînsa. a fi demn de compătimire. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. a fi cuminte. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. a fi tufă de parale. a fi ap ispăşitor.... . ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic. a fi (sau a se face) un trup. a fi tureatcă. ho etc. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz . începu a fuma din pipă. toc..CAR. a fi vacă de muls. a fi trecut prin multe. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul.

cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). a tăia frunză la cîini. foc bengal. a învă a minte pe cineva. satisfăcut. gură-slobodă. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. a-i face bucata (cuiva). pe cît om fi ş-om trăi. a regreta o pierdere. ) a fi pe potriva cuiva. a freca menta. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. ) a şuiera) în biserică. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. (înv. tovărăşie. a fluiera a pagubă. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat.EM. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . fra i buni. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. bagatelă. a-şi freca mîinile. care contravin unei ordini stabilite: aşa pate.CR. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). (pop. mul umit. foame de lup. un eşec.PREDA. haimana: un june fluieră-vînt. indiscret. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). a fi zobit de oboseală. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. ) a învă a minte (pe cineva). 2) fleac. floare la ureche. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. bagatelă. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. foc şi scrum. foame mare. fleac. (reg. (reg. a se gîndi mult şi intens. o nereuşită. planturoase. (fam.DRĂGHICI. a comite fapte care şochează. a plictiseală.DELAVR. forme pline. fluieră-n bute. frămîntări de limbă. dacă şuieră-n biserică. ) be ivan.ZANNE. foc de artificii. 2) a fi foarte bucuros.POP. a dansa îndrăcit. a depăşimăsura (în comportare). alcătuite din cuvinte greu de rostit. a muştrului pe cineva. fluieră-vînt sau flutură-vînt.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. a for a (sau a exagera) nota. bătrîne crai. foame brează. a fost (odată) ca niciodată. a-l freca de gîlci pe cineva. apoi fluieră a pagubă. a fluiera în biserică. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. fră ie de cruce.ISP. foc de paie. a fluiera a pagubă. a freca de gîlci (pe cineva). mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. forme generoase. a fluiera în (sau a) pustiu. ) a pierde vremea. nedeterminat. umblînd de colo pînă colo. om fără căpătîi. fraze încîlcite. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . fraged la limbă (sau la gură). a-şi bate capul. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). flecar. mult dor de voi am mîncat.GOGA. (fam. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. a bate pe cineva. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. foame foarte mare. a nesocoti convenien ele.

a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva).URECHE. a fugi foarte repede. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. în pielea lui. a fi îndurerat. a evita pe cineva.ISP. îşi prăpădeşte) călcîiele. a evita. frumos (sau frumoasă) de pică. ) a nu izbuti. 2) a muri. a fugi foarte repede. a frige la ma e (pe cineva).EM. glon . şi să te ii. nerăbdător (să facă ceva. a pleca în lume. a frige în bătaie (pe cineva). a se duce) foarte repede. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. a fi neliniştit. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele.CAMIL. şi e frumoasă de pică. căci cu răbdarea îi frigi pielea.POP. a ocoli (pe cineva sau ceva). potcoavele. fudul de-o ureche. a pricinui un mare neajuns (cuiva). ) foarte frumos. a fugi (sau a ieşi. a eşua. a-i frînge turta (cuiva). a-i face zile fripte cuiva. (reg. 1) a da faliment.CR. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi. fugi de-acolo!. a goni. . glume ) a bate (pe cineva).POP. a frînge carul. a-i fugi laptele (cuiva). (despre femei) a-i seca sînul. a bate măr (pe cineva).Mănîncă pămîntul. disperat. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva).COŞBUC. a fugi (sau a alerga. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. CR. a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. a muştrului. a fugi repede (ca iepurele). ar ăgos. surd. a fugi iepureşte. a fugi de acasă. a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului. frig (sau ger) cumplit. da de unde!. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. . a-l frige pămîntul sub tălpi. a frige mielul întreg.CR. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. ca tăunul cu paiul. pietrele). ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. a-i frige pielea cuiva. doar ni s-or pierde urmele. (pop. 2) a fi foarte zgîrcit. ca puşcat). a fugi (sau a ieşi. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş.ISP. a bate bine pe cineva. a-şi frînge mîinile. frig (sau ger) de crapă pietrele. Harap-Alb. 1) a fi nervos.P. desnădăjduit. a-şi frînge gîtul. a frige un miel tîlhăreşte. frumos de muc. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. (pop. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele. a-i face mizerii cuiva. a fugi ca tăunul cu paiul. a-i crea neplăceri (cuiva). 3) a-i face rău. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut.

fură permanent şi cu îndemînare. a-l fura Aghiu ă (pe cineva). a fura ochii (sau vederile) (cuiva). 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie.POP. a picoti.. ca în pădurea Vlăsiei). a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul.GHICA . (reg. a fura cu ochiul (sau cu ochii.. a-l fura somnul (pe cineva).. a fulgera cu privirea (pe cineva). ) a fi deosebit de iste . a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . a fi ca mort: îi trage un frecuş . fură de stinge (sau de usucă.COŞBUC. a cuceri cu zîmbetul: Rada. răspîntie. a reflecta: te fură gînduri. a fura cu urechea.CR.POP. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe..STANCU. pentru mine? DOS. . cînd o vezi. a zăpăci (pe cineva). cînd . .. lau luat sfin ii.CR. a fuma mult. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. a fuma ca un turc. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva).SAD. a fuma foarte mult.POP. a jefui. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). parcă îl fură cu ochii. ) a se îmbăta.a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). a fi învinuit de o faptă imposibilă. ) 1) a adormi. ) bifurca ie. 4) a se îmbolnăvi. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). a fura (sau a vinde) turnul Col ei. cu coada ochiului) (pe cineva). (pop. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. a fura inima (sau mintea) (cuiva). a fermeca (pe cineva). a fura cu zîmbetul.. de le fura vederile. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. a fascina. a dormi uşor: cum a pus capul jos. 2) a fermeca. de şiret.CAR. a se gîndi. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). ) de pălăngeşte). omule. de-i fugea sufletul din el. a-l fura gîndul (pe cineva). 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. . a fura ca în pădure (sau ca în codru. a-i lua min ile.AL..EM. îl şi fură Aghiu ă. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). intru. a adormi profund: cum bău. a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). a prinde. a dori foarte mult (ceva sau pe cineva).POP. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. a adormi: de abia mă furase somnul. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. a medita. furca drumului. socială etc. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. (reg. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. ca la drumul mare. (pop. a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. a cădea pradă gîndurilor. 2) (fig..CR.ISP.NEGR. a lua ochii (cuiva): se lumina. a a ipi (pe nesim ite). a-i fugi sufletul (cuiva). . a fura (sau a lua. . a fura fără teamă. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva). 4) a muri. fugindu-i în fundul capului. a-i plăcea.

a găsi dreptate cuiva..CAR. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate.ISP. clenciul. a avea răspuns la orice. (reg.. a se găti de horă.NEC. chi ibuşul.să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică. înşela. a se asambla cu o alta. igane.(reg.. popa. (reg. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. a-şi găsi omul (sau naşul. (iron. (p. lelea bărbatul). ca să-şi găsească un rost. gata să . ) foarte slab. a socoti nimerit.CR. dar nu şi-a găsit prostul! GALA. furca pieptului mă doare.). a găsi acasă pe mutu.POP. a-l găsi gălbinarea (pe cineva). a profita de munca altuia. galben de gras.). a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. (înv. a găsi vreme (sau prilej) (de .. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului.POP. a găsi poarta încuiată.furca pieptului gata să . a se fofila. aproape să . gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. a găsi momentul potrivit (pentru . 3) a o duce greu. subterfugii. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva). infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă .. a (i se) găti o papară (cuiva). ) a descoperi: i se găsi vina fa ă.. a face pe el de frică. a-i găsi tipicul. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). a găsi (sau a afla. a o pă i. a-şi găsi potriva. a găsi plăcinta gata. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul. birui cu una. nu i-ai găsit sfîntul.POP. a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină. treabă pu ină. ) a-i găsi pricina.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte.POP. a găsi capac la toate. 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). a găsi fa ă. (anat. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e). că i-o găsi baba leacul! POP. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. că vă ve i găsi mantaua cu mine. ) a(-i) imputa.. al unui fenomen. a da.. (înv. . a crede) cu cale (sau de cuviin ă). 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. lesne-i a găsi pricină..POP. (sau a . 1) a găsi pretexte. a găsi leacul.şi foarte bine a făcut . vorbă multă. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară . pe moarte: c-am rămas galbin de gras.ISP. a descoperi sensul unui eveniment.MOXA. ) 1) a-şi găsi naşul. a găsi solu ia unei probleme. a-şi găsi prostul.. a găsi noima. a-şi găsi sfîntul. gălăgie insuportabilă.PANN. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul.. cît pe ce să .ext.CR. a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu.. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. a o încurca. chichi a..: era gata a o lovi. 1) a găsi remediul. a-şi găsi un rost.REBR. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar.) bacăul. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). 3) a găsi ac de cojocul cuiva... ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi.POP. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. a fi sărac.

a spune. ) a chema pe cineva. şi pop. pe fa ă. autentic. a linguşi (pe cineva). (înv. a tîrgului). bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă.ISP. ) a se îmbuiba. (reg. a gîndi de rău pe cineva. clevetiri. (extrem de) sărăcăcios: nici pat. gros la ceafă. a bănui de fapte rele pe cineva. (reg.PANN. (pop.. original.SAD.POP. a vorbi. (pop. a se ghiftui cu mîncare. a gîdila la inimă (pe cineva). gol făcăle .RUSSO. vorbeşte mult şi repede. persoană flecară. gras ca gratia. a contrazice.DOS. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. gura lumii (sau a oamenilor.VARLAAM. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol). ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. foarte slab. a grăi cu năpaste.vorba nesocotită sepedepseşte. foarte gras: şase boi ca pepenii. gol puşcă.POP. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. (pop. foarte slab.. gură nespălată. a striga) de la inimă. gîscă (numai) bună de jumulit. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. gras ca tîrnul. . ) a împuşca pe cineva.i gîndesc. gura păcătosului adevăr grăieşte. slab şi bolnăvicios. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. gol (sau (înv. (arg. n-ai haz.POP. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă.CAR. ) a năpăstui (pe cineva). 1) complet dezbrăcat. get-beget coada vacii. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. a avea gînduri.NEC. a se lovi cu cineva. 2) (foarte) sărac. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. cu influen ă.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. gura lumii-i slobodă. gură în (sau la. să i-i mînce doftorii. a striga din suflet. gîdilă-mă. (fig. ci bine. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. a grăi (sau a spune. ) a fi de altă părere. a se ciocni. gras (ca o) cobză. a grăi pe ponturi. a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. ) slab. (înv. a vorbi afectat. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva. nimic ..CAR. a grăi de price. prin în elegere directă. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. gura bate curul. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. (înv. a se găvozdi bine. a grăi curmeziş. a se ghionti cu cineva. gras tobă. n-ai umor. s-a trădat fără voie. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva.POP. a mahalalei. a gini marginea. ) a fi atent (la ceva). a grăi pe cineva. persoană care poate fi exploatată. . nici masă. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. care vorbeşte vrute şi nevrute. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia. gura îi meli ă. ) bogat. să rîd!.i voiesc. greu (sau gros) de cap. cu) gură. a satului.

(reg.ISP. precum v-am spus. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. ia-l de unde nu-i. a rămas singur cuc. ia loc!... gură seacă. ) a murit. e pămîntiu la chip.DELAVR. s-a făcut nevăzut. a se ciorovăi cu cineva. haine de lucru. haram că . a hurui la pistoale. hodoronc (sau hodorog)-tronc. venind şi plecînd... cu siguran ă: hotărît lucru. a i pă i voi şi mai rău! CR. a se sfădi cu cineva.mai lasă-mă înpace! . ) pleacă!. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. pute de leneş ce e. ) a găsit ce-a căutat. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. (înv. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi. ia mai slăbeşte-mă!. a murit. hop de (sau într)-o parte.) arest. hai sau haide.AL. a dispărut.POP. hăt departe. l-au înmormîntat. a se hîrîi cu cineva.i văd mersul! haită de cîine haram că . ) persoană flecară: badea Teacă. (pop . a nu-i da pace cuiva. nu se scrie la dînsa aşa igănie.DIONISIE. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă.gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. brusc. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici.i văd mersul!. din senin. pentr-un topor. a nu avea ce mînca. hor. (pop. i-a intrat barba-n gură.EM. a descărca pistoalele.PANN. că l-oi hrăni cu miez de nucă. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc.POP. (fam . închisoare. a se hă i cu cineva. (reg. iaca aşa. ieşit din min i. bîrfitorii. pe neaşteptate. lasă. ) a se crăpa.întinde-o de aici! haită de cîine.. parcă le văd cum or să mănînce păpara. a se ciondăni.SL. hai să. slavă Domnului!. hotărît lucru. (reg. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. i-a crescut păr în palmă. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. cîine rău. înapoi nu m-oi mai întoarce.. ) (despre oameni) icnit. hor.fieşi aşa!. i-a cîntat popa aghiosul. (pop. haină cu două rînduri de nasturi. hai. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). hor. a se ciondăni. de tăvăleală). (reg. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. i-a adunat Dumnezeu potecile. haină la două rînduri. ) a se certa pentru fleacuri. haine de toată ziua (sau de purtare. gurile rele. a se guri de ziuă. (reg. făcînd zgomot mare. har Domnului!. a se hrăni cu vînt. haram de capul vostru!. a se lumina de ziuă. haida-de!.POP.treacă-meargă:aida-de. hor. haide. în felul acesta. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. s-a topit. nu face nimic. hîrdăul lui Petrache. i-a cîntat cucul în casă. (pop. haide.. hor. apucat. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. i-a luat cînepa apa. foarte departe. e pe moarte. a holba ochii.) păcat că . vezi tu: haide. a întărîta pe cineva. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. ) a se îmbrînci cu cineva.

pe (sau ba) colo (pe colea). fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). bade. ) om rău. ) trece. (fam. aseară: am primit ieri-seară.POP. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. oful iese la spălat! POP. ieftin por i. a fugi. primejdios. a fugi. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. a ieşi cu dosul la oameni. în timpul serii precedente. după icre verzi. iarbă rea. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. iertare de vamă. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). . laconica ta scrisoare. a încerca să se eviden ieze cu orice pre .CR.DOS .i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA . (înv. a se duce. ieri-seară sau ieri-seara.CAR. 2)(fig. ) după ce că e sărac. a defeca. a ieşi cu capul gol. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. a se căca. a ieşi (sau a pleca. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). ia vezi!. a se căpăta. a se întoarce) umilit. despre oameni) e foarte înalt. a se pişa. bagă de seamă!: ia seama. 1) a-i apărea ceva (cuiva). ca un pierde-vară. supărat şi mîniat. a se duce. . . arghirofilie.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. a ieşi afară cu udul. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). a-i ieşi ceva (cuiva). din loc în loc. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. mai e şi mînă spartă. i-a pierit glasul. 1) nu mă grăbi!. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. ia seama!. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. s-a chivernisit. a ieşi cătră Dumnezeu. foarte ieftin.EM. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a ieşi afară. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. bagă de seamă!.ISP. supărat. pleacă (numaidecît)!.1) buruiană (otrăvitoare). a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. (fam. (înv. duminică. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . are o foame de lup: mai aşteaptă. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. i-a venit iapa la hă . a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. ieftin ca braga. şterge-o!: ia şeaua la spinare. nu mă zori!. a-i merge bine. (înv. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. (fam. ) zgîrcenie. băiete! BRĂESCU. ieftin iei. (pop. iese la spălat. iarnă cu şapte cojoace. pe alocuri. fii atent. a fi foarte slab. se uită: nu fi. a se purta necorespunzător în lume. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. nu mai are ce răspunde.iarnă foartegrea.CONTEMP. icre-verzi. numai pielea şi oasele. o duce bine. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. imaginare: să nu mai umble. ) scutire de vamă. lucruri inexistente. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. a dat norocul peste el.ISP.

CAR. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a-şi ieşi din minte (sau din min i). ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva). a se remarca. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. (p. a muri. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva). (reg. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul. a nu mai fi la modă. din toate răbdările) (pe cineva). a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. pe neaşteptate: ei. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte. (pop. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a deschide vorba. a nu se mai putea stăpîni. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). a-şi ieşi din răbdări . . a se demoda. a ieşi din lume. că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. (pop . a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. că n-are să.FIL. a ieşi din comun. (reg. a-şi ieşi din fire. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. a ieşi deasupra. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). (fam . bată-te să te bată. ) a se lămuri. a depăşi vîrsta alăptării. a apărea brusc. a uita (de cineva sau ceva).i placă! POP. 2) a fi foarte bucuros.i ieşi din aste păreri. a se distinge.EM. a nu mai putea de bucurie. a-şi ieşi din piele. grea: prilejul de a scăpa din impas.COŞBUC. a-şi aminti mereu (de ceva). a ieşi (sau a scăpa) din impas.) 1) a-şi ieşi din fire. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă.NEGR. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). 2) a avea cîştig de cauză. ) a scăpa) de sub teasc.ext. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i.CAR.AL. a depăşi o situa ie dificilă. a-i purta noroc (cuiva). a nu (mai) putea uita (ceva). nu mă fă să-mi ies din fire.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. a răsări. 1) a-şi pierde cumpătul. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. a ieşi (sau a scăpa. a se eviden ia. a ieşi cu vorba înaintea cuiva. a-şi pierde controlul. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. a-i purta ghinion (cuiva). a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli.AL. răbdarea: faci să-mi ies din min i. a-şi ieşi din păreri. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. a-i ieşi din cap (cuiva ceva).POP. a-şi ieşi din pepeni: apoi. a fi de bun augur.) 1) a ieşi basma curată. (pop. a (se) enerva.MAIOR.KOG. a (nu) ieşi din făgaş. a ieşi (sau a se ivi. răbdarea.PANN. îl scoate i din toate răbdările. a ieşi din modă. a muri (şi a fi dus la groapă). a ieşi (sau (înv.

1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii.REBR. . 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. (înv.. poimîne. a ieşi la horă.CAR. a (se) da pe fa ă.FIL. a se duce) în (sau la) poiană. ca să se mai roadă. a nu se mai putea stăpîni. a-şi ieşi din sine. a ieşi înainte.CR. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. a ieşi la gol. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele.CR. şi pop. . a (nu) ieşi la un capăt.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. Russo. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . ) a privi. (fam. a ieşi în (sau (înv. să poată ieşi şi el. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. ) întru. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. depăşit. a publica. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. a se înfuria.POP. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. la larg. a o scoate la capăt. a-şi ieşi din rezon.(înv. 1) a ieşi cel dintîi. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. 1) a ajunge în cîmp deschis. a (nu) ieşi la hat cu cineva. a ieşi (sau a da. 1) a ajunge la ărm. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. 3) (fig.MACED. a ieşi la mal. a ieşi la lume. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. (pop. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. 3) a deveni public. 2) (fig. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e).i iasă în cale vrun iepure.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. a (se) distinge. a (se) remarca. a ieşi (sau a scoate. ) a ieşi la tîmpinare.PANN. a-şi ieşi din sărite sau (pop. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. ) a(-şi) pierde sărita. a pune. 1) a (se) arăta. 2) a se distinge. a (se) vădi.IORGA. a se arăta în lume. a ieşi (sau a merge. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. a-şi pierde cumpătul. a fi demodat. (înv. (înv. i-au ieşit întru întîmpinare. 2) a se sim i liber. CONACHI. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva).POP. la) întîmpinarea (sau (înv .POP. ) a defeca (şi a urina). a-i ieşi după plac.POP. a ieşi la liman. la o în elegere cu cineva. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. la obraze. 2) a ieşi la oameni. 2) a (se) eviden ia.. a frecventa societatea.SAD. a ieşi din uz. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. EM. iau ieşit înainte de departe. ) a ajunge la o situa ie mai bună. a se remarca. mîne. a se distinge. 1) a fi proeminent. a da publicită ii: Al. a-i reuşi după dorin ă. ) la arătare). )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. a ieşi la larg(ul). 1) a ajunge la lumină.i din rezonu-şi va ieşi. a ieşi în cîmp liber. a asista: îşi înăl ă harapnicul. . a ieşi înaintea cuiva. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. din pepeni. a scoate) la lumină (sau la iveală. . să-mi ies din răbuş afară. din î îni: să mă faci . dar pînă la urmă a ieşit la liman. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg. ) a nu se mai comporta normal. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume.

a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd .. imediat. a-i ieşi pămîntul în fa ă.POP. a ajunge la un rezultat. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. lucrurile ieşiseră destul de prost. la limita puterilor omeneşti. a ieşi la spălat.. să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. pînă să le iasă sufletul. a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva).IORGA. la o concluzie. ne iese părul prin căciulă. ) a încărun i. necum. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. a ieşi (sau a o scoate) la selamet. a ieşi mincinos (sau de minciună). 3) a fi sărac lipit pămîntului. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . a-i ieşi sufletul (cuiva). (înv.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . o situa ie etc. (pop. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. a ieşi la socoteală.URIC. 1) a muri. ) a ieşi la poartă. a ieşi la zăbrele. (înv. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard. a fi exoftalmic. . a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). (reg. a ajunge la o situa ie mai bună. a fi pămîntiu la fa ă. a ieşi pro ap înainte. a fugi. DELAVR. 2) (despre esături) a se decolora. (înv. a se băga în fa ă. ) a da în vileag. a pleca. a se speti muncind. ieşiră de minciună. 1) (despre pete) a se cură a. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. a nu-şi schimba convingerile. a ieşi la iveală. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). a izbuti. a ieşi (sau a se retrage..1820). a fugi.CANT. a reuşi: cum. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă.BĂLC.. ieşit din gînd. (pop.CAR. 1) a face eforturi deosebite. a o ine una şi bună: din ce ştie ea. nebun. a ieşi la văpsea..) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur. a ieşi (sau a scăpa. i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. a ieşi (sau a scoate) la eft.. a reuşi. a ieşi la săvîrşit.SAD. a-i ieşi pasien a (cuiva). neobişnuit. a se duce) (ca din) puşcă. [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă.. a-i merge rău. a scăpa dintr-o primejdie. (a. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . 1) a i se umfla. a ieşi pîrîş (asupra cuiva). (fam. ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. a nu reuşi într-o ac iune. ) a face o afacere proastă. merge pe dos. (reg. foarte repede. ) scos din min i. a pleca. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). 2) a depune un efort foarte mare. a-i ieşi mestecenii (cuiva). ieşit din comun.. a se duce) în cea mai mare grabă. ) a pîrî. a rămîne de minciună. a ieşi (sau a scăpa. (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere. obiceiurile. a i se bulbuca ochii (cuiva).. (fam . 3) a aştepta foarte mult. ) a izbuti. ) a reuşi să isprăvească. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie.. (înv. a sărăci. 2) a nu mai putea. a ieşi prost (sau rău).SAD. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. a scoate pe cineva) la pensie.

) a munci pînă la epuizare. (pop. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. ) obligativitatea serviciului militar. a intra în necazuri. (înv. a insufla încredere (cuiva). 1) suflet trist. a intra în agonie. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. melancolie. a intra în foc (pentru cineva). o gigantică mămăligă. a-i ieşi vorba din gură (cuiva). jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . a se expune unui mare pericol pentru cineva. a da peste un necaz. (înv. a intra chezaş. a intra epitrop. a intra în fabrica cuiva.. a intra în (sau la) chibzuri. întristare.. a lua legătura. ieşit din modă. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. ) a fi certat. a intra în atingere cu cineva. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere.BOL.PRAV. (fam. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a intra în competi ie. inimă de aur. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. mînie. a se asocia cu cineva.CR. a intra în conflict cu cineva.ISP. a intra ca-n brînză (undeva). 2) necaz. a scăpa o vorbă. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a pătrunde foarte uşor (undeva). nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. mîhnire. a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. (înv. om foarte bun la suflet. a contraface. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. pedepsit de cineva. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . banul este totul în lume. interesul poartă fesul. în încurcătură. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. ) a accepta să fie chezaş. a spune ceva fără voie. a intra în foc. întristare: a murit de inimă rea. ca o stîncă ruptă din munte. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc .URIC.ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). demodat: biata mamă. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. a concura. a induce în eroare (pe cineva). (înv.NEGR.DRĂGHICI. a intra cumpărător. a cădea pe gînduri. ) desuet.P . a intra în delă. Cuza cumpărător. a fi în contact cu cineva. muştruluit. lucru ieşit din modă în zilele noastre . şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli. inimă rea. inimă albastră.. a da curaj. a intra în belea (sau în chichion. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. a începe lupta cu moartea. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. a da de dracul.. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar.CORESI. a avea un diferend.HOGAŞ. a se certa cu cineva. în necaz). impozitul sîngelui. a face un aranjament. a intra în combina ie cu cineva.CEZAR. a avea de îndurat un neajuns.NEGR. a înşela. a intra în luptă. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). a garanta pentru cineva. a intra boala în cineva. (înv.

a deveni o obişnuin ă.CR. a deveni bănuitor.ISP. în placul. crezînd că doar l-o împăca.PSALT. a intra în joc (sau în horă). a se înscrie în-tr-un partid. a cădea la învoială. a păcătui: ia adu.PRAV. azi aşa. (despre esături) a intra la apă. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine). 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva.i voi fi brodit gustul. a se interna în spital. a intra în sufletul cuiva. . 1) a comite o faptă condamnabilă. fata . a intra la mijloc. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. 2) (spec. 1) a slugări. a intra într-un partid. 2) (despre oameni) a intra în belea.i aminte bine şi nu intra în păcat. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. a muri. pasările se luaseră de gînduri. îi întoarce capul.) a se îngrozi. a începe să putrezească.. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. a aborda miezul chestiunii. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. . a corespunde exigen elor cuiva: sper că. a intra în materie. a se pune de acord. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva).NEGR. ) a face puşcărie.GHICA.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. a intra la apă. 1) a muri. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva). a intra în groază. la idee) sau a se lua de gînduri. 2) a deveni drag cuiva. a intra la stăpîn. la griji. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. a intra în tain. a intra în putrefac ie. (înv .AL. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. că întru acuş într-un păcat! AL. le biciuia şi nu le da de mîncare. (pop. (pop. a-i intra în sînge (ceva cuiva). a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli)..OD. la idei. a intra în spital. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. ) a ajunge într-o situa ie bună. a intra în mormînt. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. a intra în voie (sau în plac. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. a se încurca într-o treabă. care intrase iar în favor. mîine aşa. a intra în (sau a ieşi din) salce. 2) a fi agreabil cuiva. a intra în panică. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a greşi. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală.POP. a intra la gînduri (sau la grijă. a se alarma. a se îngrijora. a deveni obişnuin ă. în voia) cuiva. a intra în obicei. a intra la spălat. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. a intra în grozile mor ii. cu două.CR. 1) a-i da ascultare (cuiva).CAR. a se nelinişti. a se speria foarte tare.CR. a intra în pămînt.PANN . . [că] î i voi fi intrat cu totul în plac.POP. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. 2) a fi sub influen a cuiva. (reg. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. a intra la răcoare. în necaz.

. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). (fam. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă).ISP. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. tînărule. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. a intrat nora în blide. e îmbuibat. curvă. e veşnic supărat. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. a se angaja slugă (la cineva).. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). iute şi degrabă. s-a înserat. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. a nu avea bani.CR. a intra (în) platcă. a băga) mesa. iute (sau rea) de cur. a nu fi atent. a fugi. cheltuieşte fără socoteală. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. rău) la mînie. îi dă necazul de nod. e un risipitor. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. a intra (sau a se băga) slugă (la cineva)..a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. ce rea eşti la mînie! COŞBUC.CAR. iute foc sau foc de iute. posomorît. irascibil: ei. (reg. iute (sau strîmt) la ma e. (înv. 2) a se păcăli. imediat. a-i intra un cu it la inimă (cuiva).POP.CR. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn.BĂLC. a-l trece un fior rece (pe cineva). posac. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. iute de pumn. iute (sau grabnic. . a intra sub judecată.AL. a i se face frică. (pop. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. ) îi merge (prea) bine.CAR. după cum intrau platcă saunu. a trece vremea: răbdare. a i se isprăvi zilele cuiva. (înv. a intra pe mîna cuiva. (reg. a intrat murga în sat. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. a (se) amăgi. îi trec mul i bani prin mîini. 1) este foarte mic de statură.PRAV. n-a intrat vremea-n sac! CAR. Doamne. îndată. (glume ) e foarte slab. într-o belea: am intrat mesa. despre femei) desfrînată. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. a fi la discre ia cuiva. este foarte necăjit. a îmbăta cu apă rece . ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. ) ar ăgos. (pop . a-şi izbîndi asupra cuiva. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. îi ştiu eu buba. a nu da importan ă. 2) e bleg. foarte harnic. foarte repede: aceasta era foc de harnică. cînd auzi de bărbat. a-şi iu i pasul. a intra vremea (sau zilele) în sac. iritabil. ştiu eu ce îl doare. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). a fi distrat. se văicări el.GALA.POP. a muri. atunci întră sub judecată. nenorocit. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. a-i intra ra a în traistă (cuiva). a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. ironia sor ii (sau soartei).

2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate.CAR. a-şi accepta destinul. şi pop . a se împăca cu rînza. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a îmbrăca pe cineva. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. (arg. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva.NEGR. nu-mi pasă. a mînca lacom. a înşela (pe cineva). ) a fi în rela ii proaste. a îmbrăca o icoană. a rămîne fată bătrînă. a îmbrăca păşunea cu vite. (pop. a îmbrăca patul. (înv. a se împăca cu soarta. a o şterge.POP. îmi este indiferent.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a se împăca ca capra cu varza. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. 2) a deveni domn. a îmblînzi (pe cineva). a se îmbrăca bine. 3) a pune coarne (cuiva). a îmbrăca caftanul.NEC. a nu se putea în elege unul cu altul. a mul umi şi pe unul şi pe altul. a împărtăşi ceva cu cineva. norii sus se învîrtesc. 1) a se îmbrăca cu haine groase. a îmbrăca ziua. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă.. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. din străin să-mi fac un frate. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. a-i face un rău cuiva. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . a îmbătrîni în vatră. ) a o lua la fugă. a-şi ocupa. îmi bate cugetul. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. degeaba. a se cocli) turtă (sau cri ă). a îmbră işa o carieră. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). a îmbătrîni degeaba. vorba românului. (reg. îmi umblă cuvîntul prin gură. a împăr i ceva cu cineva: un înger . 1) a fermeca (pe cineva). a(-i) împăr i colacul (cuiva). a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. a fereca. îl ştiu. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. ) 1) a fi boierit. a împăca două interese opuse. a pune lenjerie curată de pat. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. a se îmbrăca în negru.POP.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. (reg. nu mă interesează. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. a îmbrăca o carte. (pop. a tremura de frică: iar Duca-vodă.REBR. a purta haine de doliu. a (se) îmbrăca cu uşa... a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). a-i intra frica în oase (cuiva). a nu mai vedea bine.NEGR. ) a mînca pe săturate. a îmbuna inima cuiva. a împăca (şi) capra şi varza. a îmbrăca un lan (sau o moşie). 1) a lega o carte. (înv . (reg. ) 1) a îmbogă i pe cineva.POP. a-şi umple ziua cu lucruri utile. a încadra o icoană. a(-l) vedea mort (pe cineva). a împărtăşi soarta cuiva. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. ) mă doare capul. a o tuli. îmi vîjîie motorul. a se dedica unei profesii. 2) a orbi. a împăna o fugă.

. a împăr i în mod egal. a bate.. pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. ) a se căsători cu cineva: spune tu.. a cheltui fără socoteală. a împuia urechile (sau capul) cuiva.. a împrumuta ceva (de la cineva). a i se împiedica limba (cuiva). P. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. (reg . a se împodobi cu pene de păun. cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. ame i i numai. ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva). a batjocori. . a se lăsa ispitit. a mitui (pe cineva). a se împiedica în picioare. a împrospăta culorile. a împinge bani groşi (cuiva). a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a i se împletici picioarele (cuiva): unii. pre) camătă. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva.. a împinge o poştă. a face rost de bani cu orice pre . a face dreptate.dracul) (pe cineva) (să . a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. a înviora culorile. a se împăuna. ) în. a împleti cosi ă (sau coadă) albă. (înv. a toca la cap pe cineva. a se îndemna (cu vorba). a împrumuta (sau a da. în acelaşi timp cu . . a se împinge cu vorba. a o lua la sănătoasa. împreună (şi) cu .NEGR. ) şi cu . a risipi.. a se împodobi la păr ile ascunse..CORESI .URECHE . a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. a reînnoi. dar împletişi coada albă. laolaltă cu . a împleti din picioare. a împăr i fră eşte.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor. a împăr i dreptatea. a calomnia. că i s-a cam împlinit veleatul! POP. a împleti gî e albe. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna. sau (înv. se-mpiedică-n picioare. (pop. depreună. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem. a împinge la roată cu cineva.AL . a o împătura.. împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa.CAMIL. a veni scaden a.. a i se împlini veleatul (cuiva). 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. ) a insulta.a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu . 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. a (se) împrumuta cu ceva. a-i spune multe şi mărunte.POP.POP . 2) (fig. a dansa..DOS . a isprăvi (cu cineva).. a împrăştia ca găina. 1) a termina. . a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. a nu mai putea vorbi desluşit. a merge din greu. ) a rămîne fată bătrînă.. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. a lua) bani cu (sau (înv... a da o mînă de ajutor cuiva. [băcanul] îi înşăla . împieli atule. halal să-mi fie! CR.). verzi şi uscate cuiva. a se împlini sorocul. termenul de plată. (reg.. împieli atul.) a fugi.

această poznaşă trebuşoară în multe privin i. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă.CR.. prea devreme. a împuşca doi iepuri dintr-un foc. absolut. a-şi înainta demisia. în acelaşi timp sau (înv.SAD. fug. sub acest aspect (sau raport). sub un anumit aspect. înainte de termen. simultan. a înainta o cerere (sau un act. a demisiona. PREDA. în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR.. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . în asemenea împrejurări. în momentul acela. în adevăratul sens al cuvîntului. a rezolva două treburi deodată. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. pur) al cuvîntului. în această privin ă. extravagant: bre. a împuşca francul. cu adevărat. a avansa (pe cineva). are to i sor ii de a fi confirmată. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă. exact. a o întinde. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . o peti ie. mînăstirea de la Sf. exact. din unele (sau din multe puncte de vedere). în afară de aceasta. atunci. concomitent. într-acel ceas. (chiar) în această clipă.. o plîngere) (cuiva).a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. în afară de aceasta. în asemenea caz ar primi desigur să. în acest moment sau în momentul acesta.. din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. a o lua la sănătoasa.PÂRVAN . îndată. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. om nesocotit. nu putea să. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor. în(tr-) adevăr.BĂLC.. a adresa o cerere (sau un act. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate .i dau un răspuns chiar în secunda aceasta . exprimată în acest sens . în atari circumstan e: sper că d-l Socec . a se descuraja: nu tempu ina cu inima. totodată. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi.. (înv .. plini de frică.i fie editor.P. în(tr-) acel ceas.CR. erau găinile. (fam .CAMIL..) a nu avea bani. că tot mai am oleacă de nădejde.ANGHEL. mai e şi urît.OD. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). o plîngere) (cuiva). înainte de timp. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz.. imediat... în acest sens. înainte-alergătoriu. pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. ) într-acelaşi timp. a-şi pierde curajul.. a fi lefter. 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos. înainte (sau mai întîi) de toate. (chiar) acum. înainte cuvîntare. ce-mpuşcă-n lună! AL . prefa ă. o peti ie. în legătură cu problema în discu ie: părerea .PANN. a bate cu bă ul.CAR. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). precis: plouate. predoslovie. 1) cu privire la . în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. înaintea erei noastre. a o lua la fugă.. cu grămada alerg..NEGR . pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. împuşcă-n lună.) precursor. cuvînt înainte. prematur.

în mare măsură: i-e foame? .. iar porneşte la Dumnezeu. încă cum. în capăt. a(-şi) ridica privirea. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt.: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. în (sau la) caz(ul) că . în persoană: era chiar el. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. dacă ..... pînă a nu . în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că . înaltul cerului. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie...POP. altfel.. (sau de ...: în caz de incendiu.. în cap de noapte sau în capul nop ii. în amurgul vie ii. a lua o bătaie zdravănă. că nu şezi pe ghimpi. laolaltă. (înv.. altfel. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să .. de dezinteres.înainte să ... altădată.POP. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP..).CR..SAD. a fi bătut măr. în eventualitatea că . a înăbuşi în faşă.CR. 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL . la bătrîne e. în aşa măsură că .) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii. ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas. în cap sau în capăt..DIONISIE. (sau de a . împreună. ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală). văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului. a încasa (sau a căpăta. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. în(tr-) alt chip. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. a se înarma cu răbdare. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin.încă cum! a încăleca în oaste.: în caz contrar. foarte mult. 2) (fig. cînd . odinioară: mai şezi.) în al i timpi. a strînge) din umeri. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN.EM. în alt mod. bolta cerească. vei suporta consecin ele . a întîrzia. chema i pompierii! în caz contrar. a desfiin a. în cai de poştă. a împiedica la lucru (pe cineva). a înapoia în lucru (pe cineva). a (i se) înăcri (sufletul) cuiva. pînă să . a ridica. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că . trimite şi contravaloarea lor.LET. a lua. 2) în cap.). în alte timpuri sau (înv ...... a distruge în fază incipientă. în aşa hal că .. a se înăl a la pre . în caz afirmativ. altminteri.. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa.. în trecut. în carne şi oase. a înăl a (sau a da. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. a se scumpi: se înal ă la pre toate celea... în butul cuiva.POP. dacă nu ... fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt. în bună parte.. altundeva.. în amurg. în amănunt.COSTIN . de neputin ă).. în bloc. să se facă catolic. în altă parte. (pop . a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. în mare măsură. a mări pre ul. a (se) supăra. a (se) amărî... cată să te înarmezi cu răbdare . exact. ) în ciuda. . 1) în alt loc. (înv. în carne şi oase . (reg. pe înserat. în detaliu. n-au vrut să încalece în oaste. a mişca din umeri (în semn de neştiin ă. altcum.

.EM. cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga. a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. a prinde să . 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz.. (fig. în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la . ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). (pop.BIBLIA. a bate (pe cineva). a încărca de Doamne-ajută (pe cineva). a-şi aprinde paie în cap.. SAD..P.POP.P. în cel mai bun (sau mai rău) caz. a se încărca de bogdaproste.. (reg .CR.i mai încapi în piele de fudulie? REBR. în privin a. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs.i încerci norocul. . 1) a fi foarte bucuros. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au. în ceasul al doisprezecelea. a căuta..COŞBUC . a începe la .... cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu. începură dară pe altă coardă.. (reg. ce fel de om e?. a nu avea loc. în (sau cu) ce chip. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei... am avea de făcut următoarele observa ii. îl bătură.) a fi foarte preocupat.VLAH..POP.. a se încărca cu cineva (sau cu ceva). pentru un serviciu. a nu mai încăpea de cineva. (înv ... ai putea învă a o meserie. şi pop.) a ispiti) norocul.. şi eu sînt numa-n cămaşă.. dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă. cînd.: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine.. privitor la. în ceasul ce . a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva). (judecînd lucrurile) sub aspectul . a se apuca de . în ce ape se scaldă?. a-şi găsi beleaua. s-o dus acolo la fîntînă. degeaba.. să vadă...POP . în ce direc ie?. a începe (sau a o da) pe altă coardă.. a se impiedica de cineva.) sau în ce (sau care) ceas. a se încăl a cu cineva. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă.. iar în cel mai rău .CAMIL. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri. în ce fel.COŞBUC..CEZAR. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu. acu-i acu ca să. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva).. în ce parte?. (înv .ISP.. 2) a fi înfumurat. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă. din punct de vedere....: în ce priveşte forma. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul.. a începe cuvînt..a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce . . (înv. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. plin de ifose: nu.) a fi peste măsură de gras. încît) priveşte (sau privea). de constrîngere).DELAVR.. a încărca (sau a umfla) nota de plată.. (sau care . 1) a se îngrăşa. în clipa (sau momentul) în care . în ce mod. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă. sub raportul. . .. în ultimul moment. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul . la urma urmelor. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele ...ai putea intra în politică.. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran. dete şi peste calul tatălui său din tinere e. raportat la. referitor la.. 2) (fig . 3) a fi gras şi leneş. în cămaşă (sau cu cămaşa).. a(-şi) încerca (sau a cerca.: dînşii la ceartă începură.. în (ceea) ce (sau cît. Cătălin. a nu-şi încăpea în săul său..CORESI . ca să-şi cerce norocul. a se încărca de calabalîc.REBR.. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. ) a scăpa de sărăcie. ca doardoar a încăleca pe nevoie. încă (odată) pe-atîta.... în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. cu privire la. a încerca marea cu degetul.. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . a nu(-şi) mai încăpea în piele. rugă.. ce opinii sau inten ii are?. . ) după) urmă. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. neliniştit. în ce ape să scaldă. ) întrucît.

a muri. a veni) înaintea cuiva. la poalele slăvitei măriri. a înceta din via ă. a pune deoparte ceva bani. a lega coerent cîteva cuvinte. a închina armele. a închega două vorbe. a închina o cetate (cuiva).. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. a nu (putea) închide ochii. a încheia catastihul. a închide ochii (pentru totdeauna).: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. a lăsa în pace pe cineva. (fig.. a nu putea dormi. a i se închide glasul (cuiva). fericit. foarte încet. a i se închide cărările cuiva. 1) a picoti.ext. EM. a-şi închide urechile. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . nici ceasul. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. (înv. a i se închide ochii (cuiva). a lega o prietenie. a se închina (sau a cădea.SAD. a trimite salutări cuiva. a se închina (sau a cădea. a încheia hotărîre. a nu mai putea face nimic. rela iile cu cineva. a preda o cetate (cuiva).DRĂGHICI. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. (pop . să aibă noroc etc. a închega ceva bani.ISP. parcă nu mi-ai fost curată. a amu i. a păzi cu străşnicie. . în chestie sau în chestiune. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . a muri.SAD. cu obloane ce se trăgeau în chepeng. teme. a închina (sau a bea. să arate. a se închina de sănătate. a închide ochii cuiva. a închide ochii sau a închide un ochi.NEGR. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată. (despre subiecte în dezbatere. (p.) a rupe legăturile. a abandonat. (înv. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai. pierd încet-încet sim irea. a-şi astupa urechile. urîndu-i să fie sănătos. a nu mai voi să audă ceva. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. a închega o prietenie (cu cineva). a ciocni) în (sau pentru. cînd vi s-a închide glasul.CAR. (înv. de) sănătatea cuiva.a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. treptat. a da dracului pe cineva. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. în chepeng. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii .) a tăcea.CONACHI. a strînge. (fam . a renun at. a se împrieteni (cu cineva).. pu in cîte pu in.OD. a o încheia cu cineva. a-şi închina fruntea în ărînă. 2) a muri. ) a muri: că nu ştii ziua. a încheiat-o.POP. ) a-şi aduce duşmanul în casă. a închide lupul în stînă. a închina dracului pe cineva. a înceta din via ă. să închee hotărîre. ) a i se înfunda (cuiva).POP.POP . cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. a fi la cheremul cuiva: să vie aici. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. probleme) în discu ie. a se face că nu observă ceva. a nu mai avea nici o ieşire..POP. ) a saluta pe cineva.

2) (fig. astfel.. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă. a închina steagul. în chip de .POP. în felul acesta. fă iş. ) a adormi. (înv.. imediat.CR . pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate... în cîte sîntem azi?. 1) a capitula. sub pretextul că .COSTIN . în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire...BIBLIA... a încinge cu o bîtă pe cineva. ca şi cînd ar fi .. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor .I.. de supărare). 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . ) a muri. în chipul sau în(tr-un) chip de . a (se) încurca planurile (cuiva).AL. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva. cu înfă işare de. PANN. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere.BELDIMAN.a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de . supărarea cuiva. în cinstea nepotu-său.. aşa. în loc de . 2) (înv . a muşca cu putere din ceva. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă.CEZAR.. închis (sau ferecat) cu şapte pece i. căzînd în genunchi. a închina o ară (sau cheile ării).. corp la corp.. a i se încleşta inima cuiva...) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva). a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile.. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare. ) pe fa ă... 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne...: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte.POP . în ciuda vremii ce trece. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. în numele unei ări... ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. de frică.NEGR..) ca. a-i pune be e în roate (cuiva). a se lupta cu îndîrjire. în chip de şedere. încîntat de cunoştin ă!.. în chip..POP.. în cealaltă închină steagul. a (se) produce confuzie.VLAH. în calitate de . 2) spre lauda. în chip de şedere. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip. în (sau spre) cinstea cuiva. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. a se încleşta la (sau în) luptă. aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd . în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. în felul .: amîndoi. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă. (p. dezordine. şi pop .POP. în chip de negustori. în semn de . a face. (înv . 1) sub formă de .. a încînta cu migdale amare (pe cineva).. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva. în formă de . a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele. foarte repede. 1) păzit cu străşnicie. (reg...AL. a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva. 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i.. într-o doară... în ciudă sau în ciuda cuiva..ext. şi nu pren pilde. dar răutăcioase în fond. ) într-acestaşi) chip. a înlăn ui cu bra ele pe cineva.DOS ...: au trecut la arigrad..P . deghizat în .

... ) a aduna cu îrîita. a-şi împreuna mîinile. în construc ie. a se încrimina unul pe altul. a face efortul de a în elege.. (pop. col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă.GR. în locuri înalte şi greu accesibile. printr-un efort. a încresta în grindă.. ) într-adevăr. potrivit cu .eu n-am meritat. traiul să mi-l încropesc. în creierii mun ilor. chiar atunci: în clipa aceea.ISP .. (reg.. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu .. laolaltă. în opozi ie cu . HASD. în comun. în cruce (sau cruciş). imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri.CEZAR. pe seama cuiva.. a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc. în opozi ie: discu ie în contradictoriu .a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu .. ) încoa). în(tr-o) clipă. îndată. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii. a se încorda către cineva. ISP. to i deodată.a-şi aduna.) încoa şi încolo (sau încolea)... ca urmare. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. a-şi încopcia mîinile (pe piept).AL.. inînd seama de ..PANN. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş. în contradic ie cu .P.NEGR . încolo şi încoace (sau (pop. a încre i din sprîncene. continuu. în credin ă.PANN. în continuare. în cor.POP.favor ce-n credin ă. nepotrivit. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce . numaidecît. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură ..CR. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile. încoace şi încolo sau (pop .CR. în dezacord. conform .. COSTIN. în dezacord cu . a încropi din tei curmei. memoria). a se învinovă i. oriunde. în contul cuiva. a se uita cu groază la cineva. la unison. în considera iune. în contradictoriu. în curs de construire. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene. (înv. în (sau cu) col uri. a se încocle i o luptă.. am sim it că nu mai am aer... dar n-are încotro.SL.. lung la dînsul s-a uitat. în clipa aceea... a-şi încropi traiul.. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît . în conformitate cu .CAR.. în formă de cruce.. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept. i-ai încleşta mîinile. a se acuza.POP . ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă . cît ai clipi din ochi.N. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace.toate puterile. în consecin ă. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat.EM. fără întrerupere. prin urmare. a-şi încremeni ochii. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc. în contratimp. a-şi face imputări reciproce.: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri. a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. a-şi încordaputerea (sau puterile... să se ducă încotro vedea cu ochii. inoportun..mintea. împreună. încrucişat: oştenii Rîmului .

a bălmăji... a încurca vorba sau a o încurca. a da răspunsuri evazive... pe durata .. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine.. în necunoscute haine s-a schimbat. (pop. imediat ce . a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP. cît durează . în cumpănă... cu mînia. bade. în dezordine. a încurca lumea. a nu glumi.. în definitiv . în definitiv. după ce . a îngăima. a pierde vremea(degeaba): dragă.....: îndată ce sosise.... încurcătură de ma e. vremea n-o mai încurca.) 1) a duce o via ă chinuită..) de cumuşi . ve i mearge către mine în curmeziş.POP .) peste curînd. (înv. de nu ştii juca.. a nu sta pe gînduri.CAR.. 3) foarte.. . în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce .. a trăi cu chiu..POP . în curmeziş...POP .. în timpul zilei. îndată cît . te-nsori. dacă dormi în cur! POP . şezînd: ce-mi eşti bun.. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş.PANN . în secret. băiete! POP... roaba babei sapropie de el. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot. sau (înv .. pe cale de a fi rezolvat..în scurt timp. a o încurca. pe durata . (înv.. căn curînd.. a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul. în curs de rezolvare. a încurca rostul (cuiva). în debandadă. toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim . în cunoştin ă de cauză. 2) (fig. cum poate.: în cursul zilei. îndată cît ..... (pop.DOS .NEGR. de îndată ce .... 3) a încurca vorba... cîn i. îndata mare. Lăpuşneanu porunci. (de) îndată ce . a vorbi greu.EM.. a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de . cunoscînd bine lucrurile.a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva. 1) în echilibru. a încurca vremea. pe loc. 2) indecis. nehotărît. a nu se încurca. ) imediat.. în curînd sau (înv.: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. sau cum ce . a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).. îndată cum . în culise... a nu pierde vremea: dar cîn i. ) a încurca treburile. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine... (pop .POP. imediat ce ..POP. în cur sau din cur. la urma urmelor: căci în definitiv... a vorbi confuz.. 1) în lat. în (de)curs de ... a avea o idee fixă. a rosti cu dificultate cuvintele..POP. (pînă) în (sau la) cumplit. sau în cursul .POP. haotic. cînd... în curs de execu ie. 2) a o pă i (cu cineva). pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit. pe cale de a fi executat. la miezul nop ii. nu te încurci! CR .: de ziuă-ndată cum s-a luminat. a încurca cuvinte. (pop . ) pe căi piezişe: de . nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori...) ocluzie intestinală.. în debandadă în decursul . voi merge şi eu .. a da din col în col . a bolborosi.. în timpul . în timpul . în cursul zilei. în decursul .ISP. în fond. BIBLIA . de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş.. imediat ce . ) pentru totdeauna. a nu se lăsa..PSALT . îndată cum . în cumpăna nop ii. ) îndată ce . repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui. . şi pop .

ISP . aiurea. a măcelări. în direc ie opusă. a se îneca în datorii. sur. a-şi prelungi via a.POP . a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. fragmentar. a stărui. . în esen ă. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. a se face a nu şti. în ultimă analiză. ) a expune pe larg.EM.BIBLIA. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. 1) a trage căciula pe urechi. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP...EM. a-şi îndrepta pasul (sau paşii. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. (sau către . beat. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. în timpul serviciului legal. a fi copleşit de datorii. în sens invers. a masacra. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. (p. fără măsură.ext. a i se îneca corăbiile (cuiva). văcar după vaci. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. pentru ca să îndelungesc la mînie. nedefinit. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori. cît ai clipi din ochi.) care este între două stări. echivoc. (înv. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. foarte repede. a se îndrepta de păcat. a-i rămîne vorba în gît. ) cherchelit. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. (pop .: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. 2) (fig.. a insista.. în faptă. calea) spre .) (ceva sau cineva).. în vîrstă. în exerci iul func iunii. a spune vrute şi nevrute. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. a se îneca ca iganul la mal.EM. a îndruga (sau a înşira. 2) a se arăta nepăsător.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. a îneca în sînge. în doi timpi şi trei mişcări.. 2) (despre oameni) cărunt. a o lua spre . nehotărît. în etate. reprodus aparte.. bătrîn. . a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . eu cînd oi vedea ursul în doi craci. 1) (înv.DOS . în evantai. te-oi lua. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. a păşi. fleacuri. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. a se îneca în vorbă.. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. excesiv.. neclar. a umbla după pleaşcă.ISP.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. confuz: vorbe în doi peri . a se înghesui unde se dă ceva degeaba.. a spune) verzi şi uscate.ISP. 1) (pop. cărarea. a se îndrepta. 3) (fig . în exces. în doi peri. anapoda. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. a-şi îndrepta cărările într-o parte. în doi craci.POP. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal.PANN. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . într-o doară. în extras... ) a avea via ă lungă. a eşua înainte de a sfîrşi ceva. a se împiedica în vorbă. a se îndesa ca iganul la praznic. a fi supărat. 4) (reg.). a îndoi în arc. în dorul lelii. (înv. în egală (sau în aceeaşi) măsură. la fel (de .

în dos ciumă. în garan ie. în fugă: un călăre trece-n galop. în toate min ile. în (toată) fire(a). a înfunda gura cuiva. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine. în fond. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. a hoinări..OD.VLAH...REBR. fă arnic. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel. repede. a citi apoi pe felurime.: după Te-Deum. în fiin ă.. în gaură de şarpe .. în şir indian. dinainte: în fa ă. spre binele.EM.PANN.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . decretul. a închide.. a dormi dus. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani . în (sau din) gaură (sau (reg. în flanc (cîte unul). în favoarea cuiva.a se stabili. în floarea vie ii (sau a vîrstei. (pop .EM. a astupa gura cuiva.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman. în realitate: avea. şi el dreptate..P. în fa a . în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . ipocrit. a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. în fa ă. a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . de fapt.OD.. dar acum i s-a-nfundat. a-l înfunda rîsul pe cineva.DELAVR.) a hălădui. real. în plină tinere e (sau june e. scăpare. în fa ă în fa ă mumă. a rîde înfundat... a trage un pui de somn. în felurimi sau pe felurime. a i se înfunda (cuiva). unul în spatele altuia.. dinaintea . în faptul dimine ii (sau zilei). a nu mai avea încotro. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. în văzul . prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte. în fine.NEC . a împiedica pe cineva să spună ceva.. în felul . a o pă i: a umblat cit a umblat.CAR. iute. a june ii). precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“.. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva. a rătăci pe undeva. (sau a şoarecului). a se îngîmfa. în fond. în fa a poporului.CR. într-un (sau dintr-un) loc ascuns. a reduce la tăcere pe cineva.URIC. în pămînt).CEZAR. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui. în galop.. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. în furculi ă. a tinere ii. în fuga cailor. ca. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor.. (înv.BĂLC. în folosul (cuiva). pe înfundatelea. a se înfrupta din talerul cuiva.NEGR. care nu a depăşit termenul de garan ie. a se înfăşura pe undeva.EM. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. în fa ă mumă. a se înfoia ca varza. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL.. li-i luna. a mers la casa oraşului şi a iscălit.. în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. a înfunda o uşă (sau o fereastră). cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL. în galop întins. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară).) în borta şarpelui. a nu mai avea nici o ieşire.

(înv. măduva în ciolane de frig. a îngrăsa porcul de Ignat. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. ) a suporta cu greu o durere. în tării.. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. în gura mare. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. (reg .VLAH . a da de dracul.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. degerat. în germene.) a nu se putea împărtăşi. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at . a se speria foarte rău. a înghi i (cu) noduri. (fig.. a prigoni pe cineva. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere.CAR.NEC .. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a lăsa gravidă. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri.POP . 1) a i se tăbăci pielea cuiva. a se lupta) ziua cu noaptea. 2) (fig.CR. a suporta (de nevoie) o dojană. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură.AL. înghe at bocnă (sau ciocan. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. l-au bătut cu buzduganul. a suporta un lucru neplăcut. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc. a înghe a lemn. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. umilin ele. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi. rabdă! a înghi i cruciş. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. toacă). 2) (fig . repede: atunce în grabă . a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. a se îmbina. aflat în stadiul ini ial. a-şi înghi i limba. a înghi i în gol (sau în sec). a urmări.ISP. 1) a înghi i aer. o batjocură.SAD. 1) a îngurgita cu dificultate. ) foarte înghe at. 2) (fig. se sculă şi ieşi.CR. a se îngîna (sau a se bate. în grabă.POP. grăbit. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). în văzduh: calul .. înghite şi taci!. a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă).GANE.EM. a se lua după cineva.SAD. a îngropa cu talerul (pe cineva).. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva). a-şi îngreuia stomacul. înfrupta din ceva: înghi i-n sec. 1) a mînca cu mare poftă. OD. a îngrozi de cap (pe cineva).) a se învă a să suporte greută ile. a suporta o neplăcere fără să crîcnească. zboară cu dînsul în înaltulceriului. a se îngloda în datorii. a răbda.) a o pă i. . . a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. în harul Domnului. (reg. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a înghe a de frig.ISP . a înghi i gutuia. 1) din punct de vedere general. a înghi i pastila.. înainte de a se dezvolta. a înghi i hapul. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca. însărcinată o femeie.LET. în înaltul (sau în slava) cerului. suferin ele. (înv . a se înhăma după cineva.CR.

) în toate direc iile. 2) în număr mare.. nişte corni e în lege.) a începe (sau a se apuca de) o treabă. în loc de . să măcinăm boii!. . în mărime reală.... 2) în rezumat. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură .) spre cea mai multă parte. sau în (sau pe) mijlocul ... în mijlociu. în felul cuiva. de tot. întru) mijloc de . în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş.. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea. departe de ărm.POP. în legea cuiva în legea cuiva..POP .VLAH. în (cea mai) mare parte sau (înv . de-a binelea. aproape.. în mărime naturală. din cauză că lipseşte ceva. în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. ) în mediu.. în şir drept. cu totul. un ăran în miniatură. 2) pretutindeni. în (sau la) linia . BARI IU. în (deplină) libertate sau în toată libertatea.. BIBLIA. 1) în locuri depărtate. în josul în (sau din) josul. înlocuit. în (sau prin) mijloc sau în (sau pre.. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie. în jurul . pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş. de-a lungul şi de-a latul. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă.. în linie în linie. în medie sau (înv.. în lături în lături.. ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce. în memoria . în linii generale în linii generale (sau mari).EM. 1) în cantitate mare.. printre.. miniatural: un înc de vro şapte ani.. în lumea largă în lumea largă. masiv. în mare. (p. în măsura (sau în limita) posibilită ilor. 3) la mijloc. la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş. cu totul. în loc de . în amintirea cuiva (sau a ceva)...CAR.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR .. la nivelul . a înjura profanînd cele sfinte..ext. în josul apei în josul apei.în întregime în întregime. integral. în masă.). în dreptul .POP.. 1) pe scară largă. ca omagiu postum. substituit cu .. adevărat: două cucuie tari .. la vale. în cantitate mare. în mică măsură sau în măsură neînsemnată. peste tot.. nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. foarte mult... în larg în larg. în miniatură. DOS .. în medie. (sau în locul . în bună măsură: au desăvîrşit .. 2) relativ la . în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. în lipsă de.... a înjuga boii la car a înjuga boii la car.... după bunul plac.... în lă iş şi în curmeziş în lege în lege. în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului. (fig .1) de dimensiuni foartemici. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). cu to ii. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri.. 2) la scară redusă.. 1) la mijloc. pe scurt. pu in.. 1) în preajma . în timpul.. în (sau din) lipsă de. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. în general.. în cantitate mică..: s-a discutat mult în jurul acestei probleme .. 3) comer cu ridicata. în toate direc iile. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente. (cuiva sau a ceva).. înjugă sacii la car şi hai la moară. (pop. în linia . 2) în cursul.ISP . în majoritate. a înjura de cruce în jurul .. între.. în genere. în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş.CR .

. în haine de culoare neagră. în nevoin ă. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul. în mişcare..REBR . îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa. în negru sau (înv. (p.. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . încîlcit. în gol: privea în nevăzut. în mod organic. (înv . cu piciorul sau în minte. în număr de . în numărul . în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. (înv.. a zugrăvi o casă. a se înnoda la ceartă..SAD ... era tăiată în monolit. fără socoteală. în gînd: a bate tactul cu mîna. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru. în noduri. în acea clipă. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. în neştire. dintre . printre.ext. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de .AL . dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte.ISP ..MACED .ISP. 1) mişcător. parc-ar fi la masă mare.AL.EM. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate.. agitat.ext . 1) în (continuă) mişcare. inseparabil. vesel: dar el cîntă-n nepăsare. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . 2) în suferin ă. în necazul .DOS. în speran a .) complet. 1) lipsit (de ceva). POP.... în natură. cum este în iad. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă. cu buzele sub iri şi strînse. în (sau din) numărul .NEGR . (pop . ) în negre. ) îngrijorat. în minte.PANN. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr.HEL. în mod necesar. patru etc.FIL .. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea.. ) chinuit. în minutul acela. indisolubil. în vremuri imemoriale. 2) (fig .. în necaz. 2) în obiecte.în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . şi reg ..) activ. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere.. tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare. în nepăsare. nepieptănat: crai cu barba-n noduri.POP.. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. fără doar şi poate. 1) în realitate. ) agitat..) nepăsător.EM. în nevoie. în noaptea timpurilor. în număr. a repara. cu socoteală. în neştire. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng. în momentul acela sau în acel moment.. de-a) notu. în nevăzut. a se înnădi cu cineva. . în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. DRĂGHICI. în ciuda .CEZAR.P.. distrat. 1) fără a-şi da seama. în neorînduială. 2) (fig. în monolit..RUSSO .:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) .. a se înnoda la vorbă... 3) fără măsură.) muchii. a înnoi o casă. în total. 2) fără rost. în nădejdea . .OD. în neodihnă. neapărat. fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. cu necesitate. în neastîmpăr. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR. în not sau cu (sau a. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor.. în (trei.) înotînd: au trecut în not... (p.GALA . obligatoriu. (înv. . străvechi.. a conversa mult cu cineva. încordat. în produse: plată în natură .

3) separat. pe) numele (cuiva sau a ceva). a cădea la fund (ca un topor).GR. aşa.BĂLC. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine.MARCOVICI . a avea ochii plini de lacrimi. 2) din partea cuiva. spre cinstea . I. 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. 4) aparte. aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale..în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea .BOL. în pantă.) urgisit.) a fi foarte bogat. pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. . (cuiva sau a ceva). (reg .. spre lauda .POP.. a-i înota ochii în lacrimi (cuiva).URIC. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate.. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos. în paranteză. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. în numerar. 1) în mod deosebit. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame . în parte în partea locului în particular în patru . separat.) a nu şti să înoate.fără cîştig material.. ) personal.CĂL . în (sau prin) partea locului. a înota toporăşte. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. . ghea ă. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte..BOL. (cuiva sau a ceva).. spre deosebire de . a înota în seu. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii. ) înaintea ochilor cuiva.PREDA .SAD.AL. prin acele locuri. în ochii cuiva sau (înv.. în pagubă.. în (sau de-o) parigorie. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. în cinstea cuiva. (despre plă i) cu bani lichizi.. (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor . fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. în osîndire. în particular. după opinia. . a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor).. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea. 2) într-un grup restrîns.) de hatîrulcuiva.. (reg .. după părerea cuiva. în special. în paranteză (fie zis).. a fi bogat. între noi (fie vorba): mă rog. pieziş.. înpierdere. par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute.GHICA .PREDA . . (reg .. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte. 1) (înv. în onoarea ... în opozi ie cu .CAR . fraude a făcut? CAMIL.. peşin.. 6) în special.. în parte.OD. în patru. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e. în contrast cu . într-o doară. ) drept. în original. necopiat. în linişte. în paguba .. în patru păr i egale.ext.. netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. în (bună) pace.AL . ) de formă.. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. a o duce foarte bine. (p. în ordine. a înota în miere. în treacăt (fie zis). aşa cum se cuvine. în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba . în opozi ie cu .. II.P.BUDAI-DELEANU. înclinat. confiden ial: to i vorbesc în parte. (pop .. în forma primară. .AL. nimeni nu ascultă. 2) în oarecare măsură. confiden ial: se adunau să le dezbată în particular. în regulă.CAR. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte.

) în contradictoriu. (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui... .COŞBUC ...) în contra. cu deficit.. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. 1) în (sau prin) jurul . în popasuri. înaintea . ) în (sau prin) fa a . în pofida . în pensiune.MAIOR . 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu. în plin cîmp. un tărîm undulos. nu tîrzie vreme după aceea. în picioare sau (fam . oblic.. vînturi).. în (sau prin) preajma .. în pozi ie. se deschide.. ) (despre femei) gravidă....... pretutindeni. în piez. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor.. .. şi reg . în pildă în pizma cuiva în plin ..: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor. în preajmă . în (sau prin) apropierea . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. în patru vînturi. în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară.. (înv . agale. în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. însuşi. în păr. pe lîngă aceasta. în plin(ă) . fără întrerupere.COSTIN.. şi reg . ) în necazul. în toate direc iile.SAD .BĂLC .ext. împrejurul .POP .. (înv .. în (sau prin) apropiere. cu to ii.: cîteodată începea să cînte în pilda iganului. (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i ... în păr la galerie..ISP. împrejur. în flaute. prezen i cu to ii: mitocănimea era . to i cei de fa ă. aidoma: bucă ică ruptă. care suflă d-a-n picioarele. în pizma cuiva.CR. în perspectivă.NEC. (înv . în pildă. (reg .EM. deschisă de împăratul în persoană..SAD .în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri. sub cerul liber..P .VLAH .. în pierdere. tată-său în picioare. CAMIL.. în poară.) pieziş: drept în fa a muchei .. în plus. în permanen ă. în practică. s-a pustiit.. în mod efectiv.. CAR... în pildă că o trimete pentru trebiule casii. (reg . în ajunul .CĂL. în părăsire. în (sau prin) vecinătatea . 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce. în ruină: rămîi în părăsire Despot. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma ..) 1) pieziş.. ) chipurile. cu-ai tăi străini.. în persoană sau (înv . în miezul . fără cîştig.) cu aluzie la . în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul. ) pe scurt. cu intermiten e.. în pravilă. în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda .) în persoana sa. (înv. în perilipsis. în (sau prin) jur. (cuiva sau a ceva).. împotriva ..OD ...... (înv.: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi. în toiul . personal: dieta .. referitor la .AL . în picioare sau din cap pînă în picioare. părăsit..TOP. şi reg . (p. în ponce.VĂC . abandonat. în pilda . (înv. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune. sub pretext: trimesese giupîneasa la ară. (înv ..CAR ... leit.. (pop... în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă..OD. însărcinată.) de-a-n picioarele. pe deasupra... concret.. în (sau prin) preajmă. în poancă.) în pozi ie de tragere.BRĂESCU .. în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta. 2) chiorîş. (înv. în picaj.. ) fără urmă: mormîntu lui . în piez..... în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida .. 2) pu in înainte de . alene..: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri.

. din punct de vedere teoretic. mai întîi........... în primăvară.. în chestiunea . în (sau de) prezent. (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului. (înv ..în prealabil în predmetul .. în prezent în prezen a . la vedere. referitor la ... (înv..HASD.. ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit . în cazul . în principal. în privin a .. acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte.. în previziunea ... în zilele noastre.. P.POP. SAD. (înv ...EM.. cu privire la .) (cuiva).. înainte de toate..PRAV. cum aude că-i bărbatu.. în public..: în prezilele conferen ei na ionale din 1863.P.. în pre ... în eventualitatea că . lîngă.. în văzul ... în prezen a . iar într-al doilea . în primă audi ie. 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare. repede.. în prelungirea . 1) referitor la ... cu precădere.ext. ) în prezen a ..... sau (înv.: sînt încredin at. 1) în timpul primăverii... cu o zi înainte de . ) în compara ie cu . în pripite-şi leagă capul. în fa a .. ) cu privin ă la .. raportat la . dacă s-ar întîmpla .) în zilele premergătoare .. sub raportul ... în imediata continuare. foarte repede. 3) în cursul primăverii viitoare: bade.. în prezilele . iute. în preven ie....BĂLC.. mai ales..AL..... azi. POP. în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala . în momentul de fa ă..CR. în prima linie în primă audi ie în prealabil. în prezilele .. .. (p.CAMIL.. succint... (sau priveliştea . în privin a .... în primul rînd (sau loc). în prescurt în pre în preven ie în previziunea .. privitor la . în (sau din) preziua . dascăle. cel mai aproape de duşman.. (înv..: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui.CEZAR.AGÂRB .. în pripite.CAMIL. privitor la ...... 1) în primul rînd.: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei.BOL . în privin a vremei...CEZAR.. în văzul lumii. . în prima linie. vino mai în primăvară. grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă..) de pripă.. (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd.. în vederile . în mod preventiv.. . (înv. ) cu pu in timp înainte de ...) relativ la ..OD. fa ă de . (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor.. lipit de .. 2) sub aspectul .. în priveala . în ziua precedentă.. în preziua . în linii generale. EM.. înaintea . în privelişte în privin a .BARI IU . în prelungirea . nu veni diseară... în predmetul .: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii.) în mare grabă. 3) (înv..... în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară.: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării. grabnic: muierea-i mare dracu.: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră...: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă.. pe scurt. în pripă sau (înv . în fond. din punctul de vedere ...P.. (reg . privea arbuştii exotici. (cuiva sau a ceva).. în ceea ce priveşte .. mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i. în (ceea) ce priveşte .....P....P......CEZAR.: în previziunea că nu mi se va acorda cererea..BĂLC... să ia vreun lucru în pre . 2) în linii mari. în principiu. îmi procurasem un paşaport. în (sau spre) privelişte..... în ajunul . ) în rezumat. mai înainte de . în prescurt. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate..

în propta . numaidecît..SAD.. în raport cu . în propta . (cu fruntea) în pulbere. în prezen a .BĂLC . inutil. în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele. în proaspătă vreme în propor ia .. curînd: în pu intică vreme are să se dea..... 2) (înv .CAMIL.) după) puterea .. ) în contra .FIL. în toi: arşi a lui iulie era în putere. că măicu a i-a spus bine. în puterea calului. (înv . în propor ie cu .. în rate. plătit eşalonat: cumpărase .: o picătură în raport cu nemărginirea. degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu...: în putere de bani. în prostie.) în goana calului.. (înv .ASACHI . 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale). în proaspătă vreme. plecat şi umilit. în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea .) în plină dezvoltare...) prin for ă armată. fa ă de ... fără măsură. în puterea vîrstei. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea]..) în publică. în putere de . ) care dispune de autoritate. 5) (înv .. . mai în putere şi mai luminos. .CAR.. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp).. în neştire: toacă banii în prostie . ) în scurtă vreme. în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz. mobila de salon în rate lunare...VLAH..EM... în pustiu sau (pop .în privirea . iartă-mi aceste nazuri..REBR .ext .P. înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos.. în propor ia (în care) . în văzul lumii: eu.) în viitorul (foarte) apropiat. . (reg..: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului. 6) plin de sevă.. care cum pute.: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor... în plină vigoare: era un om voinic.. că nu mă dă după tine.. propor ional cu . 7) cu (de-a) puterea.. în rezumat.CR.) în schimbul . deplin al cuvîntului. în răgaz.CANT .. în public sau (înv ... GOLESCU . în (sau (înv . împotriva .POP .. în viitorul apropiat.. în puterea nop ii. 2) (înv. (încă) în vigoare. de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere.: în puterea prieteniei.. 2) din privirea.. fără socoteală. pe deplin.. tot atît cît . în rate în răgaz . umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi.) (aflat) în momentul culminant... în (toată) puterea cuvîntului.. după cum . peste cîteva zile (sau ceasuri).. zadarnic. în în elesul adevărat.. în mare grabă: venie.. 1) în virtutea ....NEGR. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere..POP... puternic.. în pu ine cuvinte.) în pustie.CAR. GHICA . în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). voia negreşit să izbutească.... într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie. în propor ie cu . în propor ie.. nu vine bine....SAD....NEC .. în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv.... soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. 4) (pop ... în pu ine zile (sau ceasuri).GR.AL. în puterea calului. în raport cu . în baza .) în văzul ..CANTA ... cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului.. în plină noapte.. în puterea . în (sau pe) măsura (în care) . (înv. (p. cu numărul locuitorilor.. comparativ cu . se-n elege. în compara ie cu . în fa a oamenilor..OD .. imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat. del negustor... în ceea ce priveşte . 3) (înv .: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică. 1) (înv .. să mă pui în public cu un coate-goale.: în puterea aurului răscumpără pe părintele său. ) la putere. în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu . în temeiul .. şi reg ..SL. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de ..) în materie de ...HOGAŞ.

în cete: răspîndindu-se în roiuri. uneori. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne.SAD .... . (nici) în (sau de-a) ruptul capului..... în atribu ia .. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat. regresiv. în rînd. sau cu respect la .... 2) în ciuda . în ruptul capului. din cînd în cînd.. în (sau la.CAR. în spirală.SAD. de fapt. 2) în legătură cu . 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie. ieşit în afară (dintr-un plan). ) pe) sarcina .REBR. în nici un caz. aşa cum se cuvine: omul legii . oameni şi cai în mişcare. echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr. în(tr-un) ropot. în restan ă.COŞBUC .GALA... în grupuri. ostil. 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. în ceea ce priveşte.: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său.: un înot în răspărul apei.... în roiuri. în relief.BĂLC. în răspărul . de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul... pe scurt: iată. în ruină (sau ruine). cîteodată: în răstimpuri.TEODOREANU . ) de repe ite ori. 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior. în risipă. în (sau din. între timp: în răstimp. 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă. în pofida . în obliga ia .. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr.. POP ...CĂL. [ei] întind corturile mari.. în respectul . în contra . la fel. tăia tot în rotogol.STANCU.ARGHEZI .EM..... în grija .. în regie proprie.GALA . în răspărul primejdiei. . la) roşu. 1) în seama . 2) în toată regula.. pe seama . deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine.: cine era prea sărac ... într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai. de aur sau de argint.EM.. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni. în fugă. .. pînă acasă la mumăsa. în regres. în (sau (înv. în răspăr. nicidecum..P. examinează scrupulos actele. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul .. economia acestui proiect.VLAH.SAD .în răspăr în răspărul .. în realitate. în ruptul capului.. în relief.. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina . dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor. în rezumat. în răstimp.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului.. pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra . egal.. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena. (pop .. în repetate rînduri sau (înv.. în (sau la) (bună sau perfectă) regulă. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. în privin a ... în rotocol sau în rotocoale. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp.. restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor. . 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă.CAR . pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor. fa ă de .... stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină. proeminent: vasele mari. pe la. cu nici un pre . în rezervă.CAR.CAMIL. poartă pe marginile lor.BARI IU. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III.REBR. asupra .: trec eu Dunărea. 3) contrar.... 1) în formă de cerc. în rezumat.CAR .. .HASD . rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. executat cu mijloacele beneficiarului...) foarte repede. dărăpănat... de multe ori. 1) împotriva . 1) în ordine.. le găseşte în regulă..POP.VLAH . 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă . (despre clădiri) netenciut. scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului. ruinat... potrivnic.REBR . efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate.

. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor. prin intermediul unui text scris. a socoti. în loc(ul). îşi ia furca subsuoară. 2) potrivit vederilor. drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire.. în (sau după.. (chiar) atunci. peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească.PREDA. sări.....CAR . .TUDORAN.. la.) cu scopos. în (sau ca. în secundar. în (sau cu) scopul .IORGA .. în cinstea .. .. separat. însă.) la) seară... în sec.. valoare. 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta. în sensul . în scris.. 3) (reg. în momentul acela. uscat: tuşi în sec . pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse....... 1) în direc ia . în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de . (înv .. sau (înv.. în sensul unei apropieripolitice. în prăpastie: vru să sară peste zid.. curînd. . în sensul său. ) în aer.. ca echivalent. în sensul . în secret sau (înv . spre: încercările ce se făcuseră. în vederea .SAD . fără martori.PREDA .CR. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate. ) în lipsuri.. cu alte cuvinte. pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre.... 1) (înv ... umblînd mai multă vreme în sec....IORGA .. ca probă (că) .. în gol. se întoarse la locul de despăr ire.. la) scurt timp sau (înv...ISP . 4) (despre tuse) fără flegmă. în semiprofil..POP .. dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină.. pentru a arăta.. 2) în onoarea .... EM . în particular. către. fără succes. într-un grup restrîns.. în sensul că . în scris în sarcină. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai. (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă.. era acest punct de sprijin. pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos . a dovedi sau a întări (că) . ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile.STANCU . în (sau (înv .. în secret ... în spiritul . în al doilea rînd. în (sau pentru) sănătatea .. şi reg . în nevoi. astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil.. în interesul . seara: cum ajunge soarili-n sară.) în secretar. să nu-i uit numele. şi anume. a nu avea nici o însemnătate.. aşa cum dorea Titi.în sarcină în sănătatea ..) degeaba: fratele Greuceanului. pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee . în sec. ca semn de pecetluire a jurămîntului. a însemna la răboj. în sensul că .CĂL.: dă paloşul să-l sărute. în schimb în scopul ... peste) scurtă vreme sau în (sau după. pe moment. 2) (reg. cu inten ia . pentru .. a nu însemna nimic. ca expresie a .ISP. ca dovadă (că) . sau (înv . în timpul serii. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire.. în schimb sau în schimbul .: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului. de la Mihai Viteazul încoace...NEC... (chiar) în clipa aceea. importan ă.NEC. în subsidiar... ) spre semnul .) spre) semn de (sau că) .... în taină.. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze.

cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii. s-a dus în şir la palatul domnesc.. (înv . întins: dîndu-ise ceea ce a cerut.CAR ... cu voce scăzută: fete . în cuprinsul .. a înşeua murgu-n pustiu. în serviciul . în embrion: astfel. dar i-a întors tot mai mult. 2) imediat..) încet. a înşira (sau a spune. minciuni. în (sau a) silă. 2) cu (de-a) sila. în fază incipientă. trec grăbite chicotind în şoapte. în interiorul . în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie. a înşira (sau a spune) la gogoşi.. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. a lui etc..: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. ) spre asfin it..ISP. 1) fără interes. 1) în carouri..OD .. valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie.) cu şoptă. în glumă.CAMIL..POP.. sine-şi etc. de) silă.EM. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. în şatrange.. la rînd.. (înv . fleacuri. în număr mare. a înşela la cîntar.. în fine.CAR. în sînul . ICHINDEAL . (înv .. 2) (reg . fără plăcere. într-un mare număr de exemplare.P . în stadiu ini ial. în slujba .) de actualitate. cadrilat: un lat brîu .. cu matostaturi în şatrange.SAD. într-o doară.. în (sau cu. la urma urmei: diligen a soseşte. în (sau de) şagă. a sta la taifas. în mijlocul .. înspre olaltă. fiecare formă.. în sîmbure în sînge în sînul . (reg . reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. în sînge.PETICĂ. în (sau cu. spuind despre moşi păroşi.). în curs de formare..BOGZA. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină.. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge . (înv. de nevoie. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. în sfîrşit. în mintea cuiva. a spune palavre. necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri. (foarte) încet. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . în serpentină. consecutiv. în stare născîndă. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. prin) silnicie.) vărgat. cu cotituri.. în servicie.) într-un) şir (sau şirag). în solda .AGÂRB. unul către altul. în forul interior: mă întreb în sine-mi..FIL.) sau în sinea mea (a ta. la un anumit moment. ei pot să fie mari. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge. 1) succesiv. în interesul . îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari.SAD .. unul după altul.: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă.. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă. actual.. numaidecît.) cu for a. înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă .în serie în serpentină în servicie în serviciul . în sîmbure. si-ne. în cele din urmă. a calcula greşit. în sfîrşit. în gîndul..PANN .. înspre cădere. . a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). în propria conştiin ă.. cu şerpuituri. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge. neîntrerupt. în şipot. a se înşela la socoteală.. să vă spui la moş pe groş.... a cîntări incorect... în (sau la. ) întru) sine (sine-mi. în pierdere.COŞBUC.i. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC . în (sau (înv.TOP.POP . îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni.EM. în folosul . 2) plin de sînge: măgariul . a spune verzi şi uscate. a-şi face iluzii zadarnice.

a întinde fuga (sau o fugă).în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . de firea lui este să se întinză ca pecinginea. la. prin) taină.. a se întinde ca caşcavalul prăjit. a se întinde în pălişul soarelui.. (înv. a întinde ca pe o obială (pe cineva). a nu vrea să asculte.i tulbur somnul. a întări din piele. fără a afecta activitatea practică. a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. a se bizui. să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. în taluz.) a se bronza. în (sau la) termen. ştii. (reg . şi rabdă-n tăcere. dracii haida să majungă. şoptit: eu ştiu de ce te temi. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. în linişte. discret: iubind în taină am păstrat tăcere. a se întemeia pe ceva. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice.EM.POP. fără a crîcni. în secret. în picioare. (înv. ) întru.ext. 1) fără a vorbi. să fie rochia gata în termen. tăcut: îl îmbrobodeşti. oblic. i-au întins cojocul. tangen ial.VLAH . urmă în şopot iganca. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma..) întru. dar în practică . de la străbuni lăsate. (înv . în tăria mea (a ta etc.MAIOR .. talentul. 3) pe neobservate. în vreme ce . a se baza.. tihnit: dormi.) zadarnic: am aşteptat în taină.1738). în (sau prin) tangentă. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit.. pieziş. chiar ca p-o muiere. 2) (reg .SAD . în teză generală. dormi în tihnă. că se rupe! POP.. a se răspîndi.PANN . în voie. încet: la răsărit icoane. a se întinde ca pecinginea... a bate (pe cineva). pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul. măria ta.a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. pe cînd .ISP. la data fixată. ) vertical: pe geam l-a văzut. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton).) a se face că nu aude. cu) tăcere. în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu.. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei.HEL .. POP.1) pe ascuns. a-i întinde cojocul (cuiva). în şoaptă. . a se sprijini pe ceva. ) în general: în teză generală . a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult.URIC . în (sau (înv. iubito. cînd merge bine.POP . în pace.. liniştit. ) în taină. a bate (pe cineva).). CEZAR.POP. netulburat.CAR . (reg .. în timp ce . în (sau cu. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt. a se lă i peste tot: nego ul. (înv. puterile.OD . în terase. n-am venit să. dispus. a se întinde numai cît îi permite mijloacele. salteaua). a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a.KOG. (a. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). în pantă. în tălpi a sărit.. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot.SAD . 2) în linişte.EM . a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui . în (sau la) talie. pe. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată. în tălpi. nu s-a făcut niciodată. a fugi. îi pui în cap estul. nestingherit. căci nu am văzut nici un vînat.P .. în teorie. prevăzută. în teptil. (p.

a se nimeri acasă.. .) în cerc.) venirea lui Isus Hristos în lume. întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. a încerca să facă ceva peste puterile.POP.) mai întîi. a fi. prietenii s-au făcut nevăzu i. a-şi lua nasul la purtare.ca tusea cu junghiu’. a fi bun prieten cu cineva. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi.) a pedepsi (pe cineva). (pop. întîiaşi dată. a pretinde mai mult decît i se cuvine. de se ceartă. 1) a saluta (pe cineva). a se întîlni pe teren (cu cineva). în tine.PRAV. a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva).DELAVR .(înv . 1) a lăsa undi a în apă.ext.EM .. a se întîmpla de fa ă (sau acasă). de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. a se bate în duel (cu cineva). a-i întinde (sau a pregăti. a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). a momi.CAR .PANN. tu în col petreci în tine. a se întîlni doi proşti la un tăciune. 2) (fig . a se potrivi ca . despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. li s-au făcut milă. înainte de toate. peste posibilită ile sale.. întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară . prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos.) a atrage. întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). a lungi vorba. a întinde vorba. a înşela: undi a dacă voi tinde. a se obrăznici.) mînă bună) (cuiva). în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul.. să va certa. mai înainte. a întinde masă (cuiva).) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. (pop . a vorbi mai mult decît trebuie.CORESI. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. a ajuta (pe cineva).. cît te ine) plapuma!.a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval.. (bis . împrejurul: legăm calu . a întinde masă cu cineva.) tusea cu (sau şi) junghiul. 2) (fig . anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. fra ilor. ajutorindu-le.CR .) a avea ghinion..PSALT . a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă. 1) a da ospe e. . a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). a o duce greu. în sinea ta: şi de plînge. a da de mîncare (cuiva). a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . pune-o în traistă! CR . a întinde pedeapsa (asupra cuiva). a întinde mîna (sau (înv . ) peste tot. a se întîlni (sau a se întovărăşi. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. plapuma). (mai) întîi şi (mai) întîi. în jurul. în tîrg şi la moară. pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR.MINEIUL. [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. (reg . cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi. întîia vreme. şi de dzisele tale nu rătăciiu. (fig . (p. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a... ) a trăi în mizerie. (înv . 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare.

a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). a-şi întoarce cuvîntul. a se întoarce (sau a se învîrti.CR.POP. a răsturna. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. a întoarce de la moarte (pe cineva).ISP. a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. a întoarce capul cuiva. a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. a întoarce o haină (pe dos). a i se întoarce rînza pe dos (cuiva).ISP. a (se) întoarce inima cuiva. a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. a-şi schimba atitudinea. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. nestatornic. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL.POP . a-şi recupera pierderile. a cîştiga simpatia.POP . a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. . scîrbă (cuiva). începe s-o întoarcă la şurub. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). măi badeo. a fi schimbător. ca să le poată întoarce inimile spre dînsul. 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva). a-şi schimba brusc atitudinea. a (i se) face grea ă. STANCU . ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. a întoarce foaia. a-şi întoarce paralele. a recurge la viclenii. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). a-şi schimba brusc atitudinea. a face vraişte.CR . întoarce-l tu singur. a preface.DRĂGHICI . a (se) îmblînzi. a se întoarce ca moara în vînt. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. bună mehenghe. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei).URIC .COSTIN. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. a sforăi (în somn). a-şi întoarce mantaua după vînt. purtarea. a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug. a fi oportunist. 2) (fig . a întoarce de la î ă. a întoarce porcii. a-şi schimba brusc atitudinea. (pop. purtarea. a înşela pe cineva. 1) a prosti. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a i se întoarce ochii în cap (cuiva). a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). (reg.AL.ISP.i fie sigur. a se adapta împrejurărilor. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). părerile. a o întoarce ca la Ploieşti. (despre sugari) a în ărca.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. a readuce la via ă. 1) a se învîrti pe loc. a sări) într-un călcîi. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos).POP . mi se întoarce rînza pe dos. a salva de la moarte (pe cineva). a întoarce (toate) cu curu-n sus. îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a întoarce foaia: ei. a-şi întoarce fa a de la cineva.

a întoarce pe dos. veritabil. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas.. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. mereu: este un gen de poezie intimă. ha! AL. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. săptămînă.PANN . în toiul cuiva.i în gînd .BOL.EM. în orice clipă: domnul Ştefan. a se întoarce norocul: s-o întoarce.. . a strica o învoială. în toate timpurile sau (înv . a întoarce tîrgul.. a min i. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . în toată ziua (sau diminea a. mereu. un tîrg. că i-am întors un şurub . pretutindeni. de lipsuri. a modifica. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. lumea din toate păr ile îl înghesuia. (înv. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa. şi pop. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua. pe deplin.. în toată puterea cuvîntului.. (de) pretutindeni: dragele iubirile. 2) a desconsidera. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. şi de să va întoarce sfera . în toată cinstea. . în toate zilele sau pe toată ziua. a(-şi) lua vorba îndărăt. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR. a(-şi) întoarce vorba.CR. şuruburile) (cuiva). în toată cinstea.POP . seară. a întoarce vizita cuiva. a părăsi (pe cineva).POP . permanent. 1) a nu mai asculta.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera). a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. peste) tot momentul (sau ceasul. şi reg . el. atunci după cuviin ă.) tot timpul. în putere. lună. în toate minuturile sau în tot minutul.REBR.POP . a-i întoarce un şurub (sau şurubul.. luna. pe deplin. dosul. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. în toate direc iile: pe unde trecea. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. întotdeauna. în toi. ha. în (sau din) toate col urile (lumii). care a fost în to i timpii şi va rămîne. în toată puterea. în torent. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. nasul) (cuiva). în toate col urile. a se schimba situa ia. (de) peste tot. săptămîna. cu viclenii: şiret el.MACED. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. a dispre ui (pe cineva).. dar eu şi mai şi .) în întregime.POP . 3) a se supăra (pe cineva). a întoarce traista pe dos.) în to i timpii. în lege: este la mijloc un complot în toată regula. în mod sincer: î i spun. 1) (înv . matur. din belşug. roata şi la mine.) de toate păr ile. a intra la necaz. după toate regulile. (de) pretutindeni. 2) v. a adapta. în (sau din. pune. în fiecare zi (sau diminea ă. în fiecare zi. în plină desfăşurare: petrecerea era în toi . a umbla cu şiretlicuri. seara. ha.POP. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. a înşela (pe cineva). că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi).. a da de nevoi.REBR. (înv . în toată firea. gata de luptă în toată clipeala. anul). cîntă ca paserile. noaptea.CR.noapte. clipa) sau în (sau pe. în toată regula sau în regulă.BOL. ) în fiecare clipă. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată.

pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. din toate punctele de vedere.LET.. împreună cu .. în tovărăşie. într-ascuns. şi pop . a senatorului Andrei Mocioni. . în partea... în tranzit. întru totul: cu conlucrarea. într-aiure(a). tot. încolo: zăriră nişte palaturi . una peste alta: căldurile au inut.. (înv. într-alergate. în cîteva cuvinte. în tot respectul memorabilă. în orice împrejurări. 2) peste tot.) alergînd: boierii ieşiră într-alergate.) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i.. (înv . toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi. au întrebat sfat.CAMIL. într’acoace? AL.CAR . ) pe fugă.. că n-am habar. direc ia aceea.). în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns.ARGHEZI. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. a face proces (cuiva).DOS .. în asocia ie. a se întreba cu cineva sau (înv . întreabă-mă. imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. potrivnic: multe într-alean se fac.ISP.) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa.. fără a insista: am atins acest subiect .AL . a-şi căuta dreptatea la judecată. altcum: într-alt chip n-avură cum face. să te-ntreb!. în tovărăşie într-aceea ce .HOGAŞ . în compania .: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini. degrabă.. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui. în trăgători. la întîmplare. în treacăt. să te-ntreb! în torente.. (înv. (mil. la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher. pe ascuns.. 1) trecînd.VOR. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea. 3) vremelnic.deşi cam în treacăt..URIC . altfel.. pe alese: ia sălă i într-ales. într-acolo. în trecere.DOS.COD. oricum.. 2) pe scurt. POP. foarte mare.. în întregime.. într-alean. . într-alt chip.CR. în linii mari. în trecere. la mine să vie să se întrebe. chemîndu-şi boierii.SL.. într-ales. într’acoace. (înv . în tot respectul sau în toate respectele.) a-şi întreba (jude ). în general. şi pop . trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea. altminteri.IORGA .SAD .în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia . adecă soseaşte călare svîntul.. în tot cazul sau în orice caz. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. în această clipă.P. degeaba mă întrebi. ) în timp ce . (înv. acum. (p.VARLAAM. numai cu o întrerupere de vreo patru zile. 2) fără intă.OD. ) împotrivă. a întreba sfat (de . nu ştiu mai mult decît tine. în total. ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă.) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare . în trăsuri generale..AL.. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat .. în tot modrul.GALA..ŞINCAI. 1) cu totul.. ) în linie.. a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi.EM. şi o luară într-acolo. într-aceea ce . (reg . în tovărăşia .ext.BARI IU. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. în total opt zile. orice s-ar întîmpla. într-acest ceas.

GOLESCU. a întrece (toate) aşteptările. Doamne. şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. în fugă. întreg la (sau de) minte. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. în troiene.) a fugi repede. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP. a întrece orice închipuire. reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. au îmbrăcat pruncul. între via ă şi moarte. numaidecît.N. îndată. înfiorat. între timp (sau timpuri). se prăvălise întunericul nop ii. în fiecare zi un an. în fiecare noapte alt an.. între cer şi pămînt. între lumea fe ei (sau ochilor). între lumea fea ei tale îmbla-vor.) în tremuri. în treacăt. în cîteva cuvinte.EM. pasager. peste oraşul uriaş .a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva.COSTIN . imediat: au pot să fiu. a exagera. într-o clipă (sau clipită) sau (reg . ANGHEL. (reg . în trecere. (înv .PSALT. în aer. neîntrebînd voia craiului. trecător: cîte numiri ar inventa el . (pop .POP. (înv . aceea într-o clipă să pot a face eu? EM.) înaintea cuiva. 2) unul pe altul. a se întrece (cu firea). . de probă: l-am ales.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare. în trepte.) pentru necesită ile cuiva: suma .. copilă. fugitiv. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările .. altădată.. dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească.. să vedem ce minte are. 2) pe scurt. în agonie. 1) la repezeală. de trei ori Dumnezeu. (reg . la noroc. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă.. fasoane.. .STANCU .) într-o doară. cu dedeochiul. (înv. între olaltă. într-o clipitură.POP.COSTIN.) pe clipită.BLAGA . treptat. a sărit ca fript drept în picioare. nazuri. (înv . în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . şi pop .. în acest răstimp: între timp. trei ani într-o clipitură. pentru un surîs de pe buzele ei. iar în crăpatul zorilor .SAD . cu nebuniile). fără a insista.ARGHEZI.ISP. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI ..EM . 2) în etape. în tremur sau (înv . a face mofturi.SLAVICI. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul. într-o cercare. tremurînd: cu inima în tremuri. a depăşi imagina ia. în troică. fără martori: o să-mi spui altădată . confiden ial. (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică. cu vorba. în trebuin a cuiva.. 1) în formă de scară. a se întrece cu gluma (sau cu şaga. a depăşi orice aşteptare. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“. într-o cercare.EM. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară. 3) fugar. cînd vom vorbi între patru ochi.. a se întrece cu dracul în fugă. a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga. un surîs în trecere..) într-o clipită: copiii crescură repede . a se copilări: haide. Catrino? COŞBUC . în trecut. într-o doară. între patru ochi (sau pere i). treci pîrăul! ce te-ntreci. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene.MAIOR .

mereu: poroncele aceste nouă.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. (înv .CORESI . aplecat) pe o parte. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. în (sau spre. într-un suflet..VARLAAM . din) nărav. şi pop .i trebuie prea mult curaj. nu spre trufă. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei.. odată. (înv .EM. odihnind p-o rînă! PANN . ) în tîrziu sau (reg. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. (să fie) într-un ceas bun!. stă şi vorba pusă la loc cu temei. pe ceas. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. imediat.) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. CAMIL. . tot la umbră. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. oarecum: a zîmbit şi el aşa. pre) trufă (sau trufie).POP . într-un buc.) insistent.) în egală măsură. foarte repede.PREDA. pieziş: îi pusese căciuli a . într-o nimară. întru (sau din) acea oară. la întîmplare. (înv .) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. ) foarte repede.) pe o parte. (reg . ARGHEZI. prietinul meu. cam la o parte. (înv. . într-o parte şi în alta. şi reg . (înv . întru deşert. precum acela. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori. ceva. la moment. 1) (înv . într-o părere.EM. în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! .CR. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. numaidecît. ) după un tîrziu. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă. dobîndi glas. pe dată. (înv . în patru etc.) în (sau din) vremea aceea. repede. Panait. din clipă în clipă. întru ceva. nu. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. întru (sau pre. fără întîrziere. 2) (reg . cu adevărat.) cu o ocazie oarecare. DOS .) în vreo privin ă. de la o vreme. te întreb într-un tîrziu. pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii..CR . într-o părere. într-o secundă sau în două (în trei. întru adevăr sau într-adevăr. 1) într-o latură.CAMIL. într-o tinsoare. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL . într-o (bună) zi sau într-una din zile. 2) foarte des. 1) într-o doară. .AL . într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv. după mult timp. într-o toană. 2) (despre obiecte) înclinat. ce pentru mîntuirea noroadelor. după multă aşteptare.) 1)foarte repede. GALA. acum. (înv . pe loc. într-o zi oarecare.P. ca să alergi înainte. ) repede. 2) deoparte. cîndva. PRAV .CR. într-un anumit sens.CR. 2) pe potrivă. îndată. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. într-o (sau pe o) rînă. într-o margine.BIBLIA. (reg. 1) (despre oameni) (culcat.SAD. într-o potrivă. întins. (înv . curînd. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare. la un moment dat. la răcoare. în direc ii opuse.OD. într-un răstimp: într-o toană. într-o clipă. .) zadarnic: întru deşert ne trudim. într-o (sau la o) parte.) pentru a se mîndri.care curg pe nică. într-o rînă. în goană. şi pop .DELAVR . imediat. dar într-o potrivă cu dînsa.P .

noi ne mişcăm împinşi din urmă.) cu totul. la întîmplare: să mă duc. (înv . întru pu inel. în turmă. înclinat. la nevasta vrunui vornic. la nimereală. defel.) în disperare: i-a scris. (pop. deodată: răspunseră to i într-un grai. pieziş. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a].P.. s-a terminat!.ext .. în acelaşi fel.tr-o clipă. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii .GHICA. la un moment dat. într-o rînă. (înv.. într-un hal fără (de) hal. orice damă l-ar fi văzut. într-un răsuflet. (a.. la nervi. într-un timp mai lung sau mai scurt. într-un timp mai lung sau mai scurt.POP . NEGR. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate.ISP. curînd: într-un minut fu aproape de pădure. (înv . într-un (sau cu un) glas (sau grai). în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. deopotrivă. într-o stare de nedescris. VARLAAM . într-un gînd sau la un gînd.CORESI .într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu .VARLAAM. (reg. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! . se schimbă şi ei în pămînt. vecin cu . deodată: într-un răstimp. acum sau altădată. oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş.CAMIL. ISP. 1) împreună. într-un rînd.HASD . într-un minut sau în două minute..ISP. într-un timp. curgerea ploii conteni... a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat. în tuşă..ISP.. ce şi cetă ile întru tărie să puie. într-un şold. foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş.CR. foarte repede. într-un necaz. fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip. în unanimitate. ) pe o parte.STANCU. întru nimic sau într-o nemică. (înv . la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare... 2) (reg.1820). mai că . nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa.MINEIUL . ) 1) deloc. într-un peş. într-un răstimp. într-un suflet. 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt. întru toată deplinirea.. a în ărcat bălaia (sau murgana)!. într-un hat (sau hat în hat) cu . gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. ..POP . odată şi odată.. o scrisoare plină de reproşuri . ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. ) (culcat) pe o parte. pe o coastă. (înv .. îndată.SAD. întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip. (p. într-un cuvînt. vine tot într-un suflet şi domnişorul. şi pop. întru tărie. întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă. într-un (sau la) noroc... . cu grămada.. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc.strîmb. într-un necaz.POP. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea.AGÂRB . întuneric beznă. a se întuneca la fa ă. la o dată oarecare. peste tot.CAR . în.. de la o vreme..: întru pu inel v-a i aflat credincioşi. într-un noroc. şi pop . URIC .. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu .URIC. de aceeaşi părere.) pu in lipseşte ca . imediat. odată.) la fel.. împreună.BIBLIA . 1) (aplecat) într-o rînă. în rezumat: într-un cuvînt. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă. într-un glas. cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. 2) de nimic. ) în siguran ă. în stare de apărare: voinicul.

POP . fa ă de . îndărătul . degeaba. se dete la prins musculi e. a învă a papagaliceşte. a se învă a minte. POP . a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus. inutil. în elege de cuvînt!. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . în spatele . iste ..EM. dinapoi.) în cele din urmă. a în elege (sau a şti) de cuvînt.. în văzul . sarcastic. SAD . a memora fără a în elege. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt.. a fi ascultător. în ultimul moment.) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. dinapoia .. a învă a pe de rost (sau (înv. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile. (pop . 1) a învă a exact ca în carte...PANN. 2) a învă a în mod mecanic.a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . a învă a minte (pe cineva).. .. în urma . necultivat. copile mic de stat.POP. zadarnic: în van l-a rugat. dar la minte în epat . în epat la limbă. în epat la minte. în el sau în elul puştii. a învă a pe de rost. în elină. în van i s-a tîrît la picioare. se în elese cu el la cuvinte.POP. în valuri sau valuri-valuri.BOL. a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. în ultimă analiză. în van. a cădea la învoială: Mihaiu .. a învă a păsăreşte. POP . 1) ame it de băutură. de rost). (despre nave) a eşua. se toarnă. (chiar) în ultima clipă. în cele din urmă.. îndărăt... văzînd că toată munca lui este degeaba.ISP. 2) ironic. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul . ) de-a rostul.. în urma urmelor. în fa a ... a învă a păsăreşte. în ultimă instan ă. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a.GALA .POP. (reg. (chiar) în ultima secundă.. în urmă. în (sau de) varvaric. într-un tîrziu: în urma urmelor. a (se) învă a cu nărav.: lucrurile se făceau în văzul lumii. a se în epeni pe nisip.: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie. a învă a buchea căr ii.. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile).. înainte de a fi prea tîrziu. a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură)... părăginit. în spate.. beat. în ultima clipă... eu nu i-oi mai da drumul vara. a învă a papagaliceşte. la urma urmelor. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a... PANN. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. vioi: măi. (pop .. (pop ...EM .

BĂLC . şi reg .. în eternitate. (reg..: acel turn.: Robinson cum era să le cunoască.. tocmeala).. veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci.... tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor. (p..EM.NEGR ...: două metode în vederea aceluiaşi rezultat.. a avea ame eli. pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP. în preajma . 2) (înv . în zare sau în zări.. ) niciodată.. în (sau la) vedeală..COSTIN .NEC. s-o stăpînească de veci.. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. (înv ..EM. . în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele. în zadar... a avea la bunul plac. 3) (jur.. a spori durerea. a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie. . 1) în apropierea . cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor..) cu voce tare. deprins a te ciocni la to i domnii. (înv. cîtă vreme . NEGR. a manipula pe cineva.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. în vecinătatea serii. pentru . a învîrti dulapuri. ) în vecia veacului. (înv .EM. a da tîrcoale unui lucru dorit. ) etern. în vecinătatea .. în vecinătatea . în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg. ) a umbla cu înşelătorii. fără zgomot... în (sau prin) vecinătate.. în (sau prin) vecini...REBR. CANT... pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea. (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul. în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. suferin a (cuiva). la discre ie pe cineva. ) din moment ce . HASD.AL . a se mişca foarte repede.CANT .) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia. şi pop .VLAH. în jurul . a fugi. a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă..EM. în zadar în zare .ext.OD. în vreme ce. învoindu-se din pre .) a rupe pre ul (sau tîrgul. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine. . (pe undeva pe) aproape.. în vederea . în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. (reg. la orizont.) pu in înainte de . în vederea . . aşezat în vecinătatea por ei. în vreme cînd nici văzuse. îi zise cumpărătorul .) în văzul tuturor.. . nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI.. 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie. a pleca. 1) de-a pururea..PANN. a învîrti pe degete pe cineva. ai fi trăit în veci de veci. în (sau prin) apropiere. a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva.. în veliglas. învechit în (zile) rele. 2) (bis. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană. a i se învîrteji capul (cuiva). în timp ce.CAR. în public. ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie. şi reg . ) a se ajunge din pre sau (înv . ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce. a zgîndărî o rană nevindecată... .. în timpul apropiat de ... în scopul .: dau voiniceşte asalt . (înv . înrăit: învechit în zile rele. înv. în vreme cînd .. în (sau prin) apropiere. a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte.

a practica jocul de căr i. căreia îi jucau ochii în cap.. a încerca ultima solu ie. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. a păcăli (pe cineva).în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. a amăgi. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. (despre actori) a nu avea spectatori. a juca o co că (cuiva). a înşela. a judeca ca o cizmă. fără ascunzişuri.. a(-i) juca un renghi (sau renghiul. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . ) a spune minciuni. jucăuşă: un puişor de fată. repede. a juca la două nun i. i le prindea cu mîna din zbor.CAR. a juca la bursă. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva). 2) în fugă. inimaginabil. (pop. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. a(-şi) juca ultima carte. a se juca cu focul. 2) (fig. a obliga. a juca (cu căr ile) pe fa ă. a face cum îi impune. e incredibil.. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). CR. . a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva).. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. a înşela pe cineva.. sînt în stare să ne joace renghiuri. de păr lung îl apuca. 1) în timp ce zboară: paserile . în linie frîntă. a judeca la rece. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. 3) dintr-odată.. niciodată. suspecte. (fig. la Sfîntul Aşteaptă. a judeca cu obiectivitate. determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. a face joc dublu. a juca păpuşile.. îi porunceşte cineva. . jos pălăria!. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele.. e de necrezut. dintr-un) zbor. a fi deschis. fără patimă. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor.PANN. (reg. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios.GHICA . a fi prost ca noaptea. a juca de sîrmă. pe Iordaki s-arunca.M. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. a juca cu sala goală. toată admira ia! a juca căr ile.CR.i îndeplinească toate gusturile. ca mî a cu şoarecele. a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). (reg. 2) a fi şiret. ) a se preface. a se descurca în orice situa ie. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . grav. tontoroiul pe mormîntul ei... a domina pe cineva. a juca (sau a sări) tontoroiul. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale.. a juca o comedie. 1) a avea privirea vioaie. în zig-zag.POP . viclean. joacă dracu’ pe urloaie.AL. ) se petrec lucruri ciudate.. să. î i stă mintea în loc. ca la o şerpoaică. unde nu călca picior de parte femeiască. a juca o carte mare. a stăpîni.SAD. cînd începe a se lumina de ziuă. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. . dintr-o singură mişcare: arnău ii . (fig.

. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul...POP. (înv. la aer la alegere la anul. la cît mi-a sta norocul. (pop.BUDAI-DELEANU.EM. op ional. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia.. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt. îmbarcat. aşa sînt şi purtările lui. cînd zorile-s albe. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie. bun pentru locuit. la capătul puterilor. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. (bra ) la bra . şi jur-împrejur căta. foarte transpirat..POP. pe la cîntatul cocoşilor. a înşela un credul. la adăpost.. apărat.) la nimereală. la întîmplare. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. 2) (fig. (pop.. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . ) foarte. (fam . la brodeală. la (sau după) care. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. la sfîrşitul lumii. la Sfîntu-Aşteaptă.. la cataramă. de apă). lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. . la calendele greceşti.. (pe) la aprinsul lumînărilor... virgulă. judecată solemnă. (fam. după aceea: „Amin“ zise Domnul .judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . noaptea pe la cîntători.. pe puntea navei... cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap. ) a păcăli.EM. la adăpostul .. la cheie.P. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt.. a depune un jurămînt mincinos.... despre) cîntători. un prost. putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. la coada . niciodată. aşa căciulă!. la alegere. a jumuli un fraier... la ce?. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. la (sau pe) bord. ajunsese la capătul puterilor . aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada . (pe) la (sau pînă în. 1) foarte strîns. a jupui (sau a beli) apul. la capătul . ) sub pretextul . ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul. la aşa cap. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate. 1) la umbra . niciodată. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. la urma . afară.. (înv. complet finisat: apartament la cheie . vlăguit: după atîtea nop i nedormite. după care apoi se depărtă. la cît vine (sau ajunge) (cineva). în siguran ă. în fa a lui Dumnezeu. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. a jura strîmb. la cît mi-a sta capul (cu cineva). ferit. judecată de apoi. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). la căderea serii...CR.. dacă vă duce i voi? la cerere. la căderea serii. fructe cîte vrei.: stătea cuminte la coada şirului. sub protec ia . marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. cînd o-nflori bostanul. ) 1) a vomita la be ie. (fam. (fam. pe alese: pe tarabe.CEZAR. la (sau în) aer (liber). 2) (fig. la bună vedere!. jumătate de picătură. a (se) jura pe sfînt. la alegere! la anul. la Paştele Cailor. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii . cum e omul. epuizat.. într-un loc neacoperit. straşnic: be ie la cataramă . cînd se solicită: s-a transferat la cerere .. ) cît noroc voi avea. ) în ce hal ajunge (cineva). pretutindeni în jur.

).. întocmai.PANN. în cel mai înalt grad.CR. unde s-a petrecut fapta. la locul ei. la (sau de) modă. la dracu-n praznic. foarte departe. (fam..STANCU.). (fam. imediat. (înv. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. fript pe grătar: peşte la grătar . ) foarte departe. la mare. la mintea omului (sau a cocoşului).POP. neîncetat: este admisibil . viclean: mare hîtru mai eşti! . la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară.. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). în voia soartei. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . într-o doară. la grătar. clar: pricepuse şi el. l-a în ărcat Scarao chi. trimis pe front.SAD.. parc-ar fi intrat în pămînt. la mai mare!. la maximum. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. loc prielnic. la minut. în fond. 2) (despre oameni) foarte cunoscut. BOL. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. pe loc: fotografie la minut. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . la întîmplare sau în voia întîmplării. la fel.la coadă lac să fie. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme. la loc comanda!.. ca şi de coborît. la doi paşi (de . (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt. la coadă . (a fi) aşa cum se cuvine. ) e la fel de greu de urcat. la infinit. la iarnă.. a murit. la dracu-n praznic. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. perfect. l-a iertat Dumnezeu. la discre ie. că broaşte sînt destule!. la mare(le) fix. potrivit: vorba era vorbă.). 1) pe ultimul loc.AL. cum se nimereşte. la loc. fără limită. că doar era la mintea cocoşului. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. la urma urmelor. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu... aidoma: toate s-au întîmplat la fel. într-un noroc: mergeam la întîmplare. l-a făcut ceapă cu apă. la capătul pămîntului. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. şi reg.. fără cusur: era gătit la marele fix. vezi Doamne. din belşug. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM. l-a făcut de rîs.SAD.CR. (pop.PANN . foarte aproape (de . la dracu-n praznic. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . la fa a locului. ) e foarte şiret. (reg. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. POP. la măsură. la întîmplare. (înv. ) impecabil.. în neştire. lac să fie. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. la drept vorbind. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. la hurtă.. cu haine comandate la Paris . la iarna viitoare.CR.URIC. cît vrei.NEGR. ) exact. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. disperat. (fam. la urmă: terminase şcoala primul . . cînd va veni iarna. uşor de în eles. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă.. cu rost. nici nu apucase să cumpere ceva . ocazii să fie.

veşnic.. enorm. într-un moment critic. 1) acasă.P... în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. (fam. la dispozi ia cuiva. 1) la nevoie: putea. la ore mici. la mică distan ă. la moment trimise pe un înger. care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă. cu pre de speculă.. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor.CAR.P. o domni ă. în universul pămîntesc. (fam. la nivelul .VLAH. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad. fereşte-te!..): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. la (sau în) pas sau în pasul calului. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . la nebunie: te iubesc la nemurire. imediat. zi. fugi! la ora actuală. P. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă . (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor.. la parte. la necaz: te va învă a . după miezul nop ii. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. dificil. . în casa noastră. putea să tăinuiască. făpturile osebite. să-şi gătească şi să-şi spele singur. în mersul liber (al calului). sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. la negru. la o adică. o fată. fără a gîndi. la mul i ani!. în dreptul . la o şchioapă. ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală.CR. cu intensitate maximă. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie. ) fără sfîrşit.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. la nimereală.EM... la o parte!. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit.CAMIL.CEZAR. (p.ext. 2) la drept vorbind: ş-apoi. (pînă) la nemărginire. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . pe loc: Dumnezeu .CAR .. la nemurire.SAD . fără întrerupere. 4) în lumea noastră. la nevoie sau la vreme (sau ceas. la moşii ăi verzi. la necaz. a chibzui.. la noapte. loc) de nevoie. la o adică.ISP.. 1) într-un moment dificil. (pe) la noi. la o adică. (înv. pîn-la nemărginire. ce să faci la vreme de nevoie. de mult. la ordin!. a consfătuirii etc. insuportabil: jazzul urla la paroxism.CR.SAD . în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi. la nevoie la nimereală la nivelul . la nesfîrşit. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . .CEZAR. în regiunea . . î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate.CONACHI. la întîmplare. 2) în satul sau în oraşul nostru.EM. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul. ISP..GOGA . la ordinele cuiva. în prezent.BACOVIA. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. la supărare: multe spune omul la necaz. fă loc!..POP. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR. în vreme de restrişte. 2) în caz de trebuin ă: beciul .CAR.. 1) de actualitate. (pînă) la paroxism. ) extrem de tare.. .. la nevoie.

(înv. la pămînt. iron. la momentul potrivit pentru mine (tine.) fără a avea indicat numele titularului. la fix. (care este emis) fără a fi nominalizat. ca economie: din suta ce munca mea a scos..la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . folosit etc. lapte de cuc. 2) taci din gură!. în caz de extremă necesitate: la rigoare. la pauză. concret.).). său etc. ) la închisoare: o să fie în altă parte. deznădăjduit.. la (sau în) păstrare.CĂL. NEGR. niciodată: vei mai căpăta . obiectiv. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. în calitate de dirijor. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. 1) să fie linişte!: mai lasă. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont.AL. ) pre) rîndul meu (tău.) învins.POP. în afară de faptul că . în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. la purtător.CEZAR. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. consecutiv: lasă să.: las’că nici nu se înghesuie la treabă. dom’le. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii... era la pămînt cu moralul . la pornire. (de obicei. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă. ce să tîmplase . la pupitru. la ordin: la poruncă! stăpîne. la primăvară. (fam. la propriu. şi la lapte de cuc. ) la prima vedere.. la timp.CAR. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. la răcoare. remorcat. tacă. deprimat. la peşte. (înv.. ) nimerit. la amiază.. la părere. la (sau cu) potriveală. el etc.) la pont. ) la închisoare. 1) la loc sigur. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . la prilej.CAR. în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor. gălăgia.. . la prînz. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. culcat pe jos. la păstrare.BOGZA . las’că ştiu eu! CĂL. la remorcă.NEC. 1) unul după altul. la plecare. la repezeală. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei. las’că . în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem. GALA. la peşte. la prisos. ) ruinat: industria e la pămînt . la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . la poruncă. nu numai. la rînd sau de-a rînd(ul). la propriu şi la figurat. VLAH . la perfec ie. ) la momentul potrivit: la prilej. 2) (fam.PREDA. la rînd. STANCU.POP. potrivit.POP. zise calul şi-şi luă zborul. scorul meciului era alb . la răcoreală. 2) (fig . achitat. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. că nu pot să dorm! GALA . la (sau (înv. la pescuit: nu era acasă.NEGR. în mod desăvîrşit. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor.. (înv.. 3) (fig. în rezervă.i fleanca! . lasă că ştiu eu (ce ştiu). ) deoparte. corespunzător. (reg. la sare. .NEGR. la rigoare.P. în corela ie cu „la figurat“) în mod real..CAR.. 1) întins. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. la punct sau (înv . dînd nouăzeci şi nouă. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului).ISP. după răbojul întipărit în cuget. lasă gălăgia!. (care poate fi plătit.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. pun unul la prisos. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. la momentul oportun.

ca de obicei. la secret.ext.lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. (pînă) la sînge.. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. la loc îngust. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. ) nu mai fuma!.BACOVIA. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. dar ajunsese. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. fără martori: se traseră mai la umbră. în timp ce cortina este ridicată. (fam. cînd va veni toamna.. la tabără de ieşit. la timp. tîrziu. lasă-te pe mine!. al reprezenta iei. la toamnă. ) şmechereşte. l-a scos apa la mal. unde puteau să vorbească la secret. prin ierburi.BLAGA.POP. (pop. nu mai spune prostii! la sărite. în timpul spectacolului. orice trebuie făcut la momentul potrivit. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie.ARGHEZI. la seamă. 2) extrem de aspru. din belşug: s-au făcut prune la temei.CAMIL. îndărătul şurii. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut. ) zdravăn. prieteşug la toartă. la (sau în) tabără. că e mai bine! REBR. (pînă) la capăt.POP.. abandonează acest subiect!.M. (fam. la fripturile la tavă. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său.. la spartul tîrgului . la momentul potrivit. cînd frunza va îngălbeni. la toartă. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. prin pîrloage. tare. taci din gură! la scara murgului. ) sigur. (reg. apreciat. straşnic. neglijent. (care se află. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit.STANCU . nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. (p.CAR.SAD. lat în spate. contează pe mine! lasă vorba!. (pop.. strîns. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. la (sau în) scenă deschisă. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile .POP. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. la (sau pe.REBR. la sigur. (care are loc. om apatic.POP. (rar ) 1) degrabă.. (pînă) la sfîrşit. la temelia. ) pre uit. repede.SAD. în timpul toamnei viitoare: la toamnă.P. la temei. voinic. ) foarte tare. cu o monedă voi suna. încet. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. renun ă!. (pop. toate hîdele-s la samă. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore. (reg. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. . .. la spartul tîrgului? la strîmtoare. lasă prostiile!. (p.ext. bine făcut. 1) pînă cînd îşneşte sîngele. de drastic. ) la război. important: zurăiesc banii de aramă. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec. la înghesuială. la tavă. 2) niciodată. în geamul tău. termină cu prostiile!. ) în cantitate mare.POP. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. (arg. a la şme. bazează-te. de) scară sau la (sau pe) scara . aşa mai la o strîmtoare.

a abandona. în pas ritmic. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă. fix: ai venit taman la anc! la (sau în.. laolaltă. ) la chef. în sensul cursului apei. a-şi lăsa barbă (sau mustă i. deodată. 2) zilnic. în orice caz: la toată întîmplarea. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . a lăsa buza. oricum s-ar întîmpla. 2) (fig.: culege o poală de somnoroasă. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul.. la vedere. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). la anc. la sărbători: la zile mari. la tot pasul sau la fiecare pas.. nu cred să fi fost prea urît. la un moment anume.AL. la un pahar de (sau cu) vin. a nu-şi rade barba (sau mustă ile. în acelaşi loc cu . la (sau pe) anc. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger.. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală.CAR. deschis: dacă eşti aicea. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari. în ultimă instan ă.OD. a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). . tocmai. 1) în sensul coborîşului. 1) la ocazii deosebite. 1) în ziua. în cele din urmă. la urma urmelor sau la toată urma. în timpul verii următoare. la ultimă nevoie.N.. în văzul tuturor. lăcaş de veci. favori i. pe) ăcăneală. perciunii).CR. (înv. a fi gata să izbucnească în plîns. în fond. n-aude. (reg. ) la momentul potrivit. a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. peste tot. la data convenită. . pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. la o vreme. a păcăli (pe cineva). la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin. la vară. în timp ce se bea. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. lă-mă-mamă. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci. la vara cailor.N. cătră un prieten al său.. la un loc.CR.VLAH. AL. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt).COSTIN. îşi scotea din cufăr uniforma de general .POP. nătîng. a (se) lămuri buştean.... la o adică: argă elul cela. a lăsa baltă. pretutindeni..PANN. (p. exact cum (sau cînd) trebuie. 2) în direc ia în care curge o apă. la eft. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. om prost. la vale.la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu .POP.AGÂRB. la zoritul zorilor. (pop. a înşela. perciuni).. în zori. la zi. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). la un moment oarecare. mai lăsau fudulia la o parte. ) niciodată. în public..ext. ne vom pune candida ii noştri. a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat. împreună.. la (sau în) ziuă. la toată urma. la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. la zile mari. la un moment dat. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă . împreună cu .COSTIN. nu vede. la un timp. la momentul potrivit. la un loc cu . favori ii.

a lăsa în apele lui. a lăsa gluma (la o parte). măi omule! CR.a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a lăsa de dorit. că-i beat. să-mi fac şură. a lăsa în pană. a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva). a lăsa în pace (pe cineva). (fam. a lăsa în voie.i lăsa gura apă. a nu duce la bun sfîrşit. a lăsa de izbelişte.POP. a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. a nu se mai interesa..REBR. (fam. a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva). a muri. a lăsa în ploile lui (pe cineva).. a lăsa cu zile pe cineva. a se lăsa de popia cuiva. a-şi lăsa inima veseliei. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a lăsa în banii lui (pe cineva). în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a părăsi (la greu) (pe cineva). a reduce pre ul. ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a se lăsa greu.(reg. a lăsa în salba lui (pe cineva). a-i permite cuiva să facă ce vrea.POP. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva). dar inima nu mă-ndură. a părăsi. a lăsa în mila Domnului (pe cineva).. ) a pune în încurcătură pe cineva. a lăsa din pre . greu pe al lui bra . a dori foarte mult (ceva). a lăsa încolo (pe cineva).POP..POP. a lăsa de pripas (pe cineva). ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a cru a via a cuiva. a se astîmpăra.. a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori. a-l lăsa inima (pe cineva). a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu. a abandona. a se supăra. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . a se îmblînzi. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD. a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a tergiversa. de. ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a nu termina (ceva). a amîna. . . a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. a o lăsa încurcată. a-şi (mai) reduce preten iile. a lăsa de pe o zi pe alta. ) a sărăci (pe cineva). (reg. a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). nu mă lasă inima să-mi vînd calul.NEGR.EM. a se îndupleca... a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva). a deveni rezonabil. a nu mai glumi. a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui . POP. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda. a se îndura: însura-m-aş. a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit .i laşi inima veseliei? POP. (reg. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte. a abandona. a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). a nu se amesteca în treburile cuiva. a lăsa genele. a se veseli. a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva).DRĂGHICI. a lăsa în frîul său (pe cineva). 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. şi te-ai făcut lucru rău.

a înşela (pe cineva). a lăsa olog (pe cineva). a lăsa lat (pe cineva). a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! . a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar. a nu se mai interesa (de cineva). a renun a. a dezamăgi (pe cineva).ARGHEZI. ) a lăsa cu gura căscată. a lăsa la o parte (ceva). a(-şi) lăsa o şansă. nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. a Celui de Sus) (pe cineva). a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). ) 1) a-şi diminua. gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a depăşi. a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. a pleca. căindu-să ce au făcut. a ului (pe cineva). a se încrede în cineva. a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. ) a-l face să devină neputincios. pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine.. a lăsa lampă. a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a se lăsa mai mic. a porni) la voia întîmplării: mai bine. a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. a se lăsa pe credin a cuiva. a se lăsa moale. a înceta să mai lucreze. a lăsa la bunul plac al cuiva. .. a se relaxa. (fam. a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva). ) 1) a păcăli. a abandona ceva.. a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. a depăşi. a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă).a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. a umbri. (reg. . a lăsa la vatră. a (o) lăsa (mai) moale.POP. a lăsa mască (pe cineva). a face concesii: te laşi moale. a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). (fam. a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. (înv.i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului. pe coada tăciunilor? POP. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a eclipsa (pe cineva sau ceva). 2) a ceda. a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva).SAD.POP. a întrece (pe cineva sau ceva). a omite. te bagă-n foale. a părăsi. a renun a la . a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare.ISP. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. a uimi.HOGAŞ.) a bate foarte tare. a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). (pop . a se bizui pe cineva. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a lăsa mare şi devreme (pe cineva).POP. pînă l-a lăsat lat .CR. a lăsa jos (ceva).. a lăsa mofluz (pe cineva).ZANNE. a abandona. a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva).PRAV. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). nici de-o treabă lăsatu-m-au. (pop . a lăsa lucrul. a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică. dar se lasă păgubaşe..) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva). a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. a lăsa din mînă (ceva). (înv. a lăsa în voia soartei (pe cineva).

înfumurat. a transmite prin cineva ceva (cuiva). a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua. a face economii. pustiei. a vorbi mai mult decît trebuie. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. Manoli. ) a muri: mămuca nu face bine ce face. a-şi lăsa pielea pe undeva.CR. a lăsa cu buzele umflate pe cineva. a-i lua totul (cuiva). a fi econom. a amîna. a se aşterne. a lungi vorba. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva). feti ele. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. a lăsa pe vodă departe.CR. a lăsa u (pe cineva). are de gînd să ne lese sănătate. a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. (fam. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. a lăsa (la) pustia (sau la pustii. a (nu) se lăsa prea mult rugat. a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele.CAR. (reg. pustiilor.POP. 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a lăsa vraişte.DOS. printr-o incizie. a lăsa totul (sau toate) la pămînt. a se lăsa (cu) răcoare. mi-au tocat paralele. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). ) 1) a se lăsa greu.GR. a toca averea (cuiva). o cantitate de sînge din corpul cuiva. a fi arogant. a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. a lăsa un nume. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). a deveni serios: Manoli. 2) a se lenevi. a se lăsa pe tînjală. . m-au băut şi m-au mîncat. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. a pierde vremea. a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). coarde visează. (reg.POP. 3) a sărăci (pe cineva). şi fam. a sugera (ceva). ne lăsam puică. sărmana.POP.i de şagă. ca scîndura m-au lăsat. lăutarul coarde vede. lăsîndu-şi pieile zălog? CR. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura.POP. a lă i vorba. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. a lăsa să curgă (în scop curativ). Meştere Manoli! agiungă. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. a (nu) se lăsa tras de mînecă. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). (reg. 1) a cădea în mîinile duşmanului. pe scîndura goală) (pe cineva). a renun a la glume. ) a muri (undeva departe). a se lăsa tăgîr ă. 1) a omorî. a lăsa să se în eleagă (ceva).a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. în pustie) (pe cineva sau ceva).BRĂESCU. a lăsa rece (pe cineva). a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. a lăsa toacă (pe cineva). a cădea) seara sau a se face seară. de l-a lăsat rece . a lăsa vorbă (cuiva). a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. a se lăsa (sau a se pogorî. a lăsa (ca) timpul să treacă. a fi renumit. . a lăsa sănătate. a lăsa sînge (cuiva). a lăsa sub masă (pe cineva). pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. a nu-i da nici o aten ie (cuiva).AL. (pop. ) a da naibii. 2) (fig. a lăsa în dezordine.

a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. şi fam. a renun a (la ceva): bărbate. a se alege cu ceva. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare. a i se lega limba cuiva.NEGR. a căuta prilej de ceartă (cuiva). 2) a se înstări. legea pămîntului sau lege nescrisă. iată storsul a trecut. a lega cal aveta. a-şi crea complica ii inutile. ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului. a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine. a lega tocmeală. a nu putea ac iona.PANN. fedeleş) (pe cineva). (pop.CR. leagă vornicia de gard. a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega. a lega hîrzob. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva).POP. a pune. (înv. a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a leşina de foame. a se strica. a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie .. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. ) a fi pe moarte.ISP. (pop. (reg.URECHE. să te prăpădeşti de rîs. a lega (sau a sta. începu şi el a lega gura pînzei. badea-n cap nu m-o legat.POP. a se tăvăli.ISP. a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a lega sfoară în sfoară (pe cineva). . a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva). a lega nod (pe cineva). (înv. a lega la iesle (pe cineva). luptă acerbă. a se prăpădi. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat.CAR.AL. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. a reuşi să adune ceva avere..i leg cal aveta. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. a lega în cap (pe cineva).DELAVR. fără scrupule (pentru existen ă). a lăsa) în pripon. a lega cartea (sau şcoala) de gard. legea junglei. a-i pune coarne (cuiva). a prosti (pe cineva). mă trimite-n altă ară.. a se lega de capul cuiva. . (reg. a fi lihnit de foame.. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. a lega doi (sau două) în tei. a se zbuciuma) de rîs.PRAV. a se cutremura.POP. (reg. să-l leapede de în preo ie. a abandona învă ătura.a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză. a lega paraua cu zece noduri. obiceiul pămîntului. 2) a abandona. a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a se lega la cap (cînd nu-l doare). ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul. a-şi lega samarul. a nu mai putea vorbi (bine). cînd voiu fi mireasa lui. 1) a amăgi. a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. ) a deveni bogat. a leşina de rîs . a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură.ISP. a leşina (sau a se omorî. a lega fedeleş (pe cineva). a lega gura pînzei. a înşela (pe cineva). a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva).. ) a lega (flori) în formă de elipsă.ISP..(reg. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva).

) a nu fi în toate min ile. între care se intercalează anumite silabe (ex. 2) (fig. loc comun. ) a distruge. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de . idee banală. loc rău. literă de evanghelie. (înv. a fi devotat trup şi suflet cuiva.GHICA. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească.... lovitură de trăsnet. a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. 2) grai argotic şcolăresc.. liturghie cu bragă. a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act .. nestingherit de . somn nu s-a lipit de genele lui. dezastruoasă) venită pe neaşteptate.: jucătorii de căr i . mormînt: l-au dus la locul de veci . e foarte lacom. ) lucru prost făcut. a lua act. a fi nebun. a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a nimici (pe cineva). a linge unde a scuipat. a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus.. evident.MAIOR. linişte desăvîrşită. a lovi (sau a păli.. măi Chirică! CR. a lovi (sau a pocni. lipsă de . (reg. a se lipi ca mierea de găleată. buche) veche. ucigătoare. o să lingă unde a scuipat şi pace. (fam.CAMIL. (fam. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă.. a trage una) în numele tatălui. a-i da la mir (cuiva). a trăsni) la mir (pe cineva). a i se lipi coastele de foame (cuiva).. a pofti. a fi lihnit de foame. întîmplare (nefericită. ) literă chirilică. a-şi linge buzele... ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). unul (pe) lîngă altul. specula ie bursieră reuşită. a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva).: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“).AL. lovitură de bursă.REBR. limbă păsărească. lucru absolut sigur.. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua).. mă lipsesc de . smintit. a bate măr (pe cineva).: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva). ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). a făcut-o .. a rîvni. a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele. lovitură de gra ie.. persoană bîrfitoare... a fi foarte zgîrcit.P. (fam. a se lipi somn(ul) de genele cuiva. absconsă. a linge melesteul. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de . a fi foarte flămînd. şi pop. a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR.liber de . limbă de şarpe.. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o.. limbă de lemn. . loc de veci.. literă (sau slovă. renun . care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete.. lînă 100ş.. (pe) lîngă olaltă.POP. stereotipă (cultivată de politicieni).. a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. a lovi. linişte (sau tăcere) de mormînt. a lovi (sau a pocni. a nu fi în toate min ile. teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. lovitură finală. a adormi: un an de zile . exprimare ambiguă. liberi de orice priveghere.. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. lipsit de . a linguşi (pe cineva). lînă în lînă. a linge mîna (cuiva).

sim i că-l ia cu fierbin eală. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. a. a lua altă vorbă.i lua concediu de la rani ă. a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul. a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare). a vindeca (boala. a socoti pierdut definitiv (ceva). a-şi lua capul în poală (sau în poale). şi ia-mi calea din picioare! POP. pînă ce m-am văzut departe.P.CEZAR. a lua aer. a da de ştire. cu vorbe bune (pe cineva).. (p. şi mam dus. a începe să-i fie frig (cuiva). a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul. a lua contact cu cineva. să întoarce cătră boieri şi . m-am dus.ISP. a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). a lua cenuşa de pe turtă (cuiva).AL. a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). apoi tu ai să ieşi în pagubă. a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). (înv. (pop. 2) a fugi orbeşte (de spaimă.a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă. săracul! a-şi lua coada la spinare. a alina durerile. a lua avînt. a-şi lua avînt. îmi vine să turbez. a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte. în monarhia pasirilor au pribegit. a se purta frumos cu cineva. ) 1) a o lua la sănătoasa. . a se dezvolta.. 2) (fig. a-şi lua elan. în cursul serii (pe cineva): domnul . a se lua cu binele pe lîngă cineva. că am să mă întorc iar la dînsa acasă.. a lua calea din picioare (cuiva). a înnebuni: a luat cîmpii. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii. ) a lua din scurt (pe cineva).CANT. 3) a-şi pierde min ile. al ii colac i-au luat. necazurile (cuiva). ) a se enerva. să iau cîmpii. a lua boala (sau durerea) cu mîna. m-am dus. 2) (fig. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva). . a fugi. Marioară.SAD. a saluta la despăr ire. a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva). a lua ceva în nume de bine (sau de rău). ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. ) a se căra.COSTIN . pentru a-i cîştiga bunăvoin a.. a(-i) lua colac cuiva. durerea) foarte repede.. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . a lua cu blînde e.CANT. a se purta cu menajamente. mi-am luat catrafusele şi am spălat putina.EM.CR. (reg. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat.PANN. amărîtul de mine. nu altă ceva.AL. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva). a lua cu furca lungă (pe cineva).NEGR. frisoane.i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva). a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. a lua legătura cu cineva. 1) a avea febră. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele.. a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. a lua apă. . îşi ia seara bună de la dînşii. a o şterge: într-o diminea ă. de durere. a o lua la sănătoasa. a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva). a lua comanda. pe la toacă.. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. de disperare): cînd gîndesc. a lua caimacul..ext. (reg. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva).

a bea cu patimă: oamenii .CR. a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. a solicita. ) a lua la rost. POP. cum pare. a goni (pe cineva). 2) (reg. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. . (pop. acolo vom ieşi. a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. ) a trata cu asprime. i se urcă în cap. a tăia apa de la moară cuiva. a da cuiva) cuvîntul. a se purta sever cu cineva. a merge orbeşte. a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu. a lua cu japca (sau cu hapca). a lua curba. pentru a-i cîştiga favoarea. ş-o uitat de peşti.. a sili (pe cineva). luaseră darul be iei.ISP. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a lua la trei păzeşte (pe cineva).. a lua cu pătura (pe cineva). a lua cu o perdea mai sus pe cineva.CR. ) a proceda cu tact. ca proasta. 1) (fam. a împrumuta (ceva de la cineva). a se purta urît (cu cineva). a-şi pune mîinile în cap. . a-l lua cu răcori (pe cineva). a lua (la) cunoştin ă (de ceva). şi reg. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. a lua cu resteul (pe cineva). a afla. a lua (sau a avea. a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii. a lua de cînepa-dracului (pe cineva). ) a stîlci în bătaie (pe cineva). a amenin a pe cineva.. a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. a lua cu otuzbirul (pe cineva). începu a-i da cu huideo. (pop. a i-o lua înainte cuiva. . a lua repede cu vorba pe cineva. a trata cu asprime. şi unde ne-a fi scris.. a min i. a fi înştiin at. a se îngrozi. a goni.FIL. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. a o lua de capital. a se antrena într-o discu ie (prelungită). a lua darul be iei. şi fam. să mi-l fac cumătru. a constrînge. a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr. cu dibăcie în rela iile cu cineva.CAR.CR. a se lua cu politică pe lîngă cineva.POP. DELAVR. a se încăiera. nu ştiu cum. a lua cu răul (pe cineva). fără a şti încotro. a se lua cu vorba. s-o luat el cu ziua tîrgului. a considera că este cum se spune. a se lua cu mîinile de păr. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. a lua cu prăjina (pe cineva). (înv.POP. a o lua de bună. a o lua (foarte) în serios.NEGR. a cere. a lua cu reteveiul (pe cineva).CR. a lua cu zorul (pe cineva). a se lua cu treaba.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo. a vorbi (sau a cere.STANCU.COŞBUC. a o lua de-a-chioara. (despre vehicule) a vira. a lua cu împrumut (ceva). a obliga.CAR. a o lua de bună. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu. de piept) cu cineva. a se lua cu ziua tîrgului. adeziunea.

a cere socoteală (cuiva). a lua foc cu mîna altuia.ARGHEZI. a se lua de lucru. speran a de la ceva. a lua de (sau a-şi afla) prilej. 2) (despre arme de foc) a se descărca. (p. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe.. a-şi ieşi din fire. a-l lua dracul (pe cineva). a se înfiin a. a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala.VLAH. a pune pe altcineva să facă muncile grele. a se naşte.. a o lua din loc.. ) de) scurt (pe cineva). de acolea. primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a pleca repede. tu-l îndemni mereu la furt. şi fam. a lua de chică. a cădea) de pripas.CR. 2) a se certa (cu cineva). a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). a înfia. (reg. a lua (sau a apuca. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege). ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa. 3) (fig. a o lua de la început (sau de la capăt). a o pă i. pentru nişte boi ce au căzut de pripas. a apărea. a considera ceva drept sfînt. nepreceput de nime. a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . ) a lua (sau a prinde. ) a găsi. a-l lua hahamul (pe cineva).. începu să-i ia şi el frica.a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). a trage la răspundere (pe cineva). încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii . a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). a scutura) de mo (pe cineva). a reîncepe. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret. a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR.POP.ext. a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare. drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. a lua de so (sau de bărbat). CONACHI. ) a fugi în lume. 1) a se aprinde: lemnele au luat foc .. a înhă a) de piept (pe cineva). a trage de păr (pe cineva). a-şi lua nădejdea. a-i lua dracul din pupeze (cuiva). (pop. a lua fiin ă.POP. ieşi la locurile ştiute. înhă ă de piept pe agresor. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). a cîl îi (pe cineva). ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt.POP. a se inspira (de la cineva sau din ceva). a lua foc cu gura.. ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. 1) a se ine de gît (cu cineva). ) 1) a-şi pierde răbdarea. şi a dorit să o ia de nevastă. a-i lua frica (cuiva).NEGR. a se bate (cu cineva). (pop. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat. (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . a lua foc. ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar. a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. a cădea) drept zălog. a lua de suflet. că el nu l-a văzut. a lua (sau a apuca. a(-şi) lua gîndul de la ceva. a lua (sau a prinde. (reg. 2) a fi nebun.CAR. a se destăinui fără voie. a lua de so ie (sau de nevastă). a lua frunza-n buză. a lua (sau a apuca) din (sau (înv. a relua. că şi luă foc. (înv. drept întruchiparea adevărului.CAR.BUDAI-DELEANU. a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul .

a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). a se îmbărbăta. la trei parale (pe cineva).. a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM. a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva).. a goni. a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca). a izgoni (pe cineva).. a-l lua înainte. a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. a zori cu vorba (pe cineva). 2) a o pă i. în bătaie de joc. a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva. a lua în har. a alunga cu parul pe cineva. (fam. ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI. a-l copleşi: i-or lua grijile înainte. a lua o decizie.. (înv. a lua în coarne (pe cineva).. a-şi face curaj. a depăşi. a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. a i se înfunda. . a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră. a-şi lua inima (în din i).CAR. a se servi de . a se certa (cu cineva).. a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna. a se lua la har ă. a-şi bate joc (de cineva). (reg . a-i cere socoteală (cuiva). a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). (sau aspectul de .. peste picior (pe cineva). baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă.CAR. . a lua hă urile în mînă. a proteja (pe cineva). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce.. 2) (fig. a lua (sau a face. ) a-şi bate joc. a-şi face curaj.. a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag. a se lua în goană cu cineva.SL. a umbla razna.KOG. ) a trage folos din . ) a pune) hotărîre. a se hotărî. (reg. a (se) certa (cu cineva). a părea .. a lua împrejur (pe cineva). la bătaie (cu cineva): el. a da impresia de .i spun. a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). a-şi asuma o îndatorire... (înv. a se decide.POP. a cuteza. în cu ite îl luară. a fugări pe cineva.ISP. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva). a ajunge la concluzia că . a o lua în gît. a lua în colimator pe cineva.. a se lua în goană după cineva.CR. (reg. 2) a-şi bate joc (de cineva). 1) a cuprinde cu bra ele. . seama (de ceva).a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . om în toată firea.).. a ocroti. . 1) a lua asupră-şi o însărcinare.. a întrece (pe cineva). a (nu) ine la cineva. a lua în balon (pe cineva). a lua în cu ite (pe cineva).. a lua repede. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile). a face de rîs (pe cineva). 1) (despre vite) a împunge (pe cineva). a se lua în coarne (cu cineva).ISP. a lua încolo (pe cineva). a se lua în handră (cu cineva). în rîs. apoi îmi iau inima în din i. ) a apăra. a-şi pune mintea. a se hotărî într-o ac iune. a ine cont. (reg. ) 1) a alunga.. creanga.. a prelua conducerea. a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva). a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva).CR. 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva)..) a lua la vale.. a lua peste picior (pe cineva). a se încumeta: înghit în sec. a veni la. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva).: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR. a lua înfă işarea de . a avea în vedere (ceva). a ironiza (pe cineva).

a lua la (sau în) armată (pe cineva). a lua în elegere cu cineva. a lua în rîs (sau în zeflemea. ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă. nu vei lua lucrurile în tragic. a lua în serios (pe cineva sau ceva). a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată.ISP. a lua în piept (ceva). (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice.IORGA . a ironiza. a induce în eroare: şi atunci. (înv.CĂL. a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). a înfrunta (o primejdie.. 1) a lua sub supraveghere. a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). a lua în pinten (pe cineva). a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. a ironiza. în eviden ă (pe cineva). ) a păcăli. ) a lua peste picior. (pop. a o lua la amăgeli. a lua învă (de la cineva). ) a avea în vedere.. a dojeni (pe cineva). a se lua la col i cu cineva. a lua la bătaie (pe cineva). că l-a şi luat în primire. (reg. ) a da de bucluc. (pop. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva . a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă.CR. a lua în şfichi (pe cineva). a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului . a-şi bate joc (de cineva). a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă.SAD. a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar. a început a lua peste picior pe nuna cea mare. s-au ridicat din Crim. a se lua la ceartă cu cineva.DIONISIE. a lua în privin ă. a ironiza. a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva). (înv. a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix.POP. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare . a o pă i. dacă au luat această înştiin are. se apăra în dulcea limbă a poeziei. a o lua în porneală. a lua în (sau la) pumni (pe cineva).ARGHEZI . o iau în piept. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). a bate (pe cineva). 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire .CĂL. a lua în primire. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul.OD. a lua în sfîrc. ) au luat patriotismul în otcup.POP. (înv.CĂL.AGÂRB.un obstacol):rarii oameni cari. a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt.P. peste picior) (pe cineva). (pop. (pop. a purta) în pîntece. nemaiavînd cum face.POP . punîndu-li-se cruciş o nenorocire.. ) a lua la rost. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). ) a învă a (de la cineva). a înrola un recrut. a lua la cunoştin ă: împărăteasa. a lua în tărăboan ă (pe cineva). a certa (pe cineva). ) a lua în antrepriză: (fig. a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. (reg. se ridică şi porni bodogănind către casă..CEZAR. ) a pleca. a lua (sau a avea. a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire.POP. a înşela. a zeflemisi (pe cineva).AL. COSTIN. ) a afla. o luă la amăgeli. a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă. ) a lua peste picior. 3) (fam. a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. 4) a-şi bate joc (de cineva). a lua înştiin are..a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. (fam.

) a lua peste picior (pe cineva). a se lua la sfadă sau (pop. dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. englezeşte) sau (înv. a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. 3) a remarca (pe cineva).COŞBUC. ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. a alerga.LIT. (reg.SAD . a lua la poceală (pe cineva). a pălmui (pe cineva). (fam. dacă n-ar fi şterso la papuc. ) a o rupe dea fuga. a o lua (sau a o apuca. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. nu se ştie ce se putea întîmpla. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. POP. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului. a lua largul. a lua la măsurat (pe cineva). a lua la întrebări. a o lua la moacă.CONV. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. cu dovezi evidente şi cu precizie. . (arg. (despre îmbrăcăminte. a porni în fugă. a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL.CR. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). dar s-au liniştit. femeile-n grabă de frică rup fuga. (reg. ) a cicăli (pe cineva). a lua la sigur pe cineva.NEGR. a mustra cu asprime. 2) a accepta. a lua la palme (pe cineva). a lua la şoşote (pe cineva). a lua la tocănit (pe cineva). a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi .. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). a se ciorovăi.POP. . nu ştim din ce pricină. a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. 1) a afla. goană. a o şterge. a o tăia. a o tuli) la (sau de. a-şi bate joc (de cineva). a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. a lua la şmecherie (pe cineva). ) a fugi. a lua la purtare. (pop. ) a lua o bătaie (peste cap). a trata şmechereşte (pe cineva). a lua la (sau după) rînd (pe cineva). a se ciondăni. (fam. a o rupe.POP. a se lua la har ă (cu cineva). a descoase (pe cineva): cum l-a prins. 2) a bănui.POP. de cei care iau pe pontatori la sigur. . ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg. ) a se certa. la trei parale.POP. (fam. ) a se purta şmechereşte (cu cineva). a lua la răfuială (pe cineva). fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva).POP.) a începe să poarte foarte des. a lua la descusut (pe cineva). a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. la sănătoasa. încăl ăminte etc.POP. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. o luă în goană la Dumnezeu.a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă. a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă.ISP. a se lua la întrecere (cu cineva).ISP. în) fugă (sau picior. (aproape) zilnic (ceva). ) a fugi. a o lua (sau a o şterge) la papuc. a ataca (pe cineva) de-a dreptul. la rost. (înv. a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult. la trei păzeşte. a o rade. a lua la refec (sau la roată.

(fam. a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. a lua maul (cuiva). ) a lovi peste gură (pe cineva). a lua (de) muiere. a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul. a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg. am luat mun ii şi pustiile în cap. Ilie. care era năzdrăvan. a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). cînd a fost sămi iau muiere.. ) a-şi primejdui via a. despre . mi-am luat toată nădejdea. a(-şi) lua nădejdea (de . a pleca supărat. a se forma.. a se produce.. (despre bărba i) a lua de nevastă. (sau de a . a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui.. a lua naştere. ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. a lua maul. 1) a ucide (pe cineva). ă ico. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul.VLAH. ) mun ii) în cap. a lua la zor (pe cineva). cu hotărîre: spune i verde. a lua (sau a primi) mită (de la cineva). cu o lovitură bine cumpănită.. 2) a certa..: şi.. (înv. a se aşeza. a lua nevoie. a se obrăznici: ce zici . a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva).. a lua (sau a fura. a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie . (fam.. a pleca departe.. piuitul (cuiva). naiba) (pe cineva). a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor. ) a rîde. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci..) a reduce la tăcere (pe cineva).CR.POP. ca la nişte fra i ce vă sîntem. a-i lua mirul (cuiva). vă rog. şi le-a luat mirul. a(-i) lua muştiucul (cuiva). a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . .POP..DOS. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă.a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să . ) cîmpii.POP. a zăpăci. 1) (reg... 2) (fam ...POP.CAR. 1) a dojeni.CR. a-şi îngădui să . 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. a face să tacă (pe cineva).i furau min ile. a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. (înv. a răpi) min ile (cuiva). a şedea: lua i loc. a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR. a se căsători: orb am fost eu la vedere. şi neputîndu-l afla. dracul. i-a luat maul.. a-şi lua lumea în traistă. (înv. şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR. a vorbi şi a ac iona direct. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate. a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile. a apărea. domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt. judecata. a-i lua miaul (cuiva). a-şi lua libertatea să . ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva)..POP. a lua la vale (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva). moldoveneşte.). a o lua (sau a o spune) moldoveneşte.. de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR. se luară la trîntă.DELAVR. ca orice autor care se respectă.. cu ochi şire i şi negri. de. abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său. a lua mun ii şi pustiile-n cap. ..). a lua loc. a-şi permite să . sau de la . a scărmăna (pe cineva).NEGR.POP.

a lua o hotărîre (sau o decizie.AL. 1) a atrage privirile. a înhă a) partea cea mai mare. a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la .P. a lua pasărea din zbor... a avea încredere (în cineva). a lua (sau a apuca. ) a lua o haină la purtare. (înv.. a lua (sau a apuca. a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva. vederile) (cuiva). a cuceri o cetate (sau un oraş). căci îndată î i lua vederile. (reg. a lua o cetate (sau un oraş). uşor. a lua (sau a ine) parte(a) cuiva..POP. a se asocia (cu cineva). au luat partida ta. (reg. şi reg.POP. a lua (sau a avea) parte la . (fam. a lua (sau a prinde) obraz.. (reg. a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva). vederea.M. ) a o lua de-a dreptul. a-şi păstra. a purta o haină pînă se rupe. a (se) elibera de o mare grijă. ) a se obrăznici. a re ine (ceva). a apăra. a contribui la .: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice..BOL. a lua (sau a fura) ochii (sau văzul.COŞBUC. a în elege brusc (ceva). . a lua obiceiul (sau năravul) să . (înv. a lua (sau a da) medita ii. a (se) hotărî.POP. mai generoase. al ii-n glumă parte-i in. a înhă a. a lua partida cuiva. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale.. a privi insistent. ) a-i dejuca planurile (cuiva).CAR.CĂL. a lua (sau a da) ore. a se obişnui să ... a fermeca... încît nu te puteai uita mult la el. a lua pe credin ă (pe cineva). a se lumina (referitor la cineva sau la ceva). a o lua pe altă cale. a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget. a lua o hotărîre (sau hotărîri). (reg... (reg. a o lua pe coajă. a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie.. a lua pe departe (pe cineva). a lua o haină la handră. a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă .. 2) a lua peste picior (pe cineva). a-şi lua ostafcă.. ) a încasa o mamă de bătaie. fără să ia notă de dorin a lui. ) 1) a dojeni (pe cineva).CAR.CAR. văd limpede şi înfrîng sentimentalismul. a încerca altă solu ie. a zăpăci. a lua părtaş (pe cineva). nu-şi mai lua ochii de pe el. cea mai valoroasă. a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. ) a trece de partea cuiva. ) decidere). a lua (în) păliş (pe cineva). a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea. 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva). a nota (ceva). a lua apărarea cuiva: femeile.. ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut.CAMIL. a sus ine. (înv. a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale. a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva).. a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă .. 3) a impresiona.. a înregistra. a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva). a-şi rezerva) partea leului..a lua notă a lua obiceiul să . a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . a o lua (în) păliş. a lua o măsură (sau măsuri). cu sacîz dulce. de pe suflet) (cuiva).. a fi foarte bun intaş. a participa la . care strălucea aşa de tare. de o mare teamă. a o lua pe coarda razachie.

i dar praştia şi hamul. ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare. ) a se întrupa. a-şi exprima punctul de vedere.CAR. Făt Frumos luă poteceaua înapoi. a-şi lua poteca. a dobîndi) propor ii.a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce. (pop . 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta..ISP. a o şterge. (pop. de) pricopseală (pe cineva). . a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva).AL. (reg. a căpăta amploare. a o da. a o tăia peste cîmp.CEZAR. a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca. a urma exemplul cuiva. . ) a-i deschide ochii (cuiva).. le-a luat piuitul.. ) a dejuca planurile (cuiva).GHICA .) a se îmbăta. a estorca. . a-şi primi pedeapsa cuvenită. a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia. a creşte (tot mai mult). ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus. a lămuri (pe cineva). 2) a manifesta o atitudine (fermă. ) a lua (sau a da. a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva.. a lua pe Ienache în cap. ) a scăpa de sărăcie (pe cineva). (despre fete) a se călugări. (înv. a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. şi fam. cîştigă şi te hrăneşte. a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii. a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa. a lua (sau a da) pe datorie. a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva). a-şi lua plata. a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi. 1) (mil. (reg. (reg. a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie. n-o mai da pe după piersic! CAR. a-i lua porumbul de pe foc (cuiva). a lua pildă. a lua (sau a da) pe răboj. du-te şi tu de munceşte.P. a o lua peste cîmp. a lua (sau a căpăta.PANN. a-şi lua por ia. . păcălit (sau a înşela. 1) a fi plătit pentru munca depusă. a se eschiva.. (înv. a lua (sau a da cuiva) plasă. (fam. ) a fi înşelat... ) 1) a spune ceva pe ocolite. a lua pe sus (pe cineva).POP. a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. a se fofila: spune repede de ce-ai venit. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia). a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva). a avea) pe (sau spre. 2) (fam. pe procopseală: dorea să se facă popă. amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii .NEC. aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc. a se da) pe după piersic. . prin aluzii. 2) (fig.REBR. (pop. 1) a se dezvolta. hotărîtă) într-o problemă. . .i în cumpănă drumul. a-şi găsi un rost. a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii. (reg. a exploata. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor. 2) a ucide (pe cineva). a merge de-a dreptul. pune. a lua pe nu ştiu în bra e. ) a pleca. 2) a se codi. bis. a lua pîinea de la gură (cuiva).POP. a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD. a păcăli pe cineva). a lua (sau a da..GR. a se eschiva (să depună mărturie).CAR. a lua (sau a primi) pieli ă. a lua pozi ie. pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui. ) a-şi primi pedeapsa. a lua atitudine: onor dl. a lua pe Hristos de mire.

. a-i strica rostul. 2) a fura sfîntul (pe cineva). îmi vei da revanşa imediat. (p. 1) a fi atent (la . . a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă. a lua sfin ii (pe cineva sau ceva). ) a se călugări: Theodoric .. îndată. a-i lua roatele de la sanie (cuiva). de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească. ) a schimba.CANT. a se pripi: voinice. a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii .CR. au lăsat în locul său pe Leon Isavrul.POP. a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute. fuga la scăldat. a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii. a se considera răspunzător de ceva. a-i lua locul (cuiva).NEC.POP.. luo schimbare Filicsu. 2) a lua seamă. a lua săvîrşire. .DELAVR. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv. . fără a lua seama la scrîşnitul lor. pe nişte mese de fier înroşite în foc. a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii. a ine cont (de .POP. vede fundul pungii. (înv. a-şi lua seama la vorbă. (înv. ) a spiona: cine nu ia sama slugii.MARCOVICI. (reg.. (fam.).P.POP.): îi puseră. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva).. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală. ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. ) a se răzgîndi.VLAH.. 3) a bate cîmpii. zmucindu-se în mîna ariciului. a se revanşa: n-am fost destul de atent. a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi. (înv. a înlocui: sfărşindu-se doi ani. al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas. .). iat-o şi ieşită de supt tipărire.. a nu lua sărat pe limbă. să luăm aminte! . . a lua puşca la ochi (sau la cătare). a lua seama (cuiva) sau (reg. ) a lua de seamă. a se pregăti să tragă (cu arma).COD. ) a vorbi cuviincios. a se decide: un moment se gîndi să cumpere. despre obiecte) a se deteriora. monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească. a-şi trage sufletul.. a lua schimbare. şi. a-şi lua răspunderea. a număra pulsa iile inimii (cuiva). ) a se sfîrşi. a (se) supraveghea. 1) (reg.. a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg. 1) (pop. îşi luă de seamă. ) a băga în seamă (ceva). mă rog.CEZAR.. a lua (sau a apuca) răsuflare(a). (reg. ) a nu mînca nimic. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul. a lua (sau (înv. o luă razna peste cîmp.a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. nu tu! POP.. numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine. (înv.ext.. (înv. ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . 1) a merge la întîmplare: calul . ) a în elege: era om învă at. sau de .VLAH.. cînd o ia razna. a lua seama (sau aminte) (la .PANN. a-şi lua rămas-bun de la călcîie. a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa. a divaga. a ochi. a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva). a lua purceaua de coadă (sau de nas).VOR.PANN. prea o iei repede. a o lua repede. a pleca pe furiş. a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea. a luat şi purceaua de coadă. a o lua razna.SAD. 2) a-şi da seama. ca să-mi iau răsuflarea. luîndu-mi rămas-bun de la călcîie. ) a trage de seamă.

a se călugări: a doua zi ea luă vălul.GCR. a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz.. a-şi lua teşchereaua.. ) a pleca. a vămui sau a plăti vamă: (fig.. ) a fi ucis de . a-şi retrage cuvintele.AL.CR. a lua sfîrşenie de .EM.. (reg.. a lua sub pulpană (pe cineva). a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate. a fugi (de undeva)... a-şi lua zborul.. vameş vie ii.1733). 1) a fura sfîntul (pe cineva). ) a scăpa din captivitate. a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă. a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei. a lua (sau a da) vamă. a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul . a trece un examen.i mai ieie vamă. ) a ochi cu puşca..EM. a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva). a nu lua un pai de jos. a lua totul cuiva. paralizat. (reg. (arg. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva). ) somnul.. a-şi lua vorba înapoi. a întrerupe pe cineva. (înv. a lua smacul. a proteja (pe cineva). 5) (fig. a păcăli (pe cineva). a lua vălul. 2) (despre aeronave) a decola. a-i lua turta de pe spuză (cuiva). a lua şaua de pe cal. a nu face nimic. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară. a-şi lua timpul pentru . 1) val-vîrtej. a lua sfîrşit. a lua (sau a prinde) taurul de coarne. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa. a lua o hotărîre.i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. 3) a începe să meargă repede. (pop . are să se vînză şi cenuşa din vatră. a-şi lua (ale) trei fuioare. ) a-şi închipui...CAR. a-şi face vreme pentru . să. 2) încremenit. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva). ) a-şi face răgaz.a lua sfîntul a lua sfîrşenie de . a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească .. (fam.. a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva). să nu. (a. a lua şi cămaşa de pe cineva.. a alerga: caii repezi .VINEA. a lua strai a la oblînc. a se sfîrşi. a lua un examen. ) a-şi lua tălpăşi a. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el..AL. (înv. ) a deflora. a pleca repede de undeva (de frică. pe cîmp îşi luau zborul.BOL. a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. a o tuli.GR. a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a. a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază. a înşela. a lua vorba din gură cuiva. a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva). 4) (fig. 1) (despre păsări) a porni în zbor. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. . a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi..DOS. a evada: am să te închid în turnul ăsta.OD. a o şterge: fata mea. ..: luară sfîrşenie de sabie. a-şi lua valea. (reg. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul. căci îi luau vorba din gură.VLAH.. de ruşine).) a pleca repede de undeva. a-şi lua vînt. (ca) luat de iele. de unde n-ăi putea să.ISP.CR. ) a-şi pune traista pe umăr.i iei zborul.ISP. a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru .

lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească.POP.AL. n-ar fi lucru mare.POP. lumea (sau vremea) cealaltă. a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. ) lună nouă. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie . . a lucra în deficit. om rău care vrea să pară bun. bun(ul) rămas. dragă. (reg. MAIOR. lucru de nimic. a munci cu bra ele. (reg. lumea toată sau o lume (toată.. . 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i. lucru mare. lucru făcut. se duse la tată-său. foarte lung (în timp sau în spa iu). 1) lucru (sau fiin ă) de seamă.POP. a pune la cale ceva (împotriva cuiva). nu-i pasă de nimic. 2) extraordinar. fapt lipsit de importan ă. a se lumina a ploaie. a-i întinde o capcană (cuiva). întreagă). 2) a considera iremediabil pierdut (ceva). a munci fără tragere de inimă. lung ca o zi de post. a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). nu se sinchiseşte.a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. lună seacă. farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. vrajă. ) lumea reală. a lucra pe coarda sa. la revedere. a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui. a lungi pasul. a se face ziuă. totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume. mi-am luat adio de la maica mea.ISP. vremea cînd începe lucrul la cîmp. a lucra de beilic.NEC. laolaltă. (reg. . (înv. (mit. lumină insuficientă.COŞBUC. pop. 1) (înv. 1) foarte multă lume. a (nu) lungi vorba. puzderie: se adunase lumea de pe lume . om prefăcut. a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). a lucra ca o cizmă. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari. domnule! lumea albă. care plîngea. foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. ) jignitor. grozav: lucru mare. a se lumina de ziuă. ) luna martie. lungi pasul. . interminabil. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. . 2) foarte mult. ) a vorbi mult pentru a spune pu in. lup îmbrăcat în piele de oaie. a complota. (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii. a se grăbi: lupul . a lucra în pierdere (sau în pagubă). lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim. lumea de pe lume sau lume peste lume. foarte lung. prima lună după căsătorie. de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. a merge mai repede. luător în rîs. lung la ma e. ) lacom. luna lui traistă-n bă . a lungi (sau a întinde) pelteaua. a lucra cu palmele. a lucra foarte prost. a răbda mult timp de foame. adio) (de la cineva sau de la ceva). de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi. lună de miere. (fam..CR. lumină chioară.ISP.OD. lumea veche sau veacul (sau evul) vechi. manual.

.. mai cu seamă.. mai apoi de toate. mai bine deloc. decît băutură.. mai bine lipsă.: o tînără de 20 şi mai bine de ani. 2) a fi foarte fericit. mai an. a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva). mai bine. deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare.. nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva). mai an ăr . ) mai este de îndurat.. (înv.: clămpănea mai abitir ca o muiere. mai tare. mai ai gură să .POP. tupeul să . mai precis.: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani. (reg..ISP. mai bine zis (sau zicînd).. mai apoi de ..: astă-iarnă am iernat.. ) mainte. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao .. mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de .NEC. de pu ină vreme. mai curînd. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR.?: încă mai ai gură să întrebi? CR...a se lupta ca un zmeu mai abitir ca .. mai ales.. cu deosebire: şi.. mai de temei.REBR. (reg. ceva mai departe de . mai bine. mai degrabă....ISP.DRĂGHICI. (încă) mai ai gură (sau mutră) să . a nu putea uita ceva.?.. multe încă. mai ceva. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva)... mai deştept.. mai bine renun .. mai e nevoie. ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele. 1) a fi zgîrcit.. mai ales. mai încape discu ie?.POP. a lupta vitejeşte. multe. mai frumos. mai altfel. mai dihai .? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de . mai bun: cum pă ise şi al i pe itori... (înv. ) a fi foarte ocupat. mai curînd. să nu te întovărăşeşti cu proştii. mai ales. de curînd. mai exact.. nu chiar aşa.. mai bine de . iar mai de temei. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP.GR. a nu mai putea de bucurie. (reg. mai uşor. mai e (sau încape) vorbă?. mai cu cap... mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri. mai ceva . mainte au fost curvă.CR. a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie. . (reg . care nu pot a le înşira toate. a nu avea vreme. ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului. nu ave prietini. deosebit: eu te socotesc mai altfel. mai ales. a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva).. (reg. mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut.... mai înainte sau (înv. . ) mamă vitregă.. mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de . cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian.DOS. mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP.POP.. anul trecut. mai ceva ca .dar totuşi în apropiere de . mai abitir ca ... îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? . . mai mult. în special. mai degrabă. mai bucuros... oarecum diferit.. să ne gătim.. mai lesne.ISP.CR.. mai colea de .POP.. mai va (pînă) .PRAV.COŞBUC..DOS. mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu. parcă a fost mai ieri . (încă) mai ai curajul. poate mai ceva decît aceştia. mai aşa. mai colea de Calafat. şi pop. maică de-a doua oară. îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor.. mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai . (înv.) mai de soi.. ) mai cu seamă. într-un bordei dărîmat.AL. mai mult de . a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi. e de la sine în eles. de nu-l mai încăpea locul.

mai pu in.. în plus. zise tata posomorît.. a o mai rări (cu ceva).NEC. proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti.. a nu mai prididi să ... 1) mai departe: cînd mai încolo...COSTIN.. 1) vrednic de milă. mai încoace de ..: i s-a permis a se întoarce la Constantinopol.CR. (formulă familiară de salut la plecare) să fi i sănătoşi!: şi mai rămîne i cu bine! CR. mai mult. mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce .a nu-l mai încăpea vremea mai încoace mai încoace de . mai încolo mai în grabă a nu se mai întîlni cu .COŞBUC. superior (cuiva sau la ceva): de ce Dumnezeu să fie mai presus decît mine? POP.. în continuare: publicăm mai la vale o dare de samă statistică.: conul Iordanache nu mai ştia unde îi este capul. 2) în vremea din urmă. mai rămîne i cu bine ! mai rămîne vorba despre . mai mult ce . mai încoace. 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo. parcă po i să ştii?. mai prejos (decît cineva sau ceva). ce iară nu era de ajuns. mai presus (decît cineva sau ceva).i iasă înainte vrun iepure. mai mult ca (sau decît) sigur (sau probabil). pe la cetă i aproape. a o mai rări a nu-şi mai şti capului de .. îndreptatu-s-au persul şi au început a batere pre Mirveiz.: nu-l rabdă puterile să-şi joace copila pe genunchi. inferior (cuiva sau la ceva): literatura.GHICA. cind încăpea cu timpul...POP.. în cele ce urmează. mai mare mila. mai-nainte-grăitoriu.. (înv. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie. demn de a fi compătimit. nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să.... 1) vrednic de a fi admirat... NEGR. dă-te mai încolo! . a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. mai încolo.. recent: mai pe urmă. mai la vale...CR. ceva. mai ştii? mai ştii minunea a nu-l mai încăpea vremea (pe cineva) sau a nu mai încăpea cu timpul.CR..... ) atît numai că . . mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să . 2) a nu mai avea parte de . 1) mai aproape..EM. mai rămîne să se discute despre .DELAVR.. a nu mai putea să .VINEA.CAR.. cine ştie?. mai rămîne vorba despre (sau de) . mai ştii?.: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri. cum se face îngenere la noi.. numai iată fîntîna. mai ştii minunea (sau păcatul)?..: mai rămîne vorba despre asta.. cum se vede. mai mult de-o grămadă.: mai încoace de timpii fabuloşi.. mai încoace. mai rămîne i cu bine (sau cu sănătate)!. 2) foarte bine.COŞBUC. cu excep ia .. mai pu in merele.. peste toate: mai mult. a (nu)-l mai răbda puterile să . a o lăsa mai domol (cu ceva): cu paharul îndeseşte.. fără. dincoace de ... dar cu birul mai răreşte! NEGR.OD.. foarte frumos: cînta de mai mare dragul. nu e exclus: ori mai ştii? bătrînul Rumi face-o glumă. neîndoielnic: mai mult decît probabil cum că o parte ocupa înăl imea.. sigur. 1) a nu se mai vedea cu ....HASD.. foarte mult: plîngea mai mare mila. s-au copt la vreme. mai în grabă. mai degrabă. şi aducea cîte oarece hrană. (în) afară de .... se prea poate. mai bine. a nu se mai întîlni cu . (înv. a uitat să şi salute...MINEIUL. a fi copleşit de . 2) foarte tare. a nu-şi mai şti capului de . . ) profet. (de-a) mai mare dragul... se prea poate. foarte pu in.. minus: fructele.. e poate mai prejos de exigen ele tinerimii culte.

. vin. 1) a fi obez.. 3) a fi îngîmfat. încît nu-i mai putea ine pămîntul. 2) (reg.NEGR. (înv.. n-aş crede să (nu) . 1) am pă it-o!: nenea Iancu! să vie aici! m-am topit! .SAD.VARLAAM .. mai tare-i pradă.. ) ruşine este. răspunseră cea mai mare parte dintre sfetnici. (e) (mai) mare ruşine(a) sau (înv. minune mare. a nu-l mai ine (sau răbda) pămîntul (pe cineva). majoritatea (din ... a nu-l mai ine şalele (sau spatele). .MOXA.. mare greu (de) . ) foarte frumos.: atîtea chestiuni arzătoare de estetică. una. mare lucru mare minune mare minune să . reclamau solu iuni urgente..CORESI .COŞBUC. (fig. şi reg. (cea mai) mare parte (din . dezonorant: e ruşine să nu ştii limba ta! NEGR. mare treabă!... 1) a fi neliniştit. nesemnificativ: adevărul e că nuvăzură mare lucru . uimeşte: mare lucru şi prea slăvită iaste a Domnului nostru de oameni iubire. 2) (fam. mare minune.. sau dintre . mai va (pînă atunci).CAR. ) mare lucru!: i-oi mai da zece ani de via ă . sînt nenorocit..ISP. ar fi de mirare să (nu) . umilitor. alta.. . puternic. a fi bătrîn şi neputincios.. (pop. de filozofie. 2) (în construc ii negative) lucru lipsit de importan ă. mai tare-i robăsc. (despre haine) a fi foarte zdren uit: cămaşa nu se mai poate inea petec de petec..NEGR. . ) mare ciudă enie.. 2) a nu-şi mai putea stăpîni bucuria. mai una.SAD... 3) (în construc ii negative cu valoare afirmativă) n-aş crede să (nu): mare lucru să fi scăpat vreunul. straşnic: ipau şi strigau de mama focului. va mai trece timp (pînă atunci). influent: vei ajunge şi tu odată mare şi tare. mare minune să (nu) .CAR.. ) am plecat!...mai ştiu eu .. 1) lucru care impresionează.: mare minune să nu tragă o ploaie după zăpuşeala asta. mare lucru. m-am (sau ne-am) topit!. mare parte mare ruşine mare şi tare mare treabă! martor ocular masă tinsă mai ştiu eu . cine şi-ar fi închipuit?: şi atunci. mai alta. masă tinsă.): în elep eşte ai grăit. împărate.CR.. grozav.: au dus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la Tighina. mare minune sau minune mare... ) cantitate mare de . sau dintre .. mai tare. sau mai ştim noi .. a nu-l mai ine proptelele.. şi reg.. 2) mai ales.. numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. mai ştiu eu de ce.. (înv. a nu mai putea să continue o activitate. ) masă aşternută: armele lui era mai dragi decît mease tinse pline de . persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt. 2) mai ales.). (înv. mare şi tare sau tare şi mare. mai vîrtos.CR. foarte bun: şor cu flori.. cine mai ştie .. (e) ruşinos. 2) a fi foarte ocupat.. (iron. martor ocular. mai alta mai va mai vîrtos mama focului m-am topit! manta de vreme rea mare comedie mare greu . a nu-l mai ine cămaşa (pe cineva). minune mare!. a nu se mai ine petic de petic.zece ani! mare treabă! zise Todorică.. ) persoană luată în seamă numai la caz de nevoie. a nu-l mai ine (sau încăpea) pielea (pe cineva). 1) mai tare. (de) mama focului.. ) 1) mai degrabă: în loc de agiutoriu mai tare le iau. a nu mai avea loc sub soare: aşa mul ime de spurca i erau. m-am evaporat! manta de vreme rea.ISP.. mare comedie. 1) cine ar fi crezut?. mai tare a nu-l mai ine cămaşa a nu-l mai ine pămîntul a nu se mai ine petic de petic a nu-l mai ine pielea a nu-l mai ine proptelele a nu-l mai ine şalele mai una.NEC.

mi-e teamă că . a măsura cu o scurtătură (pe cineva). a-i merge bine a merge ca grapa pe uscat a merge ca melcul a merge ca pe roate a merge către .: bine te-am găsit. vorbeşte din carte. cam cioturoasă. deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine. a mătrăşi din lumea asta meargă-i numele! a meni a bine a meni a rău a merge a ă la . a se lua la întrecere. a prevesti.. mă miram eu să nu .: nuna cea mare nu zise nemică la aceasta. (sau să . ) măcar că ce .CAR... mă cearcă un junghi a măcina cuiva a măcina făină mă doare-n cot ! mă doare-n cur ! mă întoarnă inima mă miram eu să nu ... (în blesteme) să nu se mai audă despre el altceva decît numele!: o.: i-a spus că nu mai merge la şcoală. pun pariu că nu ghiceşti! a mări (sau a întinde... a merge a ă (sau întins. măcar ceva(şi) sau nimic ceva(şi). a spune lucruri lipsite de importan ă.POP. ) a se grăbi.. a măsura banii cu dimirlia.) a face pe plac cuiva. a merge ca grapa pe uscat. mă doare-n cot (sau în călcîi)!. (reg. . deşi.CAR. sau (înv.. măcar de . a ucide (pe cineva): de mult erai tu mătrăşit din lumea asta.. a face un lucru inutil. dar acum îi merge mult mai bine. (formulă incidentală): mă rog... ) simt nevoia să .. mi se pare că .măcar că .. eram sigur că .CR. ) a bate (pe cineva): Vieru-n fa ă-i numai ce s-arată şi-ncepu deodată .. (înv.. ştii.. (înv. n-ai ce face! CAR. a merge către .).. a merge cu bine măcar că . a merge (sau a fi) ca pe roate. n-aveam nici o îndoială că . a mătrăşi din lumea asta (pe cineva). ... a merge. dacă .. a merge spre . ) nu-mi pasă! mă doare-n cur (de tine)!.. a se lupta (cu cineva). a-şi măsura termenii... fătul meu! POP... mă rog. a merge (sau a umbla. a meni a rău (sau a rele). ca să. mănîncă-l fript! mă prind că nu ghiceşti a mări compasul mă rog a măsura banii cu dimirlia a măsura cu o scurtătură a măsura din ochi a-şi măsura puterile a-şi măsura termenii a-i măsura vorba cu îmblăciul mă tem că .: iar mă-ntoarnă inima... (fam..a prevesti lucruri favorabile. cu-o scurtătură.