Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

CAR. 2) a acuza. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. a se apuca pe cap. a arăta ca scos din cutie. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). (ne)sănătoasă. .M. ca dracul). a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. arătîndu-i apoi drumul. ninsoarea. ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. (pop. fildeşii. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). ) a-i dovedi (cuiva). măselele). 2) a rîde cu gura pînă la urechi. a-l trece) neputin a (pe cineva). a rînji. şii vedea! NEGR. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. 2) a avea o figură tristă. a-l apuca pîr agul (pe cineva). 3) v. a-şi arăta coarnele. a se arăta cu ponos. a se destrăbăla. a se cumin i. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. de viscol). de înmormîntare. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). 1) a lua pozi ie de apărare.CAR. a-şi arăta fasolele. (reg. impecabil. (fam. a refuza sfidător. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul.LET. a arăta drumul (cuiva).ISP. ghearele.. (înv. ) a rîde cu gura pînă la urechi. a arăta coltucul (cuiva). a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. (fam. a-şi arăta călcîiele. . a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. nefiind putin ă a le pune în scriptură. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. a-l apuca nervii. a-l apuca (sau a-l găsi.POP. a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. 2) a se obrăznici. a apuca trenul. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. a pleca repede. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva).POP. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. publică-le sub numele meu. a-şi scoate ghearele. (înv.POP.a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. 1) a avea o înfă işare de muribund. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. a rînji. a-şi arăta col ii (sau din ii. viscolul) (pe cineva). a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . a avea un acces. ) a-i sări muştarul (cuiva).i singur ploile. a o lua la sănătoasa. a(-şi) aranja ploile. (reg. batjocoritor (pe cineva). a-l apuca ploaia (sau furtuna. a se ticăloşi. (pop. despre oameni) a apărea. băiatul le arătă coltucul. valoarea unui lucru. . a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine. a arăta bine (sau rău. a fi surprins de ploaie (sau de furtună. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. (fam. a fugi (de undeva). a avea o înfă işare (ne)plăcută. în mod demonstrativ. a-i arăta cotul (cuiva). 2) a alunga. a-şi ieşi din pepeni.. o criză de nervi. a-i întoarce spatele (cuiva). de ninsoare. 1) a indica.STANCU. a supune oprobriului public (pe cineva).AL. băiete! STANCU. a refuza. a arăta cu (sau a pune în) scriptură.DOS. a nu da nimic: zînele . a-şi face de cap.POP.

a frige) la inimă.. a ancora. a scoate în stradă. a arde gazul degeaba (sau de pomană). 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). a arunca în pustie (pe cineva). a arunca (sau a băga) moartea în igani. ca s-ară i pumnul stăpînirii. . a arde (sau a croi. 3) (fig. a rade.). ) a distruge. să learunce în pustie. a arunca o lumină (asupra . rece (cu cineva). a arunca în traista dinapoi. a se uita (întîmplător) la . a sim i o durere. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre.. a privi spre . a învinui pe nedrept pe cineva.CAR. 1) a cauteriza. a se uita de jur-împrejur. a da. a spune. a se purta cu ostilitate. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. a fi foarte nerăbdător. a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid . a şterge. ) a fi neînduplecat. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . mi se păru că văd icoana din Santa Maria. 2) a trage cu ochiul.. a se uita cu în eles (la cineva).. fără menajamente. a-şi expune via a (pentru cineva). pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea. a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. a arăta uşa (cuiva). 1) a arunca o privire. fără să se manifeste. a arunca o vorbă. a pedepsi exemplar.. a se amesteca într-o discu ie. a arăta răceală (cuiva). a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). a trage) (cîteva) palme (sau o palmă. a zice) de la obraz (ceva cuiva).POP.CR. arde focu-n paie ude. într-o doară. a trata cu răceală (pe cineva). se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. ) a stigmatiza.VLAH. a arde cu fierul roşu. a arde (sau a încinge.POP. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva). necru ător.. atavismului..i trag palme.SAD. a nu mai avea răbdare. pe vale). a izgoni (pe cineva).. a întemni a (pe cineva). a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). a arunca în temni ă (pe cineva). o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. a arunca o ochire (sau o ocheadă). a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. a arunca ocheade (cuiva). (reg. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. a lipi. a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . (sau spre . a lumina.: cînd aruncai ochii asupră-i. a spune deschis. a arunca ancora.. a se expune primejdiilor. ceva. a primi) o palmă (sau o scatoalcă).. a neglija. personalită ii etc. a cheltui fără rost..POP. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). a tăia frunză la cîini. a se purta distant. răuvoitor (cu cineva).. 2) (fig. Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. a nu lua în seamă. (despre sentimente) mocneşte. a se arunca în gura lupului. a pierde vremea. a arde de nerăbdare.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). a fi risipitor. a face orice sacrificiu (pentru cineva). a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. se găseşte din abunden ă.). în fa ă.AL. are balta peşte. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a da afară (pe cineva). a trece cu vederea.. verde (ceva cuiva). 1) a se uita pe furiş. a(-şi) arunca ochii roată... mă-n elegi? CAR. cu coada ochiului (la cineva).

. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. asupra crimelor lor. a prezenta denaturat realitatea. ) a da cu şperlă în ochii lumii. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. asta-i prea de tot! astă-primăvară.. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. a asculta teacă de pămînt. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. şperlă.. ascunzînd cuvîntul. asta-i altceva. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. a băga intrigi. asta-i altă mînecă. (reg. asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. ) a ine secret.ISP. asta-i buba!. a-şi arunca via a în şan . fără a crîcni (de cineva).POP. a ascunde ac în miere. diseară: vai. atîta tot. (mil. 1) a orbi pe cineva. în timpul verii trecute. a ascunde.. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor..NEGR. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne. astă-seară. (reg. . a-şi disimula inten iile. a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. asta-i altă mîncare de peşte. ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . 2) (fig. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot.ISP. asta (sau aia) e altceva!. a asculta încul pămîntului. în timpul serii de astăzi. asta-i problema!. ) a proteja spatele armatei. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste . îmbla cu înşelăciune. (fam. a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. ) an-vară). a ascunde cuvîntul. zicînd: mă doare pu in capul. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. astă-vară (sau (pop. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. arză-te-ar focul!. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine.POP.. BARI IU. adevărul. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. astă-toamnă. (înv. ) a încerca să inducă în eroare. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. să înşele (pe cineva). pulbere. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. pădure! POP . a se preface: craiul . a strecura o inten ie rea într-un sfat bun.COSTIN.). (înv.BĂLC. asta întrece orice!. îşi aruncau via a în şan . a tăinui. a vorbi aiurea. mi-a lăsat nişte căr i. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. ) asta nu se poate!. a asculta supus. prin inuta lor.. asta mai e de făcut. a-şi ascunde gîndurile. asta e cu totul altceva.CĂL. ) a dormi profund.. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. mărăcine. a-şi asigura spatele. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. (sau asupra . asta depăşeşte orice limită. DELAVR. asta (sau aia) e altă căciulă!. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi)... arză-te focul. a arunca vorbe în vînt. a face afirma ii necontrolate. a asculta orbeşte (de cineva).

cu mare poftă. ca mortul colacul.)!.) trebuie!. (fam. ce baftă. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. să paşti iarbă verde! a aştepta. a aştepta cu nerăbdare. (sau să . dacă a lunecat pe nesim ite. tot mai adînc. aşa să-mi ajute (să. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. aşa (sau acum) mai vii de-acasă. 1) pe sănătatea mea (a ta etc.. mai rabdă. ) aşa stau lucrurile (?).) se cuvine: aşa i-a trebuit... i-a fost) povestea (?). pînă.i vine apa la moară. tot ce se poate.ISP. ) a petrece noaptea.STANCU. a mînca (sau a bea). aşa e (sau i-e. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. (reg. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. aşa meri i (merit etc. aşa se prezintă lucrurile. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?.) Dumnezeu!: ia spune-mi.)!. aşa i-i a . a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul..CR. aşa o fi. aşa se zvoneşte.). a împiedica pe cineva să vorbească. aşa să trăieşti. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine.).. a da) la pămînt (sau pămîntului)... aşa să trăiesc (să trăieşti etc. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a . murgule. iată despre ce este vorba. aşa î i (îmi etc. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. ce noroc. acum mai vii de-acasă.VINEA.). asta este situa ia. aşa-i cîntecul. (înv. asta i (mi etc. el etc. aşa vrea muşchiul meu (al tău. aşa colac!. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL.NEGR.CR. ) aşa mai în eleg. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“.POP. a dărîma.ext. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă. crezînd că plouă cu apă. să. el etc. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva). roagă să-l ieu . un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva. vor alerga acolo ca să-şi potolească setea. să paşti iarbă verde!. aşa i-i a zice. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). aşa merge cîntecul. aşa vine vorba. (p. î i vine uşor. a astupa (sau a închide) gura cuiva. murgule. nu mai dau pe datorie. acum ai devenit rezonabil. aşteaptă... a aşterne (sau a trînti. în robie. (pop. al lui etc.i ajute etc. acum ne putem în elege: ia.ISP. aşa se spune. e un fel de a spune. aşa am eu (tu.. î i convine a . a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost.URECHE. a doborî. şi fam. ) aşa vreau eu (tu.). a aştepta ca pe Hristos (pe cineva).) chef.. aşa ceva. că nu şezi în casă toată ziulica. omule.CR. (sau să . ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . a culca. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!.. fătul meu.. aşa stă treaba. aşa pui problema (?). a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP.i (sau să vă) fie clar.): ie. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă .a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea). aşa colac! AL.. (arg. limpede!: aşa să şti i.

cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal. a atrage aten ia. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. a se culca la pămînt. a atinge la manşetă (pe cineva). a auzi-n gură. să te (îi. a cădea lat: cît e de lung... atunce cu mersul boierilor la Poartă.. a fi tare de urechi.CR. (pop. să face i etc. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură. auzi colo!. (despre voce) a se auzi de departe: strigă .. ei!.ISP. atîta jaf în ciuperci! ISP.DELAVR. ura) (cuiva)..) ferească Dumnezeu să faci (să facă. (înv. dar de văzut nu te-am văzut. ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva).. a avertiza (pe cineva). ) cînd cu . (arg. a fi surd. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. ) a da un bacşis (cuiva).. a auzi de numele cuiva. o situa ie precară. a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta..a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că .. a-şi a inti ochii asupra . atîta pagubă! atîta rău! atîta. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva). ostilitatea. nu-i nici o pagubă!. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul. a se atîrna ghimpii de cineva. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac. atunce cu .COŞBUC. atît mai trebuie!. a atrage aten ia (cuiva). îndată face cî iva paşi spre dînsa..: trăgea nădejde altul de domnie. ) a auzi în treacăt.) trebuie!. a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!. a atîrna de un fir de păr. ura) (cuiva). asta mai lipseşte! atît unii... s-aşterne ărînii. a atîrna (sau a ridica. a instiga. atîta (numai sau doar) că . a se remarca. a a î a ambi ia (sau curiozitatea. atîta rău!.. aversiunea.CANT. a cunoaşte pe cineva din auzite... a trezi. a-şi a inti ochii asupra .POP. a aten iona. a măguli orgoliul cuiva..POP. a atrage după sine.CR.POP. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. a pune) în furci (pe cineva)... a-şi fixa privirea pe . ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. a atinge în punctul sensibil (pe cineva). poftele) (cuiva). şi pop. . poftele) (cuiva). a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. din reputa ie: de nume i-am auzit. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat. ostilitatea. ca cucul a se aşterne ărînii.) asta! atît(a) i-a trebuit. a se distinge. vă etc. a se uita intă la .i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. a avea o pozi ie..LET... asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit. (înv.. . a provoca mînia (sau antipatia. a auzi cîinii în Giurgiu. a sensibiliza (pe cineva).. numai că . ca cucul. atîta pagubă! atîta. a spînzura (pe cineva): tatăl miresei .. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci. cît şi al ii.i (îi.. vă etc. şi unii. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). aversiunea. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor ... a stîrni. şi al ii... a a îta spiritele. ) a fi beat..

a avea aerul că . a avea a face cu . a fi dotat. de furcă (cu cineva). a (nu) se în elege (cu cineva). 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd. ) lovele. a fi linişte deplină.POP. a fi foarte bogat. a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . a avea boală să .. a putea intra. a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva. a fi fără egal... 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune.a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a nu avea linişte. ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. 1) (despre persoane) a avea de lucru. 1) a fi bicisnic. ) a avea noroc. a avea bani groşi (sau gîrlă). a avea ciudă. a avea asupra sa (ceva). a avea acces (sau intrare. a avea apă în vine a avea aplecare spre . a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. (fig. a fi roşu în obraji. a nu avea adversar (sau potrivnic. (fam. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . dar ai a face acuma cu un bărbat. a avea avere cît praful de pe tobă. auzi vorbă!. a nu-şi găsi locul. o ipoteză). 2) a se răzbuna pe cineva. (reg. a fi unic: la drept vorbind. a i-o face cuiva... dar unul cu altul nu se aveau bine. a avea bani. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva).CAR... 2) a fi fricos.. ) gologani. (fam. a se avea bine (sau rău) (cu cineva). a avea bursă. a da.. a fi putred de bogat. a fi iute ca prîsnelul. a duce.POP. a avea bani cu carul. a nu avea astîmpăr. a avea greută i.. a se adăposti îndărătul legilor. rival). printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). a avea boală pe cineva.. a avea bujori în obraji.. (fig. a avea bătaie de cap. ) a avea justificare. probleme. a avea o sumă limitată de bani.. vată) în urechi.. a avea aplecare spre . o ipoteză). ) a nu auzi (bine). a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie... a avea beregata curcanului.CAR. a fi lihnit de foame. . a avea (sau a găsi..POP. uşă deschisă) (undeva sau la cineva). a avea a face cu . a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a înghi i repede şi nemestecat... fra i erau ei. a avea baftă (chioară). ) a avea poftă nebună să .. a avea bosă. a fi pornit împotriva cuiva. (arg. a avea burta lipită de spate. a avea atuul (sau avantajul). a avea bani număra i.. mălai). a avea bumbac (sau cîl i. păunul n-avea potrivnic de mîndru. a lăsa impresia că .: avea aplecare spre ştiin ele exacte . a avea acoperire. necazuri. a fi bursier. ) a nu avea nimic. a avea argint viu în vine.. a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. . a se distinge printr-o însuşire. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate . a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a avea înclina ie spre .. pică pe cineva. crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare. a avea apă în vine. a formula o propunere (sau o idee.. a avea (sau a face) economii..POP.. a avea (sau a ine) bani la ciorap. înzestrat. a purta cu sine (ceva). a nu se auzi nimic.

CR. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie)... am ce mînca la casa d-tale. 1) a dori. a avea ca (sau drept) ajutor (pe . a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag. a avea căutare. numai el are căderea de a decide. a pretinde.. a avea ceva cu cineva. a avea capul ca dovleacul. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să . a fi ajutat (de . cu mine? . a vrea ceva de la cineva: ce ai.. a avea (sau a fi cu) caş la gură. a avea căderea să . (nici) purcel.. a delira.. a nu avea nimic în comun cu . a nu avea ce face (sau ce să facă). a nu se mai sătura mîncînd. că-s flăcău şi n-am nevastă. a avea cale (pe undeva).. se muie. a (nu) avea ce pune pe masă. a nu avea voie să vină. 2) a fi foarte sărac. eşti cam greu de cap. a avea antecedente penale.. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. domnule... 1) a nu avea ocupa ie. n-am cale. a se termina: toată boala are leac. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el..i vreau nici rău nici bine. a se sfîrşi.. nici un fel de căpătîi. 2) a mînca foarte mult. a aiura. a avea cazier. a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. a avea canon. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă. a fi prost: cum văd...POP. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie.: aici.. MOXA. şi tot îmi fac. a fi prost ca noaptea.AL. 1) a (nu) avea existen a asigurată.CR. a avea capăt (sau cap). a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu .CR.. nici nevastă. inteligent. a (nu) fi în stare să .. a fi pedepsit.POP. ) a fi deştept.a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă.. a fi lipsit de experien ă. a avea din ce trăi: slava domnului. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac.. a avea calitatea de a .. (sau de a .. nici copii.POP.AL. ) a fi foarte sărac. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a avea căldură la cap. a avea casa cucului.. 1) (fam.: rea bucată-i dragostea... a avea ce mînca. a nu avea ce căuta undeva. au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea. să stea undeva. n-are cap de-a o lăsa. a nu avea nici o legătură cu . ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă . (înv. a nu avea nici un adăpost.NEC.. a avea căpătîi.). a (nu) putea să . ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale. 1) a nu avea griji materiale. a avea cale cuvintelor... (reg. (despre mărfuri) a se vinde uşor. a avea cerbice eapănă.. a în elege cu dificultate. 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură.): el are drept agiutor zece ărani secui.POP. cine prinde-a o gusta. (înv.: nu. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să . a fi imatur. 2) a avea capăt..).. a persecuta.. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva . n-am ce împăr i cu tine. a avea cele necesare traiului. a nu avea (nici) că el. a avea casă şi masă. a avea cap. 1) a fi (foarte) gras. da urîtu’ n-are cap.. cu greutate.. a avea burtă de popă. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea.. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie.

a nu avea cîtuşi de pu in.. a (nu) şti. a nu avea chip să . a avea bani puşi la o parte.. a avea obrajii rumeni.ISP. primejdios.. a nu avea deloc. a nu avea (sau a nu şti) cum (să . a avea (sau a purta) coarne. a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a se bucura de încredere.): mă dusei vinerea-n tîrg. a avea trecere. a avea conştiin a pătată. a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe.CEZAR. a fi mort de foame. mijloacele (să . par’că joi n-am avut cînd.. a avea ceva în sînge. a avea ceva la bază. a se bucura de încredere.... fiecare mai avînd ceva după perdea. a avea cheag (la pungă). a fi periculos.). a avea ciudă pe cineva. a nu avea ce bea. a avea col i.: azi n-ai chip.. a cinsti (pe cineva). obraz.. a avea onoarea să .... a cunoaşte în amănunt. supus..EM.. a ob ine o victorie (asupra cuiva). avîndu-le în sînge. a scrie bine. a-i fi imposibil (să . (sau de a . a nu avea cu ce-şi stropi măseaua.. (fam. a avea cu cine (sau cui) să semene.). a avea culoare (în obraji). tăcură. cu cine mi-am făcut treabă. a avea credit.. a avea crezămînt.). a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc. a fi servil. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui. a (nu) avea cînd (să . a avea cinstea să ... a nu avea posibilitatea să . a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. a avea condei (sau pană). (pop. a avea coastele lipite. a avea cîrlig (la cineva). a fi comis fapte imorale.. a avea ceva să-şi reproşeze.AL. nu am cum să. a fi foarte flămînd. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea.. a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. în privirea-i să te pierzi. a avea cîştig de cauză.. cu talent.). drag (cuiva). a fi gros de obraz.i mul umesc. a fi bogat: ce te milogeşti. a avea cheresteaua groasă.. a nu putea să .): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei . ce zici.DELAVR.. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a nu avea posibilitatea.. a avea clavir la cap. ruşine.SAD. că ai cheag destul. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva..): pentru atîta încredere. a dori.. a avea chef de ceva. a avea considera ie (pentru cineva). a respecta.POP. (sau de a .OD. a nu avea cherestea. ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă.P. ) a nu avea caracter. a cîştiga. a avea ceva pe conştiin ă. ) a-i fi simpatic.POP. a se întemeia pe ceva sigur. a fi într-o ureche.a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să .. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva).. în toată voia. a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA . a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a fi bine informat. a purta pică cuiva. 2) (reg... a stima. Prutescule? CONTEMP. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva. a (nu) avea timp (să . a nu avea coloană vertebrală. a avea cinstea să . detaliat.

: are fa ă de şef .. .. d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea. a avea grijă (de cineva). de soco i că ai de treabă acolo.POP.. ) a aduce a ..PANN. sînt golan. a (nu) gîndi bine. a fi lung de mînă.POP. a (nu) avea dreptate.GHICA. ) a fi neastîmpărat. a (nu) avea (ceva) de ros.): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. a avea draci pe urloaie. avusese dreptate.ISP.. a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). (fam. a avea două chei pentru o încuietoare. a fi un bun vorbitor. a avea de lucru. a fura.. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva). ) a fi foarte sărac. a nu avea după ce bea apă. 1) a avea un loc de muncă.CAR.. a avea de gînd. a avea de treabă. a fi bun de . a avea de mul umire . ) 1) a fi deosebit de nervos. a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte. (sau a .. a avea darul să . a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să . a i se permite. a se exprima fluent. a avea darul suptului. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. (reg. să mă însor. a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă... (înv.. o sinecură. . a avea datină. v. ) a avea trecere. a avea doar zestrea nativă: bine. a fi şiret. plăcerea să .. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă..DRĂGHICI.. (sau de a . toane.. (sau de a .. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva). a nu avea de ce-l trage cîinii. a avea de lucru (sau de treabă)..AL.CAR. care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut.. . (sau de a . Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. şi pop.CAR. a avea degete lungi. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi.. răspunse flăcăiaşul. 2) a fi ocupat: tu. (fam. drept: în privin a amicului... ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni.). .). a nu avea de moară. a avea dantura întreagă. 2) a avea hachi e. (înv. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire .. a fi de natură să .. credit la cineva: boierii. a avea fericirea să . a avea fa ă la cineva. a nu avea de furcă. a-i face plăcere să .CONV.COSTIN..POP.a nu avea cuvinte a avea darul să . a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult. ) drit).. a avea fa ă. (reg. ) a fi mul umit să .. (reg. a avea draci... a păzi.): pe d..LIT.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură.. n-are de ce te trage cîinii.. a avea dreptul (sau (înv. a avea din i de lapte. a avea (sau a fi cu) din ii cunună. (înv.. a avea onoarea. a fi sărac lipit (pămîntului).... dar n-avu mult de furcă. a avea un lapsus. a nu avea din ce trăi.. a avea caş la gură. a nu avea decît sula şi căciula. a (nu) avea o slujbă. precum mă vezi: sula şi căciula. ) a trage la măsea. dară eu n-am de nici unele... a avea darul vorbirii. a(-i) avea (cuiva) de ştire..CAR. (fam.

a se naşte. vrei s-ajungi senator! AL. a (nu) (mai) cuteza să . (pop. NEGR. a nu putea păstra o taină. a da în gropi de prost. numai pleavă şi puzderii. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. a nu fi în toate min ile.. a avea gura spartă (sau de cîrpă). a avea planuri. tupeu) să . a lua seama. a avea (de) gînd să . a avea fum (sau cea ă) în creieri. a nu avea greş.. vină-n crîşmă să bem vin. a avea idei extravagante..CR. a umbla cu. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară. a avea foc la inimă. a avea girul cuiva.PRAV.CR.. a avea grăun e în cap. a voi să .. a avea fumuri. a avea (sau a fi cu. . a (nu) (mai) avea gură (sau obraz.CR. năstruşnice. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. a avea minte... ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui. a fi zorit: ş-apoi ve i duce.. îndrăzne e. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. a fi preocupat de gîndul sinuciderii. cel mai nerod.POP. a avea gură să . toane.. a (nu) (mai) avea curajul. a inten iona să . de şansă.CR. a fi perspicace.. de unde să-l iei. . (pop. a fi potrivit. parcă-i fu gura seacă. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. a avea (sau a fi cu) gura mare. a sim i un gust amar în gură (după un chef). la) cap. a-i intra.CR.. ) a semăna cu cineva. a avea gînduri negre. a fi înfumurat.: de ai gînd să ne iubim. a avea cap bun. ifose. a fi grăbit. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. a nu avea minte. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . a cînta frumos. . dacă spune i c-ave i aşa mare grabă.POP. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă.EM.POP. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. a avea gura ca o sabie.. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă. cum a cobit el. a fi lipsit de noroc. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată. a avea gînduri mari. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. a avea mîncărime la limbă. a fi sarcastic. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. a nu strica. a fi indiscret.. stigle i) în (sau din. a avea fiin ă (pe lume). a băga de seamă. a avea acordul.. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. a avea (sau a pune în) gînd. a dori foarte mult. (înv. a avea limbă ascu ită. a exista. a avea fler...: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. îndrăzneala să . a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR. a avea glas bun. ) a fi beat. a avea (de) grijă..a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să . .. a avea ghinion. a avea gură pocită: afurisit drac. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă.EM. a avea glagore în cap. încă mai ai gură să întrebi? CR.. ia sta i oleacă. proiecte de amploare. . a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva.. a avea intui ie.. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri.. aşa s-a întîmplat.

. a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar.. a avea sub control (pe cineva). a fi înfumurat.: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare). a nu avea habar (de cineva sau de ceva). trivial.. a avea inimă tare (sau de piatră. împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva). a nu avea hal să .). .. a (nu) avea însemnătate. bucurie: ce haz am să merg acasă..i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP.: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei. a avea (sau a-i fi) inima neagră. a-şi da aere. simpatic.CAR. trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea. a fi deprins să .. ca copiii are haz. a fi incomodat.. 1) a sim i plăcere. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva). a fi darnic. a fi într-o doagă. a fi foarte bun. a se exprima vulgar. ) a fi prost. compasiune.COSTIN. a (nu) avea importan ă. a fi nepăsător.. nu i-i hasnă de cei cîni.. a avea obiceiul să . că cu mine ai în cîrcă.. nimic n-avea importan ă.... a avea influen ă (sau înrîurire) asupra . (cuiva sau a ceva). a voi să ia în căsătorie pe . a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că .NEGR.. a nu fi în stare să . a avea igrasie la cap.. a avea în coaste (pe cineva). a avea de gînd să .... şi de plată n-ai habar! AL. a avea ifose. a avea haz. cumsecade. a avea de furcă cu cineva: să. a avea inima grea..AGÂRB. a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . a (nu) conta: pentru el. ) 1) a avea.. a avea aptitudini pentru ... a avea inten ii (serioase) cu . a vorbi mult şi repede. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine.: avusese de mic înclina ii spre desen.POP. a şovăi.. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre . a fi plin de griji. a avea în coaste ...... a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă.. a avea gură scîrnavă (sau spurcată). a avea înclina ie spre . stingherit (de cineva). mărinimos. a avea iluzii optice.. a nu sim i milă.. a avea gură de cîrpă.POP. (fam.. a avea vedenii..: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i. a crede că . 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini..EM.a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . 2) a avea farmec.. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva). a avea gură pocită sau a fi pocit la gură.. cînd n-am nevastă frumoasă?POP. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu. nesim itor. a avea inimă largă. a prevesti lucruri neplăcute.. a cobi... a avea gustul (să . a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă.. (reg. a avea inten ia să ... a avea influen ă asupra . a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun.. .. a avea inima îndoită..AL. a avea inten ii cu ... . valoare.. a trage folos de pe urma cuiva. a fi un bun orator. a i se părea că .. a nu putea ine un secret. a inten iona. a avea impresia că . a avea în buzunar (pe cineva). rău. a flecări.i iei tălpăşi a. a pălăvrăgi..: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. a fi foarte trist.. a fi nostim.PANN. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. a spune obscenită i. a nu putea să . a avea (bun) gust. a fi nehotărît. a avea inimă de aur. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva.CAR... a fi guraliv.. a avea gură de aur.

. (înv. a menaja (pe cineva). a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . a avea în puterea sa. a avea la mînă (pe cineva). ) a avea în vedere. (reg. a-şi impune tăcerea: Florico. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva).STANCU. CAR. a avea experien ă. a nu (mai) avea altă posibilitate. a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva).EM. pune.. (înv. a avea la activ (ceva). a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). n-are-ncotro cotigi. li se puse condi ii. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş .EM.NEGR.BĂLC. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva). a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles. a avea în elegere cu cineva. pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări.. a se resemna: n-am încotro. ) a dispune (de cineva). a fi nevoit să accepte. a avea (sau a lua) în privire. a inut să meargă la Kissingen incognito. a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). la discre ie (pe cineva).. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva). căci avea la îndemînă un arsenal întreg. a avea prioritate.. a avea la cherem (pe cineva). a avea întîietate. a avea la inimă (pe cineva). a tăcea.GHICA. ICHINDEAL . a avea la suflet (pe cineva). trebuie să te iau cu mine.CAR. mort copt. a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că .a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . şi reg. (înv.LET. ) a alinta (pe cineva). trebuie să stea fa ă. 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . cotigi). a simpatiza (pe cineva). a nu (mai) şti ce să facă. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. a avea la mînă (pe cineva).. aranjamente secrete cu cineva. abia dacă erau la degetul lui mic . a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). a avea în vedere (ceva). a avea înştiin are. a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. a avea în tăşcu ă (pe cineva). a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său.i gard la gură! AL. a răspunde (de ceva). 1) (înv. (reg.VLAH. a (nu) avea noimă. pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. îl vor avea în vedere. . a inten iona. ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. a avea în minte (pe cineva sau ceva). a conta (pe cineva). ) a avea la dispozi ie. îl avui ca-n palmă. a se bizui.MAIOR. a avea în primire (ceva).CR. a lua în considerare. a nu spune nimic. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. . a avea în vedere (pe cineva). a avea încredere (în cineva). a avea legături. a se baza. după cum zic turcii. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. . a avea în vedere.

(înv..CAR.. a avea mîna curată (sau mîinile curate). meschin. a avea motive temeinice să . a seduce. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva.NEGR. a nu avea mijloc să . a avea lipici.BOL. ) a avea parte (de . a avea loc. avea şi alte coarde la arc. 2) a nu mai încăpea de cineva. 2) a se purta copilăreşte.. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. a avea minte fragedă. a avea (sau a fi la cineva) mîna. 1) a-i curge mucii (cuiva). a fi copilăros. a da semne de prostie. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . ) a proteja (pe cineva). a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. a nu avea deloc (ceva). a avea miere de şarpe la inimă. a avea limbă ascu ită (sau rea.. a avea un post însemnat. 1) (înv. ) a nu gîndi. 2) a purta noroc: ai mînă bună. a avea (sau a da. 1) a se întîmpla.. 1) a lovi primedios. a uita repede ceva. . a avea minte de cocă (sau de prunc). a fi generos. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă. (sau a . a avea mai mult de-o grămadă (ceva). (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). a avea milă (de . a fi rău. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). marmură.PANN. palavragiu. ai milă de-a mele rugămin i! EM..a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să .DOS. a fi cinstit.CAR. a fi uituc: au memoria scurtă. a fi zgîrcit. a-l avea la taşcă (pe cineva). 2) a fi indiscret.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul... (fam. imatur.AL. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . a avea mila cucului. a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie .. a avea mari cuvinte să . darnic. a avea minte de vrabie. a avea mînă grea. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată.. ) a fi slobod la mînă. 2) a fi neîndemînatic (la scris. a fi orfan.. ) a avea o situa ie bună. a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. prosteşte. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă). a avea mintea (bine) mobilată. la desen). a avea la plăcere (pe cineva).GHICA. (înv. a fi foarte instruit. însoară-mă şi pe mine. a avea mîinile legate.)...GHICA. a nu (mai) avea loc de cineva. a avea la mînă (pe cineva). 1) a fi răutăcios. a atrage. (sau a .. de şarpe). 1) a fi flecar. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. s-aibă milă de izbîndă. 2) a fi rău de gură. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. a se îndura: o. a avea mai multe coarde la arc. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director.. (fam. 2) a fi loc.. 1) a fi incomodat de cineva. a fermeca. necopt.M. a nu avea creier.. a fi în imposibilitate de a ac iona.. a fi prost ca noaptea. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. şi împăratul. a nu avea posibilitatea să .. s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit...). a avea lumînări la nas. 1) a fi îndemînatic. 2) a fi milos. a avea maşină la scară.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i.

a nu avea nici cap. a fi vorbăre .. să n-ai la mine nici o nădejde. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie.. a nu avea absolut nimic.. (reg. nici coadă. a considera (sau a fi) necesar. a (nu) avea mod să . a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni. ) a nu avea habar.FIL. a (nu) avea tupeul să . a (nu) avea nas să . a avea nervii slabi.CAR. ) 1) a se bucura de simpatie. nici masă. a nu şti nimic. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă. a fi ar ăgos. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor. a avea mîncărime la degete. credit. a nu avea nici o noimă. (cineva sau ceva)..COŞBUC. 1) a (nu) îndrăzni să . în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos. a nu se putea controla... a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. nici coadă a nu avea nici casă. a fi etern.AGÂRB. (înv. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă.. a nu avea moarte. nici un în eles..a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să .. a nu avea nevoie de .. despre . a avea (sau a fi) nevoie să . limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă. a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt)... nervos.COSTIN.. spre . a nu avea nici cap. a avea natură a avea nădejde în .. 2) a (nu) avea autoritate... folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea.) (cineva sau ceva). a avea năvalnic. a avea nevoie a avea nevoie de . a fi durabil..CEZAR. a nu avea ce mînca.COŞBUC. a nu avea nici de unele...... a avea (sau a fi cu) nas de cîine.) sau a se lăsa în nădejdea cuiva..... a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să ..)..). aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare.. a(-i) fi necesar.... şi-n casă nici cenuşă n-au.: ai nas să te ară i? . trecere: mincinosul nu are nas. ) a nu avea nici o grijă. 2) (reg. a se bizui pe .. a fi sărac lipit pămîntului. a nu mai avea mult. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă. a nu avea nici casă. a nu avea posibilitatea să ..P. ) a fi fără ruşine..N. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele . a nu putea sta mai mult timp într-un loc.. a avea (sau a fi cu) natură. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare).. a avea nevoie de . (sau la . a fi dintr-o familie bogată.. în care stau.OD.).. ) către . a avea nevoie să .. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva).. a trebui să .: eu sînt bătrîn şi sărac. a fi uşor iritabil sau impresionabil. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal..PANN. a fi irascibil.. dificultă i. (sau de către ..... (înv.. pe .): acele petreceri cinegetice. ) a fi violent. a fura. (sau de a . a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră. a fi pe moarte.... periculos.. 1) (înv.. pre ... a sim i mereu nevoia de a pleca.. (reg... a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în . a avea nervi... ) a avea neplăceri. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă. (reg.. 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i. PANN . a avea mîncărime la tălpi. (sau de a .. (sau a .. (sau a . a nu avea nimic. a fi cu nervii la pămînt. a nu avea (nici o) nevoie de . a avea neamuri (bune). a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor.

.. nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are.: avură noroc de vreme bună. a avea numai sufletul în oase.. a avea noroc de . a nu avea (nici un) în eles.. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a avea obicei (sau obiceiul. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS.. a avea noroc la . a nu avea nici în clin. a avea nume bun (sau rău). a avea noroc că .... a nu avea nimic a face cu .. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el. a nu (mai) avea număr.SAD.NEGR....EM. sau norocul . a avea (sau a fi cu) noroc.. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic. din fericire . bine că .... zău. pudoare. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva)..CR. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. a avea succes la . a nu avea nimic comun.... toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. a avea noroc de .. chior. .: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR.) (cineva sau ceva).: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare.: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre. (sau cu .. a nu avea nimic. a avea ruşine. absurd: condamnă muzica clasică..CR. ) de obicei).. a nu avea nici o perdea.SAD.... a fi foarte zgîrcit. boabă) chioară (sau frîntă). (pop... (reg... a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz . nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). a nu avea (sau a nu face) nici o scofală. a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă. sprijinit (de cineva sau de ceva)... care n-ar avea nici o noimă. a nu avea nici un chichirez. a nu avea ruşine. a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii... că . a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul).. a avea noroc (sau norocul) să . a avea noroc la .BĂLC. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu ... a avea parte de . a nu mai avea încotro: vezi şi tu. a nu avea nici un haz. a nu avea nici o legătură. a întrece măsura bunei cuviin e. a avea noroc porcesc a avea noroc să . a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. că n-avem nici un chip. VLAH.. a avea noroc porcesc (sau orb. a fi foarte sărac.. a fi fără sens. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin. ) a fi foarte sărac. a nu avea nici tăciune în vatră. a nu a avea nici o legătură cu .CAR.. a avea avantajul de a putea fi ajutat. să mă îmbăt şi de scîntei din stele. a nu crede în nimic.. a fi foarte rezistent sau foarte viteaz.a nu avea nici în clin.. a avea nouă suflete. a avea o bună (sau proastă) reputa ie. N. a avea (atîta) obraz. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i.. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate.. a avea succes. a i se ivi prilejul favorabil pentru a .. nici o para frîntă! AL. să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic.. norocul îi curgea gîrlă. a nu avea nici mî ă la casă. a nu avea (nici o) noimă. a nu ine seamă de nimic. a reuşi la . a fi slab ca un îr.. cu care ei nu au avut nici în clin. a nu avea nici un chip.COSTIN. a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva). nici în mînecă? GHICA.. a fi perfect sănătos: jucăm. a avea noroc (sau norocul) că ..

. şi pop. a vorbi mult şi zgomotos. a avea cinstea. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. (reg. zurliu. a avea ochi la spate. a fi sănătos tun. a presim i (ceva).... a (nu) (mai) avea gură să . 1) a nu vedea seara. a fi bolnav de plămîni. a o ine una şi bună. plăcerea să . a (nu) (mai) avea obraz să .. a fi deosebit de rezistent.. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier. . a nu putea suferi. o păsărică). (fam. suferin a pe figură. 2) (fig. 1) a fi bine crescut. (p. suporta pe cineva. a nu-i scăpa nimic. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. a simpatiza. nebun. a avea nevoie. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă.. 1) a avea privirea foarte ageră. a fi mărginit. a nu putea suferi pe cineva. a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. ) a fi lipsit de ruşine. a avea ochi coda i. . a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. a avea o mutră de înmormîntare. a avea o andără în cap. ) a fi miop. ) a-i fi necaz pe cineva. a avea o presim ire. a fi indispus. (fam. (sau a .. a avea o gură cît o şură. a iubi numai pe cineva.. a ine numai la cineva.. a avea o foame de lup. a nu avea ochi decît pentru cineva. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. a avea orbul găinilor (sau al găinii). a avea op. a avea o constitu ie robustă. a avea oftică pe cineva. a avea ochi de pisică (sau de cotoi). ca un broscoi în pierzare. ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i.. a vedea foarte bine. a ine în mod deosebit (pe cineva). a purta pică cuiva.): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. ) a fi trăsnit... a şti. a avea ochelari de cai. ) a (nu) se distinge (unul de altul). a avea o re inere. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’.... a avea o slăbiciune (pentru cineva).. a avea ochi prelungi.a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . cu ochii cîrpi i de somn.. a fi lat în spate.CAR. a semăna ca două picături de apă. viclean. (înv. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR. de a . 2) a fi susceptibil. a pre ui. a avea lipsă. a nu avea ochi să vadă pe cineva. după apusul soarelui..). ) a i se citi durerea. Ureche. STANCU. (fam. a fi deosebit de flămînd. a fi supărat pe cineva. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte.. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva). de a . a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. ) a fi într-o ureche.). a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. migdala i. a avea ochii duşi în fundul capului. a avea onoarea să . a avea ochii căzu i. a avea inima îndoită. a avea o idee fixă (sau o marotă. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să . a fi înstărit.. 2) a fi perfid. bogat....VLAH.. a se uita numai la cineva. a (nu) avea osebire. (sau a . a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . a avea oftică. 2) (fig. a avea ochii cîrpi i (de somn).ext. striga. a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece)..CAR.

. viclean. a avea papagal. (reg. (fam. a fi plin de draci. nemite să le-nzestreze. a (nu) avea parte (de ceva). a fi foarte slab sau foarte flămînd. de o durere. a nu pricepe un fapt evident. a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. a dori. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. a avea pîntecele lipit de coaste. a fi stăpîn pe situa ie: are . a avea perdea la ochi. a avea ponturi.. a (nu) avea parte (de cineva). a avea păcatul de a .: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL.. ) a fi atrăgător. 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva. a avea pat (cu cineva). ) a avea rela ii sexuale (cu cineva).. a (nu) se bucura. a avea sor i de izbîndă. ) a fi şiret.. văzînd-o cît era de tînără. a avea pe cine moşteni. a fi preocupat de un gînd. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. şi fam.CR. a avea piper pe limbă. a (nu) avea alături (pe cineva). a nu avea seamăn. . a avea nefericita inspira ie de a . a avea pile. de. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. deranjat de cineva: era aşa de rea. a avea pe Scarao chi într-însul.. a avea picioare moi. a fi drăcos.. a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă).POP. simpatic. 2) a avea apetit. a-i purta sîmbetele cuiva. 1) a pofti. a nu avea para de ştreang. şi taie de unde vrea şi cît îi place.ŞINCAI . a fi foarte sărac. sarcastic.ISP.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a .. VLAH. a fi necăjit. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă..CAR. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). era. a fi lefter. a nu avea păs de . a avea toată puterea. (reg. (pop.. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . cîştigam destul de mult. seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a fi prost. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a nu avea nici un ban.. a comite păcatul de a . de un sentiment. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă. a avea păr pe limbă a nu avea păs de .CR. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche. a (nu) avea. (reg.. a avea poftă. dar ce papagal avea! POP. a fi lipsit de educa ie... captivant.CAR.. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte... a avea pe dracul (în el). a se mişca încet. de perspicacitate. a avea (sau a ine. a nu vedea. a se bucura de protec ia cuiva. a nu se sinchisi de .. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună. .POP. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). ) a fi bun de gură. lescaie) sau a nu avea lescaie. în mînă şi pînea şi cu itul. de frumoasă şi plină de vină-ncoace. a vorbi convingător: frumuşică. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. a nu avea nici un ban. a fi supărat pe cineva.. i se tulburau min ile . a avea cui să semene.CAR.. (reg. a fi răutăcios.. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. a avea păr pe limbă. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă).

a avea pova ă bună.. a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă. (reg.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări.. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . şi pop. a avea presă bună (sau proastă). a avea înclina ie spre . a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs . ) a duşmăni. de cum a văzuto. a se potrivi (la . . a avea prepus pe cineva. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre .. a avea purici pe limbă. a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat.CONV. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei. a avea (un) pre . (înv. ) a avea sprijinitori. a nu suporta tangajul navelor. umbla după împăciuire.. a prefera. a avea reputa ie bună (sau proastă). foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum.MUMULEANU . a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine. ) a avea influen ă.POP..AL. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva. a nu se grăbi. a avea (sau a face) recurs.. a avea proptele. a avea preten ia. ) a bănui. linişte. a avea (sau a găsi) răsunet. a avea puterea în arului. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri).MAIOR. a avea preten ii.. (reg. a avea privire la .. (jur. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. a avea priză.. a fi slab. la loc şi la climă.BUDAI-DELEANU. sus inători (pentru a parveni). a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva). a fi certat (cu cineva).. a avea un mare necaz. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă. .. plăpînd...EM..). trecere. 2) a nu avea astîmpăr.. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară..). 1) a pretinde. bunuri materiale) a se vinde bine. (fig.CAR.. ) a acorda aten ia cuvenită. a reac iona cu promptitudine... (înv. şi bucatele. a aştepta... preten ios.OD. 2) a se referi (la . (spec.. a nu avea (nicăieri) astîmpăr.): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare.CAR..CĂL. a avea prindere. avea mare prepus pe dînsa. (înv.. 1) (despre mărfuri. ) 1) a avea legătură (cu . şi mărfurile. 1) a fi năpădit de purici. a avea (sau a căpăta) puteri depline. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare.a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară. (fig. a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la . două vorbe raport n-au.. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia. a avea rău (pe cineva).LIT.POP. a ac iona. a se bucura de apreciere bună (sau rea). 2) a fi exigent.. lipsit de putere. şi pop. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru .. ) a fi cumpătat. a avea (sau a fi plin de) purici..GALA. a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. chibzuit. ) a avea mîncărime de limbă. sau la . (înv. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici. a trezi interes. a vorbi neclar. din mîini nu stau.DOS. a ine seamă de . 2) a avea o valoare ridicată.): tot vorbesc.. a avea rău de mare. a avea raport (cu . a avea ecou.

a avea rînză fierbinte. a avea scuipat la furcă. a nu mai avea scuipat în gură.. a (nu) avea (sau (înv. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . cumpănit. a fi foarte necăjit.VLAH. ) a nu avea posibilitatea să . a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). resurse suplimentare. a-şi afla de) rînd. (fam. a avea necaz (pe cineva). a (nu) vedea) sa . a avea rezerve.. ) a vorbi prea mult. a prinde) seu la rărunchi. a avea scump (pe cineva). a nu (mai) avea pereche..POP. dar are şi duşmani. şi pop. a fi aşezat. (înv. (reg. 2) a vorbi mult. a iubi (pe cineva).. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva).. desigur. a avea rela ii (cu cineva). 1) a avea disponibile fonduri. a avea sa la (sau de) vorbă.. ... a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). (p. a avea (sau a face) rînză. (pop. a avea chef de vorbă. a fi foarte vorbăre . a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop. ) stupit) la furcă (sau la gură). (înv. ) a fi rezistent la băutură.VINEA. a regreta. (înv. (reg. a avea rude printre moaşte. 2) a avea îndoieli. ) a se înfuria uşor. ) a avea (sau a face) avere. a avea rude (sau sfin i. a avea (sau a-şi face. a avea remuşcări. ) a avea dreptate. că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă. a avea scorbură la inimă.a avea recurs la .. a semăna cu . a (nu) ajunge la sa ietate. eu cînd mi-oi afla de rînd. a (nu) se putea sătura (niciodată)..BUDAI-DELEANU. (înv. a găsi răspunsuri prompte. a nu avea (sau a nu fi) rînd de .. (reg. raporturi (cu cineva). a fi unic. a avea proptele. ) a aprecia. a avea pile: are rude la Ierusalim. ) a (nu) afla.. a fi veşnic nesătul..POP. a avea său rău (pe cineva). ) a fi supărat. (reg. echilibrat.: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit.AL. cu seriozitate: ne place de dumneata. a-i părea rău. 2) (spec.. a stima. a avea chef de vorbă.HASD. a avea rînză tare... a fi bun de gură. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte..: [localitatea] are multă asemănare cu muştele.. cîntă tare.. a avea replică. merge-oi.CR. ) a avea acces la . ) a avea. 1) a vorbi cu rost. a avea (sau a fi cu. supărat. (reg.: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut. ) a vorbi mult şi cu miez. şi să nu mă cheme... a avea seu la rărunchi . (pop. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. a avea rezon. (reg.POP. a fi de neam mare. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva). ) a fi protejat de persoane sus-puse. ) a fi bolnav de stomac.. re ineri. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu . a gîndi matur. a avea rînză domnească.. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la . ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui.. a avea semănare cu . ) a se îmbogă i. samăn badea nu mai are. (pop. incomparabil: suie dealul. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. sfin ii lui) la Ierusalim. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi. a-i repugna (cineva sau ceva).ext.POP. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . 1) a între ine legături. şi pop.

. a avea capăt. în armonie (sau în neîn elegere. a avea (sau a sim i) atrac ie..POP. a fi capricios. (fig.. nici roade. cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat. de vigoare. era neagră-n cerul gurii. 1) a fi plin de energie. 2) a avea abilitatea de a . (despre artişti. a trăi în bună în elegere. ) a fi năzdrăvan. că n-am timp de aşteptat. a avea tot timpul să . candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol.. a fi foarte rău: soacra.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . a nu avea toate şipturile.. a nu-şi găsi locul. a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva).. a fi (ne)întemeiat. 2) a fi foarte slăbit. a avea stofă.. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. (p. a nu ra iona. (fig.. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut.. a-şi controla sentimentele. a avea somnul mieilor. a se bucura de protec ie. a fi plin de energie. (p.POP.. 1) a fi sărac. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă.REBR. a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun .POP. reac iile. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . a (nu) avea talie. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . a nu avea zestre. (pop. a avea temperament. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva). 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti. a avea (sau a sim i) tragere de inimă. a avea ştimă. a dormi mult.POP.. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. 1) a fi istovit. poftă. ) a fi total lipsit de bani. a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). (reg. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată. a avea talentul de a . ) a fi plin de calită i. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). a nu avea trai (cu cineva).. deh! ca soacrele. a fi foarte grăbit. în ceartă) (cu cineva). a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. nu are nici temei. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede.VLAH. ) 1) a avea măsură (în comportare). de elan. a (nu) avea (vreun sau nici un) temei.CAR. înzestrat. a pune pasiune în ceea ce face.. a avea tărî e în cap.). a fi senzual.. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ .ext. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a . a fi pe cale de a leşina. a nu avea minte. a avea toane. a avea toate la îndemînă. a fi dotat. a unui examen). ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. a se termina. pasiune. ) a fi lipsit de sens.ext.. 2) a nu avea linişte. a avea spate.. a avea (un) sfîrşit. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. a (nu) avea siluetă. a iubi foarte mult (pe cineva). a avea trac. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . a nu avea stare. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. a avea tact (sau tactul de a .POP.CR. a beneficia.. a avea sînge în vine. a avea stăpînire de sine. monşer! CAR. (înv. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat..POP.

aşa că ieşi să se plimbe . a avea un cuvînt greu (de spus).. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. şi fam.).POP. că are treabă cu tine.VARLAAM. a avea treabă să .PREDA . 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el.. a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară.. a avea op la limbă. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). (reg. . nime treabă nu ne are. eu n-am treabă. că n-avea nici o treabă cu învă ătura . ) a fi mai breaz ca al ii. a avea unde să-şi plece capul... ) a-i plăcea să bea. obraznic. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă. a avea un aer (de . a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). a avea un noroc orb (sau chior). a avea epi pe limbă. de vine întotdeauna tîrziu acasă. (înv.): foaia franceză ar avea un aer modest. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. (înv. a avea un foc la inimă. a i se face o concesie: furii . ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a fi în vogă. a-i intra. a avea cui să se roage. a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. ) a avea o taină. a avea trecere. a nu mai avea ară (cu cineva).. a avea prestigiu. .a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva). a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a se bucura de autoritate. a (nu) avea unde-şi pune capul. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. ) a nu neglija ceva. (reg. 4) (fam. a fi cu. ) 1) a avea chef de vorbă. a (nu) avea adăpost. ) a (nu)-l privi. a avea un necaz. 1) (înv. ) a nu se pricepe (la ceva). a fi foarte norocos. 2) (fig.. a fi tratat cu respect şi considera ie. a fi îndrăzne . a avea credit: are trecere la minister .POP. 3) (fam. 2) a avea o răfuială cu cineva. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. (reg.. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). a ironiza. a avea un cuvînt cu cineva. a avea (sau a-i sta. a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. (pop. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. a avea un cîrlig. a (nu)-l interesa. a avea tupeu. ) a avea memorie bună..PANN.. 3) (despre mărfuri) a avea căutare. un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva.. 1) a avea de discutat ceva cu cineva.. a fi pornit împotriva cuiva. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . a fi necăjit. de iertare. a avea (sau a i se pune) un nod în gît. a inten iona să se răzbune pe cineva. a avea o teamă.. dar cel pu in convenabil. a avea (sau a fi cu) opi. 2) a avea limba ascu ită. (reg.. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz.). a avea inere de seamă.CAR.NEC. a fi rău de gură.LET. ) a trebui să .: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. a unei supărări puternice). a suferi. (fam. s-a descurcat de minune. a lăsa impresia (de . . a lua în considera ie. a i se deschide toate uşile. a avea o înfă işare (de . a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb . a avea inere de minte. a nu-i avea treabă (cuiva). a fi la ananghie. de pălăvrăgeală.. a avea ug la băutură.

a avea vreme să .noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. a avea urechile astupate cu ceară. (reg. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat.. ba aşa. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. a avea timp să . (reg. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. se făcea că are vederea scurtă. a trăi în mizerie. ba bine că nu!. a fi la un pas de moarte. ba mîine.AL. ba chiar.. ba colea. ) a trece mult timp. ba da. în timpul nop ii trecute. baba călătoare n-are sărbătoare. a putea să mai aştepte. ba ici.. mîine ha . (înv.: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. a avea răgazul să . a avea val (sau valuri) (cu cineva). a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. c-o fi.AL. pretutindeni: tot mai cercînd. că doar n-am urechi de săftian. ba că chiar. ba e neagră bag seamă ba ici. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. şi pop. ) d-apoi cum nu? ba ce!. c-o pă i: şi aşa. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). c-o fi. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea.. a trăi în linişte. o suferin ă (nemărturisită). (iron.. azi hîr. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva).CR. ba că-i una. CR. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. ba aşa. la Sfîntul Aşteaptă. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. 1) a nu fi neapărat necesar.)... ba e albă. pare-mi-se. şi fam. ba e neagră. ba zău. ) a fi surd: ho! . azi. a azvîrli cu piatra în şatră. ... a se certa (cu cineva). ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una. a avea urechi de cîrpă. a avea urechi de săftian.POP. ba una.CR. ba colea . a avea zile înşirate cu a a. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie.. mîine bătaie. nu cumva? ba ceea. a avea o perspectivă cuprinzătoare.HASD. ba colea. ba ici.. a fi deschis progresului. a nu mai avea zile multe. a avea zăbavă. ) a face aluzie la ceva. cînd sta cîte două. păcat! CAR.POP.. mîine ha azi. (reg.FIL.(sau astă-) noapte. a avea neplăceri. c-o pă i. a nu fi presant.. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. ba alta. se-n elege!. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. a avea clientelă numeroasă. ba e bălaie. ba că-i alta. ba aşa. a fi receptiv la nou. pentru ca să nu salute pe nimeni. greută i (din partea cuiva).. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung .. ba e laie... a avea vederi largi. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. ba ceea sau ba că-i una. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . se vede că . hăr ăgos şi de tot hapsin. trei zile pe lîngă casă. a fi miop: un marchez . a nu auzi bine. a nu auzi bine. 2) a nu avea habar.. ba că chiar?. a avea vad. evident că da!.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să . într-adevăr. (pop. ) azi ceartă. ba chiar. pasămite: bag seamă că nu era acasă. a nu avea zor azi hîr... că-i (sau c-o fi) alta.. a avea o durere. moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. în toate păr ile. a o duce de azi pe mîine. ba azi. ) ba aşa. ba chiar îl înviorase.

) vorbărie goală. banii verzelor. bani buni. a-şi frămînta mintea (cu ceva). (reg. să ai parte de noroc!: ei. de la cei ce se vor închide. ) a se bate cu gîndurile. ) a umbla fără rost. bani ghea ă. bani de buzunar. a regula) la cap (pe cineva). a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile. (chiar) mai mult decît atît. a gîndi intens (la ceva). bată-te (norocul) să te bată!. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. bani peşin: n-avea decît 3. basmul cu cocoşul roşu. chiar aşa? ba nu. bată-te să te bată. zău?. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu.POP. a trîndăvi.POP. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. bani număra i.000 lei . (înv. a se bate ca orbii (sau ca chiorii. a-şi bate capul sau (pop. luată de la cei întemni a i: 30 bani. de ziceai că se bat calicii la gura lui. baie de soare. 1) a sări în sus de bucurie. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . a se bate rău. a sîcîi. ) a fute. 1) bani numerar. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. arde-te-ar focul! : cum. a nu se potrivi deloc. a se bate ca apa de maluri. bani pentru cheltuieli mărunte. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. nici nu mă gîndeam la tine! POP. ) pedeapsă în bani. ca orbe ii). a se bate cap în cap. a bate bărbunca. ) a face creditul egal cu debitul.ISP. ) a nu se ine de treabă. a plictisi (pe cineva). a bate ceamburul. bani bătu i. a balansa conturile. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. istorie. a fabrica monede. întîmplare care nu se mai termină. (fin. şi încă de cele mai prefăcute. bani cu putere de circula ie. că nu s-alege niciodată. bani cura i (sau murdari). (reg. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. 2) a-şi bate joc.REBR. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. a cicăli. (reg. bată-te focul.URIC. 1) băşică din clăbuci de săpun.000 de lei bani număra i . bani de (sau pentru) coşni ă.CR. balon de săpun. banii grosului.POP. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. ba nu. ba încă sau şi încă. 2) (fig. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. proiecte inconsistente. în hîrtii de 50. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. mare vărsare de sînge. că pe mor i nui mai învie nimeni. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas. a nu-i păsa. banii grosului. în plus: este fată. te vei hrăni tu cu oameni? POP. nicidecum.POP. a insista (pe lîngă cineva). serios?. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). bată-te focul (să te bată)!. a bate bani. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie.

a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă. a trăncăni. 1) a călători.P. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul. a vorbi în vînt.. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură.POP. drept mul ămită. a aplauda. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP. a bate din pupăză.. 1) a se abate de la subiect. a-i da. a bate drumurile. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie.a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu. de pomană. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. a avea simpatie pentru .i trebuie dacă.) a vorbi mult. a lovi aerul cu aripile. a nu găsi ascultare. a bate fericea pe cineva.CAMIL. moşneagul îl lăsă într-ale lui. a pălăvrăgi.. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. 2) a încerca să-şi impună voin a. a bate din picior.. a pleda fără folos. (pop . . a protesta inutil. 2) a hoinări. a dori să nu se împlinească ceva. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD. în zadar). a bate din pinten de bucurie. a bate din palme. a se lăuda. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a-şi bate (sau a-şi strica..CĂL. a bate mult şi bine (pe cineva). a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. a vagabonda. . a bate din aripi. 2) a fi mîndru. a trage la intă. a tropăi. a-şi complica existen a: aşa. bate cîmpii cu gra ie.AL.ISP. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă.: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă.POP.. a bate cu fruntea-n nori. a-şi răci..P. a bate furcă (pe cineva). a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a bate din picioare. a umbla mult. a hoinări. în tălpi).POP. 1) a se răsti. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . înfumurat. a bate cu. a comanda. a spune prostii: gata. de-a surda. ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni. a divaga: autorul . DELAVR.EM.CEZAR. a-şi face (singur) greută i. 2) a vorbi aiurea. a da o mamă de bătaie (cuiva). a bate în lemn. 2) a se mîndri. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior.i ba i singur cuie în talpă. a se fuduli. a umbla pe coclauri. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. . a flecări.POP. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. a bate fierul cît e cald. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. a porunci. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . a bate cu pumnul în masă. orgolios. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva).GALA.. te omenim şi. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. a bate în (sau la) pravilă. a-l bate gîndul (pe cineva). 1) a fi foarte înalt. a bate din pinteni (sau din pinten).. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap.

2) a face (ceva) de mîntuială. (reg. ) a face un tîrg. a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. a umbla fugar. a se bate lupii la gura cuiva. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. a bate mătănii. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. v. de cucernicie.COŞBUC. a se juca cu mingea. a face impresie: între atîtea hodoroage. a bate în pungă (pe cineva).POP. a lua în rîs. 1) a fabrica monede de metal. dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. (despre copii). a bate (sau a freca. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). a bate măsura. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. . îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. a bate foarte tare. a imputa. a lăsa) măr (pe cineva). . a bate laturile.CAR. (reg. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. de părea că se bat lupii la gura lui. a bate pasul pe loc. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. 1) a sări în ochi. iar nimic! CAR. a fi cheltuitor. a bate mingea. ) a se apropia.CAR. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. a bate la maşină. a atrage aten ia. ajutor. a nu progresa.POP. ) a renun a (la ceva). a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei. în semn de pocăin ă. a bate la ochi. (fam. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). la toate por ile. (pop. 2) a promite. a reproşa (cuiva ceva). a fi iminent: iarna bate la uşă. 1) a cere sprijin. draga mea. 1) a rîde (de cineva). joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. a bate capul (cuiva). 1) a se retrage (din calea inamicului).a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a bate obrazul (cuiva).AL. 2) a cerşi. a bate la cap (pe cineva).ISP. a bate (sau a face. la toate uşile. 2) a fi suspect. a bate o carte. ) a produce o pagubă (cuiva).POP. a stagna. 2) (fig. 1) a se învoi din pre . ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). a bate în sită (şi) în covată. a risipi. a mînca lacom. a necăji. v. a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . a se remarca. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. cînd el glumeşte. a bate tactul. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). 2) (fig. nimic! mai bat o dată.ISP. a bate (pe) la por i (sau la uşi. hulpav: începu iarăşi a mînca. a bate în retragere. a bate (sau a ciocăni) la uşă. a bate (sau a fi) la uşă (fig. a bate maidanul (sau maidanele). a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva). a dactilografia. a juca o (anumită) carte de joc. şa făcut colacu-ndată. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). a frapa. a bate monedă. . şî-n covată.

publicitate (cuiva). a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului.. a risipi. a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. (reg . a bate (cuiva) toba. ) a se lăuda. (fam. (înv. a face aluzie la ceva. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. ) a bate măr (pe cineva). (arg. şi le flocăiam . (înv. a bate preş (pe cineva). a bate toaca.. a băga cap teafăr sub evanghelie. ) a cerşi. peticele).. a juca poarca. a-şi provoca neplăceri. a face reclamă. tura-vura. (fig. ba că-i laie. a face vîlvă. a fi sărac lipit pămîntului. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . a bate ăruş. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă.. a-i vorbi degeaba cuiva.. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul.ISP..CR. a expedia o telegramă. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi.SAD. ba că-i una. ba (nu) zău. a divulga un secret. ba că-i alta. dară bate toba la urechea surdului. cu vîrful degetelor. ) a anun a. (arg. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). prin bătăi de tobă. a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . încurcături (inutile). a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul). a bate telegramă. a bate recordul.REBR. veseli şi să bată talpa la pămînt. ) a-şi întinde cortul. c-o fi tunsă. a divulga. a bate tarapanaua. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. a bate tactul (sau măsura). (pop. haimana. ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie .. ) a umbla haimana. pe toate răzoarele. şi reg. a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a se stabili undeva. a bate talpa (la pămînt). a spulbera fără urmă. a umbla fără treabă. l-o lăsat to ş-o plecat. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. ) vorbesc serios. a lăuda exagerat (pe cineva).ISP.CAR. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. într-o disciplină). a bate pragurile. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii ..CR. de le mergea colbul. a bate ol (pe cineva).POP..i spun: ba zău. ba (că) (e) tunsă. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui. a bate poarca.CEZAR. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva).P. dacă. căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba.a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba). a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa.POP.POP. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil... a bate podurile (sau prundurile). a bate toba. a bate măr (pe cineva). c-o fi rasă.) a snopi în bătaie (pe cineva). ba că-i bălaie: ce mai . (reg.. a bate (pe cineva) pînă iese untul din el. a bate un cui la sicriu. ) a aprinde o igară. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele. c-o fi rasă. a bate satu-n vergi.

a lua aminte. a observa. a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. a băga în năbădăi (pe cineva). vrajbă. a amesteca. în alte alea) (pe cineva). a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a atrage. a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. zîzanie) sau a face intrigă. a amenin a. a băga cărbuni. a pune pe acelaşi plan.POP..POP. bagă-n coş. a băga în boală (sau în boale. 1) a înmormînta (pe cineva). rîcă. 1) a pune pe treabă.ISP. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. a băga inimă în cineva. 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău.GR. . a dispune de cineva. a înspăimînta.CAR. (fam. a băga în friguri (pe cineva). a băga de seamă. a depune actele în vederea căsătoriei. SAD. 1) a înte i focul. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). a băga formele. 1) a băga în belea (pe cineva). în cofă. 1) a băga în draci (pe cineva). a urzi intrigi. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). cînd ştia că el n-are pic de dreptate. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. nici la moară n-are rînd.POP. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. a (se) îngrozi. 2) a pune în cofă (pe cineva). a băga în belea (sau în bucluc. a fi peste măsură de curios. preocupat. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. a provoca mari neplăceri (cuiva). a-i băga ceva în cap cuiva. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. 4) a provoca necazuri. 2) a fi net superior cuiva. a îmbărbăta pe cineva. 1) a avea în puterea sa pe cineva. 2) a băga în sperie i. a avea grijă. a băga în cofă (pe cineva). ) a provoca discordie. a face pe cineva să fie interesat. a băga în buzunar pe cineva. a trimite. michidu ă) coada undeva.CR. a înspăimînta (pe cineva). groaza. a întemni a (pe cineva). a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat. a băga în aceeaşi oală. în pămînt) (pe cineva). a hărnici (pe cineva). a (se) înfricoşa. a înnebuni (pe cineva). 2) a zăpăci. a (se) băga în ceasul mor ii. în încurcătură) (pe cineva). a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. în năbădăi) (pe cineva).CR.AL. a băga (sau a intra) frica (sau spaima. este pentru că nu băgăm noi de seamă.. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. a (se) speria de moarte. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a da gaz. dar omul care-i frumos. a-şi primejdui via a (pentru cineva). a provoca neîn elegeri. numai la numele lui ne intra groaza în oase. 3) (fig. a băga după gratii (pe cineva).POP. a închide. a speria (pe cineva). . supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . 2) v. la apă. a băga (sau a turna) în coş. cînd ajunge. a (se) speria.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a-şi băga coada peste tot. a băga în draci (sau în to i dracii. fitile. strîmbe. a bate măr (pe cineva). a căpăta rînd la moară. obsedat de ceva. ) a intimida. . s-o vîre-n groapă pe biata babă. certuri. a începe să macine.SAD. a băga (sau a pune. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). a fi atent. a băga în răcori (pe cineva). a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît.

(reg.POP. ) a telefona. a se face observat. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. băgare în seamă. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a da aten ie. eu de drag te-aş băga-n sîn. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. a băga în viteză (pe cineva).POP. a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. considera ie. a (se) îngrozi. a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a se amesteca într-o discu ie.. a ine minte. a se face cu insisten ă remarcat. a hărnici (pe cineva). ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . a cîştiga încrederea cuiva. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a re ine. voieşte să-l bage în liceu. de fazan. 1) a stima. remarcat de cineva. a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. a băga o plîngere (sau o jalbă).. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). (pop. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci).POP. a nu spăla bine rufele. a certa aspru (pe cineva). a fura ca în codru. a (se) înspăimînta. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. că lumea parcă are dreptate. 2) a(-i) lua seama (cuiva).CEZAR. a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva).P. a o încurca. (reg. (fam. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale . ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. a prinde) la (sau în) cap.. a-şi băga min ile în cap.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a se băga în ochii cuiva. a scoate din min i. a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). 2) a lua de fraier. stimă.POP. în toate grozile mor ii) (pe cineva).POP. a băga (sau a da) o sîrmă. a băga mîna în strai a cuiva. a speria foarte tare. a profita de agoniseala cuiva. în toate boalele. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). a înscrie la şcoală (sau la liceu. (ne)aten ie. de prost (pe cineva): cum văd eu. ) a mînca mult şi cu lăcomie. a băga la ghiozdan (sau la jgheab). a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă. a băga la trier (pe cineva). (ne)băgare de seamă.CAR. şi fam. (pop. a-şi băga min ile în traistă. la universitate) (pe cineva). m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu. POP. a se cumin i. a se amesteca în treburile cuiva. a lua. a le zoi. . a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. a băga rufele în boale. a băga în sîn (de drag) (pe cineva). a se băga în vorbă. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. a învă a.POP.. a băga (sau a vîrî. de-o vîră în to i spărie ii. a face reclama ie. a memora.

dintr-un oi de rachiu. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg.POP. îi intră pe sub piele. ) a calcula. izbitor. (înv. a trage o igară. osteneală.AL. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). de nu-i putea da nimeni de seamă.ISP. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . a bea (sau a primi) paharul mor ii. a închina un pahar pentru cineva. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. crăiese şimpăra i. pînă la ultima centimă: 1. petrecăre . a număra: tăie . 2) a muri de frică.POP. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). bătător la ochi. a-şi bea min ile. bătaie de joc. care atrage aten ia. (pop. batjocură.ŞINCAI . băgat (sau luat. în sănătatea) cuiva. trudă. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala.000. a unei obliga ii etc. a bea (sau a mînca) ca o scorpie. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva. om vesel. oameni în seamă băga i. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile.. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva).000 de lei bătu i pe muchie. cu lăcomie. 1) a muri: bărbat de omenie. a bea în cinstea (sau în onoarea. 2) (fam.). a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). cu momele. ) a da (de) seamă.CAR. ) inut) în seamă. con inutul unui pahar. prost. 2) (despre sume de bani) întreagă. v. o mare mul ime de copaci . a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui..N. a bea din igară. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai. supraveghetor. bătu i pe muchie.a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a-i băga vină (cuiva). ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale.TEST. a fi prieten (la cataramă) cu cineva.. frapant. (pop. năpăstuit. 1) (despre monede) cu marginea zim ată. a bea adălmaşul.PANN. bătut în cap. au primit păharul mor ii cel amar. a bea la încheierea unei tranzac ii. bătaie de cap. băgător de seamă. dintr-o înghi itură.CR.. a înfricoşa (pe cineva). (înv. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). a bea.ISP. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. băiat de via ă. a bea dintr-un pahar (cu cineva). a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. a bea ca în tîrg. (înv. 1) observator. bătut de Dumnezeu. a mînca din aceeaşi oală cu cineva. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. a socoti.

(arg. bine ai (sau a i) venit!. (fam. a-şi scoate pieptul în afară. pe încetul. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. a trage la măsea. a da totul pe băutură. bine (sau rău) inten ionat. ) tuberculoză. a-şi beli din ii.) atrofie. exact. bob numărat. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). a beli foale (pe cineva). ai picat la anc: bine că ai venit. boală seacă. deneam. a boteza laptele (sau vinul. bra puternic. boală de zahăr.) be ie. cu inten ii. (pop. a bea (sau a trage) tutun. voinic. (pop. ) diabet. . e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. bine că ai (sau a i) venit. (pop. aşa î i trebuie!. a bea (cîte) un păhărel. a-şi jupui. ) a se lovi la nas.NEGR. în cele mai mici amănunte. întocmai. (reg. a căsca ochii. boală de ploscă.) umflare a abdomenului la sugari. a bate la cap. boală cîinească.). a-şi beli (sau a-şi juli. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. (înv.OD. vînjos. (înv. ) a adăuga apă.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. (pop . (pop . ) boală venerică. bra de fier. beat-mort sau mort de beat. 3) (fig. (pop. falsificînd laptele (sau vinul. a-şi rupe) nasul. am mare nevoie de tine. a-şi umfla pieptul. amănun it. ) a fuma. brînză de iepure. ) tîmpit. a(-şi) beli ochii. rachiul etc. boală lungă (sau mare). de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. arătos: frumos şi bine făcut. a o încurca. bra e de muncă. gînduri bune (sau rele). (fam. Făt-Frumos. a o pă i. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). (pop . muncitori.EM. (pop. bombastic. bine născut. bolta cerului. a trage la măsea. au falşificat şi au călcat în picioare tot.EM. cu grijă şi cu răbdare. a cheltui to i banii pe băutură. bine (sau rău) faci (sau face). bob cu bob. boală lumească. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). ) de familie bună. ) tifos. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. ceea ce nu există.DOS. zise împăratul. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. ai venit la momentul potrivit. bocciu la cap. a bea vîrtos (sau eapăn). (pop. ) a rînji. stil umflat. dar şi mai rău inten iona i. ) a se păcăli. ) a fi în primejdie. 1) (pop. 2) (fig.CAR. a beli belingherul. chipeş. foarte beat. boală uscată. bine făcut. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului.CAR. rachiul). bine i-a făcut!. a-şi bomba pieptul. (pop. ) a da de bucluc.

bun de saftea. a se bucura de stimă. bun venit!. buni cugetători. bun de ştreang. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. bun de gură. să mă pui la rană. îndemînatic. bun de mînă. . (înv. că stăpînul n-are gură!. prolifică.. frumos şi bun la inimă. bun găsit!. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. mîndră bună! POP.. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit.CR. (înv. bun de picioare (sau (înv.POP. . eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele. cale de cinci zile omului bun de paşi. bun de tipar. bine (sau rău) inten ionat.NEGR. 1) gureş. ) de paşi). (despre oameni) foarte bun. (reg. buricul degetului. (pop. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). bun de făcut cu varză. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. (reg. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. bun de pus în ramă. sprinten. bine ai venit!. despre vaci) care fată în fiecare an. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. bun de pocinog. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. urător: juni colindători. să-l pui.POP. bună treabă! sau na. bine ai venit!: bun ajunsul. 2) abil. a fi stimat.SION.SAD. bun (sau de bine. MINEIUL.BIBLIA.i împrumut nici un ban. proastă treabă! bună ziua. de treabă om! (prea) bun (sau drept. bun (sau rău) platnic. (iron. ) aducător de noroc. bun (sau iute) de picior. că eşti rău platnic. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!.ŞINCAI.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua.. ba încă şi mai şi. bun neam. (pop . a băga la jgheab. căciulă. bun de spînzurătoare. vere! POP.AL. ) în mod special.) curcubeul. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. ordine: comandantul . ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet). bine) credincios. milos. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. vorbăre . (înv. limbut. (de) rău) cugetător. ) 1) (despre oameni) prost. vîrful degetului. necorespunzător.. bun de pus (sau de legat. bun de sămîn ă. anume. bun de pripas. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. căciulă. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. bună rînduială. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. (pop. ) noble e. ) urît. rău. a bună seamă. şi pop. a făcut o gafă. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. bună seara! sau seară bună!. ) ortodox. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. ) bună venire!. a brodit-o!.i-o bună!. îndurător: un tînăr boierinaş.

de parcă s-ar petrece acum. ca (sau cum e) helgea. 2) împrăştiat.POP. ca ce .. ca ceea ce. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor.. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. ca fulgul pe apă. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. ca şi cum. foarte uşor. (pop. ca din praştie. deschis. înfrigurat. caligrafic: nu sînt fecior de notar. ca de la cer la pămînt. ca acela sau ca aceea. foarte mare. pe nemuncite. la mică distan ă. foarte iute.. de parcă: eşti uitat. care strigau ca din gură de şarpe. (înv. ci sînt fecior de plugar.(?) sau ca cît . buturuga mică răstoarnă carul mare. febril. ca (sau cum e) catranul. şi pop. în ce scop?.OD. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă.POP. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. în mod violent: auzind aceste. cafea rusească. puternic. ca fulgul. foarte negru. ştii. (reg. CAMIL. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. a se umfla în pene. ca (şi) cum.NEGR.DOS. ca din (sau în) gură de şarpe. ca (scos) din cutie. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . şi nu. iute.. ca la carte sau cum scrie la carte. 1) uşor. 1) cu mare viteză. ca la carte. ca îngerii. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. ) pentru că. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că.i scriu ca de tipar. deoarece: l-au sfătuit. prieteneşte.NEGR. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau.P. iepurele se duce ca din praştie. ca de pe tipsie. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. ) foarte mare. cuminte. (sau cam cît . ascultător. AGÂRB. ca şi cînd. . ca de la om la om. ca ieri (alaltăieri). de s-au tuns în călugărie. plană. supus.CR. foarte aproape.): filosoafe. comer clandestin.POP. foarte repede. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă. despre scrisul de mînă) frumos. deoarece: mucenici .POP. în mod sincer... (înv. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. 1) cu suprafa a netedă. ) de prisos. .. . aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. 2) de ce?. a-şi burzului creasta. 2) foarte bine.bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . de-a gata. foarte tare. ca acum. incert. cu putere. 1) (înv.. complet diferit. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată.POP. ca din palmă. amănun it: satul se vedea ca-n palmă. ca în palmă. ca (şi) cînd. ca fuiorul popii. straşnic: nu lipseau nici femeile.. elegant. (reg.. colea. ca de frica mor ii. aşa cum trebuie. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală... 2) nesigur. uitat ca cum n-ai fi mai fost. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. ) cam ce . ca de tipar sau parcă-i de tipar. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). . 1) de curînd.ISP. dichisit.. aranjat. de se se topeşte omătul .DOS. însemnat. ) ca unul care. grozav.AL. blînd.

..).. mîndră. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. ca la uşa cortului. a se duce de-a binelea: fiul craiului .it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL. ca la uşa cortului. numai că se purtau ca nelumea . fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina.. drum bun!. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică. de se strînsese lumea. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. (bine) de tot: ce ruşine! au pă. ca nealtădată. (pop. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. ca la sită sau ca la sita cumetrii. ca lumea. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea.CR.: troncănea cîte una cam de acestea... contrar bunului sim . să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. ca aceste. în trei ceasuri etc. ca nelumea. (aşa) cum trebuie. cale bătută!.. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. ) că va ajunge „cineva“.POP. voi trăncăni i ca la cort. ca la teatru.SAD. . (înv.POP. ca la şatră.CR. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. uşor.AL.. cal de bătaie.. ca iganii: în loc să cînta i de mort.P. (p. cît de bine. glasu-şi îmblînzeşte. nicidecum. ca la pomană. peste pu ină vreme.SIMION. ) în mare dezordine şi murdărie..POP.. cam de . cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . fură: l-aş ine la mine în gazdă. ca la moară.). calcă a popă. (fam. a se cam mai duce. iitura. ca muşcat de şearpe. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. ca neoamenii. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit.CR. ca-n brînză. ca mîine (poimîine).PANN . şi reg. aiurea. cam pune mîna. împrejurul nostru. în biserică). ca nealtădată sau ca nealtedă i. ca musca-n lapte. inima la tin-rămîne. ca la cort.DASC. frig. de trei ceasuri etc. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii. hori şi alte cîntece sculă ele. ca mîne.ISP. nepoftit.CEZAR. dar cam pune mîna. cald nem esc.. ca mai ba. ca mai bine. ci umblă la dînşii ca la sită. aproximativ de felul . ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie.ext. ca la comedie. ca la bîlci: făceam un tărăboi. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. nu ca neoamenii. cum nu a mai fost. că de n-ar fi nu s-ar povesti. cum e mai bine.SAD. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară.. anapoda. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului.. REBR.CR. e ho .POP.ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . încalecă calul . brusc. ca niciodată.REBR. curînd: eu mă duc.. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată.TOP. de-a binelea. ..POP. persoană care duce greul. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. cam aşa. sări drept în sus. se vede de pe acum că va deveni popă.

cap de primăvară sau capul primăverii. 1 martie. ca o găină plouată.ext.CEZAR.ISP. ca pe (sau după) răboj. cum se întîmplă. ) foarte tare. nedesluşit. ca şi cînd ar fi fost fermecat. fragil. (în număr) foarte mare.SANDU-ALDEA. orbeşte. cît ai clipi din ochi. deodată. ca pe ciripie. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. 4) (despre chipuri) pămîntiu. cap de ară (sau de lume). 1 decembrie. rămase afară. (reg.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). 3) (în construc ii negative) deloc. foarte repede.P. 1) în toate păr ile. vro greşeală. I.VLAH. margine: totdeauna la cap de ară să. ca prin(tr-un) farmec. zbîrcit la fa ă: omul spîn. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. nătărău. ca omul sau ca to i oamenii. ca oamenii. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. că doar n-are să fie un cap de ară! CR. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. (jur.. livid: fa a-i era ca pămîntul . . în mod miraculos. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. cap de cuc. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . 2) (fig . (om) prost. eu! . cap sec. 1) cu grămada. ca din carte. ca pe noi. ca prin vis. ca oul. trist. descurajat. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. de-a curmezişul. cap de tigvă. ca o (sau cu obraz de) babă turcească. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche. (fam. PANN .BRĂESCU. ca pe note. cap de an. ca pui de potîrnichi.) fără discernămînt. uitasem că sînt impiegat român. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. aşa cum trebuie. 2) (înv. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . (reg. adînc. prost. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii. pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. ca pămîntul. 1) cu desăvîrşire. cap de tigvă.NEC.EM. ) cum se cuvine. ) perfect.FIL.IONESCU. ) lucru de mare pre . imprecis. foarte uşor. 2) profund.AL. ca pe apă. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. 2) (fig. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii).MAIOR.. (p. ca omul. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. cap de acuzare. imbecil: taci. în dezordine. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica. buştean: doarme ca pămîntul . prost: cap de cuc.PANN .RUSSO.DELAVR. gogoman. cap de iarnă. ca pe noi.CR. ca pe mîneca cămăşii. cu obraz de babă turcească.DELAVR.i faci casă. ca o sfîrlează. î i sporesc simbria la fiecare cap de an. ) în linie dreaptă. cum trebuie. de tot: uitai ca pămîntul. cuvînt cu cuvînt. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. cap în cap. spre seară. cum trebuie. capătul zilei. grăi Tămăduianu.

(înv. adecă ori prin moarte. capul mesei (sau al bucatelor). scriere fundamentală.. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie)... ) altcineva.. ) camera deputa ilor. capul legii. care . capul locului. ca rar care altul.. şi reg.DOS. adecă carte cu limbă de moarte..EM.. (a. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii. (înv.. coordonatorul răută ilor. cine să ştie altul? POP. .CAR...IORGA... carne albă. manual..NEGR. carte de şcoală... mă Chirică? CR. ) preot: părinte ... conştiin a na ională a învă ăceilor săi. capul săptămînii. (înv. careşi pre unde. . trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. (înv.. a ştiut să deştepte şi să învioşeze. ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. carte de căpătîi. mai . cartea neamului. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor.. locul de onoare la masă.. striga . capul mesei.d-apoi de care alta. (înv. care alta?..DOS. mai .. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît. carne de pasăre sau de peşte.ISP...CR. ce altceva?: . prin urmare. care (sau cine) încotro (poate). IV. ) genealogie. ori dracii pe dînsul. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte.. capul răută ilor. al fărădelegilor.. casa de jos.. care cum s-ar prinde . care altul.de asta te plîngi stăpîne? . care pe care?. 1) deci. dacă nu-i şti Sfin ia-ta. (înv. (jur. ) încît: breslaşii . fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. (înv. (înv. care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei. şi pop.. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci... nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. oricît . care vra să zică iar bejenie! AL. sau prin carte de dispăr enie. vreunul: Aron Pumnul . aşadar: care va să zică şi fră ia.NEC. cu alte cuvinte. carte de judecată. careşi pe unde. înv. va voi a veni cătră a doua. sentin ele de Tribunale. ..: n-oi veni la atîta nesim ire.. care numai ce.capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care . carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos .CR. capul neamului. strămoşul unic al maimultor familii. 2) ceea ce înseamnă. teademenise cu vorbe dulci. (înv..CODICA.. carte de soroc. care eşti capu’legii. cum s-ar zice: n-avea nici cai? . ini iatorul. car funerar. mai bine în capul locului.1732). ..AL.MAIOR. care va să zică.. deciziunile de Cur i. carte cu limbă de moarte. (pop.. să ne dai răspuns la o întrebare . care numai ce huia divanul împărătesc. care cum s-ar prinde . dric.SBIERA. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! . care va să zică. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace.. ) orice (fel de) .PANN. ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi.. ) testament: harta testamentului. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale. luni. fiecare pe unde poate.. care alta? care altul care cum s-ar prinde .

. .POP. păstrată pentru oaspe i... ca şi cînd.POP. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una.. ) al dracului de. casă în care cîntă găina... dar era încă bun de ginere. (pop. 1) ce idee!.COSTIN.PANN. ca şi de la rînd.casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de ..: borş. (înv. (reg. într-un cuvînt. nenorocit.. (reg. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus. casă grea.. casa sufletului. în urmare. ca un roi fără de matcă.: mică chilioară. ca sardelele.. sau (înv. casă nebunească. (înv..N.. (înv. casă de sănătate. ca un ap logodit. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. (p.. casa (cea sau a) mare. dus pe gînduri. înghesuit.POP. prăpădit. (înv. nu alta. espresia figurii se face mai ciudată. ) casă de toleran ă. ) cameră în care locuieşte. ca . pe mal de apşoară. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste.. catran de . ca şi de la rînd. ) judecătorie.. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. abătut. casă de judecată. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. la unison.. ) ospiciu. ca să zic aşa. ) în) urmare. pe post de . vin catran de acru. ca un pui de bogdaproste. foarte des. casa (cea sau a) mică. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa.AL. (înv.. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi... hohot prelungit de rîs. .. ca un motan plouat. ca un ban în două pungi ca un fel de .PANN. ... (înv.. bună şi milostivă. sanatoriu. afurisit de . (reg.. zăpăcit. ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. ca un ban în două pungi... ) ca în chip de . bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. chip de mănăstire şi de pomenire. ea pieri. şi-l duseră la fîntînă. de obicei. ca un ban în două pungi. ) spital. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă. familia ărănească: atunce noaptea . (înv. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap.NEC. ca să vezi!. dezorientat. te arde la casa sufletului. de-i tăiară capul. familie în care dictează bărbatul..ISP. ca şi cum. extrem de . pe scurt. ) senatul. şi pop. din călcîie pînla cap. gol puşcă. ) în loc de . ca sita la cumătra. casă în doi pere i. ca (sau drept. au spus „da“ ca un singur om. sau chip de ... casă în care cîntă cocoşul. în consecin ă: dezgustul creşte şi.POP. aiurit. 1) eapăn. căsătorie nefericită. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică.. casă de vindecare. şi-i era casa cam grea..POP. cuconi cinci şi cucoane trei. ca un fel de . ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg. casă de curvie (sau de curvăsărie). familie în care dictează femeia.NEC.. cascadă de rîs. bordel. (reg. foarte. ca un singur om. (pop. ca să nu mai lungim vorba.CR. şi reg.ext. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap.

vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. întinde-o! caută pe altul!. (înv. aşa este: că bine zici. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă. ) a cădea foarte rău. a cădea plocon pe capul cuiva.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. a i se acri (cuiva): of. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. nici vorbă!. amîhni. ) a dispera. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. (aflat) într-o situa ie foarte grea. a întrista (pe cineva): maică. a-i cădea (de) amar (cuiva).. a se nimeri. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos. măicu a mea. 2) a-i sta bine (ceva cuiva). a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). da de unde?: poate era niscaiva aur? . 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. POP. a fi inoportun. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). ) 1) a se înfuria. a începe să clocească. lapte dulce.ISP. a cădea (la pămînt) cădere grea. (fam . a cădea belea (pe capul) cuiva.MINEIUL. . vezi.CR. şi-năuntru se băgă.POP.i de treabă (sau de drum)!.VARLAAM. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. (fig. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. 2) umblă după furat. (despre păsări) a fi bună de clocit.POP. (înv.i de treabă (sau de drum)!. dacă i-o cădea amar. un examen etc. caută-mă pe-afară!. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . şi tu ai gîcit! POP.). maică. a cădea bolnav (sau la pat.i alt fraier! caută.CR. 2) a primi o veste copleşitoare. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). caz (sau proces) de conştiin ă. sămi păstrezi nevestica. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie. ai (are etc. atitudini.POP. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire.POP. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). a cădea cu inima.) sau ca vai de capul lui (al ei etc. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea. să-i dai. îi căzu lui ceva-n fire. ş-un zahar. zguduitoare. (într-un mod) vrednic de compătimire. găseşte. cutremurătoare. vine de taie pe ăst duşman al mieu. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. a pica) cerul pe cineva. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă.ba că chiar. . 3) a fi foarte ruşinat.).) şterge-o!. a fi surprins.) (perfectă) dreptate. 1) umblă fără rost. a-i lăsa un gust amar (cuiva). (ba) că chiar. (înv. 2) (despre candida i) a pierde un concurs. (înv. NEC. într-o stare mizerabilă. mamă. a-i cădea bun (cuiva). . (fam. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. a-i cădea ceva în fire (cuiva). dragă. a fi o povară pentru cineva. la zăcere). uluit. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. maică.CEZAR.P. 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). a cădea (sau a se dărîma. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc. că bine zici (zice etc. mama ei căzu bolnavă greu. că d-aici nu s-o mai duce. a cădea cloşcă. a fi un eşec. a cădea bine. ca vai de lume. într-adevăr. să-i dai..i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. idei. a-i fi greu (cuiva) să facă.

a se păcăli: Ana însă. îi cade dragă fata. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. (fam. a cădea (sau a se arunca. a deveni alcoolic. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. a cădea (sau a fi căzut) în cap. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva).CEZAR. de nimic nu mai sînt bun. a (nu) pricepe despre ce este vorba. ) a cădea (la pămînt). jur. deci se puse jos să hodinească. a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. PANN . 2) a îndrăgi (pe cineva). slăbit: picioarele nu mă in. a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. a se amesteca.P. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . 2) a fi foarte obosit. (fam. a cădea cu vorba.P.POP. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. a-i cădea inima jos (sau în călcîi.EM. mai cădea de pe picioare. a nu mai fi de actualitate. a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. să vor pune de împotrivire părin ilor . a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. să cază din dreptatea moştenirii..EM.PRAV. a pierde protec ia unei persoane influente. căzu cu vorba Ceauşanca.AL. a se întoarce. a cădea de-a pluta. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. omenia.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. a-i cădea în fire (cuiva). ) a fi înşelat. ) a se lepăda de legea străbună.. simpatie. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă. (fam. a se înşela. 1) a-şi pierde echilibrul. a sărăci.DELAVR. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. căzu în cursă. a se îndrăgosti (de cineva): el iar. ca din senin. soro. (înv. a se prinde) în cursă (sau în capcană.. bătut cum era. a cădea fără sim ire. (înv. . 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). . ) a fi prost. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). în la . a oscila între extreme.. a cădea dintr-o extremă în alta. a se băga în vorbă: aşa. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. a cădea în dizgra ie. (înv. a trece la altă credin ă. a se prosti: ce-i cu tine. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica. privind de săptămîni. mai pu in subtilă. a-şi pierde buna reputa ie. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). POP. a conveni (cu cineva). a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. a cădea în desuetudine. 1) a sim i. cinstea..COSTIN. a cădea în dragostea cuiva. a face în pantaloni de frică. fulgerător. 2) (fig. . a cădea de fraier (sau de fazan). a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva).POP. a se perima. (înv. ) a (nu) în elege. COŞBUC. a cădea din dreptatea moştenirii. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). . a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. în pantaloni) (cuiva). ) a se îndrăgosti de cineva. ) în la e).ISP. POP. 2) a se da de gol. a cădea în (sau pe) brînci. a leşina: flămînd. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a-i fi foarte frică (cuiva). a-i cădea (cu) drag (sau (fam. omule.

) 1) a provoca neplăceri. a cădea lăcomie (cuiva). pe) mîna (sau mîinile.N. cum nu făcea. ) a fi răspunzător.POP. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva. a se lăsa ispitit.NEGR. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică. a cădea la legea . (fig. a muri. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. a cădea în necredin ă. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). labele. ) a fi bănuitor. a cădea (sau a rămîne) mort. 1) a se lăsa în genunchi de durere. în puterea. a încăpea. mîndria.. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR.ext. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. a nimeri. ) a-şi pierde arogan a. milă..BUDAI-DELEANU. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva). ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne.DOS. . (înv.COSTIN. a se lăsa.. (fam. a huli. cădea totdeauna în picioare. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. a cădea în spinarea cuiva. a fi uitat. . cum learuncă din călcîie. a cădea în (sau la) greşeală. a ajunge (din întîmplare) la cheremul. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. ) a face poftă (cuiva): sta i. a muri subit: rămase mort pe loc... a cădea la în elegere (cu cineva). a intra. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). ISP.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. a cădea în uitare. încă prea cu greu le-ar fi căzut. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. a se converti la . a cădea în hulă. a-i cădea (cu) lesne (cuiva).ISP.EM. necazuri. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. să ne cază lăcomie. a cădea (sau a pica) la învoială. (înv. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. (înv.. 1) a face pace. a greşi. a pune. a rămîne ruşinat..CĂL. a cădea în ispită.KOG.. . . suspicios. a cădea la sfadă (cu cineva). (fig. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . 2) a se învoi. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL.CANT.. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). ce să dzice au cădzut năpaste .. căzu la pace. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. a pica. a se descurca: cum făcea. gheara . în posesia. . a cădea jertfă. a-i cădea (sau a i se muia. şi vă uita i la poale din şase la i. a cădea (sau a ajunge. a deveni necredincios. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. feciori. (înv. a ob ine.POP. a cădea în răspundere. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. a cădea în prepus. a cădea în picioare. (înv. a-i cădea în vatră cuiva. ) laba. tupeul. a implora iertare. de respect etc. a se certa (cu cineva). a pica) la (sau în. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă. (fam. a ajunge la o în elegere.. a se prosterna. PRAV. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. umilit. ) labă) (cuiva). ghearele. a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară. a fi sacrificat.a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . 2) a nedreptă i. 3) (p.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului.

. a cădea sub certare. . (pop. vine.. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. (înv. se simte de şapte palme mai înalt. că-i mîr sau hîr încoace. vine. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva.SAD. mîndru. a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să ..POP. că-i cea. cădere din dreptate. ) drum bun!. ba e una.. că-i mîr că-i hăis. ) a se abate de la calea dreaptă. a i se dezvălui. a-l călca datoria (pe cineva).a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. . a cădea sub vinovă ie de moarte. ) a fi neplăcut. că e laie. .POP.. că-i cîr (sau hîr).SAD. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. (despre mîncăruri) a se digera greu. PANN . dezagreabil. a da norocul peste cineva. a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). a începe bine ceva. a distruge: vijelia-ngrozitoare. a incomoda pe cineva. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). hîr încolo. că-i bălaie că-i cîr . calcă de sus.. că-i cea. eu tot nu-mi calc cuvîntul. care vine.1794). a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus). a se îndrepta spre . că-i hăis. calcă totul în picioare. iarbă verde. 2) a-şi da aere. 2) a umili.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. c-o fi tunsă. că nu putea să . ba-i bălaie. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. a-i cădea (de) urît (cuiva). a călca în picioare.. a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. ) a lua de după gît.CAR.. (iron. ) a fi acuzat de omor. a face pe grozavul: carte nu ştie. (fam. eu tot nu-mi calc cuvîntul.... călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. că mîr.. a umbla încet şi cu grijă. dar calcă popeşte. a călca iarba verde.. .: d-apoi calul meu de pe atunci. c-o fi. a călca a popă (sau popeşte). a cădea (sau a aluneca) pe panta . cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! . CORESI. a fi prădat.VLAH. că doar nu era să . în ticnă. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. jur. ba e alta. a nu avea noroc într-o întreprindere.. ) c-o fi.POP.. a călca cu stîngul (sau în sec). ) a fi pedepsit.EM. (înv.. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el. a-şi călca cuvîntul. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). c-o pă i: se învîrtiră. (a. a cădea trunchi la stomac. (înv. trufaş: a doua zi. se suciră. 1) a zdrobi. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul.POP. a călca ca pe ace. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi.DELAVR. că-i bălaie sau ba e laie.. că e laie. (înv. a trăi: pînă va călca el . 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă.. a da chix.URIC. a se lăsa antrenat de . (înv. cum îl călca datoria şi după cum trebuia..PANN. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut...ISP. ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. a deranja. a călca hotarul. că-i hăis. c-o fi rasă. călătorie sprîncenată!. bietul băiat nu se lasă. a călca cu dreptul.POP. c-o pă i: că hîr. noi vom fi .POP. a i se revela adevărul: în clipa aceea. a fi îngîmfat. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.

a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. (înv. iute la mînie. a fi precaut. a călca pe talpă putredă. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci.CANT. punct nevralgic.POP. 2) a lua peste picior. 2) a fi fudul. a delimita teritoriul satului. a nu mai călca pe pămînt. a păşi încet. . a nu-i merge bine (treburile).POP. a călca porunca (sau ordinul. ISP. a supăra un om rău. ducîndu-se îndată. a supăra. (pop.BĂLC. la coada işlicului. pravila.. PANN. a accepta un compromis. a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. a întreprinde ceva cu reuşită sigură.SAD.ISP. ) a prinde avînt. cămaşă de fier (sau de zale). cu gulerul stînd să-l apuce de nas. a căpăta aripi. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. . a gafa: nu ştiu cum faci. jur.. cu sfială. a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). urmele.CAR. a irita. a da de în eles (cuiva). a călca strîmb (sau într-aiurea. a călca pe bătătură (sau pe bătături. măcar trei nevoi să-l calce. 3) a enerva. a păşi nesigur.. a călca pe iarbă verde. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . (înv. a atrage aten ia. . a nu respecta. 2) a face gafe. a căpăta alageaua. 2) a insulta. că ştiu eu ce vrei să zici. . a jigni (pe cineva): mă pocneşte. a călca pe ouă. a face o concesie. legea). elan. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face.CAR. . a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). pe opinci) (pe cineva). cu nevasta s-a-mpăcat. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta .POP. 1) a fi înfumurat. a-şi călca pe inimă. (înv. a călca (ca) pe mărăcini. . a ironiza (pe cineva). umblînd parc-ar călca numai în străchini. a supăra (pe cineva). a călca pe picior (sau pe picioare. căldură tropicală. a călca (sau a urma. pravila. călcător de jurămînt. a călca şarpele pe coadă. a călca ocina satului. a semăna (în obiceiuri. cu pruden ă. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma.POP. a călca (sau a umbla) rău. a încălca porunca (sau ordinul. a scoate din pepeni (pe cineva). căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea. ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. (fam. (fig. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). 2) a moşteni comportamentul cuiva. vorba de pe vremuri.) pasurile) cuiva. a nesocoti. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. 1) a atinge un punct nevralgic. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui.. îi zise cumnată-sa. 1) a fi foarte fericit. dar mereu calci în străchini. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura.. (înv . pe coadă) (pe cineva).. . 1) a face semn. VLAH. pe de lături). fără să-şi capete alageaua. platoşă. cu fumurile în cap. te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL.POP. călcîiul lui Ahile. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. călcare cu omor.a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini.

că învîrtita sau că-i sucită. ba că-i teacă. a căta în ochii cuiva. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. îl cat. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă.. folos (cuiva sau la ceva). a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). c-o pă i. a se uita unul la altul. (od. o slujbă publică. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. a căsca ochii. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă.. (ba) că(-i) pungă. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit... o sinecură: cît rabdă acest sărman.ISP. că sucita. că cîr.ISP. a stima. a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. să fie? . 2) (p.. a primi. a bate.NEGR.. a se holba.POP. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. (înv. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . un profit. unde căram apă cu ciurul. (fam. 2) a nu fi de nici un ajutor. ext. că învîrtita. a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege. căru ă de poştă. după cum se obişnuieşte. a se privi unul pe celălalt. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. se-nvîrtiră. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). a căuta (ceva) cu insisten ă. în zadar. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. cu interes. a respecta (pe cineva): nu. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e .PANN. ba că-i laie. la obrazul) cuiva.AL. şi fam . a căuta a . a se căuta. că e alta. a că(u)ta ouăle.i mai caută-n obraz. ca pe un lucru rar. a examina ouăle în lumină. 1) a deschide ochii mari. 1) a munci fără spor. pe socoteala ării. în cinste. căptuşeală de scînduri. (ba) că(-i) teacă.. cu mirare. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva). a inventa motive de ceartă. pumni. ca iarba de leac. Doamne iartă-mă. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. (reg. ) c-o fi. spre a şti dacă sînt proaspete. a face un lucru inutil. 2) a deschide larg uşa. 1) a se uita cu naivă curiozitate.) coşciug. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf.. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). a aduce a . a se afla în treabă. . a deschide gura mare. ) 1) a întredeschide uşa. că-i învîrtită. gîrbace. ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate.. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj. a căuta ceartă (sau pricină.POP. căutau a melancolie. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. a pierde vremea. a căuta de-a fir a păr. cu lumînarea.. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. ba că-i bălaie: se suciră. a căra apa cu ciurul.DELAVR. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. a da) un os (sau un ciolan) de ros. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. a face un lucru inutil. î i dă cu luleaua-n nas. a hoinări: a fost trimis. a căra apă la pu (sau la fîntînă. de să cunoscură. că mîr: că sucita. pre ios: unde.DOS. a căuta ca pe un ac. CAR. la rîu). cu pumnii) (cuiva sau în ceva). şi reg. a ob ine. să caşte gura prin Europa. cu misiune politicoasă.. a căuta cu deosebită aten ie. ba că-i pungă. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. că e una. a căuta acul în carul cu fîn. cu bîta. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat . 2) a fi atent. sfaturile. a căuta nod în papură (cuiva). măi Gerilă. a căta la mîna altuia. a-şi căuta (în ochi). a căra soarele cu oborocul. numai nu te cau i! CR .. cu înfrigurare. a căsca uşa.ISP.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. (pop .

a căuta cu ochii (sau din privire. . 2) (fig. a-şi vedea) de cale (sau calea.. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior..CAR.GR.AL.AL. ca să. de treabă-şi vedea. 1) a dori. . a se interesa de cauza cuiva.. în poalele unei roabe tinere ..COŞBUC. a se îngriji de mîntuirea sufletului. (reg. a examina o pasăre. nici că-l asculta. a-şi căuta de obiele. a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. 2) (fig.CR. AL. a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . a face pe plac (cuiva).POP.. drumul.i ca i de treabă.. a-şi căuta (sau a-şi păzi. a bate (pe cineva). că mănînci trînteală. a-şi căuta de seamă.. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). ) a nu se amesteca în treburile altuia. sta cu capul . ) a da în judecată (pe cineva). să te fac săntrebi. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi.i. ale ei etc. a căuta cu minu ie. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. care-i căuta la cap. a ei etc.EM. peste tot.. a-şi vedea numai de propriile interese.CR. . a ine seama de dorin ele. a căuta de-a fir a păr. a fi cucernic: moşnege. de drum. a privi cu bunăvoin ă.. 2) a-şi continua... ) a se preocupa numai de treburile personale. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). sau de nevoi) sau (înv.AL. cu dragoste la cineva.. a-şi căuta de suflet. a nu se amesteca în treburile altora: ba să. de capriciile cuiva. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR. ) a descînta cu bă ul. ) a căuta nod în papură (cuiva). sau de treb(ur)ile lui. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou). a o căuta cu lumînarea.. a căuta în stele. 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale.i cate de dreptate.COŞBUC.. 1) a se ocupa de propriile interese. a-i căuta în (la) cap (cuiva). a pierde vremea. cu privirea) (pe cineva sau ceva). de treaba lui. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. (reg. 2) a se amesteca în treburi necurate. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. mititeii. a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva). ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. a căuta de dreptate (cuiva). a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). . a-şi căuta de sănătate. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . a căuta insistent. român. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti.. se duse.. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. mehenghiule! POP. a alinta.. nu teastîmperi. a căuta (toate) mijloacele să . a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor.: chip cătam cu viclenie. de capul tău.. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai. javra dracului se face a o căuta de ou. nu v-ar putea găsi mai potrivi i. a căuta de ou. (înv.POP. o cau i cu lumînarea. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . să-şi caute de sănătate. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. a căuta cu lumînarea. a căuta cotle e (cuiva). mergi cu bine! AL. a căuta de suflet (unui mort). nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei.a căuta chip să . a căuta cu gîndul.

STANCU. (înv.DOS. ce.. a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva). cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. a căuta peri în palmă..VARLAAM. să vază cea de apoi ce a hi. pentru că . . cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta. de .DELAVR. nu în elegi ce. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli. ) a căuta nod în papură (cuiva): cată . a se amesteca în treburi necurate.POP. şi reg. ce-ai făcut.(reg. (reg. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. (înv. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. a căuta rău cuiva. de spaimă. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. ce i s-a întîmplat. ) deoarece. ramolit.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce. căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare.. ) după) urmă. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. (fam. a căuta pe dracul. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer. a căuta pretext.ISP.. . a căuta sămîn ă de vorbă. a se băga unde nu-i fierbe oala.AL. de . ce-ai pă it? . ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.i mai dau o dată carul. a căuta ziua de ieri.. (înv.i spun? cea (mai) de apoi. a căuta rîcă (cuiva). a-şi căuta vreme. sosit pe neaşteptate. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa. subiect de conversa ie. a cădea din lac în pu .. ce i-a venit?: ce-ai pă it . ) a căuta nod în papură (cuiva).. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup . de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR. (înv. a căuta vreme cu prilej.. a umbla aiurea.. cea (mai) de pe (sau din. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva). nu ştii româneşte?.. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). căzut în pruncie. păcate-n mîndălaci. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut.: bociră a ce rămaseră săraci. luat pe nepregătite. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). ) a se uita urît. de ..: ce-ai făcut. din cauză că . 2) cea din urmă.. ) ce i s-a întîmplat?. (reg. a căuta cearta cu lumînarea. a căuta nod în mămăligă (cuiva).LET.. ) 1) la sfîrşit.DOS.. a căuta pete în soare.. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. de-ai bolonzit? POP. las’să sară. (reg. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva).PANN. a ce.. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). a da de dracul: cată ei pe dracul? . ) a căuta prilejul. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi. ce te-a apucat?. de discu ie. nu te depărta. a căuta prilej de ceartă. aerian... dar asta i-a fi cea de pe urmă. vino. a pierde vremea. a căuta ceea ce nu există.. 1) apărut din senin. ce-ai pă it?.CR.. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. senil. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său.CR. şi au fugit de la Beciu la Vene ia. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă.

familia. ce mă interesează? ce-mi pasă?. moment fast. ce-i de capul tău?.... a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului. n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. . de .. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii. momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. şi-n căpuşă. ISP. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. sau ce mai de . ce (mai) faci?. nu mă interesează..PRAV. la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală.. ce face?... ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?.. ) ce doreşti? . de apoi. dacă . cei de-acasă.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL. 1) lumea de apoi. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece .NEGR. dar... ce mi-ar fi? .... ceas(ul) bun. ce-i de tine? ce-i drept. ce de(-a) . spune exact ceea ce gîndeşte... cît de mult .. ce-am avut şi ce-am pierdut. a trecut peste pod.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de .d-apoi aşa... ce folos că .POP. ceasul naşterii (sau de naştere).?. dacă nu-s boi în poiată? POP......CR.. ce-i drept. ce soi de . de fapt: doi icusari plătise .. (înv. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?.. nu mă afectează. copilul se puse pe .ce-ai zice dacă ... ce cum va fi. oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund. 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP .. mlăştinoase.. cum î i merge? ce fel de .. rudele. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile .. favorabil.. cum ai reac iona dacă . după ce le vor fi făcut acea vătămare..?: ce folos de curea lată... ) oricum. cui ce-i aduce? EM... cum se poate?...DOS. ce părere ai avea dacă . la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru). moment nefavorabil. pentru ciubote.. ceasul mor ii (sau de moarte. 1) ce mă priveşte?.)?. ce dracu . ce?.CR. plîns. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală. ce-i porunca?. pe ceea lume.. COŞBUC. (fam. .. (înv.. ori de nu. ce naiba? ce cum... cum o mai duci?. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. )?. în bună măsură.: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au. (sau dacă .?. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat. ce face? ce faci? ce fel de . poftim?.?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR. ce bruma am putut agonisi. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. ce-i în guşă. pu inul pe care l-am putut aduna. ceas(ul) rău (sau slab). în cea mai mare parte.. ce mult . ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. ce interesează? ce (mi)-ar fi?. a nu rezista tenta iei..CR. cum?. făceau paralele acele. ce-i aduce?.. ce legătură are?. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. într-adevăr. (în) cea mai mare parte.. ce folos că .. ce contează?. nu v-am spus eu?. conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. ce ciorile .NEGR. a ceda (sau a da) pasul. a ceda ispitei.?. ce am eu de acolo?.. 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă. cel (mai) de pe urmă).NEC.. ce(e)a lume. (sau cînd . sau ce de mai .

ce mai (atîta) . te rog.. ori una ori alta.P..BIBLIA. ce mai la deal. ce mai tura-vura? ce mai la deal. ce mai e nou?.. zise boierul în gîndul său. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. 1) atît. ce contează. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . cel (mai) tîrziu. cu putin ă.BELDIMAN.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă.? CAR. extrem de . ce rost are (atîta) . ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos.?.CR. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . de cela să-i aleagă de domnie.LET.EM. ... ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?. ce aştep i? ce mai tura-vura(?).). 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5. după ce orîndui cele de cuviin ă.. ) diavolul...CAR. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei.?. ) după) urmă. n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc.. 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR.. că venim cel mai tîrziu duminică. (pop. . cel de pe comoară sau cel cu coarne. ce mi-e alta. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?. întărit cu cele sfinte. cel de apoi. sau cel cu căciula roşie.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi.. ce importan ă are.VĂC.VLAH. Cel-de-Sus.ISP. la vale?. ce mai veste-poveste?..CR. (înv. din trecutul de mărire v-ar privi.EM. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda... ce nătărău (sau neghiob.BIBLIA. cele cuvenite. cel de pe (sau din. în cel mai rău caz. aşteaptă moartea nepăsător. ce folos decurge din .. cît poate fi de nătărău (sau neghiob. cel mult. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai . 1) la ce bun (atîta) . ce mi-e Manda! ce mi-e una. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului. ) abis. ironici. foarte .STANCU. stele-mi scînteie pe lacuri. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi. ..? ce mai ala-bala? ce mai la deal. 2) ce atîta discu ie?. ce mi-e Tanda.. cel mai . lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri.VLAH. (despre oameni) cel în drept.. (înv. prost)!.. măcar. CEZAR. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare. cel din urmă.. ce mai stai?. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus. tot acelaşi lucru! ce mi-e una. la vale? aşa e lumea asta. ce mai (e) nou?. scrie. cel fără de fund. dracul. cu putin ă cela de cela.000 de lei.CR. cele de cuviin ă. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme. flăcăii ce stau la pîndă. ce mai ala-bala?. ce mi-e Manda!. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. cele sfinte.cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai . (reg. numai.. cel (sau pe) pu in. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog. prost)! ce noroc pe mine!. ce să mai lungim vorba(?). cel ce (sau de) se cade. barem.: ce mi-i vremea cînd de veacuri.POP. se inea cela. cel mult. (mi-)e tot una.

URIC.1741).LET.. a pretinde garan ie. IORGA. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. ce nu-l săruta. a cere adăpost. ce păzeşti? ce păcat!. dar ia să vedem.POP. ce pămînt?.. ) de ce nu eşti atent?. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). a (în)cerca marea cu degetul. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. (înv. şi plecă şi el. ce Dumnezeu?.REBR. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. a cerca sfat. ce naiba?: tu te duci bade sărace. (a. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . o fi!. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de . ca să ceară ajutor de la arbori. ce-o fi. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii . a ruga să fie iertat (de cineva). a solicita aprobarea. dar eu ce pămînt m-oi face? POP. s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. a-şi cere dreptul. a cerca o moşie (sau hotarele).POP. a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. ) a testa calită ile cuiva. (reg. a cere încuviin are. şi pop. ce pe apă nu curge.LET. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . însă fără să ceară încuviin are. a cere îndurare. cum: ce nu-l strîngea. a cere imposibilul. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos. (înv. doar eşti preot bătrîn. a reclama. a cere chezăşie.. şi pop.POP. (fam. (înv. şi de cheltuială ce pe apă nu curge. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?.COŞBUC. cum i i da de fund? CR. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva)... nimica toată. vai de mine. a implora milă. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. ce vor putea face ca să poată hălădui. să-şi ceie lege cu Petru-vodă. ce păcatul (sau păcatele)?. (înv. să vie aice să cerce acea moşie. a cere îngăduin ă. a cere un pre exorbitant. a cerşi. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. a-şi cere legea (cu cineva). (înv. (înv. a solicita în elegere. a solicita ceea ce i se cuvine.ISP. î i cer iertare. (pop.. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. ce nu grăind şi ce nu făcînd.CĂL. a cerca rădăcinile. ) cît. a cere imposibilul. a cere de pomană. pardon) (cuiva). a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său.ce nu ce-o fi. ce păcat! POP. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul.. cît îmi pare de rău!. a ruga să i se cru e via a. a cere lapte de la o vacă stearpă. igumen . a cere cu talerul.. ) a cerceta cauzele. a cere lînă de la broască. ce naiba?: ce păcatele. a cere la judecată..DOS. a-şi încerca norocul. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. a cerca prilej. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. ) a cere sfatul cuiva.

v-a etc.duse cum îi venea la gură.. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc.NEGR. a cere igăneşte. a cere voie (cuiva) să . ce crezi?... a cere imposibilul..: a plecat la grangur. a se certa violent (cu cineva). a se certa ca la tractir..?. ce te-a (l-a. a ocărî. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece.CR. ce te-a (l-a. ce te-a (l-a. a se certa ca precupe ele.. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă.?.. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . a trebui (să . ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul. orice... totul. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL. ce să fac (sau să faci etc. mult. ce ştii . a cere mîna (cuiva).: ce ştii cum se întîmplă? poate să.. a spurca.? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii .. cine poate şti ..i iasă bine. a cere preten ii (înv...... a cerşi îndurare. ce te crezi?. ca să. ce să vezi? sau ce să vadă?.. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă. nici că i-ar trece prin minte!: şi. a fi necesar (să .. a solicita (cuiva) permisiunea să .a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer.)... (p.. ce ai (are.. a vorbi) necontrolat.CR. a fi nevoie (să .CR..).POP. v-a etc. a certa (sau a blestema. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu . a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale. a cere sfatul cuiva.i smomească pe nevasta d-tale. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. şi reg.) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. (înv..POP.POP. trebuie sămi dai satisfac ie . îşi ceru socoteala. un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte. v-a etc.AL.i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.) (de .)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. (înv.. socoteală) (cuiva). ce s-a făcut cu .POP.) apucat?. fugind pe întrecute.). ce rost are?. cont. să vezi întîmplare!. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit). a cere insistent. cînd pe sus....)?. ce socoteşti. a ocărî.GR.. a cere (sau a da) satisfac ie.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul. a cere milă. a se certa la cu ite (cu cineva). a-şi cere seama (sau socoteala).. după cum cerea trebuin a. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? ..AL. v-a etc. a se certa ca la uşa cortului.CR. v-a etc. deodată.. cerul şi pămîntul.) prins?. nestăpînit.): pornesc ..). la ce bun?.)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să.)?... ce s-a întîmplat cu . a se certa furcă (cu cineva). a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. ce i-a venit? ce te-a (l-a. ext. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit . ce te-a apucat?.. cu brutalitate. cînd pe jos...) apucat (de .TOP. a se certa fără jenă. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn.) face?. mă duc să aduc arme. a vorbi) cum îi (î i etc. fără ruşine. ave i etc.. ). a solicita o părere. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să .) vine la gură.) găsit (de . ce i-a (i-a. a certa (sau a blestema.

neneaco. încă de la început.. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara..P.. (înv...OD. eu sînt bolnav? CAR. chip scris.. ce poveste?. chip cioplit. cum î i spun eu. eu tot aş pleca . chiar dacă .. curios? ce te potriveşti?. are etc.SBIERA. . sau chiar cum . cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva.) cu ... n-ai altceva mai bun de făcut decît să . ce te interesează?.). ce te-a apucat de . a admonesta pe cineva. ce nu e în ordine?. (înv. (pop.? CAR. ) principiu fundamental. chip şi seamă.) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă . ce i-a venit (sau ce. cu toate că .BIBLIA.CAR.. pînă şi el. ) ce (mai) e nou?.AL. chiar el.) (cu . a încerca să înşele pe fa ă pe cineva.. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. ce nu. . publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti. ce vînt te-aduce pe la noi? POP. chef pe cheltuiala altuia. a cere. chiar şi el. cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca . naşule.i convine?. (de-a) chioara.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce. a chema la rampă.. (înv....)?. leit ca .)?.?. (sau de . ce te miră?..ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să . prin aplauze.CR... ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef... întocmai ca .) interesează? ce mă (te. 2) ce legătură am (ai.: chiar de te-ai pune curmeziş.. neneaco. are etc. (bis. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. (fig. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?.... îl etc. ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă.. ce zor ai?.. a chiorî din ochi pe cineva.. chiar azi. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste. (fam. cheie de boltă.. chip de grai.. să urmezi părinteştile lui pove e.. 1) ce mă (te.. cu banii babachii. chiar şi. ce..CĂL. pînă şi: iubite autorule... cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. las să fiu. deşi . el însuşi. (sau de.. tocmai azi. ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai.. ce i se pare ciudat. ce treabă are? POP. îl etc. pe deplin: să în eleagă.. şi fam. chiar aşa.i pasă? chef. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă. chip şi seamă . ce nu merge? ce te interesează?.AL. exact aşa: ba chiar aşa-i. ce mai veste-poveste pe la dv. ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. chiar dacă . ce vînt te-aduce? (sau te-abate?).i veni) să .. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri)..MAIOR. ce se (mai) aude?: aminteri.. chiar de la început.. chiar şi în materie de vînătorie. ) idol: să nu faci ie chip cioplit. ai ştiut.. şi dacă . ) pictură.. a chema la ordine (pe cineva). chiar ca .CR. jupîneşică dragă. a soma pe cineva să respecte anumite norme. cu atît mai puternice.. întru totul..

..POP. a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd . şi pop.BĂLC. căci va fi sub pălărie ..POP. (înv... a ciuli urechile. chit pe chit ci dar cine .. 1) ciorbă slabă. (fam.. cînd mai gros. altul (cu) . ) a fura la cîntar... . (înv. a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături. sensurile ascunse ale unui text. SBIERA..chipuri şi mijloace chip vărsat chit că .. cînd . cine are piper mult. ciorbă lungă... cioplit în patru muchii..P.. ) 1) în orice moment: noi de multe ori . cînd aşa cînd-cînd . ciupit de vărsat.. a citi printre rînduri. se zvoneşte că . anc pe anc.CEZAR. chiar dacă . ci dar. cine (cu) .. cine ştie ce (sau cît). nimic.. pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că .. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci. cine (cu) .. alteori .. a intui.. 1) potrivit. important. pe cine interesează?. îşi bate joc de ce are.. cînd mai sub ire. nime-n lume n-a s-o ştie. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta).. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă).. ) vorbe goale.) dichisit.ş-apoi cine treabă are! EM.. cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt. cînd aşa.P. generalul Basta . la Oradia-mare.ISP. . cine ştie cine (sau ce).. VARLAAM . (fam . tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . ) a se mîhni. unul (cu) . (înv. egal.. cineva (sau ceva) însemnat. asta mă-mportă pe mine. seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză. a citi gîndurile cuiva. 2) cine ştie cine.AL. inconsistentă. 2) (fig. cînd ..: a promis tot ce i se ceruse. a se ciudi de necaz.. cînd . tot pă itu-i priceput.. . ba în altul. aproape să .. chit că .. circulă zvonul că ........ cine . uneori . pune şi-n iaurt.. ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie. . cînd aşa.. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR.ISP. bea cine ştie ce.... chip vărsat (sau turnat). cu toate că ... cine ce treabă are? CAR..... cînd de cînd să deie-n mine. a ciupi la cîntar. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii..BIBLIA.... chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd. chit pe chit. nici prea prea.. se duse cu oştile .. se vorbeşte că . la 2 noemvrie.. despre oameni) a-şi încorda auzul.. cine are prea mult.. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace.. a intui ce gîndeşte cineva. ba într-un fel. ba . 3) cît pe ce să . cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare.. mai să .. deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. 2) (fig. cînd aşa... ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. a sesiza aluziile. nici foarte foarte: nu ...: prind cocoşii a cînta .. ciuli urechile. 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul.CAMIL. cine are piper mult.. cine (mai) ştie...pus la patru ace... a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat. (înv. normal. cu urme de vărsat de vînt pe fa ă. ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi.. cine are treabă? sau cine ce treabă are?.: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline..... ba .

a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. catunci te-i mai face fată. . de . a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. a-i cînta popa la cap (cuiva).ISP..cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica.PANN.. a cînta cucurigu în casă. (sau în . niciodată.CR. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. faptele cuiva.EM. (fig. nu-i bărbîn ă. a cînta cu ifos. cînd somnul e mai dulce.POP. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. a fi sărac. . cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a . cîteodată. niciodată. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva).. colea.. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. niciodată. cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. a cînta a . rău mi-ai cîntat de noroc! POP. (pop. a fi într-o doagă. n-ai alta.CR. cu ifos. a avea noroc. cînd mi-o creşte păr în palmă.COŞBUC.POP. ) niciodată: te-i duce la maică-ta . 1) a ridica în slăvi (pe cineva). SAD. cînd o cînta ştiuca în baltă. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie.. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. cînd i-e lumea mai dragă. a încuviin a. a-i cînta cucul în casă.CR. . cînd mi-o (sau i-o etc.. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva). a cînta osanale (cuiva). niciodată. 2) deodată: cînd colea despre ziuă. (pop. a-i cînta în strună (cuiva). cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. a rămîne singur. a cînta găina în casă. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă.. a-i cînta cucul în pungă. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. a cînta în cor. a cînta înaintea cuiva. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă. a sus ine (din interes) vorbele.) a prooroci. 2) a linguşi (pe cineva). cînepa dracului. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. c-are să crească un rîzgîiat. într-o ureche. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. suind voios în slavă. nu-i bărbîn ă cînd e brînză. a prevesti.. niciodată: s-o procopsi. a meni. tu nici măcar din cînd în cînd. a se jelui cuiva.CR.. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). a cînta mereu acelaşi cîntec. cînd colo cînd e brînză. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. cînd voi muri. ) a se plînge. a-i merge rău. numai mie pupăza. niciodată. cît îi putea. a-i cînta pupăza (cuiva).. demult. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . a cînta împreună. (pop.) creşte păr în palmă.. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. a o ine una şi bună. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă. CERNA. auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. (reg.to i erau cu părul.POP. din timp în timp. ) cu foarte mult timp în urmă. a fi sărit din min i. cînd i-e mai bine. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. a-i cînta (cuiva) de noroc. cînd ai una.

.. a-şi alege (cu grijă) cuvintele. cîntărind-o din ochi. a cîştiga teren. într-o clipă: şerpele. c-ailaltă-i şchioapă.PREDA.POP.GALA.. ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă. şi pop. împingînd pe duşman înapoi. a cîştiga tărîm. cînd . cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap). 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. cît ai da (sau cît dai) în cremene. cît ai scăpăra dintr-un amnari.. a cîrpi o minciună..ISP. ) parte . imediat: cît ai plesni din bici .. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul...cînta. cît . ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar). c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr. numaidecît. (înv. extrem de pu in. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. se prinse de vîrful prăjinei.. cît ai pune pe o muchie de cu it. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . cît ai clipi din ochi. a-şi consolida pozi ia. a (nu) reuşi într-o ac iune.COŞBUC. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc. şi: se culcă Ileana. . puse de-l tăie. a pălmui (pe cineva).VLAH. cît de supărare. imediat. s-a repezit spre deal şi. cît . foarte repede... foarte repede. cît de ruşine şi cît de bucurie. cît le va da ştire. cîrpi la repezeală o minciună. cît ai clipi. a înainta încet. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul. două. să cîştige mai mult teren. cîteva) (cuiva).P. imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr. a-i trage o palmă (sau două. imediat . cît . a-şi cîntări (bine) vorbele.... cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr..POP. foarte repede. LET. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi). cît vor veni.POP. cît de frică. 1) a înainta (în luptă).. ) foarte repede... a o rupe la fugă.. cîntecul lebedei.. cînd. ai fuma) o igară. 1) c-o fi. mai .casa pahar.CEZAR. 2) ciorovăială. a cîştiga de partea sa (pe cineva).ISP. 2) a se răspîndi. (înv. ba (că-i) mîrc. a dobîndi importan ă: ea vrea acum . cît ai plesni din bici (sau din palme). ) a cîştiga teren. alteori. a-şi face un aliat (din cineva).. cît ai clipi din ochi. într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. s-a urcat deasupra lui..DELAVR. 2) cîtuşi de pu in. a se propaga. 1) (înv.: căzacii . sfadă. parte. nici cît ai da în cremene. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. că mîr..NEC.. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme.POP. a atrage de partea sa (pe cineva).. cînta. 2) (fig. a progresa..... . valoarea unei persoane: se uita lung la ea. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. 2) (reg. cîteva) (cuiva). veni friptura. pe dată.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . îndrugînd poveşti şi basme. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme. c-aia-i chioară. mai. într-o clipă: cît ai bate din palme. şi . cît ai sfîrşi (sau ai bea.. a-i cîrpi o palmă (sau una. a cîştiga (sau a pierde) partida. a-şi cîrpi traiul (sau via a).i-ar popa la cap!. uneori . ) îndată ce .. 1) foarte repede.SAD...

). ) cîtă pulbere şi spuză.cît ai zice cîrc. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. cît ce .. foarte repede.. ) foarte pu in timp.. cît de pu in. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept. ) cam. că vorbea cu în elepciune. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc.CR. într-o clipă: cum ieşi din sat.IST. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea. imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia. cît de colo. în foarte mică măsură.CR. (înv. poate etc..POP.. unde-s casele boiereşti.. Frangoleo!“. cît îi cucu! AL. nu prea departe.COŞBUC. în cît de mică măsură. cît colea cît colo cît costă? cît de .. unele.: la drum. cîte oarece pridoslovie. cît ai zice mei. oricît.ISP..AL. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. (reg.. cît e (sau pînă-i) cucul. slobozea cîte o îră cenuşe. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i.. cît ai zice peşte. e bine să porneşti cît de diminea ă.CR..AL. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi. şi iarbă cîtăva de . ) de departe: armasariul . cît e ceasul?. cîtă frunză. 1) ceva. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri. într-o clipă: cît ai zice mei.: la mine-n prag venea. cu nici un chip. la o azvîrlitură de bă : purcelul . cît apuci între degete. să mai cumpere cîte ceva... ..CR. cîtă frunză şi iarbă. (înv.. 2) pu in. cîtă iarbă. (mai) cît colea.CR. cît de pu in sau (înv. foarte repede: adormi cît ai zice peşte.). cît de cît. cînd văzui a lor mul ime.CANT. într-o clipă. cît capul sub sabia gealatului. ca cioara-n par. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. cîtă pulbere şi spuză. cîtă frunză.CAR.. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. cît ai zice „cîrc.EM.. în număr foarte mare. cît costă?. cît de mult. ) foarte . înnainte trimi ind. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. şi pop. bade.. ba. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. cît ai zice peşte.. îl brînceşte cît colo. (reg.STANCU. niscaiva. foarte pu in. pe fugă.foarte pu in.... de departe. cît ai zice miau. .. 2) oricît (de mult): cît de mult are. cîtăva de . foarte pu in timp. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! . imediat ce . ajungi în cătunu Sătulei. se ia după moşneag şi. cît colea. cît ce pot (po i. servindu-mi ara pe aşezate. mergea în urma lui. 1) aproape. cît de cît. aşa cît apuca-ntre degete. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo. mamă-sa cît ce-adurmea. cît colo. în apropiere.CR.. (înv.POP.. scurt: la toate începăturile căr ilor. cît capul sub sabia gealatului cît ce ...cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? .ISP.. Frangoleo!. tot nu-i ajunge. niciodată. ) îndată ce .. la (oarecare) depărtare. fără habar. cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei .. 2) la o parte: ce stai. foarte pu in: pe unde mergea. ce pre are? (măcar) cît de . cît colea. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg. destul de .: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea.CANT. ) cît de pu inel. cît (sau ca) cioara-n par.CR. cît de ci. . cu-atîta inimă rea? POP. iar nu din fugă.

mîna) sau ce poate osul (cuiva).POP. în mod progresiv. cît ici. pe rînd. 3) nemărginit. încetul cu încetul. ) fiecare. tot felul de (nimicuri. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. că prea sînt multe . cît i-a inea gura. pînă la epuizare: strigă tu . nu mai face brînză cu Harap-Alb.POP. (înv. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul. cîte .ISP. cît poate suporta cineva. 1) în vecii vecilor. PRAV.POP. cît colea. cît îl in picioarele (sau puterile). în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. cît îl (îi etc. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea.. buşeli şi flocăieli cît lumea. ) niciodată. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). cît ici.CR. . cît îi poate pielea (cuiva). cît îi poate calul (cuiva). peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre. cît hăul! ISP. pu in. 2) niciodată: alt stăpîn . ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării.): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR... osul. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul.. v. unul cîte unul. (reg. de să nu-i dea nimeni de căpătîi..CR. cîte unul careleşi. imens. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau.. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd. (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in. nesfîrşit. (pop. cît îi lumea şi pămîntul. (înv. cît îi cere inima cuiva. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici.BELDIMAN. foarte pu in. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. foarte multe.) avea. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. toate. cîte unul (sau una). nu după multă vreme. COŞBUC.. toată via a: nu te voi lăsa. cît îi poate cojocul cuiva. şi. cîte şi (mai) cîte.CR.ISP. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima.CANT.. şi fam. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. cu toată energia.EM. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii. cît lumea cît mai curînd .cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . cît poate. ori te făcea să-şi sară inima din loc.. cît îl in puterile. de frică. cîte zile voi avea. cît mai (sau de) repede.AL. cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). prostii etc. ) în mod progresiv.BĂLC. nenumărat: trînteli. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării). cîte zile voi (vei etc.. cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. pedantule! CR. cît mai (sau cît de) curînd. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd. cîte vrute şi nevrute. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). că ea nu poate. cît cole. cîte un (sau una).CR. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului.. cît îi stă în puteri. ceva: cînd spunea cîte una. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo. VARLAAM. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. minciuni.) ine gura (sau gîtlejul).POP. cîte şi mai multe. pe rînd. cîte pu inel. ajung pe Ivan. multe (şi de toate). cît vrea.

cît să chiorăşti un şoarece. interminabil: uite-i mă.COŞBUC. cu cît mai vîrtos a lucra ceva. foarte tare. cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. (foarte) repede.. (înv. cît pe colo. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo.SAD. numai ca să . 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. (înv. el părea că nu bagă de samă.. (nici) cît (e) negru sub unghie. frate. din cale-afară de . (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte..... sau de nu se mai poate. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit .. cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. iaste lăudat . cît ai clipi din ochi... care mînca cît şeptesprezece. (sau mai . cît pumnul sau cît un pumn. cît pe ce (sau pe-aci) să .. căciula.NEGR. ca cum te-ar pişca un purice. oricît.CR. ) în cantitate foarte mare. fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată... foarte întins.NEGR. nu se mai bagă în samă. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul.NEGR.... cît şapte sau cît şaptesprezece.. grijile nu te ocolesc.. cît se-nvîrteşte o roată.CR. (mare) cît o zi de post.. ne cam pusese pe gînduri.SAD.. ) în cel mai înalt grad. foarte pu in. cît (ce) poate (pot..: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei. (pop.. aproape să . foarte mare.). revărsîndu-se zorile. cît papură în baltă. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare.. într-o clipă.. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre.SAD. cît să .ISP. insesizabil: trebi ca acestea... peste limitele obişnuite. extrem de .: cît pentru străinul brunet. nimic. cît stau răsăritele de apuse. mai să . foarte repede.cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să . mai că .. cît se poate de ..CR. cît toate zilele (de mare). atîta vreme cît: cît timp trăieşti. la o împără ie. cît te-ai învîrti într-un călcîi. foarte. cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine. deloc: a înfruntat pre nuna cea mare. deloc: am avut minte cît păr pe broască. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască).. foarte pu in.. cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste.. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate.... putem etc. (reg.ISP. (sau despre .. pu in a lipsit să .. mare cît o zi de post. foarte mult: Oşlobanu.. cît pe colo cît pentru ..: am aruncat şi eu o vorbă.. cît pentru .. privitor la ..).. imperceptibil.POP.. mare: se cutremurară. dar desfrînat cît se poate. cît se poate de . la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă. cît pofteşti... ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila . cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să .ISP.) sau (cum) nu se mai poate de . cît timp. cît patru. uriaş.... ..POP.. cît te-ai şterge (sau să te ştergi. în ce priveşte.. PSALT.OD.EM. mult: mînca şi bea cît patru ..CĂL. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul. cît de mult. într-o clipă. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui. foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.. foarte lung.... referitor la . te-ai freca) la (un) ochi.BIBLIA . cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele .

şi peşte să prinză. clipă de clipă.. (înv. absolut deloc. un sîmbure) de mac.POP. o (bucată de) vreme: cîtva timp. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. a da din cap: bătrîna a ieşit. luptă: am fost în foc la ’77. claca lui Dumnezeu. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. nesigur. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. pînă foarte departe: cîmpurile.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. 2) (fig. mult de tot. a cloci un gînd. cît va trăi. neînsemnat: privighetoarea . a fi foarte mînios. a clocoti (sau a spumega. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. (despre cîini) a da din coadă. cît vezi (sau vedeai) cu ochii. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea.NEGR. cît ine Dumnezeu lumea.VLAH.ISP. cît un fir (sau un grăunte. foarte mic. cîtuşi de cît. ) foarte repede. a pune la cale ceva. a nu se urni din loc. a nu se mişca. cît va da din deget. defel. cît unghia.). cît un lucru mare.POP. a vorbi mult şi fără rost: ajungă. a dori răul cuiva. (pop. pînă va trece mînia Domnului. cîtuşi de cît. a se gudura. a nu se clăti din loc.DELAVR. bătu în sus. a clăti coada. erau ale lui. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. a merge împleticit. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip.NEGR. a rămîne neatins. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). (reg. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. cît vedeai cu ochii. a cloci o boală. bătu în jos. cît un lucru mare. a clădi (sau a funda.CR. claie peste grămadă. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. a clăti(na) capul (sau din cap). într-o clipă. ) război.MAIOR. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti. cîtva timp. a clămpăni din gură.SAD. (pop. (reg. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. cît veacul. permanent. clar de lună.ISP. a cloci pe vatră. continuu.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). a fi pe cale de a se îmbolnăvi. (ori)cît de pu in. a se clătina pe picioare. dojană etc. ) a nu se clinti. a-şi clăti gura. şi pop.. ) tot timpul. foarte (mult sau tare). pe iluziuni mari. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). 1) a-şi spăla gura.BIBLIA . unii (sau unele) peste al ii (sau altele). a întemeia) pe nisip. a coace la inimă pe cineva. clătind din cap. (înv. ) cît de cît. a trîndăvi. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva.EM.DOS. în dezordine. lumină strălucitoare de lună. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . a turba) de mînie. liniştea se aşternu peste pădure.

a coase petec la petec.PANN. spre a înghi i tot ce-i iese în cale. vagabond: ne sculăm să plecăm. taberei). colea colea . a coborî tonul. instrument... situat în unghiul format de două străzi. colo şi colo sau colea şi colea.: cobora în linie directă din Mavrocorda i..a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. coada ră oiului sau coadă de ră oi.. de origine rurală: nu eşti . cîte una. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu . a cocoşa în bătaie (pe cineva). (înv. a comite o eroare.: te aştept în Bulevardul Elisabeta. a coase la oboroace. pe de-o parte . că mîr: că o fi. coada veacului. şi zici: coada-i grasă! POP. colea.. în şoaptă. ) a sforăi. (reg.AL. ) a o pă i. ) sfîrşitul lumii. dincolo ... femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă.. a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. de vi ă nobilă... c-o fi.) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. mă! PANN. ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. sfîrşitul să fie bun!. col cu .GHICA. fără a le potrivi. zgîrcit..OD. a-i purta sîmbetele (cuiva). că o drege. vezi cum îi stau coastele. (get-beget) coada vacii. a fi strîngător. sărăntoc. a coborî vocea (sau glasul). strănepot de plugar. nu sînt caii şi pace! POP. . col cu Calea Victoriei. a greşi. mîndru. coate-goale se scoală şi dumnealui. nepot. a stîlci în bătaie (pe cineva). pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine.. neaoş. a vorbi. cînd şi cînd.. îmi mai trebuiai şi tu. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi. (pop.SAD. coadă (sau fustă) lungă. colea. c-o pă i sau că o fi. alcoolic. a o codălbi.PANN. coadă de topor.AL. stăi. coada-i grasă!. ) cu gura larg deschisă. a stîlci în bătaie (pe cineva).BIBLIA.. a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm.. 2) foarte nervos. . (despre şuvi e de păr... minte scurtă. ici şi colo. a-i întinde o cursă. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. la intersec ia cu . foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea. a colinda (sau a bate) cîrciumile.. a coji în bătăi (pe cineva). obuzului. pe de altă parte . din cînd în cînd: [copilul] începe . colea. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. să se sfîrşească comedia.. colea . a pune la cale. a descinde din .. a coborî ochii. dincolo că risipeşte. a coace (sau a cloci) un plan. colac peste pupăză! POP. a proiecta (în secret) (ceva). cu musta a coada ră oiului. colea. a fi be iv. (un necaz) în plus.. coborît cu hîrzobul din cer. coate-goale. IORGA.. a se trage din ... îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL.i pare cu scumpete. coada oştii (sau oştirii. pe alocuri.. a-i pune gînd rău.. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt... 1) (înv.. musta ă etc.. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). ieşit din opincă. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL. colac peste pupăză sau pupăză peste colac.CAR. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din .. unealtă în mîna duşmanului. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt. getbeget coada vacei... a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului.... a vorbi mai încet. că o drege.: cole.CONACHI. dincolo . fudul... a coborî în linie dreaptă (sau directă) din . că cîr. (pop..

EM.CR. fig. a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva)... a se împrumuta. de-mi crăpa buza.. de după gard).. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte... a considera de datoria sa să .. copil înfiat.. a înmormînta pe cineva. a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame ... împreună. n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . ). copil al nimănui. alături. . într-un proces. concurs de împrejurări..GHICA. a conduce (pînă acasă) pe cineva. hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e. fa ă de . a se sim i dator.. ) copil nelegitim. viclean copil de casă.. 3) (fig . derbedeu. (legat) cot la cot... a se constitui parte civilă. a fi imprudent.. a-i crăpa capul (cuiva). (înv. ) a avea o migrenă persistentă. 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva.. (jur. a contracta o boală.. copil de tufă. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. conacul cel de apoi. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. (jur. nu-mi pasă!. de 200 de mahmudele. complex de inferioritate. obligat să ..ext. jocul întîmplării. a conduce pe ultimul drum pe cineva. concomitent cu . a considera de datoria sa să .COSTIN.. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. a comite (sau a face) o gafă..... a se contamina. ) a condamna în lipsă (pe cineva). a contracta o datorie (sau un împrumut).: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu . a-i fi foarte foame. dar indrăzne cu ochii. a bate zdravăn. . a fura.) a nu-şi mai vedea capul de treburi. om destrăbălat.. fiu de boier care era paj la curtea domnească. a condamna în contumacie (pe cineva). fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că . cotul şi pişcotul!. ) a formula.. neîncredere în for ele proprii. libertatea se coboară asupra unei societă i. ) moartea: aproape de Nistru. a copleşi cu laude. (reg... a avea mare nevoie de ceva. de) casă. în acelaşi timp cu . conform cu . a se prăpădi după ceva. haimana. eapăn. orfan. copăcel. fecior în casă: Cătălin. a omorî pe cineva.. cu o milă de loc de Movilău.M. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. comparativ cu . bastard. potrivit cu . sau în compara ie cu . a crăpa de foame. (legat) strîns. consideră că n-am spus nimic!.. 2) (fig.. a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. copăcel.. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi.. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche. a comite o impruden ă. a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie. copil din (sau în. copăcel. copil de suflet. dac-ai sta să te potriveşti lor.. simultan cu ..AL... băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei. un paj .. copăcel. a gafa. consideră că n-am spus nimic! considerînd că . copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt).CAR.. avînd în vedere că . ce umple cupele cu vin mesenilor la masă..a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas..EM.. a lăuda peste măsură.GHICA. a înso i (pînă acasă) pe cineva.. (p. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu . a se îmbolnăvi: a contractat o gripă..

a crăpat ceasul!. a-şi face iluzii. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii. [nora cea mică] se apuca de direticat. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima. a da. nu-i de mirare!.. a crea un rol. a crea (sau a da. a avea mare nevoie de ... să fii sănătos.. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). a crăpa (sau a pocni. crescut cu o grijă exagerată. (sau de .SL. a crede că tot ce zboară se mănîncă. a-şi crede ziua eternă.. (sau de .. HEL. a lăsa) impresia că .a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă. cum i le spusesem eu . m-a lăudat. a sugera că . în sfîrşit! a crăpa uşa. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj..CR. a ajuta.POP.. crescut în mătase (sau în puf). a crede fără a verifica.. a crede tot ce i se spune: mama . avere bună! NEGR. a creşte. a creşte (sau a încălzi.. tinerică.CAR. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri. a nu duce lipsă de nimic.. a întredeschide uşa. a lua de bune spusele cuiva.. ) ochii).). a fi foarte leneş. o mare satisfac ie. de invidie. sufletul îmi creşte. cred şi eu!. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . crescut în vată. a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala.. a fi naiv. a creşte iarbă sub cineva. ) a fi foarte. pieptul) cuiva.. în perini de puf).. a se lumina de ziuă.CR.. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc.. cînd l-a văzut viind. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi.. a fi foarte nerăbdător... de crăpau lemnele! CR. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi. a fi foarte nerăbdător să . (despre actori). a cresta pe răboj.. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . (să) creşti (sau creştere-ai) mare!.CR.ext. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva). a le crede toate lăptoase. calea laptelui.. (pop. mînios: baba. . a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă... a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că . a lăsa să se în eleagă că . de necaz). crezîndu-le toate lăptoase . a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv. a sim i o mare bucurie. răsfă at.EM. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă... a se crede grozav. a dat Dumnezeu!. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă)... crescut în belşug. a avea o foarte bună părere despre sine. a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf.ISP... a-i crăpa pipota de nerăbdare. a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer.. supărat. desigur!. în fine!. copii! ISP. (p.). crăpa rînza-n ea de ciudă..: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. a fi foarte încrezut. a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă.POP. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. a trăi confortabil. într-un film). ba bine că nu!: nu umblă .

PRAV. (p. a-şi cru a for ele. cruce de aur în casă!. (în) cruciş şi (în) curmeziş.CR.1818). laolaltă. a-i cru a via a cuiva. (a.P.CR. cu anasîna. cu adevărat. împreună cu . de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi.POP. cu to i flecăii din batalionul meu. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. înjurătură amenin ătoare.GANE. în amănun ime. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. crucea zilei (sau nop ii). cu (de-)amănuntul. a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. a croi o minciună. cu tot. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie.. pe măsura trecerii anilor. cruce de voinic. cu grijă. ) astfel. în toate direc iile. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. adică: cu alte cuvinte. şi pop. a croi la planuri.. a o tuli.ISP. cu anii. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. 2) (fig. 2) a parveni. cum să se arate el. cu altă ocazie.CAMIL. cu aceste(a) cu toate. cu mare băgare de seamă. 1) Doamne ajută!. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. 1) a-şi face loc prin mul ime.P. ochii i-au slăbit. cu anevoie. ) pretutindeni.. cu apropiere.POP. într-o măsură şi mai mică.. tată.CAR. cu for a. la un loc cu . a lăsa în via ă (pe cineva). aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. cu alte cuvinte. cu greu. cruce de voinic.ext. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. ca orice amator pasionat. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. cu biciul) pe cineva. cruce ajută!. a răzbate în via ă. (înv. cu alai. cu de-a sila. cînd se va mai ivi ocazia. aşa pu in la inimă! ISP. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai. a bate (cu un bă . cu timpul: cu anii. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. miezul zilei (sau al nop ii). cu aten ie.. cu atît(a) mai pu in. în lung şi în lat. din toată inima. crucea ta!. cu fast. cu precau ie. într-adevăr: acum. cu băgare de seamă. a face proiecte. (înv. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului. a croi pe cineva. cu dificultate..: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine.URIC. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele.CR. cu . cu atît mai mult se cărpănoşeşte. a se menaja. ... a-şi deschide drum. cu această (sau astă) rînduială. apropiat. ajunseră la muma Crivă ului. (în) crucile satului. în apropiere. ) cu toată bunăvoin a. a o croi la fugă. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). a-şi croi drum în via ă..GALA. îndepărtînd obstacolele.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . 1) din belşug. a ticlui o minciună.

cu condi ia ca . cu bună ştiin ă. cu ce obraz?. imatur. ) smerit.. (fig. binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă. cu duhul blînde ii. ) 1) cu grămada. din belşug: îi aduce în casă cu carul.CAMIL. (înv...RUSSO.VLAH. pe dos: lumea asta e pe dos. cu că el (şi) cu purcel. din abunden ă.CR. cu cheltuială. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. rezonabil. anapoda.. cu carul. toate merg cu capu-n jos! CR.AL. ) cu multă însufle ire.VLAH. cu chiu..: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani.MAIOR... lipsit de experien ă. cu cale. cu cap. ) necugetat.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos.). scump. cu chiuita.. (reg. cu chip că .. potrivit. astfel încît .P. călărind pe gramaticele latine. cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie. cu (sau de-a) chiuita. .. cu bra ele deschise. crescută cu cheltuială prin pensioane.POP. nimerit. cu toptanul. sub pretext că . şi ea tot nu-i mul ămită. s-apropie de cal. cuvinte. cu inten ia să . ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei.. cu vai cu chiuita .DOS. cu cevaşi. cu capul plecat (de supărare.. supus. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio.cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine.. cu capul gol..P.. (singur sau însuşi) cu capul său... 2) singur. cu chibzuială cu chip că . ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR.. deştept. cu toată familia..COŞBUC. cu chip să ucidă vreuna. în cunoştin ă de cauză. drept.POP. cu (chip şi) chibzuială.. inteligent: era un tip cu cap. cu bun chip. cu creştetul descoperit.CR. în mod conştient. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca . cu căciula în mînă.. din toată inima. cu chip de a . cu nemiluita. cu brio.. în aşa fel încît . cu to ii: au plecat cu că el şi purcel. cuc armenesc. 2) mult. 1) (înv. 2) cu sănătate.. cu ce îndrăzneală?. în persoană: se mărgini Traian. cît p-aci să .CAR.. cu capul (sau cu fruntea) în piept. ) 1) el însuşi. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie.. nenumărat. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu . umil.PRAV. cu gînd să . şi sîngur cu sine să facă greşala. de cerneal-atîtea coale.. îmi spui o mul ime de . cu capu-n jos.: văzînd nişte lişi e pe apă.. (reg. cu fundul în sus. cu chezăşie ca . ) n-a lipsit mult să (nu) . cu greu.. cu bunăvoin ă. (sau ca (să) . (înv.. cu tot avutul. cu chiu. jucînd [căr i] cu chibzuială.). cu trudă. (înv...: cu chip că eşti hazliu.. grosolănii. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său.. cu caş(ul) la gură.... zvîrrr! cu toporul într-însele. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. foarte mult: a i umplut. ) cu bunătate.NEGR. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. de ruşine): cu fruntea-n piept. cu bun chip sveatnic. cu în elepciune.. după multă osteneală.. 1) (muz. (reg. costisitor: bunătatede copilă. cu capul a mînă. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul). cu bunăvoin ă..BIBLIA. de-i so ie.. (sau să .. cu chip de a . .

frumos... convenabil.POP. fă arnic.. 1) sub cuvînt de . cu cuvînt de . bucuros.. (reg. 2) (bărbat) viril. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie. din toată inima. cu de destul cu de destul. cu de la sine putere sau (înv. .: mînînc merele cu tot cu coajă. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă ..CORESI. cu convingere cu convingere. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. bine. cu două fe e.SAD. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică. cu de-a sila cu de-a sila. cum se cuvine..EM. corect. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa..GALA. cu claritate cu claritate. cu mînie.. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete.CORESI. cu crezămînt. ) cu puterea sa.CR.. ambiguu: vorbe cu două în elesuri. cu cuvînt de . şi coraj d-a cugeta. cu coarne.. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. cu cale. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale. (în mod) onorabil. hotărît. cu adevărat. fals. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi. PANN. din proprie ini iativă: o igancă aduse. cu . amănun it.CORESI. pe măsură ce trece timpul. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. cu tot cu (sau de. energic. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta.cu cinste. metodic. cu . cu coada între picioare cu coada între picioare. cu cumpăt cu cununie cu cununie. clar. potrivit.IST.COD.CAR. împreună cu . for at. 2) sub cuvînt că .. cu desăvîrşire cu desăvîrşire. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată.. cu obliga ia de a . ipocrit: om cu două fe e. premeditat.. fă arnic.. (înv.) mul i. ) chibzuit.. ruşinat. tu te coboară pe pămînt. în detaliu. ) cu greu. (înv.. cu condi ia să .EM. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine. ipocrit. (a.1811). prietenos: soarele .. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic. ) cu toptanul. cumătre. privea la ei cu drag. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui. cum trebuie. cu credin ă cu credin ă. cuviincios.. enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. desluşit: autorul descrie cu fine e.. cu ridicata. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne.. (pop . (înv. complet. la un loc cu ... cu coaie cu coaie. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu . cu drag. cu coarne cu condi ia să . cu depărtare cu depărtare. în mod consecvent. cinstit.CĂL. cu ciudă. cu două în elesuri. cu cioporul cu cioporul.. credincios: cu credin ă să-l primim. cu claritate şi cu elegan ă. cu for a. anume. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc.URIC. cuminte. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. în ordine. .. nimerit. (înv.. ferm. integral... umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare.PANN. mor iş.OD. MAG. cu cît trece timpul cu cît trece timpul. cumsecade. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde. în totalitate: era cu desăvîrşire chel. în) cuviin ă.. limpede. 1) nejugănit...MARCOVICI. prefăcut. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul.VOR.CANT... cu consecven ă cu consecven ă. cu cu cumpăt (bun). cu de la sine putere. după. echivoc.. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă.CR. cu dragoste.

cu fundul (sau cu curul) în două luntri.. cu excep ia ultimului capitol. ) cu de-a frica. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu. cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat.DOS.. cu frică sau (înv. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. cu for a.DOS. evlavios. cuget curat (sau drept). a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) .cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . cu frumuşelul. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. cu drept cuvînt. pe bună dreptate..POP. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte.POP. cu părere de rău. ) sub amenin are. sincer: spune i-mi cu drept. nepătat. sim i că-l ia cu fierbin eală.. .. adevărat. (înv.. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul).OD. ghemuit. degrabă.PSALT. cu genunchii la gură. cu curu-n două luntri. (în) afară de . care de pe unde se găsea. prin for ă. cu mîna la piept. cugetător de Dumnezeu. cu binişorul. imediat: hai. pios. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. cu excep ia . 1) (înv. împăcată cu sine: cu cuget drept. dragii mamii. cu gaidele în sus. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare. cu duhul blînde ii... nevinovat. cu fierbin eală. nehotărît. plin de îndrăzneală. ) cu picioarele în sus: a doua zi.GHICA. fără fă ărnicie. (înv. strîns. repede... cu fuga.POP. . cu droaia. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. cu fa a curată sau cu obraz curat. integru.. cu fruntea sus. plăcut: vorbea cu dulcea ă. cu foc şi cu potop.POP. cu dreptate. cu dulce. fierbinte. cu dulcea ă. (înv.LIT. MINEIUL. folositor. blînd.CONV. indecis. conştiin ă liniştită. cu căldură. a avea gînduri. 2) speriat.. cu regret. în mod întemeiat: .. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. cu înflăcărare. a se cufunda în somn. cu drept cuvînt. cu bunătate. cu teamă: vorbea cu frică.. cu durere în suflet. cugetare bună (sau rea). pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI. cu folos. (reg.P.. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. profitabil. curajos. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu.. cinstit: fuge . fă arnic.DRĂGHICI. cu duiumul. cu binişorul. a cugeta bine . a dormi adînc.POP..CR. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus. DOS. te aşteptai să fii răsplătit. cu frica lui Dumnezeu. pios. fierbinte.: învă ase toată materia. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop. ) arzător.CR. cu febră: brusc. (înv. cu foc.. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate.CR. a cugeta sfaturi. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. cu fuga! CR. ) a voi binele (sau răul) (cuiva). cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR. deschide i cu fuga. prin laude meritate. drept. util: să ne fie cu folos. (înv.ANTIM.

cu mare greu găseşte drumul. cu obiectivitate. cui de tei..cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a . (reg.CAR. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea.. .. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă.REBR.. cu grămada d-a lungul Buzăului.i ascult chemarea.. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. (înv. hotărît. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă. (reg.NEGR. cu mî a-n sac. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să. cu hatalm. cu hapca (sau cu japca). fără şovăială.. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR.AGÂRB. în mod fraudulos: îngerul cel rău. cu (mare sau mult) greu (sau greutate). cu musca pe căciulă. cu inimă. cu inten ia de a . 3) cu răutate. grăbit. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece.. cu greşeală. pe fugă. lucru pe care nu po i pune nici un temei.ISP. într-o bună zi. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului.VLAH.. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec . speriat. ) cu toată gura. inten ionînd să . cu insisten ă. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt .. cu hapca. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. ce cu hamişa voia să se vîre în cer. cu inima răcită. EM. cu gîndul de a .AL. bucuros. cu inimă bună. (reg. la hurtă. ) cu înşelăciune. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. distrat. cu toată impar ialitatea.. cu hamişa. ) cu grămada. cu gura plină. cu hurta. nemăsurat. observă tot ce se petrecea jos în curte.CR.POP. cu ifos. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR. 2) de-a valma. cărunt. hazliu. ) cu for a. ) din greşeală. cu gîsca-n barbă.BĂLC.POP. în grabă. cu grabă.. cu inima deschisă.POP. sus ine că da. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. îngrozit: cu inima răcită. colea. cu grămada.POP. cu ifos. cu (mare) grijă. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. voinice!. patetic: cîntau la psaltichie. cu haz. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată.P.CR. că-l înduplecă.. fără convingere: Bun sosit la noi. . nostim. vinovat. 1) din belşug. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură.. 2) cu (mare) aten ie. zise craiul cam cu jumătate de gură. cu foc. cu de-a sila. curajos. 1) energic. plăcut. 2) inimos. 2) (înv. cu gîndul aiurea.OD.. cu sinceritate.NEC. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. cu mare dificultate. . topit de durere. cu glamnică la inimă. . cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară). cu duiumul. cu franche e. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. cu gîsca-n traistă. de nevoie. fără voie. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea.COSTIN .CR. cu gura rece. cu sila.

cu degetul în gură. ) cum s-o nimeri. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. cu siguran ă. (înv. necum cum .. biruitor. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva). cu înlesnire. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. s-a descurcat şi de data asta.. cu bun-sim . cu lipici. să ne rugăm. a culege lauri. cum . din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. înverşunat. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii..ISP. pornit: făcea totul cu înverşunare. 2) în mare măsură.. cu jale. cu inten ie. 2) a nu-i păsa. jalnic. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? .. lesne. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul... cu înflăcărare. atent.. incert.. cu luna.CAR.. a se culca pe lauri.CR. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. necum. iară noi usnele nu desfacem. intermitent.. . cu în elepciune. ce vrei să spui?. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). a nu se sinchisi (de ceva). 1) în belşug.ISP. (înv. tată. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic.. cu judecată. fie ce-o fi: apoi dă. ) îndoielnic. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. menit a smulge aplauzele colegului d-sale.. în mare cantitate. (înv.. ) cu drag. a deveni celebru. ca ultimă dorin ă. cum o da Dumnezeu. ) deşi .. încîntător..: cumu iaste aceasta drept . cu lunile. cu limbă (sau cu grai) de moarte. chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere.ISP. cu grijă. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini . cu îndestulare. cu iu eala fulgerului (sau glon ului). cu toate că . seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. a avea succese mari. cu înverşunare. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată. cu înfocare.ISP. trist: de ce plîngi cu jale? AL. cu luare-aminte... VLAH. (în mod) în elept.. inten ionat. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa. a tăia un arbore. ) timp îndelungat.VOR. (sau de a . a se culca (odată) cu găinile. pe urechea ceea. victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă.. prudent.. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e. destul. cumpătat. din abunden ă.. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor.COD. (înv. cu îndelungul.. (reg. a culege de pe drumuri (pe cineva). totuşi . cumva: cum. necum. cum a da tîrgul şi norocul.. cu planul de a . cum adică? sau adică cum?. cu întreruperi. cu lopata. cum. cu izbîndă. atrăgător. a culca un arbore. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum... a se culca foarte devreme: baba .cu inten ia să . a ne durea şi în toate păr ile a ne da . pe urechea aia). se culcase odată cu găinile. (aproape) instantaneu. cu ardoare. cu îndoire. uşor.).BĂLC. într-un fel oarecare.CR. DRĂGHICI ... iară. tot .. cu (bună) încredin are. cu iuboste.CORESI. cu gîndul. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. PANN. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să .

cum era şi de aşteptat. cum de . 1) inactiv: stă nemişcat pe spate. cu amănuntul.. inactiv. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură...PRAV.. 2) (înv. cu mîinile goale. cu mîinile la piept . chibzuit. ) jalnic.ZANNE....ext. cum am auzit-o. ext. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic.. adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte.. cum că . de pildă. cu mic. cum se face că .. aşa o spun mai departe. ) în elept. altfel spus. ca (şi). cu miez. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit. ce naiba? cum e. cum de . cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept. de respect. cu mare greutate. cu mare caznă... de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR.. cu chin.AL. cu judecată sănătoasă.POP. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă.CR. era frumoasă de mama focului. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). cu milă. cu mare ce..URIC. (ca) de pildă. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai .ARGHEZI . metodic.cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o.. precum se putea prevedea.. cum merg lucrurile? cum e legea. cu greu. de exemplu. sistematic.: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină.. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa. neînarmat. ) uimitor. . cum e sfîntul şi colacul. priceput. aşa o vînd. (înv. ) în cele din urmă: după multă trudă.. cum e obiceiul. (fig. cum ar fi ciocănitoarea... cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate). semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. fără deosebire. cu metodă. cum ar fi . mort. (înv.. diplomă de merit. (înv. cum ca să . to i.. bunăoară: o pasăre. cum e. 3) decedat. dureros: puica mea plînge cu milă. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie. cu minune.. că .: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău. cum dracu?. cu măsură. cu mărun uşul.. cu minte.PRAV.IOSIF. (p. 1) impasibil. din ce pricină.EM.. ) în cantitate mică. precum: apă limpede cum îi lacrima.. cu mare alai. îndemînatic.. cum se obişnuieşte. cum se cuvine.POP... în cantitate. cu mare. cu mîinile la piept..... cu scopul de a . cît se poate mai . (înv..CR. conform obiceiului.. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune.. cu miile. şi pop. în detaliu. cu pompă... spre a . cu chiu şi vai. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . (glume ) ame it de băutură. în voie. cumpătat. ) pentru ca să .. fără bătaie de cap. cum e mai . cu măruntul. ) substan ial. cu merit sau de merit. după multă osteneală.. (p. cum se cade. cum că . cu măiestrie. cum e habarul?. 2) fără nici o grijă. cum am cumpărat-o. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi .CR. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei.

) ca şi cum nu . cum nu! CR. uştiu! iute sub un chersin.DELAVR. şi rudenii.). cum mi-e sortit. manual. a cumpăra foarte ieftin. desigur!. ) nimerit. sincer. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . hî! da.. cu mîncare.PSALT.POP. cu (sau la) modru. după puterile. să. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). cu mîna cuiva.PRAV.BĂLC. (iron.COSTIN. ) roditor. unde nu-i de modru. (înv. cumpănă de via ă (sau de moarte. bravo ie!. cum poate. a cumpăra pe nimica toată. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . (înv.NEGR.i .i fie!. cum poate (mai bine). halal să-mi fie! CR. fără a aduce sau a lua ceva.)?.. mai încape vorbă?.: strica-să-vor aceale tocmeale.)?: omul putea să nu ne deie nimic. (înv. şi atunci cum rămînea? CR.. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. (înv. .) făcut mama. foc. (care sau cine) cum poate. cu mîna lui (a mea. disperat.NEC. şi cuscrii cu craii lor să facă. a evalua. personal. bine seamănă cu-ai mei! . cum mi-o fi dat. (înv. cum doreşte.. cum trăieşti?.. ca din topor. iar nu aşa.. cum nu şi . din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. l-a etc. cum m-a (te-a. a cumpăni din ochi. 1) de ce nu?. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună. cu moartea-n suflet. halal să. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte. 2) vorbă să fie!.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. cumpătul vremii. vezi bine!: mîndruli ă. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu. de pierire). (mai) plastică... mai firoscos decît noi to i. ) ce mai faci?. cu mîna goală. ce se întîmplă (cu .cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap.AL. ochii tăi. se poate altfel?. fireşte!. cu mîna. cum îi vine pe ăcălie.da cum.ISP. cu conştiin a curată. a cumpăra de la un intermediar. a ta etc.) sau cu mîinile lor (ale noastre... cum s-ar prinde. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . după cumpătul vreamii. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap. . a cumpăra la un pre exagerat de mare.EM. cum rămîne (cu . (reg. şi domnii Volohiii. pe je tăcut se lasă. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. deschis.COŞBUC.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa. n-ar sămăna. (mai) cu mo .. odoronc-tronc. cum s-ar prinde. cum o mai hălăduieşti?..CR. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. ) 1) (mai) răsărit.. cum o mai duci?. cum nu şi s-are fi făcut. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu. că-s făcu i pe seama ta. precum au şi făcut. ale voastre etc. cum mai po i?. a cîştiga timp. cum îi vine. cum o mai duci? cum mi-o fi scris.. cum are chef. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . potrivit: să n-apuce codru.. POP.CANT.POP. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire. (înv. se înghemuieşte acolo. cum mai de. . cum (să sau de) nu!.MOLD. direct. a cîntări din ochi. a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). de mînă. a cumpăra vremea.

cum i se pare?.. (sau de . umilit... cum se poate?.. cu monoclu-n ochi. cum trebuie. d-ta care eşti atît de delicată! AL.cum să . fără efort. desigur. 2) în timp ce. dispre uitor: vine de la Paris. cu multă uşurin ă. în ce chip să procedez (ca) să . cum e posibil?..)?.. fără asemănare. cum se face că .? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să .: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa. (înv.VLAH. cum se nimereşte. cum se zice.DOS. făcîndu-l eretic . ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim.. cum nu se mai află (pe lume). amănun it. (înv. cu multul. nărăvaş. 2) prin ce întîmplare. (înv. cum stai cu . cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om.MINEIUL. cumuşi.. cum să fac să . cum pofteşti. cum o duci cu . temeinic.. zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine.BARAC . cum vine asta?.. uşor. 1) explicit.. cocoane. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul. . ce înseamnă asta? cum vine vorba... oricum..DOS..EM...PRAV. cum şi copiii. cum se cade. ce părere ai? cu multă bucurie. COSTIN . cu mul umită. pune roata la loc.. ce vrea să spună asta?.?. cu modera ie. cu socoteală. după cum: au înfruntat . 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii.ISP. cum te văz şi cum mă vezi.. moare de dor ca să te cerceteze.. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare.CR. cumuş [i] era. cu nasul zbîrciog. cu greutate..FIL.. cu nasul în jos... şi pop. cum şi Iov. cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. supărat. ) 1) să .. cum se zice ăran. cu nazar. cu aere de superioritate. (despre cai) sperios... izmenit.: aşteaptă cum to i să se întoarcă.OD. cum se cuvine. cum şi (în) ce (fel sau chip). cumuş [i] va muri stăpînul. cum crezi (că e mai bine).. cum dă Dumnezeu. după multe eforturi. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce. 1) la fel ca . cum vrei. cu măsură..CORESI . bine: îl aşază cum trebuie. cum să nu!. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i. întocmai ca .. după cum se cere...: datori sîntem .CORESI. din toată inima. extraordinar..?. pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite. . cum te văd şi cum mă vezi.PRAV. aşa cum se cuvine. să feace turbureală în mare.. cum să fac (ca) să . cum se zice. parcă tot îi pute ceva. cu mustrare. adică: om de gios. cu nasul zbîrciog...DOS.ISP. pre împărat . a mul emi lu Dumnezeu.? cum să nu! cum se cuvine cum se face că . cu reproş.. 2) ca să . cum se cade.?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare. cum nu mai există. ) mai încape vorbă?. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu . şi femeile. ) 1) aşa cum.. (fam. cu multă caznă..?: cum stai cu sănătatea? cum şi... cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar . cu nart. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic. (înv.

cu necurmare. fără socoteală. din belşug. ext. cu nejudecată.NEC.ARGHEZI.EM. incert. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. (înv. an oş. (înv. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. ) mîndru. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate. ). ) 1) atent.POP. cu neaşteptare. cirezi. cu nemilostivire.GANE. 2) (rar ) în neştire. aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani. (înv. cu nedumerire. fără răgaz: fiarele . ). 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire.LIT. cu neorînduială (înv. cu nesa . (p. (înv. năbădăios. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. fără preget. cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa .EM.VARLAAM . cu crispare. livezi. beau cu nemiluita şi nu se îmbată. cu neîndemînă. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate.MAIOR. . cu neastîmpăr. (înv.CR. fără milă. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau.NEGR.. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul.COSTIN. necontenit: o privesc cu nencetare. ) cu nenumărata. dificil. 2) cel mult.ISP. cu nemară. . crud. ) fără folos. cu năvală..CR. ) nesigur. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. (înv. nerăbdător. ) greu. şi pop.problematic.ext. hambare.EM. cu (sau în) nerăbdare.N. cu necaz. sfidător: roibii cu nări. HOGAŞ.SAD.ISP. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut.CONV. cu năpaste. cu nările în vînt. (înv. cu nevinovă ie. abuziv. . ) continuu. cu ghiotura: nişte be ivi care.HOGAŞ. cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. ) fără milă.ISP.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi. cu neputin ă sau (înv .CR. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti. (înv. 2) (p. cu nestrămutare. seme şi avîntat. cu nerăbdare. cu nefolosin ă. bălăcea cu nuiaua prin apă. ferm. ireal: lumea .le-n vînt vor trece în mîndru galop.. cu neîncetare.. (înv.MARCOVICI. cu nepăsare. .. neîntîrziat. fără a fi fost judecat.OD. şi reg. cu nejudecată. (înv. cît trăieşte lumea.ARGHEZI. cu nervozitate. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. cu aviditate. cu neîndurare. anevoie. cu nepreget. 2) neîncetat. cu necesitate. cea aievea ne părea cu neputin ă.COŞBUC. .ISP. nervos. ) imaginar. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. nenumărat. în dezordine. plin de temperament. ) imediat. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele.) cu neputere. cu nemiluita sau (pop. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. cu neadormire. şi reg.. fără rost: privind cu nedomirire. fără cru are.HEL.

de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. cu nimereală. a avea experien a vie ii. a nu cunoaşte moarte. pe de rost. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. încă necînta i cocoşii. cu noroc . privindu-l pe sub geană. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). a cunoaşte fa a.CONACHI. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . (pop.GANE.ISP.. (înv. . dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. 2) semnificativ.CORESI . pe nimerite. 2) prevestitor de (ne)fericire. ) 1) (foarte) greu. ).MOXA. (fam. nicidecum: cea mai mică nu voia. a cunoaşte (sau a vedea) de departe. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. orice s-ar întîmpla. a fi trainic. în nici un caz.GANE. (înv. cu judecată. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. cu nimereală. cu (multă sau mare. ) de nemică. de (in)succes. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. cu noaptea-n cap. .ISP.cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi. dis-de-diminea ă. în (dez)avantajul (cuiva): românii. în detaliu. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. a şti (pe cineva) după înfă işare. anevoie. adecvat. a cunoaşte (ceva) numai din nume. (înv. zice. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. ) prin munca asiduă a cuiva. sub nici o formă. ) cruciş. deloc: această leage nu-i bună de nemică.tr-un chip. cu nici un pre . 2) primejdios.ISP. în nici un caz. cu nici un chip. cu noimă. 2) anevoie. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. în nici un fel. a cunoaşte lumea. HOGAŞ.BIBLIA . a nu şti nimic (despre ceva). (înv. zelos. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. şi pop. precum am trăit eu. în elept. a cunoaşte. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. ) la întîmplare. cu (sau în) nici un chip sau nici în. cu (sau fără de) noroc. (înv. 3) stăruitor. putea să-l cunoască din talpă. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . şi reg. a cunoaşte (sau a şti) har cuiva.SAD. . a dura. cu (sau prin) nevoin a cuiva.EM. 1) cu (sau fără) succes. a (nu) avea sim ul măsurii. lăcui într-însa. cu nimara.ISP. judicios. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. să se mărite. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală.CANT. 2) a şti pe din afară. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. 1) logic. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. PRAV. ) 1) cu rîvnă. de bun (sau rău) augur.NEC. s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. 3) de nevoie. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). cu nimic sau (înv.MINEIUL . a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. 1) a cunoaşte în amănun ime. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. DOS.POP. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră.. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. (înv. (înv. purtător de (ne)noroc..

orbeşte.. ) faimă... cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap..)...HEL.. organizat: toate se petrec . ... ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate. ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos.. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . (sau pe .. cu ochii închişi. motivînd că .. (sau că . (numai) cu numele. cu pacoste. cu orice pre .. sub formă de . ) cu de-a sila.: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case... privind în gol. cu nuri. .. cu rost. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire.POP. cu orice risc.. cu paşi repezi. prin toate mijloacele: spînul vrea să. cunună de lauri. bine: să.. cu orice pre .. cu numele să le aducă slănină.). (pop. CAR. glorie. cu ochii (sau cu privirea) intă la .POP. .cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de . intens: începu să lucreze cu pasiune..GHICA..POP.MACED. cu orînduială... cu ostenta ie. cu ogodul sau pre ogod. cu numirea cuiva.POP.BĂLC. numit . ) pe nedrept.. şi reg. 1) fără discernămînt. ) pe îndelete.istăpîneşti împără ia cu norocire. .. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL. (înv. indiferent de riscuri. (numai) de formă. cu privirea pironită la . ) sub pretextul . în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele.. ) cuprins de mînie. 2) (fig. cu oasele pisate. (fig. soseşte generalul Mencicof. cu orice chip. sacrificii. apetisantă: o demoazelă cu nuri.i răpuie capul. angajat şi plătit după un tarif orar. fără grabă.: un cal învă at cu nume de Graur. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi. cunoscut ca un cal breaz. 1) (despre femei) atrăgătoare. cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata. demonstrativ.. cu pasiune.. 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. .. cu numele cu numirea cuiva cu numire de ... ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri. 2) bătut măr.. .. cu orice chip sau în tot chipul. cu numire (sau cu numiri) de . 1) în special.. 2) pe de rost. foarte uşor.CAR. cu osebire.SAD.SAD... în orice condi ii. cu oricîte eforturi. cu privirea intă.CAR.CEZAR. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele)..P. ) cu noroc. sau (înv.. cu ora.. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit . 2) (fig. cu tot dinadinsul. cu for a. ) ara . (sau pe .... (înv. cu parul.: i-a dat un milion cu nume de împrumut ... cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt.. VĂC. cu orbire. cu orice pre .. foarte cunoscut. cu orice risc. (p.ext.CR. fără a se mai gîndi. cu o falcă în cer şi alta în pămînt. în mod ostentativ. prin lume şi prin via ă cu orînduială. pe toate căile.DRĂGHICI. (înv.. cît cepele de mari..MINEIUL.. ) în cantitate (foarte) mică... ca şi cum .. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă.. cu (sau sub) nume(le) de . 3) sub pretext că . cu titlul de .. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind. ) cu numire că . neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten.REBR..AL. (înv. cu paralîcul.ISP. cu de-a sila. 2) avînd numele de . grabnic: (fig.): to i rămîn uimi i în fa a ei. 1) cu titlu de .. cu otuzbirul. (pop. înflăcărat. cu ochii pierdu i.: baba se urcă în pod. să . (înv. mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. repede. şi reg. în extaz.

cu precau ie.. cu economie. îndeosebi: filologii . scriere) chirilic. despre ouă) încondeiat.P. cu precădere. îndeosebi...CAMIL. MAIOR. (mai) cu perdea. uşor indecent: anecdotă cu piper. cu păstru. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. 1) complet dezbrăcat. de nu mai pricepe nimene. cu băgare de seamă. înflăcărat. (nostim şi) cu pică ele.CORESI. cu potcoavă.POP. liniştit: să te văd încaltea. dar mai rău pe picioare. 2) afectat. dar prea le zici cu perdea. care se plăteşte: policlinica cu plată . cu plată.. (fam.P. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). cu grijă.CR. cu precugetare.P.. cu poftă. ) sub pretextul că . 1) bucuros. în (mod) special. cu părul colilie.. plin de haz. cu regret. pe jos: e rău cu carul. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. cu poala. pe amor îl dau de gol. 1) cîte pu in. PANN.COSTIN . cu părere că . 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . . direct. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP. cu pieptul deschis. cumpătat: ştie a trăi cu păstru..CAMIL. care costă. ca să n-o ruşinez. (despre glume). picant. ) cu măsură. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului.AL. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. (înv. cu piper. cu iertat să-mi fie. cu patos. cu greu. (reg.. (făcut) în grabă. cu mare aten ie. 1) (exprimat) pe ocolite. cu por ile închise. cu foc şi cu pîrjol. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. (în mod) premeditat. indirect: d-apoi. 2) încet.cu plăcere! . gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. din toată inima: cu plăcere. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. cu precădere asupra exigen elor nobilimii.CEZAR. mai ales. (despre alfabet. şi reg.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . ) (despreoameni) atrăgător.P. cu pîntecele lipit de coaste.CAR. în primul rînd. cu pruden ă. (înv.. din fugă. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise.. cu (sau în) pielea goală sau (înv.. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare .. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele. cu pică ele. . 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . greşit. să-i ajute. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. domnişoară! BARBU . cu picătura.POP. cu părul complet alb. înainte de orice. 2) sărac lipit pămîntului. cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă.SAD.POP. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. te ascult. cu premeditare.N. cu plăcere.GALA. circumspect: am păşit cu precau ie.. foarte intens şi foarte repede: şi. cu (sau pre) podobie. cu piciorul în scara murgului. cu păcat. cu (sau de) predilec ie. cu părere de rău. lihnit de foame.CAMIL. nedrept. (înv.CR. şi reg. cu piciorul sau pe picioare. mai ales: căuta . în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala.FIL. 3) împăcat. din toată inima: a rîs cu mare poftă.CAR. pătimaş: cînta şi el cu patimă. (înv. 1) entuziast.OD.

. grămadă: intrară cu puterea în ogradă. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. şi pop.. cu prioritate. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea. cu pumnul (sau pumnii). cu (de-a) puterea sau în putere. cu puterea. cu (sau (înv.. din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej... ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta. care ar vrea să fie .. cu promptitudine. prin violen ă. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.P. util: Despot nu-i ării de priin ă. referitor la . în mod prompt. 2) (în supersti ii). în schimbul .CONV.: după cît se zvoneşte în ară.. 2) (foarte) pre ios. e om cu priin ă pentru norod. să o scoată la mezat.. .. (p.AL. şi reg. cu preten ie de ..SAD. cu sacrificiul . cu prilej..MARCOVICI . cu probabilitate. cu riscul . în privin a .: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. ) din plin. normalul.MACED. (foarte) valoros. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. ) de. în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. boită pe obraz cu suliman. (înv....CAR.BĂLC.COŞBUC...: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. mai ales.. prietenie. 1) cu infatuare: o babă cu preten ii..STANCU.cu preten ie de . ) excesiv....CAMIL.. raportat la . cu (mare) pre . ) cu prisosire. cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere.. . cu amabilitate.. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea ..TOP....CĂL..CORESI . cerin ele. este numai un obicei rău. cu privire la . în primul rînd: drum cu prioritate .. din abunden ă: se bea cu prisosin ă. în cauză. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre . la mul i oameni. (înv.. 1) (înv. (care este) în discu ie... ) mult..HOGAŞ .. din abunden ă. care vrea să pară . avînd în vedere . cu grijă. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul.SAD. mai mult (decît trebuie). ) cu for a. ) de-a valma. cu efortul . cu priveghere. cu (sau de) (mare) priin ă. cărbune potolit. . cu preten ii sau cu preten ie. supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă. apropiat de .: o sculă minusculă cu preten ie de nas.ext. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.AL.POP . din plin. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la .CĂL.LIT. în mare cantitate.. în mod special.BARONZI.VLAH. dar regii ne-o iau cu puterea. îndeosebi. ) cu luare-aminte. (reg.GALA. (în mod) prudent: neştiind locurile. cu pre ul .... cu protec ie... (pop. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. în plus. . înainta cu pruden ă. apă lină. influent. credincios. fidel.. cu toptanul. canapele şi fotolii de lemn aurit. din belşug.. 2) (reg. cu profuziune. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul. din) prisosin ă sau (înv. ) devotat. 3) folositor.SAD... cu preten ii cu pre cu pre ul .. cu pruden ă. respectiv: viu şi teafăr.. îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii. 2) preten ios. 1) (înv... în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune. POP. aşteptările. cu pricina. ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. (înv. privitor la . în (ceea) ce priveşte . şi reg.. (înv.. din belşug. cu primejdie. cu prisos..

(reg.MACED. (înv.POP.NEGR. acum eşti om. (p. cu răsuflarea la gură. cu risipire. a tînji (după cineva sau ceva). cu rezolu ie. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă.CANT. cu (sau în) repejune. i-ospun cu tot regretul. de mai multe ori: cască cu repeti ie. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. cu regulate ă. a-şi cură a obrazele. (pop.REBR. răutăcios. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e).SAD. cu rezervă. (înv. (reg.HEL. (despre ape. a curge gîrlă (sau pîrîu). ploi) a curge continuu şi abundent. ) în scurt timp. a-i curge sudori(le) (cuiva).NEGR. odată şi odată. cu raita în sus. cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu . sîngele de păgîn curgea pîrîu. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. (în) curîndă vreme. de-i curgeau sudorile. ) bogat. ) a fi priceput la orice. ) a fi foarte slab.CEZAR.. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile.ext. 1) (înv. rînduit: aste oase. dar nu erai om. (înv. (reg. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. . în zdren e. puse cu regulă în dulapuri. (înv. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul.CR. a curge pînză. iron. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă.URIC. pe îndelete. într-o bună zi. ) a dori. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. ) a curge repede şi cu zgomot. cu gaidele în sus. curată socoteală. (reg. ) cu picioarele în sus. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu .NEC. se făcu pămîntul. cu repeti ie. . peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. (înv. dar nu cu răutate. a curge mult. a-i curge balele (după cineva sau ceva). 2) posibil. şi pop. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. cu glas seme . lucru clar. a fi foarte slab. ) ordonat. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. cu regulă. (a. fără grabă.. 1) a transpira abundent. mali ios: scri i .1835). fără să fii împărat. cum ve i putea. (iron. cu răutate. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate. ) putin i). cu regret sau cu tot regretul. din abunden ă.POP... a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). a-i curge oasele (cuiva). din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. cu răgaz.EM.LET.. abia respirînd.. acum sau altădată. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii. a-i curge numai miere (cuiva).P. ) a se dezvinovă i. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. cu răstire sau cu răstiri. m-a măhnit şi m-a supărat. PANN.POP. a fi slab ca un îr: calului . a pofti. a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. peticele) de pe (sau după) cineva. ) a fi foarte slab. a rîvni (pe cineva sau ceva). a fi îmbrăcat sărăcăcios. a-i merge toate din plin (cuiva). DELAVR. . a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. a curge hududoi. a-i curge obielele (sau flendurile. ) repede.

de flămînzi ce era. capăt unei discu ii. cu scaun la cap (sau la minte.. ) cu toptanul. cu ruptul sau cu rupta. cu ridicata. a-şi curma via a.URIC. cu sabia scoasă. ) 1) în acord. chibzuit.AGÂRB.POP. făcînd mîncare cu rîndul.EM. de-om ajunge cu sănătate. luna): am luat cositul cu ruptul. cu ziua (sau săptămîna. cu rost. a fi copleşit de o emo ie puternică. curs de vreme (sau de vremi). a-l curma foamea (la ma e. despre oameni) cu judecată temeinică. a curma o discu ie. timp de mai multe săptămîni. (p. . a face pe dracu-n patru. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. a i se curma (sau a i se tăia. ) îndelung.SAD. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. fără necazuri. CARAGEA. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. a se sinucide. 3) cu toptanul. pe încet şi cu rînduială. cu rînduială. . ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. ) a se face luntre şi punte. (în mod) bine socotit. brusc. cu ruptoare. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei.CAR. .HOGAŞ.CEZAR. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap.PANN. răsuflarea mi se curmă..cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată). tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. (înv. . ordonat. cu rînduială la cap. într-un tîrziu. judicios. a curma (sau a întrerupe. la inimă) (pe cineva). cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei. cu sa iu. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă. amsă ieu nepotul cu mine. a curma pămîntul. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. ) termen. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. cu sănătate. cu (sau plin de) ruşine. en gros.P. ) dezonorat. la judecată). (reg. 1) a bate ara în lung şi-n lat. (înv.. 2) (despre cantitatea muncii) impus. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. 2) (fig. cu schimbul: stam la masă to i împreună. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. crunt. fioros. cu săptămînile. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. a sparge) tăcerea. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. disciplinat. (înv.CONACHI. chibzuit.BOL. a rupe.ext. NEGR.CR. cu săptămîna. cu rîndul.VLAH. tăcerea. cu sălbăticie. a străbate ări şi mări. s-a scris mult despre acest subiect.POP. a i se opri.POP. cu bine: mar i. ) în mod incomplet: această nelegiuită . dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . cu schepsis. a curs multă cerneală pe acest subiect. ca ieşit din min i.CR.POP. cu scăzămînt.1805). gata de luptă. (înv. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. crud: îl biciuia cu sălbăticie. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. (a. (înv. (fam. în condi ii bune. rupse ea.NEC. a pune. cu sacul.. în cantitate (foarte) mare.SAD. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. cum se cuvine.

de familie nobilă. cu scrisul sau cu scrisoare. cu seamă. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. cu toată convingerea. POP. 4) cu mare aten ie. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . fără voie. cu (sau (reg. om vedea. cu (tot) seriosul. ferm: fără de tine nu mă duc . şi. cu sentiment. cu situa ie. (înv. cu seninătate. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. POP.CAMIL. cu sfătoşenie. cu exactitate. cu conştiinciozitate. aruncată cu toată seriozitatea . temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului.. cu toată seriozitatea. fără glumă. răspunse cu seme ie feciorul. sincer. ) (despre oameni) respectat. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor.. P. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. ) în) sete. se numeşte. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. 2) în mod hotărît. banii de aur. vor putea fi aprecia i de na iune. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun.GHICA. ordonat. cu for a. 3) cu multă poftă. CEZAR. în mod seme .P. de neam mare.CAR. mai cu de-a sila.. (înv. dar mul i. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea. (fam. cu stăpînire de sine: proşti. sfios. cu seme ie. .P. cu seu.. cu plăcere. netulburat. negreşit. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. în ara Românească. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere. cu tot seriosul. . violent.P. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. (înv.i fă datoria cu sfin enie. seme eşte: nu-mi este de vînzare .HOGAŞ . 3) în mod corect. cu rigurozitate: hai. albina strînge miere la fel. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. deocamdată.AL.ISP.BOGZA.. 2) cu mare aten ie.CĂL. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt. porneşte pînă te văd. cu calm. 1) cu putere. precis. . 1) indiscutabil. disciplinat. 2) cu pasiune.CR.CĂL.VINEA.CAR. cu sinceritate. fără glumă: asta. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. abuziv.HOGAŞ . cu lăcomie. neapărat.. (reg. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. cu sînge rece. cu înverşunare.VLAH. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. cu sistem. l-a luat acasă. 2) cu respect. temeinic. cu asiduitate. nu putui şti cu siguran ă. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie. cu o stare materială. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea.CAR.AL. cu calm. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. cu tărie. rînd pe rînd. . timid. liniştit. cu (sau de) sînge albastru. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut.NEGR. cu) silă. în mod serios: la această părere. 1) cu convingere. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. ) cu drag.CAR. sistemă democratică.LET. .CAR.am răspuns cu siguran ă. silnic: mai cu binele. cu scumpătate.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte.CEZAR.. . ) cu rost. bine văzut.CEZAR. cu siguran ă. to i ceilal i fac nişte ochi mari. cu în elepciune: ce-o fi.

fală şi mîndrie. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. savant: om iscusit şi cu ştiin ă. cu (sau fără) voie: mă jur . atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. cu ştiin ă. ) cu for a. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte. fără ştirea mea.. VINEA . cu surle şi trompete (sau tobe. (înv. cu (sau (înv. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă. cu şir. în grabă. te-am supărat cu ceva. erudit.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta. ) cu condi ia ca . că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură. cu ritual. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. asta i-o doresc! EM.CAR. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. trăgînd cu tabiet din narghilea.. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). cu minciuni.. trîmbi e). (p... flagrant. POP. cu ştiin ă de cauză. cu tahmin sau cu tahminuri. cu deprinderi fixe. cu repeziciune. ferm.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. nice altă. (înv. ) stabil. ca să poată creade. energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie.CORESI.ext. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. tabietliu. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin.BARAC. cu sudoarea frun ii. . (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. cu socoteală că . puternic: arme cu tărie. izbitor. cu socoteală că la toate să zică că-mi place.OD. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv.ext.. vedeau pe dracul.SAD.VLAH. cu ştire.. cu grămada. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. ) cu atitudini. cusut cu a ă albă.FIL.. .CAMIL. cînd le încol ea. 1) tare. cu şoşele. nu poate să se manifesteze cu tărie. (înv .. cu (sau şi) momele sau cu momele. bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare. cu (sau fără) ştiin a cuiva. ) în de) sîrg. (p.EM.. cu (sau fără) învoirea. (în mod) coerent. deacă i-ar fi găsit . (înv.. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele. (ne)ştiind. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . (înv.P.FIL. cu momele şi. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. 2) categoric. imediat. în număr mare. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. ) cu (de-a) tăria. (rar ) învă at. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. curajos. cu multă zarvă. cuşmă frigiană.cu sîrg cu socoteală că . cu pedanterie.DELAVR. ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva.MACED. cu tărie de cuvînt.. cu tocmele). valabil. vis de vitejie. cu tabiet sau cu tabieturi.OD.PRAV.NEC. în.POP. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. cu şezămînt. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt. ) cu împuternicire legală. instruit.. dulce Românie. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . (ne)fiind conştient. bătător la ochi. sigur. ca să vede i cît de mult vă amăgi i. 5) (reg. 4) (înv. suflet românesc. cu şoşele (sau cu şoptele. cu (sau întru. cu şoşele . . în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii]. cu tălaba.

. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa. cu ton. cu topuzul.. în linişte. 1817).ext.: cu titlu de împrumut .. în cantitate mare. că mai este-un putinei.. temeinic: mai căuta i cu temei.ŞINCAI ... viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei... de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul. (înv. (înv.. inconsecvent. cu scop de .SAD.. boierule mă tem.CANT.i vorbesc cu temei.COSTIN . ) foarte mult. cu mare plăcere. ) în toptan. comod. din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul... cu inten ia să .. în totalitate.. (p. cu toane... (înv. ) cu sîrguin ă. cu tîlc. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor. capricios. cu titlu consultativ.IORGA... cu titulă ca . serios. . cu tot sufletul. cu brutalitate: î i spun drept. (înv.NEGR. serios. cumpătat. şi pop. (înv.SAD. ) de tot. (înv. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. cu rost.PANN. rămase pe loc şi se uita în urma lor... cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot . în pofida . cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. 5) (reg. 1) trainic. solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova... cu tot dinadinsul cu totul . cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele.. cu caracter de .. cu valoare de consulta ie. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . stăpînă.. toate) ..EM. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia...POP. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . (a.MAIOR. chiar dacă admitem (sau inem seama) că . 3) cu stăruin ă...POP. cu tot dinadinsul. cu ridicata.. cu haz.. admi înd că . .. 2) întemeiat. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci..CONV. ) cu sila. cu toată) că . cu tot (sau toată. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas... cu titulă ca .. cu temeinicie. mor iş.. ) în totului tot sau (înv.URIC.cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . 2) prielnic. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei. cu plăcere.. serios.. proaspăt. cu titlu de . cu titlu de curiozitate .: cu toată graba.N. şi vederea într-însa ş-au mutat. intens.CR. din care să poci trăi cu ticneală..PREDA. ) în tot sau (reg. cu tîlc. în întregime: în totului tot. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt. ) 1) în pace. cînd tîrgu era cu temei. . cu toate puterile. a cuteza împotrivă... cu socoteală. cu tinere e. cu toate (sau cu tot. NEC. cu toate acestea. ) în toi: duminecă diminea ă. cu toate acestea. sînt om serios şi. to i. sub formă de . cu for a. deşi.. în ciuda .. cu subîn eles. şi scaunul.... cu toptanul sau (înv.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol. cu toate că . baba vindea-n pia ă petrenjei.CR.CR. dobînda banilor mei. cu totul sau (pop. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni. 4) potrivit.SAD. cu temelie. ) cu scopul ca . temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine.1819).: cu toată sîn enia dreptului său. cu stăruin ă.. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel. chiar aşa fiind . răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. cu mul umire. folositor. tinereşte. aşezat: nu te teme..BĂLC.. cu ticnă sau cu ticneală. (a. chibzuit.LIT.

cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. cu tremur sau (înv. să fiu tot cu voie bună.POP.. a călători mult şi în locuri diferite. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. aleasă. ) exprimare rafinată. dispozi ie dată de un superior. arogant. (pop. cuvînt cu cuvînt. cu urît. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni. cu trufie. vitejeşte. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. (înv. cu două. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. întocmai. promisiune.VOICULESCU. cu trăsura de la mă-sa. ) cu îrîita. spre tire sfeature sfătuiră. cu ărîna în gură. înmărmuri i.. ) mult. cu trudă. călător. tremurînd. cuvînt cioplit. foarte greu: dar el dormea. cu capul pe o piatră . pentru a rezolva ceva. cu îra. cu uimire.POP. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare.CR. mort. 2) rătăcitor. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. repede: românul nu se sperie cu una.SAD. ) pus pe ceartă.PSALT. haimana. cu trudă.DOS. 1) lesne. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele.POP. pe care. abia suflînd.CANT. în consens. .AL. cuvinte grele. calic. cu greutate. ISP. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură. cu piciorul. înfiorîndu-se: galbeni. după ce-i trecuse mînia. cu două.. chiorîş. cu uşurin ă. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. 1) bine umplut.. ARGHEZI . ) pe jos. ) cu tremuri.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una.GHICA. trufaş: Midas. pribeag.DOS. uşor. cu traista-n bă sau traistă-n bă . cu multă fine e. răposat. cu treburi sau cu treabă. 2) (fig. cu un cuvînt sub ire.GANE. ar ăgos. cuvînt de ordine. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . (fam. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. fără nici o modificare. 1) sărac.. cu via ă. cu vitejie. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. 3) cu uşurătate. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. a cutreiera lumea. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă.ISP. cuvînt năimit. cu trebuin ă. le regreta. (înv. cu îfna pe limbă. uimit: stă. angajament. (înv. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. cu vîrf şi îndesat.EM. în interes (personal. uşor. (reg. (înv. ) urît. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). cu voie bună. cu una. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. cu (sau întru) un cuget.

a accepta. a ignora. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a stimula. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. cu considera ie (pe cineva sau ceva). supus (fa ă de cineva). a da ascultare (cuiva). a lucra de zor. 1) a asculta spusele cuiva. a sprijini. (reg. a da alarma.VLAH. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. repede. a-şi dezvălui adevăratul chip. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase.DOS. 2) a se retrage. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. cu toate astea. a adăposti. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase .i convine ceva. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci. a adera.AL. cîndva. (fam. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. a fi foarte bogat. 1) a (se) cufunda în apă. ) a-şi cheltuit banii cu curvele. RGHEZI. a-şi da adeziunea. a fi de acord. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. a îndepărta. a-i da bătaie. 2) a trata cu respect. a (se) da afund. POP. a desface contractul de muncă (cuiva). a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). a-l da banii afară din casă (pe cineva). a da bani pe miere. nimeni nu le da nici un ajutor. cum dai apă la şoareci. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). a plînge. cu zilele a (sau în) mînă. a nesocoti. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . 3) a fi ascultător. adevăratele gînduri. . a elimina.. CEZAR.COŞBUC.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a-i crea probleme.le-n mînă. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. a da adăpost (cuiva). cu zor sau cu tot zorul. a găzdui (pe cineva). 2) după cîtva timp. a fi îngîmfat: lasă. a se da bătut. că prea îşi dădea aere în ultima vreme. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. . odată şi odată: bădi ă.GALA.CAR. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). a alarma. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. din post) (pe cineva). 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. de dragul tău. a-şi da aere. (fam. 1) a fi atent.CEZAR. ) a boci. a adopta o atitudine de superioritate. a-şi da importan ă. 1) a alunga.EM. a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut.POP. toate mor broaştele-n tău.P. a bate (pe cineva). a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. încetul cu încetul. a trece cu vederea. a-şi da acordul (sau asentimentul). a încuraja. POP. a da apă la moară (cuiva). din func ie.CAR.. 1) la vremea potrivită. a da averea pe cur. a da bacşiş (cuiva). a batjocori. a-i da bătaie de cap (cuiva). a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor.P. a ceda. cu vreme-oi muri şi eu. . a da (o mînă de) ajutor (cuiva). a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. ) a mustra. a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile.

a(-şi) da binecuvîntarea. (fam. a da bra ul (cuiva). dacă (sau de) nu mă înşel. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. a o lua la sănătoasa. a da chior peste cineva. obraznic. a nu lua seama pe unde calcă. a fi foarte îndrăzne . atunci n-avem ce mai vorbi. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. de parcă aveau orbul găinilor.CR.CR. dacă î i surîde. a da chiorîş de cineva. dragă.ISP. maică-ta să-ngrădească uli a. dacă va fi cazul.POP. ai mai fost şi săptămîna trecută. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. dacă aşa stau lucrurile: acum. dacă va trebui.REBR. spune-i. că din ritmul lor nu-i scotea. de nu ne ajungea casa. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. a eşua. dacă te-ai apucat de un lucru. dîndu-le bine e.ISP. şi dam chiorîş prin fasole. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. (pop. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. ) dacă aşa stau lucrurile. a da chiorîş prin ceva. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). a (se) saluta.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. dacă ai intrat în horă. a da chix. a-şi da acordul. ca orbii. 2) (fig. a-i sări muştarul (cuiva). a da ceasul înainte (sau înapoi). dacă o iei aşa. a da bice (sau călcîie) calului.POP. a găsi. a da carul de mal. a-şi da arama pe fa ă.P. a da năvală orbeşte. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). 1) a accepta. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD.AL.i dă inima brînci. a nu izbuti într-o ac iune. 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. a eşua. a da chix. a da buzna (undeva). a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. a deveni sincer. a se lovi unii pe al ii. dacă te îndeamnă inima. trebuie să joci!. 1) a bate cu biciul. a consim i. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. . care le-au dat binecuvîntarea. dacă-i treaba-aşa. a da de lucru (cuiva). a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a(-şi) da bine e. ) dacă î i convine.SL. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). dacă. prin mazăre şi bob. a saluta în cursul serii (pe cineva). prosteşte peste cineva.CEZAR.POP. a da brînci (cuiva). a da ca cîinele prin bă . dacă va fi nevoie. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. ) a grăbi. a se ciocni.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. a da căr ile pe fa ă. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin.CR. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). a da canon (cuiva). ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. a intra intempestiv. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă. ologul a dat brînci orbului în apă. dacă-i pe aceea. a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. (bis. a da caier de tors (cuiva).SAD. a da bir cu fugi ii. pe stînca şoimilor. a da chiorîş unii peste al ii.

a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. a se izbi.. a gafa. a-i croi) cîteva (cuiva). a mîntui repede.. a da cu capul. a se repezi. a da (sau a plesni. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul .. a împrumuta (bani) cu dobîndă. a da din cap. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. . hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. a primi) peşcheş.. a da cu camătă. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni . v. a se da (sau a se bate.i dea cîteva . a da cu căciula în cîini (sau în grindă). ) a presupune. a da (sau a lua. (înv . a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă.. la o adică. a isprăvi. a ajuta.CR. a da coaste a da cinstea pe ruşine.POP. a linguşi (pe cineva). 2) (fig . nimeni nu voia să le dea crezămînt. a intra pe sub pielea cuiva.ISP. a întărîta (pe cineva). a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR. a da clacă la . a da gata.după lege. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). a face prevestiri cu ajutorul bobilor.: jertfă oricare lui e pu in.VĂC. a regreta o eroare. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. el nu dă coaste la măglisiri.) a induce în eroare (pe cineva). nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. în primăvară.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la .. a-şi da cu părerea. mită. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva). ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . a da (sau a lua. a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a nu-i da cîmp cuiva.. a rămînea de ruşine.CAR. v. a-i da (sau a-i arde. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). a-i da (tot) concursul cuiva. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate.) a da ascultare (cuiva).. a da cu capetele. dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus. a da cu banul. a-i da cu ardei (sau cu chibritul.N. a dat col ul. a da cu bobii (sau în bobi). nu le da leşilor cîmp. a fi cu chef. a se năpusti de-a-valma la .PANN. a da colb (la ceva sau cuiva). ) a nu se teme de nimic. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă.CONTEMP.. a fi beat. 3) (fam.POP. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). (înv. a (se) da (sau a se lovi. a da din cap. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu. a se încrede. 2) (fig.. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva).) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. (fam. a face o prostie. a da coaste (cuiva sau la ceva). a sprijini pe cineva. a primi) ciubuc. nu vezi pe cel de jos.ARGHEZI. a face o gafă. a supăra. a se lăsa în voia întîmplării. a lovi de cîteva ori (cu palma. 1) a arunca praf în ochii cuiva. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). a da colb în ochi (cuiva). a se lăsa prins de . (p. singur stă oaste către oştiri. ) a muri: a bolit toată iarna şi. şi cu barda în Dumnezeu.ISP.: lîngă coşeriu.COSTIN. a fi disperat.ext. a da col ul. a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă. de rîdeau.AGÂRB. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. cu bă ul etc.. a se răni singur. a nu ine seama de nimic: ar fi dat. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani .

CR.. a da curs a da cu sita a da cu şoldul .. 1) a se păcăli. a da cu praştia în (sau prin) ceva. 1) a refuza. a da cu crucea peste cineva. (sau prin .. a bate cu milă (pe cineva). a da cu gîndul. femeie. a-i da cu luleaua în nas (cuiva).. ) a da iama prin ceva. a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare. oleacă cu mătura. a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . (sau prin . a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. a dispre ui (pe cineva): nu. să-şi dea cu presupusul.PANN. a se familiariza cu . (p. a mătura: dă şi tu.. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură. a da din abunden ă.. dar el a dat cu piciorul..POP. .ext. a fi vorbăre . a-şi da cu degetul în ochi..). a nu mai putea de necaz. (reg.ext.. a da cu mîna în foc (sau prin spuză. a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva). a da cu şoldul. a nesocoti. a da cu praftori a (pe la nas).. a comite o gafă. prin şperlă). a da cu măciuca-n baltă. a da cu milă (în cineva). a întîlni (pe neaşteptate). a opina. a lua cu huideo (pe cineva). a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). a fi de părere... (pop. ) a presupune. o dau cu mîneci largi. (fam. a momi (pe cineva). a respinge (pe cineva sau ceva).. a nu vedea la doi paşi.) a trage la măsea. tocmai acum... a regreta foarte mult: degeaba. a lua cunoştin ă de .CR. a trece în grabă pe . a-şi da cu pumnii în cap. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). a da (sau a lua) cu chirie. a da cu mîneci largi.. 1) a bate zdravăn (pe cineva). că e prea tîrziu! GALA. a da curs (sau urmare) (la ceva). a fi întuneric beznă. a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. şi fam. a opina. (fam.i dai cu pumnii în cap. a da cu oarba (cuiva). a da bucuros: părin ii fetei . a da cu nasul pe ..ISP. ) a încerca să fure sau a fura.. că acuşi ne vin oaspe ii. a prinde. 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc. (pop . a pune la punct (pe cineva). a da cu mătura. a-i da cu parul în cap (cuiva). a-şi da cu presupusul. ) 1) a vorbi mult. 1) a rezolva.. a da cu paharul. a da cu polonicul. ) a omorî (pe cineva).. a oferi cu larghe e.CAR.. a descoperi (pe cineva)..P. 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale..: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. guraliv..i mai caută-n obraz. a da cu nasul de . a da cu huideo (cuiva).POP... îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap. ) a băga zîzanie. a solu iona: a dat curs cererii mele . a da cu nasul pe .). a-i da cu tifla (cuiva).CAR. 2) a pierde prilejul de a ..a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . a adulmeca.. CEZAR. (p. a tenta. a a î a o ceartă... î i dă cu luleaua-n nas.ISP. 2) a împiedica. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte.SAD. a nu accepta o situa ie mai bună.. a găsi. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era . a nu profita de .

..: taci. a lămuri. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. a da de cap (sau de capăt. a da cuvînt. a se rostogoli.POP. . a veni de hac (cuiva sau la ceva).. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva).. că mai jos de opt mii nici o para frîntă. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul. a face în ciudă (cuiva). a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar. a-şi da cuvînt(ul). a da de-a dreptul. a da de căpătîi. a se zbuciuma. (înv. dragă şi nu mai spune. a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic.. a se da de-a mototolul.EM. la tot pasul.POP. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata.PRAV. de-a rostogolul. c-apoi dai de dracu! POP. a se da de-a dura. 2) a da seama: nece urii vine fiind. .. ) 1) a spune. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). pînă nu se potoleau de bunăvoie.POP . a da de bucluc. (sau peste . a da de (sau ca. a avea noroc. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii].HOGAŞ. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap).: ho ii s-au înmul it atît de tare.i pui în cîrcă cu mine.HASD. 3) (fig. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva).POP. a prinde cu mî a-n sac pe cineva. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul.). a-şi da cuvînt a da de . a da de bine.MOLD. a depune eforturi disperate. a nimeri la . 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). 2) a se în elege. a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla. domnule. a găsi pe . a batjocori (pe cineva). (pop. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. a se da de-a berbeleacul.. 3) a descoperi. a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. pe . ) a descifra. a în elege.ISP.POP. a da (sau a avea. a descîlci. . a da cu toaca peste cineva.N. măi crestatule şi pintenatule! CR. a o încurca: să nu. 2) a întîlni. a se da de-a berbeleacul. a da de dracul (sau de naiba).. 2) a găsi ac de cojocul cuiva.a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). cînd le certau bărba ii ori soacra..POP. .AL. a se da de-a dura.. a se strofoca. a-i da de cheltuială (cuiva).. a se da de-a rostogolul. a lua) bani pentru a cumpăra. a se da de-a curu-n cap. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). curgeau de-a rostogolul la vale. (fig. că or da ei peste mine. a surprinde asupra faptului.POP. 2) a face de căpătîi. a lua) (bani) de cheltuială.POP. . a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul. a se da de ceasul mor ii. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]. . de carea se putem da cuvînt.DELAVR. a descoperi. a se rostogoli: pietre mărunte . de-a tumba.POP.. a da (sau a avea. a-i rîde în nas (cuiva). a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz.AL.. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva). căci îşi dase cuvîntul. a da de duşcă (un pahar). a descurca. aşa cum s-ar zice: mură-n gură. 1) a ajunge la .TEST.. aşa că se dau de-a dura. drept) exemplu (pe cineva sau ceva). 1) a promite solemn.. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. a da de .. nemini însă nu-i dă de căpătîi..

a demisiona: bătrînul intendent. ).i deie de fund. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. (pop. (reg. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. pre mîna lui Grigorie-Vodă.CAR. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. ) a se face de rîs. a fi foarte norocos.a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). a băga într-o mare încurcătură.CAR. (reg.CR. numai dracul cred să. a descoperi gustul a ceva. a da de gîndit (cuiva). a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. a da de poznă (cu cineva). şi reg. şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. întrebări în mintea cuiva. a da de nuntă (cuiva). a (se) da de (sau pe. a (se) trăda (fără voie). 2) (fig. a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). a da de pagubă (pe cineva). a i se înfunda cuiva. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. a da de (sau peste) hac. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a face (pe cineva) să se gîndească. . a crea dificultă i. a bate tare (pe cineva). a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. greută i. 2) a strînge de gît (pe cineva). (pop. ) a prinde. şi reg. . ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva).BĂLC. să mediteze. a da de (sau a afla) gustul a ceva. căci firea toată îl da de gol. (pop . o supărare cu cineva. a da de nod. ) a avea un necaz. pe care l-am moştenit de la tata. şi fam. a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva. a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă.POP. 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul.POP. a da de unul mai tare. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva). a da de mîncare (cuiva). a da de nevoie. a (se) da de gol. 2) a da de furcă cuiva. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. ) a-i face primejdie (cuiva). a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. a păgubi (pe cineva). a pricinui un mare rău (cuiva). ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. . 1) a ridica o problemă (cuiva). . a da de pămînt (cu cineva). a da de furcă (cuiva).VLAH.POP. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai.REBR.POP. ) a da de greu. 2) a naşte îndoieli. 1) a distruge. a da de potcă. (înv.NEC. a da de lucru (cuiva). BĂLC. ) a sărăci. . a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului.POP. a da de mascara. 1) a trînti la pămînt (pe cineva).POP. 1) (înv. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. 1) a angaja.CAR. a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). a da de fundul sacului. făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL. ) a muştrului (pe cineva). . a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. fîrtate. a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. a-i merge toate din plin. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei.) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). la) rîpă. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv. a da de bucluc.NEC. (reg. într-un mare necaz (pe cineva).

gen. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva).. a face pe dra. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor. a dovedi. a fugi. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . măi îcă . Răzoaiei. a o şterge din loc. a da dreptate cuiva. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere.EM. a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. dinclon . goni i de vrăjmaşi. tracul. ) a dezerta: dădeau dosul.. a vorbi mult şi fără rost. (p.. a da de belea. a se da drept . a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. ) a zbura. a dezmin i: d. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . (reg. cu capetele). de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a-şi da drumul. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. a desluşi. a deschide ac iune de divor . (fig. de bucluc.CAR. dă cea mai formală dezmin ire.VLAH.). a da din coadă. a da din mîini şi din picioare. 2) a se dezlăn ui. a-şi face loc (prin mul ime). a lăsa liber. timiditatea.. a (se) face de rîs. a da de şugubină.. ) a se strădui.a da de rost a da de rost. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. să iasă sfan u! POP.. 1) a se zbate. ) 1) a-şi învinge emo ia. a divor a. Iloaiei). a da din col în col . a se gudura (aidoma cîinilor). a da dosul sau a da dos la fa ă.ARGHEZI. a da dracului tămîie. 2) (fig. a da dracului (de pomană) (pe cineva). cu clon ul.. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate.CAR. a da din col în col . a răzbate.... (sau de . a fi gureş. a în elege. (pop.cu-n patru. de clon . 2) (despre oameni) a se linguşi.. a da din coate. a trăncăni: dă-i cu gura. încet să nu dai de şugubină.ext. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace..POP. a se zbate pentru a găsi o rezolvare. de meli ă).. ) a se frămînta. a da bir cu fugi ii. a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). limbut. a urca pe scara socială.ext. a vesti. a demonstra: publicul nostru . din căpă înă. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. a da din gură (sau din clampă. (pop. (despre păsări) a bate din aripi. a da de ziua necazului. soi rău ce este ea.. (reg. a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. a da din aripi. a da de veste (sau de ştire). (fam. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. (reg.POP. cu capul. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. Oancei. ) a vorbi repede şi fără pauze. de clan ă. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei. a se dumiri. a o lua la sănătoasa. o nenorocire. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină.ISP. ). a flecări. a da (o) dezmin ire.CR.. a da din buzunar. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor.. a da dovadă de .POP.. Leca . (p. a da divor . în semn de (dez)acord. ) a-şi da osteneala degeaba. un necaz. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. a munci în zadar. a fi la strîmtoare. a da din enchi în enchi. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă.

. a se sustrage de la ceva. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . ) a mări ritmul unei ac iuni.POP. a accelera. (despre încăl ăminte) a se modela. a da (din) fălci. a se da după voia cuiva.POP.CAR. ) a delapida. a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a-şi da duhul (sau sufletul). ) a se ruina. a distruge (pe cineva). 1) a isprăvi. a da frîul (sau frîu liber. 1) a îngădui.CAR. 1) a deveni insolvabil. a se ascunde. a îmboldi. a chema pe cineva.POP. a se da după perdea. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). a garanta. . a da (sau a pune) fitil (cuiva).(fam. 2) (fig. a(-şi) da gir(ul). se dete din ce în ce după păr.CAR. pînă se dă după picior. se face că nu mă mai cunoaşte. 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. a-l îmboldi. a da gata. 2) (fig. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a se da după tufă. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva.POP. a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. ) a ascunde. a spune tot ce ştie. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. a se da după păr.POP. a lucra din umbră. 2) (arg. a gira. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie.EM. a face aşa cum doreşte.. 2) a chinui. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. 1) a găuri. a da faliment.POP. ci feciorii se dau după voia părin ilor. a-şi da foc la valiză. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor.. că m-ai dat gata! a da (o) gaură.POP.VĂC. a ului (pe cineva): hai. a dosi (ceva).CR. (pop. să dai foc aripei. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. a-şi periclita situa ia. vînt) pasului sau a da pas.SL. care te bate cîtva timp.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. . a da (sau a fi) exemplu. a da fa ă cu cineva. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. a-i da foamea de cap (cuiva). a da după piersic (ceva). a da foc (sau focuri). a-i da drumul (sau brînci. a zori. a da glas. 3) a impresiona. da foamea le da de cap. (pop. ) a-şi crea necazuri. (pop. a da ortul popii. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a trezi dorin a de a fi imitat. . ) 1) a mări viteza unui vehicul. (fam. a grăbi. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. frîiele) (cuiva sau la ceva). dădu gata oala cu sarmale. deteră focuri în trimişi.POP. 3) (înv. a lichida (ceva): cum era mort de foame. a se ascunde. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. a se da după picior. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP. neplăceri. ) a trage cu o armă de foc: strejile .

. (la jocuri. ca de oala mălaiului. ) a face) greş.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. ) a-i găsi vină (cuiva). a da hîrştioaga popii. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. . a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. 4) (fig. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. 4) (despre nivelul apei) a scădea. a da în cap. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. a munci foarte mult. îmi sporeşte ca la rac. a se crede important. ) a-i merge mai rău ca înainte. a-i da înainte (cuiva). . a da (şi) inima din el. a pune pre . dară se feri. a ceda: vai de biet român săracul. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. ) a da ortul popii. a da (sau (înv. (reg. 3) a da un avans de bani. a prăda.PANN. a aconta. a da hăisa. a (se) legăna. el [turcul] tot în carne vie.CR. a năvăli. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. om bătrîn. ) a se codi. a arenda. 1) a lovi în cap pe cineva. a cădea) în clapcă. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). nurlie. a nu nimeri ( inta). conducerea. a da (sau a umbla) iama. 1) a da năvală. (reg. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. a-şi da aere. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. 3) (fig. a-şi da importan ă. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i. a da importan ă.AL. (fig. a pre ui. 2) a fi mai deştept. a da în brînci (muncind). ) a se lăsa. ) a scoate din min i. îl dă în cap Dumnezeu. 2) a jefui. a-şi da în cap.ISP. ) a păstra pentru sine puterea. a regresa: apele au dat îndărăt . a doborî pe cineva: oricine face rele. era ca un făcut. (înv. a da (sau a se prinde.gă-nainte. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. cineva.PANN . a-şi da aere. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. în lipsa fiului său. a da (sau a lua) în arendă. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. a-şi face singur rău. a-i da în cale (cuiva). a da tot ce poate da. ) a fi prins. ) 1) a bate în retragere. de dădea în cap . 1) a greşi. îndărăt tot dă ca racul. nu-i dau în cale. (fam. a da (sau a trage) în carne vie. a mîna la stînga. înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac.ISP. 2) a comite o eroare. a înapoia. a da foarte mult: ba zău.CR.AL.AL. 5) (fig. 3) (fig . îi dădea în cap . (pop.EM.URECHE. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. am muncit de am dat şi inima din noi. uneori.SAD. pînă la epuizare. a greşi.CR.CONACHI. 2) (fig. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva).a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. a da (sau a băga) greş (cuiva). apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. a (se) da (de-a) hu a. să nu dea în clapcă. a da în căr i.AL.

(fam. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. în patarama d-lui sublocotenent.i dai în petec. a-i da mîna cuiva să ..CAR.IST. a o da (sau a se da) înot. (înv. a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat. a da în judecată (pe cineva).iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului). a se da în lungiş şi-n curmeziş. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. a trece o apă înot. a nu se da în lături de la nimic. a-şi da în petic (ca iganul).. înot dacă o da .. PANN. (înv. a da în fapt de zori..: nu i-au dat îndămînă să se bată. l-ai dat în mustrare. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu. DELAVR.PANN. (înv. a face să ştie. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să .a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să . a (nu) se codi.. a se dezvolta. a da în nas. a intenta proces (cuiva). (înv. a-i veni bine să . ) a mustra: prin ce. a înota: după ce mergea.CAR. a da în gropi de prost... a cădea în nas. ) a înştiin a. a da în mustrare. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele.CAR. a da în (sau de) gît (pe cineva).DOS.. a da (sau a supune) în cunoştin ă. BĂLC..CR. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el.. ) a avea de îndurat o nenorocire. după ce umbla. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. a se legăna. a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat.. cusururile. fie fată de ăran. POP.. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît .HOGAŞ. fără voie. a da în har..greşi omul. a se da în leagăn. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii. a-i conveni să . ) a-şi arăta. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot. a (nu) se da în lături (de la ceva). ... a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia. căprarul. (despre cereale) a creşte. a da în noduri. a băga înbelea. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat. a se da în gînd cu cineva.. a se da în nevoie. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară.GHICA. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală.. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să .. a se balansa..POP. a lăsa pradă. a acorda.POP. de grijă) cuiva să . cu spatele înainte şi cu fa a înapoi. d(e)-a îndărătele(a). MAG. pe dos. a da îndemînă să . a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui.).. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. (sau a . dar nici nu dă în gropi de prost.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş. ) a dărui. (înv... a se lumina de ziuă. de la coadă la cap. a începe să se coacă. două oi în urmă a căpătat. 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios. a da în (sau de) jaf. a se nenoroci..DOS.CR.

a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. a da în tivic (pe cineva).SAD. (reg. (fam. .BELDIMAN. a da deoparte.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). 1) a preda. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. a se da pe brazdă. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. ) a băga în bucluc (pe cineva). 3) a-şi bate joc de cineva. vrînd a afla vreame a să da întru trufii. a bea zdravăn.. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a dat în primire! a da în public (pe cineva). CAR. a-i plăcea să muncească.. (înv. (pop. a se lipsi de ceva. a da în primire. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat.. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. a da la moară. că doar nu sînt cîini. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. a se descotorosi (de ceva). părinte. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . le dai în trăsnet toate! COŞBUC. ci o deteră în tărbăceală. a provoca un mare neajuns (cuiva).. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă.DOS. a da la fier vechi (ceva). (reg. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă . numa-n româneşte. a da la gioale. a da în rod sau a se da pe rod. 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. a-şi da în pîrtie. ) a reveni la vechile obiceiuri. ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. a se da întru trufii. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . ) a se face de rîs. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea.STANCU. a se da în public. pînă asta dată. a arunca (ceva). a se pune pe treabă. o luară la trei parale. a demasca (pe cineva). a da în (foc şi) pradă. a lega.. a tipări: asta poezie . (reg. ) a deveni cunoscut. a trimite la învă ătură (pe cineva). a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. a-şi da în petec.CAR. a dat jos căprăria din pod.despre legume.GALA. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi. BĂLC. prin) tărbacă (sau în tărbăceală). căci încă nu se dăduse nime la muncă. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. a da în vart (pe cineva). a-şi da în teapă. a da în tipar (pe cineva).ISP. a demasca. (înv. . a da pe fa ă (pe cineva). . a da jaf. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a da (sau a bate.. a începe să se coacă. (înv.AL. pomi fructiferi) a începe să rodească. a îndepărta un lucru fără valoare. a-şi da în petec. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul.) a da la iveală. a ocărî pe cineva. a se da în stambă. (fam.STANCU .POP. a da în tăiere (o pădure). a da în scaldă (pe cineva).. 2) (fig . au slobozit frîul stăpînirii . (reg. a se da la muncă. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure.GR. a da în scris. a pune) în (sau la. a batjocori. 2) a bate măr pe cineva. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. (fam. a da (sau a arunca) la coş.PANN. a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. ) a lovi peste picioare. a da (sau a lua) în (sau la. ). (reg. sub) tipar (sau (înv. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public.

să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. (fam. ) a-i conveni (cuiva) să . a da la gunoi. a da lovitura mortală (cuiva). damă de consuma ie.. a da lenchi. ce are bărbatul meu . a da (sau a aduce. 1) a întinde mîna (în semn de salut. a da lovitura. ) a reforma. ) a bate (pe cineva). a lămuri. a da la pricină (cu cineva). la vechituri. a da mită (cuiva). a se da la plan (cu cineva). 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii. a lovi arşicele cu ichiul: dacă . a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). din pură curiozitate.. a clarifica. încep a da lenchi.PREDA. ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune. d-a minune. (fam.CR. ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi..i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux. (reg.? ISP. cu deosebită părere de rău. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. (reg. (fam. a mitui (pe cineva). mîndră.... a da (sau a cădea) la rebut. a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. .. ) a cădea la învoială (cu cineva).. a sta la taifas.CR.PRAV.CAR. a da lumii veşnica sărutare.. se-n elege! CEZAR. a se da la treabă... a nu-i conveni. (reg.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. a(-şi) da mîna (cu cineva).ISP. a da (sau a face) mărire (cuiva). desluşiri). a da lustru. ) numai aşa. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă..CR. a oferi prilej de . a-şi da măsura. a-i da limbi (cuiva). a lustrui.. (înv. 2) (fig.a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la . a da mangărul cel de apoi.. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii. a da lovitura de gra ie (cuiva).. a nu-i da meşii (cuiva).POP. . 2) a se uni (prin căsătorie): vino. a îndepărta. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i... a da (o) liturghie (sau liturghii). a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. ) a se retrage (dintr-o ac iune). ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). de împăcare). a putea să . 3) a colabora (cu cineva).. 1) a rindelui. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. (fam. a arăta (tot) ce poate.. (reg.MARC. nu mai scapă nici un arşic.. . a-i da mîna (cuiva). prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. (înv. a da (sau a trage) la rindea. 2) (fig. a nu cuteza: pe unde îl ştie.CAR. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte.MUSTE. a nu-i da mîna (cuiva). (fam. să se dea într-o parte.ISP.. a da la reformă. ). a înlătura: el dă aşternutul la o parte. a se da la şedere. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. au trebuit.P.SAD. lămuriri. pînă ce ajung la bătaie. a da loc la .PANN. a se eschiva: oamenii . ) a linguşi nemăsurat (pe cineva). 2) (fig. a da mîna a-i da mîna . nu-i dă meşii să mai vie.

... a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva).. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva.. a-i da ochii (sau geana. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz. sare să i se urce-n spinare. a da năvală ca porcul. pleoapele) în gene (cuiva).POP... a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. a avea tupeul să ... a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere).. ) a da buzna (undeva). a crea. a-şi da mul ămita. 1) a ocoli. a provoca..LET.. obraznic. dînd ocol.. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. a îngădui cuiva prea multe.ISP. 2) a genera.ISP. a prilejui. a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. (reg. ) a se lăsa păgubaş. a da năvală.. a lăstări. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză.AL. cu judecătorul. ) 1) a se certa la cu ite cu cineva. a da (sau a intra) moartea în cineva. 1) a naşte. a produce. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la . a fi nesim it. a da ocol (la ceva sau cuiva)..)..NEGR. (fam. . a nu da obraz (cu cineva). 1) a cocheta. a da (cuiva) motiv să . pe loc a încremenit. a ocaziona: aceste primblări . (reg. ca să. aşa d-a-n fuga. a (nu)(-i) da nas (cuiva). să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului. a da noroc (cuiva sau cu cineva).ISP. (înv. ) a vomita.. zorind să se facă mai curînd nunta.ARGHEZI.AL. a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare.. a da mîncare la peşti. da ocol mărului. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. a merge de jur-împrejur: el poartă calul. a avea îndrăzneala să .. 2) (a fi pe punctul de) a muri. nas în nas.... a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . a-i da năvală (cuiva). a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). a se pomeni. 2) a închina.. (reg. a stîrni: meşteşugul cuvîntului . a da (sau a trage. a da mor ii pe cineva.CR. a da ocazie la . (sau de .. (reg.COŞBUC.CR.REBR. în trap grăbit.a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . a i se închide ochii de somn (cuiva). prilejul să .. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). a a ipi. a dat naştere literaturii şi elocven ei. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva. a primi) o calcavură.. a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva. a mînca.. a-şi da ochii peste cap. a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas.ISP.AL. 2) a da tîrcoale: Prîslea . ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele..ARGHEZI. d-a-n fuga. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. da ocazie de multe bănuiele. a da mlădi ă. a da naştere. . d-a-ncîtelea. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz.. (pop. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva. 1) a saluta (pe cineva). ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. a oferi (cuiva) ocazia. a da obraz (cuiva). (reg. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. a-i da nasul să .i fie mînă de ajutor la drum. PANN. (rar ) a copleşi. a-i da o bărbiereală (cuiva).

atunci le vom spune următoarele. dă. a oferi. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale. a face o plimbare.CAR. a da (sau a lua) oile în porneală. a lovi orbeşte. a da oile în paza lupului. să vie pînă la noi! .NEC. a da o lec ie (cuiva). ) a-şi face drum. a dat o raită prin oraş. (reg. a povă ui. (pop. mîndru ă.CAR. 1) a se face iarnă: anul acesta. a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). 1) (reg. a da omătul.BLAGA. (pop. a-şi da o părere (sau cu părerea). a da orbiş.BUDAI-DELEANU.a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . (înv. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. 2) (fam. a se răsti. a se duce repede (pînă la . să le duc la păşuneală. a ordona. a se ră oi (la cineva).ISP. a învă a minte (pe cineva).): dă fuga la împăratul. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte..SL.. (sau de . ) a şterge o palmă (cuiva). a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ). a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor. a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a provoca. CAR. a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. (înv.CAR. a muri. a opina: dacă nu-l aplauzi. a da o masă (cuiva). a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. fuga. a dat omătul cam devreme .POP. a sugera o idee. a da o ştearsă. a da o pova ă (cuiva). a da o perdea (cuiva). măcar fluieră-l. şi au făcut pace. a da o gură (cuiva). a lovi (în treacăt) (pe cineva).POP. a-şi da odăjdiile. . a pedepsi (pe cineva). la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. în toate păr ile.POP. a-şi da cu presupusul. a genera. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva).. ) a-şi da sufletul.. a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC . a da (sau a face) olat (cuiva). a descrie. a da ordin (sau dispozi ie).. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală.. a da o idee despre . a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. a oferi de mîncare şi de băut (cuiva).. ) a da naştere.. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. iar omenie nu le da de un ban. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă.. a cutreiera lumea în lung şi-n lat. a da o raită (pe undeva). a da o idee. a depune toate eforturile. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). a da onorul.. fugu a) (pînă la .. pămîntului). a da o săritură. a da o pedeapsă (cuiva).). a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri. gura ta. a da origine.i însă numaidecît o părere. .).POP.. a respecta. a da o fugă (sau o fugu ă. că mi-i tare dor de ea. ) a da (sau a lua) oile în pază.

a momi (pe cineva cu ceva). ) a ucide. a (se) îndrepta. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). a da papucii (cuiva). a nu tulbura. a da paiele (cuiva). 2) a fi foarte harnic. a nu deranja.POP. ) a expedia. a (se) pierde.POP. pînă la SîntăMărie. (înv. a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a da (sau a trece) pe la cineva. pentru că nu îngrijise grădina.CAR. a deveni public. a da pe garan ie. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei.CAR. a merge: dă. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas .ISP.. s-ajungem în pas cu soare. . mîine o livadă întreagă. a (se) prăpădi. a da afară (pe cineva). a ispiti. ) a păşi. . pasu mare. a da pe (sau în) chezăşie. (reg. şi le dai paiele! CR. 3) a da parola. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). bărbate. îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. ) a da ordin. a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu.. 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. murgule. a ordona: datu-s-au parola de bătaie. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a tenta. şi pop. a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). a expedia. a (se) distruge. a nu supăra (pe cineva). ) a da (sau a pune) parolă. 2) (înv. a flata (pe cineva). 2) a-i da drumul pasului.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). a-şi da otpustul. a da (sau a se duce) pe gîrlă. PANN. (pop.. a da pas (sau pasul). ) a înşela (pe cineva). a (se) demasca.. peste tot cîmpul. a certa (pe cineva). a omorî (pe cineva). a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii . ) a mustra. a îndepărta (din serviciu). care nu le mai lăsa în pace.FIL. a da pat (cuiva).AL. cu curul) în sus. a se da pe ghea ă.i dă pas de vorbă.POP. a (se) da pe fa ă. a îngădui prea multe. (fam. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. (înv.CONV. a da nas (cuiva): te ui i la ei. a (se) acomoda. (fam. de frica strechiei. a preda (sau a duce) pe cineva prins..REBR.LIT. 4) a permite. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. ) a izgoni. a-i face o vizită cuiva: pe drum.. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. 1) (reg. a aluneca pe ghea ă. a adăposti (pe cineva). ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul.NEC. a da parola (sau parolă). a da (sau a întoarce. . a-i da paşaportul (cuiva). legat.ISP. . a (se) da pe brazdă. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. a da pe bete (afară). 3) a ceda pasul. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). 1) a scotoci pentru a găsi ceva. şi pop.

2) (fig. a-i reproşa. a da (sau a lăsa.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. a da pe ine-minte. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. DELAVR. ) a incendia: pojar codrului că-i da. a mînca.CR. a da. a da rasol. ) a vărsa pe nas (ceva). să-l dea pre mîna giude ului. ) a dojeni cu asprime pe cineva. a o pă i. 3) (fig. 4) (fig. perdaf cu piper le da. a strica planurile cuiva. a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . a-i da peste bot cuiva. a face un schimb în pierdere. nu-şi pune cineva poalele în cap. (reg. a slobozi) pîrjol. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. a da peste cap (pe cineva sau ceva).POP. a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. 2) (fig. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. (înv. a zori. (reg. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. . s-a dat platnic şi i-a plătit. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă.POP. 2) a presăra: î île-i le despica. a nu (se) da pe şapte. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. ) pe sub nară). a da pe brazdă (pe cineva). ISP. a mitui (pe cineva). n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). (reg.) peste rît.ISP.CR. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. a da plecarea. ) a încurca.DOS.a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv. cu sare le presăra. a se da platnic. a da pînza pe fuioare.PRAV. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). ) a aduce pe calea cea bună.AL. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. 1) a plesni peste gură pe cineva. a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării.ISP. a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. ) a face otreabă de mîntuială. . a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . ) a bulversa. din milă etc. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. a da semnalul de plecare.IORGA. a da platnic pe cineva. ) a scoate la pierzare. a da foc. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). (înv. ) a da pe datorie. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). a da pojar. a da pe oi. a-i da peste nas (sau (pop .ISP. a depăşi limitele bunei-cuviin e. (înv. ) a da pe credit. 2) (fig. a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . a tulbura.ISP. mîntuirea sufletului. 1) a se da de-a berbeleacul. pe datorie.POP. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a da pierzării sau (reg. a da pinteni (calului). a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. şi pop. a da perdaf. (înv. (arg. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a da (de) pomană (ceva cuiva). ) a jude ului) (pe cineva). a da pe şleau (pe cineva). a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. a pune la punct (pe cineva). a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii.CR.

. a da rasol. (reg. (fam. a da prin şireag. a-şi da obştescul sfîrşit. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului. a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel. a cîntări (cuvintele). a alege. ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte.. a se da rămas. . a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. a da rezultat (sau rezultate).. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i.NEGR. a produce efectul scontat. a dat-o şi el prin şperlă! POP.ISP. a replica. nu voia să se dea rămas. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei.FIL. a da (sau a face) pui de giol.IOSIF. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. ) a înşela. a da rela ii. a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. ) a o pă i: bietul boier. (înv. 1) a relata. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. vezi. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. ) a se da bătut: boierul.. a da rămas (din judecată) (pe cineva). ) 1) a da de gol. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate .. a ceda: fata .FIL..a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . a da răscoală. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a supăra (pe cineva). a demasca (pe cineva): m-a scos.. cred .STANCU.AL. 2) a trata cu asprime (pe cineva). răsuflarea şi-a dat. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit. a se da prins. a da în gura lumii (pe cineva). a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica). (înv. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR.. a da (sau a(-şi) face) raport(ul). 1) a necăji. dar încă om cu om! CR. a demonstra. (reg.COSTIN. . 2) a vorbi de rău. 2) a informa. a da publicită ii (sau în publicitate). a dovedi. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge.. pe pîrlitură? OD.ISP.NEGR. a publica: cît pentru odă. 3) a divulga un secret: cum .BĂLC. lîngă el. 1) (înv. a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. .POP. (reg. a muri: calul său. a da prin (sau pe) pîrlitură...CAMIL.DELAVR. a-şi da răsuflarea (de pe urmă). 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat . ) a învinui. a o da prin şperlă. dar încă (sau încă-mi-te). nu vrea să se dea prinsă. a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi. a escroca.. (înv. a da prin şperlă (pe cineva). a da probă (sau probe) de .. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. (înv. că domnitorul va da-o publicită ii.ISP.STANCU .CAR. ) a se recunoaşte învins.. . 2) (reg. a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica.. a da (sau a cerne.P. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol. a trece.

. în mahala). (înv. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit). a da sălaş (cuiva). a nu îngădui. gust în vîrful lingurii. a raporta. a-şi afirma prezen a. a da (cu sau un. . cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală.DOS.POP. a săra: pun sare. (înv. a se manifesta. seama). (pop. a da de veste. nu să dădea ruşinos deloc. cînd era încă în floarea vie ii.POP.GHICA. a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. la sictirit) (pe cineva)..GHICA . a se ră oi (la cineva). a (se) da sfredel unei bu i. şi to i o aplaudară. a ocărî. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. a da (sau a face) rod (sau roadă). ) semnal). 2) a anun a. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. şi reg. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui.POP. sictireli.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). a da ocol. 1) (înv. va dobîndi multe daruri. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). să-l întrebe cîte ceva. a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva).SAD. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care. ) a semna. 2) a accepta o provocare la duel. a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. a lua ini iativa.POP. a înjura (pe cineva). a comunica din depărtare cu cineva. a înştiin a: orologiul . v.AL. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română. a da seara bună (cuiva).l(iz)a un pericol.. a comunica. a început a-i da femeia cîte una de în eles. a se sfii: dracul de argat . ) a declara. a fi conştient. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. ) a se ruşina. în tîrg. a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. a da scări. existen a.POP. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg. a (se) anun a. a răspunde de propriile fapte. ) a nu da răgaz.. socoteală..SL. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat. 1) a mul umi. ) a nu mai prididi. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a da satisfac ie..FIL. a da (sau a pune) sare. sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a se da ruşinos. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. a deceda: şi-a dat sfîrşitul. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama.EM. a da semn. a anun a. a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. a da roată (sau roate).POP. 1) a (se) justifica. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară.. şi reg. 2) (înv.CAR. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). a da tonul: dete semnalul aplaudării . a da seamă (sau cont. a da (un) semn (sau semne) de via ă. (înv. bietul.EM. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. a (se) da semnalul (sau (înv. a da bună seara (cuiva). a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir .COŞBUC.SAD.. de în eles) ceva.

numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. al unui anumit fel de a gîndi. dat fiind că .. COŞBUC .FIL. a dat Nan de găvan. a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). a da şapte boi şi şapte vaci.). a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a da roată. prin mişcări regulate (făcute cu mîna.CAR. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. a da totul din el. a-şi da (toată) truda. şpagă. a da sînge.DOS.. te fă că crezi orice el o să.. a face orice pentru o dobîndi ceva.. a mărturisi. a primi) mită. accentele unui text (scandat sau cîntat). a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. tonul îl dă corpul didactic. a contesta: de giude ul tău nu . 1) a bate tactul unei melodii: (fig. 2) a marca. a da (foarte) mult. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv. KOG. a se învîrti în preajma unei femei.SAD . 1) a vomita. cu piciorul sau cu o baghetă). a dat prea mult de pomană. a-i fi) tagă (de . a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti. a şpri ui. ruinează societatea prin falimente frauduloase. a îmbuiba (pe cineva). a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele .) a pă it-o. ) acum. a depune toată silin a. căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare. a da şpri . (înv. 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. deoarece. al unei mode: la Neam . a da (sau a lua. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare.. (înv. (reg. a-şi da ton. a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat.. (reg. negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA .i zică. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). pentru a-i cîştiga simpatia. 2) a spune tot ce ştie. ) a risipi fără chibzuială. strădania. a expedia (pe cineva). ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. a pune) (mare sau multă) silin ă. a da strigăt(ul).a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . a da (sau a lua. întrucît. a da sîn. (pop . a da şpranga.. a nega. . a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă.POP.. privind frumuse ile pămîntului. a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare. a dat de fund. ) a alunga. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni. ah. a da tact sau a ine tactul. nu alta! era în stare să dea. a încurcat-o. a se sili.. pentru că. 3) a depune toate eforturile. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). a-i da (cuiva) trecătoare. a nu precupe i nimic. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol). a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). (reg. chiar şi ce nu făcuse . a primi) şper .. 2) a umbla.EM. ) a tăgădui. la o adică şi cămaşa de pe el. a da tonul.IBR. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine.. a dona sînge.VLAH. a da toate pe una. a alăpta copilul.CANT. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile. (pop. ) i s-a înfundat. a da teşchereaua (cuiva). mi-i tagă. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. ) a avea (sau a face. a da paşaportul (cuiva).

(reg. au năvălit turcii.. a da un avertisment (cuiva). dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap. (reg. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva)..) uşa (sau poarta.. dă-mi un telefon. a da ăncuşa. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. a-i da (sau a-şi lua) un aer de . fereastra). ) a face o gaură în . a da un ropot. a da (sau a lăsa.ISP. .. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească). a da un exemplu (sau o pildă). a da valma. a uita: ah. a da un concert. a deschide larg uşa (sau poarta.POP. lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. .a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap). a face (pe cineva) să lase impresia de . a da. a da buzna: cî iva flăcăi . (reg. a da via ă. a ghionti (pe cineva). a concerta.EM..i dau un sfat... a se năpusti. şi trimite-mi băiatul. a da (sau a trage) un perdaf (cuiva).. în deşert.. 2) a părăsi.. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . nu-i nici o grabă!: ce dracu. a trece răspunderea în seama cuiva. a chiui. a izbi. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă.P.. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă .ISP.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat. nici nu pot ca să te dau uitării. fereastra) de perete. 1) a ocărî.VLAH. dacă văzu că nu este nimic în crîng. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. un fier roşu) prin inimă (cuiva). a da u u (pe cineva).. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat.. ) a arunca zarurile. o mamă de bătaie (cuiva).. şi pe mine m-au scăldat. a da ăncuş la . a da vitele la iarbă.. a însufle i.FIL. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească. POP. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela. CONTEMP. a mustra cu asprime. ai răbdare!. a da un cal la praştie. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite. să semene cu .. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare. a da un chiot.DELAVR..ISP. ) a legăna. a da î ă. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere.. a trînti etc. a ordona. un fier ars. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). a da tuturor răilor (pe cineva). a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita.. sau eşti nebun? PREDA. a da (sau a primi) un telefon. a sus ine un concert. a da un ordin. a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). a da vitele la păscut.POP.POP. a da anc la pepene.. a da hu a (pe cineva).AL. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva). a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . am să. CEZAR. dau valma prin fete.P. (reg.CEZAR. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză. o mare supărare. (cuiva). (reg. a da uitării. a abandona (pe cineva): ho ul. (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?. a sfătui (pe cineva): dragul mamii. a avertiza (pe cineva). a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva).

1) pieziş. 2) numai că nu cade de oboseală. de-a rostogolul. spunîndu-i tot. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. mai departe. 2) din nou. de-a latul. transversal. (înv. 1) de la începutul rîndului. scurt. de-a curmeziş(ul). cu minu iozitate. precum mă taie capul. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa. foarte negru: păr de abanos . de aceea de aceea. suficient. luminează-mă.BIBLIA . ) pe-o ureche. 1) lasă-l în voia lui!.. de ajuns. ) den) coaste. destul. stătea mai departe. din plin.. fără ocolişuri. Doamne. din fir pînă-n a ă. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. dă-mi. de actualitate de actualitate. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi. de-a capul..VLAH. pe-o parte: moşneagul . a (se) grăbi.ISP. tîrîndu-se pe brînci. de-a frumuşelul.. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. în diagonală: părintele Manea făcuse . a omorî. (pe) de-a gata. a tergiversa. de atunci). de-a că eaua. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. a ucide (pe cineva).PANN .POP. CANT. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . a permite (cuiva ceva).. dă-i pace!.GALA. a amîna. de ajuns şi de rămas. a dărui de abanos de abanos. de-a întoarsele. a nu mai conteni cu .VLAH. 2) din lateral. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. de tot: mo ăi cîteva clipe. direct.EM. de mîine.POP. de-a handramandra. cu de-amănuntul. bine.SL. a da zor a da zor.a(-i) da voie (cuiva).. care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. de-a capul. de-a binelea de-a binelea. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. fără rost. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. apoi adormi de-a binelea. de atunci) încolo (sau înainte). ) pieziş. a da zi după zi a da zi după zi. izbucneşte.. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus . a-i da zor cu . mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. Doamne. de somn. de aici (sau de astăzi. de-a buşilea de-a buşilea. CAR.: el îi dă zor cu scrisul. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin.POP. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM..MAIOR. în curmeziş. a aproba. Doamne. din această cauză. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. începînd de acum (sau de astăzi. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă). cu de-amănuntul. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă.. de-a coasta sau din (sau (înv.. cu cuşma de-a-că eaua. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă.POP. după aceea. de mîine. în fa ă: am să răspund de-a dreptul. a îngădui. oblic.POP. de-a coasta de acord! de acord!.CAR. a-i da zor cu . (pop. de-a doua oară de-a doua oară. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. (reg. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul... de acum.. (cu) alineat nou. fără osteneală. de-a berbeleacul (sau berbeleaca). 1) e foarte grăbit. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. de-a latul.

pretutindeni: vezi. pe vine. de-a rînd cu ... cu drept cuvînt.. (înv. (reg. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. zadarnic..NEC. în sensul lungimii: zece metri în lung. (înv. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. v. (reg.EM. fără o intă precisă.DOS. de-a rostogolul sau (înv. de-a rătăcita. (reg.. ) hai-hui.. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . a . din vecini. la picioare. (reg. hrană. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. de-al dracului. de-a pururi. ) alături de .EM. de-a tăvălugul. cu de-amănuntul. de-a tîrîişul. alunecînd (pe ghea ă): u a .AL.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. din răutate.. (cu) de-a mărunta.. de fapt. intim: îl socotea de-a mînă. ) cum s-ar spune. în veci. în lungime. de-a tăvălişul. ) în lan . de-a şirul. nu i-i oprită calea.. de multă vreme. necurmat. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. 2) la rînd.COSTIN . de-a săniuşul. peste tot. în van. neîntrerupt. razna. de-a surda. de-a-n (sau d-a) şiru. de-a berbeleacul.CR. lîngă . de-a rostogolul. ) 1) necontenit.. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. alimente. acum eşti de casa noastră. de-a mînă. de-a ampura. de-a trăvala. ) la întîmplare. de atîtea ori.SAD. învecinat. (reg. amănun it.de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu . bine-i de dat de-a săniuşul. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. a proasta.. (reg. de-a tîrî(i)ta. de-a tăvălugul. curgeau de-a rostogolul la vale. de-a lungul sau în lung(ul). de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. 1) (reg. doar: du-te. are să se moaie vremea. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. (reg. (reg. de-a tăvalul. iar boierie nu-i da. de ani şi ani.URIC. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă. de-a mîna. ) de la un capăt la altul. ) 1) apropiat. de atunci încoace. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. de-a poanca. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. ) de-a berbeleacul.ARGHEZI. de atîta (amar de sau veac de) vreme... şi pop. . de-a puterea hi. cîte doi. (reg. de-a tărtăcu a.. 2) minu ios. de mîncare... tîrîş.. ) de-a rostogol. (reg.HOGAŞ. de-ale gurii. de-a şuiu.AL. de-a prostul. a . într-adevăr. de-a dura. din capriciu. ) ghemuit. cum s-ar zice. de-a putere(a) fi.. de-a tumba: pietre mărunte .POP. de demult. ) de-a rostogolul.

cum de .POP. eşti etc. neaoş. de ne ce. a fi sănătos tun... fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare... cinstit... de ce . de bine. POP. ) capital. atît e (sînt. ) cu privire la .. 2) primit în dar. de (sau din) brazdă. de căpetenie..... (înv. prielnic. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece).. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. ce e de ce merge . voinic de ce-mbătrîneşte? POP. înv. de bronz. de azi pe mîine. de cap....: de ce mergeau înainte.POP..: de rele ce sînt. de pe cal. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare.. ) netrebnic. ) neclintit.. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte. d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare.. îl etc. după cum mă (te. ) în comun. (sau de aceea . onest.?: spune. de .CAR. ) fără odihnă. de încredere. în neorînduială. de ne ce de ce . cu cît . de (sau (reg... pentru că nu vreau eu! CAR. cu atît . laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii .. de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. (reg. favorabil. leage ne-au pus de cătră păcate.EM.. fără a mă putea opri.CR. (fam. de ne ce. de aia: de ce. cu certitudine. desigur.. principal. de căpătat... ) d(e)rept ce?.. (fig.). de-a valma. COSTIN .. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv. fundamental: greşala ce va face iaste de cap. (despre vite înjugate) din dreapta.. în dezordine: aduna i . din acel loc. de ce de ce... pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR .DOS. aşa e (sînt.... de bunăvoie. eşti etc. (înv.. uite.PRAV. de bine ce . de rău.. capital. mîndră...ISP. 2) (p.MOLD. lui etc. de bună trebuin ă. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le). în mare grabă. ) abia.COŞBUC. nu pot să trăiască la un loc. fundamental... ..AL. în ce scop?.. cad de-a vălătucul. de ce ..OD.. de ce . de ce? de . de ce. .: domnul . ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă. (fig. de capul meu (tău... au dat năvală. 3) (jur. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv.. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar ... de brac. din ce cauză?. de ce i-am călcat vorba. (reg.). foarte repede: cad mereu.).. în devălmăşie. din fuga calului. 1) ob inut prin cerşit.. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge.) de .: m-a blestemat măicu a. autohton.... în privin a . caracter de bronz. cu toate că. 1) împreună.. de-a vălătucul. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar.. eşti etc. ferm: inimă debronz . în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma.. a deborda (sau a plesni) de sănătate. ISP. de bază. de ce. fără socoteală. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră . ) cu) bună seamă.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte. de bună credin ă. de rău de bine ce . de bun augur. prost: cal de brac. mai mult sau mai pu in. de buzunar. de frunte. esen ial.EM.de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine. pentru că . 2) claie peste grămadă. ce e (sînt.ext. cu adevărat. de cătră . esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă.) de . negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales. pe măsură ce trece timpul. de-a rostogolul. din cauză că .

niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată. de atîtea ori de cîteva ori .. 2) cast.: de cît mai mult îl munceaşte. de frunza frăsinelului. de circumstan ă. da. 1) (din) totdeauna. l-a etc. maică-ta.. degeaba... fără ca să poată izbuti. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini.. de cînd sînt (eşti. niciodată. de chiteală.. de mare importan ă: scaun de cinste. cu atît . de demult.. din totdeauna: de cînd e lumea. cu) atît(a) . arătos.ISP.) pe lume.. l-au rădicat cu to ii să le fie domn.CR. de (pe) cînd. . mă-ta. de cînd mama (sau maica. de cînd e lumea.de ce nu? de ce treabă?. în multe rînduri. l-a etc. adesea: de cîte ori da. ) de foarte multă vreme.. onest. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît . maică-ta. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi. (fam. (reg.URIC. (pop. distins: o fămeie de chip.....DOS. se îmbată de două ori. maică-sa. de cînd cu moş Adam. .. 3) cu trecere..) făcut sau de cînd m-a (te-a. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. de cîte ori . 2) de formă. de multe ori s-au întins călugării. ) falsificat. de cîte ori .. după horn nu bate vîntul.. niciodată: a fost odată ca niciodată .. în (sau pe. ) de ce?...PANN . maică-mea.GHICA. este etc. . de cîntecul cucului. de circumstan ă. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. credincios (în căsnicie). de cîteva ori. de (sau în) cinste.CR. 5) pe gratis. (reg. de pomană: cine bea în cinste ori în dator. de cînd era bunica fată...LET. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste. ) chipeş.. . de atîtea ori cădea. de florile mărului. cu mult timp în urmă. de (sau pe) cînd cu .PRAV. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. (pop. maică-mea. domni şi căpitani. de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul.GOGA . ) de demult. însă săracă de îmbrăcăminte. feciorelnic.. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă. (înv.: e mult de cînd te-aştept! AL. de (sau pre) cît .ISP.? POP... măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . [Soarele] caută să se însoare. ) de foarte multă vreme.. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . dintotdeauna. (pop.. de cînd tata moşu. POP. din moşi strămoşi. maică-sa. de fiecare dată. mă-sa) m-a (te-a. 4) de onoare. din timpuri imemoriale.CR. de (sau pre.. de cînd sînt.BARAC. de atîtea ori. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier).. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. de cînd sînt. de chip. (înv. din vremea cînd .. ori de cîte ori. formulă introductivă la basme) (de) demult.mergi şi tu cu noi? . (înv. formal: a luatcuvîntul numai aşa.de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi.DOS.) făcut mama (sau maica. impunător. cu cît . de cînd trăiesc. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. în zadar.. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare). 1) de ocazie. de cînd se scria musca pe perete.POP. mă-sa). desigur: .PANN. mă-ta. din ce cauză?. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui. de cînd cu jidovii şi cu tătarii. din momentul în care . ) 1) cinstit. ) din vechime.

din copilărie: „cî i ani sînt.. avînd o chei ă de curea. de complezen ă.. recent. de cu frică. în zadar.EM. seara(devreme). de comun. (încă) de aseară.. încoace şi încolo. 2) (fig. 3) dintr-una.POP. 1) (despre oameni) curtean. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez.. pregătirea pentru a face ceva. îndată ce s-a înnoptat. de credin ă. ) de curîndă vreme.. are zestre de o mie [de] galbeni.. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . ciuma. decum între oameni. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi.. decum. decum aşa!.. fără tragere de inimă. 2) (despre animale şi păsări) domestic. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. ca să-l poată acă a în cuiu .URECHE. cu pu in timp înainte. de cu înnoptatele. necum: a ajuns împărăteasă mîndră. de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. în complicitate cu . tuturora de comun. nici între zîne. . (înv. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. . de cu seara sau de cu seară. nu demult. (înv. 1) dintr-un loc într-altul. de tînăr. din (sau în) prima parte a nop ii. de nevoie. de la un capăt la altul. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo. dintr-alta: ba din una. făcut din curea: ciurul . în sus şi în jos. de cînd aceasta fu lui?“. (pop . (încă) din (sau în) timpul serii. ) de copil.PANN. de coniven ă cu . de (mic) copil.. ) de porunceală. de comă. de cum. a-şi declina răspunderea. (arg. din tinere e: un negustor . în şese luni de cu toamnă. cîteodată. de comun acord. LET.BELDIMAN.. din amabilitate. abia: demoazela Agapi a. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă.. ) extraordinar. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. şi de cole pînă colea. a-şi declina competen a. de cu tinere e. ) comun: eşti . 1) executat în urma unei comenzi.. prefăcut. de curînd ieşită din pensionat. de curea. vorbă să fie!. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). îşi luase şi-un nepot.. a veacului cunună. de cu toamnă sau (înv.ARGHEZI.NEGR.CR.) cu atît mai pu in. cu acordul tuturor păr ilor. de curînd sau (înv. ) de toamnă. (pînă în miezul nop ii). veneau cu fete şi feciori. de comandă..POP. de cocon. din toamnă.CR.. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori.. nemaipomenit: a fost un bairam de comă. darămite.. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere.COŞBUC. de cea mai bună calitate. de formă. fără folos. de pu in timp. ba din alta. dar de clacă.DOS. . (înv. (înv. şi-au plăcut unul altuia. dis-de-diminea ă.CORESI. şi mai mare pieire în ara leşească. POP. de curte. el zise „de cocon“. . ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. ) vrednic de a fi de crezut. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu . foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. foarte devreme. de nu era alta aşa ca ea. demn de încredere. simulat: literatură de comandă. a declara că nu are dreptul.

de origine. tău etc. sever: inimă de fier . tare. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. de flanc. de diminea ă pîn-în seară. de efect. (ne)folositor. în zori: de cu ziua mătur casa. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . focos. untul). dis-de-diminea ă. de curînd. de haimana. 2) de neam. vrednic. bunăoară.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. de colo de ieri. de fa adă. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. de aici în altă parte. fără stăpîn.. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc).CR. festiv: în faeton de gală Cezarul trece. de hatîrul .ISP. de exemplu.EM.CR. de frunte. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată. ci şi oameni de frunte. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. parolist: e om de cuvînt şi. aprins: tu.NEC. toată ziua: mă aflam la Floren a.ISP. pocnesc. de fel(ul meu.AL. fără căpătîi. de cu zorile. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui.AL. cu viers duios de foc.. ) a se deprinde cu binele. în zadar.POP. de calitate superioară. de formă. de formă.AL. 1) la voia întîmplării.. tare neînduplecat. se prinde în joc lîngă o fată.EM. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). de (vreun sau nici un) folos. peticele.EM. numaidecît. de ieri. colea de ici. (ca) de ieri. de-i sar (sau crapă. de colo. impresionant.. (despre muzică. pe loc: iar Ipate.CR. de estradă. foarte tare. atractiv. . înfocat. POP. formal. de cuvînt. 1) îndată. degeaba.REBR. din zori în noapte. de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară).i mănînc banii de haram? AL. de ispravă. spectacoleetc. 2) degeaba. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. mul umită . renumit. (plin) de foc. de loc: [era] de fel din Botoşani.. de alaltăieri.. de dulce: a trecut miezul nop ii. de frupt. de ici. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea.) distractiv şi variat. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e.CAR. dintr-una. (reg. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. să fie sigur că n-a uitat.VLAH. foarte mult. de sărbătoare. din fire: de felul lor este să se găsească în mare.. dintr-alta.. dacă i-a promis. de formă. numai aşa de flori de cuc! CR. acum putem să mîncăm de frupt. ales. degete boante.3) demeserie. de pomană: vrei să.DOS. de ici. remarcabil: om de ispravă..DRĂGHICI . (înv.POP.. (mai) deinte. . dis-de-diminea ă: Dumnezeu. de gală. într-o parte.. alergînd în toate zilele. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul . (de) colea. 2) de încredere. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă .: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. degete scurte şi groase. de ici. de profesie: de felul lui era cojocar .). de fier. de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. de aici şi din altă parte. . însemnat. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri.CR. bra de fier . nobil: nu numai oameni proşti. 1) de la natură. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos.. gra ie . zdravăn. de alaltăieri. de haram. de cu ziuă sau de cu ziua. de pildă. a se dedulci ca calul la tărî e.

sărim de la olaltă.AL. de la început pînă la sfîrşit. de la margini pînă la margini. de împrumut. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi. SBIERA. la nesfîrşit. 2) văzînd cu ochii. de departe.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte.. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate. ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. ) din nou. baletistele şi clovnul August. . de la coarnele plugului. ) pe întreg pămîntul. de jăratic. care dă dovadă de o pregătire excelentă. ) din caz în caz. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte.VLAH. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai. încît pare că e de împrumut. de la vlădică pînă la opincă.SAD. de la ară. din natură.CR.i cam prieşte. (înv. integral. de la mînă pîn-la gură.MINEIUL. încă o dată. fără preten ii. 1) de la capăt. de la (bun) început sau dintru început. de la olaltă. to i. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. foarte repede: prostul uită.. îndată. (înv. de jur împrejur. 1) zilnic. de la ochi sau (verde) în ochi. 1) părăsit de to i.POP. de la mare pînă la mare. de la (sau după) naşterea lui Hristos. a dejuga la moară rea.CAR. şi-a făcut de iznoavă socoteala. de mare (sau mică) întindere. ) foarte tare. a o nimeri prost. 1) luat cu împrumut. în toate păr ile.OD.. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace. nu. din toate păr ile. de înaltă şcoală. de largă (sau scurtă) respira ie. de jug. de la capăt: cînd a ajuns acasă. arzător: mamă. (înv. copiat de la al ii: cultură de împrumut. în totalitate. din mul ime. 2) (fig. de jos. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna.i fac.CR. de la roate. în ultima vreme.ARGHEZI. de la o zi la alta. de la caz la caz sau (reg. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. în fa ă.CR. în scurt timp. de îndată. de joi pînă mai (de)apoi. (reg. de la pămînt. de la un timp de la vlădică pînă la opincă .PANN. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. de la un timp sau (reg.NEGR. împrumutat: un strai unguresc larg. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta. laolaltă.COŞBUC . ca să ştiu ce leac trebuie să. mereu. de la vlădică pînă la opincă.. ) imitat. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori .AL. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . de la cap la coadă.AL. de jos: se ridică alene de la pămînt. de iznoavă. al erei noastre. cu îndrăzneală. satul doarme ca-n mormînt. în (sau din) era noastră. călărea a de înaltă şcoală. din popor: era om de jos.POP.IORGA. din mase. de la un rînd de vreme. de la distan ă. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît. împreună: eu cu sergentul . de la mînă pînă la gură.

renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian.CEZAR. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde. dar n-am fată de mărit. (p. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan . moale. ) moderat... 1) situat în centru. şi-a făcut aeroplan. 1) care nu e de primă necesitate. de marcă. sudic.BĂLC. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan.PREDA. să mai fiu de-al meu măgan. nu mai poate etc. (reg. prestigios. foarte răspîndit: idei de mare circula ie .. HEL.POP. 3) (fig. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj. 2) care cuprinde. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine.COSTIN . (nici) de leac. 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. de mare tonaj. din copilărie.P. 2) marcant.ext. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . serviciu de masă . de mahala. somptuos: hotel de lux .EM. mătăsos. ponderat.DOS. meridional. . 1) care se aşază pe masă. blamabil. banal. ) mărginaş. ) degeaba. absolut necesar. sînt (eşti. (despre oameni) bun. care apar ine sau este specific mahalalei. fără veselie.. ) obişnuit.POP. de miere. de măritat sau (pop. umilitor. de mărgărit sau de mărgăritar.N. ) foarte ruşinos. de margine. nu mai poate etc. de mijloc. de mama focului. calificat într-un anumit domeniu.) sau nu mai pot (nu mai po i. de mai tîrziu. (înv. puternic. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. fecior de ăran. . de specialitate: alegea numai oameni demeserie . în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. darnic.. în aşa fel. i se plîngea de scumpetea vie ii.SAD. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. de mai nainte sau de mainte. . ) 1) singur. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. de mătase.BIBLIA.. de zbura el de măgan. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. foarte. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. de meserie. 2) de calitate superioară: edi ie de lux .) de . potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. şi reg. bătut. de lux. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . care vindecă. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte... de mic. şi pop.NEGR. de miazăzi. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. deosebit de . (înv. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar .HEL. de mare circula ie. ) de mărit. 2) potrivit (ca dimensiuni). 1) de firmă. din proprie ini iativă: Vlaicu. fără cununie. ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu.EM. (înv.) foarte. vindecător: ierburi de leac . de maramet. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. de marcă . de masă. ) mai demult. generos. 4) (fig. de nu mai pot (nu mai po i.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac.POP. excesiv de elegant. de mamă sau despre mamă. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. ) grosolan. tare: ipau şi strigau de mama focului. (înv. . extrem de . de măgan. mediocru: este un autor de mijloc.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. este etc.EM. de mare trebuin ă.POP. de (o) manieră sau de (aşa) manieră.POP. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . dezonorant.

de nevoie.. (înv. faptele. . ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. de prim ordin. fabulos.GR. straşnic.i sînt de mirare. de modă veche sau de veche modă. 2) originar din . de scurtă durată. demodat. de (un) moment.. DOS. vrînd.. de moarte.P. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului. ) grozav. fantastic.de milă de milă.AL. de voie.MACED..FIL. de nezdruncinat. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol. de moştenire . (p. de monolit. superficial: treabă de mîntuială .. de silă sau de silă. momentan.COSTIN . depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche.ISP. de mit. . demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. 2) foarte bine. efemer.. 2) mortuar. (vrednic) de mirare. de silă de milă să nu . . (reg. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine. de milă fu nevoit a mai aştepta.NEGR.: de milă să nu le strice frumuse ea. de miraz.. (reg.: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească.NEC. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune. de greşeale cealea ce-s de moarte.ISP. admirabil: dar cu slabele. (înv. demn de crezare. de(-a) mirare sau (înv. de mîna a doua.). de modru-n afară. de moştenire. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei. 1) admirabil. nevrînd: de silă. de mînă. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). 2) executat manual: lucru de mînă . 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . ) de mirat.CAMIL.CAR. de mîine.. credibil. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie . 1) depăşit.COŞBUC. de mintea mea (a ta. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac.EM. 1) mortal: lovitură de moarte .EM. a lui etc.. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune.. ) din cale-afară. din proprie ini iativă.. de mîna întîi.EM.. sau de moşia lui . trecător: iluzii de-un moment. . . de milă să nu . funerar: ce ai . de milă. de calitate superioară. 1) mizerabil. slăbiciune de moment.P. 3) (înv. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. de milă. de. vrednic de a fi luat în seamă. de minune. de mîncare. . despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate. ) minunat... excep ional... 4) (fig.BIBLIA. minunat. ca-n basme. pădurile şi luna vor face-o de minune. care inspiră încredere. 2) sărăcăcios: via ă de mizerie..CEZAR. cu grijă să nu cumva . pasager. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite.ext. de loc din . de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva).i plac făclii de moarte? EM. trainic.i mijloace. demn de a fi admirat. de calitate inferioară.. surprinzător. de moşie .. de mir. demn de aten ie. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică..AL. . de mizerie. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor..

MINEIUL.DELAVR. invincibil. de neînlăturat. fiindcă îi lovise cu nădejde. inevitabil... cornărit cîte un leu.. 1) care depăşeşte puterea închipuirii. „din“) de loc din . 2) (fig.NEC. incredibil. 2) (fam. de nebiruit. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia. extrem de . vechi: asta-i cam de multişor poveste. de (sau din) naştere sau de naşterea sa. de neiertat. cumplit peste fire.EM. de nemîncate..CAR.ISP. 2) puternic. inimaginabil: un peisaj mirific... de na ie. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. apt să . de neam..URECHE . de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . de multişor.ARGHEZI...SAD. .. alb strălucitor. temeinic: nici nu mai mişcară din loc. ) mul umitor.. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez. de necaz.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. de neconceput.. de muzeu. de tot boul de nego . nevastă de neam ş-un băiat la Paris.. de naştere de natură să ..de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava. care există de multă vreme. de natură să . de neclintit. în repetate rînduri. de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul .. de mult ce.... ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. . (cuiva sau a ceva). însemnată: are casă frumoasă.) de soi bun: ramurile unui cais de neam. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde. indescriptibil. de răul . de necrezut sau de necrezare. . şi reg. drept mul umire: cîntare de mul ămită..P. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. (înv.VLAH. (cuiva sau a ceva). de necrezut. neînduplecat.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare.POP. . de mul ămire.CAR.. impardonabil. 3) (despre vi a de vie.. de nego . imposibil de descris.. imposibil. . pe neaşteptate. deoarece.: grec din naştere.. solid. 1) (urmat de prep. de neînchipuit. din pricina . de ciudă. (înv. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. din popor. de necazul . 2) foarte. ) depăşit. 1) rar. ) dis-de-diminea ă.CAR.. ) ferm. demn de a sta în muzeu. vetust. marmorean: fa a ta de nea. excep ional de . de neîn eles. 2) de na ionalitate .ISP. de mul ămită. de născare.GALA. (fig. de mînie. de (sau cu) nădejde. de multe ori sau de cîte ori. de nea. ininteligibil. ) 1) destinat vînzării.CONACHI. din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. acceptabil... 1) imposibil de mişcat din loc. absurd. pomi fructiferi etc. 1) (despre oameni) de origine.CAMIL. (înv. (reg. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig.. despre oameni) fără personalitate. cu care s-a născut (cineva)... moldovean prin adop iune. de origine din . de (sau din) năprasnă.: frumoasă de neînchipuit . de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. capabil să . de nedescris. de neînchipuit .. originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu.SAD. pre ios.

EM. . de (sau (înv. de ocupa ie.: întîrziară cîtva de nevoia iernei. ocolit.... cumpărat sau vîndut ocazional. de regulă. ruşinos..DOS. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. din timpul nop ii. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. 1) fără valoare.STANCU. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. datorită . o ară etc. de obicei. de obşte. de fa adă.NEC. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. altfel .ISP. de (sau pentru) ochii lumii.. de nord. lucrează în timpul nop ii.. de nici un fel. 2) (apărut) întîmplător. 2) constrîns. în zori. încît nu-mi era de nici o trebuin ă.. alege-te.. în genere: merse la cursuri ca de obşte. în mod obişnuit. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este. public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie.CORESI .: de nu. 1) care ac ionează.. de toată întîmplarea. de formă.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . de (sau dacă) nu .: trupe de ocupa ie .. 2) (despre păsări răpitoare. .. de norocul (cuiva). în comun. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. de (cu) noapte(a) sau (reg. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască... 2) împreună. de noapte. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri. fără importan ă. 1) (înv.GANE. ) din (sau în.PRAV. în caz contrar . 2) lipsit de orice merit. (înv. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său.EM. unde-i era de obicei culcuşul.URIC.. un pistol. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. de ocazie! CĂL.CONV. (înv. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă.. . ) întru) nimic. se tocise.POP. tagmă) cu cineva. silit. CAR. de nevoia . de ocazie. ) necesar. de nici unele. general. pentru a salva aparen ele. care ocupă temporar un teritoriu. indirect: o ia pe un drum de ocol. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. foarte des. nefolositor. gîrbovit şi de nimic.. de ocară.ext.URECHE.CAR. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . nefolositor.PANN . deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte.VLAH. de ocol.BĂLC. de nici o trebuin ă. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare. cu) noapte. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. nordic. de netreabă. deloc. ) fără valoare.. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii.. (înv.. animale. PANN. din) nevoie. 1) comun. schimb a ta coroană într-o ramură de spini. ) din cauza . defel. de obicei. de foarte multe ori.ŞINCAI.LIT. fără caracter: om rău şi de nimic. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii. de (la) nouă neamuri... de (sau cu. pentru orice eventualitate: purta.. inutil: toiagul său . de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . 3) în mod obişnuit. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. ) (care este) potrivit cu soarta. (p. culege-te din crierii capului. for at. de nici un fel.

FIL.. şi io cum să nu greşesc.URIC. 4) onorific: membru de onoare. de natură: alimente de origine animală .NEC. jupuiau ara. (pe) de altă parte . ) de obicei.: mă interesează orice chestiune de ordin intim.: de o parte-l bat şi-l gonesc.ARGHEZI. spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie. şedea-n sat d-o mărginioară.. 1) într-un loc .. . care are caracteristicile.. (înv. a nu avea nici o trăsătură comună.. de o el.VLAH. (înv. 1) de încredere. . virgină. 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă.de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte .: să ne bucurăm de frumos. sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă. de neam. egal. 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . (reg. cu caracter . despre fete) fecioară. mai de omenie. splendid. a se deosebi cît cerul de pămînt. de origine. foarte mic. de olaltă. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM. 3) de formă. (fam.. dacă pe bade-l iubesc? POP. repede... care provine de la oraş. ) de natura . ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR.. cinstit.. cumsecade. ) o inimă de aur şi bra ul de o el... (pe) dincolo .. . de o palmă. 2) festiv.. foarte tare.. de orice ordine ar fi acel frumos..: albina [se deosebeşte] de viespe. deopotrivă. 2) unul de altul. (de) la o distan ă (relativ) mare. ... . (pe) aici . întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. 1) de provenien ă. ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă. de ordinar(ă).. 2) iute. 2) (reg. ..CR. de-o mărginioară.AL. (pop. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . a fi complet diferit de .OD. de omenie... genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură.. de onoare sau (înv. de oraş. ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare. ) de onor. .. de ordin(ul). 1) bun. .HOGAŞ. de la oraş. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă.PANN. la fel: înal i to i de o măsură.. a deosebi albul de negru. de altă parte .. substan e) (foarte) mult. de domeniul . de ochii lumii: patrio i de paradă .. CAR. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte. de-o făptură şi de-o samă.GOLESCU.HASD. de o şchioapă.. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte.POP. asemănător. de paradis. probleme de ordin economic .. francez de origină. minunat.AL. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine .. de paradă. unul de celălalt: se iubesc . 2) la fel. to i o ceată se făcură. . 3) de baştină....POP.. de na ionalitate: un celebru diplomat. în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. a deosebi binele de rău.AGÂRB. de natură .VARLAAM. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă.. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului). de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă. de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis .STANCU . 2) de demnitate: datorie de onoare . asemenea o elului: (fig. ..DELAVR. 3) (despre materii... 2) originar: locul de origine al rîului . din alt punct de vedere .. (cale) de-o poştă sau de la o poştă. de (sau pe) o măsură. cît cerul pe pămînt. (pe) de o parte ..HEL..MACED.. . de-o seamă (cu cineva) sau (reg... de ordine . aspectul etc. pre de altă parte să întoarce şi vine.... de olac. ) de (sau la) seamă.. gros: un biet vînător. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. 2) dintr-un punct de vedere .

în opozi ie cu „de dulce“) de post. fără rost. degeaba. 1) (înv. (pop. de pomină. de popă. 1) plumburiu. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. de pisică. amabil. prost. cine este acest so de porunceală? FIL.CR.) 1) (despre mîncăruri. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. ) 1) (făcut) la (sau pe. necioplit. 1) gratuit. de pe cînd. în) porunceală. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure. l-au băgat la başcă de pomană. zadarnic. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. jalnic: oraşul . de parolă. 2) (despre zile. ) pămîntean.CAR.POP. a întrece măsura. 1) care exprimă polite e. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. (înv. dorin ele. ) (în mod silit).BĂLC. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. de lîngă. de poruncă. 2) protocolar: vizită de polite e. din jur. 3) din polite e.CĂL. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. comanda cuiva.ext. (reg. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. vrednic de milă. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune.AL. de pe vremea în care .HOGAŞ. mătuşă de plop a lui Andrei.ext. . tată.REBR.. a merge foarte repede. de (sau pe) pleaşcă. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . marginal. . păzitor: este îngeru-i de pază.SAD. de popularizare. (p.. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . de polite e. (p. de (la) pădure. ) (făcut) în silă.AL. se află într-o stare de plîns. de plumb.PANN. (numai sau doar. foarte pu in. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. . după) indica iile. de cuvînt: om de parolă. a depăna din picioare.ext. săptămîni. după. 2) (în mod) inutil. aşa cum doreşte cineva. de perete. de neuitat.. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă.COŞBUC. de rînd: eu. de pe. ) de mîna a doua: literatură de periferie. de mîntuială: pot să te întreb. nici tu să fii urduros.. (pop . a divaga. de post.SAD. de plop. 1) periferic. (impus) cu for a. de pază. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . de (sau pe. unde am fost primi i de pomană. a o lua la sănătoasa. de pomană.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă.EM. (reg. 2) (făcut sau acceptat) dinordin.DOS.AL. de(-o) (sau spre) pildă. 2) (despre oameni) necivilizat. ) obişnuit. a-şi depăna amintirile. sălbatic.GR. politicos. întunecat: sub cer de plumb. de pe urmă. ca de poruncă. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. . adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. . a povesti din aducere aminte. . despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. ) profund. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. 2) greu. de pămînt. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. 2) (fig. (p. un om de posleade. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). de plîns. de periferie. însărcinat cu paza. provincial. de posle(a)de. a depăşi limitele.

. ) de la început. de dispută. asemenea.OD. certăre : oameni de potcă fără de lege..) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. prin călugărire. ) ar ăgos.. de precizie.. (despre aparate. (înv. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. (înv.. de poştă. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori.URIC. ) mult) pre .PREDA.P. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră.m. pline de precau ie. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. (în mod) preferabil. (p. favorit: studiul istoriei . prestigios.BOLLIAC..IORGA . (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut.7 p. 3) cu predilec ie. de precau ie. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. de preferat. de preferin ă între 5 . bun: aparatură de mare precizie. de povară de pova ă de post. de pova ă. săptămîni. ) cu) preferin ă.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. la fel cu . de (sau cu) pricină (sau pricini). de prestigiu. de gală. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol. de poveste.CAR. de praznic... (despre animale) care cară poveri.. mai ales.de post de postrig de poştă de potcă de potriva . de postrig la călugărie. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . duşman: să prinză. un necaz posibil: mişcări încete.. nici unul. de(-a) prima sau din primă. (înv. nici la moscali. să iasă la vînat. în care se posteşte. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . ) care poate povesti. în zile de post. de price. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. de povară.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. 2) obişnuit. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină. om de poveste. 2) care serveşte cuiva ca exemplu. (foarte) scump.. n-ar mai fi ramas nici la turci. dar îşi luară toate măsurile de prevedere. pe măsura . (înv.PANN. (înv.BELDIMAN. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme.. 2) care este potrivnic.. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. ARGHEZI .STANCU. de predilec ie.CAR. de potcă. . de prăsilă. de (sau ca) prevedere. de postrig. de (sau (înv. .CORESI. 1) (persoană) care îndrumă.POP.. (pop. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. 2) (despre zile. egal cu .SAD. .. instrumente de măsură etc. în calitate de martor. luni) în care se recomandă postul. ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. faptele petrecute.CĂL. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară.gener. (foarte) exact. . 2) (despre oameni) care apar ine.. ca sfat. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete..NEC. ori mor i ori cu zile.. de ceartă.NEC. MAIOR. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. pe mul i al i boiarnici de price. (p. înainte de toate. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. dintîi. CEZAR. ) de calitate. corespunzător cu . la) potriva . să sentoarcă cum a fost. poştal: vagon de poştă .ext. de (mare sau (înv... de (sau pe. 1) preferat.

de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. situat în provincie. ) de sine stătător.VLAH. e salonul de primire. şi unii. indispensabil. (înv.BRĂTESCU-VOINEŞTI. mult. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc .HEL. deplasat.TOP. a renun a. 3) care poate fi primit. (înv. care sprijină. de purtat. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). boieri de ieri . de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin]. inutil. 2) de cea mai bună calitate.EM. . abandonat. . care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . 3) (glume ) extraordinar.CR. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. peste obişnuit. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. . 1) (despre animale domestice. independent. din plin. şi-al ii de pripas. de prost gust.. ajută. o va creade giude ul.HEL. 4) care este potrivit. de încercare. a face o reclama ie. mai cu seamă că era de pripas. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. 2) (despre ore.REBR. (care este) din belşug. 2) (despre copii) părăsit. superfluu. zadarnic. ) (care este) fără rost. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos. excelent. a depune armele.CEZAR. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi.ARGHEZI. de purtare. (care este) în plus. (înv. de progres. (p.CR. zile) în care se primesc oaspe i. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. venetic: boieri de-o zi. de provincie. de primire. care se dezvoltă în timpul primăverii. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal.. 3) (despre oameni) străin. ) (despre oameni) progresist. absolut trebuitor. pozi ie de principiu . 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul]. ocroteşte. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. serveşte) de îmbrăcăminte.ISP.cu ferestrele la stradă. 1) (despre îmbrăcăminte. la trac iune. din flori: băiat din flori şi de pripas. 1) a capitula. de puterea sa. mai mult decît trebuie. care are caracter teoretic. ) nelegitim. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. învecinat. banal.ext. de primprejur. specific provinciei: în oraşul de provincie. de principiu (sau principii). liber: de va face ceastă mărturie. 1) de primă importan ă. (p. de (o) probă. . în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . indicat pentru primăvară. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii.CĂL.ext. înconjurător.. .SAD. a depune o plîngere. de toate zilele.CEZAR. abundent.CAR. de prim (sau de primul) ordin.REBR. de lucru. ) de prisoseală (sau prisosit). 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare.. de pripas. 2) a ceda.P. . care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . de (mare) primejdie. 3) care se efectuează. de protec ie. ajunge a fi neîn eles. (care este. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă. nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. de muncă. ) de prisoseală.P. de primăvară. care se află în jur. .PRAV. primăvăratic: flori de primăvară . de (sau în de) prisos sau (înv.

de rangul al doilea sau de al doilea rang. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă. (reg.. în oraşul său de reşedin ă. (înv. de reşedin ă. (sport ) la foarte mică distan ă. roditor.DOS. de rangul întîi sau de primul rang. de rudă bună (sau mare. .POP.. de (sau pe. unui organ administrativ etc. CĂL. de regulă.CAMIL. ) de neam bun (sau mare. (înv. de rădăcină. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. de ruşine. SAD.. 1) fără valoare.. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. rareori. 2) (reg. de gradul întîi. de sabie. de reziden ă.GALA.VARLAAM. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . de gradul al doilea. (pop. ieşi balaurul din groapă. 2) închipuit. de rezervă. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. bogată). de rasă.CAMIL.. indecent. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi. de (sau din) rîndul . (înv.. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. ) 1) prin viu grai. (înv. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. expresii) ruşinos. despre pomi) fructifer. 2) ruşinos. de prima clasă. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. de rudă. mai vîrtos bărba i de sabie.P.KOG. de rost. (înv. (spec. de calitatea a doua.SAD. care serveşte drept sediu (unei persoane. . cu prea mare simpatie. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. .SLAVICI. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. 4) la rînd.HEL.. (înv. de rîndul acesta (sau ăsta). 1) superior. de pu ine ori. 1) din popor.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. trivial. . neîndemnat. fiiască plecăciune. oral. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor.MINEIUL. vulgar: vorbe de ruşine . de rînd. .NEGR. diferen ă.POP. de rînd de rîndul . .EM. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească. înv. 3) din proprie ini iativă. ) comun. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică..ISP. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului. de rudă rea (sau mică).PANN . de reşedin ă. de rău. ) duşmănos. de rîndul traiului. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd. supărător. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang.P. bogat): era de luminată şi bogată rudă. ) 1) de prăsilă. de ridicat la cer. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg. şi pop. cheie de rezervă . (p. va putea fieştecare a le socoti de rost. de data asta.. cu) rod. 2) foarte pu in. ) vrednic de laudă. de revolu ie..REBR. menit să înlocuiască.gener. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir. în mod obişnuit. (despre cuvinte.ext. (fig.). ales: un scriitor de rasă. ) alături. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. . a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. referitor la . de răul cuiva.PANN .POP. ) în privin a . de calitatea întîi. (înv. ) capabil să poarte sabia sau (p. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. ) de bază. de rîs.POP.

haine de sărbătoare.POP. fii cu ochii-n patru. . de odihnă: săracul n-are soare. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii .de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. (în mod) festiv. dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi. de salon. 2) a-şi revărsa supărarea. aleanul inimii. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). 1) (păstrat) pentru semănat. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu.P. care serveşte pentru a salva: am cerut . a vorbi. aleanul sufletului) (asupra cuiva).MAIOR.. care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat. a-i deschide cale netedă (cuiva). ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă. a deschide ochii. cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele).CEZAR. puiule.. a face poftă de mîncare. de sărbătoare sau de sărbători.. decît să-şi închidă inima. a tăia) pîrtie. 2) (ca) pentru sărbătoare. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. mînia (asupra cuiva). care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . idei cu o umbră .STANCU.SAD. de sa (iu). a-şi deschide (sau închide) inima. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP. a-şi spune ofurile (cuiva). a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului).SAD. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. ) specific lumii mondene. a-şi descărca inima (sau sufletul. a începe. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc.. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. gura ta-i de sărbători. cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. a mustra.CAR. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. de frumuse ea celor populare. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. 1) (înv. a se destăinui (cuiva). a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. 2) pînă la sa (iu).LOV.. (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. societă ii bune (care frecventează saloanele). (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. . trup de flori.CANT. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. de sapă. 1) a veni pe lume. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. în care (oficial) nu se lucrează. ceremonios. a deschide larg uşile. 1) a se confesa. a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . cubeilicul. sărbătoresc): lelişoară. nici zile de sărbătoare!POP. a fi ospitalier. aşi croi (singur) drum în via ă. de săptămînă. a deschide (sau a rupe. (adesea peior. a deschide apetitul. scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. de schelet.CR. cetate de scaun. .REBR. a se mira foarte tare. ci o genera ie de biruitori. . de santinelă. bărci de salvare. . de scaun. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. a fi uluit. .POP. de (sau pentru) sămîn ă. ARGHEZI. de salvare. a-şi descărca mînia (asupra cuiva).CAR.. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. a croi.. a-i croi drum în via ă (cuiva). . a deschide gura..POP.

POP. împreună cu alte obiecte asemănătoare.... din temperamentul . scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică.ext. un incident de mare sensa ie..BUL. luni) de post. 2) împotriva voin ei sale. astea-s chestii de serviciu. iubitor de glume. iar. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. .a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul... poruncea a-l scoate de grabă.. confec ionat după acelaşi tip. nu deşert de minte.SEBASTIAN. POP. săptămîni.. ) comun. de scoar ă. 3) pentru post. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie.. a descoperi America.. (pop.. . foarte deşen at la port şi cuvinte... (care este) cu însuşiri deosebite. a semnala (numai) defectele. (care se află) dejurnă pe timp de o noapte. de seamă. (iron. ieşite din comun. 2) (înv.IST. surori) vitreg: mamă de scoar ă.. a desface o căsătorie. de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă. a lua aminte (la ceva). de sec. egal cu . se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii.COM. de seară.GCR. a deschide urechile.. de potriva . (care este) de o valoare remarcabilă.BUDAI-DELEANU. STANCU. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii.CĂL. a credita. (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu.CAR. senza ional: s-a petrecut . fra i. banal: produc ie de serie . (despre mărfuri. (care este) de o mare însemnătate. de seara pînă diminea a. de seama lui.. din timpul serii.: [era] scunducel de stat. a descîlci (sau a descurca) i ele. a împrumuta (pe cineva). a pronun a o sentin ă de divor ... cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama .VINEA. 2) a ine seama (de ceva).. asemenea. 2) (care se află) în folosin a curentă. (înv..1648)..GANE.. deschizător de drumuri. .. VINEA. ) 1) de post. . obiecte) fabricat.. (reg. de mică întindere. 1) a fi atent. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. .. hîrtie de scris.. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva.: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă. a unei institu ii etc.REBR. de serviciu. a clarifica... . enigmatic.. în tot timpulnop ii. de seama .. corespunzător cu . 1) în tură de lucru la serviciu. ) 1) care produce neplăcere. pe măsura . de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit. a limpezi o afacere. de (sau cu) scîrbă. PREDA . 2) (despre zile. ) (despre părin i. de scris. (p. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . a prezenta (numai) aspectele negative. (a.cu for a. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. a descrie în culori negre. obişnuit. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile. 3) care se referă la serviciu. 1) la fel cu . de (mare) senza ie.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu. de serie. a marca primul punct într-o întrecere sportivă. ) a for a uşi deschise. ) din firea .CR. de sfinx. de scurtă respira ie. de o zi sau pe o perioadă din zi. pionier. 1) care se face. a deschide un credit (cuiva).

să se influen eze cumva una pe alta. una plînge tot cu lacrime de sînge. ) divor . . care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. de şatră. împreună: am botezat de sîmbră. cu (sau prin) mijloace. 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. lumea-ntinde lucii mreje. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. ) degeaba. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. fără a căuta să se atingă. căci se numea Porojan. acum beau de zvînt pămîntul. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. ) a povesti. fermecător. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. ) a o zbughi. a relata ce a aflat. peste măsură (de mult). a fugi. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. de (sau (înv. (înv. (făcut.POP. una rîde. ) din capul locului. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). de(-a) surda. ) cu) taină. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte).AL. de sus pînă jos. a deşerta caşul. despăr ire de pat. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon.. de sus şi pînă jos. deştept ca oaia. mai rea. excesiv. 1) secret. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră.) din ini iativă proprie. ) cît despre el. 3) desfăşurat în cadru restrîns. FIL. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . fără interven ia cuiva. despre chipul lui. (despre copii) sugar. . sinene) sau (înv. de sirenă.. de şoc.STANCU. zadarnic. de sîmbră. să ştiu şi eu .. dintre) sine (sau (înv. (care ac ionează) (de unul) singur. foarte mult. încîntător. tainic. intim: Cina cea de taină.CORESI. de sînge. a deslega calul de la gard. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. prost. necuviincios. .PRAV. ARGHEZI . intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. ) singur de (sau de la. în întregime. ) foarte apropiat. şi vocabularul. 3) sîngeros. deosebit de frumos. de sus şi de început. (înv. de sîn. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul.AL. sinele. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu. ce-i al tău şi ce-i al meu.. vulgar: cunoştea mîniile regelui .LIT.POP.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. a deşerta sacul.CAR. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. (fam.FIL. (pop. (reg. părinte al turbării şi al sinucidului. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte.CR.POP. . monstru de sînge. (înv. ) în tovărăşie. din. (reg. 2) (înv.POP. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. crud: scepticismul.CR. şi pop. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii.VLAH. iubirea dulce iei. exagerat: o. ) sineşi. resurse proprii.AL. 2) grosolan. realizat etc. (bun) de ştreang.EM. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. întîi. ) din. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude .CONV. (înv. 1) roşu (aprins).

1) de bază. de toată ziua sau de toate zilele. de temelie.CR. potrivit pe a lui vrere. 2) de to i. serios.. ştia să facă o mul ime de pozne. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. de talentul. fundamental.. minunat.BLAGA .: era băiat de tot hazul. sau de toată ..MAIOR. 2) (despre îmbrăcăminte. zdravăn: pusese piele bună .REBR.GHICA. de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. erau cusute de tocmală. de (sau cu) (mare) tiraj.CONACHI.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva.. de tot felul. (p.BACOVIA. de (sau pentru) toaletă. foarte nostim. . dar învă ase bine meşteşugul.MACED. ci unul de mare tiraj? STANCU. de ticnă. micule . cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. important. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală. spre mîngăiere.SLAVICI . ) prielnic. trivial: chestie de tarabă. folositor. de tocmeală. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. de toată orînduiala... de toamnă. mahalagesc. 1) care se referă. de toată frumuse ea. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . (despre haine) de purtat la lucru. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare. de toate. variate: avem de toate cu îmbelşugare. de tăvăleală.. nu mai era de nici un temei. de toată mîna sau de multe mîini.Z. de temei. 1) (lucruri) de diferite feluri.CĂL. un burete de toaletă şi căr i. . (înv.. principal.. de teren. . 1) foarte .. de tot .BOL. de temelie.oftă ea cu compătimire de teatru. DUILIU. autohton. de toate felurile: era multă lume. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală . partida să fie remisă. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. de tarabă. se întîmplă . care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . esen ial: întrebarea . . de toată nostimada. 2) de încredere.NEGR.. 4) afectat. sigur: cum îl scăpa din mînă. m-am suit în pat. ) băştinaş... de tînăr... stimabile! CAR. de fiecare zi.ext. 2) care se întrebuin ează în spectacol. 2) (reg. teatral: aşa-i slujba. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot . devreme: vream să plecăm.CAR. 2) de cu toamnă.CAR. principal. . boieri şi cocoane de toată mîna. de talie. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. foarte frumos. 4) bine.. de timpuriu. 2) cu totul.. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . de talent. tare. .tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală.BRĂESCU . amuzant. CĂL. potrivit. favorabil: el singur. 1) fundamental.POP. ) greu. 1) care este stabilit prin. de recuzită: pumnal de teatru. de teatru. din timp. onorabile! daraveri de clopotni ă..

pe un timbru ciclopic. întru) totul sau (pop.EM. capabil: că boii se in cu iarbă. de proastă calitate: într-o altă droşcă. de to i (sau de toate). (înv. ) care este născut din .NEC. .. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă.scotei ochii cu degitili. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. intermediar. ) de data asta. de trei parale.GHICA. unei interesante epoci de transi ie. de trebuin ă sau (pop . deodată. vrednic de cinste.i lumea ta uitată. de trandafir (sau de trandafiraş).EM. pe de-a-ntregul. de trup sau de un trup (cu cineva). de mai mul i ani.. fructe bizare şi aurite de tropice. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii.CEZAR. felurit: un gard viu . necesar.COSTIN. de (la) un cîrd de vreme. (pop . puternic.HEL.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade.OD. de un timp încoace. complet.VINEA. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. priceput.POP. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. deocamdată. ) cum trebuie. de treabă sau (înv. de batjocură. (reg. ) în toată forma. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea . 1) (înv.) totuluş) tot.DRĂGHICI. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară. ) harnic. (înv.i sco i ochii cu degetele sau de. de o singură specie. COŞBUC. . de. silabe energice . de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de. de (sau (înv... lasă-mă să rup un fir. de tunet. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă. sîne e de-a iiş.CAR. fel de fel.POP. .POP. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. de un cîrd de ani. de tropice. de la tropice. de unde pînă unde. de trufă. cum să-şi închipuie? de un fel.i bagi degetele în ochi. .. 1) trebuincios. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . mi te dă cu totul mie.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd . şi reg. ) întru) tot sau cu (sau în. momentan. cînd Irod născutul lui cină făcea. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . 2) de omenie. de-un rînd.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile). de (la) ară. mai de trei parale. . răsunător. veneau cei patru cavaleri. 2) (înv. ca tunetul: atunci răsunară.BARBU. de(-a) iiş. 3) (reg.. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. de trecere. ) cu (bună) treabă. nu se ştie cum: amu.EM. actual: ştire de ultimă oră. cu desăvîrşire: lasă. 1) în întregime.P. ) potrivit. şepte mii de leşi..NEC. de tunet înfundat.. variat. de un moment. variat: mul imea păsărilor de tot soiul. trecător: la oamenii deosebi i.. folositor. trup de trandafir. îi vini Soarelui cinca însurătorii. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba.MAIOR.POP. 2) sătesc. care este din aceiaşi părin i cu cineva. şi casa c-un om de treabă. de tot soiul sau (reg. de ultimă oră. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. di undi pînă undi. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. hloabe.CORESI.BUDAI-DELEANU. foarte nou. în total: fusesă de to i şesă. au împins pre nem i de la şan uri. cinstit. de tranzi ie. format de mărăcini de tot neamul. (despre nume) de rîs. 1) de la sat: pragul vilei de ară.. bun.) de trebuială.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

a înşela (pe cineva). 1) a călăuzi (pe cineva). ) a merge pe jos. ducă-se (duce-te-ai. să-i poarte de nas. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine. (reg. merse drept.) pe (sau la. drum bun!. a (nu) fi capabil (să . a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. a (nu) fi în stare. a trage) în linie dreaptă: capra nici una.): cum.)!.) dracului!. a se duce cu poşta nem ească. 2) a duce cu vorba. (pop. 1) a stăpîni. ) a amăgi. (fam. pustia)!. .SAD. ISP. a duce cu zăhărelul (pe cineva). ca pe gura lupului.. ) a da în judecată (pe cineva). a duce boala pe picioare. a pleca foarte repede. a se duce ca pe gura lupului. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). a duce cu cobza (pe cineva).) naiba!: dar mai grea e sărăcia. s-au dus cătră Domnul. a fi bolnav.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. duce-mi-s-ar la pustia! POP.CAR. a se duce (sau a pleca. a se duce (sau a merge. a duce (sau a purta. ) a linguşi. a se duce cu nepus în traistă. ) a se duce (sau a veni) în pe it. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. a înşela (pe cineva). ) a proteja. ca recompensă. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. a sprijini.. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . (fam.. ca pe ciripie. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. (reg. a duce cu preşul (pe cineva). drum (sau cale. a pieri: boişorii mei s-au dus. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. linie) de mijloc.VLAH. a trage) ca pe ciripie. ) nu cumva mă confunzi?. a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. după cum le place lor. (reg. (fam. a dirija după plac (pe cineva). a porni) cu călcîiele înainte. în) pustii (sau pustiu. ducă-se (duce-te-ai. a trage mî a de coadă. a ine) de nas (pe cineva). a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. că mi-a i scos peri albi! CR. nici alta. a (nu) putea. atitudine de compromis. a purta cu vorba. duce-s-ar etc. (reg. ca urmare. . pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. de ei etc. a dispărea. a se duce (sau a merge) de-a roata. a o duce foarte greu. crede că eu nu bag de seamă. a muri: ei. a tîrî. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. mă iei drept altul! drept răsplată. drept urmare.CR. a se duce către Domnul.). practicabil. a sus ine (pe cineva). a păcăli. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. v. (reg. a amăgi. lua-l-ar (lua-te-ar etc. a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. ) a pleca pe neaşteptate.CR. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). bătut. la stuful cu flori. drum umblat.. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva . solu ie intermediară. a se duce (sau a merge. (pop. unde era copilul. a fi dus la groapă. a conduce.POP. ) a induce în eroare (pe cineva). fără a zăcea la pat. călătorie plăcută! drum călcat. a se duce (sau a veni) cu plosca. a o duce cîine-cîineşte. mititeii. ) a se da de-a rostogolul. duce-s-ar etc. a duce de mînă (pe cineva). 2) (fig. fam.

să meargă fiecare la treaba lui. ) a se duce la pescuit. şi reg. a intra. a duce tot necazul.CAMIL. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). a se duce la năvod.AL. a duce hăul şi greul.Dumnezeu. ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR. a (se) duce (sau a (se) închide.ARGHEZI. a băga) la (sau în) mănăstire. dar te rog să nu por i flori. a duce la mormînt (pe cineva).CAR. a se duce drept. a duce greul (unui lucru). în spate (pe cineva sau ceva). a pleca departe. (reg. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva).POP. (înv. a ocroti. a se duce (sau a pleca) unde vrea. a trimite. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). cum s-o scoată la limpede. a avea de împlinit.PANN. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a o duce foarte bine. la limpede. a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). a trăi anevoie. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă. a petrece. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. a se duce intă (la cineva). a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală. a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva).a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. a o duce (sau a trăi) împărăteşte. a se întoarce la ocupa iile sale. a duce. a dori foarte mult.P.ISP. a se duce glon . a se risipi.). a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări. adică. a face chefuri lungi şi dese. a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. a isprăvi.CR. a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. a termina (ceva). a se duce (sau a merge. la luminiş). a-şi vedea de lucrul său. pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR.EM. de interesele sale: cei trei camarazi se despart. a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări). a provoca moartea (cuiva). a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc.EM. (reg. a salva (pe cineva sau ceva). a duce jindul. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. a duce (sau a împinge. a finaliza. a fugi) în lume (sau în lumea largă). a-şi vedea de treburi. a jindui: să nu mai ducem jindul.POP. a se duce (sau a pleca. toată greutatea unei case. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). a duce în poală (pe cineva). a o duce greu. doar ni s-or pierde urmele. a se duce întins (undeva sau la cineva). a duce la groapă (pe cineva). a se retrage la treburile sale. ) a se duce direct şi hotărît. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. a fi împovărat. a băga) în prăpastie (pe cineva). a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . a purta pe umeri. 1) a scăpa. a se duce har un (la cineva). a se duce în lumea lui. a se duce în (sau (înv. POP. ) a se deda pre) sihăstrie.

a(-l) duce sfîntul (pe cineva). sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a-şi duce povara. a se duce pocnetului. a muri. altul mai lasă. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. a duce ogodul cuiva. a duce trena a duce trena. a se ine scai de cineva.CAR.. a se pierde. cu toată şmichiria voastră. . despre oameni) a o încurca. 1) a răspunde. a nu se lăsa. a trăi: Dumnezeu. a se prăpădi. a trăi foarte greu. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. ) a îndrăzni să .CR. a da de nevoie.. a se duce (sau a merge) (în)tins.P. a se duce pînă la calea întoarsă. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă.CONV. a face treaba) pînă la tindă. ) a se duce direct. . şi reg. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot. (reg. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). a (se) duce sau a trece.POP. (fam. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva.ISP. a duce sfat. nu-i ajute sfînta sară. a ajunge să fie cunoscut de to i. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. a se duce (sau a merge. a (se) strecura clandestin peste grani ă. ... la întrebuin are zilnică). a duce o via ă de cîine. a se duce pe copcă (sau (reg... a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. 2) a îndura ruşine pentru ceva. a garanta de ceva. unul mai dă. a duce trena cuiva a duce trena cuiva.. a se duce pe tocmală. a pă i ceva. au mers tins la Dan ca.. a-şi purta crucea. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu. a fi durabil. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. 2) (fig.CEZAR. (înv. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. a se duce pe gotcă. dacă nu vrei. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. a duce (sau a aduce.LIT. că . (reg. a compătimi (pe cineva). a dispărea: s-au dus to i. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA. a duce o via ă grea. a se duce rugă. a se duce foarte departe.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. plină de lipsuri. slavă domnului! sănătos şi voinic.POP. (înv.NEC. duc bine la tăvăleală. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. a o pă i: v-a i dus pe copce. . a duce trai pe vătrai. ) a menaja pe cineva. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). a duce lipsă de ceva. a muri. a trece prin contrabandă. 3) (fig. a-i lipsi ceva. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat. a-şi duce nasul undeva. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). a face ceva pe jumătate. a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. a lăsa neterminat ceva. ) pe copce). despre obiecte) a se a se distruge. a-şi duce traiul. (pop. imprimîndu-i un anumit ritm. (fam.ISP. a se duce întins: moscalii .EM. eu mă duc pînă la scaramurgului.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . de-a dreptul. COŞBUC. HOGAŞ.

CR.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. legal. . după bunul plac al cuiva.. a devenit insuportabilă şederea aici. (vie) potopul!. după cum se vede. după părerea mea: după mine. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. tradi iei. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie.. a se între ine..EM. după cum se întîmplă. după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de .. o femeie nu spune niciodată tot. a duce via ă comună cu cineva. în) măsura.. conform obiceiului. după cîte îmi amintesc. 1) doarDumnezeu. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului.. a fi cunoscut ca un cal breaz.. după chip ca . după (sau întru. în felul în care . care ştii ce milos sînt. pe. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are.COŞBUC.CR.: după chip ca şi aceia. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns.: nu-i după cum gîndeşte omul.. Dumnezeu cu mila!. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc.. . ) după cît de. este şi astăzi. propor ional cu . după (sau pe) măsură.. după mine.SAD. după cît ştiu eu. pe urmă.CORESI. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră. dacă-mi aduc bine aminte. după (sau pe. după împrejurări. foarte mînios. ) la fel cu . după lege... aista nu-i semn bun.. aşa cum..): după cît ştiu eu. în măsura în care.).POP. de.. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc.. după înfă işarea cuiva. just. după datină.. după mine (după noi). întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva. potrivit legii. precum.CR. după lege. după cum. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR. ci-i după cum vrea Domnul. după (sau pentru) faptă şi răsplată. potrivit cu . ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. (despre îmbrăcăminte.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns.: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. după cum de mult va fi fost furtuşagul... în esen ă. turbat de mînie. 1) (înv. din cîte se poate observa.. după cum: rabdă pe cît vei putea. (înv. întocmai ca.CAR. apoi. a trăi laolaltă. (înv. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . Dumnezeu să-l ierte!. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP.CR. să-l ierte Dumnezeu. dunăre de mînios sau mînios dunăre.CR. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . PRAV. potrivit circumstan elor.CONACHI.. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit.CAR. dracul. după aceasta (sau aceea). după fiin a sa. după fiin a sa. după capriciul cuiva. 2) cum. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. care le ştie pe toate. după dreptate. din) cît. just. potopul! . . după cum de .

): trecea prin pădure.... şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. e cu putin ă?..ISP... în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică.. după lege.. după obicinuire. dar n-am cu ce mă-nvăli.i de treabă!. potrivit cu . just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul. după putin ă.).. corespunzător cu ..REG.N. pe măsura posibilită ilor... dispuse dupe rîndul fabricării lor . după semuire .POP. după semuire .: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele.. (înv. piei din ochii mei!.. după toiul cuiva. 1) vezi. după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui.. POP.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. ) conform cu . OD. după sac. 1) a avea dureri de cap (din cauza . (fam. e de groază. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). 1) mergi sănătos!.COSTIN.. după olaltă. e posibil? . unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă.. e bătător la ochi. e cusut cu a ă albă.. după (sau cum e) tingire(a). ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. poate.. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!.. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!. ) lucrurile par să ia un curs neplăcut. după mintea mea (a ta. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i.. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa.: toate acestea. pe măsura.EM. (p. (înv. a (nu)-i păsa (cuiva de ceva). 1) pe măsura puterilor. după tingire. se poate?. şi capacul.CORESI. probabil. cu pravila. CAR.GALA. du-te unde ştii!. a-l durea capul (pe cineva). ) în raport cu . pleacă!: da’ du-te pîrlii.. ) vezi. du-te dracului!.. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc. e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca).. (înv. şi petecul. e teribil. fără să-l doară măcar capul... e evident. ) a fi îngrijorat (din cauza .BUDAIDELEANU...ORG. e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). (fam. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar.) sau după capul meu (tău. e de comă.. (înv.. după obicinuire. lumina dentunerec şi marmura de daltă.. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . cum doreşte: îmblăm după voia inimii.CR. după toiul lui.). ceva nu e în ordine. cît. du-te naibii!. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!. 2) în limita. ) după toată probabilitatea. a lui etc. ce-o au după olaltă. lui etc. e foarte greu. după potriva ..POP. . după toate probabilită ile sau (înv. a-i a-l durea capul păsa (de . e cam albastru sau e cam albastră situa ia. după pravilă după putin ă după rîndul . ca să nu mai aud de numele tău.. (fam. după voia inimii după voia inimii. ca pe) pravilă sau cu pravila. după cît se pare. ) (care este) conform legii. în ordinea . e ceva de speriat. du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. ) (care este) drept. ceva e suspect.ISP.MACED. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile.. soru ule! AL.. 2) (fig. peşti din cărnuri delicate. după (sau pe.ext.după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . e cu ochi şi cu sprîncene. e flagrant. treacă-meargă..)...). a lui etc.i de drum!. după părerea mea (sau a ta.. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!. după rîndul . după mutra lui. după natură.

..CAR. e (o) nimica toată. e mult pînă să .. el nu ştie cum şi pe unde.).. e nădejde să . promite multe.. e murat în varză acră....... e mult de cînd .. era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt.: e mult de cînd nu ne-am văzut.IOSIF. (sau pînă a . e prea de tot: las-o baltă.. e floare la ureche.. e mult pînă a . (sau pînă a ..... .. e nor sau sînt nori. e de rău!.. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul.POP. e mult pînă să . e peste poate. (fam.. se subîn elege. e dracul gol... e descurcăre foc. e un personaj.. după cum spuneam ..: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM. e firesc să . era la un pas de a . se cheamă era şi timpul să ningă.e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine .... că prea e de oaie! e (foarte) probabil. ei bine . enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să . ) e posibil să .. vorbeşte..: aşa e bine şi natural să fie.... e de la sine în eles. cît pe ce) să . e o bagatelă.CR. e suficient. (fig.EM.. e mîncat ca alba de ham. e nimica toată.... sau ei ştiu .. v. ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate.).. e imposibil. omule. tot ce se poate: e foarte probabil . e o bagatelă.POP. e minune (sau ce minune) că .. aproape. are o minte diabolică.. numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . era şi timpul e de ajuns. e nenorocire! e natural să . e mare păcat: ei bine....CAR.. e mult pînă a . e un fleac. e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul... e (foarte) posibil.. e lată (rău de tot)!. e normal să . (pop. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd .. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că . ) e prost ca noaptea. ne-am în eles! e numai gura de el. (reg. e-n ordine!.: e nădejde s-avem ploaie... enciclopedie vie (sau ambulantă).. undra). e o nimica toată. se putea prevedea.. dar e mult pînă a le face.... că marile reforme sociale şi economice .. (sau de . e grav! el (sau ea) ştie .. vor înlesni .. în odaie la Ivan.CAR.. (despre oameni) a încărun it devreme. sînt speran e să . e un fleac.. răsărirea multor talente. e foarte apăsat de nevoi. ) e primejdie!. a trecut mult timp de cînd . e prea (sau prea e) de oaie.): uşor e a zice: plăcinte.. (glume ) e bătut măr.. e murat în varză acră e nasulie! e natural să . e nins în luna lui mai. era de aşteptat. (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă.. era mai (sau mai-mai. interesul personal e mai presus de interesul străinilor. pu in lipsea să . e nădejde să . va trece mult timp pînă să .. e de mirare că ..ZANNE. e o figură. e mult pînă să ... ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului. e înnorat........ se vîră... (sau de atunci).. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP.. e lată ! el ştie . dar nu face nimic. e-n regulă!. e destul.: era mai ca să-l omor.. e păcat de Dumnezeu.... e nasulie!. era şi timpul.

a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare ... 3) (jur. a apela (la cineva): am făcut apel la vecini. a sugera. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . a denatura. a face a bine (sau a rău. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt. a prevesti: parcă nu face i a bine. vere. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine.POP. . exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru).. a expune la aer. e posibil... sîrguin ă. a(-şi) face amiaza. foarte exact. să nu prea lipeşti sau spoieşti. analiză lucidă a propriei conduite morale. a ignora.PANN. ) a asculta. a-şi face apari ia. seamănă leit. namiaza-şi făcea. a satisface serviciul militar.. . ) ce vorbeşti?. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. este în natura lucrurilor. a exista numai de formă.... (fig. (înv.. (înv. a apărea. a batjocori. ) a aşeza. eşti nebun?.. ) porcească) (pe cineva).CAR.. a face apel (la cineva sau la ceva). a face ascultare.. fii serios!. 2) a se odihni după masa de prînz.SAD. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa). ) a adopta solu ii nesigure. a făcut destulă echilibristică.. ca să-şi facă amiazul. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega. căci e rău de boală. a face albul negru.. a face act de prezen ă. a face abstrac ie de . 1) a invoca (pe cineva sau ceva). e semn rău: săptămîna mare . a face aşezare. şi-acuma fac nourii a ploaie. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. din polite e. e sortit să ... a-i face de petrecanie (cuiva).. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. a se face alb. e exagerat. examen de conştiin ă. 1) a deveni palid. este (sau e) probabil că . a se albi (la fa ă). aducător de moarte (sau boală). a veni undeva numai din obliga ie. a face prezen a. e rău de pagubă. este în natura lucrurilor este probabil că . a falsifica realitatea. a face aluzie. a ucide (pe cineva). a abuza de puterea de inută. a ploaie).. a aerisi. (înv. e tras de păr. a face cu ou şi cu o et. aduce ghinion. a omorî. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). a cobi. (fam.: e probabil că femeia mă iubeşte. ) a arăta. a face de două parale. punctual. de nu vă mai astîmpără dracul . de la sine în eles. a lăsa la o parte.. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare.POP. a face arătare. a insinua.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să .P. a face acroba ie (sau echilibristică).EM. a face apelul. ) a se adresa unei instan e superioare. (înv. este firesc. a vînt. a face armata. examen de admitere. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. e predestinat să . eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . a rîndui.POP.. e tun.! CR. 2) a chema (pe cineva).CAMIL. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală). exces de zel.. a nu lua în considerare. e vreme grea. există posibilitatea ca ... iaca. .. e prevestitor. 2) a încărun i. a face abuz de putere. e scris să . a se ivi.. că prea e trasă de păr! POP. să ne dea o mînă de ajutor . a exista numai pe hîrtie.

.. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. de-amu n-or mai face cale! POP. a (se) însănătoşi. preferabil să . a se băşica.. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. dărăburi. . a face bogat (pe cineva). VLAH. a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. a se sparge. 1) a face bucă i (pe cineva). a face boboane. ) a birui. a face (sau a pune) bot. a prinde) burtă. a călători.): ai face bine să treci pe la el. (sau ca . grămadă. decisive. 2) a face parale. a face (sau a avea. a urma exemplul. a se lăsa aşteptat.. ) a aştepta. a face bucă i (sau bucă ele. 1) a bate. a-şi face bagajele. a face biruin ă. 2) (fig. a se face bucă i (sau fărîme.TOP. a face bătaie. a umbla. a face (sau a da. pulbere. a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine... a-i face bine (ceva cuiva).: să-i facă cale să fugă. 1) a lăsa să treacă (pe cineva).AL. de . (pop. a trage) cale (sau drum) (cuiva). a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. a-i prii. 1) a se îngrăşa. a emite monedă. a (se) întrema. a anula. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). a călători. 2) a ajuta să treacă.. 1) a-şi tunde barba. a îmbogă i (pe cineva). a face bani. a-i face bine (cuiva cu ceva). a face cuiva rost să . a se pregăti de plecare. a se nimici: paharul .CEZAR.. CR. . ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. a hăcui. cioburi. VARLAAM . 3) a pregăti terenul. a mînca fără plată. a face băşici. a face baie. ăndări) (pe cineva sau ceva). a se duce: dragile mamii picioare. a cădea: era să facă bîca. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a face blau. ) a combate cu argumente puternice. a (nu) fi de dorit.... ca mine să pă ească.CR. zgură). a deveni palid. a face cale. a zdrobi. a se face ca ceara. 2) a fărîmi a (ceva). a da drumul (cuiva): auzind aşa. (înv. [ienicerii] le tot făcea cale. a fi bocnă. a tăia. (sau ca ..DELAVR. a se distruge.. scrum.. de . a fi gras: observă că a început să prindă burtă. te face mii şi fărîme. praf şi pulbere. mii şi fărîme. 2) a se bărbieri.. a-şi face barba. a învinge.P.).. pilda cuiva. ăndări. 1) a bate.PRAV. (înv. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi. a se bosumfla. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. ) a vrăji. praf.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să .POP. pămînt. a face blatul. . a (se) face bine (sau sănătos).. a se sfărîma. (reg. a nimici. scrum.. a face ca cineva. a se face aşteptat. a se îmbăia. a se face bocnă.. ) a intra. a face bîca. a reduce la zero. a întîrzia. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. a face bine (sau rău) să . (arg. a face cale .POP. v. a merge.NEC. a omorî. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP..

. a face casa. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. ) a da de piedici. a toca la cap (pe cineva). zău. da mi-i calea-n cruce. (despre alimente) a se arde. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). a face caraul. CAR. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. a reuşi într-o profesie. . . a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă.EM. FIL. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). a face (sau a bate) căr ile (de joc). de havadişuri. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva.P. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce.ext. ) 1) a fierbe de nerăbdare. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. a da chix. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. a gîfîi. vin-la sînu-mi! EM. zgomotos. 3) (fig. 2) a omorî. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul. a face cap. a se înroşi la fa ă.. a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face .CR. că ne-ai făcut capul călindar! CR. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov).a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. a fi solidar (cu cineva). a face ca trenul. a se întoarce. . jos la vale. şi pop.AL. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). duce. a se face cărbune. a intra într-o tagmă oarecare. a bate. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii. s-a făcut că plouă. (înv.AL. 2) a scoate în eviden ă. (fam. a se face ca sfecla.POP. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. a face cauză comună (cu cineva). adecă îmi fac capul ceaslov.POP. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). PANN. a nu mai putea înainta. a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). a face carieră. a fi sătul peste măsură. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să .: face el ce face şi cu mare greu scapă. a se întîlni. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. a-i face capul calendar (cuiva). a i se face (sau a-i fi.DOS.. m-aş duce. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. a ucide (pe cineva). a se face căpuşă. pînă nu se coace. 2) (fig. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva). 2) (p. ) a sta la îndoială. a eşua (într-o afacere). a şovăi: de urît m-aş duce. . . 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. 3) a da amploare la ceva. şi-au făcut duşmanii cale. 1) a-şi face pîrtie. 1) a sfîrşi. a se încrucişa (cu cineva). a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. face ce face. (fam.EM. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. calea mi se face cruce! POP. despre bube. a se face că plouă. CEZAR. a-şi deschide drum: sus la munte. a face (sau a sta în) ceată cu cineva. 2) a respira greu. a-şi face cămaşa izmene. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale. nu venea. a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . a face (sau a apuca) calea întoarsă.POP. V. ca să se întîlnească cu el.

) a certa (pe cineva). a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. (înv. ) a trage de păr (pe cineva). a-şi face chip cioplit. a onora (pe cineva): mă mir. a face certare (cuiva).PANN.ISP.POP. a vorbi mult şi cu furie. a face circ. de se făcuse cîrlig. a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. . a da de băut şi de mîncat (cuiva). a face chiseli ă (pe cineva). a face chemare (cuiva). (pop.. scandal.POP. 2) a fi spre lauda. a(-i) face (cuiva) cinste(a). a se face cocă. dă-mi voie! CAR. a găuri în multe locuri (ceva). a se da în spectacol. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a face cercare (cuiva). măre. a face o probă.MINEIUL. ) a face gălăgie. 3) a cinsti. impertinent. a se turti (de băutură): bea. a face praf (pe cineva sau ceva). 2) a umili. a trata.i faci chip cioplit. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. băie i? mie mi-e sete. a deveni moale. ) a snopi în bătaie. a da col ul. cine face cinste? FIL. a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. ci numai o cercare să fac. de bătaie.BIBLIA. 1) a cinsti. a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. ş-or face coada colac. 2) a redacta. în păr) (cuiva).POP. a face fărîme. a face pe prostul: ei. a se ghemui.NEGR. a face albie de porci (pe cineva). tămbălău. (pop. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. 2) a fi vlăguit. a ospăta (pe cineva). a supune. a coti după col . a se strînge covrig. prea te faci chinez. a se face (sau a şedea) colac. 1) (înv. a încerca. . a pedepsi (pe cineva). a se închina la idoli: să nu. cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face..AL. (înv. a se obrăznici. căci e creştină. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. ) a chema (pe cineva). a se încovoia. în stambă. cînd vor fi la adecă. 1) a cere. ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. a face (o) cerere. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). a omeni. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. (fam. că nu ştie nimic. a se face cîrlig (sau covrig). a zdrobi în bătaie (pe cineva). a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap.AGÂRB. a se îmbăta turtă. ) 1) a se ghemui.ISP. stimabile. a se codi. a ocărî (pe cineva). a face clăbuci (sau spume) la gură. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă. . (pop. a lega fedeleş (pe cineva): atunci. bleg. a face cobză (pe cineva). l-a i lega. 1) a batjocori. (despre oameni) 1) a se înfricoşa. a pune la munci istovitoare (pe cineva). a se face preface că nu în elege. iarna se făcea colac la uşa tindei. . a face (o) (în)cercare. a înainta o peti ie. (reg.CR. a face (tot) ciur (ceva). de se turteşte şi cocă se face. a deveni îndrăzne . obraznic. a solicita. pînă cobză l-a i făcea. spinarea dobă şi pîntecele cobză. a se încolăci: Grivei . a-şi face coada colac. a face (sau a scoate) coarne.ISP. a face col ul. 3) a fi beat. a fi ud pînă la piele.ISP. a face cîl i (pe cineva sau ceva). spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . a face ciulama (pe cineva). a se face chinez sau a o face pe chinezul.

a lăsa de la sine. a se încrucişa. făcîndu-şi din coada ochiului.).ISP.DELAVR. a face cotituri (sau coturi). a face cuie.a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu . murgule. a considera pe cineva demn să . începu a-i face cu degetul. năzdrăvănii.. a se ine de boroboa e. a-i face credit (cuiva). a face cor cu . a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]. a coti. a face cu ochiul. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). 2) (rar ) a prevesti a rău. a face concuren ă (cuiva). a face conciul unei fete. am văzut altele mai straşnice! VLAH. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e.ISP.. a-şi face cuib în cuibul altuia... (fam. ) a poposi.. a se mira peste măsură. a se aciua (undeva). a-i face cuiva favoarea să .(sau a . pozne). a face copii.. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. POP. a face ceva inutil. ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. a face cum îi vine la gură (pe cineva).. uluit: ca mîni. bade. a face cumetrie cu sărăcia. a fi surprins. ) a fugi foarte repede. să nu ne facem cruce cu stînga. (sau a . săracul! POP. a face credin ă. a concura (pe cineva). (fam.. clăn ănindu-vă din ii. 1) a chema.. de năzbîtii. a duce trei degete împreunate la frunte. la piept. a face cu capul. a complimenta (pe cineva). a se solidariza (cu cineva). a face conac. a se stabili. la umărul drept şi la cel stîng. a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. 1) a se cruci. a face concesii. a zămisli. a-şi face cruce cu stînga.. murgule .. a cobi. ) a se logodi. ) a omorî (pe cineva). a se uni cu . a naşte (copii): numai un copil o să face i. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a-şi face cuib (undeva).POP. nu-mi mai face cu capu.. a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . (reg. nu.. la dracu.. parcă-l văd ministru. a trăi cu femeia altuia. a-i face costum de scînduri (cuiva). a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. a face cu degetul (cuiva). a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să . a certa.. a-şi reduce preten iile. a face complimente (cuiva). a face cauză comună cu .BACALBAŞA. a se închina: nici pe dracul să vezi. a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul.. a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva). a-i face cu măseaua (cuiva). a face cruce lîngă biserică. a ceda... nici cruce să.).: lumea politică face cor cu toată lumea. . năzbîtii. a(-şi) face cruce. a face crîngu poiană. (pop. a face cruce. a vinde pe datorie (cuiva).. a şerpui: poteca face cotituri în drum. că mă vede bărbatu! POP. (reg.. . badea conciu’ nu-mi făcu..ISP.. a-i face cuiva onoarea să . a face cre (ceva). a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi. a face corp comun (cu cineva). a încre i (ceva): hai. gîndeşti că-i moşul.i mai face părul cre .i faci! NEGR.. (înv.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu.AL.COŞBUC. de pozne.. de trăsnăi. a face (sau a trage) cu geana. (sau a . (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite).

. a se face de basm. a intra în vorbă. a i se face (cuiva) de ... se duse cu el la gîrlă.: i s-a făcut de ducă. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . anun at. ) a se în elege.. a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata. (înv. a se îndatora. a pofti să .. ) de ştire) (cuiva) că . care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui. a tîrgui.LET. el î i face cu capul. a face cură enie. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva)..MAIOR. a se distinge.PANN .. tare i-i drag! AL.. iară ele fac cu ochii..PANN. a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. obliga iile. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot.POP. . a face (sau a turna) curte (cuiva). a-şi îndeplini îndatoririle. pentru a-i cîştiga simpatia. a-i trage o săpuneală (cuiva). a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării.. a dojeni cu asprime.COSTIN.. a da de ştire. a cunoaşte pe cineva. a face cunoştin ă (cu cineva). a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. ) a cuvînta. a (se) face de batjocură. a chema (pe cineva): Ipate. a-i face cu ulcica (cuiva). 2) (fam. a se face cunoscut. 2) a încunoştiin a. 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală. a ocărî (pe cineva). decît fata îşi făcu curaj. ca să nu se facă vreun cusur la nimică. se vede.BĂLC. (reg. . a informa (pe cineva). a face cu ou şi cu o et (pe cineva). se opinti cît putu şi . a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva). 1) a deretica. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt.POP..CR.P.. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva). a conversa (cu cineva). n-o lua numai pe auzite. a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum. ) a se preface că are de lucru. ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie.. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. 2) (fig. a atrage. a fi înştiin at. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente. ) a certa aspru.CR. (reg. (înv. a se remarca. ) a nu neglija. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu..CORESI. a-şi face datoria.EM. a-i trage o săpuneală (cuiva).: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. a-i pune oala. a se face cu treabă sau a umbla a treabă. a dori. a da de în eles (cuiva).AL. a-şi face cuvînt cu cineva. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva). a curta (pe cineva). a se îmbărbăta. a-şi face curaj. a porunci. a primi vestea că ... a face datorii. a nu face cusur. a sim i o atrac ie puternică spre .. a cumpăra. a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg.NEGR. a sta de vorbă. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului. cela .a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că .. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a face cumpărături. a avertiza. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). a i se face cunoscut (sau (înv.. a (se) face de rîs.. a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica. a face cuvînt (sau cuvinte). a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). (înv.

a vrăji (pe cineva). cînd stau de gîndesc. (înv. a da gata (ceva). ) a (se) face de rîs. a face din iarnă vară. ) a deveni nefolositor. a (se) ruşina. a (se) căpătui: am trei feciori.EM. a face de măscară. de cap i-a fost! POP. a (se) face (sau a fi. a-i face de urît (cuiva). ) a-i face capătul. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. ) a se sinucide. vrăji etc. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. (pop. a(-i) face de petrecanie (cuiva).POP. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva). a fi foarte harnic. a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. să-i însurăm. a face de pază (sau de strajă). a se ine de prostii. a face de nevastă.POP.. 2) a-şi crea singur încurcături. 1) (fam.EM..POP. 2) a risipi. (fam. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri..apoi să le facem de căpătîi. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. nu l-a i face de vînzare? POP. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. MINEIUL.POP. bătaie. un obiect). spre a-i face de petrecanie. neîntrerupt. a (se) face de rîs. a-şi face de seamă.. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. a-şi face de vorbă (cu cineva). a falsifica.POP. (reg. a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate.. a părea că lucrează.. că.a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a fermeca. a (se) căsători. a rămîne.i faci neamul de ruşine. ) a munci fără odihnă. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). . a păzi. 2) (fig. primejdioase. (fam. a (se) face de panaramă. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. a face din cap că . a face descîntece. Măria Ta . 3) a lumina (ca ziua).). a-şi face de năjit. (înv. AL. a batjocori (pe cineva).CAR. a certa aspru. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. nu iubi pe fiecine.. a comite fapte periculoase. a denatura. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc. a face de patrulă. a patrula. ) a căuta ceartă. a păzi. a face de vînzare (pe cineva). dar îmi fac de seamă. a face din alb negru. a beşteli. a face o prostie. a o face de oaie.. şi pop.POP. de cap şi de ciolane). să ne facă de urît. de făceau noaptea zi cale de trei poşti. a se face de nici o treabă.satului) sau (înv. a-şi face de petrecanie. a face de dîrvală (pe cineva). ISP. (înv . a-şi face de mărit. . (reg. . . a-şi face de noroc.OD. . să ne facem de noroc. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz.. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane. ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). . ) a omorî. (sau să . pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. (pop. (fam. a mistifica realitatea. a face (sau a da) de căpătîi.. a face de două (sau trei) parale (pe cineva). a distruge (un bun. (reg. a(-şi) asigura existen a.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. a strica. ) a face farmece pentru a se mărita. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. ) a face de rîs. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . 1) a petrece zi şi noapte. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap.

CAR. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. ) a dobîndi. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău.) zice (sau porunceşte) cineva.POP. a face excep ie. ) a făgădui. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. 2) a da gata.POP. 2) a face cum crede de cuviin ă. . a (nu) se descurca în împrejurările date. . însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. a face figură de circumstan ă. a atrage aten ia. ) a merge.ISP. a se opri. a se face dus(ă) de acasă. a fi peste măsură de zelos. a face exces de zel. a exploda. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. a se fîstîci. a face din în ar armăsar. figura. a face mofturi. a urma sfatul (sau porunca) cuiva.CR. s-a făcut dusă deacasă. a face făgadă (cuiva). a face explozie. a face (sau a schimba) fe e-fe e. a face fasoane. (fam. posibilită ile.CAR. cum îl duce mintea. a face (aşa) după cum (sau cum. tăcînd. a face (sau a rupe) ferfeni ă. a face epocă. a înfrunta. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. a economisi.CAR. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. a omorî. a i se face dor (de cineva sau de ceva). 2) a se face de rîs. a face fi e. a distruge. o figură) (cuiva). a face dobîndire. a face tot posibilul. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. a sări în aer. (înv. a-i face felul (cuiva). începe a face fe e. a eşua. a face escală. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. fe e. a înşela. a face mofturi. a se sclifosi. a se bifurca. a o face fiartă. 2) a se sinucide. a ine piept. rău cap ai avut! CR. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. precum etc. ) 1) a-i face pe plac cuiva. a face după (sau de. a exagera (valoarea. a nu se supune normei. a face fa ă. a se face drumul cruciş. a păcăli (pe cineva). a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. a promite (cuiva).a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. şi m-a bătut Dumnezeu! POP.SL. a face economii. a umbla. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. (înv. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. (pop. a încerca toate mijloacele. a rezista.POP. (înv. a exagera. şi pop. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. că de mult î i făceam feliul! CR. a-i juca un renghi (cuiva). a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. regulii. 1) a-şi face cheful. 1) a da chix.CR. a face drum (sau cale). a-şi face felul. ai a face drum. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. poftele. a trage pe sfoară (pe cineva). nazuri. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a (nu) face fa ă împrejurărilor.CAR. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. .CR.

la un spectacol etc. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). 1) a doborî (pe cineva). 2) (fig. (înv. a se ghemui. a face gălăgie. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. a se face frate cu dracul. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a se sume i. a bea (foarte) mult. a se face frumos.a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. 2) a face intrigi. a se face fugit. scandal: to i strigă şi fac gură largă. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i.. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. buhoasă. a face focul.NEC. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos. scandal. 1) a se găti. a se face galben. a face foale.POP. . a se împodobi: du-te acasă. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. 1) a depăna. face fîn. a face gaură (sau bortă) în cer. a face glume. a-i pune be e în roate (cuiva). a face sluj. a face groază (cuiva). a face galerie. (pop. a face (sau a da. ) a (pre)găti.ISP. fa. a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. a vocifera. a aprinde focul: fata aducea apă. a cosi. ) a îngrozi (pe cineva). (înv. a-şi face gînduri (sau închipuiri). a gîlcevi. a face gălăgie. a face gătire.POP. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a face gură (mare sau largă). a prigoni. a face frumos. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a face ghem. a face gospodărie. (iron. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. a i se face galben înaintea ochilor (cuiva). a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. a face gura pîlnie. a se îmbăta. a face greutate asupra cuiva. a-i veni ame eala. ) a avea pîntecele plin. a face gît. făcea focul şi punea de mîncare. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a se îngrijora.AL. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. a-i face greută i (cuiva). a striga. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. (înv. a aduna la un loc. a i se face rău (cuiva): plîngea . (înv.POP. gîndesc că numai în pizmă. d-om intra! ISP. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale.POP. (înv. a face gîlceavă. a-şi face griji. a băga zîzanie.MINEIUL. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. a face menajul. făcută ghem. 2) a mototoli. a ipa.. a se face ghem. pe gustul cuiva.COŞBUC. merge ziua. în iad. ) a face plîngere împotriva cuiva. a glumi.POP. a face pe placul. 3) a strînge. 1) a provoca ceartă.VLAH. a pune) grămadă (pe cineva). ) a goni. şi te lă. a face goană (cuiva). a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. a face gata. a(-şi) face grijă (sau griji). te fă frumoasă! POP. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură .POP. a-i crea probleme. 2) (despre vreme) a se îndrepta. ori strînsă. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci.

a-şi închipui. 1) a fi preocupat numai de propriile interese.AL.CAR. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). simulînd voie bună. (reg. 2) (fig. a sfărîma. a se amăgi cu lucruri irealizabile. a face hareci (asupra cuiva). a face haz (pe cineva). 1) a se usca. ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. a înghi i amarul făcînd glume. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. (reg. a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . ) a împiedica pe cineva. . a face hăis (sau hăisa). ) a învinge categoric. a face harcea-parcea. a spera neîntemeiat. şi publicul făcea un haz nespus. a face iarmaroc. a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. să se facă havalea la boierii pămîntului. (reg. 2) a se repezi (să ia ceva). ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. a satisface capriciul. a face (o) hara-para. a-şi face speran e zadarnice. cheful (cuiva). ) a provoca învălmăşeală. 2) a-şi face nevoile. a mîngîia cu vorba (pe cineva). a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. a(-i) face pe plac (cuiva).URIC. a face (sau a produce) impresie. a mărun i (ceva). ) a face de rîs (pe cineva). (înv. a apuca repede. a se face huhurez. 2) a se îngrăşa. a face haz de necaz. afaceri etc. a face ispită (cuiva). . a face împiedicare (cuiva). a o lua la stînga.POP. a-i face inimă bună (cuiva). (fam. 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei..a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. să vă facă inimăbună. a şcolilor. ) 1) a tăia în bucă i.CR. (reg. a inventaria. a(-i) face hatîrul (cuiva). a fărîmi a. 2) a lua în rîs. ) a (se) sfărîma. ) a da în sarcina.URIC. a-şi forma o impresie. a bate măr (pe cineva).. a atrage aten ia. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. a consola..GHICA . a izbîndi. 1) a suferi de guşă. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. a face hap. a face hunie. a face hîrburi. a-şi face iluzii. a (se) face (tot) huc.. a împăr i. a năvăli. a (se) face iască.SAD. a face haz (de cineva sau de ceva). ) a face cale. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură .. a-şi face interesele. a se tîrgui. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. a face împăr eala. (înv. ) a ispiti (pe cineva). (înv. a face hîrcă (pe cineva). a plăcea. a face inventarul. a sparge. a face izbîndă. a face (sau a da) iama.POP. (fam. (reg. AL. a înhă a (ceva). ) a se tupila. a face havalea (la cineva).URIC. a face imposibilul. a drumurilor. (înv. 1) a rîde. treburi. a face pe dracu-n patru. a avea efect. a se amuza. a prinde. 2) (fig. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). a-şi bate joc (de cineva sau de ceva).

a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL.MAIOR. a-i face în silă (cuiva). a face în două (sau în patru) (pe cineva). patru etc.) păr i: cînd ajung la moara nouă. ) a-i produce. a se desface în două (sau în trei. a omorî. a face lectură. cu baltac patru-l făcea. a face întristare (cuiva). a face jaf (sau (înv. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. a se face în două (sau în trei. să aud ce nu e e crezut. a face înfruntare (cuiva). a da sentin a. a se face în patru. a necăji inten ionat (pe cineva).LET. a face labă sau a o lua la labă. a citi. (înv. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). a face jurămînt. a conveni.PRAV.CR. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte.POP. calea lor se face-n două. a face loc. cu rugare smerită. a produce o pagubă: nici lipsă fă. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. să nu mai facă zgomot. a jura. a permite accesul. (fam. ) a face cunoscut. 2) a face (fără voie) o poznă. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. a face înşelăciune (cuiva). dar nici prisos! VĂCĂRESCU. ) 1) a se masturba.POP. (înv. a face jalbă. (înv. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu. a înşela (pe cineva). a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. ) a întrista (pe cineva). a-i face îndemînă (cuiva). în defavoarea cuiva. decît să facă jalbă la împărat. a face jocul cuiva. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . ) a munci din greu. (arg. a servi interesele cuiva. a face lipsă. a-şi face loc. să facă o învoială. a face înştiin are. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. a jefui. ) a îndrăzni.COŞBUC. a face îndrăznire. a încunoştiin a. a tăia în două (sau în patru). a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile.POP. a o face lată. (înv. 1) a tăcea. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. a practica onanismul. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut.NEGR. în patru etc. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. a înainta o plîngere. a-i înlesni. a redeveni: se făcu om la loc. a lăsa să treacă: face i-mi loc. a jertfi. (înv. ) jac). (reg. a face lege. 2) (fig. (înv. ) a înfrunta (pe cineva). a se face la loc (sau iarăşi). ) a îndemna (pe cineva). a face jertfă. a face (o) învoială (cu cineva). a (se) face linişte. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame.) păr i. ) a hotărî. ) 1) a face un chef straşnic. (înv. ) a-şi închipui. a face îndemnare (cuiva). a nu mai face zgomot.CANT. (înv.P. a face în neajuns(ul) cuiva. o prostie.POP. ) a pierde vremea. a judeca. a face judecată. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii.ISP.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire.ISP. ) a face ceva în dauna. 2) a determina pe cineva să tacă. a cădea de acord. (înv. striga el.

POP. alte măsuri. a distruge. ) a fi zgîrcit. a face mărturisiri. a face marafeturi. ) a da de pomană. făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. nu-i vorbă. 2) a-şi bate joc. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). a face paf (pe cineva). a se îndura. a face mar (pe cineva). a-i muia oasele (cuiva).. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd. a se face miel de ghindă. a se purta sever. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. pentru a putea ine lichide. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. (înv. a face meşteşug.SAD. (fig. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. a-şi da toată silin a. luntre şi punte. a încerca imposibilul: s-a pus el. ) a-i trage o bătaie. . 1) a lumina. ca să scape de el? ISP. a da mîinii formă de recipient. a face mea culpa. a necinsti. ) a chibzui. 2) (fig. 1) a-şi face capriciile. a face (un) masaj (cuiva). o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. 2) a certa cu severitate. umil.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. scară) şi punte. a face mofturi. (spec. a se face mănăstire. ) a clarifica. a face mîlcomire. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. a se face mare.CR. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). a se face (sau a deveni) (mai) mic. a începe bătaia. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . îi făcu mai scur i de cîte o palmă. a se strînge. a-şi recunoaşte vina. a face praf (pe cineva sau ceva).. 1) a masa (pe cineva). a face milă (cuiva). a-i face neplăceri (cuiva). a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia.. 2) (fam. a se face mititel. a şicana (pe cineva). a certa rău. a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a duce o via ă fastuoasă. (înv. a face de doi bani. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. a face lux. chefurile. a creşte.MINEIUL. poftele: numai dracul . 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. îşi făcea mendrele printre muritori. a-şi face milă (de sau cu cineva). a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR.CR. a face mizerie.. (reg. a se chirci (pentru a nu fi văzut. gusturile. a-i face mizerii (cuiva).POP. 1) a mărturisi. a face metanii. a-şi face mîna greblă. a deveni timid. ) a se produce învălmăşeală. .EM. milităreşte (cu cineva).LET. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. costisitoare.ISP. a viola (o fată. a face militărie (cu cineva). a depune toate eforturile. (înv. (arg. (reg. ) cruce. pentru a nu scăpa nimic printre ele. a limpezi. a face (de) mascara (pe cineva). a bate metanii: îi face metane-n post. ) a se ploconi. . ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a-şi face mîna căuş. a fi lipsit de caracter.

) a muta (pe cineva). 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă.OD. 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). a-i deştepta speran e (cuiva). a face mumă (pe cineva). ) a se frămînta. a face mîngîiere (cuiva). a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. a face (băi de) nămol. o făcu mototol după uşă.. a se strofoca. (reg.POP. pe niznaiul. 3) a i se năzări. să facă băi de nămol. 2) (fig. că se făcea moarte de om. (înv. (înv. a face morman (pe cineva). a se face mototol. tocma ca un copilaş. a se supăra pe mîncare. (înv.POP. moarte-mi fac cu mîna mea.. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. (despre copii) a se culca. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap. şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului. a lua ini iativa: a făcut nart la arină.AL. ) a boci. a face nani. a culca la pămînt.PANN. a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea .. a face mofturi. a omorî (pe cineva). a face mobilizare. ISP. a face nart (la ceva). a-şi face moarte (singur sau el însuşi. a se sclifosi: muza îmi face mutre. şi pop. a-şi face nălucă. a se face mî ă. a strîmba din nas. a face nazuri (sau naz). a(-i) face (în) necaz (cuiva). ) a face pe prostul. 2) (fam. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. a dormi. a se da de ceasul mor ii. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. .AL. ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. despre fete) a dezvirgina. a face mofturi. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi.. ) a mîngîia (pe cineva). a face naveta. a(-i) face nădejde (cuiva). a(-şi) face nadă.a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). a refuza mîncarea din cauza unei supărări. s-au ascuns în codru . (reg. 1) a face începutul. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. a face mutre. a moraliza (pe cineva). a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. 3) a face gălăgie. a face mofturi.GR.PANN.DRĂGHICI.P.CEZAR. a avea capricii. a face monopol. a face nazuri. POP. a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). a face mutare (cuiva). POP.PANN . lui Attila. a se face covrig. a se face (sau a fi) neam . a face necazuri (cuiva). a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată. a face muzică. ) a se ghemui. a se preface că nu în elege. (înv. a fi năzuros. ) a zdrobi. nazuri. a face năvod de oameni. . . a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug.GHICA.NEC. (înv. 2) a pune nart. a mobiliza. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. cu mîna lui). a face morală (cuiva). (fam. a produce supărări (cuiva). a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . a face mototol (pe cineva). (reg. (despre oameni) a se ghemui. a supăra (pe cineva).. ) a căuta. (înv..

şi reg. a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom.SAD. a nu avea nici o valoare. (înv. a se face nevăzut. ) a nedreptă i (pe cineva). a-şi face obraz. a se scula din somn.. a face o bilă.URECHE. a obstruc iona. (fam. las! nu.NEC. a face ochi. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“..DRĂGHICI.DELAVR. (fam. cînd îşi făcea nevoile. urcîndu-se la cer. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele.CEZAR. (arg. necazuri. a face oastea.P. a anula. ) a (se) nenoroci. a face noapte albă. a pleca brusc.POP. (înv. măi omule. a călători: au hotărît să facă această călătorie. . ) a ocărî (pe cineva). a face obraz (la cineva). 2) a se preface: ia las. 1) a se trezi.ext. a face nefer (pe cineva). . a efectua serviciul militar. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui.STANCU. a i se face negru (sau roşu. de-ş făce obraz. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz. 1) a construi o casă. ) a provoca neajunsuri. fig. după cneazul Ragivil .a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul. de mînie).. ) a i se uşura) nevoile. a face o achizi ie. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. ) a fura. a face numărul cinci. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. ce pururea le făcea nevoie. a face notă aparte. a dispărea. a rămîne treaz toată noaptea. a nu face cinste (cuiva). (înv. 2) (înv. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal..CEZAR. a face ochi dulci (cuiva). a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. a curta (pe cineva). a-şi face (sau (înv. ) a juca o partidă de biliard. a nu valora nimic. 3) (fig.i mai face obraz! CR. (rar ) a reduce la zero. a nu face nici doi bani. 1) a se pune bine (cu cineva).PRAV. a face nulă. (p.P. a face o casă. a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a face ocară (cuiva).. ) a întemeia o familie. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. (înv. a face obstruc ie. a face o călătorie. a face nedreptate (cuiva). . a face opinie separată. a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. (reg. a băga în bucluc (pe cineva). a-i face o dandana. ) a păcăli (pe cineva). a face curte (cuiva). întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). a se face niznai sau a face pe niznaiul. ) a ine piept (cuiva).numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . un rău (cuiva).FIL. a achizi iona. a face nevoie (cuiva). a-i face o belea (cuiva).. a procura (un lucru rar).. a nu mai vedea bine (de supărare.

CANT. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . a face olat (cuiva). a face ochii mici.POP. a face om (pe cineva). greşeli). a se purta urît (cu cineva). calificarea (cuiva).. (fam. 1) a fi foarte obosit. a face opinie separată. a-şi roti ochii. ) a face o poznă. 2) (fam. a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a face o glumă. a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. (pop. să-mi fac ochişorii roată. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). a se destrăbăla.. v. a cuceri (o femeie). a se uita de jur-împrejur. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. a disciplina. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale. a face opozi ie. a face o inspec ie.. o experien ă. om îl face. a se împotrivi. (înv. privirea: mai scoatemă-n deal odată. a face o poteră sau (reg. a deschide o paranteză (sau paranteze).CAR. a face (sau a produce. a veghea. actul arătat nu făcu două parale. a întrerupe termporar o călătorie. binele de la dînsul voi cunoaşte. a-i face un rău (cuiva). a face o probă. a instrui (pe cineva): şcoala . a face orgii. a încerca. a ordona. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. a jigni (pe cineva). 1) a favoriza (pe cineva). pe cale de a adormi. a se plimba. 2) a se preface că nu vede.PANN . a certa cu asprime (pe cineva). a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. a făcut o sumă de greşeli politice. a face o nefăcută. a face o reveren ă. a face omenie (cu cineva). a onora (pe cineva). să mă uit la lumea toată.CAR. a face ordine. a face o foi ă. ) a fi în elegător. a face o haltă. ) a juca o partidă de căr i. o boroboa ă. a face o favoare (cuiva). a face onorurile casei (sau ale balului). apoi la brazdele grădini ei. a-i face o măgărie (cuiva). a fi atent. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a fi motiv de mîndrie. a face o lipitură. a deschide. a face o încercare. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). de fală (pentru cineva). a provoca. a educa.CAR. ) a pleca în potiră. a se opune. a face onoare (cuiva). a căsca gura mare. a da olat (cuiva). ) a agă a o femeie.CAR. .. a testa. 1) a asigura pregătirea.POP. la o recep ie etc. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. a face o digresiune (sau digresiuni). 2) a face o concesie (cuiva). a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. a face o gură cît o şură. a face o cucerire.a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. 1) a lipi ceva. a face o plimbare. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a muştrului zdravăn. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva).

a doborî.. (fam. a uimi.a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la .CĂL. a da o fugă. a parada. brînză. făcea toate paralele. unt şi ouă. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol... tărăboi (cuiva).. ) a se purta rău (cu cineva): nu. a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. ) a condamna. a face paosul (cuiva). ca să ne facă o surpriză. a pansa. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt. a sări (o dată): face o săritură înapoi. a face papară (pe cineva sau din ceva).. a osîndi (pe cineva).CAR.BOL. ) a certa. a face o săritură. a face parale a face parale . a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de . a face o tablă (pe cineva). a mustra.i mai face atîta osîndă cu mine! CR. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. pe to i ne fac papară.. a face (sau a pune) pansamente. d-sale îi merseseră treburile bine. a face osteneală. a ajuta. a-i face o situa ie (cuiva). a (se) diminua. a-şi da importan ă. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară.POP. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. a face (toate) parale(le). a agonisi. ce făcea paradă cu titlurile. a bandaja. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. a bate. a cîştiga. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. a-i face o rugăminte (cuiva).POP.. ulei sfin it sau agheasmă. a ruga (pe cineva).. a ului. . a fide calitate. a strînge bani: lapte. a(-i) face o surpriză (cuiva). a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche). a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. a se grozăvi. a arăta bine. a (se) face o scădere (sau un scăzămînt). a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR. (înv. a vizita (pe cineva).CAR. a face paradă de .. a face parale (sau bani.NEC. a se strădui. sau pe la . (înv. . a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva)..CAR.). a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV.. a face (pre) osîndă (cuiva).CR. a-i face o salată (cuiva). (reg. a-şi face osînda. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. cu ochiuri sclipitoare. a învinge.. a scădea.CR. o raită (pînă la .PANN. (fam. avere). a (se) face paradă (de sau cu ceva). de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale.): fă o roată pîn-acasă. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi.. ) a se osteni.i spun una. a-i face scandal. a ispăşi o pedeapsă. a culca la pămînt. a-şi face osîndă (cu cineva).BRĂESCU. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace.CR. a face o vizită (cuiva). făcuse avere. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva). rămîi paf! a face pagubă (cuiva).

CR. a oropsi pe cineva. gust. ) a distruge. (fig. a face pe (sau după) chef (sau dor.voia: Dumnezeu . a face pe boierul. a se pasiona (de ceva). a(-şi) împlini. nu tot pe-a [l] mor ii. a distruge.).. (pop. a se face (sau a fi) pastramă. a se face că nu aude (bine). a bate (pe cineva).AL. ) a sta la pîndă. pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal.PANN.POP. a(-i) face parte (de .. a (se) împăr i. ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună. pofta. a snopi în bătaie (pe cineva). a(-i) face rost (de ceva cuiva). a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. 2) a aştepta să fie servit. placul. a(-şi) face păcat(e) cu cineva. pămînt.ISP. ) a-şi serba ziua numelui. a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a fi membru al . 1) a se feri de muncă. a face (ceva) pardale. şi fam. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. ) a pedepsi (pe cineva). voie..POP. a face părăsire (cuiva). a face patul (sau culcuşul).. . (înv. ) (cuiva) sau (înv. a face pedeapsă (cuiva). a i se face părul puică (cuiva). a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva).HEL. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. a apar ine: o foaie oficioasă . poftă. .. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). ) a certa cu asprime (pe cineva). a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. dorin ele. lut. a nimici. a face părtaş (pe cineva la ceva). a face o faptă rea în dauna cuiva. a face parte din . a face pe chef a face pedeapsă . 1) a împăr i.GHICA. poftele. plac. parteşi face. a(-şi) satisface capriciile. a face pastramă (pe cineva).. a face paşi. (înv.AL.. voia. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. a slăbi foarte tare. ) a pleca: fă paşi! a face patron... (sau dintre .CAR. a face părălu e. a face păsat (pe cineva). aş face poate şi eu pasul acesta. a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. a face praf: fă-mă. a face pătul. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan. că eu m-ascund dup-o stîncă. a zdrobi. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. Doamne. a face părtaş (pe cineva la ceva). sau din . damblaua). a se coafa. a face pe-a surdul.. nu-mi da om care-i urît. (reg.. poftele. a face pilaf (pe cineva).. (reg.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din . vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. cine-mparte. a(-şi) face parte.. a face pasul (acesta). ) a părăsi (pe cineva). a fi unul dintre elementele componente ale . (fam. făcu un culcuş stăpînului său. a (se) face (în) păr i. a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face.CR. (reg. a-şi face părul.... ) a i se face părul măciucă (cuiva).. ) a scoate parte (cuiva). (reg.. că e păstrător. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva). vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile...

a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. . (fam.a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. (reg. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). ipocrit. a face pe şmecherul. a face (la) piroane (şi la cuie). timorat. face-mi-ar pielea cojoc! POP. şi reg. a-i fi foarte frică. a trata după cum merită (pe cineva). n-are să.NEGR.CR. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). (reg. a dîrdîi: acum tremurau de frig .. ) a-şi da aere. a fi înfumurat: să-l vezi . că nu bagă de seamă.. a face peniten ă. a ului (pe cineva). 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică.CAR. a se purta cu seme ie.. ) a dispărea. (reg. a face pe prostul sau (reg. a simula prostia.CR. ca să faci pe gîndul meu. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului.POP. a (o) face pe nebunul. a se face că nu aude (bine). ) a-şi risipi averea. a(-i) face pe treabă. (pop. a se da drept moral. sau ori ce-i face. ) a-şi datoată silin a. a face pe gînd (cuiva). a-şi da importan ă. strigat. a fi fudul. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. a simula moralitate. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. (înv. a face pe grozavul. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. (fam.. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a depune toate eforturile. a încerca să fie şmecher. ) a se face prost. a face pe surdul. a face pia a. a face (sau a căpăta) picioare. a face pe sfîntul. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. a face pierdut ceva (sau pe cineva). ) a uimi. a face piftie (pe cineva). femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. ) a ine să atragă aten ia. că de-i face pe treabă. 2) a face taximetrie. a face pilaf (pe cineva). o făcea pe nebunul. (fam. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). a-i face pe obraz (cuiva). a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure.i fie degeaba. a se preface că nu în elege. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. (fam. (fam. a-şi face (averea) pere-mere. viclean. a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a fi corupt. a o face pe fanariotul. şi făceau la piroane şi la cuie. (fam. a se grozăvi. ) a bate foarte tare pe cineva. a fi îngrozit. a face pe nevinovata. a face pe iezuitul. ) a se opune cuiva. a nimici. a face pe mironosi a. a-şi face pe parte. a fi lipsit de caracter. mătuşă. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. a-şi da aere de nevinovă ie.ISP. a i-o face pe piele (cuiva).POP. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. a face pe marele. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului.CR. a nu răspunde cînd e chemat. a face pe rîiosul. 2) (fig. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta.POP.

a face plată (cuiva). a-şi propune lucruri irealizabile.CR. a plănui. a face prăpăd. 2) (înv. a face pocăin ă. (fam. a pune palma streaşină la ochi. 2) a face slujba de pomenire (cuiva). ) a purta pe drumuri pe cineva.CAR. a bate măr. a face planuri. a face plajă. a face poli ă (pe cineva).DOS. (pop. a pîrjoli. a face plîns. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. ) a(-şi) aminti (de cineva). (înv. a(-i) plăcea (cuiva ceva). a face planul ca iganul. cheful. a face pluta.CR. nu în eleg comediile alea.GALA. bravos!CAR. a-i înlesni (cuiva ceva). a men iona. 2) a păcăli (pe cineva). spinarea dobă şi pîntecele cobză.MINEIUL . ) a pedepsi (pe cineva). (înv. a face plăcerea cuiva.FIL.PRAV. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. ) a nimici (prinfoc). a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). a-şi face ponos cu cineva. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. pîrjol făceau. (înv. . a face pomenire (cuiva).a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). a face politică. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar. a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii.. a se îndura (de cineva). a satisface capriciul. (reg. să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui.MINEIUL. a fi membru activ al unui partid. a adresa. a pomeni (pe cineva). a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). ravagii: pe unde treceau. a ancheta (în felul poli iei). a face (sau a compune. ) a fi despăgubit. (înv. (pop. şi fam. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. ) a răsplăti. 1) (înv. a reclama.CAR. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a face băi de soare. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD.CAR. (înv. ) a plînge: mult plîns feaceră. a redacta. a face pod cu palma. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . 2) (înv. a face pompă de ceva. şi reg. 1) a plăti (pe cineva). ) a-i face de petrecanie cuiva. a face poli ie. a-i face pocinogul cuiva. a face plinul.COŞBUC. a face pe plac cuiva. 2) a chestiona.CAR. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut. a trimite) (o) plîngere. a face podul. de care se face atîta pompă. a-i face pontul (cuiva). a face pîrjol. a(-i) face plăcere (cuiva ceva). a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a solicita (ceva cuiva): d. (despre oameni) a pluti pe spate.. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă.

. se sculară. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani .AL. ) a face ravagii printre . a face prădăciune.ext. a-şi face proces(e) de conştiin ă.. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în . a fi slugarnic (cu cineva). a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf.. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. printre sau împrejurul .. nu alta! POP..). le fă pre osîndă. a primi (bine sau rău) (pe cineva)... că faci praf! PREDA.. (reg. a(-i) crea dificultă i. a se face preş (dinaintea cuiva). a(-i) face probleme (cuiva). a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . 2) (fig. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. prin . Doamne. pîrjol în copii.DOS. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu . 1) a (se) distruge. a pre ui. ) a se năpusti. pizmaşii. a avea ini iativa. (reg. a-i trage) o praftură (cuiva). printre . a prăznui. a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. a se îndeletnici cu . a face primul pas.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. ) a nu realiza nimic. ) a tăia porcul. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. (reg. a batjocori. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. sau împrejurul .: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. a face primă. a face posomol în . a face (bună sau rea) primire (cuiva). a pretinde. a face prinsoare.. a valora: cuvîntul său făcea primă. a se umili (dinaintea cuiva). a se face prăvirişte. a spune minciuni: nu. a pune rămăşag. între ....... (pop..DOS. ) a vorbi fără rost.. (înv. a face prăznuire. a năvăli. ISP.a face popas a face posibilul a face posomol în . (fam.SAD.).. ) a face de rîs.. a face (tot) posibilul (şi imposibilul). a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni. (p. 1) a face să se ridice praful. cît făcea poznă.. (înv. prin.. că te face prăpădit. a (se) face praf.PREDA. (fam. a face pregătiri. a certa (aspru) (pe cineva). a da în judecată (pe cineva). a spune ceva de necrezut.. ) a distruge.. între. Ghi ă. 2) (fam. sub ochiul cel de sus ..DOS. a se bucura de considera ie deosebită. a nimici. a prăda.. a paria.. v. a face praf (sau colb). a da iama (în. ) asupra cuiva). ) a se îmbăta. (înv. a (se) nimici. (reg. a se pregăti. a face proaspăt. a trăncăni.BRĂESCU... a face poznă.i mai răci gura. a face începutul.. au dobîndit cununa slăvii. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. a-şi face prilej cu . a face comedii. ) a face o impresie deosebită.. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn..POP. a face pozne. şi cale să deschidem prin aprigul duşman. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit. ) a-şi ocupa timpul cu . a o face prea încornorată.. a chema în fa a instan elor de judecată.. a face prăpădit (pe cineva). a face preten ii.CONTEMP. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv... a-şi face povară. a poposi.. a o face praf. a face pre osîndă (cuiva).

folos. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva). a face rădicare. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui. că oriunde le-ar vedea cineva. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). a face purici. 2) (despre obiecte. CAR.MAIOR. a paria. înlăturat. (fam. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. a nu-i prii. ) a se ridica. a se răzvrăti. a face răsplătire (cuiva). a face război. . (pop. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă.DELAVR. 2) (despre servicii publice.. a face punte. a face revista. a fi complet distrus sau irosit. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. ori iarba nu.) a nu mai rămîne nimic. făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău. a face rămăşag. a face răscumpărare. a exprima îndoieli. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). ) a răsplăti (pe cineva). a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. CĂL..P. faptă bună. (reg. apa rău î i face. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). a-i face punga păienjeni la gură. ) a cutreiera. (înv. (înv. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. ) a fi foarte zgîrcit. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva).DOS..POP.CEZAR... fărîmi at. binefacere.NEGR.SAD.CR. (înv. (reg. bunuri materiale etc. în toate saloanele literare. (înv. a face rezerve. facerea lumii. grea ă etc. a izgoni (pe cineva). este o mare facere de bine. har: mai ales pentru noi .a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva).. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea.PRAV. a (se) face puzderie. a face (un) rău (cuiva). a vizita: făcînd revista prin Paris. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . a-i face raport (cuiva). dar nu fă nicăieri purici. a nu face nici o brînză. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). nimicit. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. să nu le facă nici un rău. (înv.i place? POP. pe care el le-a rostit la facerea lumii. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. a-i face rău (ceva cuiva). a nu face nici o treabă. . a (se) face praf. a fi cuprins de o stare de ame eală. a pricinui un necaz.. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. . ) a (se) sfărîma. a critica. ucis. 2) a nu rezolva nimic. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. ) a răscumpăra. risipit.CODRU-DRĂGUŞANU. ) a se război.. facere de bine. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. . (înv. sfărîmat. bani. ) a fi nerăbdător.EM. a face procesul (cuiva sau a ceva).. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.

a bate (strivindu-l) (pe cineva). a face (sau a înăl a. a o roi. (reg. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut. (sau de . (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. (nu) merită să . a face ridicarea.. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. a-i face rînd de ceva (cuiva). 2) a silui. a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. a-şi face rondul. a face robie. a încercui.. un război. prizonieri. sat nu face. ) a lua captivi.CAR. a se înroşi la fa ă. a da.ext. 2) a face nazuri. (sau împrejurul . a-şi face (sau a-şi bate) rîs de .a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de .VARLAAM. ) a se enerva.. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. 1) (mil. a risipi.. ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. a ob ine. pentru că i-ai făcut rîs de mine. a (se) face roată în jurul . a fermeca. PANN. a face sălaş (cu cineva). (arg. ciobane. robi: multe robii au făcut în ara Leşască. a face rît a face roată în jurul .). a se face sau a (fi) făcut scoabă. a (se) face scrum (şi cenuşă).. rugile). face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. du-te... 2) (fig.. a face salată (pe cineva). ruga... a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . a declanşa o încăierare sîngeroasă. ) a face parastas. a se înfuria. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. a-i face să . 2) a se strînge. HOGAŞ.. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros. şi pop. a o şterge. ) a pleca repede (de undeva). rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. ) 1) a-şi bate joc de . de-ş făce rîs. ) a rămîne. a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva).. POP.. să rătăceşti toată via a ta. a face roiul. ) a strivi (pe cineva). (înv. . ) a creştina (pe cineva). to i arhiereii. a se face roşu (la fa ă). a-i fi ruşine (cuiva).. (reg...NEC. 1) a se îmbujora. a face rumân (pe cineva). a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. 2) a face un control. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP.. a face să curgă sînge. bade.ISP. . a face sat (undeva sau cu cineva). a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. a face rîs (de cineva). (pop.POP. a face risipă.DELAVR.. ) a (se) decide.. (înv.. (nu) face să ..... (reg..: iar tu. a face sandviş (pe cineva). 3) a da o raită. a aduce) rugăciune (sau rugă.CAR. POP. încalecă.. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute. de ne-am urît! POP.). (reg. ) a inspecta santinelele. (p. a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale). scula i-vă şi face i rugă. (înv. şi aşe face David sălaş cu ea. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea .).AGÂRB.ASACHI. . (fam. cu sîla. a i se face ruşine (cuiva). ) a (nu) avea succes. (pop. a-i face (cuiva) să . ) 1) a se obrăznici. (nu) secade. a se ruga. (înv. a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere.. a face rît. (sau după . noi.POP. . v. (pop..NEC.. a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. a rîde (de cineva). a face rost (de ceva). a face scandal.

a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. din mînă) (cuiva). din cap. CAR. a scîrbi (pe cineva). că fac scurtă la mînă! DELAVR. a lăsa. (reg.. . a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. a face siluetă. ) a omorî (pe cineva). ) a for a. la urît silă nu-mi face. a se face scrob. a face (sau a produce) silă (cuiva). din greşeală. ) a se sili. PANN. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. a impresiona foarte puternic. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat.. (înv.. el şi-a strîns toate degetele tare.CR. ) singur sieşi. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. drept cu fa a-n jos. ) de seamă) (cuiva). a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă.. silă (cuiva). a-şi face (singur sau (înv. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul .. a face (sau a da. a face scurtă la limbă.. a se sfătui. (reg. a sparge. şi reg.POP.POP. a deveni zvelt. (fam. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a face (sau a pune) sfîrşit. ) a trăncăni: mai ho.SAD. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă).. a face senza ie. (pop. a(-i) face seama (sau (înv. că faci scurtă la limbă. ) a-şi da) sel(e)am(ul). EM.. cu atîta meli ă. a i se face semn (cuiva). mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . ) a sfărma. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . a face sfat. a însemna (ceva undeva). scîrbă. ) a învrăjbi. a ajuta să scape (pe cineva). făcînd o silin ă să pară şi el bucuros. a se îmbogă i. a schimba. a-şi face scrupule.. a face (un) scrob.. . numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. a face scurtă la mînă (sau la mîini). .DOS. a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal .AG@RB. . 2) (înv. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul.: nu trebuia să-şi facă scrupule.STANCU. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii. a face (sau a pune. a strica. de băutură).POP. a stîrni vîlvă. 1)(înv.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). PANN. 2) (reg. a(-şi) face silă. ) a se sătura (de mîncare. a se usca foarte tare. (reg. a lăsa) (un) semn (undeva). a unei ac iuni etc. ) a silui (pe cineva): o femeaie . şi-atunci l-a făcut scăpat.. de durere.. a-şi face semnul crucii (sau (înv. (înv. a face (sau a prinde) seu (sau cheag). sieşi) seama (sau seamă). a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . (înv. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă..EM. a se face (sau a căpăta) scoar ă. ) semn de pace).ARGHEZI. 1) a pregăti o omletă. şi iron. a face sfadă între . a se frămînta. mărgînd la sv [î]nt [u]l. a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place.. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva). 3) a produce grea ă. 2) (fam. EM.. a slăbi. a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele.. vin la sînu-mi. a face schimb. şi pop.. (pop. ) a se re ine.

(fam. . a se face stăpîn pe ceva. (reg. a face teslim a face tîrg . a face tărî e (pe cineva sau ceva). a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. îi făcu pu ină teorie. a livra. a face (sau a juca) teatru.BRĂESCU. fie ce va fi. a efectua o muncă în deplasare. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. (înv. a escroca. ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a face. (înv. a face teren.) (pe cineva). a vorbi de rău (pe cineva). a-şi face spaimă. inimă amară) sau (reg. NEGR. a spune lucruri inutile. a (se) mîhni. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. a face şcoală (cu cineva). a nimici. a face tabinet.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). a (se) supăra foarte tare. a-i face morală (cuiva). de spinare. ) a rupe în bucă i. a se învoi asupra pre ului. cum au auzit huetul carelor. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. de picioare. 2) a sta de vorbă. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. a face şagă (cu cineva). a bate la cap (pe cineva). a defăima. a face (sau a da) teslim (sau testimat).VINEA. a face temenele. a face talmeş-balmeş (pe cineva). (înv.POP. a face şatră. a face tămăduire. cu cafea şi ciubuc. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. a se sfătui (cu cineva). a vindeca. a face tăcere. a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. a face praf (pe cineva sau ceva). ) a tămădui.POP. a bate zdravăn (pe cineva). a asmu i. (reg. 3) a a î a. a se ine de pozne. ) a se distruge. a se face (tot) şperlă. a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. fără rost: certă conducătorul părinteşte. 1) a învă a minte (pe cineva). a face socoteala. a-şi face tabietul. a face şor (cuiva). şi-au şi făcut spaimă.POP. a se face sloi (de ghea ă). a (se) întrista. de mîni. a glumi. mîna. într-o dispută etc. pe loc se şi face sloi de ghea ă. a se face ştiucă. a-şi face şăncălii. (a. ) a surghiuni (pe cineva). ) a se instala undeva ca acasă.URIC. (fig. lăsînd masa goală.POP. a socoti. a distruge. (înv. a face linişte. a uzurpa. a calcula. (reg. a face şah şi mat (pe cineva). a face şcoală. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). a încredin a. a învinge (într-o luptă. ) a preda.CAR. a înceta să mai existe. a face terci (pe cineva sau ceva). îl făcură tărî ă. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. poala-i săruta. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. a face surg(hi)un (pe cineva).NEC. a înşela. a înghe a: fie apă. a face ştiut. ) a se face de rîs. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. (reg.1795). a face tîrg(ul). CAR. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. a face şotii. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. apucînd pe zmeu de cap. cu omu care-i de treabă.

) a (se) trudi: svîntul . dar dacă i-a face trebuin ă. (înv. îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“. a se frămînta. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace). despre porumb) a începe să se coacă.. . a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă. a-şi face treaba (sau trebile).. a încerca toate posibilită ile de a . a mînca peste măsură.VARLAAM.i fac spinarea tobă. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. a face tot ce-i stă în (sau (înv.i fă treaba-ntr-însa. . . (reg.. cum era. a face tocmeală. a face tot posibilul.. a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).VINEA. (înv. ) a nu face nimic. a se întrupa.. a face toaleta (unui condamnat). a se folosi de .i mai bine urca şi. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. a face inte sau a da în inte. ) 1) a se agita. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări.POP. 1) (reg. 2) a-i fi frică. 1) a face bine (ceva). zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“. a se îndopa. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . că cu alta nu-mi fac treabă. a se teme. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva).P... ) a-şi satisface nevoile sexuale cu . a(-i) trebui. îmi făceam treaba cu ea. cobză) (cuiva). a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP.CR. a pregăti pentru opera ie (un bolnav).. a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). rea.SL. a-şi face treaba cu . a face ărîna praf. c-o să... a se face imir la lume.POP.: nu putem trăi în casa asta. faci burta tobă. a(-i) fi necesar. (pop. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie. ) 1) a sfărîma. ) a se face de rîs. a face trudă. a turti (ceva sau pe cineva). de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă.. a-i face trampa (cuiva).: aveam o căru ă. a face treabă sau (reg. te umflă-n burtă.a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . iar boierii. a ucide. . 2) (fam. bună. ) a lua fiin ă. a face turtă (ceva sau pe cineva).STANCU... a face trotuarul. a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. capul. a se încurca (cu cineva): nu te teme.. ) a o face pe treabă. (înv. a se găti (spălîndu-se. (înv. REBR. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva)... tot furînd.. pieptănîndu-se... a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară. 1) a-şi face interesele. a se ghiftui: zeamă de prune. CAMIL. să trimea ă fata la baba Roscor oaia. ) a se servi de . 1) a strivi... pîntecele) tobă (sau burduf. . 2) a nimici. şi reg. îşi fac trebile pe rînd! HASD. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. a se tocmi. cînd bei multă. POP. 2) a urina sau a defeca: ia.POP. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu . a face toate (chipurile) să . a se face tot îră..PANN. a-şi face toaleta. a se concretiza.POP. mîndră dragă. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). a face tot îră. 1) (reg. tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui.. a se face trup. util: n-are moşul sită. POP. ) prin) putin ă. (pop. (reg.

ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului.. a face un hatîr (cuiva). a-i juca (cuiva) o festă: taci. a distruge.: porcul se tăvăli în noroi..AL. a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP. a se uni cu .. a-i face un bine cuiva.POP. a restabilidreptatea.POP. a-şi tăia. a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva).VLAH... a umbri. a comite o greşeală. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. a face un pas (sau cî iva paşi). un privilegiu (cuiva). a acorda o favoare. a se apropia de . a se face uşcă. a ajuta pe cineva. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). a face un chef. a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă.. a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. a merge spre . a încheia o afacere. a deveni celebru. făcînd cercuri de zburare. a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră. a trăi: noi.. a face un serviciu (cuiva).AL.: face cî iva paşi spre dînsa. ) a ciurui. pe mine mă fac uitată. a zdren ui.. numai prin munca şi meritele lui... a călca în picioare. (reg. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). a face un act de dreptate. a se face (tot) una cu .CR.. (reg. a face uitat (pe cineva sau ceva). a clăn ăni de frig. a face unire. las-o să cînte acolo celor păcătoşi. a face (fără voie) un rău (cuiva). a chefui. (pop..POP. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. pentru că a facut pacate. a se uni. a servi (pe cineva).POP. că i-oi face eu cumătrului una. a face un gheşeft.... a face un compliment (cuiva).CR. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac. a face un pas greşit. a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică.. se vedea plutind cu fală. a face umbră.POP. a face (sau a comite. a face un cerc (sau cercuri). a păşi. a face una boacănă sau a o face boacănă. a face un ocol.AL. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. pînă se făcu una cu tina. vestit. pîn-ce s-o face lucru muşama. a nu mai putea fi deosebit de ..ISP. a se împreuna cu .a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. da femeia ta. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut. a face un carambol. prostesc. a gafa. a pune în drepturi pe cineva.. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. de şia muşca labele. . a ajunge cunoscut. a da uitării.. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a face ur uri. a face ceva nepotrivit. a complimenta (pe cineva). a-şi face un nume. a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari. a face umbră pămîntului. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile. a-şi face unghiile.EM.. a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba. a ocoli. a se contopi cu ..

a-i face vînt (cuiva). caiete etc. a depune toate eforturile spre a reuşi.NEC.. (înv.. (pop..CR.cum văd eu. a-şi petrece via a într-un anumit fel. (despre vreme) a se strica. atît mai bine pentru mine. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a (se) supăra foarte tare. a o face varză sau a face o varză. a face valuri. a se face vînăt (la fa ă). (fam. (fig.. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). erau făcute val-vîrtej. a uza de . a(-şi) face venin. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . a-şi face planuri proiecte. 1) a se răcori. a da chix.. a-şi petrece. a-i face un rău (cuiva).) a (se) deteriora. a se ghemui. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. a-şi face vînt... le mai facem cîte un şurub în cap. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. MARCOVICI. şi ia acuş te scarpin. 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. n-am în lumesărbătoare. 2) (fig. ) a alunga (pe cineva). a face vînat. a-şi face (sau a-şi duce... a-şi face vad... ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). ) a da de ştire. financiare.POP. înfoiate.a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). ) a perturba. a trezi interesul. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale... cum zicem noi ardelenii. militare .. a spera.BARI IU. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. . a produce senza ie.. a face (o) vizită (cuiva). ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. a tulbura. VLAH. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. a anun a. ) (despre căr i. a face varză (ceva sau pe cineva). a face vîlvă (sau zgomot). (reg.CAR..CR.POP. silit să plece. 3) a reduce la tăcere(pe cineva). se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. 2) a-şi lua elan. ne mai stropşim la ei.POP. dacă vrei. a fi nevoit. a vizita (pe cineva). a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. a se pregăti de plecare. a (se) face (sau a ajunge. urechea toacă. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). a deveni cunoscut. a-şi face loc de trecere.. a se face (sau a sta. a fi) varză. ba ş-un topor î i fac. a face val-vîrtej (ceva). 1) a înşela. a pricinui neajunsuri. a se folosi de. a-şi face valiza (sau valizele). a se face vălătuc. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . a-şi face sînge rău. ) a-şi duce. a face un topor (sau toporul) (cuiva). a omorî (pe cineva). a face val (cuiva). a se face urît. a juca o festă (cuiva): frînghierul . a-şi face visuri. a-şi trece) veacul. a(-i) face veleatul (cuiva). a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. a umbla) val-vîrtej. dacă mă crezi. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . necazuri... a face vis (sau visuri). a perturba. a păcăli (pe cineva). a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. a(-şi) face urechea toacă. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. (fam. ) a vîna..OD.SAD. religioase. 2) a bate zdravăn (pe cineva). a face uz de. ) a suporta un eşec. a visa (la ceva). a pleca. (înv. zdren uite. a se strînge ghem. a face veste (sau ştire) (cuiva). (înv.

1) s-a îngrăşat. ) fată bătrînă. te rog să . a îndruma.. a făgădui (sau a cere. binevoieşte să . fă ce-i face (sau po i) şi . 3) (fig. (înv.BIBLIA. a făcut morişcă. 2) a fi solidar cu cineva... ai amabilitatea să . a face gălăgie. a-şi face zor mîniei. pentru a le înzestra cu diplome de doctor. ) sau faci bine (sau rău) că . a face zîmbre.). ) voroavă).. fa ă în fa ă...EM. 1) a fi lipsit de valoare.!. mofturi. a îndemna.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt ...: fă. legiuitor.POP..a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva). a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. voim să le facem zbor la universitate. fală uşoară . a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă.SL. traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să .. încearcă toate solu iile pentru a putea să . a se face ziuă albă. 2) s-a obrăznicit. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva).. a proteja pe cineva. (înv.. intrînd la stari ul tău.. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt.POP. faptă vegheată. ) flagrant delict. (sau de .. faci bine (sau rău) că . ) a împlini. 1) a apăra.. (reg. (sau de . ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea.. e treaba ta! a făcut ceafă.. (p...CR. a promite foarte mult.. a vorbi...EM. a face zbor (cuiva). ) a decedat. 2) a pune vîrf (la ceva).. fată nemăritată. ce-i putea şi mă ia cu dumneata. a face zile fripte (sau negre) (cuiva).!...!.......POP. fa ă turcească.. a necăji foarte tare.. făcător de bine. fii bun şi ... fală goală. a se necăji. face i bine şi ierta i! POP. vorba ceea: tu. ) fată bătrînă. răufăcător. fată veche. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească. făcător de lege. . a face vorbă (sau (înv.EM. făcător de minuni. 1) a ascu i.. a face zid împrejurul cuiva. a amărî.. a sta de vorbă. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe. să . fă (sau să faci.. fa ă încruntată: azi. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că . totul. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet. virgină. 2) a eşua... ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă.. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni.ext.! CR. a nu valora nimic. a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune . fată mare.POP. (reg. făcător de rău. vulpea iese la marginea drumului. traistă uşoară.. binefăcător..! fă bine şi . a chinui (sistematic)... fală goală. fă bine şi . fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul . a rotunji.. traistă goală. trup fudul şi sărăcăcios. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. făcute de mînă. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi . (reg. să . mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai. ai face) bine să (sau de) . a face nazuri.DRĂGHICI. a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. fă ce ştii!. fecioară. te priveşte!. după ce că e leneş.. neicu ă. a-şi alimenta supărarea.

. te rog! fără . fără încunjur. fără (de) asemănare. (înv..NEC.I. ) fără nici un . ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă. fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. fără cap şi fără picioare (sau coadă). domnul mieu. fără nici o bună orînduială.LET.. că au fost dentîi muiare de cinste. să se cunoască loc de rane. 2) lipsit de castitate: ori care muiare. fără compliment(e). fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt..... fără seamăn. după ce o va sili cineva . tot socoate şi socoate. necondi ionat. ..!..NEC.POP..PRAV.. fără tragere de inimă. (pe) nedrept. fără condi ii. lipsit de apărare.. fără capăt.PRAV. infidel. 3) de ruşine... fără credin ă. necuviincios: multe lucruri fără cale făcea.NEGR. fără fasoane. . fără preten ii. fără ceremonii. 1) necinstit. perfid. .. (înv.. fără a ine seama sau socoteala de nimic. fără cislă. de dînsele..DOS.. fără cît (numai). pînă ce nu se mai în elege nimică. fără convingere. necontenit. pe fa ă.. amestecate şi zămentite era. fără contenire. fără cînd. de-a-dreptul. fii bun . nice ruşinată.. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. limpede. aceasta nu să chiamă fără de cinste. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . de a .. neconvingător. curat: gramatici . fără barbă. (sau a .. fără ocupa ie (statornică).. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului. fă-mi onoarea să . cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să . ) afară doar dacă. fără chibzuială. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. fără curtenie.MOLD. fără crîcneală. haotic..NEGR. cevaşi. convingător.: o văzu sănătoasă. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată.. incomparabil. ! fă-mi plăcerea . răutăcios. . ce să zice fără de cinste.. incorect. fără protocol. (înv. fără (de) astîmpăr. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală . elocvent prin el însuşi.. fără căpătîi. nechibzuit. necinstit. . necredincios (în căsătorie). CANT. fără sămn cevaşi.. ) decît.. î i explică . (despre oameni) fără adăpost. care. ) lipsit de sens.. fără obiec ii..! fără . sincer.CR. imberb. (înv. fără egal. BIBLIA. trebue spus fără compliment. fără bună rînduială. neîncetat.PRAV. fără comentarii. sărac. fără împotrivire. neprotocolar. fără (nici o) considera iune.. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire. 1) (înv. (fig. la întîmplare: cursul vremilor . neastîmpărat. (înv.... fără alăturare. fără (de) cale. 2) numai cît. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc.. fără (de) cinste. cît nu se vedea soarele.)!. ) nepotrivit. malonest: lotru.fă-mi cinstea să . fără (de) apărare.. ) dezordonat.EM. de logică. necugetat. de ocară: rămîne fără de cinste. fără ceremonie (sau ceremonii). verde. fără rost... haide. neprotocolar: haide.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . ave i un drept la recunoştin a mea..

veşnic: va [i] de voi. fără frîul chibzuin ei. ) fără rost: omul . 1) (înv. viteaz. continuu. fără glumă!. nechibzuit.CORESI. .AL. şi pop. (înv. fără a protesta. ) cu excep ia. fără frică.DOS. fără ezitare. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. (înv. neînfricat. [undele] scadu pînă la fără-fundu. decît: nu-i vei lovi. fără (sau peste) cuviin ă. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. ) fără îndoială. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. interminabil: să. fără de tăgăduială. desigur. cu siguran ă: credeam fără de îndoire. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. cu siguran ă. DOS. ) în seamă de nimică. fără deosebire: să pornească to i. inexpresiv: privire fără expresie. fără a admite replică: să asculta i fără price. fără de răspuns.VARLAAM.ISP. ) abis. fără de sfîrşit! EM. fără a se revolta. (înv. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti.HASD. (înv. necondi ionat. să asculta i ce voi zice. ) cinstit. (înv.POP. (înv. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. neînfrînat. fără de price. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. fără (de) tăgadă. inutil. fără de mită. (înv. fără folos. fără fasoane. nesfîrşit. sigur: la acest ospă fu poftit.. nepotrivit.EM. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. într-adevăr!. fără excep ie. fără expresie. (înv. CONACHI. fără mofturi. la argumentele mele. precis.MINEIUL. că fără de săvîrşire ve ve i munci. fără excep ie.PSALT. fără de îndoire.BIBLIA. fără decît (numai). ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. fără doar şi poate. umblă fără nici o samă. fără fund. necuviincios. fără de săvîrşire. (înv.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. fără de frică. uimită. fără cumpăt. necru ător. interminabil. fără cuvînt. şi fiul de împărat cel străin.DONICI. 2) fără capăt. fără de (nici un) răstimp. fără de numai (cît). (înv. fără îndoială. (înv. ) cu supunere. păcătoşilor. serios! . fără decît cu cea folositoare aducere aminete. fără de margini. a rămasfără de răspuns. neapărat. fără de trudă. 1) (înv. fără de dumnezeire.BIBLIA. nesfîrşit: sac fără fund. fără frîu. (înv.BOL. (înv. ) lipsă de credin ă. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. fără de sfîrşit. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele.CORESI . fără de cinste. incoruptibil. . ) în mod continuu. fără de numai pre carii ai robit cu sabia. ) fără întrerupere. fără de grea ă..fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. lungă sărutare.ISP. fără doar şi poate.

nelimitat. crai bătrîn fără de minte. neîndurat: dar tu însu i . fără în elepciune. .AL. mut. neinten ionat. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . fără limită. exagerat. puternic. fără temeri. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. permanent. imediat. fără (de) moarte. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru. fără mijlocire. fără (de) lege. imprudent. neîntîrziat. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. de mai pot trăi. nevindecabil: boala asta e fără leac . 2) în mod nesocotit. nestăvilit: iubindo fără margini. ) măsurare). fără noimă. repede şi fără greş. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. fără (de) greş. neîntrerupt.AL. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat.fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de.ext.CR. fără greş. fără prevedere.CORESI . 3) (înv. 1) foarte întins. numaidecît. nesfîrşit. 2) (despre deprinderi. 1) din cale-afară. păcătos. (înv. 1) nemuritor.. 3) (înv.CONACHI.. fără murmur. fără îndurare. . 2) nelegiuit. lipsit de în elepciune. fără (de) îndoială. 1) drept. cum e şi iubirea mea. în fa ă. ) nemijlocit.MINEIUL. neocolit. fără întîrziere. mişel: ce om fără de lege e spînul. continuu. 2) intens.BĂLC fără (nici un) în eles. fără margini.. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. de la obraz.i pare să fii singur. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare. 2) (fig. 1) v. fără preget. fără (de) materie. lipsit de măsură. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu.. 1) (despre boli) incurabil.POP. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). ) faptă nechibzuită. fără greşală.. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. neîndoios.AL. ) direct. ) nesocotit. fără a crîcni. fără remuşcare. fără (de) leac de. fără (de) măsură (sau (înv. involuntar.DOS. calea-i lungă. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. (înv. şi pop. fără (de) milă. istoria Vechiului Testament. . fără a se împotrivi. crud. desigur: fără greş va veni Domnul. imaterial: focul duhului cel fără de materie. fără zăbavă. fără întrerupere. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte. fără (de) păcat.CORESI. EM. fără leac (sau milă) de păcat. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . fără defecte: mîntuia de spus. absurd. tu ştii fără-ndoială. fără leac. (p. nebun: bine. 2) foarte (mare).EM.DELAVR.ISP. 2) fără greşeli. fără (de) minte sau fără de min i.CONACHI. .CR. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget . fără (nici un) pic de. fără (de) margini (sau margine).. ) spiritual. . ca zeii...DOS.CR. peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură. punctual. 1) lipsit de ra iune.CORESI. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. fără grijă. (înv. fără (de) încetare. fără înconjur. nejustificat.: fără leac de supărare. 2) fără scrupule.EM. pasuri fără măsurare. ) 1) negreşit. .. fără inten ie. fără motiv. prostie.

. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . (înv. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură.. (pop. Doamne. 2) întocmai. fără sens. inutil. 2) impresionant. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. fără (de) pesteală.SAD.URECHE . ) afară de . identic: fără osebire. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac.CEZAR.DOS. (înv.MINEIUL . (înv. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea. (înv. ) fără leac de păcat. direct. fără numai . continuu. 2) mereu. (înv. nevinovat. în mod (absolut) inutil. . fără pereche.ext. fără osebire. neîntrerupt. fără ocolişuri. nemaipomenit.EM. întocma potrivită. decît . nemărginit.HOGAŞ. îndată: şi vin.P. fără (de) omenie.DRĂGHICI. ) imediat. 2) fără-omenire. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.AL.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai . fără plată. fără-omenire sau fără-de-omenie. fără odihnă. fără nici o temelie. (înv. şi reg. nenumărat. 1) necunoscut. prostesc. (înv. fără ocol. fără nici o nevoie. fără nici o temelie.EM. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. fără (de) nume.. fără perdea.CORESI. gratuit. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. fără menajamente: spune-mi fără ocol . cu vederi înguste. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni.. fără (de) pată.EM. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui.CORESI. 2) fără rost. fără nici un chichirez.BOL. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. (p. impar ial. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. fără părtinire. (înv. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. sigur: avu credin ă bună. fără păs. fără oprire.. neştiut. pe şleau. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem. ) fără de nevoie. fără nici un căpătîi. 1) lipsit de noimă. ) neîntemeiat. neîntîrziat.CAR.P..CR.. fără numai Preda Buzescu şi frate-său. lucruri răsuflate.URIC..NEC. fără plod. fără păs sau fără (de) păsare. (p. gratis. v.ext. fără înconjur. fără (de) număr. fără orizont. fără perspectivă. nevinovat. 1) în continuă mişcare. fără căpătîi. .SAD.: al i boieri mai aproape nu se aflau. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. fără (nici o) noimă. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. (a.PAN N. gratuit. fără (de) păcat sau (pop.. fără pauză..CAMIL.BĂLC. . şi pop. incomparabil. (exprimat) pe fa ă. ) neîndoielnic. fără (de) osîndă. fără sens. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. fără de pesteală. neidentificat.. drept. vorbea fără ocolişuri .. fără pierdere de vreme. curat.. ) anonim.SAD. neîntrerupt.1746).. fără ocol (sau ocolişuri). ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i. ) fără vină. nepărtinitor. fără de păreare. cu excep ia . fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv.. fără (de) părere. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic. fără judecată. .

pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. (înv. 2) neprielnic.ISP. ostil: îi privi din urmă. fără prihană. fără replică.CEZAR. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai.. ) 1) în mod obiectiv. fără rezerve. fără (de) precurmare.URIC. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. fără prietenie. fără re inere. (înv . fără părtinire: fără pizmă şi priin ă.BRĂESCU. fără (de) priin ă. neîncetat. . (înv. fără (nici o) restric ie.. rece. continuu. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. nevinovat.SAD. la care nu se poate replica. fără restrîngere. fără (de) prihană. lipsit de păcate. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti. întreg.. natural: un om cu maniere nobile. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . în mod nemotivat. fără repaus. necontenit. fără prietenie. ) nevinovă ie. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . nepotolit. (spec. fără odihnă.. fără rezervă (sau rezerve). continuu. fără preten ie (sau preten ii). peste dihania spurcată fără răsuflare. fără afec iune. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri).. care este aşa cum nu a mai fost.GOGA.. .MAIOR. fără-rău.POP.SAD. curat. liniştit. neîntrerupt. cu toată furia mîniei sale.OD.P.1804). pe îndelete. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. iaste fără de putin ă a le dobîndi. imaculat.NEGR. şi reg. gimnastici şi clowni. fără preget. virgin. . ) continuu. fără potol. fără (de) preget. necontenit. ) neîncetat.CEZAR. fără (de) putin ă. extraordinar: o catastrofă fără precedent. din senin: dintr-o dată . neîntrerupt.GALACTION. (înv. neîntrerupt. mort: dete . fără restric ii. deplin: acolo unde iubirea va fi . fără precedent (sau (înv. modest. ) numaidecît. 1) neîntîrziat. fără pripă (sau pripeală). neprietenos. (reg. fără (de) rînd. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. cast: oameni aleşi. ) 1) nechibzuit. simplu. 2) inestimabil. ) neprihănit. (înv.definitiv: răspunsul lui e fără replică. 1) (mult) sub valoarea reală. fără pregetare.. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi. rece.GOGA. că-i tot îngreuia cu dăjdile. fără (de) prelungire.P. fără restrîngeri. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. fără preten ii. nefolositor. fără nici o pricină. (a. (înv.VLAH.NEC. fără justificare.ext. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei.BARI IU. neîntrerupt. nemaipomenit.BIBLIA. ) nemaiîntîlnit.REBR. fără răsuflare.) imposibil.P. lipsit de amabilitate. Elvira dispărea.CAMIL. fără (de) pre . neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. neîncetat. ) precedente).BUDAI-DELEANU . continuu: via a e o bătălie fără răgaz. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. fără (de) răgaz.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd.PSALT. 2) fără încetare. (p.MOXA. fără (nici o sau de) pricină. GALA.

fără seamăn: cuminte fără seamă precum era.PRAV.. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. nemaiauzit.GANE. (pop. fără socoteală. cu tupeu. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă .. fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. 1) dezordonat. (înv. neruşinat: aşa sînte i. cu neruşinare: rădică-te. fără so . şi spune fără sfială. nemaipomenit. fără nice o rînduială. fără seamă de .. fără (de) rost.. (înv.. (înv. fără (de) seamăn.. (reg.ext. măi..PREDA . haotic.CAR. fără săvîrşit.BUDAI-DELEANU . fără jenă. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit. (fam.. de mare): coiful . rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară. neasemănat. (p. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat.M.. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule. cu îndrăzneală. fără ruşine şi fără obraz.ext. ) fără întrerupere. 1) fără număr. (care ac ionează. leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri. ) lacom. de nici o) sfială. fără (de sau nici o. da sînte i sănătoşi? .. fără sfîrşire. fără sămîn ă. 2) (care este) fără asemănare.CĂL. incomparabil.. fără sentiment.. ) nepotolit. fără încetare. moş Ioane.CEZAR. am alergat acasă.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de .EM. nemăsurat.. nechibzuit. 2) excesiv.1802). exagerat. (a.. 3) de prisos.P. sterp. lipsit de randament.URIC. ) 1) în dezordine: aşa.. necontenit. fără schimbare. indiferent. el aşteaptă cu plăcere.. anarhic: cruciadele . nechibzuit. 2) fără sens. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric. el .. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric. mereu.VLAH. şi reg. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri. fără nici un sistem. ) neobişnuit. (p. exagerat.COŞBUC. fără (de) sfîrşit. necontenit: da cum vă afla i? . fără sine. insa iabil. ) (despre fiin e) steril. fără cunoştin ă. . dar lungă fără sfîrşit.. sau fără de seamă sau (reg.REBR. fără spor. de neîn eles. (înv.VĂC. nespornic. ) etern.PANN .. fără (de sau nici un) sens. care era de fier şi fără de seamă gros. incoerent. fără sim ire (sau sim iri).EM. (înv. nesătul. au fost întreprinse de bande exaltate. din cale afară de . impar. ieşit din comun.. fără (de sau nici o) ruşine. neobişnuit (de mult. fără (nici un) sistem. inegalabil. fără schimbare. rece. fără asemănare. obraznic.. ) cu indiferen ă. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. ce durere ai? CR. fără sfiin ă. veşnic: iadul . fără scrupule . ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. extraordinar. ) fără milă. dezordonat. (adesea fig. în care..CONACHI. fără (de) sa . interminabil...CR.HOGAŞ. strigă la femeie fără rost. se ilustră chiar din prima legislatură. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine.. mereu: un lăcaş . ) fără chip (sau număr.. nemaiîntîlnit. ) (în mod) nesocotit. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal.

nesigur. (despre scriere. neînsufle it. să mă-nsor cu dumneta. fără (de) vină. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. şi reg. 2) (despre haine) care cade drept. (reg. nefondat. (pop. . fără-voroavă. fără şovăire: în sfîrşit. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). fără tăcere.CR. (înv. incult. becisnic. greu. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . fără şir. (pop. (înv. fără şezămînt. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. fără ştiin a cuiva.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare.. reg. fără (de) tagă.ISP. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. prostănac. (înv. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină.DOS. ) 1) netăgăduit. fără şagă. pe neaşteptate. (înv. (înv. ) linişte. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. fără şagă. fără ticneală. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. fără tihnă.DOS.POP.. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri. ) instabil. neîndoielnic: acest nume este deci. fără trăsură.AL. 1) (despre oameni) gras. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. (înv.DOS. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . fără (de) ştiin ă. mort. fără (de) voie.COD. fără suflare. fără talie. ) copil slab. fără (de) treabă.. prea de timpuriu. fără ticneală. căci voiesc. ) a lepăda (fătul). incontestabil: Zilot Românul.: era un ger aspru. ) obositor. cu ştiin a cuiva. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. zău. incomod: de tot drumul rău. fără prea multă zăbavă.DOS. (înv.. fără de tagă. (înv. a-şi bate capul. lipsit (cu totul) de . fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. deodată: fără veste. fă-te încoa!. fără odihnă. 2) fără ezitare.VOR. tăcere: multă fără-voroavă fu. ) fără temei. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat..MAIOR. imediat. fără (de) veste (sau ştire). fără un (sau nici un) pic de . obez. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. v. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. al vestitului meşter român.. OD. fără (de) tăgadă. se îndreptă. PANN.OD. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. fără (multă sau prea multă) zăbavă.. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti.XENOPOL. fără să marcheze talia. neîncetat. în mod sigur.EM. fără pic de vînt.POP.. neîntîrziat: împăratul . fecior de babă. fără vreme. fără tăgadă. a-şi fărîma capul.CAR. . fără tagă. ) fără bătaie de cap..VLAH.EM. drept spre peştera cu vrăjitoarea. ) fără pauză. picioarelor mi-am pus sprejineală. ) vino încoace! fecior boieresc. neîntemeiat. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. vorbire) incoerent.

a fi ager la minte. (înv. de seriozitate.ISP. copil de femeie nemăritată. prin . 1) a fi blestemat.POP. tot cu binele. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . a fi iste .POP. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. a pricepe repede. (înv. fecior (sau fiu.P. în nici un caz. diferite feluri de . excomunicat. a-i fi aminte (cuiva). că sînte i obraze sub iri? CR. ) a nu uita. a fi a-ntîia. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). inutil.. pui) de lele.URIC. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip.fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a (nu) fi a bine (sau a bună). (fam. a fi de prisos.. a fi aproape de mintea omului. a fi beat... fecior de bani gata. copil de oameni avu i. fecior de casă.. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit.. a fi afumat.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. fecior de domn. fel de fel de . ) a fi rău. cheltuitor. a(-şi) feşteli mantaua. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata.. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). felurime (sau felurimi) de . ca să i-o deie numaidecît. a fi afumat (cu luleaua). a ine minte. făta i în tindă.. şi fam. deştept. a se face de rîs.. a fi (o) apă de ploaie. a fi alfa şi omega.. 2) (fig.. a avea grijă să . femeie iertată (de Dumnezeu).CAMIL. a nu avea nici o valoare.POP. ce norocos eşti! a o feşteli. femeie la toate. a fi (un) afurisit.. în toate chipurile.NEC.. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă.. ) a fi lipsit de temei. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv. ) în (multe) feluri de chipuri..VLAH. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. fel şi chip felurime de . (pop. a fi buricul pămîntului. a fi (uşor) ame it de băutură. ) Doamne fereşte!... femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. nicidecum: oamenii aceia . a se face de rîs. fel(uri) de fel(uri) de .. să dea milostenii la săraci . ) valet. a o pă i. a avea o minte pătrunzătoare.: feliurimi de supărări şi necazuri. a o încurca. a fi solidar cu cineva. a fi uşor de în eles. tot felul... copil de suflet. a fi ab iguit. toate felurile de . a fi foarte palid. a fi alături de cineva. ) a fi prins asupra faptului. (pop.. . femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. ferit-a sfîntul! POP. ferice de tine!. a fi concentrat asupra a ceea ce face.AL. ) a fi de cea mai bună calitate. (arg.: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. a fi alb ca varul. fel de fel. fecior de suflet.. a fi agă at cu oc-în-poc.. feciori de ghindă făta i în tindă. (iron.

a fi agil. a fi foarte blînd. ) a fi pregătit. a fi beat cri ă (sau beat pulbere. bine făcut. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea.ARGHEZI. (arg. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării.. într-o ureche. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte.. (pop. favorabilă. a fi bucuros de oaspe i. a fi (sau a se face. mort de beat). a fi blindat. a fi blînd ca un miel.CR. 1) a fi chipeş. sîcîitor. a fi băiat (sau bărbat) levent. cumsecade: mătuşă-sa . a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. a fi bun ca mierea cîinelui..AL.. a fi bătut în cap. a fi bine văzut. a fi foarte bun. a fi bolnav de ceasul cel rău. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de . a fi boboc. a fi foarte bun. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică. ) a avea bani din belşug. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva). a avea bună dispozi ie: d. prezident . a semăna leit. (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz.... a fi bun de (dus la) balamuc. să nu mă ajungă moşneagul.. ) a suferi de epilepsie.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. iute. dezordonat. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a fi bătrîn ca vremea. 2) a fi curtenitor.CAR. a fi plin de bani. (fam.AL. 1) a fi prevăzut cu blindaj. . a fi într-o stare avansată de ebrietate. a fi putred de bogat. a fi blindat cu lovele. a fi cu caş la gură. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea.CAR.. a fi as în meserie (sau în materie). uitîndu-mă înapoi să văd. nici bun.. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. a fi într-o doagă..GALA.PANN. beat mort. ieşit din min i. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). a primi cu plăcere oaspe i.. 2) (fig. a fi nebun.. . ) a fi nebun. (fam.. a fi bun ca sînul mamei. era pîinea lui Dumnezeu. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). a fi prost (ca noaptea).. atent. ) a nu fi bun de nimic. a fi momentul potrivit de a . a fi bun cu perje. a fi bun de picior. a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. generos.EM.. ) a fi preten ios la mîncare. a fi un gourmet. a fi foarte bătrîn.. spre Humuleşti.CAR.BACALBAŞA. a înghe a) bocnă. . a fi botezat de un popă beat. a fi bine de . este foarte bine dispus. a fi bărbat la gură. a fi belaliu la mîncare. a fi (beat) turtă. .. a fi bine dispus. a fi răutăcios.. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu.. a fi aşezat la întîmplare. a fi potrivit de . a mînca cît şapte. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o . a fi bun de . a fi bucă ică ruptă. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu).CAR. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. a fi bogat ca un stup. (reg. a fi bun. căci îmi era acum a scăpare de dînsul. 1) a fi cumsecade.

a fi într-o ureche. cap tăiat! POP. a fi abătut. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva).CR. (reg.. 2) a fi neatent. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a duce o existen ă precară. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. 1) a-şi irosi timpul fără rost. a-i fi carul într-o roată (cuiva). a fi bun să se ia de mînă cu cineva. a fi ca copilul cu două î e. a fi potrivit. dungă). a fi carne din carnea cuiva. a trăi în belşug. cumsecade. a fi carne rea (sau rău de carne). a fi bun la toate. chibzuit. a fi bun de plisc. a fi buruienos (la gură). a fi (sau a se crede) foarte important. a şedea. de hăr uit (cu treburi mărunte). a fi încuiat. ascuns. a se pricepe la orice. a fi leit (cineva): e tată-său. a fi ca o varză învelită. a fi foarte bun. a spune măscări. a fi (sau a sta.ISP. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi.CR. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. ) a fi mărginit. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. zăpăcit. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. a fi bun de pus la rană. a nu avea nici un rost în lume. a bea peste măsură. a fi închis în sine. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. a fi aiurit. a fi (sau a sta. fără gust. a fi cap de afiş. (fam. a fi lipsit de educa ie. a-i fi capul în primejdie (cuiva). a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. a fi cap tăiat (cineva). a se afla în mare pericol. a fi cal de şa. (fam. a-i fi antipatic. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. a-i fi (sau (reg. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. mi se pare că eşti cam taram-taram. a umbla) fără vlagă. adecvat. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. neglijent. 1) a fi viu. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a munci pentru al ii.a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. a fi butoi fără fund. a fi cască-gură (sau gură-cască). că mi-i capul în primejdie. a fi cam într-o parte (sau doagă. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. ) a avea. a (nu) fi bun platnic. a fi neobişnuit. ) a fi bun de gură. zăpăcit. a nu-şi găsi locul. de maniere. a fi înclinat spre plăceri senzuale. a fi bun ca pîinea caldă... a fi ca sarea-n bucate.REBR. a fi lipsit de curaj. a fi ca fata nemăritată. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi vedeta unei reprezenta ii. priveau la verişor . a face orice.. a se îmbrăca strident. ) a vorbi vulgar. a fi de o teapă cu cineva. a şedea. a fi într-o ureche: i-ascultă. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . nesuferit (cuiva).. a fi ieşit din comun. a fi copilul cuiva. a fi ca nimeni de pe lume. a fi cam taram-taram (sau tralala). a fi sărac. fă. ca o oapă. a fi ca o sorcovă. a trăi tihnit. a unui spectacol. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). a fi ca găina cu un ou. în carne şi oase! .CR.

a fi dezorientat.. de se făcu foc şi catran.POP. a fi citit. a fi certat cu morala. Petre îi venise ciudă.STANCU. a fi cîrlig cu cineva. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a fi stăpîn pe situa ie. 1) a-i părea rău. a-şi ascunde gîndurile. (înv. că maica ta ne aşteaptă cam de mult.POP. a fi căzut din şariglă. a garanta pentru cineva. a fi cît roata carului . a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a nu mai datora nimic cuiva. 3) a se enerva. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. (înv. ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. a (nu) exista cine să .POP. ) a se înrudi cu cineva. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. ) a fi prieten la cataramă cu cineva. a fi certat la cu ite (cu cineva). (reg.. a fi cît pe ce să . a fi (ud) ciuciulete. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. a se cătrăni: se supără. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. a fi complet chel. a fi (tot sau găurit) ciur.. căci credea că pe dînsul îl îngînă. 2) a invidia. se adunară în ascuns. a fi ceasul trecut. a nesocoti normele morale. a şti totul.. era cît pe ce să piară.. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. a fi chit cu cineva. a fi cimotie cu cineva. a fi ciuruit. că . a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a fi cheia şi lăcata. a se prinde.. a nu mai fi chip. a controla totul. a fi chemat de Dumnezeu..: sîngele îi curgea atît de tare din rană. a fi cineva. a fi la un pas de a . că trăia mai bine . a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. a fi cărbune potolit. a se pune) chezăşie. 1) a fi cultivat... (pop.. a avea anumite calită i. a fi pus pe gîlceavă. fericit. sentimentele. a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. a se înfuria: lui Sf. a fi certat cu justi ia.. .CAR. de mînie. a fi mul umit. a fi (sau a se face) catran (de mînie).POP.DOS. a fi certat cu capul..ISP.POP.NEGR. a fi ud leoarcă. a fi (sau a da. ) a fi prost.. (pop. ) a fi certăre . a fi căzut (ca) din pod. a se duşmăni (cu cineva). a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva). a (nu) (mai) fi chip de scăpare.NEGR. a fi (sau a se face) foc (de mînie). 2) (despre scriitori) a fi cunoscut. a avea (mul i) cititori. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut.. iată că Dumnezeu mă cheamă. buimac: Orbescu căzu ca din pod. [h]ai să mergem. a se pune. a fi călare pe situa ie. a fi cît roata carului. ca să se sfătuiască. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. a fi începutul şi sfîrşitul. a (nu) (mai) putea scăpa. a se face. instruit. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva..PANN.. a fi ceva de capul cuiva. a fi alfa şi omega. a fi om de seamă.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). a (nu) fi (sau a nu avea) cine să .ISP. a răspunde pentru purtarea cuiva. a fi (sau a sta. (reg.

nu verde! AL.. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă. a fi contra. 2) a fi împreună..AL. a fi apreciat drept . cu judecată. a fi lucid. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece. a avea minte ageră. a fi copt (la os).. a fi (sau a găsi. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. a gîndi matur.NEGR.DUILIU. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. a fi rău de gură. a fi ferit de griji. a se contrazice (cu cineva). a fi cu cineva. (fam. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. 2) a fi bine dispus de băutură.. a fi coadă de cîine. potrivit. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. a fi copt la minte. 2) a fi încăpă înat. a nu şti nimic: sînt bărbat odată.. a nu fi cruce de-nchinat.. a se maturiza: demult. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect.. ) (despre o femeie) a avea copil mic. a fi în dezacord. a fi clei. era foarte vesel. a afla. cleiu! CONTEMP. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale. a ine cu cineva. turtă. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a fi aerian. a trăda. a fi foarte beat. a fi realist. cu picioarele în coşul trăsurii. a fi (sau a umbla) cu capul în nori.. a afla. . a fi cu capul pe umeri. a fi col os. ) 1) a fi ignorant. a fi cu bra ele prinse. a fi unealtă în mîinile altora. codi ă de-a lui Isaia. a fi ultimul la învă ătură din clasă. a socoti) nimerit. a fi om matur. v.. 2) a nu se da la treabă. a nu fi cinstit. pace .Z.CONTEMP. a fi cu (sau fără) chef.GR.just. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule..CR. pînă îl făcu cuc. a se cuveni. cînd e vorba de dreptate.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca . 1) a fi de partea cuiva. . a fi pentru. a fi instrumentul altora. a fi crescut în seul său.POP. iar tu. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a fi (sau a găsi. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei. a fi codi a cuiva. încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. a se lua la ceartă. 1) (despre fete) a fi însărcinată. a fi coadă de topor. ) a se cădea. a fi cri ă la minte. a fi considerat ca . 1) a fi încrezut. a fi cu cădere. a avea chef de băut. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi (beat) cri ă. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. dar era mai bună ca azi.CR. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. (înv. eşti cu mine. (fam. 2) a fi beat turtă. era cri ă. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece . a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere.. a fi foarte beat: acesta. a nu avea sim ul realită ii. limoniu. la har ă (cu cineva). a socoti) cu cale. a fi îngîmfat. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă.ISP.. de-i aşa de cu chef. a fi coada clasei. a fi cotat ca . a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău. tun) (de beat). vestejit. a fi un om de nimic. (pop. zdravăn.

a vorbi foarte frumos. ruşinos. nu era cum. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. a fi cu haz.POP. a fi frumos. a nu fi cum. cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. a fi bărbat. ) a fi nevoit (să . supărăcios. (înv. (pop. a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. COSTIN. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. a tînji (după ceva). a fi cu nart. (fam. evlavios.POP. a fi cu comănac. a se teme foarte tare de ceva. 2) a fi sfios. ) a fi fă arnic. a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva).a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. a fi cu tîlc. 2) (iron. că nu-s nevastă cu cîrpă. a fi (sau a aştepta. . ) a fi cu două fe e..CR. a avea farmec. a fi nostim. a fi necesar (să . a fi cu caş la gură. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. a fi cu cîntec.POP. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac. a fi cu nărav. a sta) extrem de emo ionat.. POP. lipsit de experien ă. ipocrit: creştin. a fi elocvent. ci-s voinic cu comănac. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. a fi (încă) cu mucii la nas. 2) a fi dubios. (înv. ) a fi (încă) prea tînăr. a implica..CR. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să .. a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. a sta) cu inima sărită.): de nevoie mi-au fost . om voinic: nu-s femeie. obscur.. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. 1) a fi bun. a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. a fi cu lapte. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. a fi cu două obraze. 1) a fi mai complicat decît pare. a fi pe ducă.REBR.. cu şapte poteri mă bat.NEC. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap). VARLAAM. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită.. ) a se găsi foarte greu. a-i fi lumea dragă (cuiva). a fi (sau a aştepta. a fi cuprins de un dor nestăvilit.).OD. cu moartea) în sîn (sau în spate).CAR.POP. a fi cu mîinile legate. a fi sau a se sim i. ) a regreta (ceva). (fig. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. (sau a . cucernic.ISP.). a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. să-mi poci plăti datoriia. ca să zici că eu nu pot. a-i fi cuiva tîngă (după ceva). conci nu port.. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. ca cel ce se ştia cu musca pe nas. a-i juca cuiva) coliva în piept. . ) a nu putea ac iona..POP. să mai strîng vreo şapte cete...POP. a fi (prins) cu mî a-n sac.. a fi cu (sau a-i bate. a fi (sau a se sim i..ISP. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. 1) a fi capricios. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri.. a fi cu limba fagure de miere.AL.. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav . a-i plăcea sătrăiască (cuiva). a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. a fi capricios. a fi cu nasul de ceară.. cu nărav. cam . acum se mai linişti olecu ă. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. a fi cu un picior în groapă. de unguri să-mi fie frică. (reg. (reg. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas).

a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). (despre oameni) a fi necioplit. (înv. a fi cu îfna în nas.. 3) a fi leneş.. (pop. a fi cocoşat. că-i iarbă de noi şi umbră de voi. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva).M. a nu depinde de cineva (sau de nimeni). prin) putin ă (sau putin a). a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. a fi născut într-o zodie norocoasă. de necaz). a fi cu estul în cap. a fi cuprins de scîrbă.POP. a fi plin de datorii. a nu fi dat la rindea. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. a fi realist. nici împără ia de tine. a avea sim ul realită ii. a fi cu tolba-n spinare. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a fi pe moarte. a fi pe moarte. rezervat fa ă de oameni. a fi cu stea în frunte. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. a fi foarte descurcăre .DOS. a fi dat dracului (sau naibii). 4) a se lăsa condus de femei. a cunoaşte lumea. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. 1) a fi pus pe ceartă. a fi cocoşat. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a fi în pragul mor ii.CAR. a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. că nici tu nu eşti de împărat. a fi lipsit de păcate. a fi scîrbit. 2) a fi prost. a fi de acelaşi sînge cu cineva. a fi dat prin tîrg. a nu slăbi din ochi pe cineva. a fi dator vîndut. a se înrudi cu cineva. (cineva sau de ceva). a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a fi foc şi pară. a fi cu ochii pe cineva. (reg. ) a fi cocoşat. şmecher: era dat în paşte. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . omul ar fi curat ca mirul. a se înfuria. inventiv. a(-i) fi cu (sau (înv.EM.POP.. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta. a fi de . 1) a fi retras. a fi şmecher. de invidie. a fi curat ca mirul. a fi cu estul în spate. a fi cu traista în bă . ) a-i fi duşman. . 1) a fi foarte bătrîn. dat dracului. a fi cu ipăul în spate. a fi sărac. a fi zăpăcit.CR. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. a fi dezgustat. a fi pe drumuri. a fi cu picioarele pe pămînt.HASD. a fi cu un picior în groapă. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. a fi cu şerpar de a ă. descurcăre . a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). 2) a umbla cu nasul pe sus. 1) a (se) putea. a fi curat ca lacrima. ) la. a fi cu îfna la nas. v. a-i fi cu scîrbă (cineva).VLAH. cu un picior în groapă. 2) a fi foarte bolnav.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a fi curat ca mirul. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul.. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). a supraveghea pe cineva.

2) a fi de o teapă (cu cineva). de alaltăieri.. a fi de branşă a fi de branşă. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii.. a fi util. 2) a fi ignorant. suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic.CAR.CR. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. a fi (sau a rămîne. a fi de folos a fi de folos (cuiva). a fi în eles cu cineva. a fi de datoria cuiva a fi de dorit.. a fi de (o) măsură (cu cineva). ca şi păcatul mumii Eve..BIBLIA. (reg. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei. clar..pe drumul ista. a fi de loc din . a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii). a fi martor: iar adevărul. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. a fi de fel din . nu cum vrea el. folos. a ajunge. a fi de mul umită. de batjocură: casa lui va fi în jah. a umbla) liber. că doar nu-i de capul său. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege. a fi de caraul a fi de caraul. a fi în tabăra opusă. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune. a fi destul. a fi de lemn (sau ca lemnul).. tînăr. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. a fi specialist în materie. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva. a fi de fel din . a fi de jaf a fi de (sau în) jaf. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). a fi prezent. de alaltăieri a fi de ieri. noi suntem cu totul de altă părere. a fi de interes a fi de (mare) interes. 3) a fi ab iguit.a fi de ajuns. a fi (ne)sincer. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur.. a fi de fa ă. firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. a-i fi de ajutor (cuiva). a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . a fi evident.POP.. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă.CAR. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva.. de-a) mirare(a) (cuiva). cum nu i-i cînelui a linge sare. a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva.CR. a fi de altă părere a fi de altă părere. a fi nou.zice Dumnezeu . a-i fi de (sau a. a fi necopt. a intra în îndatoririle. utilitate. 1) a fi nepăsător. a nu-i arde. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită .POP. a mul umi. neexperimentat. căci tu eşti lui de ajutori. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv. a se subîn elege. a fi (sau a se face) de miraz. a nu dori. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. (înv. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. a-i fi de folos (cuiva): du-te .HOGAŞ. a fi depăşit greută ile. a avea o opinie diferită: uite.CR. insensibil. a (nu) intra în atribu iile cuiva.EM. a rămîne) de capul lui. a fi de (mare) importan ă.CAR. a fi de meserie..POP. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. ) a-i veni rîndul să facă de pază. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a.CAR. ) a (se) face de rîs. a fi (sau a umbla. a fi originar din . a fi de datoria cuiva..MAIOR. dificultă ile. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. a fi de pradă. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă. a fi de ieri.HEL. a fi de mare necesitate.. a rămîne nedumerit. (reg.

a sprijini pe cineva.. (arg. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a fi de neam mare. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. a şedea) de pază. a fi de competen a (cuiva). (înv. vremea rece continuînd. care nu e de resortul meu.POP. rău.. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP.): mirele şi mireasa erau de neam de boier. al curcilor. a fi (sau a se face) de proverb. a nu fi pe potriva cuiva. a şedea) de planton.): comisia interimară este somată să spună dacă. a fi de o teapă cu cineva. a nu prevesti nimic bun.REBR.. a opina (că . al tîrgului. cu greută ile. a fi de poveste şi de veste. a fi de-o teapă cu cineva. a fi (sau a (se) face.. a fi de na ie spurcată (sau rea. sau a-şi trage neamul din . (reg. .CAR. a se trage de la . a rămîne) de batjocură. ) a fi nesim itor. a fi obişnuit cu necazurile. ne făcea şi de ocară. 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. a (nu) fi de demnitatea (cuiva)... a dracului). (reg. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui.CĂL. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. a fi de pănura cuiva. încremenit (ca piatra). a fi (sau a sta. a avea o vîrstă matusalemică. a fi de neiertat. a fi de prisos. a fi de resortul (cuiva).. al cîinilor). ) a fi din timpuri imemoriale.. a crede.GHICA. a fi (sau a deveni. a considera. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. a ajunge. ) a fi demn de povestit. 2) (fig. a fi de rond. ) a fi rău din fire. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. ) 1) a nu mai fi bun de nimic. al satului. a fi de rău augur.. a fi de neam de .BARBU. ) a nu fi în toate min ile. (fam. 1) a sta neclintit.. ) a fi la fel. a fi de piatră. (înv. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. (despre oameni) a fi neserios. a fi deranjat la mansardă. uşuratic. a prisosi. de a deveni cunoscut. a fi (sau a (se) face. a de-o seamă cu timpul. cu ceilal i. a ajunge. (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. a nu mai fi de nici un sfînt. a fi (sau a se face) de rîs. de vi ă nobilă. a fi în plus. . (reg. nemişcat. a ajunge) cunoscut (de toată lumea). a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe).CĂL. a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. a fi (sau a sta. PREDA. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion. de strajă: de planton şedeau doi solda i. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . a ajunge) de notorietate publică.. celebru. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. a fi de-o seamă cu timpul...a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . a fi (sau a deveni. a fi de origine.BĂLC.nemilos. a nu fi de nici o zeamă. cînd era Corbea în ară. a fi de partida cuiva. (sau din . a nu putea fi iertat...

şi reg. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. că n [u] mai sîndu dă trai.ISP.SAD.. a fi din os domnesc (sau de domn. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL. (pop. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. 1) (înv. 1) a fi cufundat în gînduri. 1) (înv. a fi îndrăgit. ) a fi trup şi suflet cu cineva. afurisit. a plăcea (cuiva).CAR. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). (reg.VLAH. a-i fi dragă lumea (cuiva). ) a fi bătrîn. cum focul negru să te legi de unul? POP. cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. a fi aşa cum doreşte. a fi dracul gol.. . 2) a se jena. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor.IORGA . a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. 1) a fi rău. a fi la fel cu cineva. a fi (cam) după prînz. (pop.. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă. a fi de treabă. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). a fi de neîndurat. a fi după chipul şi asemănarea cuiva. a unei boli). ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . nu auzea. a fi de şugubină. ...POP. că ce cerea. a fi două inimi într-un sîmbure. ... a fi din aceeaşi familie (cu) . ca s-o pîrască . 2) a fi iste . (reg. a fi lipsit de utilitate. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. a fi dus cu mintea (sau cu min ile). a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. (a. ce dorea el. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. a fi vinovat. ) a fi (fără) de nici o treabă..1780). băştinaş. (glume ) a fi ame it de băutură. a fi de folos.. ştiind că e de treabă. a nu mai fi de trai (sau de trăit). neatent: el nu vedea.. poznaş. toate erau după voia lui. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. a fi distrat. a fi după voia cuiva. a se bucura de plăcerile vie ii.. ce să se schimbe.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap.. a fi de un neam (cu) . a fi neastîmpărat. a nu fi de glumit cu . cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. a nu fi de şuguit (sau (înv. că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. ) de şuguire) cu .. 2) a nu se mai putea trăi. a avea origine ărănească. a fi de vină. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea.: nu-i bine să fie tot de un neam domnu. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. a fi de vi ă şi sămîn ă.ISP. atîta era de dus cu min ile. (despre sugari) a dori să sugă..NEC. a fi localnic. a fi drac împieli at.. din oase sfinte). iubit (de cineva). săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam .. a fi de neam ales: dintre atî ia. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin..POP. boieresc. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. a fi din opincă. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. a fi de zile multe. a(-i) fi drag (cuiva)..CORESI .: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR. . a fi din partea locului..

accept. iubit şi blond tovarăş. te-ai trecut. a fi fără grijă. 1) a fi lipsit de farmec. a nu se sinchisi de nimic. a fi fără creştere. rău. (despre oameni) a fi furios. (reg.REBR. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. ) a fi nebun. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. ) a fi aiurit.ext. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. fie ce-o fi! PREDA. nevoile. a nu fi dus de multe ori la biserică. fuseseră fa ă la această întîmplare. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti. fiecare cu ciudă eniile lui. a fi nemilos. violent. a fi peste măsură de obosit. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. a nu-i păsa. nu mai ai haz! PANN . că sînte i obraze sub iri? CR. a plesni de sănătate. a fi foc şi sabie.POP. a fi frînt de oboseală. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. a asista. ) a ine în tensiune. a fierbe ma ele în cineva.NEC. a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. a nesocoti conven iile sociale. a face zile fripte (cuiva). fie!. (fam..VARLAAM. a nu avea nici o grijă. a fi foarte enervat.. a turba de mînie. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. a se teme: părerea ta. otravă) (pe cineva). (reg. (fam. a fi fiere spurcată. a-i fi frică (cuiva). a fi fără putin ă. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. a fi fără conştiin ă. a ignora. (înv. a fierbe de mînie. a se mînia (pe cineva). ) pîrjol.făta i (sau făcu i) în tindă. 1) a fi plin de energie. a fi lipsit de educa ie. a fierbe fără apă (pe cineva). fie şi aşa. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. ) a fi foarte frumoasă. o strînse năvalnic în bra e. a fi frumoasă coz. a fi rău. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. fie ce-o fi!. a fi prezent.. a se înfuria. a fi lipsit de scrupule. fiecare îşi cunoaşte necazurile. a fi vagabond. a-i dzice dulău fără de obraz. necuviincios: au început . ) a se sfătui. a fi cuprins de patimă.AL.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . zăpăcit. a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). a fi neruşinat. a fierbe în suc propriu (pe cineva). (înv.EM. a fi fără (de) obraz. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte. a fi rău de gură. să fiarbă în suc propriu. fiecine cela ce. admit. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi.BIBLIA. (p.. a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. să se facă aşa. a fi fără inimă. treacă de la mine. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. 2) a se înfierbînta. a fi peste măsură de mînios. a nu avea nici un rost. a fierbe mărgica. a fi prost crescut. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). fiecare cu păsărica lui.

(despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală.AL. a pune la respect (pe cineva). a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. ) a fi complet despuiat. a fi neîndemînatic.CR. a fi foarte sărac. ) a nu putea vorbi. a fi gol puşcă (sau pistol. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia).GHICA . a-i pica) greu (cuiva ceva). a umbla în zdren e. a fi greu de mînă.CAR. de n-are de ce se prinde mî a. (reg. a fi goală ca o oală. 1) a fi bogat. a nu-i prii (cuiva ceva). a lovi cu putere. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). o povestire cu atîtea amănunte subtile. a fi gros de cap. a se jena: nu-i era grea ă a min i. îngîmfat. ) a fi plin de păcate. a-i fi (sau a-i veni. a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a nu putea.POP. chit pe chit. (reg. 1) a fi gol puşcă. a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. 2) a fi înfumurat. ) a nu putea păstra un secret. a fi gol prepeleac (sau mei). a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. ICHINDEAL... a fi gură-spartă. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva.. o taină. a fi galben (la fa ă). a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. (reg.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . după peste o jumătate de veac. a fi sensibil la boală (sau la mîncare).. a fi foarte slab. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. a fi peste măsură de gras. a nu-i plăcea. a-i fi graiul prins (cuiva).EM. a fi nesim it(or). dar era tare de ureche.POP. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă). a fi obraznic. a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor.: fă-mi cămaşă de fuior. 2) (fig. a fi hap pe cap. a se cădea. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie.. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). a avea inten ia să . a fi gata. ticălos. a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. a fi tocmai pe tocmai. 2) a fi foarte sărac. a pălmui. a-i fi grea ă (cuiva). a fi fără ruşine. a-i fi (cuiva) gîndul să . a fi fudul la coate. a avea mintea înceată. (fam. a suferi de indigestie. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine.P.. a fi în pielea goală. ) a-i fi scîrbă. a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. a fi gingaş la boală (sau la mîncare).. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. ) neagă). a-i cădea. a i se urî (cuiva de ceva).MAIOR. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). 2) a fi mojic. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). (reg. a nu-i tihni. a fi hacul (cuiva). a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). fudul la coate. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. că mi-i gîndul să-mă-nsor. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi. a fi foarte bogat.

a fi în duşmănie. 2) a fi în stare. a fi în comă. smintit.NEC. a fi (sau a rămîne) încredin at că . (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci.CAR. năucit. 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul.. a fi în ordine. fii salon!. a fi prost dispus.MINEIUL.: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. a avea din belşug.. a fi la ananghie. iute. a fi avut. a fi în ăle vaviloane. a fi lihnit de foame.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune. ) a fi nebun..AL. ) 1) ine-te de cuvînt!. (arg. a fi (sau a se crede) foarte fericit. nu. a fi în bună rînduială. fii liniştit!.. implicat într-o chestiune. a ocupa un post. de .. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP. a fi îmburdat cu leagănul. a fi îndrăgostit lulea. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie..BĂLC. a fi întrebuin at. harnic. a nu fi în apele lui. a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că . a fi ieşit (sau sărit) din î îni. . a fi îmbrăcată grafină.. a nu-i fi to i boii acasă. zănatic: vorbe de om sărit din î îni. despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva). ) a fi scrîntit la minte. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. ) a fi în stare să . (înv. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să .. a-i fi indiferent (cuiva ceva). a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere.. ) a fi zăpăcit. a fi în circula ie. a fi amestecat. a fi în căderea cuiva. a fi foarte îndrăgostit. a fi iute (sau slab) de o ele. a(-i) fi inima rece (cuiva). a fi îndestulat. a fi în cîmpul muncii. (reg. fă arnic. ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi.EM. a fi în cumpănă. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. (reg.. dezorientat. 2) a nu se sim i bine. a fi convins că . 1) a-i veni peste mînă.. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie.. a fi în mintea copiilor.i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba.. a fi în activitate. a nu mai putea de bucurie. (înv. ) a fi sclerozat (de bătrîne e).a fi harnic să . a fi în cruci. a fi angajat undeva. înspăimîntat: şi nu-i era. 1) (despre oameni) a se duşmăni. tulburat.ISP. abătut. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . a nu-i conveni (cuiva ceva). (reg. a fi speriat. a fi de competen a cuiva. a fi foarte vioi. a fi în anii maimu ei.. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. a fi iute (sau slab) din fire. (reg.. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi viclean.. fii pe pace!. a agoniza.).. a putea să . măririle.DELAVR.. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR. 2) (despre fenomene. a fi sigur că . a munci.SAD. nimănui în piept inima rece.... fiin ă de fa ă.. a fi în dificultate... 1) a fi cuprins. zău. . a lucra.ISP... (înv. a fi hămesit. (sau a . a-i fi în cale (cuiva).

a fi (sau a se sim i) liber. NEGR..OD..: cum sta baba împietrită. a exista. 2) a fi gata de . în primejdie.. a fi copilăros. a fi în ogodul tău (al său etc. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă... a fi la cheremul. a fi în ton cu .. a trăi în lumea imagina iei. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva). în stăpînirea cuiva.). dracul îi şi da în gînd una. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . a fi în pîrg(ă). a fi în jenă financiară. infantil. a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare .. a fi păgubit. a fi în pagubă. a avea posibilitatea de a .... a fi în interesul cuiva. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor. (fam. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. 1) a se scula: la şase era în picioare . a fi îmbrăcat sumar. ) a fi gata să . a fi (sau a intra) în legalitate..N. a fi în joc.. a fi în ordine. a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele . a fi în rela ii apropiate. ) a fi în largul. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR.. a fi sclerozat.. şi reg. a fi lipsit de judecată. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva.POP.POP. ) a duce lipsă de ceva. cu toaleta neterminată. a putea să .AL. a fi la ananghie.ISP. (înv. de elaborare..TEST.EM. a fi în spiritul timpului. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. a-i trece prin minte să . a nu avea bani.. a fi cît pe ce să .. a se afla în plinătatea puterilor.. a fi în neglijeu. (înv.. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea.. a fi în măsură să .. a se conforma legilor în vigoare. a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). (reg. a fi în acord cu . crud: boabele sînt în lapte.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . prieteneşti cu cineva. a fi în notă cu . (despre porumb) a începe să lege. în pîrg.. a fi în picioare. a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva. a fi în pas cu vremea (sau cu timpul).. a fi (sau a sta.. sta în nevoie să-l piarză. a se men ine... a fi la modă. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). a fi în mătase. a dăinui. a fi în intimitatea cuiva. a fi (sau a-i veni) în plecare.CR.): păsările erau mai în ogodul lor. a fi în lapte. a delira. (reg... să-l cheme întrajutor. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor. a fi în formă..ANTIM . a se afla. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori.: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. a fi (sau a ajunge. a fi în ghearele cuiva..). a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a fi (sau a rămîne) în pană. a fi în lucru. a avea de gînd să . a fi în întîrziere... (mai ales despre cereale) a fi necopt. 2) a fi în dificultate. a fi în curs de executare... a se bucura de încrederea cuiva. a cădea. a fi într-o situa ie critică.. ) a aiura. a fi în dificultate. a fi în pierdere. 1) (înv. în voia ta (sa etc. a nu-şi fi în minte. a întîrzia. a se ine) în fiin ă.. a fi spre folosul. a nu face ceva la timp. tău etc.

. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii.. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt. a fi în porneală.EM. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. a fi la acelaşi nivel cu . a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate.. a fi la fel cu ceilal i. a se afla la asfin it. (fam. a fi în pozi ie. a trăi bine. a fi în prim plan. a intra etc. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale.CR. a se afla. a fi în pom..CR.. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu.... a fi în secretele zeilor. a face parte din aceeaşi categorie cu ... .SAD. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. ) 1) a rămîne fără bani... a fi lefter.. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. despre femei) a fi însărcinată. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să ... (fam. a fi în ordine: totul e în regulă. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. (sau să .. a fi (sau a se afla. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea. a fi (sau a ajunge. ) a depinde de cineva. a fi în fruntea unei activită i.. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse.EM. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală... şi fam. a-i fi în şagă (cuiva). despre soare) a coborî.: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at.) în produc ie. a pune. a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să . a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu . a se vedea) în situa ia cuiva.: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a . a fi cu rost. parcă nu-i sînt to i boii acasă. a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă .POP. a fi în scumpire..CR.. ca în sîn de rai).. (pop. a fi (sau a aşeza.. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac . .). (pop.. a avea un defect din naştere. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. a fi în primele rînduri. a rămîne) în puterea cuiva. cuconaşule.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. (fam. 1) a sta în rîndul întîi. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a . la discre ia cuiva.. a fi (sau a se afla. a fi alături de . 2) a fi într-o situa ie dificilă. . REBR. 2) a fi în centrul aten iei. eu chiteam că vi-i în şagă. ) a nu avea bani. a intra) înrînd cu . fără ieşire. (reg. 2) a sta în puterea cuiva. a fi în regulă. ) a-şi pierde sim ul realită ii. a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva).CAR. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar.HASD.: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie. ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ. a fi lefter.. a putea să . a fi în suferin ă de bani. a fi în rînd cu lumea.. ) a fi fără chef. (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată..STANCU. a fi (sau a se găsi.. a fi în scaun. (reg. a fi însemnat de Dumnezeu. SAD... a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. (înv. a fi (sau a se afla) în priză. (fam.. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . a fi (sau a băga pe cineva) în priză.. sau a fi (sau a intra) în rîndul . în fa ă. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară).MIRONESCU.

. a fi în toi.) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. (despre jucătorii de căr i). ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. (înv. (despre artişti. a fi smintit. în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. a fi într-o minte (cu cineva). savan i etc. fudul. 2) a fi înapoiat mintal. Nu e vorbă. nu putea face decît a îmbrăca haina. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale.). (fam. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi.. a fi în trecere prin . a fi în epat. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP.POP. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale.POP. cu ochii către stele.FIL. a se vizita cu cineva. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei.STANCU . a urmări (discret) (pe cineva). a fi în deplinătatea calită ilor vocale. a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . a ajunge. îngîmfat. icnit. toană. a fi ar ăgos. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău).. a fi (sau a se închide. ) a nu-i cădea bine.. a fi în ter ă (cu cineva). a fi zăpăcit. parte.. nestăpînit. a fi bine (sau prost) dispus. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). a fi întors pe dos. a fi la ananghie. 2) a fi abătut. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti.CAR.ARGHEZI. a fi rigid. a fila (pe cineva). a fi bine (sau prost) dispus. a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. înfumurat. (înv. ale ei etc. (înv. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). a fi (cineva) în tălpi.POP. ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi la aman. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi. a fi învechit în rele. într-o stare dezolantă. a fi în voce. a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. a fi întîiul la joc. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. a fi în vizită (cu cineva). a fi protos. la strîmtoare: junele. a fi (sau a se afla. a fi dat dracului. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală. 1) a veni cu întîrziere. a nu-i fi în ticnă (cuiva). a fi întîrziat. . a fi aidoma (cu cineva). 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). a ieşi cel dintîi. a fi bulversat. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva). a fi (cam) într-o doagă (sau dungă.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . a sta. a (nu) fi în (sau (înv. a fi într-o pasă bună (sau proastă). a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. ) a fi tulburat. a nu fi în toate ale sale (ale tale. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva. a nu-i tihni (cuiva). a fi în toane bune (sau rele). 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război. 2) a (se) pune în mişcare.REBR. a nu fi în toate min ile. a flirta (cu cineva). a fi înrăit. a da din col în col . a fi al dracului.NEGR. a fi într-o situa ie critică.

1) a fi căzut la pămînt. a fi într-un gînd. a fi lată (rău de tot).CAR. a fi la capătul răbdării..OD. pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. ) a avea certitudinea unui lucru. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. mă. 1) a se găsi. a avea pîinea şi cu itul. a fi foarte transpirat. . a fi epuizat. 2) a-i conveni. a fi lăsat la vatră.. ) a avea aceeaşi părere. a fi (pus) la şmecherie. la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. a stăpîni. a nu mai putea. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea . în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. . ferchezuit. a fi (sau a intra) la vătale. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. a fi stăpîn. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. a fi la mijloc. 3) (fig.NEC.IOVESCU. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. ) a nu avea libertate de mişcare.. a fi (sau a sta. . a fi lat de foame. (înv. 4) a trece la mijloc. a fi la pămînt. (fam. a se pune) la remorca cuiva.. 2) a fi aşa cum se cuvine.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor. a fi foarte flămînd. 2) (fig. (reg. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire.MUSTE. (cuiva sau a ceva). a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva).IORGA. situa ii etc. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. a fi la parte cu cineva. a se duşmăni. 1) a fi în serviciul cuiva. a nu se în elege cu cineva. a fi (sau a se uni. a fi la mintea omului. a fi la sigur (de ceva). a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. clar (ca lumina zilei). a fi disponibil (ceva). ) a fi ruinat. (despre evenimente..AL.) a căpăta propor ii grave. 1) (înv. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . a deveni dramatică. a fi la gură de cuptor. a fi (sau a se lăsa) condus. 1) a fi la (o anumită) altitudine. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. a fi la discre ia. a fi asociat cu cineva la o afacere. îngrijorătoare. a-i fi prieten credincios (cuiva). sclivisit: îmi place. a fi evident. (reg. a fi la înăl imea situa iei. 2) a fi în cauză. a fi la stăpîn.. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. a se face. a se tocmi) la (sau într-un. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. CAR. a-i fi la mîini bune (cuiva). a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . pre) un cuvînt (cu cineva). că eşti la şmicherie. la remorca politicei turceşti. a nu mai putea răbda. 2) (fig. a fi la col i (cu cineva).CAR. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă.SAD. a fi leat cu cineva. (înv. ) a fi demoralizat. extenuat. ) a fi dichisit. a conduce. a se găsi în mare primejdie.

a avea posibilitatea de a .. 2) a fi cu toane. DELAVR. i s-a făcut milă de aceştia. a fi liber să . a fi (sau a se crede) superior (cuiva). a fi miop. a fi lovit (sau bătut. .POP. a-i fi milă ca iganului de pilă. aidoma cu cineva. a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva). a fi mai catolic decît papa...: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort.MAIOR. . ) leit poseclit) (cu cineva). (sau de a .POP.POP.: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal.. 1) a fi lipsit de vlagă. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva).. a fi mai presus de orice critică. foarte ruşine. a fura. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc. 3) a fi beat cri ă.. 1) a compătimi (pe cineva)... a semăna. a fi mai bucuros să . a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv.... trăsnit) cu leuca...EM. a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva). a se dezgusta.. a fi întocmai. a fi zăpăcit... a avea o constitu ie delicată. a fi prostănac.... a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul..MAIOR.. a fi lipit de foame. a fi ho . a-i fi mau (cuiva). 2) a se îndura. a fi lovit cu praştia (sau de praştie). a suferi de miopie. a nu avea milă. a fi lung în (sau la. a fi lovit cu mîneca undrei. (înv. de) gheare (sau unghii... a se ridica deasupra .. a fi (sau a se pune.. a se situa) mai presus de . a fi lung de (sau în) gheare. a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile . şi pop. a fi foarte obosit. în această cestiune. a nu vedea bine.. a fi măgarul cuiva.). a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de . a nu fi mijloc de a . a fi mic la os. a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră.. a (nu) fi mai breaz ca al ii. a fi mai riguros. a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a . a fi de o calitate foarte înaltă.. (pop. a fi lipsit (de .. a i se permite să . epuizat.POP. a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . despre fete.. foarte sărac. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită.... a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. (reg. ruşinea. a fi mai sărac ca cucul..CAR.. (fam. ) a fi prostănac. predispus la furt. ) a fi (cam) nebun. în chestiuni de formă..). a prefera să . a nu exista posibilitatea de a .... a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să . a fi (sau a avea) loc. a se obişnui (cu ceva)... a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. de i-era mai mare dragul. a fi mireasă cu . necontenit îi necăjesc pe oameni..a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . că nu avea după ce bea apă. a (nu) fi mai deştept. a se putea. mai iscusit decît al ii. a fi foarte flămînd. ciuda) (cuiva). femei) a se căsători cu . foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească.CR. degete). a-i conveni (cuiva ceva). decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei.: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi. a fi predestinat.. a-i fi mai mare dragul (sau mila.

s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale.. .. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. (reg.. a avea (mai) multă experien ă de via ă.. nici modru de-a o lăsa. le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare.. a fi mîncat (sau a cunoaşte. a fi zgîrcit.).POP.. a fi mînă spartă... ) 1) a nu mai putea. (p . a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. (reg. a fi mort după . descurajat. a-i fi imposibil să .POP. a fi nea într-o parte.. (reg. a fi mîncat de nevoi.. ) a putea. a fi foarte norocos.): i-oi da car cu şase boi. a fi mîncat de molii. a fi mî ă plouată (sau udă).. a fi fă arnic. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi. de unguri să-mi fie frică. a fi fără seamăn de .. a fi linguşitor.. fiul secetei.CR. 2) a fi peste măsură de .. a fi neam prost..). a fi becisnic. a fi principalul sprijin. a avea o existen ă tihnită..CR. a fi lipsit de educa ie. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită.. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). a fi lipsit de vlagă.. că nu-s nevastă cu cîrpă.. a fi musai.. a fi suferit multe necazuri.a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după . a fi absolut necesar. 2) a fi lipsit de voin ă. a fi la un pas de a . 2) a fi foarte îndrăgostit de . a fi (sau a se face) neam (cu . 1) a dori foarte mult să aibă . ) a avea hainele rupte.CAR. a fi abătut. a nu fi mult să . ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus . CR. cînd m-oi întoarce acasă. a fi mî ă blîndă.. (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald).. a fi modru. a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap).. a fi na ie blagoslovită.ext. a fi născut în zodia porcului (sau scroafei).. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). ipocrit. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să . a fi născut în zodia ra elor. (reg. a fi econom. lipsuri. . (pop. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. a fi foarte harnic. . a fi neam după iapa popii (cu cineva).. POP. a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. a fi obligatoriu. a fi mîndru ca un păun. a fi mîncat de gîndaci. a pune la punct (pe cineva). a cunoaşte firea.. (reg.: n-are cap de-a o uita. a fi mojic. înfumurat. a fi născut în zi de lucru. a se înrudi (cu . obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . să te faci rudă cu noi. a flecări tot timpul.. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. a fi mînă strînsă. vorbăre . a fi moară neferecată. născut în zodia ra elor. a fi risipitor. a şti) moarea cuiva... a-i veni de hac (cuiva). ciuruite. ) a fi om bun. a fi murit şi moartea (în cineva).POP. 1) a fi milos. a fi veşnic însetat: Setilă. ) a bate (pe cineva). a fi (mai) bătrîn.... a fi îngîmfat.POP.. a fi moale la inimă. a fi moale de mijloc. (sau fără . (rar ) a fi smintit. a fi vorbăre .

a fi foarte slab.. a fi nevoie de cap.. de-o teapă. a fi om copt (la minte). cu judecată cumpănită. mîndră. (înv. a se jena. . a fi ignorant. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele .. a fi supărat (pe cineva). de eşti neagră ca pămîntul? POP.. a nu fi nici cal. (reg. ) a avea o purtare inadecvată. ) a nu şti absolut nimic la .. nici măgar a nu-i fi nici cald.. scîrbă. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . a fi lipsit de caracter.DOS. de binevoitor. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. ) a-i fi silă. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. inutil. a fi negru în cerul gurii.: şi-i era numele Plachidas.. (reg. mînios. de mînie: spune-mi. necorespunzătoare. (arg. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează.a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să . a-i fi oarecum... v. PANN. nici măgar. a fi slab ca o scîndură. a fi nespălat la gură. a trebui... a fi o cîrpă.. a fi înnorat. a nu avea un statut clar.. ) a fi prost şi obraznic. a fi nebun de carte. a fi negru de supărare. (reg. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. a fi un om de nimic. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP. a nu se pricepe la nimic.. a fi numai burtă şi căciulă. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să. a fi nefolositor. a nu avea habar. (cuiva). a fi numai ochi (şi urechi). . ). a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă.. a se chema . a fi un obstacol în calea . a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). a nu apar ine nici unei categorii. a avea suflet negru. a spune multe şi a nu face nimic. a fi (to i) la fel.. a fi becisnic. a-i fi nează (cuiva). nici de rece (cuiva). a-i fi numele . de coloană vertebrală.. ci cînd te trînteşte un măgar. a fi exagerat de amabil. a fi foarte supărat. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. a nu fi nici de zeama ouălor. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . ) a fi bolnăvicios. a fi necesar. a fi tobă de carte. a fi nelalocul lui. a nu fi nici cal. a privi foarte atent (la ceva). a fi lac de transpira ie. a fi o frînă pentru . a nu fi bun de nimic. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). a fi scund. a fi numai greabănul de el. a fi (to i) o apă şi un pămînt. a fi nul la .. (fig.. a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva)...AL.i fie..CR. a fi oaie cu şorici. a fi numai lapte şi miere. a fi om copt a fi neam tămîie.. a fi nor... a fi necazul oamenilor.. a trebui să . a-i fi indiferent. a fi spurcat la gură.. a fi constrîns să . (reg. ) a se numi .GALA... că nu trăia bine cu soacră-sa. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la . (reg. a-i părea rău.. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR.. a fi numai o apă.POP. a fi om serios. ce i-i gîndul.ISP.. a fi numai gura de cineva. că este nevoie de cap. a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva).: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. a nu-i fi nici cald. a nu fi nimic de capul cuiva. a fi nuntă.POP..: eram nul la matematici.

) 1) a fi de folos. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. a fi retrogradat (într-un post mărunt).. pe cărbuni. a fi om de cuvînt. a fi om de cultură. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. a fi (sau a rămîne) orfan. a ajunge la limita răbdării: multe. . a fi papă-lapte. a (se) gîndi. a avea experien ă: cine a pă it multe. de-ar mai fi el pe cît este..a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . a fi (sau a cădea.. a fi pă it multe.POP.POP. a fi încă o dată pe atît (de mare. la momentul potrivit. a fi (sau a sta) pe cu ite. 2) a fi vesel. 2) a trebui. l-au bătut. a fi om de lume. tare): asta n-aş face-o eu. ) a fi prost. a călători: de ani e pe cale.EM. ) a rămîne fără bani. a fi pe cale de a .. a reflecta: o. ) a i se părea curios. bleg. şi fură op.i fi paraxim unde nu vezi . 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.COŞBUC. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. a sta. a fi o revela ie. ) pe gînd.. a fi pe fază. a fi păduche leşinat. a fi necesar: e op să ştim . (pop. a se mira: boierule. lefter. a fi pe cale. (reg. ) în) gînduri (sau (înv. a fi o mînă singură.CR. a cădea) pe bec. a-i fi (ruşine) pe la nas. a fi energic. a fi pe jantă. a fi la un pas de moarte. a se pune. 2) (fam. a-i fi paharul plin (cuiva). a fi trecut prin multe necazuri. a fi foarte instruit.). (reg..? PREDA. a fi în ceasul mor ii. (reg.ISP. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. da-i omul lui Dumnezeu. a fi pe punctul de a . ştie multe. a fi pe cu it... a rămîne) (dus) pe (sau (înv. pe ghimpi. ) a supravie ui. a fi lipsit de energie. a fi nătăfle . ) a fi mic de tot. a fi (sau a se găsi. a ac iona cu rapiditate. de ce nu mi le iei? EM. (înv.PSALT.. a se lăsa dirijat de ci. dornic de petreceri. a se purta conform moralei creştine. i-a fost paharul plin. ) a fi singur. 1) a avea experien a vie ii. a trece) pe linie moartă. să nu. ni el pe la nas . 2) a fi foarte slab. (sau să .. gata să-şi dea sufletul. a şedea.VINEA. a fi o surpriză. demone. Doamne. a cugeta. oportun: to i plecară-se . a-i fi (cuiva) paraxin. a fi bun. pe cugete). a mai fi pe cît este. a fi orb de minte... a fi (sau a se afla. a-şi respecta promisiunile.: e pe cale să se-nsoare . a fi pe linia de plutire. (înv. (fam. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. a fi (sau a rămîne.... a fi (sau a sta) pe jăratec.. .neva. ) 1) a rămîne fără bani. a se ruşina: nu-i este aşa. fără ajutor.. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. a fi om de ac iune. de ini iativă. a inten iona să . 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. a fi op. numai amîndoi. a fi păpuşa cuiva. ) 1) a fi lacom. (fam. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. (fig. şi pop. de ce mai stai pe gînduri. a fi. a fi bogat. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu.

a fi pregătit să . ) a fi prieten la cataramă (cu cineva).POP...: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli. CAR. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva).: azi. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită.CR. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). a-i fi prea destul (cuiva). . tot împotrivă. a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. (sau (înv.). GANE. ) a ocupa temporar.POP. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. a fi fă arnic. a fi gata de .. a sta pe picior de plecare. a fi pe scîndură.P. (fam.. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. indicat.. (reg. ) a a fi pe moarte trage a moarte. CEZAR. a fi cît pe-aci să . spălătoreasă.. fata moşneagului era piatră de moară în casă. contra)..POP. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). în punct de .. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă.. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). a fi piedică cu cineva.. a trata preferen ial. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . a fi pe punctul de a ..CAR. a fi rău lasuflet: nevasta .. 1) (fam. a fi pisică blîndă. sînt pe post de a fi pe post de . iar pentru al ii ciumă. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere.. a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război... şi fam. (înv. a fi plin de neam. a fi pe roată.NEC. (pop. ) a avea ghinion.SAD.CR. a se sătura. ) a fi foarte norocos. a fi agreat. v. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. slăvitule. parcă sînt picat din nori. a fi pîine şi caş (cu cineva). a fi pe măsura cuiva. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg.NEC. din nori).. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale.. (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule. (fam. a trage să moară... 2) (reg. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei. săracul. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. (pop.. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. a fi în agonie. a plăcea cuiva. potrivit cuiva.CONACHI.NEC. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva).SAD.. a fi pe post de . a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei.. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună. (reg. accidental (în locul altuia) func ia de . a fi pentru a fi pentru unii mumă.. ) în punctul .. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. a nu şti ce să facă. a fi dezorientat. (reg. (înv.i e pe roată. ) a-i sta norocul tot împotrivă. a fi într-o situa ie critică. simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac. a se potrivi.. ) a veni pe neaşteptate.a fi (sau a se afla. ştii că starea. făr-de surori. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă.. ) a fi nimerit. Vălean era pă scîndură. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă. a (nu) avea sim ul realită ii.

prea-prea). (reg. o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . a muri. să ne fie ca astă-seară. a fi scandalagiu. că nu-s aşa rău de scîrbă. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva).CAR. a (se) lăsa. a fi rău. ) a fi (total) lipsit de experien ă. 2) a se sim i rău.CR. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. a veni (cuiva) de hac. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a (se) lăsa. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. 1) a fi fermecat. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. a fi plin de sine. a fi pornit sau a porni pe . blestemat. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). a fi sprijinul familiei. a fi (în) prada cuiva. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. a fi pus pe liber. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători.. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. a căuta (cu tot dinadinsul) să . i se păru că e prea-prea. a fi (sau a cădea. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR. a fi (sau a (se) da. a fi încrezut. să-i facă lui asta.. a fi prins de limbă. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). a deochea. apoi eu i-s popa. a fi prieten la cataramă (cu cineva). a fi (sau a părea) rău dispus. ale) dracului!. a rămîne) dominat. ) a fi ame it de băutură. .a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. a fi puişor cu caş la gură.REBR. a fi prea de tot (sau prea din cale afară. a fi recunoscător (cuiva). 2) a fi desfigurat.. (p. a (se) da. a fi imatur. a fi rost (de ceva). calul cu atîta se cufunda mai adînc. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). (pop.: sînt porni i pe sîcîială. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte .. a fi dispus să . fir-ar el iacă cui!. a avea gură mare.POP. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere.. vrăjit.. o posibilitate favorabilă: ia stai. ) a avea mul i bani.. a fi rău de gură (sau gură rea).. a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit. a fi rău de scîrbă. a fi pocit. a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi.GALA. acceptat.CAMIL. a exista o ocazie. .. a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). (înv. a-i fi popa (cuiva). a fi pragul casei. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa.. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). a fi pradă (cuiva sau a ceva).POP. a învă a minte (pe cineva). a fi pus la punct. permis: dar ca o stîrpitură . a fi copil. a fi pus pe trai. frate. fir-ar al (sau a.. .POP..EM. îngîmfat. a nu fi pu in lucru. copleşit de cineva sau de ceva. a fi (sau a părea) indispus. intim (cu cineva).. a fi concediat. v..STANCU.P.ext. ai. a fi prieten apropiat. 1) a o duce greu. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor).

nu cum erai mai înainte. a fi sărit din minte.. a fi ruşinea cuiva. a (se) dezgusta: fugi. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. a-i fi (cu) ruşine.. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă).. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a i se acri.CAR. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . (reg. a fi scart. a fi scăldat în lapte dulce. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. a fi rupt (sau frînt) de osteneală.VLAH. era mai scumpă la vedere. nesă ios. a fi sătul pînă-n gît. a-i fi (sau a i se face. a fi distins. a fi gras şi frumos. a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. fiind rup i în coş.EM. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a fi (un) sat fără cîini. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. (arg. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă. eşti sărit din minte.CR. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat.ISP. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. a avea) ruşine (sau (înv.MINEIUL. a fi salon. bucuroşi le-om duce toate. a fi posac: fetişoara asta. a fi rupt din soare (sau din rai). a fi peste măsură de sătul. a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva). a rîde rar.POP. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund. a fi scump la secure. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). anecdote. sac fără fund. (spec.BOL. a fi sănătos ca un harbuz. (reg.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. a fi sănătos tun. cu firea ei sfioasă . 2) a fi plăcut.. 1) a fi lacom. a nu fi sănătos dacă . ) a fi de calitate foarte bună. (fam. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. greu de fasonat.CR.PANN. a (se) scîrbi. a fi sac fără fund (sau spart). a(-i) fi sortit. a vorbi indecent.POP. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase. a fi salta-singurel. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). glume: uneori cînta lucruri vesele. a fi scump la vedere. era un fel de izvor nesecat. a se înrudi. . a se arăta rar în lume. a fi scump de mînă. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. a trăi retras: Hariclia.CR.SAD. amabil. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). poate. 1) a fi alb la fa ă.HOGAŞ. a fi zgîrcit. a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva). a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. sac fără fund. a fi foarte flămînd..BASS. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum.. a fi perfect sănătos. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală..SAD. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz. vulgar. a fi rupt (sau fript) în coş. a fi nebun: ori. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău). sau cine ştie ce pricopsală a fi. că mi-e scîrbă cînd te-aud. cum îi ziceau prietenii. de foame şi de sete. a fi sărac cu duhul. . ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva).. a fi încet la minte. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. trivial. foametea.

BOLLIAC. a fi bolnav de plămîni. a fi slab de inimă. (sau de . a fi nevoit. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să .: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la .BOL.CAR. ) a fi pu in probabil să . a-i fi grea ă.. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul.. a fi sensibil (sau sim itor) la . a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. a fi o persoană cu trecere.. ) voroavă). a fi stearpă (sau (reg.BUDAI-DELEANU. fiindcă sînt foarte obosită. ) a se sfii.PREDA. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva). grai. îi nădejdea slabă. a fi slab de î îni. a fi sub glie.CR. dînsul).. a avea memorie scurtă. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. pe Stan pă itul întreabă.. (reg. . plictisit. şi sub cruce.. a-i fi sfială (cuiva). înduioşat.COŞBUC. ) a fi lipsit de putere. a fi impresionat de .sub glie. (înv. a fi foarte obosit. a fi sigur de (sau pe) sine (sau el. a fi scurt la minte. 2) a fi slab de înger. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a fi sub călcîi. ) o sterpătură). de rezisten ă. a fi neşovăitor. a se lăsa uşor intimidat. pentru că baba mea e o sterpătură. fără chef. silit să facă (sau să spună) ceva. precum văd. a fi slab de înger.. a fi Stan pă itul. a spune tot ce gîndeşti. a fi lipsit de fermitate. a fi sfîntul zilei. era numai scump la grai. a fi sub domina ia cuiva. taică. fără sfială. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. a fi obraznic. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să . a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă.REBR. a fi soarele la (sau pe la) toacă.(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. a ceda cu uşurin ă. a fi scurt.: vom da de dînsa pe cale. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. dar fii scurt.GANE.). că aici. a fi în dificultate. (reg.. cheamă-mă! POP. a fi la ananghie.CR. a fi în nevoie.STANCU. a fi slobod la gură.. a fi la greu.SAD. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva). a fi strîmtorat (sau la strîmtoare).. (fam. 1) a fi bolnav de inimă. a fi strîns cu uşa... a fi mort.. a fi slab de piept.. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. la grai). ) a fi beat. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva). a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor. după cum spun ăranii..PANN. a fi concis: ascult. a fi sîngele cuiva.CAR. (înv. a fi sfin it. a avea deplină încredere (în cineva). căci l-a purtat la sînu-i. a fi indispus.VLAH. a i se închide ochii de oboseală. a se bucura de considera ie. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? .

cît era ea de tare de cap. (fam. a fi tare a . a fi tare în fălci. 2) a fi rezistent la băutură. a nu şti nimic.. a fi rezistent. a fi neinfluen abil. a fi tare de cap. a-i fi (cuiva) tălam. încăpă înat.CEZAR.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să .. a fi prost ca noaptea.. 2) a fi ignorant. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să . a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare. 4) (reg. de amintirea. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . mă făcui tei! POP. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. a nu se da bătut. (reg... ) a fi cu dreptul de a . cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. (reg. să fie tari şi puternici . răspundea cu un zîmbet de superioritate. a nu vedea bine. a fi nu ştiu cum. (înv. a fi (sau a se face beat) tei.AL. a fi tare în ceafă. a fi obraznic. a fi şapte fra i pe un cojoc. a nu avea nici un ban. ) 1) a fi prost.. a fi (sau a sta) tanto pe tanto.: dat-am cartea domniei meale . la toate dovezile profesorului. a se jena. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic. . (a.P. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. a fi de o calitatefoarte proastă.CR. a fi rezistent. neînduplecat. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. voinic... a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. . a avea ceva inexplicabil. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . a fi tare de ochi.SAD.. ) 1) a fi lefter.. ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui.REBR. a fi scăpăta i. a fi tare (sau gros) de boacă. dîrz.. ) a răspîndi zvonuri. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). de la o vreme pierde răbdarea.1737).POP. a fi şiret ca oaia. şi reg. neînduplecat. mama. înjugă ca să are. a fi stăpînit. a fi tăiat cineva. de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare.NEGR.. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii. neobişnuit.ISP. ) a fi rezistent la băutură. (reg. a fi (sau a face să fie) condus de cineva. a fi ferm..NEGR. mărginit... 1) a fi prost. a nu ceda. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea... de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat. ) 1) a-i fi ruşine. a fi liber să . a fi sănătos.. a fi tămîie.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului.CĂL.BIBLIA. a fi tare în replici.. 2) a fi răbdător: în sfîrşit. a fi tare de (sau la) cap. gras..CR. mi-e nu ştiu cum să le priimesc... prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul. a fi sub orice critică. URIC. . a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. nui lucru de şagă. ICHINDEAL . a fi talanga tîrgului. ) a semăna leit cu cineva. a fi încăpă înat. (înv. 2) a-i fi lehamite de ceva.VLAH. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc.. a se îmbăta foarte tare. o capră ruptă în bucă i.

trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag).. mi-e indiferent.. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. a fi totuna. ) a nu vedea bine. că pentru ei. îl etc.. iartă-mă! . a (nu) fi timpul (sau vremea) să ..: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie.ISP. a (nu) fi momentul potrivit pentru . tocmai pe tocmai . a fi (sau a rămîne. fost-ai rob.. a (nu) mă (te. a fi versat: un boier bătrîn. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul.... (despre oameni) a avea experien ă..VLAH... a fi acelaşi lucru. ori mort. ) a se ajunge la ..) privi. (a fi) foarte slab.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase.. timpul de căsătorit. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. a lăsa pe cineva) sărac lipit. a fi tot cu mîna în buzunar. a fi trecut (sau trimis) la munca de jos. te iert şi eu.CR.HOGAŞ. a fi (sau a rămîne..CAR... a lăsa pe cineva) tinichea. a fi tot o mîncare de peşte. a ieşi cu bătaie. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . a fi vai de cineva: avea . şi-i cere raiul. a se decide prin bătaie. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil. (sau de .i place.POP. a ajunge la. a fi topenie de cineva..POP. a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe .. a ajunge. a fi trimis pe banca acuzării. nişte mustă i totdeauna bine răsucite. eu mă duc. a fi zăpăcit. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte.. tu zici că eşti tinichea de tot. a fi dat în judecată. îl etc.. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva). a nu avea încredere în cuvîntul nimănui.COŞBUC.). a fi treabă. a-i fi (sau a-i sosi. a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva).. cu obrajii traşi). a lui etc. a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei. a se îndoi (din principiu) de orice. v.CAR.. a fi retrogradat.ISP. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e .. (reg. (reg. d-ăia care auzise. a fi slăbit. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură).. a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă... şi reg. a fi cheltuitor. a (nu) mă (te. a fi miop. a (nu) fi treaba mea (a ta.GALA. (fig. a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate . prin veşcă). a (nu) avea timp (pentru ceva).. o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii.HASD.. a fi timpul să . a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca). a (nu) fi timp (pentru ceva). AL. (reg.) interesa: în sfîrşit... a fi situa ia de a . a fi (sau a (se) face. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai). ori viu.GANE. mi-e egal: spune-le ce..). a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul.POP. a fi tot de-o zeamă. totuna face. prin ciurel. scofîlcit la fa ă.. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit. a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi. (înv. văzuse şi pă ise multe. a fi tîmp la vedere..: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . ) a fi rău de cineva. a fi treaba pe . îi treaba d-tale.

a fi vorbăre . a lucra cu dexteritate. a ajunge într-o situa ie foarte grea.i-ar de cap! a fi inut să . a fi vrăjit (de cineva). a suferi pentru greşelile altora..i-ar de (sau în) cap!.. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic. a fi clei.. a fi uscat troscot. a dori foarte mult să .CAMIL. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. a fi tufă de parale. nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. a nu fi lipsit de păcate. . (în blesteme): toc. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . a fi obligat să . ho etc. a fi vrednic de miraz. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. a fi abil. a fi culmea prostiei (sau măgăriei.AL. cu fine e... a fi un om cu însuşiri deosebite. a fi demn de compătimire.ISP. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. a fi uitat de moarte. a fi mîndru.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi. ho iei etc. toc .POP. viclean. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). a se contopi: aceasta iaste muiare lui. (înv. (pop. a se uni. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul.PRAV.. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi foarte bătrîn..CR. a se identifica cu aspira iile cuiva. a fi lipsit de bani. dobitoc. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile).. a fi inut să .. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă..AL.CAR.. pentru ca să nu-i fie urît. a se plictisi: baciul. guraliv. pardon!. tufă de parale. de via a) cuiva.. a fi trupul cuiva. a fi foarte capabil. a fi foarte încăpă înat.. a fi uşă (sau cheie) de biserică. a nu ine seama de nimic. a avea purtare de sfînt. a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. (reg. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva).. 2) a fila pe cineva. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să . a nu vrea să în eleagă. a avea o mare experien ă (de via ă). a fi veşnic cu căciula pe cap. cumătră? . a fi în puterea vrăjilor (cuiva). a fi trecut prin multe. 1) a se ine scai de cineva. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz .CR... a fi un prost (sau măgar.. a nu apela la nimeni. dobitociei. ) a fi rudă de sînge cu cineva.). a fi (sau a se face) un trup. a fi vorba. a fi ap ispăşitor.. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit.: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. să fie un trup. fi. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură. a fi vacă de muls. a fi urechea tîrgului (sau a satului). toc. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP.) şi jumătate. ICHINDEAL. a fi umbra cuiva.POP. a fi vrednic de milă. ) scuza i!. a fi cuminte. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. carea au fost împreunat cu dînsa. începu a fuma din pipă. a fi un om şi jumătate. a fi tureatcă. a fi. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. a fi turc (sau ca turcul).P.usca i troscot.

fluieră-vînt sau flutură-vînt. o nereuşită. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. a nesocoti convenien ele. satisfăcut. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. fleac.ZANNE. a fluiera a pagubă. a fluiera a pagubă. ) a fi pe potriva cuiva. foame foarte mare.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. ) a pierde vremea.ISP. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). alcătuite din cuvinte greu de rostit. umblînd de colo pînă colo. frămîntări de limbă.DELAVR. mul umit. a plictiseală. dacă şuieră-n biserică. om fără căpătîi. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. a for a (sau a exagera) nota. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . fră ie de cruce. ) a învă a minte (pe cineva). (înv. (fam. a freca menta. floare la ureche. a fluiera în biserică. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. (fam. care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). bagatelă.DRĂGHICI.GOGA. fraze încîlcite. (reg. foame brează. (pop. ) be ivan. a-i face bucata (cuiva). fra i buni. mult dor de voi am mîncat. 2) a fi foarte bucuros. haimana: un june fluieră-vînt. foc de artificii. fraged la limbă (sau la gură). a-şi freca mîinile. a fost (odată) ca niciodată. foame mare. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. a se gîndi mult şi intens. a-l freca de gîlci pe cineva. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. flecar. a bate pe cineva. nedeterminat. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . bătrîne crai. forme generoase. 2) fleac. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. (reg. a muştrului pe cineva.CR. gură-slobodă. a freca de gîlci (pe cineva). a depăşimăsura (în comportare).POP. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. foame de lup. pe cît om fi ş-om trăi. a fi zobit de oboseală. ) a şuiera) în biserică.EM.PREDA. forme pline. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. un eşec. indiscret. foc şi scrum. a comite fapte care şochează. bagatelă. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). a dansa îndrăcit. foc de paie. a regreta o pierdere. a învă a minte pe cineva. a fluiera în (sau a) pustiu. a tăia frunză la cîini. tovărăşie. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. foc bengal. apoi fluieră a pagubă. a-şi bate capul. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. planturoase. fluieră-n bute.

a fugi foarte repede. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). a fugi (sau a ieşi. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. a-i face mizerii cuiva. frig (sau ger) de crapă pietrele. a fi neliniştit.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. 3) a-i face rău. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. a evita. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). . a fugi (sau a alerga. a goni. şi să te ii. a-l frige pămîntul sub tălpi. 2) a fi foarte zgîrcit. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. glon . a fugi de acasă. . ar ăgos. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. ) a nu izbuti. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi.POP. (pop. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. fudul de-o ureche. a se duce) foarte repede. a muştrului.Mănîncă pămîntul. a frige în bătaie (pe cineva). căci cu răbdarea îi frigi pielea.CAMIL.ISP. a fugi repede (ca iepurele). ) foarte frumos. (pop. doar ni s-or pierde urmele. fugi de-acolo!. a frige la ma e (pe cineva). frig (sau ger) cumplit. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a eşua. surd. a-şi frînge mîinile. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. a frige mielul întreg. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. potcoavele. desnădăjduit.CR. a-i frînge turta (cuiva). a fi îndurerat. a-i fugi laptele (cuiva). pietrele). a frige un miel tîlhăreşte.POP. a ocoli (pe cineva sau ceva).CR.ISP. disperat. a fugi foarte repede. a fugi ca tăunul cu paiul. 1) a da faliment. a pleca în lume. a bate măr (pe cineva). CR. Harap-Alb.COŞBUC. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. în pielea lui. 2) a muri. a pricinui un mare neajuns (cuiva). a evita pe cineva. nerăbdător (să facă ceva. şi e frumoasă de pică. a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului. (reg.EM. ca tăunul cu paiul. frumos de muc.P. 1) a fi nervos. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele. a-i crea neplăceri (cuiva). a-i face zile fripte cuiva. a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. a fugi (sau a ieşi. a bate bine pe cineva. glume ) a bate (pe cineva). a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. a-şi frînge gîtul. (despre femei) a-i seca sînul.URECHE. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i. frumos (sau frumoasă) de pică. a fugi iepureşte. a-i frige pielea cuiva. ca puşcat). îşi prăpădeşte) călcîiele. a frînge carul. da de unde!.

a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). 2) a fermeca. a reflecta: te fură gînduri.POP. a fermeca (pe cineva). a fura cu zîmbetul. a zăpăci (pe cineva). omule.. a fura ca în pădure (sau ca în codru. (reg. a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. a fura inima (sau mintea) (cuiva). a fura cu urechea. îl şi fură Aghiu ă. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. a fura ochii (sau vederile) (cuiva). a-i lua min ile. 4) a se îmbolnăvi. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). a-l fura gîndul (pe cineva).POP. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. a fuma mult. a a ipi (pe nesim ite).CAR. de le fura vederile. a adormi: de abia mă furase somnul. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. ) bifurca ie.POP.GHICA . lau luat sfin ii. răspîntie. a-i plăcea. a adormi profund: cum bău.NEGR. a fura (sau a vinde) turnul Col ei. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. de şiret. (pop... a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie.CR. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. ) 1) a adormi. 4) a muri. de-i fugea sufletul din el. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . (pop. a prinde. parcă îl fură cu ochii. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. a fura (sau a lua. a fuma ca un turc. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe.POP. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva. ca în pădurea Vlăsiei). a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). a fulgera cu privirea (pe cineva). a-i fugi sufletul (cuiva). fură de stinge (sau de usucă. a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva).a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). a-l fura Aghiu ă (pe cineva).CR. 2) (fig. furca drumului. . ) a fi deosebit de iste . a dormi uşor: cum a pus capul jos. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. (reg. ) de pălăngeşte). cînd o vezi. a cuceri cu zîmbetul: Rada.EM. a se gîndi. a fuma foarte mult. . a fura fără teamă. a lua ochii (cuiva): se lumina.CR. a medita. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. . cu coada ochiului) (pe cineva).. a fura cu ochiul (sau cu ochii.COŞBUC. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii.. ) a se îmbăta.. fugindu-i în fundul capului.STANCU. ca la drumul mare.ISP. pentru mine? DOS.SAD. a jefui. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. a fi ca mort: îi trage un frecuş . a fascina. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). cînd . a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). a picoti.AL. . intru.. . a cădea pradă gîndurilor. a-l fura somnul (pe cineva). fură permanent şi cu îndemînare.. a fi învinuit de o faptă imposibilă. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. socială etc.

a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. (p. (înv..POP.). a-l găsi gălbinarea (pe cineva). a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e).NEC... (sau a . dar nu şi-a găsit prostul! GALA. igane.MOXA. ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi. (reg. a socoti nimerit.. a se fofila. 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul.. a găsi capac la toate. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a... ) a-i găsi pricina. birui cu una. (reg.: era gata a o lovi.ISP. că vă ve i găsi mantaua cu mine. a-şi găsi omul (sau naşul. cît pe ce să . a găsi solu ia unei probleme. a găsi noima. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. subterfugii.ISP..) bacăul. ) a(-i) imputa. a găsi dreptate cuiva. a se găti de horă. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare. a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu. a profita de munca altuia. lesne-i a găsi pricină.(reg. a găsi (sau a afla... vorbă multă. (iron. a se asambla cu o alta. a găsi acasă pe mutu. a-i găsi tipicul. a o pă i. a găsi fa ă. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă . clenciul. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva). infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad... a găsi plăcinta gata.ext. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). a da. a găsi momentul potrivit (pentru .POP.POP. a-şi găsi potriva. furca pieptului mă doare.şi foarte bine a făcut . a-şi găsi un rost. a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului. a descoperi sensul unui eveniment. chichi a. a fi sărac. a găsi poarta încuiată. chi ibuşul. . nu i-ai găsit sfîntul. 1) a găsi pretexte. a găsi leacul. al unui fenomen. pe moarte: c-am rămas galbin de gras.. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). ca să-şi găsească un rost.furca pieptului gata să . înşela. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul. că i-o găsi baba leacul! POP.). ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). ) foarte slab.POP. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire. treabă pu ină. a crede) cu cale (sau de cuviin ă).să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică.CAR. gata să . a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate. a face pe el de frică.CR.POP. a-şi găsi prostul. a (i se) găti o papară (cuiva).PANN.. a găsi vreme (sau prilej) (de . popa. lelea bărbatul). aproape să . a-şi găsi sfîntul. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. (anat. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. 3) a o duce greu. (înv.REBR.CR. a avea răspuns la orice. galben de gras. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. ) 1) a-şi găsi naşul.. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte. 1) a găsi remediul. a o încurca.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme.POP. gălăgie insuportabilă. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară . ) a descoperi: i se găsi vina fa ă. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă.

POP. gura îi meli ă. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. a se ciocni. (înv. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă.CAR. ) slab. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. ) a fi atent (la ceva). (înv. a avea gînduri. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. gras tobă. foarte gras: şase boi ca pepenii. ) a împuşca pe cineva. a tîrgului). persoană flecară. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. (pop. a grăi (sau a spune. a vorbi. gol puşcă. a se ghionti cu cineva.CAR. gîscă (numai) bună de jumulit. gura bate curul. vorbeşte mult şi repede. gură nespălată.POP. (fig. greu (sau gros) de cap. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. gras ca gratia. gros la ceafă. nimic . cu) gură.. . gol făcăle . fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia. original. ) a fi de altă părere. cu influen ă.vorba nesocotită sepedepseşte. gura lumii-i slobodă. prin în elegere directă. (extrem de) sărăcăcios: nici pat. a satului. (arg. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price.POP. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. a grăi cu năpaste. s-a trădat fără voie. foarte slab. gol (sau (înv. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă. şi pop.i voiesc. gură în (sau la. a grăi curmeziş. pe fa ă. (pop.NEC. (pop. . gura lumii (sau a oamenilor. (reg. a mahalalei.. (înv. a bănui de fapte rele pe cineva. gura păcătosului adevăr grăieşte.SAD. a gîdila la inimă (pe cineva). slab şi bolnăvicios. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva.DOS. a contrazice. a grăi pe ponturi.i gîndesc. a se găvozdi bine. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. clevetiri. nici masă. n-ai umor. a striga) de la inimă. gras (ca o) cobză. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. gras ca tîrnul. care vorbeşte vrute şi nevrute. persoană care poate fi exploatată. 2) (foarte) sărac.PANN. ci bine. ) a năpăstui (pe cineva). a se ghiftui cu mîncare. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă.POP. a se lovi cu cineva.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. a gîndi de rău pe cineva. autentic.ISP. ) a chema pe cineva. n-ai haz. gîdilă-mă. get-beget coada vacii. foarte slab.. a grăi pe cineva. ) a se îmbuiba. să rîd!.VARLAAM. a vorbi afectat. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. (reg. a linguşi (pe cineva).RUSSO. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol). a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. a gini marginea. să i-i mînce doftorii. 1) complet dezbrăcat. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. a striga din suflet. ) bogat. a grăi de price. a spune.

haină cu două rînduri de nasturi. i-a crescut păr în palmă. pute de leneş ce e. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. a se ciondăni. ia-l de unde nu-i.) arest. a se guri de ziuă... hor. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. ) a se crăpa. hîrdăul lui Petrache..POP. e pămîntiu la chip.. iaca aşa. s-a făcut nevăzut. haide. a se sfădi cu cineva. (pop. slavă Domnului!. ) a găsit ce-a căutat. pentr-un topor. haină la două rînduri. (pop.DELAVR. (pop . ) a murit. a se ciondăni. cîine rău. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). parcă le văd cum or să mănînce păpara. gurile rele. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. nu face nimic. i-a cîntat cucul în casă. brusc. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. a hurui la pistoale. hor.DIONISIE. (reg..gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. (reg. hotărît lucru. (reg. har Domnului!.PANN. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi.treacă-meargă:aida-de. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici.. (reg. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. vezi tu: haide. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi. a se ciorovăi cu cineva.) păcat că . nu se scrie la dînsa aşa igănie. că l-oi hrăni cu miez de nucă. a se hrăni cu vînt. venind şi plecînd. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. s-a topit.POP. i-a intrat barba-n gură.i văd mersul!. cu siguran ă: hotărît lucru. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. făcînd zgomot mare. înapoi nu m-oi mai întoarce. a dispărut. hai. apucat. ) persoană flecară: badea Teacă.i văd mersul! haită de cîine haram că . ) (despre oameni) icnit. ) pleacă!. haine de lucru.fieşi aşa!. i-a adunat Dumnezeu potecile. hor. (fam . hai sau haide. a descărca pistoalele. de tăvăleală). din senin. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. hor. închisoare. (înv. pe neaşteptate. a se hă i cu cineva.. a întărîta pe cineva. haram că . precum v-am spus. ) a se îmbrînci cu cineva. în felul acesta. haine de toată ziua (sau de purtare. a rămas singur cuc. hodoronc (sau hodorog)-tronc. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. (reg. a nu avea ce mînca. a i pă i voi şi mai rău! CR. hop de (sau într)-o parte. a holba ochii.ISP. haide.întinde-o de aici! haită de cîine.AL. hăt departe. lasă. foarte departe. ia mai slăbeşte-mă!. a se lumina de ziuă.POP. haida-de!.mai lasă-mă înpace! . a nu-i da pace cuiva. gură seacă. bîrfitorii. l-au înmormîntat. ia loc!. a murit. e pe moarte. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. haram de capul vostru!. i-a cîntat popa aghiosul. a se hîrîi cu cineva. hor. hai să.EM. ) a se certa pentru fleacuri. ieşit din min i.SL. i-a luat cînepa apa. (pop.

iertare de vamă. (fam. pleacă (numaidecît)!.ISP. a-i ieşi ceva (cuiva). icre-verzi. . laconica ta scrisoare. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. iese la spălat. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. iarnă cu şapte cojoace. băiete! BRĂESCU. a se duce. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA .CONTEMP.ISP. (înv.POP. imaginare: să nu mai umble. a dat norocul peste el. i-a pus Dumnezeu mîna în cap.1) buruiană (otrăvitoare). a se purta necorespunzător în lume.CR.iarnă foartegrea. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. mai e şi mînă spartă. i-a pierit glasul. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. ) trece. despre oameni) e foarte înalt. nu mai are ce răspunde. nu mă zori!. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. pe alocuri. ) zgîrcenie. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. a se căpăta. . dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată .CAR. arghirofilie. pe (sau ba) colo (pe colea). a fugi. fii atent. a se căca. ) după ce că e sărac. a ieşi (sau a pleca. numai pielea şi oasele. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. (fam. ia vezi!. a se întoarce) umilit. are o foame de lup: mai aşteaptă. . cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. iarbă rea.EM. i-a venit iapa la hă . ca un pierde-vară. a ieşi afară cu udul. bade. s-a chivernisit. se uită: nu fi. primejdios. a-i merge bine. ia seama!. (înv. ieftin iei. oful iese la spălat! POP. bagă de seamă!. lucruri inexistente. din loc în loc. a fi foarte slab. (înv.DOS . ieftin por i. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. 1) a-i apărea ceva (cuiva). a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. şterge-o!: ia şeaua la spinare. a ieşi afară. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. a se pişa. bagă de seamă!: ia seama. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). în timpul serii precedente. 1) nu mă grăbi!. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. a încerca să se eviden ieze cu orice pre . o duce bine. a ieşi cu dosul la oameni. (pop. (fam. ) om rău. 2)(fig. ieftin ca braga.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. a defeca. aseară: am primit ieri-seară.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. duminică. a se duce. supărat şi mîniat. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. foarte ieftin. supărat. a fugi. ieri-seară sau ieri-seara. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a ieşi cu capul gol. după icre verzi. a ieşi cătră Dumnezeu. ) scutire de vamă. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva).

că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP.POP. pe neaşteptate: ei. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte. a-i purta ghinion (cuiva). a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. 2) a avea cîştig de cauză. nu mă fă să-mi ies din fire.ext. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a-şi ieşi din fire. a uita (de cineva sau ceva). a-şi ieşi din piele. a ieşi din lume. îl scoate i din toate răbdările. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. a nu (mai) putea uita (ceva). a deschide vorba. a se remarca. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul. a fi de bun augur. a ieşi cu vorba înaintea cuiva. a ieşi (sau a scăpa. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. a se distinge.i ieşi din aste păreri. ) a scăpa) de sub teasc. grea: prilejul de a scăpa din impas. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva).MAIOR. (pop .i placă! POP. a apărea brusc. a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli.CAR. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată.AL.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva).COŞBUC. a (nu) ieşi din făgaş. a-şi aminti mereu (de ceva). a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a ieşi (sau a scăpa) din impas. a-i purta noroc (cuiva). 2) a fi foarte bucuros. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a muri (şi a fi dus la groapă). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). a nu se mai putea stăpîni. a ieşi (sau (înv.FIL. (pop. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). din toate răbdările) (pe cineva). a-şi ieşi din răbdări . a ieşi din comun. a-şi ieşi din minte (sau din min i). (fam . bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i. a depăşi vîrsta alăptării. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva).NEGR. a răsări. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. a-şi pierde controlul. ) a se lămuri.AL. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. a nu mai putea de bucurie. ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva). bată-te să te bată. a ieşi deasupra. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). (reg. a muri. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă. . a ieşi din modă. a ieşi (sau a se ivi. răbdarea: faci să-mi ies din min i.CAR.) 1) a ieşi basma curată. a nu mai fi la modă.EM. a depăşi o situa ie dificilă. răbdarea. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. că n-are să. a se demoda. a se eviden ia.PANN. a-şi ieşi din păreri.) 1) a-şi ieşi din fire. a-şi ieşi din pepeni: apoi. 1) a-şi pierde cumpătul.KOG. (p. a (se) enerva. ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. (pop. (reg. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură.

PANN. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. la obraze.FIL. a se înfuria. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală.i din rezonu-şi va ieşi. a (se) remarca.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). a fi demodat. 2) a ieşi la oameni. din pepeni. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac. a ieşi la gol. a-şi ieşi din sărite sau (pop. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. a ieşi din uz. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. mîne. a ieşi (sau a merge. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). 1) a (se) arăta. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. dar pînă la urmă a ieşit la liman. 2) (fig. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. ca să se mai roadă. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. 2) a se distinge.POP. ) a privi. 3) (fig. a ieşi la mal. 2) a se sim i liber. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. a se duce) în (sau la) poiană. a ieşi în cîmp liber.CR.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. (înv. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva). a da publicită ii: Al. a frecventa societatea. a o scoate la capăt. poimîne. EM. a (se) vădi. depăşit. ) a defeca (şi a urina). a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz.. iau ieşit înainte de departe.(înv. 1) a ajunge la ărm. a se remarca. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. a (nu) ieşi la un capăt. la larg. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. 3) a deveni public. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. . 1) a ajunge la lumină. a-şi ieşi din sine. a ieşi înaintea cuiva. (înv. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. a ieşi (sau a scoate. .IORGA. ) la arătare). a (se) da pe fa ă. să-mi ies din răbuş afară. ) a(-şi) pierde sărita. . a scoate) la lumină (sau la iveală. a (nu) ieşi la hat cu cineva. (înv. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. a se distinge. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg.SAD. să poată ieşi şi el. la o în elegere cu cineva. a ieşi înainte. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. şi pop. (fam.MACED. 1) a ajunge în cîmp deschis. 2) a (se) eviden ia.i iasă în cale vrun iepure. Russo. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. CONACHI. a nu se mai putea stăpîni. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. a ieşi la lume.CR. a-şi pierde cumpătul. .POP. a-i ieşi după plac. i-au ieşit întru întîmpinare. a se arăta în lume. a ieşi la liman. a ieşi în (sau (înv. a-i reuşi după dorin ă. din î îni: să mă faci . a publica.POP. a-şi ieşi din rezon. a pune. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). 1) a fi proeminent. ) întru.CAR. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. a asista: îşi înăl ă harapnicul. 1) a ieşi cel dintîi.POP. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. a (se) distinge.. a ieşi (sau a da. la) întîmpinarea (sau (înv . a ieşi la horă. a ieşi la larg(ul). a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . (pop. ) a ajunge la o situa ie mai bună. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. ) a nu se mai comporta normal. ) a ieşi la tîmpinare.REBR.

a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. a pleca. a ieşi la văpsea. obiceiurile.URIC. a ieşi (sau a scăpa. a ieşi la iveală. ) a face o afacere proastă. a ieşi la spălat. ieşit din gînd. (a. DELAVR. a fi exoftalmic. a scoate pe cineva) la pensie. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd . a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva). ) scos din min i.1820).CANT. a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). (reg. a ieşi pro ap înainte.BĂLC.. ) a pîrî. a scăpa dintr-o primejdie.. a reuşi. (înv.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . 3) a fi sărac lipit pămîntului.IORGA. a se băga în fa ă. ) a da în vileag. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. a ieşi (sau a scăpa. necum. a nu-şi schimba convingerile. 1) (despre pete) a se cură a. a se speti muncind. a-i ieşi mestecenii (cuiva). a ieşi mincinos (sau de minciună).. imediat. a ajunge la o situa ie mai bună. a nu reuşi într-o ac iune. a fugi. a ieşi (sau a se retrage. a se duce) în cea mai mare grabă.. i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. (fam.. merge pe dos. a izbuti.. a fi pămîntiu la fa ă. a ieşi (sau a scoate) la eft. (pop. 3) a aştepta foarte mult. a-i ieşi pasien a (cuiva). a ieşi la zăbrele. neobişnuit. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . (înv. 2) a nu mai putea.POP. a-i merge rău. (pop. (reg. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. a rămîne de minciună. (fam .) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur.. a ieşi la socoteală. ieşit din comun. a ajunge la un rezultat. ieşiră de minciună. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. 1) a face eforturi deosebite.CAR. (înv. la limita puterilor omeneşti.. a i se bulbuca ochii (cuiva). o situa ie etc. a o ine una şi bună: din ce ştie ea. a ieşi pîrîş (asupra cuiva).. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). ) a ieşi la poartă. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. ) a reuşi să isprăvească. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă. 2) a depune un efort foarte mare. a reuşi: cum. . a fugi.SAD. (înv. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. 1) a i se umfla. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie.SAD. să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. a-i ieşi pămîntul în fa ă. ne iese părul prin căciulă. la o concluzie. a ieşi (sau a o scoate) la selamet. nebun. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). foarte repede. a se duce) (ca din) puşcă. a ieşi prost (sau rău). lucrurile ieşiseră destul de prost. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere.. a sărăci. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă. 1) a muri. ) a izbuti. a ieşi la săvîrşit. a-i ieşi sufletul (cuiva). a fi proroc mincinos: toate prorocirile . pînă să le iasă sufletul. ) a încărun i. a pleca. 2) (despre esături) a se decolora.

NEGR. a intra epitrop. (înv. impozitul sîngelui.ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). a intra în necazuri. a intra în competi ie. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. a intra în delă. o gigantică mămăligă. a se asocia cu cineva. a garanta pentru cineva. a pătrunde foarte uşor (undeva). a intra în foc (pentru cineva). a intra în agonie. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. ) desuet. (înv. a scăpa o vorbă. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva.. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. a intra chezaş. inimă de aur.CORESI. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain.. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. în încurcătură. a intra ca-n brînză (undeva). inimă rea. a-i ieşi vorba din gură (cuiva). ieşit din modă. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. (fam. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc . a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. ca o stîncă ruptă din munte.CEZAR. om foarte bun la suflet. a lua legătura. (înv. Cuza cumpărător. a avea de îndurat un neajuns. întristare.HOGAŞ. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a intra în foc. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli.ISP. în necaz). a da peste un necaz. a fi în contact cu cineva. a intra în (sau la) chibzuri.PRAV. a se certa cu cineva. ) obligativitatea serviciului militar. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. a intra cumpărător. (înv. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. întristare: a murit de inimă rea. ) a accepta să fie chezaş.BOL. a înşela. a intra în combina ie cu cineva. mînie. (pop. 2) necaz. a induce în eroare (pe cineva). a intra în atingere cu cineva. a intra în conflict cu cineva. a intra în belea (sau în chichion. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. inimă albastră. a începe lupta cu moartea. melancolie. a cădea pe gînduri. pedepsit de cineva. a spune ceva fără voie. a insufla încredere (cuiva).DRĂGHICI. a da de dracul. a face un aranjament. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). interesul poartă fesul. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş .CR. (înv. jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . a concura.. muştruluit.URIC. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. ) a fi certat. a da curaj. a intra în luptă. a se expune unui mare pericol pentru cineva. a avea un diferend. 1) suflet trist.. lucru ieşit din modă în zilele noastre . a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere.P . a intra boala în cineva. demodat: biata mamă. a contraface. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). banul este totul în lume. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. mîhnire. ) a munci pînă la epuizare. a intra în fabrica cuiva.NEGR.

a păcătui: ia adu. (reg. a intra la gînduri (sau la grijă.CR. a intra în grozile mor ii. a intra în putrefac ie. a se interna în spital. a intra în voie (sau în plac.CAR. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. . a intra în sufletul cuiva. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine). ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. a intra în pămînt.i aminte bine şi nu intra în păcat. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). cu două. a intra în mormînt. la griji. a deveni bănuitor. a deveni o obişnuin ă. a se nelinişti.NEGR. a se înscrie în-tr-un partid. care intrase iar în favor. a intra în obicei.ISP. a intra la stăpîn. 2) (despre oameni) a intra în belea. a intra la mijloc. a se îngrijora. a greşi.PANN . a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. fata . suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una.PRAV. a intra în joc (sau în horă).GHICA. (pop. a se pune de acord. . că întru acuş într-un păcat! AL.CR. la idee) sau a se lua de gînduri. în necaz. a-i intra în sînge (ceva cuiva). 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. în placul. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei.AL. a muri. a aborda miezul chestiunii. a deveni obişnuin ă. 1) a muri. a se alarma. a intra în materie. 1) a slugări.OD. a intra într-un partid. 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău.CR. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a se încurca într-o treabă. . îi întoarce capul. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva).. (înv . a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . a corespunde exigen elor cuiva: sper că. a intra în panică. a intra la răcoare.POP. (pop. ) a ajunge într-o situa ie bună. le biciuia şi nu le da de mîncare. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. a intra la apă. 1) a comite o faptă condamnabilă. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. în voia) cuiva.) a se îngrozi. mîine aşa. (despre esături) a intra la apă. a intra în spital. crezînd că doar l-o împăca. a începe să putrezească. a se speria foarte tare. la idei. ) a face puşcărie.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. a intra în tain.. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. 1) a-i da ascultare (cuiva).i voi fi brodit gustul. pasările se luaseră de gînduri. a intra în (sau a ieşi din) salce. a intra în groază.PSALT. a intra la spălat. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. 2) a fi sub influen a cuiva. 2) a deveni drag cuiva.POP. 2) a fi agreabil cuiva. a cădea la învoială. azi aşa. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. 2) (spec.

a i se face frică. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. 1) este foarte mic de statură. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. (înv. a îmbăta cu apă rece . a-şi iu i pasul. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. îi ştiu eu buba. nenorocit.. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. ştiu eu ce îl doare. a i se isprăvi zilele cuiva.a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea. a intra vremea (sau zilele) în sac. ce rea eşti la mînie! COŞBUC. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. a intrat nora în blide. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). atunci întră sub judecată. iute foc sau foc de iute.CR. (fam. iute de pumn. imediat. 2) e bleg. a-l trece un fior rece (pe cineva). iute (sau rea) de cur. ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. (înv.ISP. a fi distrat. ) îi merge (prea) bine. a trece vremea: răbdare. după cum intrau platcă saunu. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. (pop .GALA. . a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. a muri. posomorît. a intrat murga în sat.PRAV. a intra sub judecată.AL.. 2) a se păcăli. îndată. ) ar ăgos. foarte harnic. n-a intrat vremea-n sac! CAR. îi trec mul i bani prin mîini. cheltuieşte fără socoteală. e un risipitor. foarte repede: aceasta era foc de harnică. este foarte necăjit.CR. a se angaja slugă (la cineva). a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă.BĂLC. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). a băga) mesa. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. s-a înserat. a (se) amăgi. se văicări el. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. despre femei) desfrînată. (glume ) e foarte slab. . îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). (reg. iute (sau grabnic. (reg. iute şi degrabă. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. ironia sor ii (sau soartei). rău) la mînie. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). a nu avea bani. a intra (în) platcă.POP. curvă. a fi la discre ia cuiva. a-şi izbîndi asupra cuiva. e veşnic supărat. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă.POP. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. într-o belea: am intrat mesa. (pop. îi dă necazul de nod.CAR. e îmbuibat. Doamne. irascibil: ei. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. iute (sau strîmt) la ma e. a nu fi atent. iritabil. tînărule. a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor).CAR. a fugi. a nu da importan ă. a intra pe mîna cuiva. cînd auzi de bărbat. a-i intra ra a în traistă (cuiva). prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). posac.

a se împăca ca capra cu varza. a-i face un rău cuiva. ) a fi în rela ii proaste. a înşela (pe cineva).POP. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă.POP. a îmbuna inima cuiva.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva).NEGR.NEC. a se îmbrăca în negru. (pop. (reg. a îmbătrîni în vatră. a(-l) vedea mort (pe cineva). a pune lenjerie curată de pat. a îmbrăca o icoană. din străin să-mi fac un frate. îmi vîjîie motorul. a îmbră işa o carieră. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. a tremura de frică: iar Duca-vodă. a-şi accepta destinul.. a împăca două interese opuse. a îmblînzi (pe cineva). a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. 1) a fermeca (pe cineva). a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. a îmbrăca un lan (sau o moşie). şi pop . a împăr i ceva cu cineva: un înger .NEGR. a (se) îmbrăca cu uşa.POP. (înv . a se îmbrăca bine. a încadra o icoană. a mînca lacom. a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). a împăna o fugă. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. ) a mînca pe săturate. (reg.. a o tuli. 2) a orbi. a mul umi şi pe unul şi pe altul. 1) a lega o carte. 2) a deveni domn. a îmbrăca păşunea cu vite.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. nu mă interesează. a se dedica unei profesii. a îmbrăca o carte. a nu mai vedea bine. (pop. a îmbrăca caftanul. 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a se cocli) turtă (sau cri ă). a împăca (şi) capra şi varza. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. (arg. a îmbătrîni degeaba. (înv. a-şi ocupa. degeaba. norii sus se învîrtesc. a îmbrăca ziua. îmi bate cugetul. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. a(-i) împăr i colacul (cuiva). ) mă doare capul. a-i intra frica în oase (cuiva). îl ştiu. a rămîne fată bătrînă. a se împăca cu rînza. ) a o lua la fugă. a îmbrăca patul. îmi umblă cuvîntul prin gură. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. vorba românului. a se împăca cu soarta. a împărtăşi ceva cu cineva. 3) a pune coarne (cuiva). ) 1) a îmbogă i pe cineva. a purta haine de doliu. a împărtăşi soarta cuiva. a o şterge. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. ) 1) a fi boierit. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. (reg. nu-mi pasă. a nu se putea în elege unul cu altul.REBR. îmi este indiferent. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. a fereca.. 1) a se îmbrăca cu haine groase. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. a îmbrăca pe cineva.CAR. a-şi umple ziua cu lucruri utile.

P.).URECHE . a i se împletici picioarele (cuiva): unii. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem. ) a insulta. a împuia urechile (sau capul) cuiva. a i se împiedica limba (cuiva). a se împăuna. ) în.NEGR. ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a împrumuta ceva (de la cineva). c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a isprăvi (cu cineva).. a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). halal să-mi fie! CR. a veni scaden a.. a face rost de bani cu orice pre . a împleti cosi ă (sau coadă) albă. ) a se căsători cu cineva: spune tu. . a se împinge cu vorba. a împăr i dreptatea. a împăr i în mod egal. (reg . (reg. (înv. a împinge la roată cu cineva. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. a bate. a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă.dracul) (pe cineva) (să . împieli atul. depreună. ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa. 1) a termina. a se împodobi la păr ile ascunse. a se împiedica în picioare. (pop.. a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. a înviora culorile. a împinge o poştă.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor. a mitui (pe cineva). a se împodobi cu pene de păun. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. ) şi cu . 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. în acelaşi timp cu .. a (se) împrumuta cu ceva.CORESI . se-mpiedică-n picioare. [băcanul] îi înşăla .. 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. a lua) bani cu (sau (înv. a risipi. pre) camătă. a dansa. a se împlini sorocul.CAMIL. a împinge bani groşi (cuiva).POP . a toca la cap pe cineva. împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul... ) a rămîne fată bătrînă. a împrospăta culorile. a împrăştia ca găina.. a da o mînă de ajutor cuiva. a împăr i fră eşte. a împrumuta (sau a da. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . 2) (fig. a o împătura.. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna.) a fugi. a împleti gî e albe. a calomnia. a i se împlini veleatul (cuiva). a nu mai putea vorbi desluşit. . a merge din greu. laolaltă cu . dar împletişi coada albă.POP. . a face dreptate. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. împieli atule..DOS . a împleti din picioare. a-i spune multe şi mărunte. ame i i numai.. verzi şi uscate cuiva. termenul de plată. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva). împreună (şi) cu . sau (înv. a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. a se îndemna (cu vorba). cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a batjocori. a o lua la sănătoasa.. a reînnoi... că i s-a cam împlinit veleatul! POP.AL .a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu .. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. a cheltui fără socoteală. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. a se lăsa ispitit.

prefa ă. în acelaşi timp sau (înv. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz. în momentul acela. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate . în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . în atari circumstan e: sper că d-l Socec . în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR. a bate cu bă ul.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. în adevăratul sens al cuvîntului.) precursor. ) într-acelaşi timp. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva).NEGR . că tot mai am oleacă de nădejde. precis: plouate.. înainte de timp. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos. are to i sor ii de a fi confirmată. totodată. exprimată în acest sens . a împuşca doi iepuri dintr-un foc. prea devreme. pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. a înainta o cerere (sau un act.CR. nu putea să. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă.OD. înainte-alergătoriu. concomitent. prematur. a-şi pierde curajul. în afară de aceasta. exact. a o lua la sănătoasa. (chiar) acum.ANGHEL. fug.CAMIL. cuvînt înainte.. o plîngere) (cuiva). om nesocotit. îndată. a-şi înainta demisia. în această privin ă. pur) al cuvîntului. a rezolva două treburi deodată.CAR. într-acel ceas.. 1) cu privire la .. în afară de aceasta. sub acest aspect (sau raport). (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. o peti ie. a avansa (pe cineva). cu grămada alerg. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi. a se descuraja: nu tempu ina cu inima.PANN. o peti ie. în asemenea împrejurări. a împuşca francul. sub un anumit aspect.PÂRVAN . în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. a o lua la fugă.i fie editor. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). (înv .CR. (chiar) în această clipă. a demisiona. imediat.) a nu avea bani.. în legătură cu problema în discu ie: părerea . a adresa o cerere (sau un act. extravagant: bre. exact. înaintea erei noastre. PREDA. ce-mpuşcă-n lună! AL . a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi ..P. atunci. erau găinile. în acest moment sau în momentul acesta. o plîngere) (cuiva). înainte (sau mai întîi) de toate. împuşcă-n lună. (fam . (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. în asemenea caz ar primi desigur să. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima.. predoslovie. cu adevărat. simultan. în(tr-) acel ceas. mînăstirea de la Sf..BĂLC. absolut. din unele (sau din multe puncte de vedere).i dau un răspuns chiar în secunda aceasta ... de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . plini de frică. în acest sens. înainte cuvîntare. înainte de termen. 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens..SAD. mai e şi urît. din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere... această poznaşă trebuşoară în multe privin i. a o întinde. a fi lefter. în(tr-) adevăr. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere.. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor.

.POP. foarte mult..EM. în carne şi oase. 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL .: în caz de incendiu. în mare măsură. (sau de a . a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri.înainte să .. laolaltă. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt.DIONISIE.) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii. bolta cerească. cînd . odinioară: mai şezi..SAD. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să . a întîrzia. chema i pompierii! în caz contrar. altădată. altcum. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală). pînă a nu . a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie. în bloc. (pop . altfel.POP. în butul cuiva. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP.. 2) (fig. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt. în eventualitatea că . a (i se) înăcri (sufletul) cuiva. a se scumpi: se înal ă la pre toate celea. a desfiin a.. de dezinteres. în persoană: era chiar el. a mări pre ul. ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas.. în alt mod. în cap sau în capăt.. (reg. înaltul cerului. de neputin ă).. în amănunt. a fi bătut măr.: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. (înv. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ.. a înăbuşi în faşă. în (sau la) caz(ul) că .). în altă parte. încă cum. a (se) amărî. a încasa (sau a căpăta. în cai de poştă..POP. să se facă catolic.. . în aşa hal că . că nu şezi pe ghimpi.CR.. a (se) supăra..: în caz contrar. în aşa măsură că . n-au vrut să încalece în oaste. altminteri.LET. a împiedica la lucru (pe cineva). ) în ciuda.) în al i timpi. în trecut...).. (înv.. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. altfel.. pe înserat. (sau de . a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa.. a distruge în fază incipientă. trimite şi contravaloarea lor... în carne şi oase . în(tr-) alt chip. în bună parte.. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că .. împreună. văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului... a înapoia în lucru (pe cineva). în detaliu. în caz afirmativ.COSTIN . în alte timpuri sau (înv . a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. iar porneşte la Dumnezeu... a ridica. în amurgul vie ii.. 2) în cap. a(-şi) ridica privirea.. în mare măsură: i-e foame? .CR. vei suporta consecin ele . exact. la bătrîne e. a se înăl a la pre . pînă să . a mişca din umeri (în semn de neştiin ă. în amurg. a înăl a (sau a da..încă cum! a încăleca în oaste. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin... altundeva. a se înarma cu răbdare. a lua o bătaie zdravănă. dacă nu . ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă.. în capăt. în cap de noapte sau în capul nop ii. a lua. cată să te înarmezi cu răbdare . a strînge) din umeri.. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. dacă . 1) în alt loc. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că .

a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul. încît) priveşte (sau privea). în clipa (sau momentul) în care .. cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . ) după) urmă. a încărca (sau a umfla) nota de plată.COŞBUC . degeaba. 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri. (reg. încă (odată) pe-atîta.. iar în cel mai rău .POP.. acu-i acu ca să. . a se impiedica de cineva. începură dară pe altă coardă. şi eu sînt numa-n cămaşă. din punct de vedere. sub raportul. a nu avea loc. Cătălin. .. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga.. a nu(-şi) mai încăpea în piele. a începe la .. (înv. 3) a fi gras şi leneş. în cămaşă (sau cu cămaşa).. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . (judecînd lucrurile) sub aspectul . în ce ape se scaldă?. în ce direc ie?.. a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. 1) a se îngrăşa.POP . în ceasul al doisprezecelea. a începe cuvînt. a se încărca cu cineva (sau cu ceva). am avea de făcut următoarele observa ii. ) întrucît..CORESI ....i încerci norocul...ai putea intra în politică.. cu privire la.. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă... (reg . (pop. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran. plin de ifose: nu. a se încărca de calabalîc. a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva)....EM.) sau în ce (sau care) ceas. ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă.P. în ceasul ce . (fig. . a începe (sau a o da) pe altă coardă....a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce .VLAH..COŞBUC.. în privin a. a se încăl a cu cineva. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs. 1) a fi foarte bucuros. ai putea învă a o meserie. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă. a prinde să ...) a fi foarte preocupat. (înv . în ce fel.. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele . ) a scăpa de sărăcie. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva). la urma urmelor.POP. rugă. în cel mai bun (sau mai rău) caz. a(-şi) încerca (sau a cerca. neliniştit.. s-o dus acolo la fîntînă. .ISP.: în ce priveşte forma. SAD. a căuta.CAMIL. pentru un serviciu.. în (ceea) ce (sau cît.BIBLIA. în ce parte?. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au.: dînşii la ceartă începură. în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la . a încărca de Doamne-ajută (pe cineva).P..i mai încapi în piele de fudulie? REBR. ... a se încărca de bogdaproste.DELAVR. îl bătură. în ultimul moment. cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu. ce fel de om e?. de constrîngere).REBR. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei. în (sau cu) ce chip. (sau care . ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul ... 2) a fi înfumurat.. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă...... a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu. a nu-şi încăpea în săul său.. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. ca să-şi cerce norocul. 2) (fig . raportat la. a bate (pe cineva).. (înv ...CR. a nu mai încăpea de cineva.: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine.. în ce ape să scaldă. a încerca marea cu degetul. să vadă. şi pop. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. ca doardoar a încăleca pe nevoie. a-şi aprinde paie în cap. privitor la.CEZAR. în ce mod.) a fi peste măsură de gras. referitor la.. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. ce opinii sau inten ii are?. a se apuca de .) a ispiti) norocul. a-şi găsi beleaua. cînd. dete şi peste calul tatălui său din tinere e.

cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi.ISP. a închega două vorbe. să aibă noroc etc. de) sănătatea cuiva. 2) a muri.) a rupe legăturile. a păzi cu străşnicie. a înceta din via ă. cu obloane ce se trăgeau în chepeng.NEGR. a preda o cetate (cuiva). a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva.. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. (înv. a se închina (sau a cădea. ) a-şi aduce duşmanul în casă.DRĂGHICI. foarte încet. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. a i se închide glasul (cuiva). probleme) în discu ie. a închina dracului pe cineva. a se face că nu observă ceva.POP. ) a saluta pe cineva. a-şi închina fruntea în ărînă. EM. (înv. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai..CONACHI. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. a închina (sau a bea. la poalele slăvitei măriri.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. a închide lupul în stînă. (p. a strînge.. a încheia catastihul. (pop . în chepeng. în chestie sau în chestiune. 1) a picoti. a renun at.POP. a închina o cetate (cuiva). a nu mai putea face nimic. a nu putea dormi.POP . parcă nu mi-ai fost curată.OD.a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. a se închina (sau a cădea. urîndu-i să fie sănătos. a o încheia cu cineva. teme. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. a i se închide cărările cuiva. a amu i. să închee hotărîre. a pune deoparte ceva bani. nici ceasul. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată. a nu (putea) închide ochii. a se închina de sănătate. a închina armele.) a tăcea. ) a muri: că nu ştii ziua. pu in cîte pu in. să arate. a-şi astupa urechile. cînd vi s-a închide glasul. . (înv. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. a veni) înaintea cuiva.ext. (fig. ) a i se înfunda (cuiva). a se împrieteni (cu cineva). a lega o prietenie. a-şi închide urechile. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . treptat. rela iile cu cineva. a nu mai voi să audă ceva. a ciocni) în (sau pentru. a lăsa în pace pe cineva. a închega o prietenie (cu cineva). a înceta din via ă. a închide ochii (pentru totdeauna). a muri. fericit. a închide ochii sau a închide un ochi. a muri. (fam .SAD. a i se închide ochii (cuiva). a da dracului pe cineva.POP. a abandonat. a încheia hotărîre.CAR. a lega coerent cîteva cuvinte. a închide ochii cuiva. a trimite salutări cuiva. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis. a încheiat-o.. a nu mai avea nici o ieşire. a fi la cheremul cuiva: să vie aici. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . pierd încet-încet sim irea.SAD. a închega ceva bani. (despre subiecte în dezbatere.

de supărare). a încinge cu o bîtă pe cineva.. ) a muri.. aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd .P . a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva). 2) (înv ..POP.. în semn de . în numele unei ări. imediat. foarte repede. 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . în formă de .AL.. deghizat în . a închina steagul.. ) pe fa ă. 1) a capitula. supărarea cuiva. în felul .. a închina o ară (sau cheile ării). a încînta cu migdale amare (pe cineva).DOS . ) a adormi.I.: amîndoi. a înlăn ui cu bra ele pe cineva. a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte. 2) spre lauda. de frică... în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . a se încleşta la (sau în) luptă..CEZAR. în chip de şedere. în cealaltă închină steagul. a (se) produce confuzie. în ciuda vremii ce trece. căzînd în genunchi.NEGR.VLAH.. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva..a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de .POP . în calitate de . declara ii de supunere: a închinat ara turcilor .. şi pop .AL. 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea.) ca. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile.CR . în felul acesta. cu înfă işare de.. corp la corp. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip..COSTIN . în cîte sîntem azi?. pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate. a i se încleşta inima cuiva. într-o doară. 1) păzit cu străşnicie.POP. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere.. ca şi cînd ar fi . (reg... a se lupta cu îndîrjire.. 1) sub formă de .BELDIMAN.. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare. (p. sub pretextul că .. fă iş. în chip de ..POP. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă.... a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă. şi nu pren pilde. în chipul sau în(tr-un) chip de . dezordine..... a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. în chip de negustori. în chip de şedere. a face. a (se) încurca planurile (cuiva).. în cinstea nepotu-său. 2) (fig.. dar răutăcioase în fond. a muşca cu putere din ceva. aşa.: au trecut la arigrad. (înv . ) într-acestaşi) chip... (înv. astfel..) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. PANN. în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire. 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne. în ciudă sau în ciuda cuiva..: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.ext. în loc de .. 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i. încîntat de cunoştin ă!. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva.. a-i pune be e în roate (cuiva). în chip. închis (sau ferecat) cu şapte pece i. a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă. în (sau spre) cinstea cuiva. ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele..BIBLIA. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă.

) încoa). dar n-are încotro.mintea. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria..ISP . continuu. în consecin ă.. ISP.. a-şi încremeni ochii. în contradic ie cu . a-şi încopcia mîinile (pe piept). printr-un efort. ) a aduna cu îrîita. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc. încrucişat: oştenii Rîmului . în locuri înalte şi greu accesibile. chiar atunci: în clipa aceea. (reg. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii.PANN. să se ducă încotro vedea cu ochii. a se învinovă i.. conform . memoria).CEZAR.CAR. în considera iune. (înv. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. în contul cuiva. potrivit cu ... a se încorda către cineva. prin urmare.CR.P. în cruce (sau cruciş). încolo şi încoace (sau (pop. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş.. în credin ă.EM. a încre i din sprîncene.eu n-am meritat. în cor..GR. to i deodată. în creierii mun ilor. inoportun. a-şi încropi traiul.. în curs de construire. i-ai încleşta mîinile. în opozi ie: discu ie în contradictoriu .: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile. a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc. îndată. (pop. nepotrivit.a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu .. a se încocle i o luptă. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce . traiul să mi-l încropesc.. în dezacord cu . a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii. a se acuza.NEGR .. la unison. în formă de cruce... în comun.. a face efortul de a în elege. a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. inînd seama de .N. în contratimp. a-şi împreuna mîinile. a încresta în grindă.POP . împreună.AL. în contradictoriu.a-şi aduna. lung la dînsul s-a uitat.. ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă . COSTIN. ) într-adevăr.favor ce-n credin ă. a se încrimina unul pe altul. în (sau cu) col uri.SL. în(tr-o) clipă.. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît . a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept.. pe seama cuiva. în clipa aceea. HASD. în conformitate cu . col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu . laolaltă. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene. a se uita cu groază la cineva.. am sim it că nu mai am aer.. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat. încoace şi încolo sau (pop . zău!: florile acelea în mînă-mi căzură . numaidecît. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri... în construc ie.toate puterile.) încoa şi încolo (sau încolea). ca urmare. în dezacord. a-şi încordaputerea (sau puterile. în opozi ie cu . oriunde..PANN. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri.... a-şi face imputări reciproce.. cît ai clipi din ochi.POP..CR. a încropi din tei curmei. fără întrerupere. în continuare.

.. a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine.. de îndată ce .. voi merge şi eu . în definitiv. haotic..POP. pe cale de a fi executat. dacă dormi în cur! POP . de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. nehotărît. a încurca rostul (cuiva). a nu sta pe gînduri.DOS . cîn i... (pînă) în (sau la) cumplit..... a avea o idee fixă.PSALT .POP... 1) în lat.) de cumuşi . ve i mearge către mine în curmeziş. a încurca lumea. a încurca vremea. în curînd sau (înv. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori. pe cale de a fi rezolvat.) peste curînd. a rosti cu dificultate cuvintele.. a nu pierde vremea: dar cîn i.. în curs de execu ie. (de) îndată ce . a bolborosi. cunoscînd bine lucrurile... în cumpăna nop ii. toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim . în timpul . a pierde vremea(degeaba): dragă. cum poate. în cunoştin ă de cauză. 1) în echilibru. cu mînia....POP . ) imediat.... în debandadă. 3) foarte.. şi pop . în cumpănă. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit. a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva). în decursul ... (pop.POP.. a îngăima. şezînd: ce-mi eşti bun.. în secret. în culise.PANN . pe durata . cît durează . a nu se încurca.ISP. băiete! POP...în scurt timp.NEGR. cînd. îndata mare.....: de ziuă-ndată cum s-a luminat.POP ... . la miezul nop ii.EM. în curmeziş. (pop . imediat ce . a încurca cuvinte. în cur sau din cur.. sau în cursul . în fond. a vorbi confuz. îndată cît .POP . în necunoscute haine s-a schimbat. vremea n-o mai încurca. ) îndată ce . imediat ce . a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot. îndată cît ...: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. la urma urmelor: căci în definitiv... a trăi cu chiu.. în debandadă în decursul .. . pe loc. (pop . de nu ştii juca. a da răspunsuri evazive.. (pop. în dezordine. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş. sau (înv . Lăpuşneanu porunci. a o încurca. 2) (fig.CAR. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine.. imediat ce . în (de)curs de ... încurcătură de ma e.: în cursul zilei. a vorbi greu. a nu glumi. roaba babei sapropie de el. te-nsori.. căn curînd.: îndată ce sosise.. în cursul zilei. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui. îndată cum . pe durata . (înv. ) pe căi piezişe: de . a bălmăji..POP. a încurca vorba sau a o încurca. în curs de rezolvare. a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de .) ocluzie intestinală. nu te încurci! CR ..a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva. în timpul zilei.. bade. ) pentru totdeauna.. a nu se lăsa. în timpul . sau cum ce .... 3) a încurca vorba. după ce .... îndată cum ..) 1) a duce o via ă chinuită. (înv. BIBLIA . 2) indecis. a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul. 2) a o pă i (cu cineva).. în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce .. a da din col în col . în definitiv ... ) a încurca treburile.

) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. cît ai clipi din ochi. echivoc. 1) (înv. a se înghesui unde se dă ceva degeaba. 2) (despre oameni) cărunt.) care este între două stări. nedefinit. în vîrstă.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. a stărui. a spune vrute şi nevrute. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. anapoda. beat. în doi timpi şi trei mişcări. a insista. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. a-şi prelungi via a. la fel (de . ) cherchelit. a îneca în sînge. a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva.). în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal. cărarea. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. foarte repede. a-şi îndrepta pasul (sau paşii. reprodus aparte. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. în timpul serviciului legal. a spune) verzi şi uscate. . în dorul lelii.EM. în faptă. (pop .EM. în exces. confuz: vorbe în doi peri . a fi supărat. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP..ext. (p. în sens invers.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. ) a avea via ă lungă. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. a-şi îndrepta cărările într-o parte.ISP .PANN. (sau către . nehotărît. în doi peri. a se îndrepta. fleacuri. în esen ă. a se împiedica în vorbă.EM. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori. excesiv. în ultimă analiză.. în doi craci.DOS . în extras.. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. 2) (fig. 3) (fig . ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. în etate. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. bătrîn.BIBLIA.. neclar.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. . a se îneca în vorbă. (înv. a păşi.. în exerci iul func iunii.. a îndoi în arc.POP . a umbla după pleaşcă. a se îneca ca iganul la mal. pentru ca să îndelungesc la mînie.. ) a expune pe larg. fără măsură.. a se face a nu şti.ISP. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP. într-o doară. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . eu cînd oi vedea ursul în doi craci. 1) (pop. sur.. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. a fi copleşit de datorii. văcar după vaci.ISP.. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi.) (ceva sau cineva).. 2) a se arăta nepăsător. 4) (reg. (înv. te-oi lua. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. a se îndesa ca iganul la praznic. în direc ie opusă. a îndruga (sau a înşira. în egală (sau în aceeaşi) măsură. a o lua spre . în evantai. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . a eşua înainte de a sfîrşi ceva. a măcelări. aiurea. a i se îneca corăbiile (cuiva). a-i rămîne vorba în gît.POP. calea) spre . a se îndrepta de păcat. a masacra.. 1) a trage căciula pe urechi. fragmentar. a se îneca în datorii.

în felurimi sau pe felurime. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva.. repede.CR.OD.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman. în realitate: avea. spre binele. (pop . în floarea vie ii (sau a vîrstei.) în borta şarpelui.: după Te-Deum. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă.CAR.a se stabili. unul în spatele altuia. în (toată) fire(a). în pămînt). în fa ă în fa ă mumă. în plină tinere e (sau june e. în garan ie. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară).OD. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. în fugă: un călăre trece-n galop. a se înfoia ca varza. în (sau din) gaură (sau (reg. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL.. a înfunda o uşă (sau o fereastră). în furculi ă. în fuga cailor. în fond. în folosul (cuiva). ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . a împiedica pe cineva să spună ceva. a nu mai avea încotro. a nu mai avea nici o ieşire.) a hălădui. a se înfrupta din talerul cuiva. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“. ca.. a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. a citi apoi pe felurime. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine. a tinere ii. în favoarea cuiva. a rătăci pe undeva.EM. (înv. şi el dreptate. în galop întins.. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui. în fa a poporului.. a reduce la tăcere pe cineva.CEZAR. în văzul ..NEGR. în fond.. în felul . în flanc (cîte unul). în fa a . (sau a şoarecului).. iute.. decretul.. a-l înfunda rîsul pe cineva. într-un (sau dintr-un) loc ascuns. a rîde înfundat. care nu a depăşit termenul de garan ie. în fine.. a închide. a se îngîmfa. a i se înfunda (cuiva). în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. a înfunda gura cuiva. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte. a mers la casa oraşului şi a iscălit. dar acum i s-a-nfundat. în fa ă.VLAH.DELAVR. în fiin ă.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . în faptul dimine ii (sau zilei). în galop. a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . pe înfundatelea.URIC.BĂLC. a june ii). a hoinări.. real. li-i luna.PANN. dinainte: în fa ă. scăpare.. fă arnic. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. ipocrit.EM. în gaură de şarpe . (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede..REBR. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. în şir indian.. a dormi dus. a trage un pui de somn. în fa ă mumă. a se înfăşura pe undeva. în dos ciumă.P. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani . în toate min ile. a o pă i: a umblat cit a umblat..EM. de fapt. a astupa gura cuiva.NEC .. dinaintea .

2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. 2) (fig. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. degerat.VLAH . suferin ele. se sculă şi ieşi.CAR. . a urmări. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. 1) din punct de vedere general. a se îngîna (sau a se bate. (reg . a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie.ISP. în văzduh: calul .în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. (reg. (fig. rabdă! a înghi i cruciş. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. înainte de a se dezvolta. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc.POP .. a înghi i pastila. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva.SAD. a se lua după cineva. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. a-şi îngreuia stomacul. a înghi i (cu) noduri. a înghi i hapul. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. 1) a îngurgita cu dificultate. umilin ele.. .AL.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a îngrozi de cap (pe cineva). aflat în stadiul ini ial. a se lupta) ziua cu noaptea. în tării. OD. 2) (fig. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva)...) a o pă i. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. 2) (fig . toacă). grăbit. a suporta un lucru neplăcut.CR. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at . a înghe a lemn. a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă). o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri.SAD. însărcinată o femeie.EM. a se îngloda în datorii.) a se învă a să suporte greută ile.. a înghe a de frig. 1) a înghi i aer. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi. zboară cu dînsul în înaltulceriului. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură. a îngropa cu talerul (pe cineva). a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. a înghi i în gol (sau în sec). a suporta o neplăcere fără să crîcnească. l-au bătut cu buzduganul. a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. a da de dracul. (înv . a se speria foarte rău. a se înhăma după cineva. în înaltul (sau în slava) cerului. (înv. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc. a suporta (de nevoie) o dojană.ISP . înghe at bocnă (sau ciocan. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca.GANE. a răbda.NEC . repede: atunce în grabă . fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere.LET. o batjocură. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). 1) a i se tăbăci pielea cuiva. a îngrăsa porcul de Ignat. înfrupta din ceva: înghi i-n sec. ) a suporta cu greu o durere. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. înghite şi taci!. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. a-şi înghi i limba.) a nu se putea împărtăşi. a lăsa gravidă. măduva în ciolane de frig. în harul Domnului. în grabă. a înghi i gutuia. a prigoni pe cineva. în gura mare. ) foarte înghe at. 1) a mînca cu mare poftă.CR. în germene. a se îmbina..CR.POP.

în genere. în cantitate mică. a înjura profanînd cele sfinte. în jurul ... la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş.. aproape. în mică măsură sau în măsură neînsemnată. a înjura de cruce în jurul .. pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR . în cantitate mare.VLAH.) spre cea mai multă parte.. în (sau din) lipsă de. ) în mediu. 2) relativ la . BIBLIA. în josul apei în josul apei.. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. în majoritate.. . 1) în preajma . cu totul. în (sau prin) mijloc sau în (sau pre. în (sau la) linia . ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce. în dreptul .) a începe (sau a se apuca de) o treabă.. nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate.. în felul cuiva. în mărime naturală. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie. în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş.... în medie. cu to ii.. în masă. (cuiva sau a ceva). adevărat: două cucuie tari .. din cauză că lipseşte ceva. foarte mult. (sau în locul . substituit cu . în lipsă de.. în linie în linie.. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. a înjuga boii la car a înjuga boii la car. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). pu in. pe scurt. în loc de . 2) în număr mare..: s-a discutat mult în jurul acestei probleme . la vale. în toate direc iile. 2) pretutindeni.. 2) în cursul. masiv. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă.. departe de ărm.1) de dimensiuni foartemici. în lumea largă în lumea largă. de tot.....). sau în (sau pe) mijlocul . în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş.EM. în josul în (sau din) josul.. în mare. nişte corni e în lege. peste tot. în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului. cu totul. ) în toate direc iile. înlocuit.. în loc de ... în mijlociu. în larg în larg.... în linii generale în linii generale (sau mari)... DOS . 1) în cantitate mare. în mărime reală. 1) în locuri depărtate.. printre.. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. 2) în rezumat. 3) la mijloc. după bunul plac. integral.POP .CAR. în (deplină) libertate sau în toată libertatea... 1) la mijloc. în legea cuiva în legea cuiva. 2) la scară redusă. în linia . în amintirea cuiva (sau a ceva). de-a lungul şi de-a latul.. înjugă sacii la car şi hai la moară. (fig . întru) mijloc de . BARI IU. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege.. la nivelul ..POP.ISP . în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . ca omagiu postum.în întregime în întregime.ext.... în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri. de-a binelea.CR .. în măsura (sau în limita) posibilită ilor.. în miniatură. între. (p. 1) pe scară largă. un ăran în miniatură.. miniatural: un înc de vro şapte ani. în general. să măcinăm boii!.. în bună măsură: au desăvîrşit . în (cea mai) mare parte sau (înv . în lături în lături.. în memoria . (pop. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea. în medie sau (înv. în şir drept.. în timpul. 3) comer cu ridicata. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură .POP..

de-a) notu. a se înnădi cu cineva. cu socoteală.. a se înnoda la vorbă. . a se înnoda la ceartă. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere.) muchii. ) chinuit. 2) în obiecte. în nevoin ă. parc-ar fi la masă mare. în neştire. (p.. în neorînduială.. ) agitat. în momentul acela sau în acel moment. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru.:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) .FIL .GALA .. în necazul .. a conversa mult cu cineva. încîlcit. în noduri. cu buzele sub iri şi strînse.. în (sau din) numărul .. în (trei. (înv. în numărul . ) îngrijorat.. (p.. cum este în iad. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR.) complet. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea.. în haine de culoare neagră. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor. în gol: privea în nevăzut. 1) mişcător.. .EM. indisolubil.AL . (pop .PANN. în necaz.AL. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . a zugrăvi o casă. DRĂGHICI. în număr de . în acea clipă.ISP .. în neastîmpăr. inseparabil. în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. în ciuda . în monolit. fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire.MACED . tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare. în nevoie. în număr.DOS.NEGR .. 1) în (continuă) mişcare. în minutul acela. ) în negre. dintre . nepieptănat: crai cu barba-n noduri.în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . 2) (fig. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de . . în vremuri imemoriale. (înv. în produse: plată în natură . fără socoteală.) activ. în nepăsare.POP.P. în speran a . 2) (fig .ext . încordat.. agitat. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa. în negru sau (înv..EM. în not sau cu (sau a. în minte.. era tăiată în monolit.. POP.) înotînd: au trecut în not.RUSSO . care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi.. (înv . printre. 1) lipsit (de ceva). vesel: dar el cîntă-n nepăsare. 2) fără rost. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. 2) în suferin ă. patru etc..HEL. cu piciorul sau în minte. 3) fără măsură.CEZAR.. 1) fără a-şi da seama. în natură. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul. fără doar şi poate.REBR . în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. în neodihnă. străvechi. 1) în realitate. în nevăzut. în nădejdea . obligatoriu.. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . şi reg .. distrat.. a înnoi o casă..ext.OD.. în mişcare.) nepăsător. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr.. în total. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte.. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng.. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. neapărat. cu necesitate. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul.. în neştire.ISP.SAD . a repara. în mod necesar. în noaptea timpurilor. în gînd: a bate tactul cu mîna. în mod organic.

PREDA .GR.CĂL . în onoarea . pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. ) personal. după părerea cuiva. netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor).. a înota în seu. . . în opozi ie cu . . ) de formă.. 6) în special. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. în paguba . par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute. ) drept. (despre plă i) cu bani lichizi. confiden ial: to i vorbesc în parte. (reg .OD. în treacăt (fie zis). 2) din partea cuiva.P..fără cîştig material... spre cinstea . (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor .. în pantă. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. a o duce foarte bine. în ochii cuiva sau (înv. în contrast cu . (p. ) înaintea ochilor cuiva. a cădea la fund (ca un topor). 1) (înv. aşa cum se cuvine. în particular. în paranteză (fie zis). pieziş. în (sau prin) partea locului. aşa. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos. 3) separat.. în patru păr i egale. în parte. după opinia...CAR .BĂLC. II. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii.. spre lauda . confiden ial: se adunau să le dezbată în particular. 2) într-un grup restrîns. înpierdere. necopiat. (cuiva sau a ceva). invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. în original.PREDA .SAD. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte.BOL..) urgisit.CAR.) a fi foarte bogat. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte..POP. .ext. în cinstea cuiva.AL .. prin acele locuri.. în parte în partea locului în particular în patru . ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame .. în osîndire.. între noi (fie vorba): mă rog. în special..AL. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă..URIC. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea. în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba .MARCOVICI . a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte... în (sau de-o) parigorie. a înota toporăşte. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate. în linişte. aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale.AL. în ordine. în opozi ie cu ...) de hatîrulcuiva. în forma primară..în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea . a înota în miere. în regulă. I. 4) aparte. 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. 1) în mod deosebit. într-o doară.) a nu şti să înoate.GHICA . 2) în oarecare măsură. nimeni nu ascultă. a avea ochii plini de lacrimi. (cuiva sau a ceva).BUDAI-DELEANU. în paranteză. în patru. a fi bogat.. ghea ă. pe) numele (cuiva sau a ceva).. în pagubă. peşin. în (bună) pace. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. în numerar. fraude a făcut? CAMIL. (reg .. spre deosebire de . . separat. (pop .BOL. (reg . în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. înclinat. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e.

cu intermiten e. în (sau prin) apropierea .. în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta. ) în (sau prin) fa a .: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi. în toiul .. (înv.. în pilda . în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce. în miezul . în pildă în pizma cuiva în plin . ) în necazul. în picioare sau din cap pînă în picioare. în piez. pretutindeni. în practică... împotriva ..ext..) în persoana sa..... ) chipurile. în păr.. în plin(ă) .în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri.. în (sau prin) vecinătatea . în pildă că o trimete pentru trebiule casii. în picioare sau (fam .: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri.CĂL.. .: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor. împrejurul . în poară.) în contradictoriu. ) fără urmă: mormîntu lui . în (sau prin) preajma .. în pofida . însuşi. în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul. (reg ... împrejur... 2) chiorîş.SAD .OD... în plin cîmp.CR.. sub cerul liber. concret...) în pozi ie de tragere. 2) pu in înainte de .COSTIN.. cu to ii. în picaj. (înv . pe lîngă aceasta.POP ..VLAH .. pe deasupra.. tată-său în picioare. în preajmă . vînturi)... 1) în (sau prin) jurul . un tărîm undulos. sub pretext: trimesese giupîneasa la ară. abandonat. deschisă de împăratul în persoană. leit. (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i . fără întrerupere. în ponce... . în plus.TOP. (înv . s-a pustiit. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma . şi reg .) de-a-n picioarele. (înv... alene. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor.. CAMIL. în permanen ă.MAIOR . în perspectivă.EM.BRĂESCU .) cu aluzie la . în flaute. personal: dieta ..P . referitor la ..... (înv. în perilipsis. (p. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida ..VĂC .BĂLC . în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. (înv . şi reg . 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. în persoană sau (înv .. în mod efectiv.. înaintea . în pozi ie.) în contra. cu-ai tăi străini.. care suflă d-a-n picioarele. în poancă. ) (despre femei) gravidă. (reg . oblic.. însărcinată.ISP.SAD .AL ... în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară... ) pe scurt.. (cuiva sau a ceva).COŞBUC . (înv.CAR . în ruină: rămîi în părăsire Despot. (pop.) 1) pieziş. în pensiune. în (sau prin) apropiere. în pildă. cu deficit.. în pravilă... agale.. în piez.. în toate direc iile... în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda . în (sau prin) preajmă. în părăsire. (înv . în popasuri. în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă. (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui.NEC. se deschide. 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă... în pizma cuiva. în păr la galerie.. şi reg .. aidoma: bucă ică ruptă.. în pierdere. părăsit. fără cîştig.. în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. în patru vînturi. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune..) pieziş: drept în fa a muchei . nu tîrzie vreme după aceea.. CAR. prezen i cu to ii: mitocănimea era . to i cei de fa ă. în ajunul .OD .: cîteodată începea să cînte în pilda iganului. în (sau prin) jur.

(cuiva sau a ceva). în prezen a ... sub raportul . P. (înv... (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului.. (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd.BARI IU .: în prezilele conferen ei na ionale din 1863. ) cu privin ă la .. în pripite..... cu privire la . 3) (înv.CAMIL. lipit de . grabnic: muierea-i mare dracu. în primăvară........BOL . repede. în mod preventiv. pe scurt. (înv . mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i.P. ) în rezumat.BĂLC.CEZAR. în preven ie...... cu o zi înainte de . în zilele noastre..CEZAR. mai întîi. cu precădere. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară.. privitor la . . în privin a . în prezent în prezen a ... în eventualitatea că .. din punctul de vedere .. 1) în primul rînd.. în principiu.: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui. în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala .: în previziunea că nu mi se va acorda cererea.. fa ă de .. în preziua .. în ceea ce priveşte .. (înv... din punct de vedere teoretic. în (ceea) ce priveşte ....CEZAR.........P.. să ia vreun lucru în pre ..HASD. ) în compara ie cu .. în prezilele .. în ziua precedentă. ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit . referitor la ... în pripite-şi leagă capul.OD.. în prima linie.. în privin a vremei. nu veni diseară. îmi procurasem un paşaport.PRAV. în chestiunea . (sau priveliştea .. vino mai în primăvară... privitor la .. în imediata continuare.P...) în zilele premergătoare ... (reg ..EM. în (sau din) preziua .. înaintea ... înainte de toate. ) în prezen a .. 2) sub aspectul . în principal.. EM. în predmetul . (înv. în pripă sau (înv .. grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. iar într-al doilea .: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră. în fond. (înv ... în cazul .. în previziunea .. dacă s-ar întîmpla .... în ajunul . în momentul de fa ă. mai ales. (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor.. în prescurt în pre în preven ie în previziunea . azi.. 1) în timpul primăverii. dascăle. privea arbuştii exotici.. în privelişte în privin a .. . în prelungirea . în privin a ..: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei..AGÂRB .CAMIL.. 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare. foarte repede.... în (sau spre) privelişte...P..) (cuiva).... cum aude că-i bărbatu...... în primul rînd (sau loc).în prealabil în predmetul ... în văzul lumii.. (p...ext...CR. cel mai aproape de duşman. 2) în linii mari. .. în primă audi ie. acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte.) relativ la . mai înainte de . iute.. raportat la .BĂLC. în pre . 3) în cursul primăverii viitoare: bade.. în prescurt. succint.... în fa a .: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă.. 1) referitor la .: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării. în priveala .. în (sau de) prezent... în vederile . în linii generale.) în mare grabă.. ) cu pu in timp înainte de . în prelungirea ....AL...: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii. în văzul . POP. SAD.. la vedere... în prezilele .) de pripă. în public.. sau (înv. lîngă.: sînt încredin at..POP. în prima linie în primă audi ie în prealabil. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate...

.în privirea . în (sau pe) măsura (în care) .. şi reg . în rate în răgaz . 5) (înv .BĂLC . mai în putere şi mai luminos.. numaidecît.. .POP ..: o picătură în raport cu nemărginirea.. în propor ie cu .SAD.CAMIL.. în pu ine cuvinte.EM.CANTA . în (toată) puterea cuvîntului. împotriva . .: în puterea prieteniei..: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului.. în pustiu sau (pop . soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. fa ă de .) (aflat) în momentul culminant.. puternic. în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu .) prin for ă armată. 6) plin de sevă.. se-n elege.CR.HOGAŞ.. în compara ie cu . degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu. (p. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale).. în raport cu . în plină noapte. imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat. (înv . în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). curînd: în pu intică vreme are să se dea..SAD. în prezen a . fără socoteală.... în răgaz. în baza . pe deplin. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de . 2) (înv.... în putere de . voia negreşit să izbutească. (încă) în vigoare.. de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere. în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele. 1) în virtutea ....) în goana calului. în fa a oamenilor..AL.) în publică. în propta .. în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv. fără măsură.) după) puterea ..... în temeiul . tot atît cît .REBR . în rezumat... zadarnic. (reg. în ceea ce priveşte . în public sau (înv .. peste cîteva zile (sau ceasuri). 2) (înv .. GHICA . în în elesul adevărat... 2) din privirea. în propor ia (în care) ...) în schimbul .. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere.) în viitorul (foarte) apropiat... ) în scurtă vreme. în plină vigoare: era un om voinic.. deplin al cuvîntului. ) la putere. . în puterea calului.. în puterea nop ii. într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie. GOLESCU .. cu numărul locuitorilor..... în (sau (înv .. inutil.. ) în contra .. iartă-mi aceste nazuri. în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz. în proaspătă vreme în propor ia ..) în materie de . comparativ cu .. în toi: arşi a lui iulie era în putere.. în pu ine zile (sau ceasuri).. în puterea calului..: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică. în mare grabă: venie. în proaspătă vreme. cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului... că nu mă dă după tine...SL.P.CAR. în neştire: toacă banii în prostie ..... care cum pute..OD . propor ional cu .NEGR. plecat şi umilit..: în puterea aurului răscumpără pe părintele său.. după cum .: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor. mobila de salon în rate lunare.FIL. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea].... că măicu a i-a spus bine. înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos.CAR. ) care dispune de autoritate. în văzul lumii: eu. (înv ..) în pustie.POP. (înv. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp)... 4) (pop .ext . să mă pui în public cu un coate-goale... del negustor.GR.... în prostie.ASACHI . în rate. plătit eşalonat: cumpărase .. în propor ie. în puterea .CANT .NEC .: în putere de bani... în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea . 7) cu (de-a) puterea. în viitorul apropiat. în propta ..) în plină dezvoltare. (cu fruntea) în pulbere. 3) (înv .. în puterea vîrstei.. în raport cu .VLAH. umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi.) în văzul .. în propor ie cu . 1) (înv .. nu vine bine..

. regresiv.. din cînd în cînd. în rezumat. în (sau la) (bună sau perfectă) regulă..CAR .) foarte repede.REBR .. în restan ă.. 3) contrar.TEODOREANU .. pe scurt: iată.. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul. la fel... în grija .. nicidecum. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne. în risipă.CAMIL. în (sau la. în privin a . 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. în realitate.... stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină. aşa cum se cuvine: omul legii . la) roşu. în cete: răspîndindu-se în roiuri. în rotocol sau în rotocoale. restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor. . 1) în formă de cerc.: un înot în răspărul apei. în respectul . deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni.VLAH. ieşit în afară (dintr-un plan).VLAH . în relief. în răspăr... rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. asupra . 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă .CAR.. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat.GALA. de fapt. efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate. 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie. . în rezumat..... (despre clădiri) netenciut. într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai. [ei] întind corturile mari... ostil. în repetate rînduri sau (înv.REBR. în (sau (înv. dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor.. ) pe) sarcina .. de aur sau de argint. . le găseşte în regulă. în ruptul capului. în grupuri.. economia acestui proiect. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina . în roiuri. POP . în regie proprie. .. tăia tot în rotogol... executat cu mijloacele beneficiarului. în ruptul capului. poartă pe marginile lor.. în obliga ia . între timp: în răstimp.REBR.POP. pe seama .: trec eu Dunărea. fa ă de . în(tr-un) ropot.. în răstimp.. 2) în legătură cu .BĂLC.. potrivnic..SAD. în ceea ce priveşte. pe la. 1) în ordine. în (sau din. în contra .: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său... în spirală.. (pop . cu nici un pre .. 1) împotriva . 2) în ciuda . în rezervă..CĂL. 1) în seama .. în răspărul ..EM... mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr. . în fugă..CAR . uneori.. în răspărul primejdiei.SAD .BARI IU.... în nici un caz.. în regres..COŞBUC .. examinează scrupulos actele. dărăpănat.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III.EM.STANCU. în rînd. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul ... 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior.SAD .. în pofida . în atribu ia . 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr. (nici) în (sau de-a) ruptul capului..: cine era prea sărac .. ruinat. în relief. oameni şi cai în mişcare. în ruină (sau ruine)... 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă.P. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena.CAR. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp. proeminent: vasele mari.GALA . scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului.ARGHEZI . 2) în toată regula..în răspăr în răspărul .HASD . pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra . pînă acasă la mumăsa. egal. cîteodată: în răstimpuri. sau cu respect la . ) de repe ite ori... de multe ori..

şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire.. în (sau după.ISP .... peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească... ) spre semnul .. în particular. pentru a arăta. în (sau pentru) sănătatea .. se întoarse la locul de despăr ire. de la Mihai Viteazul încoace. spre: încercările ce se făcuseră. peste) scurtă vreme sau în (sau după..NEC...: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului. în nevoi. în secret . pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla. în sensul că . în sensul . pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos .. în (sau cu) scopul .. a dovedi sau a întări (că) . în prăpastie: vru să sară peste zid. (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă..CĂL. însă. pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee .. seara: cum ajunge soarili-n sară. separat. în scris în sarcină. EM .ISP. în interesul . valoare..TUDORAN.PREDA. cu inten ia . în secret sau (înv . în sensul că . cu alte cuvinte. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta. a socoti.. sau (înv .. 4) (despre tuse) fără flegmă. pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse. în loc(ul). aşa cum dorea Titi.) la) seară. în al doilea rînd. ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile.STANCU .. ca expresie a . ca dovadă (că) . era acest punct de sprijin. în subsidiar. .. astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil... sau (înv. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze.... sări. în sensul unei apropieripolitice. 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL.. fără martori. . prin intermediul unui text scris.) degeaba: fratele Greuceanului... în sec. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate..) spre) semn de (sau că) .. îşi ia furca subsuoară. curînd. pentru .. la) scurt timp sau (înv. (înv ..... uscat: tuşi în sec . 1) în direc ia .. 2) potrivit vederilor. (chiar) în clipa aceea..SAD . în momentul acela..PREDA . dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină. în sec.. a nu avea nici o însemnătate.. în cinstea .. la.. (chiar) atunci. în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de ... ca probă (că) . 1) (înv . în (sau ca.) în secretar.. fără succes.. în timpul serii. şi reg . în scris. în spiritul . în schimb sau în schimbul .IORGA . ) în aer. pe moment. drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire.. ) în lipsuri.. în (sau (înv .. a nu însemna nimic. ... în semiprofil. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre.. în taină.. în sensul său. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor. 2) (reg.CR... ca semn de pecetluire a jurămîntului...IORGA . în schimb în scopul .. importan ă. 3) (reg.. în sensul .....: dă paloşul să-l sărute.. şi anume... a însemna la răboj.. către. într-un grup restrîns. în secundar.NEC.. 2) în onoarea . în vederea .în sarcină în sănătatea . să nu-i uit numele.POP .) cu scopos.. în gol. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai. umblînd mai multă vreme în sec.CAR . ca echivalent.

.. de nevoie. fiecare formă. a înşira (sau a spune.. la un anumit moment. a se înşela la socoteală.) vărgat. unul după altul. 2) cu (de-a) sila. în (sau de) şagă. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă.i. în număr mare.. de) silă. (înv . 2) imediat. întins: dîndu-ise ceea ce a cerut.CAMIL. s-a dus în şir la palatul domnesc. (foarte) încet.. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii. în pierdere. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge. trec grăbite chicotind în şoapte.. în serpentină. în glumă. a lui etc.. în fază incipientă. consecutiv.POP. a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). cadrilat: un lat brîu . 1) în carouri. într-o doară.) sau în sinea mea (a ta. înspre olaltă. în stare născîndă.FIL. a cîntări incorect. în interiorul . în sîmbure în sînge în sînul . în servicie. unul către altul.. ) întru) sine (sine-mi. reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare.. să vă spui la moş pe groş.. ) spre asfin it. în (sau a) silă. în gîndul. în stadiu ini ial. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . în propria conştiin ă. (înv ..) de actualitate.OD .. (înv ..: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni. 2) (reg .. în şatrange. în (sau la.. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă.CAR. într-un mare număr de exemplare..PETICĂ. cu şerpuituri.. prin) silnicie. a spune palavre.. 1) fără interes.P . în forul interior: mă întreb în sine-mi. în sfîrşit. (reg .. în embrion: astfel. a sta la taifas.ISP. în cuprinsul ..SAD . în fine. în folosul . cu voce scăzută: fete . cu aproape trei ceasuri de întîrziere. necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri. a-şi face iluzii zadarnice.CAR ... în (sau cu. în curs de formare..COŞBUC. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. a înşira (sau a spune) la gogoşi. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge . valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie.. sine-şi etc. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC .). dar i-a întors tot mai mult.. cu matostaturi în şatrange. la rînd. în serviciul . în cele din urmă.EM. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari. fleacuri.. în mintea cuiva. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge..EM.în serie în serpentină în servicie în serviciul . în solda . (înv. în (sau cu. 2) plin de sînge: măgariul .) cu for a.. numaidecît. actual. în şipot. ICHINDEAL . cu cotituri. în slujba . a spune verzi şi uscate. .POP . 1) succesiv.) într-un) şir (sau şirag). în sîmbure. în sînge. ei pot să fie mari.. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş.) încet. în sînul . minciuni. neîntrerupt.PANN . în interesul . în mijlocul .. în sfîrşit. în (sau (înv..TOP. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină.. a înşela la cîntar... a înşeua murgu-n pustiu. a calcula greşit. înspre cădere. înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă ..AGÂRB.BOGZA. în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie. spuind despre moşi păroşi.. la urma urmei: diligen a soseşte. si-ne.SAD.: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine. fără plăcere.) cu şoptă.

a se baza. de la străbuni lăsate.POP.a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească. fără a crîcni. la. în (sau prin) tangentă. în (sau cu. a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. pieziş. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a. ) întru. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. talentul.1) pe ascuns. în teză generală.).P .PANN . în linişte.. încet: la răsărit icoane. puterile. iubito.) zadarnic: am aşteptat în taină. în timp ce . aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei.. cu) tăcere. în tăria mea (a ta etc. şi rabdă-n tăcere. în taluz. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată. nu s-a făcut niciodată. a se sprijini pe ceva. să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. a întinde fuga (sau o fugă).. ) vertical: pe geam l-a văzut. în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu. prin) taină.) a se face că nu aude. a întări din piele. liniştit. dar în practică . a bate (pe cineva). a-i întinde cojocul (cuiva). (înv.. (înv . 2) (reg . ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. dispus.HEL . ) în general: în teză generală .URIC . (a.. a nu vrea să asculte. CEZAR.. chiar ca p-o muiere. că se rupe! POP. să fie rochia gata în termen. a se întinde ca caşcavalul prăjit. în (sau la) termen... a întinde ca pe o obială (pe cineva). pe. i-au întins cojocul. şoptit: eu ştiu de ce te temi. urmă în şopot iganca.1738).i tulbur somnul.CAR . discret: iubind în taină am păstrat tăcere. dracii haida să majungă. în teptil. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit. oblic.) întru. tangen ial.EM.SAD . a se lă i peste tot: nego ul. la data fixată. în teorie.KOG. tihnit: dormi. POP. fără a afecta activitatea practică. măria ta. a fugi. netulburat.MAIOR . a se bizui. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt.. a bate (pe cineva). a se răspîndi.în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . în voie.POP. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice. cînd merge bine. în tălpi a sărit. a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui .. 1) fără a vorbi. n-am venit să. pe cînd . 2) în linişte. în picioare.ISP.. dormi în tihnă. a se întemeia pe ceva. prevăzută.EM . .VLAH . a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. în terase.. căci nu am văzut nici un vînat. salteaua). în pace. în (sau la) talie. în (sau (înv.ext. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. de firea lui este să se întinză ca pecinginea. în pantă.SAD . tăcut: îl îmbrobodeşti. (înv... sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). în secret. ştii. nestingherit. (reg . a se întinde numai cît îi permite mijloacele. 3) pe neobservate.OD .. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. în vreme ce . (înv. ) în taină. în tălpi. îi pui în cap estul.POP . (p. a se întinde în pălişul soarelui. (reg . a se întinde ca pecinginea. în şoaptă.) a se bronza.

întîia vreme.EM . (înv . şi de dzisele tale nu rătăciiu.PSALT . ajutorindu-le. în sinea ta: şi de plînge. prietenii s-au făcut nevăzu i. . . 1) a lăsa undi a în apă. a ajuta (pe cineva).. a înşela: undi a dacă voi tinde.DELAVR .. peste posibilită ile sale. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. a se nimeri acasă.. a se bate în duel (cu cineva).) tusea cu (sau şi) junghiul.ext. în tine. plapuma).CR .) a avea ghinion. a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos.) a atrage. [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară . a încerca să facă ceva peste puterile.(înv . a întinde mîna (sau (înv . întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). în jurul.) a pedepsi (pe cineva)...CAR . a o duce greu. a se obrăznici. 1) a saluta (pe cineva). (bis .) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare. a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). pune-o în traistă! CR . (pop. a se întîlni pe teren (cu cineva). (fig . (pop .a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval. a întinde vorba. a fi bun prieten cu cineva. a se întîlni (sau a se întovărăşi. pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR. a întinde masă cu cineva. să va certa.) în cerc. tu în col petreci în tine. de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. ) peste tot. în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. a se întîlni doi proşti la un tăciune.PRAV. a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune .. 2) (fig . a momi.PANN. a fi. în tîrg şi la moară. a vorbi mai mult decît trebuie. cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi. împrejurul: legăm calu . a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a.CORESI. a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). (mai) întîi şi (mai) întîi. (reg . a se potrivi ca . despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. întîiaşi dată. a pretinde mai mult decît i se cuvine. 1) a da ospe e. a da de mîncare (cuiva).ca tusea cu junghiu’. (p. ) a trăi în mizerie. a-i întinde (sau a pregăti.. a întinde masă (cuiva). a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva).. de se ceartă. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi. a se întîmpla de fa ă (sau acasă)..) venirea lui Isus Hristos în lume. înainte de toate. întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. cît te ine) plapuma!. a lungi vorba. mai înainte.) mai întîi.) mînă bună) (cuiva). fra ilor. a-şi lua nasul la purtare. a întinde pedeapsa (asupra cuiva).POP. 2) (fig .MINEIUL. li s-au făcut milă.

a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). a-şi schimba brusc atitudinea. purtarea. 1) a se învîrti pe loc. a întoarce de la moarte (pe cineva). a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a se întoarce (sau a se învîrti.POP. a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug.POP . a (se) îmblînzi. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a-şi întoarce mantaua după vînt. a preface. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga.CR. a întoarce foaia. a recurge la viclenii. a (i se) face grea ă. a fi schimbător. (despre sugari) a în ărca. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). a se întoarce ca moara în vînt. ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. a readuce la via ă. (reg. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). a întoarce o haină (pe dos). nestatornic. a-şi întoarce cuvîntul. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. a salva de la moarte (pe cineva). a fi oportunist. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. începe s-o întoarcă la şurub. a i se întoarce ochii în cap (cuiva). a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos).ISP.COSTIN. a răsturna. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva). a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. STANCU . a (se) întoarce inima cuiva. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. bună mehenghe.ISP. părerile. a înşela pe cineva. (pop.POP .AL. a întoarce porcii. 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata.DRĂGHICI . a sforăi (în somn).i fie sigur. întoarce-l tu singur. a-şi schimba brusc atitudinea.POP . mi se întoarce rînza pe dos. nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a-şi schimba brusc atitudinea. a sări) într-un călcîi. a face vraişte. îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a cîştiga simpatia. măi badeo. a întoarce foaia: ei. 1) a prosti. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei).CR . a o întoarce ca la Ploieşti.a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). a întoarce de la î ă.URIC .ISP. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). scîrbă (cuiva). . la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. a se adapta împrejurărilor. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva). a-şi recupera pierderile. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. a-şi întoarce fa a de la cineva. a-şi schimba atitudinea. a-şi întoarce paralele. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. purtarea. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). a întoarce (toate) cu curu-n sus. a întoarce capul cuiva. 2) (fig . a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. ca să le poată întoarce inimile spre dînsul.

3) a se supăra (pe cineva). în plină desfăşurare: petrecerea era în toi .REBR. gata de luptă în toată clipeala. a strica o învoială. a înşela (pe cineva). în toi. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. a se întoarce norocul: s-o întoarce..POP . ) în fiecare clipă.) în to i timpii. pe deplin. luna. în toată cinstea. cu viclenii: şiret el. anul). . noaptea. că i-am întors un şurub . a da de nevoi. a umbla cu şiretlicuri. în toată regula sau în regulă. a intra la necaz. peste) tot momentul (sau ceasul.PANN . permanent. din belşug. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua. seară. ... clipa) sau în (sau pe. (înv . el. roata şi la mine.noapte. în toată puterea.. în orice clipă: domnul Ştefan.) tot timpul. şuruburile) (cuiva). 1) a nu mai asculta. şi de să va întoarce sfera . în toiul cuiva.REBR. (de) pretutindeni: dragele iubirile. 2) v. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. un tîrg.. în fiecare zi. în toate zilele sau pe toată ziua. şi reg . te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. în toată puterea cuvîntului. în (sau din) toate col urile (lumii). peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. în toate timpurile sau (înv . a modifica. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. mereu. în toate minuturile sau în tot minutul. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc. în toate direc iile: pe unde trecea. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. care a fost în to i timpii şi va rămîne.CR.i în gînd ..BOL. în toate col urile. întotdeauna. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. a întoarce vizita cuiva. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa.POP .) în întregime. în mod sincer: î i spun. 2) a desconsidera. pretutindeni.POP. cîntă ca paserile. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. a întoarce tîrgul. dosul. a părăsi (pe cineva). pe deplin. a(-şi) întoarce vorba. lună..POP . pune. a dispre ui (pe cineva). săptămînă. ha. (înv. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. a întoarce traista pe dos.POP . în (sau din. a adapta. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR.MACED.EM. dar eu şi mai şi .CR. în toată cinstea. în torent. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). în toată firea. în fiecare zi (sau diminea ă.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera).) de toate păr ile. a min i.. în toată ziua (sau diminea a. săptămîna. după toate regulile. lumea din toate păr ile îl înghesuia. a(-şi) lua vorba îndărăt. nasul) (cuiva). în putere. a se schimba situa ia. de lipsuri. şi pop.BOL. a întoarce pe dos. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. (de) peste tot. 1) (înv . mereu: este un gen de poezie intimă. seara. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată. veritabil. ha. în lege: este la mijloc un complot în toată regula. ha! AL. atunci după cuviin ă. matur. a-i întoarce un şurub (sau şurubul. (de) pretutindeni. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic.

2) fără intă.în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia . a se întreba cu cineva sau (înv .. (reg . (înv.EM.COD. într-acest ceas. fără a insista: am atins acest subiect . la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher.DOS . (înv. în cîteva cuvinte..VOR. pe alese: ia sălă i într-ales...ext. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . şi pop . întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui. în tot modrul.. în compania .URIC .VARLAAM..) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă. într-alean.HOGAŞ ... în tovărăşie.. nu ştiu mai mult decît tine. în partea. potrivnic: multe într-alean se fac.AL. acum. într-aiure(a). într-ascuns. 2) peste tot. în trăsuri generale.ARGHEZI.GALA.CAR . în trecere. (înv . altcum: într-alt chip n-avură cum face. într-alergate. (înv . în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . degeaba mă întrebi. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi.... într’acoace? AL. în trecere. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea. adecă soseaşte călare svîntul.) a-şi întreba (jude ).IORGA . 1) cu totul. ) pe fugă. 1) trecînd.) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare .OD. în linii mari.. într-acolo. în trăgători. întru totul: cu conlucrarea.DOS.) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa.SAD . într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. foarte mare. tot..P... numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. în general. într-ales. în întregime. în total. degrabă. . au întrebat sfat. altminteri. a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi. că n-am habar. POP. în total opt zile. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. (înv. chemîndu-şi boierii. în această clipă. pe ascuns.ISP.SL. ) în timp ce . ) în linie. în treacăt. şi o luară într-acolo. întreabă-mă.CAMIL.ŞINCAI... într-alt chip. orice s-ar întîmpla. într-aceea ce . aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea.). ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său.. ) împotrivă. a întreba sfat (de . în tovărăşia . oricum. (p. numai cu o întrerupere de vreo patru zile. toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi. în tranzit. (mil. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta. în tot respectul sau în toate respectele. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i. în tovărăşie într-aceea ce . în orice împrejurări. una peste alta: căldurile au inut.. împreună cu . la întîmplare..: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini.. să te-ntreb! în torente. .LET.CR.. în tot cazul sau în orice caz. direc ia aceea. într’acoace. în tot respectul memorabilă. a face proces (cuiva).AL .) alergînd: boierii ieşiră într-alergate. 2) pe scurt.deşi cam în treacăt. imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. la mine să vie să se întrebe. în asocia ie. şi pop .BARI IU. să te-ntreb!... în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. a-şi căuta dreptatea la judecată. din toate punctele de vedere. încolo: zăriră nişte palaturi . a senatorului Andrei Mocioni. 3) vremelnic. altfel.

dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească. au îmbrăcat pruncul. a depăşi imagina ia. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP. a face mofturi. în treacăt.BLAGA . Catrino? COŞBUC .POP. la noroc. copilă. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. a exagera.. nazuri.) pe clipită. în agonie. într-o doară. în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare. fără a insista..EM . a se întrece (cu firea). tremurînd: cu inima în tremuri. între olaltă. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. a întrece (toate) aşteptările. întreg la (sau de) minte. neîntrebînd voia craiului. altădată. şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. în acest răstimp: între timp. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“. în trebuin a cuiva. aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. . cu dedeochiul. (înv . a se copilări: haide. un surîs în trecere.SAD . în trecere...MAIOR . înfiorat.N.) într-o doară. fugitiv. numaidecît.PSALT. (înv . a depăşi orice aşteptare.COSTIN .) pentru necesită ile cuiva: suma . în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările .STANCU . (înv.. confiden ial. în trepte. ANGHEL.. într-o clipitură.. Doamne. şi pop . în aer.. într-o cercare. pasager. fasoane. să vedem ce minte are.COSTIN. (reg . 2) unul pe altul.) a fugi repede. de probă: l-am ales. între lumea fea ei tale îmbla-vor. în troică.) într-o clipită: copiii crescură repede . între patru ochi (sau pere i). cu nebuniile).) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. de trei ori Dumnezeu. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . 2) în etape.GOLESCU. .EM.POP. în cîteva cuvinte. 1) la repezeală. între timp (sau timpuri). fără martori: o să-mi spui altădată . între via ă şi moarte. treptat. în tremur sau (înv . iar în crăpatul zorilor . în trecut. în fugă. (pop .. 2) pe scurt. trecător: cîte numiri ar inventa el .) înaintea cuiva. peste oraşul uriaş . la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară. (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică. în troiene. (reg . imediat: au pot să fiu.) în tremuri.SLAVICI.a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. între lumea fe ei (sau ochilor). (înv . trei ani într-o clipitură. treci pîrăul! ce te-ntreci. îndată. a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga.ARGHEZI. 3) fugar. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă. în fiecare noapte alt an.ISP.EM. cu vorba. într-o clipă (sau clipită) sau (reg . pentru un surîs de pe buzele ei. cînd vom vorbi între patru ochi. în fiecare zi un an. a întrece orice închipuire... reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. între cer şi pămînt. a se întrece cu dracul în fugă. se prăvălise întunericul nop ii. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul. a sărit ca fript drept în picioare. 1) în formă de scară. a se întrece cu gluma (sau cu şaga.. într-o cercare.

într-o tinsoare. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă. . într-un buc. dobîndi glas.) în (sau din) vremea aceea. întins. cîndva. 1) (despre oameni) (culcat. în direc ii opuse. CAMIL. ) după un tîrziu. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv.SAD. DOS . într-o clipă. stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. în patru etc. într-o potrivă. 2) foarte des. pe loc. oarecum: a zîmbit şi el aşa. şi reg . (înv . (să fie) într-un ceas bun!. (înv .CAMIL. (înv . la moment. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. întru (sau pre. ) foarte repede. din) nărav.care curg pe nică. foarte repede.OD. odihnind p-o rînă! PANN . stă şi vorba pusă la loc cu temei.BIBLIA.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. în goană. Panait.) cu o ocazie oarecare. întru ceva. (înv . cam la o parte.) pe o parte. după multă aşteptare. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori.CR.. într-o secundă sau în două (în trei. întru adevăr sau într-adevăr. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. 1) într-o latură.) în vreo privin ă. întru deşert. repede. mereu: poroncele aceste nouă. din clipă în clipă.POP .CORESI . pieziş: îi pusese căciuli a . . dar într-o potrivă cu dînsa. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. PRAV . fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. într-o (sau pe o) rînă. într-o nimară. într-o parte şi în alta. în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . (reg. la răcoare.) insistent. într-o părere. într-o margine. te întreb într-un tîrziu. pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. ) repede. . acum. 2) (reg .) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul.P. GALA.EM. şi pop . odată. 2) (despre obiecte) înclinat. într-o (bună) zi sau într-una din zile.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. prietinul meu. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare.CR.) zadarnic: întru deşert ne trudim. într-un anumit sens. într-o rînă. (reg . la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei.) pentru a se mîndri. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. în (sau spre. pre) trufă (sau trufie). la întîmplare. întru (sau din) acea oară. într-o toană. 1) într-o doară. într-o părere. 1) (înv .) în egală măsură. îndată.DELAVR . la un moment dat. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas.EM. tot la umbră.PREDA.) 1)foarte repede. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. de la o vreme. într-o zi oarecare. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. imediat. (înv . imediat.P . ce pentru mîntuirea noroadelor. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL .. pe ceas. într-o (sau la o) parte. ceva. 2) pe potrivă. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. nu. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan.VARLAAM . într-un suflet. fără întîrziere. şi pop . curînd. . pe dată. 2) deoparte.CR. ) în tîrziu sau (reg. (înv. ARGHEZI.AL . aplecat) pe o parte.i trebuie prea mult curaj. ca să alergi înainte.. (înv . (înv .CR . într-un răstimp: într-o toană. după mult timp. nu spre trufă. numaidecît. cu adevărat. precum acela.

POP . întru nimic sau într-o nemică.) cu totul. vine tot într-un suflet şi domnişorul.) în disperare: i-a scris. întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă.. ) (culcat) pe o parte.BIBLIA . . curgerea ploii conteni. s-a terminat!. nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. vecin cu . într-un (sau cu un) glas (sau grai). 2) (reg. . oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş. (înv . ISP. la o dată oarecare. într-un necaz..CORESI . de la o vreme.GHICA. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă.. întuneric beznă. (a. pieziş. ) 1) deloc. (p. mai că . în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem.SAD.. (înv . a se întuneca la fa ă. fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip.POP.. la un moment dat. într-un glas.AGÂRB . ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. şi pop. foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş. (înv . cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi.HASD . orice damă l-ar fi văzut. şi pop .. peste tot..CAMIL. (înv .tr-o clipă. în acelaşi fel. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! .. într-un minut sau în două minute.URIC. într-un timp. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu . într-un cuvînt. foarte repede. VARLAAM . în turmă. ) în siguran ă. într-un peş. într-un necaz. deopotrivă. în rezumat: într-un cuvînt. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare. NEGR. întru pu inel. întru toată deplinirea. într-un suflet. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul. la nevasta vrunui vornic. într-un răsuflet. în tuşă.într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu ... de aceeaşi părere. într-un noroc.) la fel. într-un hal fără (de) hal. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina. în stare de apărare: voinicul... acum sau altădată.. noi ne mişcăm împinşi din urmă. deodată: răspunseră to i într-un grai. odată şi odată.strîmb..ISP.. cu grămada.CR. (înv.1820). în unanimitate. se schimbă şi ei în pămînt.STANCU. într-un rînd.. (pop. într-o stare de nedescris..) pu in lipseşte ca . la nervi. într-o rînă. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea.. ) pe o parte. (reg. înclinat. 2) de nimic. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat. o scrisoare plină de reproşuri . într-un gînd sau la un gînd. 1) împreună. imediat. întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip. în. într-un răstimp... 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt.POP . (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. URIC .. într-un (sau la) noroc. împreună.ISP. odată. 1) (aplecat) într-o rînă.P.VARLAAM. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. ce şi cetă ile întru tărie să puie. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă.ext . a în ărcat bălaia (sau murgana)!. într-un timp mai lung sau mai scurt. întru tărie.CAR . curînd: într-un minut fu aproape de pădure.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a]. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii . într-un hat (sau hat în hat) cu . pe o coastă.. într-un timp mai lung sau mai scurt. la întîmplare: să mă duc. într-un şold.MINEIUL .ISP. defel. la nimereală. îndată. deodată: într-un răstimp.

vioi: măi.. în van. . a se în epeni pe nisip.. în valuri sau valuri-valuri. în epat la limbă.POP.. eu nu i-oi mai da drumul vara. de rost).ISP. iste . în văzul . a învă a păsăreşte. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic. 1) ame it de băutură. a învă a păsăreşte. în ultimă instan ă. în elege de cuvînt!. degeaba..EM . POP . supus: ascultă şi-n elege de cuvînt. văzînd că toată munca lui este degeaba. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. în cele din urmă. a se învă a minte.. ) de-a rostul. în ultimul moment. dar la minte în epat .EM.. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile.. zadarnic: în van l-a rugat. (reg. POP . în urma urmelor.. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a.. a fi ascultător.BOL. 2) a învă a în mod mecanic. a în elege (sau a şti) de cuvînt. în fa a . în ultimă analiză... a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. îndărăt. se toarnă. a învă a pe de rost. inutil. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte. în spatele . într-un tîrziu: în urma urmelor... a învă a minte (pe cineva).PANN. (despre nave) a eşua... în ultima clipă. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a. în (sau de) varvaric. sarcastic.POP.: lucrurile se făceau în văzul lumii.. 2) ironic. SAD . 1) a învă a exact ca în carte.. a învă a papagaliceşte. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile). a învă a papagaliceşte. copile mic de stat. în van i s-a tîrît la picioare... (chiar) în ultima secundă. a (se) învă a cu nărav.. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus.: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie.) în cele din urmă. (pop .... (pop .. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . în elină. se dete la prins musculi e. în epat la minte. dinapoi. a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură).POP . înainte de a fi prea tîrziu..POP. a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. necultivat. în urmă.. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus. se în elese cu el la cuvinte. (chiar) în ultima clipă. la urma urmelor. dinapoia . a memora fără a în elege. PANN. (pop . în urma .. a învă a buchea căr ii.a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. în el sau în elul puştii.. fa ă de .) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. beat. a învă a pe de rost (sau (înv. părăginit. în spate.GALA . îndărătul . a cădea la învoială: Mihaiu . a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul .

în eternitate. înrăit: învechit în zile rele.) în văzul tuturor. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul. a pleca. şi pop . . în zadar. CANT. ) din moment ce .: dau voiniceşte asalt .... în veliglas.. în vreme cînd nici văzuse... deprins a te ciocni la to i domnii. ) a se ajunge din pre sau (înv .. (înv. tocmeala). aşezat în vecinătatea por ei. a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. a zgîndărî o rană nevindecată. a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine. a manipula pe cineva. în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele.OD. (înv . (reg. tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor. . în (sau prin) vecini. în timpul apropiat de . pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea.. în vecinătatea serii. în zadar în zare .NEGR .. în timp ce. în jurul . . .. a da tîrcoale unui lucru dorit. NEGR... a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană.. în vederea .. ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce. pentru . ) etern.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. în (sau la) vedeală. îi zise cumpărătorul . ... în vecinătatea . ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie. cîtă vreme . în vreme ce.VLAH. 2) (bis.EM. 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie. în public.REBR. a avea ame eli. a învîrti dulapuri. în (sau prin) vecinătate. 2) (înv .. în zare sau în zări. ) niciodată. ai fi trăit în veci de veci.EM.: două metode în vederea aceluiaşi rezultat. veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci. s-o stăpînească de veci. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai.EM.) pu in înainte de . (p...) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia..NEC.. înv..: acel turn.. fără zgomot. în (sau prin) apropiere. (înv . (reg. (pe undeva pe) aproape.PANN. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. HASD. în preajma . a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg. şi reg . în scopul . la orizont. a se mişca foarte repede.. în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. învechit în (zile) rele. ) a umbla cu înşelătorii. (înv .AL .. învoindu-se din pre .EM... a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI. în (sau prin) apropiere.. şi reg . 1) de-a pururea. în vecinătatea . în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. a învîrti pe degete pe cineva. 1) în apropierea ..CANT ..) cu voce tare.ext.BĂLC .. a fugi. 3) (jur.. a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte.. a i se învîrteji capul (cuiva)... . suferin a (cuiva).COSTIN . în vederea . cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor.CAR..: Robinson cum era să le cunoască. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie. la discre ie pe cineva.. ) în vecia veacului.. în vreme cînd .. a spori durerea.) a rupe pre ul (sau tîrgul.. a avea la bunul plac. a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă.

. a judeca ca o cizmă. ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. a juca păpuşile.PANN. repede. e incredibil. . căreia îi jucau ochii în cap. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva). jos pălăria!. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. a încerca ultima solu ie. i le prindea cu mîna din zbor. a juca de sîrmă.GHICA . a amăgi.. a juca la două nun i. grav. suspecte.. a stăpîni. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă).SAD. a înşela. a păcăli (pe cineva). iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. ) a spune minciuni. (reg. dintr-un) zbor. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . a juca (cu căr ile) pe fa ă.. a face cum îi impune. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). a fi prost ca noaptea.. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă.i îndeplinească toate gusturile.. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). (pop. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. tontoroiul pe mormîntul ei. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva.POP . a juca o carte mare.. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios. fără patimă. a se juca cu focul. fără ascunzişuri. a practica jocul de căr i. î i stă mintea în loc. determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. viclean. a judeca la rece. în linie frîntă. ca mî a cu şoarecele. în zig-zag. e de necrezut. ... (fig.CAR. a juca (sau a sări) tontoroiul.M. 2) a fi şiret. . (reg. 2) în fugă. îi porunceşte cineva. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. a face joc dublu. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele. de păr lung îl apuca. a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). inimaginabil. a(-şi) juca ultima carte.. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. dintr-o singură mişcare: arnău ii . joacă dracu’ pe urloaie. ) se petrec lucruri ciudate. la Sfîntul Aşteaptă. ) a se preface. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. niciodată. 2) (fig. unde nu călca picior de parte femeiască. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. pe Iordaki s-arunca. a juca la bursă. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva).. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH.CR.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. jucăuşă: un puişor de fată. (despre actori) a nu avea spectatori. sînt în stare să ne joace renghiuri. a judeca cu obiectivitate. a juca cu sala goală. a fi deschis. a juca o comedie.AL. a înşela pe cineva. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. ca la o şerpoaică. (fig. a obliga.. 1) a avea privirea vioaie. 1) în timp ce zboară: paserile . să. a domina pe cineva. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . a juca o co că (cuiva). a(-i) juca un renghi (sau renghiul. CR. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . cînd începe a se lumina de ziuă. a se descurca în orice situa ie. toată admira ia! a juca căr ile. 3) dintr-odată.

judecată solemnă.. la (sau după) care. pe alese: pe tarabe. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. la căderea serii. la aer la alegere la anul. (fam . la alegere. . (înv. epuizat. straşnic: be ie la cataramă . la (sau în) aer (liber). cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia. 1) la umbra . de apă). la ce?. (pop. niciodată. noaptea pe la cîntători.CEZAR. a jumuli un fraier.. vlăguit: după atîtea nop i nedormite.BUDAI-DELEANU. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. (fam.. cum e omul. la căderea serii.. marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. (fam. în fa a lui Dumnezeu. ) foarte.POP. fructe cîte vrei. la coada . (pop. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. ) sub pretextul . 1) foarte strîns.P. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt. după care apoi se depărtă. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap.. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur.. la capătul . op ional.. într-un loc neacoperit. îmbarcat. ) 1) a vomita la be ie.. foarte transpirat. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate. la (sau pe) bord. la cît mi-a sta norocul. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie. la cît vine (sau ajunge) (cineva). (înv. (de) la (sau din) capătul (sau marginea..EM.. aşa sînt şi purtările lui.... ) în ce hal ajunge (cineva). apărat.. la bună vedere!. la Paştele Cailor. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI.. la aşa cap. jumătate de picătură. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul.. şi jur-împrejur căta.. aşa căciulă!. judecată de apoi. la urma . la cataramă. la cît mi-a sta capul (cu cineva). aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada . cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . la sfîrşitul lumii. ferit. (fam. cînd se solicită: s-a transferat la cerere .judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . complet finisat: apartament la cheie . 2) (fig.. 2) (fig. (bra ) la bra . în siguran ă. ) a păcăli.. după aceea: „Amin“ zise Domnul .. a depune un jurămînt mincinos.POP. a jupui (sau a beli) apul. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum).EM. la adăpostul . pe puntea navei. la adăpost. ajunsese la capătul puterilor .. pretutindeni în jur. la calendele greceşti. la brodeală. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. pe la cîntatul cocoşilor. bun pentru locuit. (pe) la (sau pînă în. la alegere! la anul. a jura strîmb.: stătea cuminte la coada şirului. putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. afară.. la capătul puterilor. sub protec ia . pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii .. despre) cîntători..) la nimereală.. niciodată. la întîmplare.CR. la cheie. cînd zorile-s albe. a înşela un credul. un prost. ) cît noroc voi avea. a (se) jura pe sfînt. virgulă. dacă vă duce i voi? la cerere... la Sfîntu-Aşteaptă. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt. (pe) la aprinsul lumînărilor. cînd o-nflori bostanul.

2) (despre oameni) foarte cunoscut.SAD... ) e foarte şiret. la întîmplare sau în voia întîmplării. aidoma: toate s-au întîmplat la fel. cînd va veni iarna. pe loc: fotografie la minut. într-o doară. la doi paşi (de . ocazii să fie. . la iarnă.. la urmă: terminase şcoala primul . (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt. perfect. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. la dracu-n praznic. l-a făcut de rîs. la măsură. fără limită. fript pe grătar: peşte la grătar . la iarna viitoare. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. la fa a locului. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . disperat. în voia soartei. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. unde s-a petrecut fapta. (înv. cît vrei. în fond. (înv. foarte aproape (de . la loc comanda!. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum .PANN. ) e la fel de greu de urcat. l-a în ărcat Scarao chi. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. cu haine comandate la Paris . clar: pricepuse şi el. întocmai. neîncetat: este admisibil .. uşor de în eles. lac să fie.).. la discre ie. a murit. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. potrivit: vorba era vorbă. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară. la capătul pămîntului..POP.SAD. (pop. la loc. la întîmplare.STANCU. la coadă .PANN . î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). l-a făcut ceapă cu apă.. la minut. la dracu-n praznic. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. la mintea omului (sau a cocoşului). ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. (fam..NEGR.. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. loc prielnic. la infinit.). şi reg. la mare(le) fix. că doar era la mintea cocoşului. la fel. la urma urmelor. din belşug. la dracu-n praznic. (reg.. la drept vorbind. foarte departe. l-a iertat Dumnezeu. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme..CR. nici nu apucase să cumpere ceva . viclean: mare hîtru mai eşti! . vezi Doamne.la coadă lac să fie. ) foarte departe. 1) pe ultimul loc. în cel mai înalt grad. într-un noroc: mergeam la întîmplare. la locul ei. (fam. cu rost.CR. fără cusur: era gătit la marele fix. la mare. ) impecabil. că broaşte sînt destule!. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM. imediat..AL. la mai mare!. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. trimis pe front. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. ) exact. în neştire. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. la hurtă.). (a fi) aşa cum se cuvine. ca şi de coborît. la maximum. la (sau de) modă. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură.CR. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie.URIC. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu. (fam. cum se nimereşte. la grătar. POP. parc-ar fi intrat în pămînt. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . BOL.

la moşii ăi verzi.. la parte. într-un moment critic.. a consfătuirii etc. la nevoie.. la nivelul . 1) acasă. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul.SAD . făpturile osebite.CAR .ISP.. în mersul liber (al calului). P. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă .VLAH. o fată. să-şi gătească şi să-şi spele singur. . fără întrerupere. 2) în caz de trebuin ă: beciul . la mică distan ă. în vreme de restrişte. la negru. (pe) la noi. sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. fereşte-te!. (p. după miezul nop ii.BACOVIA. la o şchioapă. 4) în lumea noastră.): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. 2) la drept vorbind: ş-apoi. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. în regiunea . la moment trimise pe un înger. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate. de mult. (înv.. o domni ă. cu pre de speculă. în prezent. 2) în satul sau în oraşul nostru.CEZAR.CAMIL.P.CEZAR. .la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. ) extrem de tare. putea să tăinuiască..CAR. la noapte. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad.. la nemurire. la ordinele cuiva. la nimereală. . la întîmplare. 1) la nevoie: putea. zi. . (pînă) la paroxism.EM. la o parte!.CAR. loc) de nevoie. veşnic.SAD . la (sau în) pas sau în pasul calului. la o adică. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . (pînă) la nemărginire. cu intensitate maximă. (fam. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă. enorm. fă loc!. insuportabil: jazzul urla la paroxism. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit. la nevoie la nimereală la nivelul . fără a gîndi. la mul i ani!.. la ordin!..ext. în dreptul . ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul.CONACHI. ISP..EM. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie.. 1) într-un moment dificil. 1) de actualitate. pîn-la nemărginire. ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală.. la supărare: multe spune omul la necaz. imediat. la nebunie: te iubesc la nemurire. la nesfîrşit. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei.POP. în casa noastră. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . la necaz: te va învă a . ) fără sfîrşit. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi. la necaz. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. (fam. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. dificil.GOGA . în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR.P. a chibzui.... la o adică. la dispozi ia cuiva. la nevoie sau la vreme (sau ceas. la ore mici. pe loc: Dumnezeu .CR. fugi! la ora actuală. ce să faci la vreme de nevoie.CR. la o adică. în universul pămîntesc..

la pescuit: nu era acasă. lasă gălăgia!. la răcoare. la fix. (înv. era la pămînt cu moralul . VLAH .CAR.. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului). iron.CĂL. deprimat.) învins.. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont.POP. la perfec ie. la părere. la rînd sau de-a rînd(ul).). la remorcă. ) la prima vedere. las’că . la momentul oportun. la pămînt. 1) la loc sigur. 2) taci din gură!.NEGR. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. la timp. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. la punct sau (înv .. pun unul la prisos. (care este emis) fără a fi nominalizat. la pauză.CAR. la propriu şi la figurat. tacă. la prilej.CAR. scorul meciului era alb . în caz de extremă necesitate: la rigoare. folosit etc.. că nu pot să dorm! GALA . lasă că ştiu eu (ce ştiu). obiectiv. la (sau în) păstrare. el etc. la sare. la propriu. la rigoare... GALA.) la pont.). în corela ie cu „la figurat“) în mod real. la rînd. la momentul potrivit pentru mine (tine. . la ordin: la poruncă! stăpîne... ce să tîmplase . la repezeală.la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . (reg.P. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa.AL.NEGR. ) nimerit. ) la închisoare: o să fie în altă parte. gălăgia. la prînz. în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor. (de obicei. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. concret. (fam. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. deznădăjduit. ) pre) rîndul meu (tău. dînd nouăzeci şi nouă. lapte de cuc. la primăvară. la pornire. niciodată: vei mai căpăta . (care poate fi plătit. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi.PREDA. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei. STANCU. las’că ştiu eu! CĂL. ) la momentul potrivit: la prilej. (înv. la purtător.CEZAR. corespunzător. ) la închisoare. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. (înv.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. ) ruinat: industria e la pămînt . său etc.BOGZA . la (sau (înv. 3) (fig. ) deoparte.. . la plecare. în mod desăvîrşit. dom’le. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. la prisos. consecutiv: lasă să. în afară de faptul că . NEGR. remorcat.i fleanca! . nu numai.POP.ISP.. la pupitru. şi la lapte de cuc. la peşte.POP. 2) (fig ..: las’că nici nu se înghesuie la treabă. 1) întins. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. achitat. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . la poruncă. la păstrare. 1) unul după altul. culcat pe jos. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă. ca economie: din suta ce munca mea a scos. zise calul şi-şi luă zborul.) fără a avea indicat numele titularului. la amiază. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. 1) să fie linişte!: mai lasă. la peşte. la răcoreală. după răbojul întipărit în cuget.. 2) (fam.NEC. în rezervă. la (sau cu) potriveală. potrivit. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem. în calitate de dirijor.

la înghesuială. aşa mai la o strîmtoare. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!.. l-a scos apa la mal. 2) niciodată. (reg. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge.CAR..lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. dar ajunsese. îndărătul şurii. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. (reg. (fam. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. din belşug: s-au făcut prune la temei.SAD. (fam. termină cu prostiile!. ) zdravăn.M. tîrziu. (rar ) 1) degrabă. (care se află. om apatic. 1) pînă cînd îşneşte sîngele. strîns. la temelia. (pînă) la sînge. a la şme.. 2) extrem de aspru. fără martori: se traseră mai la umbră. cînd frunza va îngălbeni.CAMIL. (arg. lat în spate.POP. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său. important: zurăiesc banii de aramă.ext.. (pop. unde puteau să vorbească la secret. bazează-te. (care are loc. la seamă. la secret. la loc îngust. (pop. la temei. renun ă!.POP. ) foarte tare. cînd va veni toamna. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile . contează pe mine! lasă vorba!. la fripturile la tavă. (pînă) la sfîrşit. . voinic. taci din gură! la scara murgului. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit. în timpul spectacolului. la spartul tîrgului? la strîmtoare. la (sau în) scenă deschisă. la toamnă. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut. al reprezenta iei. repede. (pînă) la capăt. ) la război. prin pîrloage. în timpul toamnei viitoare: la toamnă. în geamul tău. la timp. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. la tavă. . la spartul tîrgului . straşnic. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie.. bine făcut.P. (pop.ARGHEZI. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. la tabără de ieşit. ) pre uit. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. la sigur. ) nu mai fuma!. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec. la toartă. abandonează acest subiect!. în timp ce cortina este ridicată. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. apreciat. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. cu o monedă voi suna. că e mai bine! REBR... la (sau pe. de) scară sau la (sau pe) scara . prin ierburi.ext.POP. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. neglijent. (p. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. tare. încet. prieteşug la toartă.POP.POP. la momentul potrivit.SAD. toate hîdele-s la samă.BACOVIA.REBR. ) sigur. lasă prostiile!. orice trebuie făcut la momentul potrivit. lasă-te pe mine!.BLAGA. de drastic. ) în cantitate mare. la (sau în) tabără. (p. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP.STANCU . nu mai spune prostii! la sărite. ca de obicei. ) şmechereşte.

deodată. în zori. împreună cu . la urma urmelor sau la toată urma. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. a înşela. deschis: dacă eşti aicea. în timpul verii următoare. la zoritul zorilor. pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. a (se) lămuri buştean.. la vară. (pop. în văzul tuturor.PANN. a lăsa buza. a fi gata să izbucnească în plîns. a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. la momentul potrivit. la data convenită. în acelaşi loc cu . n-aude. ) la chef. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt). la tot pasul sau la fiecare pas. în orice caz: la toată întîmplarea.. la sărbători: la zile mari. la toată urma. (reg. tocmai. a-şi lăsa barbă (sau mustă i.: culege o poală de somnoroasă.la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu . în public. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă . a lăsa baltă. 2) în direc ia în care curge o apă. peste tot..ext. 1) în sensul coborîşului. la un moment dat.COSTIN. (p..COSTIN. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. 2) zilnic. lă-mă-mamă. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . laolaltă.. nu vede. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul. la anc. în pas ritmic.N. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger. la zi.N. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari.CAR. a păcăli (pe cineva). la vara cailor. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte. nu cred să fi fost prea urît. a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). AL. nătîng. . a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). la (sau în) ziuă.. 1) în ziua. la o adică: argă elul cela. ne vom pune candida ii noştri. . a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat.OD. împreună. la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin. 2) (fig.. la vale. la eft. lăcaş de veci.POP. în sensul cursului apei. la un moment anume. cătră un prieten al său. perciunii). în timp ce se bea. la un loc cu . favori i. perciuni).POP. ) niciodată. (înv. la un moment oarecare. la zile mari. la un timp. oricum s-ar întîmpla.. om prost.AGÂRB. la ultimă nevoie. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă.CR. ) la momentul potrivit. îşi scotea din cufăr uniforma de general .. a abandona. pe) ăcăneală...VLAH. a nu-şi rade barba (sau mustă ile. la (sau pe) anc.CR. 1) la ocazii deosebite. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). la un pahar de (sau cu) vin.. la un loc.. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci. la o vreme. în fond. mai lăsau fudulia la o parte. exact cum (sau cînd) trebuie. pretutindeni. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit. favori ii. în ultimă instan ă. în cele din urmă. la vedere.AL.

a nu mai glumi. a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu.i laşi inima veseliei? POP. să-mi fac şură. a lăsa de izbelişte. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte. nu mă lasă inima să-mi vînd calul. a se îmblînzi. ) a pune în încurcătură pe cineva.POP. a tergiversa. măi omule! CR. a lăsa în mila Domnului (pe cineva). ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva). a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva).POP. POP. a lăsa de pripas (pe cineva). a lăsa încolo (pe cineva). (fam. a lăsa de pe o zi pe alta. a părăsi (la greu) (pe cineva). 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. a se astîmpăra. a lăsa genele.a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori.. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva). a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a-i permite cuiva să facă ce vrea. a nu se mai interesa. de. în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a lăsa în frîul său (pe cineva).(reg.. a-şi lăsa inima veseliei. a-l lăsa inima (pe cineva). a se lăsa de popia cuiva. a deveni rezonabil. a nu se amesteca în treburile cuiva.EM. (reg. a se supăra. a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD. (fam. a dori foarte mult (ceva). a lăsa în salba lui (pe cineva).DRĂGHICI. a lăsa din pre . a părăsi. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). a-şi (mai) reduce preten iile. a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva). şi te-ai făcut lucru rău. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu. a muri. a abandona..POP. a amîna. a abandona. a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. a nu termina (ceva). (reg.NEGR. a nu duce la bun sfîrşit. a o lăsa încurcată. a lăsa gluma (la o parte). a lăsa de dorit. . a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). a cru a via a cuiva.. a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva). a lăsa în pace (pe cineva). a reduce pre ul. a lăsa în banii lui (pe cineva). a se îndupleca. a se îndura: însura-m-aş.. greu pe al lui bra .. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda. ) a sărăci (pe cineva). . a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). a se lăsa greu.i lăsa gura apă. a lăsa în voia soartei (pe cineva).. a lăsa în apele lui. a lăsa cu zile pe cineva. dar inima nu mă-ndură. a lăsa în voie. a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. a lăsa în pană. a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui . că-i beat.POP. a lăsa în ploile lui (pe cineva). a se veseli.REBR.

2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva).POP. dar se lasă păgubaşe. pînă l-a lăsat lat .SAD. ) 1) a-şi diminua.HOGAŞ. a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. a ului (pe cineva). a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva). a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. a părăsi. a se lăsa mai mic. (fam. a face concesii: te laşi moale. a renun a la . a(-şi) lăsa o şansă. (fam. a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva). a lăsa lat (pe cineva). a uimi...POP. te bagă-n foale. a pleca. a depăşi. a se lăsa moale.) a bate foarte tare. a dezamăgi (pe cineva). a abandona ceva. a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a omite. a porni) la voia întîmplării: mai bine. . a Celui de Sus) (pe cineva).i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului. a se relaxa. a lăsa lampă. a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar. a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). pe coada tăciunilor? POP. căindu-să ce au făcut. a lăsa la bunul plac al cuiva. a se încrede în cineva. (pop .) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a înşela (pe cineva). 2) a ceda. a depăşi. (pop . a (o) lăsa (mai) moale. a lăsa jos (ceva). a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic.ARGHEZI. a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva). a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine. a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă). a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva).ZANNE. a înceta să mai lucreze.a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). a se bizui pe cineva.. a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). a lăsa mare şi devreme (pe cineva). a lăsa olog (pe cineva). ) a-l face să devină neputincios.CR. a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. a lăsa din mînă (ceva). ) a lăsa cu gura căscată. a eclipsa (pe cineva sau ceva). a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică.POP.. nici de-o treabă lăsatu-m-au. a renun a. a lăsa mască (pe cineva). (înv. a se lăsa pe credin a cuiva. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. . a întrece (pe cineva sau ceva).ISP. a umbri. gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a abandona. a lăsa lucrul. a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! . a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare. a lăsa la o parte (ceva). (înv. a nu se mai interesa (de cineva).. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz.PRAV. (reg. a lăsa mofluz (pe cineva). a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). a lăsa la vatră. ) 1) a păcăli.

a lăsa totul (sau toate) la pămînt.DOS. a cădea) seara sau a se face seară.CR. a renun a la glume. feti ele. Manoli. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. 3) a sărăci (pe cineva). lăsîndu-şi pieile zălog? CR. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. o cantitate de sînge din corpul cuiva. printr-o incizie. m-au băut şi m-au mîncat. a pierde vremea. a lăsa sînge (cuiva). (fam. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. lăutarul coarde vede. mi-au tocat paralele. 2) a se lenevi. a se lăsa pe tînjală. a (nu) se lăsa prea mult rugat. a lăsa vorbă (cuiva). 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a se lăsa tăgîr ă. 2) (fig.i de şagă. ) a da naibii. pustiilor.a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. a lăsa toacă (pe cineva). . a sugera (ceva).CAR. a se aşterne. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. pe scîndura goală) (pe cineva). a face economii. a lă i vorba. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. sărmana. (pop. coarde visează. de l-a lăsat rece . a se lăsa (sau a se pogorî. ca scîndura m-au lăsat. ) 1) a se lăsa greu. a amîna. a fi econom. a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. a deveni serios: Manoli. a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva).POP. a lăsa vraişte. a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. a fi renumit. a lăsa sănătate. a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele. a nu-i da nici o aten ie (cuiva). a fi arogant. a lăsa (ca) timpul să treacă. are de gînd să ne lese sănătate. a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. a transmite prin cineva ceva (cuiva). . coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura.BRĂESCU. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). a lăsa (la) pustia (sau la pustii.CR. a lăsa rece (pe cineva). a lăsa să se în eleagă (ceva). ne lăsam puică. a se lăsa (cu) răcoare. a lăsa cu buzele umflate pe cineva. ) a muri (undeva departe). înfumurat. în pustie) (pe cineva sau ceva). a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). a lăsa un nume. a lungi vorba. 1) a cădea în mîinile duşmanului. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. a (nu) se lăsa tras de mînecă. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). (reg. a-şi lăsa pielea pe undeva. a lăsa să curgă (în scop curativ).POP. a toca averea (cuiva). a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. a-i lua totul (cuiva). a lăsa în dezordine. şi fam. Meştere Manoli! agiungă. a lăsa sub masă (pe cineva).POP.POP. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR.GR. (reg.AL. (reg. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). pustiei. a vorbi mai mult decît trebuie. a lăsa pe vodă departe. a lăsa u (pe cineva). 1) a omorî. ) a muri: mămuca nu face bine ce face.

obiceiul pămîntului. leagă vornicia de gard. a fi lihnit de foame. a se prăpădi.URECHE. (reg. ) a fi pe moarte. a lega sfoară în sfoară (pe cineva). cînd voiu fi mireasa lui. să te prăpădeşti de rîs.CAR. (pop.. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie . . începu şi el a lega gura pînzei.(reg.. a-şi crea complica ii inutile. a lega hîrzob. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare.. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul.NEGR.. a lega doi (sau două) în tei. a leşina de rîs . a i se lega limba cuiva.ISP. să-l leapede de în preo ie. legea pămîntului sau lege nescrisă. a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a-i pune coarne (cuiva). ) a deveni bogat. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega. a-şi lega samarul. a se strica. a lega fedeleş (pe cineva). a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. a se cutremura. a lega cartea (sau şcoala) de gard. a abandona învă ătura. a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva). tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. fedeleş) (pe cineva). a se tăvăli. (reg. (înv. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat. a lega cal aveta. a căuta prilej de ceartă (cuiva). a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură. a lega (sau a sta. a reuşi să adune ceva avere. a se zbuciuma) de rîs. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). a lega nod (pe cineva). (înv. şi fam.AL. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva).DELAVR. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos.i leg cal aveta. a nu mai putea vorbi (bine).PANN.PRAV. iată storsul a trecut. a lega tocmeală. a lăsa) în pripon. a leşina de foame. ) a lega (flori) în formă de elipsă. a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a se alege cu ceva. a prosti (pe cineva). (reg. ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului.POP.ISP. a leşina (sau a se omorî. a lega paraua cu zece noduri. a pune. (pop. luptă acerbă. a nu putea ac iona. . a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva).POP.ISP. 2) a abandona. badea-n cap nu m-o legat. a se lega la cap (cînd nu-l doare). a lega gura pînzei. 1) a amăgi.CR. legea junglei.a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză.ISP. a înşela (pe cineva)... a se lega de capul cuiva. ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară. mă trimite-n altă ară. a lega în cap (pe cineva). fără scrupule (pentru existen ă). a lega la iesle (pe cineva). a renun a (la ceva): bărbate.POP. 2) a se înstări.

2) grai argotic şcolăresc.liber de . lipsă de . a se lipi ca mierea de găleată. (reg. a i se lipi coastele de foame (cuiva).. nestingherit de . a nu fi în toate min ile. a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). linişte (sau tăcere) de mormînt. dezastruoasă) venită pe neaşteptate.. a nimici (pe cineva). lovitură de bursă. idee banală.. literă (sau slovă. (fam.POP.. (înv. buche) veche. a linge unde a scuipat.. între care se intercalează anumite silabe (ex.. ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . limbă de lemn. a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus. a fi lihnit de foame. a linge mîna (cuiva). lipsit de . lovitură de trăsnet. lucru absolut sigur.. loc rău. absconsă.. a rîvni... a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o. a trăsni) la mir (pe cineva). a fi nebun. ) literă chirilică. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua). renun .. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău.. a-şi linge buzele. stereotipă (cultivată de politicieni). a fi foarte flămînd. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă. a-i da la mir (cuiva). ucigătoare. o să lingă unde a scuipat şi pace. care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de . a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva).CAMIL. unul (pe) lîngă altul. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de . somn nu s-a lipit de genele lui. mă lipsesc de . a lovi.. a trage una) în numele tatălui.GHICA.. literă de evanghelie. a făcut-o . a adormi: un an de zile .. a fi foarte zgîrcit.: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva). linişte desăvîrşită..: jucătorii de căr i . (fam. liturghie cu bragă. specula ie bursieră reuşită. a pofti. mormînt: l-au dus la locul de veci . a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a lovi (sau a păli. lovitură finală.P. a se lipi somn(ul) de genele cuiva. . limbă păsărească. (pe) lîngă olaltă. a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele. întîmplare (nefericită.REBR. lînă în lînă. e foarte lacom. a linguşi (pe cineva). limbă de şarpe. şi pop.. ) lucru prost făcut. (fam.. a lovi (sau a pocni. măi Chirică! CR. a bate măr (pe cineva).. loc de veci. a fi devotat trup şi suflet cuiva. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească.. loc comun.AL. evident. persoană bîrfitoare. ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. lînă 100ş. ) a nu fi în toate min ile. a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act . liberi de orice priveghere.: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“). a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR. a lua act. smintit.. a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie.MAIOR. ) a distruge.. a linge melesteul.. a lovi (sau a pocni.. 2) (fig. exprimare ambiguă. lovitură de gra ie.

a se dezvolta. a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul. necazurile (cuiva).. a lua legătura cu cineva. a-şi lua capul în poală (sau în poale). a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. a lua comanda.ISP. mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva).P. a socoti pierdut definitiv (ceva).. ) a se căra. a(-i) lua colac cuiva. a lua contact cu cineva. a lua cenuşa de pe turtă (cuiva). a da de ştire. 2) (fig. a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). a lua calea din picioare (cuiva). a lua aer. a se purta cu menajamente. (reg. săracul! a-şi lua coada la spinare. a lua cu blînde e. a. a-şi lua avînt.EM. a lua altă vorbă. 3) a-şi pierde min ile. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva). şi mam dus. a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte..COSTIN . a o lua la sănătoasa. a-şi lua elan. a se purta frumos cu cineva. îşi ia seara bună de la dînşii. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele. (p. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii.CR. de disperare): cînd gîndesc. pe la toacă..i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva). au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. a vindeca (boala. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). să întoarce cătră boieri şi . a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). de durere. a lua avînt. a se lua cu binele pe lîngă cineva. al ii colac i-au luat. m-am dus. a lua caimacul. a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva).a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a.. frisoane. (pop.AL. cu vorbe bune (pe cineva).. ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. pînă ce m-am văzut departe. a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare).SAD. m-am dus.CANT. . a începe să-i fie frig (cuiva).CEZAR. a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva). a o şterge: într-o diminea ă. ) 1) a o lua la sănătoasa. a înnebuni: a luat cîmpii. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva). a lua cu furca lungă (pe cineva). amărîtul de mine. a lua boala (sau durerea) cu mîna. (înv. ) a se enerva. a alina durerile. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat. a fugi. a saluta la despăr ire. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . în monarhia pasirilor au pribegit. în cursul serii (pe cineva): domnul .PANN. 1) a avea febră. să iau cîmpii. a lua apă. a lua ceva în nume de bine (sau de rău). .i lua concediu de la rani ă. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. (reg. a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă. durerea) foarte repede.AL. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă.CANT.. a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva). apoi tu ai să ieşi în pagubă. îmi vine să turbez. .. a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). nu altă ceva. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă. ) a lua din scurt (pe cineva). sim i că-l ia cu fierbin eală.NEGR. Marioară. că am să mă întorc iar la dînsa acasă.ext. 2) (fig. ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. 2) a fugi orbeşte (de spaimă. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul. şi ia-mi calea din picioare! POP. pentru a-i cîştiga bunăvoin a.

a se lua cu mîinile de păr. i se urcă în cap. a o lua de bună. a se antrena într-o discu ie (prelungită). ) a stîlci în bătaie (pe cineva). a trata cu asprime. a o lua de bună. a bea cu patimă: oamenii . a fi înştiin at. . a sili (pe cineva). ş-o uitat de peşti. . a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr.. a lua cu împrumut (ceva). a-şi pune mîinile în cap. de piept) cu cineva. a lua cu prăjina (pe cineva). a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. a lua cu otuzbirul (pe cineva). cu dibăcie în rela iile cu cineva. ) a trata cu asprime. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. luaseră darul be iei. a lua repede cu vorba pe cineva. pentru a-i cîştiga favoarea. a lua cu pătura (pe cineva)..ISP. a lua (la) cunoştin ă (de ceva). a lua darul be iei. a se îngrozi. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. a lua cu resteul (pe cineva). şi fam. a o lua (foarte) în serios. a goni (pe cineva). a se lua cu politică pe lîngă cineva. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. a merge orbeşte. cum pare. a se purta urît (cu cineva). a lua la trei păzeşte (pe cineva). a i-o lua înainte cuiva. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. a împrumuta (ceva de la cineva). şi reg.. a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu.POP. a lua cu reteveiul (pe cineva). (înv. acolo vom ieşi. şi unde ne-a fi scris. ) a lua la rost. a se lua cu ziua tîrgului. s-o luat el cu ziua tîrgului.FIL.CAR.CR. a lua curba. a solicita. a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii. 1) (fam. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. a lua cu japca (sau cu hapca). nu ştiu cum.COŞBUC. a se lua cu vorba. să mi-l fac cumătru. (despre vehicule) a vira. a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. fără a şti încotro.STANCU. a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara. a lua cu zorul (pe cineva).CR. . a obliga. a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. a amenin a pe cineva. a afla. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu. a vorbi (sau a cere. a se purta sever cu cineva. a lua cu o perdea mai sus pe cineva. a o lua de-a-chioara. a considera că este cum se spune. (pop. a se încăiera. ca proasta. 2) (reg. a lua cu răul (pe cineva). a lua (sau a avea.CAR. a cere. a min i. a goni. DELAVR.CR. a-l lua cu răcori (pe cineva). adeziunea.POP..NEGR. ) a proceda cu tact. a lua de cînepa-dracului (pe cineva). a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. a constrînge. a o lua de capital. (pop.CR.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo. POP. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a se lua cu treaba. a tăia apa de la moară cuiva. începu a-i da cu huideo. a da cuiva) cuvîntul.

nepreceput de nime. a cădea) drept zălog.BUDAI-DELEANU. a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. 3) (fig.. a lua foc cu mîna altuia. a lua (sau a apuca) din (sau (înv. a se naşte.. drept întruchiparea adevărului. a pune pe altcineva să facă muncile grele. a lua foc. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret.CAR. a trage de păr (pe cineva). a scutura) de mo (pe cineva). a o lua de la început (sau de la capăt). 2) a se certa (cu cineva).CR.POP. speran a de la ceva. a reîncepe. începu să-i ia şi el frica. a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul . ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar. a considera ceva drept sfînt.ext. a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare. a cădea) de pripas. 2) (despre arme de foc) a se descărca. a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). de acolea. a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . a se destăinui fără voie.a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). a lua (sau a prinde. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat.. a cere socoteală (cuiva). a o lua din loc. (pop. a se inspira (de la cineva sau din ceva). ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. a lua de so ie (sau de nevastă). a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva).. ) a fugi în lume. (reg. şi a dorit să o ia de nevastă. a lua de (sau a-şi afla) prilej. a lua (sau a apuca. drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. (pop. că şi luă foc. a-i lua frica (cuiva). a-şi ieşi din fire. a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala.POP.VLAH. a se bate (cu cineva). a-şi lua nădejdea. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii . (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . (reg. a trage la răspundere (pe cineva). înhă ă de piept pe agresor. tu-l îndemni mereu la furt.NEGR.. a lua (sau a apuca. a(-şi) lua gîndul de la ceva. a înfia. ) a găsi. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). a lua frunza-n buză. 1) a se ine de gît (cu cineva). a o pă i. a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR. a pleca repede.ARGHEZI. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe. CONACHI. (înv. a cîl îi (pe cineva). ) 1) a-şi pierde răbdarea. ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa. a-i lua dracul din pupeze (cuiva). 2) a fi nebun. pentru nişte boi ce au căzut de pripas. a lua foc cu gura. 1) a se aprinde: lemnele au luat foc . a se lua de lucru. a lua de chică. a înhă a) de piept (pe cineva). ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. a-l lua hahamul (pe cineva).CAR. primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. ) de) scurt (pe cineva). ieşi la locurile ştiute. şi fam. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege). a lua de suflet. a-l lua dracul (pe cineva). a se înfiin a.. a lua de so (sau de bărbat). (p.POP. a apărea. a relua. că el nu l-a văzut. a lua fiin ă. ) a lua (sau a prinde.

a-şi bate joc (de cineva). ) 1) a alunga. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva).. . a lua o decizie. în cu ite îl luară. a fugări pe cineva.). 2) (fig. a lua în colimator pe cineva. a-şi pune mintea.: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR.. (fam. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva). a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva). apoi îmi iau inima în din i. a depăşi. a se servi de . ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). a i se înfunda. a lua hă urile în mînă. a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii. a se lua la har ă. a umbla razna. a o lua în gît. a lua împrejur (pe cineva).. a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna.. a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva).) a lua la vale.ISP. a se lua în goană cu cineva.CR. a cuteza. peste picior (pe cineva). a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca). a ine cont.KOG. a lua repede. a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag. a lua în coarne (pe cineva). ) a pune) hotărîre. a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. . a (se) certa (cu cineva).. a alunga cu parul pe cineva.. a ironiza (pe cineva). a ajunge la concluzia că . 2) a-şi bate joc (de cineva). a se lua în coarne (cu cineva). a se lua în handră (cu cineva). a prelua conducerea. a lua încolo (pe cineva). (înv. a ocroti. a lua (sau a face. (reg. a da impresia de .CAR. a se hotărî într-o ac iune. . a se hotărî. a lua în cu ite (pe cineva). a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM. a se lua în goană după cineva. baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a-i cere socoteală (cuiva). a lua în balon (pe cineva). a se certa (cu cineva). a veni la.. (înv. a se încumeta: înghit în sec. a proteja (pe cineva). ) a apăra. a (nu) ine la cineva. a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră. a avea în vedere (ceva). om în toată firea. creanga. (reg ..POP. în rîs. a-l copleşi: i-or lua grijile înainte. a-şi lua inima (în din i). a lua înfă işarea de . a lua în har. a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva). a-şi face curaj..ISP. a-l lua înainte.. a goni. 1) a cuprinde cu bra ele.SL.. 2) a o pă i. la bătaie (cu cineva): el. a-şi face curaj. nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. a părea . (reg. a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile).CR. ) a-şi bate joc. a lua peste picior (pe cineva).. a face de rîs (pe cineva). a (se) lua în col i (pe sau cu cineva).a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva). a se decide.CAR. .. ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI.. a izgoni (pe cineva). 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). ) a trage folos din . a se îmbărbăta. a zori cu vorba (pe cineva)... în bătaie de joc. a întrece (pe cineva). a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva.. 1) a lua asupră-şi o însărcinare.i spun. a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva).. (sau aspectul de .. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă. (reg. a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce. la trei parale (pe cineva). a-şi asuma o îndatorire. seama (de ceva)..

) a afla.POP. ) a învă a (de la cineva). a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă. a lua la bătaie (pe cineva). a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt. a lua în rîs (sau în zeflemea.. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva .POP . (înv. a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva).P.POP. nu vei lua lucrurile în tragic. a ironiza. ) a da de bucluc. (fam. a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului . a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă. ) a lua peste picior.. a lua în serios (pe cineva sau ceva). ) a avea în vedere. COSTIN. a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). a început a lua peste picior pe nuna cea mare.CĂL. ) a lua în antrepriză: (fig. a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). se ridică şi porni bodogănind către casă. 3) (fam. a lua în privin ă.SAD. (reg. că l-a şi luat în primire. 1) a lua sub supraveghere. ) a lua peste picior. a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva).OD. a-şi bate joc (de cineva). a bate (pe cineva). a se lua la ceartă cu cineva. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare . ) a pleca.CEZAR.CR..AL. a se lua la col i cu cineva. s-au ridicat din Crim. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă.ISP. se apăra în dulcea limbă a poeziei. a o lua la amăgeli.un obstacol):rarii oameni cari. o iau în piept. a o pă i. a certa (pe cineva). (reg.POP. ) a lua la rost. a dojeni (pe cineva). a zeflemisi (pe cineva).CĂL. o luă la amăgeli. 4) a-şi bate joc (de cineva). (pop. dacă au luat această înştiin are. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. a induce în eroare: şi atunci. a o lua în porneală. (înv.IORGA . ) a păcăli. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit.ARGHEZI . a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. punîndu-li-se cruciş o nenorocire.DIONISIE. a lua (sau a avea. a ironiza. (pop. a lua învă (de la cineva). a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar. a înfrunta (o primejdie.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). ) au luat patriotismul în otcup. a înrola un recrut.. a lua în piept (ceva). a lua în pinten (pe cineva). (pop. a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva). a purta) în pîntece.CĂL. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice. a lua în tărăboan ă (pe cineva).AGÂRB. a înşela. a lua în sfîrc. nemaiavînd cum face. în eviden ă (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată. (pop. a ironiza. a lua în primire. 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire . a lua la cunoştin ă: împărăteasa. a lua la (sau în) armată (pe cineva). a lua în elegere cu cineva. (înv.. a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă. a lua în şfichi (pe cineva). peste picior) (pe cineva). a lua înştiin are. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul.

la sănătoasa. ) a o rupe dea fuga.ISP. ) a lua o bătaie (peste cap). a lua la şmecherie (pe cineva). cu dovezi evidente şi cu precizie. a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. a se ciorovăi.POP. a lua la măsurat (pe cineva). ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). a lua la poceală (pe cineva).) a începe să poarte foarte des. . dar s-au liniştit. a o tuli) la (sau de. a trata şmechereşte (pe cineva). a o lua la moacă. (înv. a o şterge. la trei parale. (reg. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. 2) a bănui. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi . a-şi bate joc (de cineva). a mustra cu asprime.NEGR. a lua la întrebări. fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. a lua la răfuială (pe cineva). ) a se certa. (fam. a lua la (sau după) rînd (pe cineva). 3) a remarca (pe cineva). a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. la trei păzeşte.POP. dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. POP. a o rade. încăl ăminte etc. a lua la palme (pe cineva). ) a lua peste picior (pe cineva). goană. a o lua (sau a o apuca. a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. a se lua la întrecere (cu cineva). ) a fugi. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii.LIT. a o lua (sau a o şterge) la papuc.ISP. a lua la purtare. ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL. a pălmui (pe cineva). 2) a accepta. (fam.POP.POP. a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. a porni în fugă. ) a se purta şmechereşte (cu cineva). dacă n-ar fi şterso la papuc. a se lua la har ă (cu cineva). ) a fugi. a lua la şoşote (pe cineva). femeile-n grabă de frică rup fuga.COŞBUC. (fam. a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă. (despre îmbrăcăminte. a o rupe. de cei care iau pe pontatori la sigur. 1) a afla. a lua la sigur pe cineva. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva).POP. englezeşte) sau (înv. (arg. a lua la tocănit (pe cineva). în) fugă (sau picior. a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult. a lua la descusut (pe cineva). a alerga. a o tăia. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului.CONV.CR. la rost.a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă. a se lua la sfadă sau (pop. a lua la refec (sau la roată. (aproape) zilnic (ceva). o luă în goană la Dumnezeu. a ataca (pe cineva) de-a dreptul.. a lua largul. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. a descoase (pe cineva): cum l-a prins. a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. . a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg.SAD . ) a cicăli (pe cineva). . (reg. (pop. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. nu se ştie ce se putea întîmpla. a se ciondăni. nu ştim din ce pricină.POP.

a o lua (sau a o spune) moldoveneşte. a se aşeza. piuitul (cuiva). (înv.a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să . a-şi lua libertatea să ..POP. a-şi bate joc (de cineva). a-şi îngădui să . vă rog. domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt. a lua naştere.POP.. (înv. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate.. a lua la zor (pe cineva).: şi. 1) a dojeni. a pleca departe. i-a luat maul.).POP.DELAVR. . (fam.. a lua la vale (pe cineva). despre . cînd a fost sămi iau muiere. a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg. şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile. sau de la . a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul. (înv. judecata.. şi le-a luat mirul. a lua (sau a fura. a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. a-i lua mirul (cuiva). a face să tacă (pe cineva).. Ilie. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul. naiba) (pe cineva). a vorbi şi a ac iona direct. de. a(-şi) lua nădejdea (de .POP. a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. moldoveneşte. a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor..NEGR. a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva). a-şi lua lumea în traistă. a lua mun ii şi pustiile-n cap. a apărea. cu hotărîre: spune i verde. dracul.. a zăpăci. 1) a ucide (pe cineva).. cu ochi şire i şi negri. ) a rîde.CR. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR. 1) (reg. ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva). de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR. a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă. a se produce.. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci. a lua loc.POP. 2) a certa. a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui. a lua nevoie. 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. (despre bărba i) a lua de nevastă. a-şi permite să .POP.. a se obrăznici: ce zici .CAR. a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor.. a lua maul. a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva).. a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie . ca orice autor care se respectă. a(-i) lua muştiucul (cuiva). a şedea: lua i loc. (sau de a . a lua maul (cuiva)..CR. şi neputîndu-l afla. cu o lovitură bine cumpănită. a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR. .). ) mun ii) în cap. ă ico.. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. (fam. a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile. care era năzdrăvan.) a reduce la tăcere (pe cineva). ca la nişte fra i ce vă sîntem.VLAH. abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său..i furau min ile. a răpi) min ile (cuiva). a-i lua miaul (cuiva). a se căsători: orb am fost eu la vedere.. am luat mun ii şi pustiile în cap. a pleca supărat.. a se forma. a lua (de) muiere.. a lua (sau a primi) mită (de la cineva). 2) (fam . se luară la trîntă. ) a-şi primejdui via a. ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. ) cîmpii. mi-am luat toată nădejdea.DOS.. a scărmăna (pe cineva). ) a lovi peste gură (pe cineva)..

. a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva). (fam. de o mare teamă. a participa la . ) a se obrăznici. a lua partida cuiva. a lua pe departe (pe cineva). au luat partida ta.CAMIL.. a se asocia (cu cineva). a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget. a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale.POP. nu-şi mai lua ochii de pe el.. fără să ia notă de dorin a lui..CAR. a-şi lua ostafcă. cea mai valoroasă. a lua o hotărîre (sau hotărîri)..CAR. a apăra. 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. al ii-n glumă parte-i in. ) a încasa o mamă de bătaie. a nota (ceva). văd limpede şi înfrîng sentimentalismul. a (se) elibera de o mare grijă. a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă . a o lua (în) păliş.. ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut. ) a lua o haină la purtare.CAR. (înv. a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva). (înv. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale.M. a lua apărarea cuiva: femeile. a lua (sau a prinde) obraz. a lua (sau a da) ore. a încerca altă solu ie. încît nu te puteai uita mult la el. (reg.BOL. a lua (sau a apuca. a lua pasărea din zbor.: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice. a privi insistent.. a în elege brusc (ceva)... a lua (sau a avea) parte la . a o lua pe coarda razachie. a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. a (se) hotărî.POP. mai generoase. care strălucea aşa de tare. vederea. (reg. a re ine (ceva). a lua o haină la handră. a avea încredere (în cineva). a înregistra. a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă . a se lumina (referitor la cineva sau la ceva).. ) a-i dejuca planurile (cuiva). a lua (sau a fura) ochii (sau văzul.P.. vederile) (cuiva). a înhă a) partea cea mai mare. a lua obiceiul (sau năravul) să . de pe suflet) (cuiva). a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva). 3) a impresiona. (reg.. a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea. a zăpăci. a lua (sau a da) medita ii. ) a o lua de-a dreptul..AL. şi reg. uşor. a o lua pe altă cale. a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva. a fi foarte bun intaş. a-şi rezerva) partea leului.. ) a trece de partea cuiva. ) 1) a dojeni (pe cineva).POP. a cuceri o cetate (sau un oraş). 2) a lua peste picior (pe cineva). a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva). a lua pe credin ă (pe cineva). a lua (în) păliş (pe cineva). a purta o haină pînă se rupe.a lua notă a lua obiceiul să . (reg. a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . 1) a atrage privirile. a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la . (înv.. a lua (sau a apuca. căci îndată î i lua vederile. a lua o hotărîre (sau o decizie. a contribui la ... cu sacîz dulce.CĂL... (reg.COŞBUC. a lua o cetate (sau un oraş). a lua părtaş (pe cineva). a o lua pe coajă. a-şi păstra.. a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie. a lua o măsură (sau măsuri). a se obişnui să . a lua (sau a ine) parte(a) cuiva. a sus ine. ) decidere). a înhă a.. a fermeca.. .

a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. cîştigă şi te hrăneşte. păcălit (sau a înşela. ) a fi înşelat. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor.PANN. (reg. de) pricopseală (pe cineva). n-o mai da pe după piersic! CAR. a lua (sau a da) pe răboj. a o tăia peste cîmp. hotărîtă) într-o problemă. Făt Frumos luă poteceaua înapoi. a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva. (fam. 2) a se codi.. a lua (sau a primi) pieli ă. a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia. a-şi primi pedeapsa cuvenită. 1) (mil. 2) a manifesta o atitudine (fermă. (înv.CEZAR. ) a se întrupa. a avea) pe (sau spre.P. 2) a ucide (pe cineva). a-şi lua poteca. a-şi lua plata. (înv. a lua (sau a căpăta. a-i lua porumbul de pe foc (cuiva). 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta. a-şi găsi un rost. a lua pozi ie. a lămuri (pe cineva). şi fam.AL. a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi.CAR. . a creşte (tot mai mult). a lua (sau a da) pe datorie. ) 1) a spune ceva pe ocolite. a lua pe nu ştiu în bra e. a merge de-a dreptul. . a lua (sau a da. pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui. a exploata. (reg.ISP.NEC. a-şi exprima punctul de vedere..a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce. a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie. a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii. (reg. a urma exemplul cuiva.POP. a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD. a o şterge. prin aluzii. a lua (sau a da cuiva) plasă. a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). pune. . ) a lua (sau a da. le-a luat piuitul. 2) (fig. ) a-şi primi pedeapsa. a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa.. pe procopseală: dorea să se facă popă. a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva). a păcăli pe cineva). a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca. 2) (fam. ) a pleca. a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. a-şi lua por ia. a o da.. a estorca.i în cumpănă drumul. ) a dejuca planurile (cuiva). ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare. (pop. . . 1) a se dezvolta. (despre fete) a se călugări. ) a scăpa de sărăcie (pe cineva). a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva). aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc.POP. a lua pe Ienache în cap.CAR. a se eschiva (să depună mărturie). (pop . . a se eschiva.. (pop. . 1) a fi plătit pentru munca depusă. ) a-i deschide ochii (cuiva). du-te şi tu de munceşte. a lua pe sus (pe cineva). a o lua peste cîmp. (reg. a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva).) a se îmbăta. a căpăta amploare.GHICA . bis. amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii ..i dar praştia şi hamul.. a se da) pe după piersic.REBR. a dobîndi) propor ii.GR. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia). a se fofila: spune repede de ce-ai venit. a lua pîinea de la gură (cuiva).. ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii. ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus. a lua atitudine: onor dl. a lua pildă. a lua pe Hristos de mire.

fără a lua seama la scrîşnitul lor. 2) a fura sfîntul (pe cineva). a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii.VLAH. pe nişte mese de fier înroşite în foc. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv. a divaga. a (se) supraveghea.. a nu lua sărat pe limbă. a-şi lua seama la vorbă.VOR. au lăsat în locul său pe Leon Isavrul. ) a se călugări: Theodoric .. ca să-mi iau răsuflarea.DELAVR. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul. a-i lua roatele de la sanie (cuiva). ) a băga în seamă (ceva). de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească. mă rog. ) a nu mînca nimic. (reg. ) a schimba.SAD. a lua (sau (înv. cînd o ia razna. . a-şi trage sufletul. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . a înlocui: sfărşindu-se doi ani. a-şi lua răspunderea. ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. sau de . prea o iei repede. 1) (reg.. ) a spiona: cine nu ia sama slugii. .CR.PANN. a ochi. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. fuga la scăldat.POP.a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. .).. a lua seama (sau aminte) (la . 2) a lua seamă.POP. şi. 1) a fi atent (la . îmi vei da revanşa imediat.ext. a lua schimbare. (înv. a lua purceaua de coadă (sau de nas). o luă razna peste cîmp. (înv.COD. (p.): îi puseră. a lua săvîrşire. 1) (pop. (înv. ) a vorbi cuviincios.PANN. a se pregăti să tragă (cu arma).. a o lua repede. a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă. (fam. (înv. să luăm aminte! . îşi luă de seamă. . 3) a bate cîmpii. a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute. a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg.POP. ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas.. a lua (sau a apuca) răsuflare(a).. ) a se sfîrşi.. a o lua razna. a-i strica rostul. a lua seama (cuiva) sau (reg. a se revanşa: n-am fost destul de atent. a se decide: un moment se gîndi să cumpere..CEZAR. a-i lua locul (cuiva). 2) a-şi da seama. vede fundul pungii. a se pripi: voinice. despre obiecte) a se deteriora.P.CANT. nu tu! POP. a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală. iat-o şi ieşită de supt tipărire. a-şi lua rămas-bun de la călcîie.. a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii. ) a lua de seamă.NEC. luîndu-mi rămas-bun de la călcîie.POP. (reg. zmucindu-se în mîna ariciului. a lua sfin ii (pe cineva sau ceva).VLAH. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa. ) a se răzgîndi. monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească. (înv. ) a trage de seamă. îndată.. 1) a merge la întîmplare: calul . ) a în elege: era om învă at. al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas.. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva). .MARCOVICI. a se considera răspunzător de ceva.). numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine. a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi. a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire. a ine cont (de .. a pleca pe furiş. a număra pulsa iile inimii (cuiva). a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva). a luat şi purceaua de coadă. a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea. a lua puşca la ochi (sau la cătare). a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii . luo schimbare Filicsu.

a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul . a alerga: caii repezi . a-şi lua vînt. a lua vălul.CR. a-şi lua zborul. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el.1733). a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru . a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva).ISP. a se călugări: a doua zi ea luă vălul..) a pleca repede de undeva. a-şi retrage cuvintele. (pop .VINEA. pe cîmp îşi luau zborul.. a lua sfîrşit.. a întrerupe pe cineva. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. (fam. a lua sub pulpană (pe cineva)... a-şi lua (ale) trei fuioare. a lua un examen. a-şi lua vorba înapoi. ..GR. de unde n-ăi putea să. a lua smacul. a pleca repede de undeva (de frică. a-şi lua valea.DOS. a păcăli (pe cineva). de ruşine). să. (reg. paralizat...a lua sfîntul a lua sfîrşenie de . a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a. a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi.. ) a-şi pune traista pe umăr. a proteja (pe cineva)..EM. a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. a lua vorba din gură cuiva. 1) val-vîrtej. (înv. a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz.. a-şi face vreme pentru . a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva). căci îi luau vorba din gură.. (arg. (reg.CR.GCR. a evada: am să te închid în turnul ăsta. 1) a fura sfîntul (pe cineva). ) a-şi închipui.. a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva).VLAH. a-şi lua teşchereaua. ) a deflora. ) a scăpa din captivitate.EM. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva).. 1) (despre păsări) a porni în zbor. ) somnul.ISP. a nu face nimic. a se sfîrşi. . a trece un examen. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul. 4) (fig.AL. 2) încremenit. a-şi lua timpul pentru . a lua şi cămaşa de pe cineva..i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. ) a-şi face răgaz. a lua strai a la oblînc. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa. 3) a începe să meargă repede. a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. a lua sfîrşenie de . 5) (fig. a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva). (a. ) a pleca. a lua totul cuiva. vameş vie ii. a lua o hotărîre. a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate.BOL. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară. a o tuli. a fugi (de undeva). ) a ochi cu puşca.i iei zborul.. a o şterge: fata mea.: luară sfîrşenie de sabie. are să se vînză şi cenuşa din vatră. a înşela. a-i lua turta de pe spuză (cuiva). 2) (despre aeronave) a decola. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească .i mai ieie vamă. (ca) luat de iele. a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă. să nu. a vămui sau a plăti vamă: (fig.. a lua şaua de pe cal.CAR. a lua (sau a prinde) taurul de coarne. a nu lua un pai de jos. a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază. (înv. ) a fi ucis de .OD.. (reg.AL.. ) a-şi lua tălpăşi a. a lua (sau a da) vamă.

grozav: lucru mare. bun(ul) rămas. lună de miere. lungi pasul. a lucra de beilic. a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui. manual. a munci cu bra ele. om rău care vrea să pară bun. a lungi pasul. lumea (sau vremea) cealaltă. 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i. dragă. a lucra în pierdere (sau în pagubă). ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi.. 1) (înv. prima lună după căsătorie. ) a vorbi mult pentru a spune pu in. puzderie: se adunase lumea de pe lume . 2) foarte mult. a-i întinde o capcană (cuiva). de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. foarte lung (în timp sau în spa iu). la revedere.CR. a lucra pe coarda sa. domnule! lumea albă. . întreagă). a se lumina a ploaie. de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. se duse la tată-său. a se face ziuă. (reg. a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. lumină chioară. 2) extraordinar. . lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim.OD. a lucra în deficit. lung ca o zi de post. mi-am luat adio de la maica mea. foarte lung.a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. luător în rîs. 1) foarte multă lume. laolaltă. lumea veche sau veacul (sau evul) vechi.ISP. lung la ma e.ISP. nu-i pasă de nimic. nu se sinchiseşte. . farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii. lumea toată sau o lume (toată. ) lună nouă. luna lui traistă-n bă . care plîngea. a răbda mult timp de foame. (mit. .COŞBUC.POP. n-ar fi lucru mare. lucru făcut. lună seacă. ) lacom.POP. adio) (de la cineva sau de la ceva). a pune la cale ceva (împotriva cuiva). totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume. interminabil. ) lumea reală. 2) a considera iremediabil pierdut (ceva). a complota.AL. a merge mai repede. a (nu) lungi vorba. lumea de pe lume sau lume peste lume. lucru de nimic. ) luna martie. (fam. a lucra cu palmele. lucru mare. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. (reg. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie . vremea cînd începe lucrul la cîmp. a se lumina de ziuă. fapt lipsit de importan ă. (înv. a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). 1) lucru (sau fiin ă) de seamă.POP. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari. a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). lup îmbrăcat în piele de oaie. a lucra ca o cizmă. pop. (reg. a se grăbi: lupul . om prefăcut. a lungi (sau a întinde) pelteaua. ) jignitor. vrajă.NEC. lumină insuficientă.. . a lucra foarte prost. MAIOR. foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească. a munci fără tragere de inimă.

...POP. mai va (pînă) . mai bine zis (sau zicînd). ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele. mai aşa. mai colea de Calafat.ISP. e de la sine în eles.DOS.. mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de . (reg. îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? .. mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai .. a nu mai putea de bucurie.. maică de-a doua oară. mai e nevoie. mai bucuros. ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului. de curînd. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP. a lupta vitejeşte. mai cu seamă. ) a fi foarte ocupat. nu ave prietini. mai curînd. mai frumos.. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR. cu deosebire: şi.. parcă a fost mai ieri .CR. în special. mai deştept.... (reg. de nu-l mai încăpea locul. a nu avea vreme.... mai uşor. cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian. mai ales..? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de . mai bine renun . multe încă. mai bun: cum pă ise şi al i pe itori. ) mai este de îndurat. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva). mai ales.. (reg. să nu te întovărăşeşti cu proştii.. mai bine deloc. multe.?: încă mai ai gură să întrebi? CR.. mai bine.: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani..DRĂGHICI. mai colea de . a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva).ISP. mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de .) mai de soi. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao . mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu.. mai mult de . 2) a fi foarte fericit. (încă) mai ai gură (sau mutră) să .. mai an ăr .POP. mai bine.. a nu putea uita ceva. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare.. mai ceva ca .. (înv. mai ales. mai bine lipsă. mai ai gură să .. mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP. şi pop. tupeul să ..CR. mai exact. ceva mai departe de . mai apoi de toate. mai încape discu ie?.. să ne gătim. mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri.. ) mainte. mai lesne. mai curînd. iar mai de temei. mai mult. deosebit: eu te socotesc mai altfel. mai an. de pu ină vreme.NEC.: clămpănea mai abitir ca o muiere. mai înainte sau (înv.PRAV. nu chiar aşa. 1) a fi zgîrcit.POP. mai abitir ca ... .. a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie. mai degrabă.... mai ceva. deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici. într-un bordei dărîmat..: o tînără de 20 şi mai bine de ani.. mai cu cap. nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri. . mai apoi de . care nu pot a le înşira toate.. decît băutură. mai degrabă.ISP. mai dihai . mai precis...?. (reg. (înv... a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva). mai e (sau încape) vorbă?. poate mai ceva decît aceştia.GR. ) mai cu seamă.AL. îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor. (înv.. .: astă-iarnă am iernat. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva).DOS. mai bine de .a se lupta ca un zmeu mai abitir ca . mai de temei.. (încă) mai ai curajul.. mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut. mai ales. ) mamă vitregă..COŞBUC.. mai altfel.REBR. mai tare. (reg .. oarecum diferit. mai ceva .dar totuşi în apropiere de . anul trecut. a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi.POP. mainte au fost curvă.

...EM. . mai rămîne i cu bine (sau cu sănătate)!.HASD.CR. se prea poate. zise tata posomorît.i iasă înainte vrun iepure. a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. mai bine.: i s-a permis a se întoarce la Constantinopol.. a nu mai prididi să . mai mult de-o grămadă..... a o mai rări a nu-şi mai şti capului de .. 2) în vremea din urmă.: nu-l rabdă puterile să-şi joace copila pe genunchi. mai mult ca (sau decît) sigur (sau probabil)... se prea poate... mai ştii?. cine ştie?. minus: fructele. 1) a nu se mai vedea cu ..DELAVR..a nu-l mai încăpea vremea mai încoace mai încoace de .. foarte frumos: cînta de mai mare dragul. în cele ce urmează..COSTIN.. a nu mai putea să . 1) mai aproape. foarte mult: plîngea mai mare mila. mai ştii? mai ştii minunea a nu-l mai încăpea vremea (pe cineva) sau a nu mai încăpea cu timpul.COŞBUC.MINEIUL. mai încolo.. parcă po i să ştii?. îndreptatu-s-au persul şi au început a batere pre Mirveiz. mai mult ce .. e poate mai prejos de exigen ele tinerimii culte. dă-te mai încolo! . mai încolo mai în grabă a nu se mai întîlni cu . numai iată fîntîna. în continuare: publicăm mai la vale o dare de samă statistică... cu excep ia . mai-nainte-grăitoriu. dar cu birul mai răreşte! NEGR..: conul Iordanache nu mai ştia unde îi este capul. 1) mai departe: cînd mai încolo. recent: mai pe urmă. 1) vrednic de a fi admirat. mai ştii minunea (sau păcatul)?. ... a o mai rări (cu ceva). mai încoace. superior (cuiva sau la ceva): de ce Dumnezeu să fie mai presus decît mine? POP.. a (nu)-l mai răbda puterile să .. (de-a) mai mare dragul. a nu se mai întîlni cu . ceva.....POP.: mai rămîne vorba despre asta.. mai pu in merele.. mai încoace de ..CR.. ) profet. s-au copt la vreme. sigur.VINEA. cind încăpea cu timpul.NEC. mai la vale. 2) a nu mai avea parte de . (în) afară de .. cum se face îngenere la noi. 1) vrednic de milă. nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să. foarte pu in. (înv.. mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce .COŞBUC. dincoace de .. 2) foarte bine. în plus.. proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti. mai rămîne vorba despre (sau de) .OD.. a o lăsa mai domol (cu ceva): cu paharul îndeseşte. pe la cetă i aproape... nu e exclus: ori mai ştii? bătrînul Rumi face-o glumă. şi aducea cîte oarece hrană.. mai presus (decît cineva sau ceva)... peste toate: mai mult.. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie.CAR. fără... 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo..CR.. ce iară nu era de ajuns. cum se vede. mai pu in..GHICA. a nu-şi mai şti capului de . neîndoielnic: mai mult decît probabil cum că o parte ocupa înăl imea. ) atît numai că . inferior (cuiva sau la ceva): literatura. mai degrabă.: mai încoace de timpii fabuloşi. mai în grabă.. a fi copleşit de . NEGR. (formulă familiară de salut la plecare) să fi i sănătoşi!: şi mai rămîne i cu bine! CR. mai mult.: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri. mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să . 2) foarte tare. mai rămîne i cu bine ! mai rămîne vorba despre . a uitat să şi salute. mai încoace.. demn de a fi compătimit.. mai rămîne să se discute despre . mai mare mila. mai prejos (decît cineva sau ceva). (înv.

1) lucru care impresionează.CAR. mare minune să (nu) . ) persoană luată în seamă numai la caz de nevoie. una..ISP. a nu mai avea loc sub soare: aşa mul ime de spurca i erau.: atîtea chestiuni arzătoare de estetică. mare lucru mare minune mare minune să . a nu mai putea să continue o activitate. nesemnificativ: adevărul e că nuvăzură mare lucru . (înv. 2) (în construc ii negative) lucru lipsit de importan ă. ) ruşine este. mai vîrtos. 1) mai tare.CR.. mai tare a nu-l mai ine cămaşa a nu-l mai ine pămîntul a nu se mai ine petic de petic a nu-l mai ine pielea a nu-l mai ine proptelele a nu-l mai ine şalele mai una.zece ani! mare treabă! zise Todorică.mai ştiu eu .MOXA.NEC.COŞBUC.. (cea mai) mare parte (din . m-am evaporat! manta de vreme rea.. a nu-l mai ine şalele (sau spatele). sau dintre . mare minune.. 1) am pă it-o!: nenea Iancu! să vie aici! m-am topit! . (pop. mai va (pînă atunci). 2) (fam...). uimeşte: mare lucru şi prea slăvită iaste a Domnului nostru de oameni iubire.VARLAAM . şi reg... (e) ruşinos. a fi bătrîn şi neputincios. reclamau solu iuni urgente. a nu-l mai ine cămaşa (pe cineva). mai alta mai va mai vîrtos mama focului m-am topit! manta de vreme rea mare comedie mare greu . puternic. răspunseră cea mai mare parte dintre sfetnici.CORESI . 1) cine ar fi crezut?.: mare minune să nu tragă o ploaie după zăpuşeala asta..CAR. mare parte mare ruşine mare şi tare mare treabă! martor ocular masă tinsă mai ştiu eu .. mare treabă!. a nu-l mai ine (sau răbda) pămîntul (pe cineva). cine mai ştie . . foarte bun: şor cu flori. influent: vei ajunge şi tu odată mare şi tare. mai tare. ) masă aşternută: armele lui era mai dragi decît mease tinse pline de . mare greu (de) . mai tare-i pradă. mare şi tare sau tare şi mare. 2) (reg.... ) 1) mai degrabă: în loc de agiutoriu mai tare le iau. împărate. 2) a nu-şi mai putea stăpîni bucuria. ar fi de mirare să (nu) . mare minune sau minune mare. cine şi-ar fi închipuit?: şi atunci. m-am (sau ne-am) topit!.. a nu-l mai ine (sau încăpea) pielea (pe cineva). n-aş crede să (nu) .ISP..... minune mare!. mare lucru..NEGR... mai tare-i robăsc. mare comedie. a nu se mai ine petic de petic.CR. va mai trece timp (pînă atunci). majoritatea (din .. 3) (în construc ii negative cu valoare afirmativă) n-aş crede să (nu): mare lucru să fi scăpat vreunul.SAD. a nu-l mai ine proptelele.. 3) a fi îngîmfat. .. de filozofie.SAD. 1) a fi obez.): în elep eşte ai grăit.. (e) (mai) mare ruşine(a) sau (înv. (iron.. (înv. ) am plecat!. (despre haine) a fi foarte zdren uit: cămaşa nu se mai poate inea petec de petec. straşnic: ipau şi strigau de mama focului. mai alta. vin.: au dus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la Tighina. ) foarte frumos. mai ştiu eu de ce.. sînt nenorocit.. martor ocular. alta.NEGR. şi reg.. (fig. minune mare. dezonorant: e ruşine să nu ştii limba ta! NEGR. ) mare ciudă enie.. numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. (de) mama focului. umilitor. 2) mai ales. ) cantitate mare de .. mai una. (înv. grozav. 2) a fi foarte ocupat. . 1) a fi neliniştit.. încît nu-i mai putea ine pămîntul... ) mare lucru!: i-oi mai da zece ani de via ă ... sau mai ştim noi . sau dintre . masă tinsă. 2) mai ales. persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt..

a prevesti lucruri favorabile. intă. sau (înv. eram sigur că . a aprecia cu privirea. a măsura (sau a aprecia. ) a se grăbi.i spun d-o vorbă grea.. meargă-i numele!. a meni a rău (sau a rele).: i-a spus că nu mai merge la şcoală... ) începe să mă supere un junghi..... împărate. a-şi alege cuvintele (pentru a nu supăra pe cineva).măcar că . mi-e teamă că . (fam. a-i măsura vorba cu îmblăciul (cuiva). a fi foarte bogat. a mătrăşi din lumea asta (pe cineva). mă cearcă un junghi. a calcula. (reg . să-l măsoare. a se lua la întrecere... ştii.. oblu) la . a merge sănătos: mergi cu bine. cam cioturoasă.CAR.. (sau să . a-şi măsura termenii.CR.POP.CR.CAR.. a prezice lucruri nefavorabile. pun pariu că nu ghiceşti! a mări (sau a întinde.. (înv. (în blesteme) să nu se mai audă despre el altceva decît numele!: o.. a merge (sau a fi) ca pe roate.. a merge spre . mănîncă-l fript! mă prind că nu ghiceşti a mări compasul mă rog a măsura banii cu dimirlia a măsura cu o scurtătură a măsura din ochi a-şi măsura puterile a-şi măsura termenii a-i măsura vorba cu îmblăciul mă tem că . aproximativ: începe el a o măsura cu ochii de us pînă jos şi de jos pînă sus.... (fam. pentru că am venit să ne luptăm.. cu toate că . . 2) a prospera (sau a sărăci).. vorbeşte din carte.. mă doare-n cot (sau în călcîi)!..: nuna cea mare nu zise nemică la aceasta. a merge. a meni a bine. ) măcar că ce . ca să. ) (absolut) nimic: macar cevaşi împotriva noastră nefăcînd . mă miram eu să nu . măcar ceva măcar de . măcar că avea toată dreptatea să nu tacă. a se lupta (cu cineva). (înv.. măcar de .. (formulă incidentală): mă rog. a vorbi nedesluşit: măsură-i vorba cu îmblăciul! CR... a măsura banii cu dimirlia. a merge către ... a spune lucruri lipsite de importan