Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. a refuza. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . a rînji. a(-şi) aranja ploile. (înv. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. a-i întoarce spatele (cuiva). fildeşii. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine.POP. arătîndu-i apoi drumul. ninsoarea. a o lua la sănătoasa. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. măselele). a se ticăloşi. de viscol). a-şi arăta fasolele.STANCU. a refuza sfidător.i singur ploile. publică-le sub numele meu. a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. a-şi arăta col ii (sau din ii. batjocoritor (pe cineva). a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. a pleca repede. nefiind putin ă a le pune în scriptură. a-l apuca (sau a-l găsi. a arăta drumul (cuiva).ISP. ca dracul). . a-l apuca ploaia (sau furtuna. a-i arăta cotul (cuiva). de ninsoare. a arăta coltucul (cuiva). ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează.AL. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. a-l apuca pîr agul (pe cineva). băiatul le arătă coltucul. pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. a arăta bine (sau rău. 3) v. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). a-şi arăta coarnele.POP. 2) a alunga. a rînji. a-şi scoate ghearele. a avea o înfă işare (ne)plăcută. (fam. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. impecabil. (ne)sănătoasă.LET. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. (pop. a se arăta cu ponos. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu).. 1) a indica. a arăta cu (sau a pune în) scriptură. a arăta ca scos din cutie. ) a-i sări muştarul (cuiva). 2) a rîde cu gura pînă la urechi. băiete! STANCU. ) a rîde cu gura pînă la urechi. (fam. 1) a lua pozi ie de apărare. a supune oprobriului public (pe cineva). (reg.DOS.CAR. a-şi ieşi din pepeni. de înmormîntare. (reg.. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). a-l trece) neputin a (pe cineva). (pop. a nu da nimic: zînele . a avea un acces. a fi surprins de ploaie (sau de furtună. despre oameni) a apărea. valoarea unui lucru.CAR. a se apuca pe cap. a-şi face de cap.POP. 1) a avea o înfă işare de muribund. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). a apuca trenul. 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă.M. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. a-şi arăta călcîiele. a-l apuca nervii. (fam. . ghearele. . a se cumin i. a fugi (de undeva). a se destrăbăla. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. în mod demonstrativ. (înv. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). 2) a avea o figură tristă. şii vedea! NEGR.POP. viscolul) (pe cineva). 2) a acuza. 2) a se obrăznici. o criză de nervi. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. ) a-i dovedi (cuiva).

a arunca ancora. a se uita de jur-împrejur. a frige) la inimă. a lumina. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). 1) a se uita pe furiş. (sau spre . a fi foarte nerăbdător. pe vale)... a arunca în temni ă (pe cineva). a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid ... a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . a arde (sau a încinge. a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). a arunca ocheade (cuiva). a arunca în traista dinapoi. a ancora.POP. a primi) o palmă (sau o scatoalcă). (reg. a arde de nerăbdare. fără să se manifeste. a nu mai avea răbdare.. 2) (fig. a arunca (sau a băga) moartea în igani. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva).. a se arunca în gura lupului. are balta peşte. a privi spre .POP. 3) (fig. a fi risipitor. în fa ă. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea. a arăta răceală (cuiva). a cheltui fără rost. a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară.: cînd aruncai ochii asupră-i. 2) a trage cu ochiul. într-o doară. (despre sentimente) mocneşte. a scoate în stradă. a pierde vremea. a trece cu vederea. a arăta uşa (cuiva). a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. mi se păru că văd icoana din Santa Maria. a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. ) a distruge. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. a neglija. a trage) (cîteva) palme (sau o palmă.. a nu lua în seamă. a arde gazul degeaba (sau de pomană).SAD. verde (ceva cuiva). rece (cu cineva). să learunce în pustie. a lipi. necru ător. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. mă-n elegi? CAR..). a se uita cu în eles (la cineva). a pedepsi exemplar... ca s-ară i pumnul stăpînirii. arde focu-n paie ude.POP. ) a stigmatiza.. ceva. a se amesteca într-o discu ie. a zice) de la obraz (ceva cuiva). are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre. a se uita (întîmplător) la . fără menajamente.). a arunca o ochire (sau o ocheadă). 1) a cauteriza. a spune deschis. a tăia frunză la cîini. a trata cu răceală (pe cineva).CAR. a se purta distant. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. a se expune primejdiilor.VLAH.i trag palme. Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. a arunca o vorbă. a arde cu fierul roşu. a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). cu coada ochiului (la cineva). personalită ii etc.AL.. a arunca o lumină (asupra . a arde (sau a croi.. răuvoitor (cu cineva). a-şi expune via a (pentru cineva). 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). a învinui pe nedrept pe cineva. a rade. a da. a izgoni (pe cineva).CR. a(-şi) arunca ochii roată.. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . a arunca în pustie (pe cineva). a se purta cu ostilitate. a spune. se găseşte din abunden ă. atavismului. a sim i o durere. 1) a arunca o privire. a întemni a (pe cineva).. . ) a fi neînduplecat. a şterge. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. a face orice sacrificiu (pentru cineva). a da afară (pe cineva).

. asta (sau aia) e altă căciulă!. a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot.. pădure! POP . să înşele (pe cineva). arză-te-ar focul!. ) a proteja spatele armatei. diseară: vai.. a băga intrigi. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne. asupra crimelor lor. ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . (reg. BARI IU. asta depăşeşte orice limită... atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . arză-te focul.. ascunzînd cuvîntul. (sau asupra .ISP. asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor.. fără a crîcni (de cineva).a arunca praf în ochi a arunca un văl peste .. a prezenta denaturat realitatea. a vorbi aiurea. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. asta-i altă mîncare de peşte. asta întrece orice!. asta-i altceva. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. astă-vară (sau (pop. zicînd: mă doare pu in capul.POP. DELAVR. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. (înv. . în timpul verii trecute. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. a-şi arunca via a în şan . îmbla cu înşelăciune. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. ) an-vară). (înv. asta-i problema!. ) asta nu se poate!. mărăcine. a arunca vorbe în vînt. adevărul. 1) a orbi pe cineva. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. şperlă. a asculta supus. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi).NEGR. a-şi asigura spatele. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . a asculta teacă de pămînt. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. mi-a lăsat nişte căr i. (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. a ascunde cuvîntul. asta-i prea de tot! astă-primăvară. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. (fam. atîta tot.. îşi aruncau via a în şan . prin inuta lor.BĂLC. astă-toamnă. a asculta încul pămîntului. ) a ine secret. pulbere. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. a-şi disimula inten iile.COSTIN. ) a încerca să inducă în eroare. ) a da cu şperlă în ochii lumii. a ascunde ac în miere. a ascunde. asta-i buba!. ) a dormi profund. asta e cu totul altceva. a face afirma ii necontrolate. în timpul serii de astăzi.). ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. astă-seară. asta mai e de făcut. 2) (fig. asta-i altă mînecă. (reg. a asculta orbeşte (de cineva). a se preface: craiul . asta (sau aia) e altceva!. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine.CĂL.POP. a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. a tăinui. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat..ISP. a-şi ascunde gîndurile. (mil.

NEGR. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. asta este situa ia. murgule. aşa colac! AL. a mînca (sau a bea). ca mortul colacul. aşa se spune. (fam.a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea). iată despre ce este vorba. mai rabdă. (înv. a da) la pămînt (sau pămîntului). ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL.URECHE. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul. aşa-i cîntecul.. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă . a dărîma. să paşti iarbă verde! a aştepta.. omule. ) aşa mai în eleg. aşa se prezintă lucrurile.) chef.ext. că nu şezi în casă toată ziulica. aşa să-mi ajute (să. ce noroc.VINEA.). el etc.. e un fel de a spune. aşa i-i a . aşa i-i a zice. dacă a lunecat pe nesim ite. aşa (sau acum) mai vii de-acasă. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. aşa să trăiesc (să trăieşti etc. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP. tot mai adînc. aşa î i (îmi etc.ISP. murgule. aşa să trăieşti. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a .i vine apa la moară.. aşa stă treaba. (pop.i (sau să vă) fie clar. în robie. acum mai vii de-acasă. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost. aşteaptă. a astupa (sau a închide) gura cuiva. î i convine a . (sau să .CR. aşa colac!.. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. să. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!.. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva. pînă. ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . şi fam. (arg. aşa e (sau i-e.. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul.. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). aşa o fi. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. (p.) Dumnezeu!: ia spune-mi. ce baftă. (sau să . aşa se zvoneşte. aşa pui problema (?). a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. a împiedica pe cineva să vorbească.STANCU. fătul meu. a doborî. aşa ceva. aşa am eu (tu. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. 1) pe sănătatea mea (a ta etc. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva).. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva). aşa merge cîntecul.i ajute etc. a culca. acum ne putem în elege: ia. el etc. î i vine uşor. roagă să-l ieu . crezînd că plouă cu apă. aşa vrea muşchiul meu (al tău.CR. să paşti iarbă verde!. ) aşa vreau eu (tu. vor alerga acolo ca să-şi potolească setea..) trebuie!. al lui etc. ) a petrece noaptea..): ie. ) aşa stau lucrurile (?). i-a fost) povestea (?). asta i (mi etc. aşa vine vorba. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. a aşterne (sau a trînti..CR.).)!. a aştepta cu nerăbdare.) se cuvine: aşa i-a trebuit. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine.POP.ISP. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. aşa meri i (merit etc. (reg. tot ce se poate. limpede!: aşa să şti i. nu mai dau pe datorie..).. acum ai devenit rezonabil. cu mare poftă.).)!.

a cădea lat: cît e de lung. numai că . a pune) în furci (pe cineva). a-i atîrna de coadă (ceva cuiva).DELAVR. atîta pagubă! atîta rău! atîta. vă etc. ca cucul a se aşterne ărînii. să face i etc.. a atrage aten ia. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat.) trebuie!..) asta! atît(a) i-a trebuit. nu-i nici o pagubă!. atîta pagubă! atîta. a se culca la pămînt. a spînzura (pe cineva): tatăl miresei . cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. a auzi-n gură.. a avea o pozi ie. a instiga. a avertiza (pe cineva).CR. vă etc. a sensibiliza (pe cineva). ei!. ) a da un bacşis (cuiva).CANT. atîta (numai sau doar) că . a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor . ostilitatea. o situa ie precară. a-şi fixa privirea pe . a atîrna (sau a ridica. a se remarca... a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. cît şi al ii.. a aten iona. a fi surd.. a atrage aten ia (cuiva). dar de văzut nu te-am văzut...COŞBUC... ) a fi beat. asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit. aversiunea. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul.. a măguli orgoliul cuiva. s-aşterne ărînii. a cunoaşte pe cineva din auzite.... a atrage după sine. . şi pop.) ferească Dumnezeu să faci (să facă. a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. asta mai lipseşte! atît unii.. a auzi cîinii în Giurgiu. ura) (cuiva).. a se distinge... ca cucul.POP. a fi tare de urechi. auzi colo!. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. atunce cu .. atîta jaf în ciuperci! ISP. a provoca mînia (sau antipatia. a se uita intă la . poftele) (cuiva). (înv. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva). a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac.POP. ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. aversiunea. (înv.i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. a trezi. să te (îi. atît mai trebuie!. ostilitatea. a auzi de numele cuiva. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul. poftele) (cuiva). ) cînd cu .a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că .. a-şi a inti ochii asupra .. a a îta spiritele. cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . ) a auzi în treacăt. atîta rău!. din reputa ie: de nume i-am auzit.LET. a stîrni.ISP. a-şi a inti ochii asupra .CR. a se atîrna ghimpii de cineva.. şi unii. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci.. a atîrna de un fir de păr. atunce cu mersul boierilor la Poartă. a a î a ambi ia (sau curiozitatea. şi al ii.. . (pop. ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva). (despre voce) a se auzi de departe: strigă .POP. a atinge la manşetă (pe cineva).: trăgea nădejde altul de domnie.. îndată face cî iva paşi spre dînsa... ura) (cuiva). a atinge în punctul sensibil (pe cineva). a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta.. (arg.i (îi. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură..

) lovele. a avea acces (sau intrare. a lăsa impresia că . a avea acoperire. ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. probleme. mălai). a avea bani cu carul. 2) a se răzbuna pe cineva.. a se distinge printr-o însuşire. vată) în urechi. a purta cu sine (ceva). a (nu) se în elege (cu cineva). (fam. a avea bani... a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a avea apă în vine.. a fi dotat. a nu-şi găsi locul. a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva. a avea boală pe cineva. a avea (sau a ine) bani la ciorap. a se adăposti îndărătul legilor.: avea aplecare spre ştiin ele exacte . a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie. o ipoteză). a fi bursier.. a avea aplecare spre . printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). o ipoteză)... păunul n-avea potrivnic de mîndru. a avea aerul că .. rival).. a fi linişte deplină. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva). a fi foarte bogat. a nu avea linişte.POP. a avea o sumă limitată de bani. a fi iute ca prîsnelul. a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a avea greută i. a avea bani număra i. a avea argint viu în vine. ) a avea poftă nebună să . a nu avea astîmpăr. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate . înzestrat. de furcă (cu cineva). a nu se auzi nimic. a i-o face cuiva. (fig. ) a avea noroc. a avea baftă (chioară). a avea apă în vine a avea aplecare spre . a duce. a se avea bine (sau rău) (cu cineva).... a fi lihnit de foame. a avea (sau a face) economii. fra i erau ei. a avea atuul (sau avantajul). a înghi i repede şi nemestecat. a avea a face cu . . a avea boală să . ) a nu avea nimic. 1) a fi bicisnic. a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. a fi fără egal.CAR. dar unul cu altul nu se aveau bine. (fig. ) a nu auzi (bine). 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. a avea burta lipită de spate. 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd. a avea ciudă... crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare. auzi vorbă!. (arg..POP.. (reg. a avea bătaie de cap. a avea bujori în obraji. a fi pornit împotriva cuiva.. a avea (sau a găsi. a avea bumbac (sau cîl i.CAR. a avea beregata curcanului... a fi putred de bogat.. uşă deschisă) (undeva sau la cineva). a da. ) a avea justificare. necazuri. ) gologani. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . a formula o propunere (sau o idee.POP. a fi unic: la drept vorbind. dar ai a face acuma cu un bărbat. a avea asupra sa (ceva). . a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . a fi roşu în obraji.. 1) (despre persoane) a avea de lucru.. a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. a avea bani groşi (sau gîrlă).. pică pe cineva. a nu avea adversar (sau potrivnic.. 2) a fi fricos.a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a avea avere cît praful de pe tobă. a putea intra. a avea bosă. a avea bursă. (fam. a avea înclina ie spre .. a avea a face cu .POP..

. 1) a nu avea ocupa ie... cu greutate. să stea undeva. (sau de a . a persecuta. a fi pedepsit.): el are drept agiutor zece ărani secui. (despre mărfuri) a se vinde uşor. a avea căderea să .a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă.POP. nici un fel de căpătîi. a nu avea ce face (sau ce să facă). eşti cam greu de cap. inteligent.. n-are cap de-a o lăsa. 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie... a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. (înv..i vreau nici rău nici bine. a vrea ceva de la cineva: ce ai. a delira. ) a fi foarte sărac. a avea cerbice eapănă.. a avea căpătîi. (nici) purcel. nici copii. a se sfîrşi.. se muie... a avea căldură la cap. a nu avea nici un adăpost.. a în elege cu dificultate.POP. a avea capăt (sau cap).. n-am cale. 1) a dori.. a avea ce mînca. a nu avea (nici) că el. a aiura. a avea căutare. a avea casă şi masă. au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea. a avea capul ca dovleacul. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă... a nu avea voie să vină. (reg. 1) (fam.POP.. a avea ca (sau drept) ajutor (pe .. a avea cale cuvintelor. nici nevastă.: aici.. a avea canon.NEC. ) a fi deştept. a avea (sau a fi cu) caş la gură. a fi imatur. a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap.. a avea burtă de popă.). a fi lipsit de experien ă. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva .. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale. a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el. şi tot îmi fac. a nu avea ce căuta undeva. numai el are căderea de a decide. 1) a nu avea griji materiale. a (nu) putea să .. a avea din ce trăi: slava domnului. cu mine? .. a fi ajutat (de .. că-s flăcău şi n-am nevastă. a avea ceva cu cineva. a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să . a avea cale (pe undeva). a avea antecedente penale. 1) a (nu) avea existen a asigurată. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac.AL..POP. a fi prost: cum văd. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. (înv. a avea cazier.CR. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie). a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să .. a se termina: toată boala are leac... a nu avea nici o legătură cu .. a nu avea nimic în comun cu .: nu. a nu se mai sătura mîncînd. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă .AL. a (nu) fi în stare să .CR. a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu . 2) a avea capăt..). da urîtu’ n-are cap. 2) a fi foarte sărac... a fi prost ca noaptea.: rea bucată-i dragostea. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . a avea cap. a (nu) avea ce pune pe masă. cine prinde-a o gusta. a avea calitatea de a . MOXA. domnule. 1) a fi (foarte) gras. 2) a mînca foarte mult. am ce mînca la casa d-tale. a pretinde. a avea casa cucului.CR.. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . a avea cele necesare traiului. n-am ce împăr i cu tine..

. a scrie bine. a ob ine o victorie (asupra cuiva).CEZAR.SAD. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva). ruşine..DELAVR. a fi foarte flămînd. a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a se bucura de încredere. drag (cuiva).. a avea col i.OD.. a avea ciudă pe cineva.): mă dusei vinerea-n tîrg. a fi mort de foame. a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc. a respecta. a avea considera ie (pentru cineva). a avea clavir la cap. mijloacele (să ....AL. a avea condei (sau pană).. cu talent. a stima. a fi bogat: ce te milogeşti.. a nu avea ce bea..): pentru atîta încredere. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva..). (sau de a . a nu avea posibilitatea să . tăcură. în privirea-i să te pierzi.. a fi bine informat. 2) (reg. a avea ceva la bază. a avea cîştig de cauză.. cu cine mi-am făcut treabă. a nu avea posibilitatea. obraz. a avea bani puşi la o parte. a avea ceva în sînge. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua. a nu avea (sau a nu şti) cum (să . a avea onoarea să .POP. ce zici. a avea ceva să-şi reproşeze. a avea cinstea să . a avea chef de ceva. că ai cheag destul.. a (nu) şti.: azi n-ai chip. a purta pică cuiva. a nu avea coloană vertebrală. a avea cîrlig (la cineva). a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe. fiecare mai avînd ceva după perdea. a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a (nu) avea cînd (să . a fi gros de obraz..i mul umesc. a avea conştiin a pătată.. a fi periculos. a nu putea să . nu am cum să. a fi servil.. a avea obrajii rumeni.a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a avea coastele lipite. a avea (sau a purta) coarne... a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA . par’că joi n-am avut cînd. a fi comis fapte imorale... a (nu) avea timp (să . a cunoaşte în amănunt. ) a-i fi simpatic.. a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a se bucura de încredere. a nu avea cherestea. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne. a nu avea deloc. ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă.EM...P. a cinsti (pe cineva). (fam.).ISP. a fi într-o ureche. a avea culoare (în obraji). a cîştiga. a avea crezămînt. (sau de a .. detaliat. Prutescule? CONTEMP. a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. avîndu-le în sînge. în toată voia. ) a nu avea caracter.. a-i fi imposibil (să .): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei .). a se întemeia pe ceva sigur. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea.. a nu avea chip să . a avea trecere. a avea cu cine (sau cui) să semene. a avea credit. a avea ceva pe conştiin ă. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva).. (pop. primejdios. a nu avea cîtuşi de pu in. a avea cheag (la pungă). supus.). a avea cinstea să .. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui..POP. a dori. a avea cheresteaua groasă.

(sau de a . a păzi. ) a avea trecere. a avea din i de lapte... (fam.. ) a fi mul umit să . a-i face plăcere să .. ) a trage la măsea.. a avea onoarea.CAR. a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte.PANN. ) a aduce a .. a avea un lapsus. a fi lung de mînă. să mă însor.. a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult.POP... dar n-avu mult de furcă.. răspunse flăcăiaşul. ) drit).. ..CAR. (înv. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire. 2) a fi ocupat: tu. a nu avea din ce trăi.. 2) a avea hachi e. a avea dreptul (sau (înv. a (nu) avea (ceva) de ros. care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut.DRĂGHICI.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. a avea grijă (de cineva). (sau de a .. a avea datină. dară eu n-am de nici unele..POP. a avea de lucru.. (sau a . (reg.. a (nu) gîndi bine. a avea de gînd. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva). a avea dantura întreagă.. (înv. (reg. v. a fura. (sau de a ..CAR. a avea de lucru (sau de treabă). ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni. sînt golan. a avea fericirea să . a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă.. precum mă vezi: sula şi căciula. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire .GHICA. a (nu) avea dreptate.. a avea (sau a fi cu) din ii cunună. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a avea fa ă. ) a fi neastîmpărat. n-are de ce te trage cîinii. a nu avea după ce bea apă. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură. de soco i că ai de treabă acolo. . a avea doar zestrea nativă: bine..AL.. a avea darul vorbirii.a nu avea cuvinte a avea darul să ..LIT.ISP. plăcerea să . a fi sărac lipit (pămîntului). ) 1) a fi deosebit de nervos. a avea draci. o sinecură.COSTIN. (fam. a fi un bun vorbitor... a avea fa ă la cineva.. (fam. a avea două chei pentru o încuietoare. ) a fi foarte sărac.CAR. d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea. 1) a avea un loc de muncă. ....).. a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să . a se exprima fluent. a fi de natură să . nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă. avusese dreptate. a i se permite. (înv. a(-i) avea (cuiva) de ştire. (reg.): pe d.. a avea darul suptului. toane.. credit la cineva: boierii.. şi pop.. a nu avea decît sula şi căciula.CONV. a fi bun de . a avea caş la gură.). a nu avea de ce-l trage cîinii. a fi şiret. a avea draci pe urloaie. a avea de mul umire . stai şi drege şi lucrează cum te pricepi.. a avea de treabă.. .POP. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva).): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. a nu avea de furcă. a nu avea de moară.: are fa ă de şef .. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. a (nu) avea o slujbă. a avea degete lungi. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. a avea darul să .. drept: în privin a amicului.

a avea gura ca o sabie. a avea fumuri. (înv... a nu strica. a fi potrivit. a avea gînduri negre. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva. a avea intui ie. a băga de seamă. a nu putea păstra o taină.. cel mai nerod. a avea gură să . încă mai ai gură să întrebi? CR. a cînta frumos. vrei s-ajungi senator! AL. a fi lipsit de noroc.CR. îndrăzneala să . ifose. a fi preocupat de gîndul sinuciderii.CR. a fi înfumurat.POP. a (nu) (mai) avea curajul. a avea girul cuiva.... ) a semăna cu cineva. proiecte de amploare. a inten iona să .. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide. a avea (sau a fi cu. a-i intra.: de ai gînd să ne iubim. a avea fiin ă (pe lume).. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. a avea gînduri mari. (pop. a fi indiscret. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. parcă-i fu gura seacă. a avea glagore în cap. îndrăzne e.. a avea (de) grijă. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară... de unde să-l iei. . (pop. a avea gură pocită: afurisit drac. a avea (de) gînd să . ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui. a lua seama. stigle i) în (sau din. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă. a fi grăbit. a avea minte. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri.CR. a (nu) (mai) cuteza să ..: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a voi să . vină-n crîşmă să bem vin. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap.. a nu fi în toate min ile. a fi perspicace.. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă.EM. a dori foarte mult. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . ) a fi beat. a avea limbă ascu ită.. a da în gropi de prost.EM. . toane.. . năstruşnice. a fi sarcastic. a avea idei extravagante. a avea grăun e în cap. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă. a avea foc la inimă.. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije.POP. a avea planuri.PRAV. a avea glas bun. a avea mîncărime la limbă.. a exista.. a nu avea greş.. a umbla cu. cum a cobit el. a se naşte. . de şansă.. a avea gura spartă (sau de cîrpă). a fi zorit: ş-apoi ve i duce. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. a avea (sau a fi cu) gura mare. a avea ghinion. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. la) cap. aşa s-a întîmplat. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. a nu avea minte. a avea fler. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. NEGR.CR. a avea cap bun..CR. ia sta i oleacă. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz. a avea acordul. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să . a avea (sau a pune în) gînd. a avea fum (sau cea ă) în creieri. .POP. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR. a sim i un gust amar în gură (după un chef). numai pleavă şi puzderii. tupeu) să .

. a fi darnic.: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i. 1) a sim i plăcere.. a fi înfumurat. a avea haz. cînd n-am nevastă frumoasă?POP.. a avea sub control (pe cineva). nimic n-avea importan ă. a (nu) avea însemnătate.: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. a avea inten ia să .. a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că . a fi nepăsător.. a trage folos de pe urma cuiva. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva..: avusese de mic înclina ii spre desen. ) 1) a avea. a avea (bun) gust.. a şovăi. (reg. a fi foarte trist. . a avea gură scîrnavă (sau spurcată). a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun... a avea igrasie la cap.. rău.). a avea inima grea.. a avea obiceiul să .. a vorbi mult şi repede. .. a fi incomodat... (cuiva sau a ceva).. a fi nehotărît. a fi guraliv. a avea influen ă (sau înrîurire) asupra . a (nu) conta: pentru el... a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare). (fam. a fi un bun orator.AGÂRB. a avea inimă largă... a avea inima îndoită.. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă. compasiune.. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva).i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP. a fi deprins să . 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini.AL.. a pălăvrăgi. trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea. a (nu) avea importan ă. a avea gură de aur. a avea (sau a-i fi) inima neagră. împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva).. a nu avea habar (de cineva sau de ceva)..PANN. a avea ifose.a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine.. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu.. a avea înclina ie spre .. a cobi. 2) a avea farmec..CAR.. stingherit (de cineva). a-şi da aere.: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. nu i-i hasnă de cei cîni.: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei. ) a fi prost. a fi plin de griji. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre .. ca copiii are haz. a avea în coaste (pe cineva). a spune obscenită i.. a avea gură pocită sau a fi pocit la gură. bucurie: ce haz am să merg acasă.. a avea influen ă asupra . a avea în buzunar (pe cineva). a fi într-o doagă. a nu avea hal să ...POP. a prevesti lucruri neplăcute... a avea gură de cîrpă. . trivial.NEGR. a fi nostim. a nu putea să . a avea inimă de aur.. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva). a se exprima vulgar. a nu putea ine un secret.. a voi să ia în căsătorie pe . a fi foarte bun.. mărinimos.. simpatic. şi de plată n-ai habar! AL.i iei tălpăşi a.. a nu sim i milă. a flecări.. a avea aptitudini pentru . că cu mine ai în cîrcă.. a avea iluzii optice.COSTIN. a crede că ..CAR.. a avea impresia că . a avea în coaste . a avea inten ii (serioase) cu ... a nu fi în stare să . a i se părea că .. cumsecade. a avea vedenii.. nesim itor. a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă.POP... a inten iona. a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar.. a avea inimă tare (sau de piatră. a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . a avea de furcă cu cineva: să.. a avea de gînd să . a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. a avea inten ii cu .EM. valoare. a avea gustul (să .

a avea în puterea sa. a avea înştiin are. (reg. a tăcea.CR. a avea în tăşcu ă (pe cineva). la discre ie (pe cineva). (înv. n-are-ncotro cotigi.. a se baza. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). a avea încredere (în cineva). a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). 1) (înv.CAR. mort copt. a avea întîietate. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. a răspunde (de ceva). aranjamente secrete cu cineva.i gard la gură! AL. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva). a se resemna: n-am încotro. . ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. li se puse condi ii. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva). pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări.. a avea (sau a lua) în privire. a nu (mai) avea altă posibilitate. a avea la inimă (pe cineva). a nu spune nimic. a avea în elegere cu cineva. a conta (pe cineva). a-şi impune tăcerea: Florico. a avea în vedere.NEGR. CAR.a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge. . a avea în minte (pe cineva sau ceva). a inten iona. a avea la mînă (pe cineva). la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş . ) a avea în vedere. a avea la cherem (pe cineva).EM.BĂLC. a avea la suflet (pe cineva). a avea prioritate. ) a avea la dispozi ie. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i. (înv. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ.EM. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . a avea în primire (ceva).STANCU. şi reg. a avea la mînă (pe cineva). după cum zic turcii. a fi nevoit să accepte. îl vor avea în vedere. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles.. a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. trebuie să stea fa ă. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău).MAIOR. ) a alinta (pe cineva)... cotigi). a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). a avea experien ă. (înv. a se bizui. pune. ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său. a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . a avea legături. a lua în considerare. a avea în vedere (ceva). abia dacă erau la degetul lui mic .VLAH.GHICA. a simpatiza (pe cineva). . a avea la activ (ceva). 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . a nu (mai) şti ce să facă. a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva). a menaja (pe cineva). a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. a (nu) avea noimă. trebuie să te iau cu mine. a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. (reg..LET. ) a dispune (de cineva). a avea în vedere (pe cineva). pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva). a inut să meargă la Kissingen incognito. ICHINDEAL . îl avui ca-n palmă.

a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). (înv. a-l avea la taşcă (pe cineva). (sau a .. a atrage.CAR. a fi uituc: au memoria scurtă.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. ) a fi slobod la mînă. a avea loc. însoară-mă şi pe mine. 1) a fi îndemînatic... a avea (sau a da. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . a fi cinstit. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie . a se îndura: o.GHICA. a fi zgîrcit.a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să .. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. a avea minte de cocă (sau de prunc). palavragiu. a avea mai mult de-o grămadă (ceva). s-aibă milă de izbîndă. a avea miere de şarpe la inimă. 2) a fi milos. a avea mari cuvinte să . a avea lipici. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit.. a fermeca. a uita repede ceva..DOS.... ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. marmură. a avea la plăcere (pe cineva). a fi copilăros. 2) a purta noroc: ai mînă bună. 1) a-i curge mucii (cuiva).. (sau a . a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă). a nu avea creier. 1) a fi flecar. 1) a lovi primedios. a nu avea posibilitatea să . 2) a fi rău de gură. a avea maşină la scară. ) a nu gîndi. a avea mintea (bine) mobilată. (înv. darnic... 2) a se purta copilăreşte. a avea minte de vrabie. ) a proteja (pe cineva). la desen). a da semne de prostie.GHICA.CAR. meschin. (fam. a avea mîna curată (sau mîinile curate).. a nu avea mijloc să . imatur.PANN. 1) a fi incomodat de cineva. ai milă de-a mele rugămin i! EM.). necopt. avea şi alte coarde la arc. a nu (mai) avea loc de cineva. a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). a avea mai multe coarde la arc. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. 1) a se întîmpla. a fi rău.. a avea limbă ascu ită (sau rea. ) a avea parte (de . 2) a fi loc. a seduce. a fi foarte instruit. a fi orfan. a avea (sau a fi la cineva) mîna. prosteşte. a avea minte fragedă. a avea lumînări la nas. de şarpe). şi împăratul. (fam. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă ...M. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. a avea mila cucului. a nu avea deloc (ceva). a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată.. a avea la mînă (pe cineva). 2) a fi indiscret.AL. a avea motive temeinice să .). 1) (înv. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. a avea milă (de .. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge.BOL. 2) a nu mai încăpea de cineva. a fi în imposibilitate de a ac iona.. ) a avea o situa ie bună. a avea un post însemnat. a fi generos. a avea mînă grea. a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. a avea mîinile legate. 1) a fi răutăcios.NEGR. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile. 2) a fi neîndemînatic (la scris..): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul.. . a fi prost ca noaptea.

.. a nu avea nici de unele.. a nu avea nici casă. a fi dintr-o familie bogată.. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare).. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal.. a avea natură a avea nădejde în . a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor.CAR. a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră.a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să ..... pre .. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă.. a nu avea ce mînca. a fi pe moarte. a nu avea (nici o) nevoie de .. a avea (sau a fi cu) nas de cîine. PANN . (înv. dificultă i. (sau de către .FIL. şi-n casă nici cenuşă n-au.... în care stau.). a nu avea nevoie de ..) sau a se lăsa în nădejdea cuiva. a sim i mereu nevoia de a pleca. a (nu) avea tupeul să . a nu avea nimic.N... a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie.AGÂRB... nici coadă..... (sau de a . (cineva sau ceva).. ) 1) a se bucura de simpatie.: eu sînt bătrîn şi sărac. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă.OD.P... despre ... a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în .PANN.. nervos. (reg. trecere: mincinosul nu are nas. ) a nu avea habar.). a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt). 2) a (nu) avea autoritate.. a fi vorbăre . a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă.. a (nu) avea mod să . (sau la .. a avea neamuri (bune). să n-ai la mine nici o nădejde. a fi irascibil. a avea mîncărime la degete. a avea nevoie să ... a fi ar ăgos.. (reg.. 2) (reg. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele . a nu mai avea mult.COŞBUC. a fi uşor iritabil sau impresionabil....COSTIN.. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea. (sau a . a nu avea absolut nimic.). a avea nervi.. nici masă..CEZAR. a (nu) avea nas să . a trebui să . a fi cu nervii la pămînt. a nu avea nici cap. ) către . a avea nevoie a avea nevoie de . periculos... în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos. ) a fi violent. a nu avea nici cap. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor. a fi durabil. a nu putea sta mai mult timp într-un loc. credit. a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să . a nu avea nici o noimă.. nici un în eles. (sau de a . nici coadă a nu avea nici casă. ) a fi fără ruşine..: ai nas să te ară i? .. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă... a considera (sau a fi) necesar. 1) a (nu) îndrăzni să . limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă...) (cineva sau ceva). 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i... a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). ) a avea neplăceri. pe .): acele petreceri cinegetice. a avea năvalnic. aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare. a avea (sau a fi) nevoie să . 1) (înv... a nu şti nimic. a fi etern. a nu avea posibilitatea să . a avea nevoie de .COŞBUC.. (sau a . a se bizui pe .... a avea nervii slabi.. a(-i) fi necesar. a avea mîncărime la tălpi. spre . a fi sărac lipit pămîntului. a fura. a avea (sau a fi cu) natură. (reg. ) a nu avea nici o grijă. a nu avea moarte. a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. a nu se putea controla. (înv.. a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni.

N. să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul).SAD. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). a nu mai avea încotro: vezi şi tu. a nu avea nici o perdea. nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). a nu avea nici un chip.. ) a fi foarte sărac. a nu crede în nimic. (reg. a avea (atîta) obraz. a avea ruşine..... a nu a avea nici o legătură cu . nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are. a fi slab ca un îr. a nu avea (nici un) în eles..EM..COSTIN. ) de obicei). boabă) chioară (sau frîntă).. a avea avantajul de a putea fi ajutat.. cu care ei nu au avut nici în clin. a avea noroc de . a nu avea nimic a face cu . a fi fără sens. toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. a avea obicei (sau obiceiul. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate. a nu ine seamă de nimic. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. a nu avea nici tăciune în vatră.CR. a fi perfect sănătos: jucăm. nici în mînecă? GHICA.. a întrece măsura bunei cuviin e. .. sprijinit (de cineva sau de ceva).: avură noroc de vreme bună. a nu avea nici o legătură.. a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva).. a avea o bună (sau proastă) reputa ie.. a nu avea nici în clin. nici o para frîntă! AL..... din fericire .. că n-avem nici un chip. chior. a nu avea nici un chichirez. a avea noroc la .. a avea (sau a fi cu) noroc. a avea noroc (sau norocul) că . a avea noroc (sau norocul) să .. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i. a nu avea nici un haz.NEGR.. a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a avea noroc de . a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii.BĂLC. a nu avea nici mî ă la casă. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz ..CAR. a avea noroc porcesc a avea noroc să . a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă. a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu. a avea noroc la . sau norocul . a avea numai sufletul în oase. a nu avea nimic. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin..: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR.. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic... pudoare.. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu . a nu avea nimic comun. a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. a nu avea (nici o) noimă. a avea nume bun (sau rău).. să mă îmbăt şi de scîntei din stele. a fi foarte sărac. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. (sau cu .) (cineva sau ceva)....CR. absurd: condamnă muzica clasică. zău... norocul îi curgea gîrlă. a avea nouă suflete.. a avea noroc că .: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre. a nu (mai) avea număr. a avea succes la . a fi foarte zgîrcit. a nu avea (sau a nu face) nici o scofală. (pop.: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare... care n-ar avea nici o noimă.... a avea parte de .. a avea noroc porcesc (sau orb. a nu avea ruşine..... a avea succes... bine că . VLAH.a nu avea nici în clin. că .SAD. a reuşi la ... a i se ivi prilejul favorabil pentru a ..

a fi bolnav de plămîni.. a (nu) (mai) avea gură să . a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. a avea o constitu ie robustă. a avea ochi coda i. a avea inima îndoită. a avea ochii căzu i.. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . a purta pică cuiva.. ) a (nu) se distinge (unul de altul). 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. (sau a .. a nu putea suferi pe cineva. 2) (fig.). de a . bogat. suferin a pe figură.. 2) a fi perfid. ) a fi miop. (fam... a nu avea ochi decît pentru cineva. a (nu) (mai) avea obraz să . a avea o slăbiciune (pentru cineva).CAR.. a avea ochelari de cai. a fi indispus. . ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier.): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. viclean. a avea oftică pe cineva. a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. zurliu. ) a fi trăsnit. a pre ui. a o ine una şi bună. (sau a . a avea oftică. 2) a fi susceptibil. de a . a avea ochi la spate. a avea ochii duşi în fundul capului. a fi mărginit. a vorbi mult şi zgomotos... (reg. ) a i se citi durerea. (înv.. a fi înstărit. ) a-i fi necaz pe cineva. a fi lat în spate. a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece). a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga.. a avea o andără în cap. ) a fi lipsit de ruşine.. după apusul soarelui. ca un broscoi în pierzare. a nu putea suferi. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva)... (fam. a avea nevoie.. a nu-i scăpa nimic. a semăna ca două picături de apă. a presim i (ceva). a fi deosebit de flămînd. a avea ochi prelungi. a avea o presim ire. a se uita numai la cineva. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii.CAR. striga. a avea cinstea.. a avea o foame de lup.. cu ochii cîrpi i de somn. 1) a nu vedea seara. a fi deosebit de rezistent. a avea op.... (fam. suporta pe cineva. a avea ochi de pisică (sau de cotoi). a avea lipsă. STANCU. 1) a fi bine crescut. 2) (fig. a avea o mutră de înmormîntare. (p. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. a fi sănătos tun..ext. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă. ) a fi într-o ureche.VLAH. a fi supărat pe cineva. a iubi numai pe cineva. a avea orbul găinilor (sau al găinii). a ine numai la cineva. .). Ureche.. 1) a avea privirea foarte ageră. a ine în mod deosebit (pe cineva). o păsărică)... a avea onoarea să . ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. migdala i. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR.a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . şi pop. a avea o idee fixă (sau o marotă. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz.. a avea o gură cît o şură. a vedea foarte bine. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. a simpatiza. a (nu) avea osebire. plăcerea să . a avea o re inere. a avea ochii cîrpi i (de somn). a şti. nebun. a nu avea ochi să vadă pe cineva. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să .

deranjat de cineva: era aşa de rea. era.. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . a comite păcatul de a . lescaie) sau a nu avea lescaie. (reg. a se bucura de protec ia cuiva. a (nu) avea parte (de cineva). a (nu) se bucura. a fi preocupat de un gînd.. a avea pe Scarao chi într-însul. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. sarcastic. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. cîştigam destul de mult. nemite să le-nzestreze.. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a avea nefericita inspira ie de a . a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche.CAR.. a avea pe cine moşteni. de un sentiment. a fi foarte sărac. a avea pile. a avea ponturi. a (nu) avea alături (pe cineva). a avea pe dracul (în el).CAR.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL. a avea (sau a ine. în mînă şi pînea şi cu itul. a fi răutăcios. a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). a avea pîntecele lipit de coaste. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă.POP. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună.. a avea perdea la ochi. a avea păcatul de a .CR. a nu se sinchisi de . a nu avea para de ştreang. a avea papagal. . a nu avea seamăn.CAR. de o durere. a avea toată puterea. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. ) a fi bun de gură... a avea cui să semene. 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva.. a (nu) avea parte (de ceva). a avea pat (cu cineva).. a nu pricepe un fapt evident. (pop. de perspicacitate. i se tulburau min ile . a nu avea nici un ban. (reg. a vorbi convingător: frumuşică..POP. VLAH. ) a fi atrăgător. ) a fi şiret.. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). a nu avea nimic: el n-avea para frîntă. a fi stăpîn pe situa ie: are . a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă).ISP. (reg. .. de.ŞINCAI .. a avea poftă. a-i purta sîmbetele cuiva. a fi drăcos. viclean.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a .. (fam. 1) a pofti. captivant. (reg. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. a avea sor i de izbîndă. a fi lipsit de educa ie. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche... a fi prost. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva).. a se mişca încet. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. a dori. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. a fi supărat pe cineva. 2) a avea apetit. a (nu) avea. a avea păr pe limbă a nu avea păs de .CR. a fi foarte slab sau foarte flămînd. de frumoasă şi plină de vină-ncoace. a nu avea păs de .. dar ce papagal avea! POP. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a fi lefter. a fi plin de draci.. şi taie de unde vrea şi cît îi place. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. a fi necăjit. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a nu avea nici un ban. a nu vedea. şi fam. simpatic. a avea păr pe limbă. a avea piper pe limbă.. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. a avea picioare moi.. văzînd-o cît era de tînără.

a ine seamă de . a avea (sau a face) recurs. două vorbe raport n-au. a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat. . a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine.. a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la .OD. ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. bunuri materiale) a se vinde bine. a avea un mare necaz.. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei. a avea rău (pe cineva). a avea proptele. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut .MUMULEANU .. a avea rău de mare. a avea presă bună (sau proastă). linişte.CĂL. trecere. (reg. a fi slab. a nu suporta tangajul navelor.. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare. a avea prepus pe cineva. a avea raport (cu . a avea ecou.AL.. a avea (sau a fi plin de) purici.LIT... a avea (sau a căpăta) puteri depline. a avea reputa ie bună (sau proastă). (reg. (înv.CAR. şi mărfurile. la loc şi la climă. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. ) a bănui.... a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. ) 1) a avea legătură (cu . a avea preten ii.POP. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară.. a vorbi neclar. 2) a nu avea astîmpăr. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. 1) (despre mărfuri. ) a avea sprijinitori. a se bucura de apreciere bună (sau rea).. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum. de cum a văzuto. a nu se grăbi.. 2) a se referi (la . a reac iona cu promptitudine. a prefera.. a ac iona. (înv. chibzuit.): tot vorbesc. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia. (fig. a avea (un) pre . a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă.MAIOR... ) a avea influen ă.. preten ios. a fi certat (cu cineva).). (înv.). ) a fi cumpătat.. avea mare prepus pe dînsa. a avea prindere. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări. a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs . a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. din mîini nu stau.. 2) a avea o valoare ridicată. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre .. umbla după împăciuire.CAR. ) a acorda aten ia cuvenită.DOS.CONV. sau la .. (spec. a se potrivi (la . 1) a fi năpădit de purici.. a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva)... a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici.POP. sus inători (pentru a parveni).): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare.BUDAI-DELEANU. lipsit de putere. a avea (sau a găsi) răsunet. şi bucatele.GALA. a avea preten ia. ) a duşmăni. a avea puterea în arului. 2) a fi exigent.. . a avea pova ă bună.. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri). a trezi interes. a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. şi pop. (înv.. a avea înclina ie spre . şi pop. a aştepta..EM. 1) a pretinde. a nu avea (nicăieri) astîmpăr. a avea privire la .. a avea purici pe limbă. ) a avea mîncărime de limbă. plăpînd. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru .a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . a avea priză. (jur. (fig.

.: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut. a avea (sau a fi cu) scaun la cap.. a avea rezon. ) a avea (sau a face) avere. (înv.a avea recurs la . ) a se îmbogă i. ) a nu avea posibilitatea să . a avea chef de vorbă. a stima. resurse suplimentare. sfin ii lui) la Ierusalim. (reg. cu seriozitate: ne place de dumneata. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a-şi afla de) rînd..POP. a avea (sau a face) rînză.POP. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva).: [localitatea] are multă asemănare cu muştele. a avea rînză fierbinte.. a (nu) vedea) sa .AL. 1) a între ine legături.. a avea rude (sau sfin i... a (nu) ajunge la sa ietate.. a avea remuşcări. ) a avea. (pop. 1) a vorbi cu rost. (înv. incomparabil: suie dealul. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la .. a fi foarte necăjit. a nu mai avea scuipat în gură. 2) a vorbi mult. ) a fi supărat.HASD. ) stupit) la furcă (sau la gură). eu cînd mi-oi afla de rînd. desigur.. a avea pile: are rude la Ierusalim. (reg. cumpănit. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu . a avea seu la rărunchi . şi pop. (p. ) a fi rezistent la băutură. a avea (sau a fi cu. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. ) a vorbi mult şi cu miez. (reg. a fi veşnic nesătul. (fam. (reg. a avea rînză tare. a avea rude printre moaşte. 1) a avea disponibile fonduri. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. ) a aprecia. a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi.VINEA.BUDAI-DELEANU.... ) a (nu) afla... (înv. a-i părea rău.POP. ) a fi bolnav de stomac. a nu avea (sau a nu fi) rînd de .. a fi foarte vorbăre . ) a avea acces la . a (nu) se putea sătura (niciodată). a avea rînză domnească. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). ) a avea dreptate.. echilibrat. şi să nu mă cheme. a avea semănare cu . (pop. 2) a avea îndoieli.VLAH. a avea său rău (pe cineva). supărat.. a iubi (pe cineva). că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă.POP. a avea necaz (pe cineva). dar are şi duşmani. (reg. a avea rezerve.: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. a-i repugna (cineva sau ceva). a fi unic.. ) a se înfuria uşor. a avea proptele. merge-oi. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). a avea replică. samăn badea nu mai are. a avea (sau a-şi face. ) a vorbi prea mult.CR. (înv. a avea sa la (sau de) vorbă. a avea scuipat la furcă. re ineri. a prinde) seu la rărunchi. a avea scorbură la inimă.. a fi bun de gură. raporturi (cu cineva).. a gîndi matur. a semăna cu . . a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. 2) (spec.. cîntă tare. a avea chef de vorbă. (pop. a găsi răspunsuri prompte.. a (nu) avea (sau (înv. a nu (mai) avea pereche. ) a fi protejat de persoane sus-puse. a avea scump (pe cineva). şi pop. a fi de neam mare. a avea rela ii (cu cineva). (reg. a fi aşezat..ext. a regreta.

(despre artişti.POP. 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti. a fi plin de energie.. 2) a nu avea linişte. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. 2) a fi foarte slăbit. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. monşer! CAR. a fi pe cale de a leşina. candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol.. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede.. a fi senzual. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. era neagră-n cerul gurii. a nu ra iona. a unui examen). deh! ca soacrele. a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a se bucura de protec ie... de elan. că n-am timp de aşteptat. a fi capricios. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . a (nu) avea (vreun sau nici un) temei. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. a fi dotat.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan .POP.. cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat.. 1) a fi istovit. ) a fi total lipsit de bani. a avea temperament.. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva).. în ceartă) (cu cineva). a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun . a avea toate la îndemînă. înzestrat. a avea sînge în vine. (p. a (nu) avea siluetă. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . a avea ştimă. a pune pasiune în ceea ce face. (pop. a avea stăpînire de sine. ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan ... a-şi controla sentimentele. a nu avea stare. 2) a avea abilitatea de a . a avea tărî e în cap. a avea (sau a sim i) atrac ie. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a . a nu avea zestre. a avea tot timpul să . a avea spate. (înv. a fi (ne)întemeiat. a nu avea toate şipturile. pasiune...VLAH.POP. a avea stofă.CR.REBR. (reg. a avea toane. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. a fi foarte grăbit. ) a fi lipsit de sens.POP.. ) a fi năzdrăvan. a avea talentul de a . a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). nu are nici temei.POP. a avea (un) sfîrşit. a avea capăt. 1) a fi plin de energie.POP. poftă. (p. ) 1) a avea măsură (în comportare). (fig. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. a avea (sau a sim i) tragere de inimă. a nu avea minte. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. a dormi mult. a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). a nu-şi găsi locul.. a avea trac. a avea somnul mieilor.CAR.). zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată.. a beneficia. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. în armonie (sau în neîn elegere. nici roade. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. a iubi foarte mult (pe cineva).ext. a fi foarte rău: soacra. de vigoare. ) a fi plin de calită i. (fig... a (nu) avea talie. a avea tact (sau tactul de a . a nu avea trai (cu cineva). a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . reac iile. a se termina. 1) a fi sărac.ext. a trăi în bună în elegere.

un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. s-a descurcat de minune.POP. 2) (fig. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a fi în vogă. a fi foarte norocos.VARLAAM. a unei supărări puternice).. ) a avea o taină. a (nu) avea unde-şi pune capul. de pălăvrăgeală.LET. a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. a avea un aer (de . obraznic. ) a nu neglija ceva.PREDA . a avea (sau a i se pune) un nod în gît. a avea o înfă işare (de . că n-avea nici o treabă cu învă ătura . a avea cui să se roage. eu n-am treabă. a avea inere de minte. a inten iona să se răzbune pe cineva. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. a avea trecere. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. de vine întotdeauna tîrziu acasă. (înv. a (nu)-l interesa. a avea un foc la inimă. a i se deschide toate uşile. 3) (despre mărfuri) a avea căutare.. a avea ug la băutură. a avea inere de seamă. a fi tratat cu respect şi considera ie. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. ) a-i plăcea să bea.: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. a avea op la limbă. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. ) a avea memorie bună.. aşa că ieşi să se plimbe .. a fi rău de gură.. (înv..a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva). a suferi.. a i se face o concesie: furii . a fi necăjit. a avea epi pe limbă.. a nu mai avea ară (cu cineva). a avea un cuvînt greu (de spus).. a fi îndrăzne . 4) (fam. nime treabă nu ne are.PANN. a avea prestigiu. a ironiza. 3) (fam.NEC. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). şi fam. de iertare.): foaia franceză ar avea un aer modest. a lăsa impresia (de . 2) a avea o răfuială cu cineva.CAR.). despre oameni) a se bucura de îngăduin ă. a fi cu.. a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. a avea credit: are trecere la minister . că are treabă cu tine.. . (reg. (pop. a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a avea (sau a-i sta. ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. (reg.. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. ) a (nu)-l privi. a fi la ananghie. a (nu) avea adăpost. ) a fi mai breaz ca al ii. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz. a avea o teamă. 2) a avea limba ascu ită. a avea un cîrlig. a avea (sau a fi cu) opi. a avea unde să-şi plece capul. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb . a nu-i avea treabă (cuiva).. ) 1) a avea chef de vorbă. a se bucura de autoritate. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). . a lua în considera ie. ) a nu se pricepe (la ceva). a avea un necaz. a avea tupeu. a avea un cuvînt cu cineva. dar cel pu in convenabil.. a avea un noroc orb (sau chior). a avea treabă să . (reg. (fam. a-i intra. 1) (înv.). . a fi pornit împotriva cuiva. (reg.POP. ) a trebui să . 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el..

. a nu mai avea zile multe. ba că-i una. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva). a avea timp să . a avea zăbavă. (reg.. păcat! CAR.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să . ) ba aşa. ba da.. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. nu cumva? ba ceea.. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). a avea zile înşirate cu a a. pare-mi-se. ba una. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie. ) d-apoi cum nu? ba ce!. a nu auzi bine. ) a fi surd: ho! .CR. CR.. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. într-adevăr.POP.. ba zău. a trăi în mizerie. ba e neagră. a avea urechi de cîrpă.. a azvîrli cu piatra în şatră. a avea urechi de săftian. pretutindeni: tot mai cercînd. ba e bălaie. a avea vreme să . ba aşa. mîine bătaie. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung . a avea clientelă numeroasă.AL. ba azi.. ba colea . ba bine că nu!. greută i (din partea cuiva). moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. a fi receptiv la nou. a avea o durere. ba e albă. a avea vederi largi. a putea să mai aştepte. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. a se certa (cu cineva). că doar n-am urechi de săftian. (iron. a fi la un pas de moarte. ba colea.. mîine ha azi.. ba aşa. pasămite: bag seamă că nu era acasă..: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. mîine ha . o suferin ă (nemărturisită).. a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. a nu auzi bine. se vede că . ba că-i alta. ba chiar. azi hîr. a fi miop: un marchez . (reg. ba ceea sau ba că-i una. baba călătoare n-are sărbătoare.. a nu avea zor azi hîr. a avea răgazul să . a avea o perspectivă cuprinzătoare... 2) a nu avea habar. c-o pă i.CR. a fi deschis progresului. trei zile pe lîngă casă. ) a trece mult timp. (pop. ba ici. în timpul nop ii trecute. în toate păr ile. că-i (sau c-o fi) alta. a avea val (sau valuri) (cu cineva). ba că chiar?.noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. ba chiar îl înviorase. pentru ca să nu salute pe nimeni. şi fam. c-o fi.. se făcea că are vederea scurtă. ba colea. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una. (reg. hăr ăgos şi de tot hapsin. a nu fi presant. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. .).(sau astă-) noapte. ba e laie. 1) a nu fi neapărat necesar. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba.. c-o pă i: şi aşa. ) azi ceartă.FIL. azi. a avea vad.AL.HASD. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. ) a face aluzie la ceva.. ba chiar. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . a avea urechile astupate cu ceară. a trăi în linişte. ba aşa.POP. evident că da!. ba ici. şi pop. a avea neplăceri. ba alta. cînd sta cîte două. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat. a o duce de azi pe mîine. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea. ba mîine.. (înv. ba că chiar.. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. c-o fi. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte.. se-n elege!. ba e neagră bag seamă ba ici. la Sfîntul Aşteaptă.

a nu se potrivi deloc.POP. bată-te (norocul) să te bată!. istorie. bată-te focul. întîmplare care nu se mai termină. (reg. banii grosului. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). luată de la cei întemni a i: 30 bani. serios?. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. şi încă de cele mai prefăcute. de la cei ce se vor închide. (înv. bată-te să te bată. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile. a balansa conturile. în plus: este fată. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. ba nu. bani cu putere de circula ie. a se bate ca orbii (sau ca chiorii. (reg. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. a sîcîi. bani număra i. nici nu mă gîndeam la tine! POP. bani pentru cheltuieli mărunte. bani bătu i. 1) a sări în sus de bucurie. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. a plictisi (pe cineva). 2) (fig. a regula) la cap (pe cineva). cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. (reg. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. chiar aşa? ba nu. (chiar) mai mult decît atît. te vei hrăni tu cu oameni? POP.000 lei . bani de buzunar.000 de lei bani număra i . ca orbe ii). 2) a-şi bate joc. bani ghea ă. balon de săpun.POP.URIC. ba încă sau şi încă. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas. arde-te-ar focul! : cum. bani cura i (sau murdari). a cicăli. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. 1) băşică din clăbuci de săpun. a bate bani. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. a nu-i păsa. ) vorbărie goală. că pe mor i nui mai învie nimeni.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. a bate ceamburul. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . a se bate cap în cap. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i.POP. banii verzelor. a-şi bate capul sau (pop. basmul cu cocoşul roşu. bată-te focul (să te bată)!.POP.CR. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. zău?. în hîrtii de 50. ) pedeapsă în bani. ) a se bate cu gîndurile. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. a bate bărbunca. a trîndăvi. nicidecum. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. ) a fute. a insista (pe lîngă cineva). a se bate ca apa de maluri. a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri.REBR. ) a umbla fără rost. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . să ai parte de noroc!: ei. 1) bani numerar. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. mare vărsare de sînge. a se bate rău. bani peşin: n-avea decît 3. bani buni. a-şi frămînta mintea (cu ceva). baie de soare. a gîndi intens (la ceva). (fin. de ziceai că se bat calicii la gura lui. proiecte inconsistente. bani de (sau pentru) coşni ă. ) a face creditul egal cu debitul. că nu s-alege niciodată. banii grosului. ) a nu se ine de treabă. a fabrica monede.ISP.

bate cîmpii cu gra ie. a da o mamă de bătaie (cuiva). 1) a călători. a bate fericea pe cineva. a avea simpatie pentru .. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a-şi face (singur) greută i. a aplauda. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt.EM. în tălpi). a nu găsi ascultare. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. a bate din pinteni (sau din pinten). drept mul ămită. a bate cu. a-şi bate (sau a-şi strica. . . 2) a încerca să-şi impună voin a.. a bate în (sau la) pravilă. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten. DELAVR. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă .a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu..CĂL. a trage la intă. a umbla mult. ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni. a hoinări. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. înfumurat.. a vagabonda. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. 1) a fi foarte înalt. a lovi aerul cu aripile. (pop . zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă.P.POP.POP. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a bate din picior. a tropăi.. a-i da.i trebuie dacă. a bate cu pumnul în masă. a porunci.AL. a bate furcă (pe cineva). a bate din picioare. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a se fuduli. 2) a vorbi aiurea. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. a umbla pe coclauri. 2) a se mîndri.: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. a spune prostii: gata. a vorbi în vînt. a comanda.CEZAR. a-l bate gîndul (pe cineva). a pleda fără folos. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. a bate din aripi. orgolios.. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD.GALA. a dori să nu se împlinească ceva. a-şi complica existen a: aşa. a bate din palme. a bate mult şi bine (pe cineva). a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP..) a vorbi mult. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. a bate drumurile. a se lăuda.. a bate în lemn. a trăncăni. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. a bate cu fruntea-n nori. a bate fierul cît e cald. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul. a bate din pupăză.POP. a flecări. în zadar). a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii.. 1) a se răsti. a bate din pinten de bucurie. a-şi răci. moşneagul îl lăsă într-ale lui. 2) a fi mîndru. .ISP. de-a surda. 1) a se abate de la subiect. de pomană. te omenim şi. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a divaga: autorul . a pălăvrăgi.POP.P. a protesta inutil.CAMIL. 2) a hoinări.i ba i singur cuie în talpă.

a bate mătănii. a se juca cu mingea. a bate tactul. şa făcut colacu-ndată. v. a fi cheltuitor. a bate măsura. de cucernicie. a necăji. a bate în sită (şi) în covată. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). a mînca lacom. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. . ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă.CAR. a atrage aten ia.POP. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a bate (sau a freca. a bate (sau a ciocăni) la uşă. a face impresie: între atîtea hodoroage. a bate o carte. a imputa. (reg. a bate la cap (pe cineva). a reproşa (cuiva ceva). a bate în pungă (pe cineva). a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. la toate uşile. a bate (sau a fi) la uşă (fig. a stagna. a dactilografia. 1) a rîde (de cineva). (fam. 1) a se retrage (din calea inamicului). . v. a bate foarte tare. a lăsa) măr (pe cineva). ) a se apropia. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva). a bate (sau a face. dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. în semn de pocăin ă. cînd el glumeşte. a lua în rîs. 2) (fig.COŞBUC. a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca.POP.ISP. a bate laturile. a bate pasul pe loc. 1) a sări în ochi.AL.POP. şî-n covată. draga mea. a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. a bate obrazul (cuiva). iar nimic! CAR. 2) (fig. 2) a promite. a nu progresa. la toate por ile. (reg. joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. . hulpav: începu iarăşi a mînca.ISP. a frapa. 1) a fabrica monede de metal. ) a produce o pagubă (cuiva). a fi iminent: iarna bate la uşă. ajutor. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. a bate la ochi. nimic! mai bat o dată. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. a umbla fugar. a bate maidanul (sau maidanele). ) a face un tîrg. 2) a cerşi. a bate monedă. 1) a cere sprijin. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. a bate mingea. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). 1) a se învoi din pre . a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. (pop. (despre copii). a se bate lupii la gura cuiva. 2) a face (ceva) de mîntuială. a bate capul (cuiva). ) a renun a (la ceva). a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). a se remarca. ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei. de părea că se bat lupii la gura lui. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva).CAR. 2) a fi suspect. a bate (pe) la por i (sau la uşi. a risipi. a bate în retragere. a juca o (anumită) carte de joc. a bate la maşină. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi.

a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a umbla fără treabă.. ) a aprinde o igară. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. a-şi provoca neplăceri. a expedia o telegramă. a se stabili undeva. a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a face vîlvă. a spulbera fără urmă.. cu vîrful degetelor. a bate pragurile. a divulga un secret. a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . l-o lăsat to ş-o plecat. a bate tarapanaua. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . a bate toba. ba că-i alta. a bate telegramă.REBR.. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva). a juca poarca. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului. ) a se lăuda. şi reg. ba că-i una. a bate preş (pe cineva). în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. a bate tactul (sau măsura). c-o fi tunsă. căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară.. ) a-şi întinde cortul. a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă.) a snopi în bătaie (pe cineva). a divulga. ) vorbesc serios. a fi sărac lipit pămîntului. a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. a bate talpa (la pămînt). (înv.. încurcături (inutile). ) a umbla haimana. peticele). ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie . publicitate (cuiva). de le mergea colbul.a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba).CEZAR. ) a anun a.. a-i vorbi degeaba cuiva. haimana. (fig. c-o fi rasă. a bate toaca. (reg. şi le flocăiam . a bate ol (pe cineva).P. (arg. a face aluzie la ceva. prin bătăi de tobă. a bate ăruş.i spun: ba zău.POP. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele .. a băga cap teafăr sub evanghelie. a risipi.CR. ba (că) (e) tunsă.CR. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba.SAD. a bate măr (pe cineva). a bate (cuiva) toba. dacă. a bate satu-n vergi. (arg. a bate recordul. (înv. tura-vura. dară bate toba la urechea surdului. a bate podurile (sau prundurile)..ISP. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. într-o disciplină). a bate un cui la sicriu.. ba că-i bălaie: ce mai . a bate poarca. ba că-i laie.. veseli şi să bată talpa la pămînt. (pop.ISP. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat.. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil.CAR. a face reclamă. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii . ) a cerşi. (reg . a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul).. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. ba (nu) zău. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui. c-o fi rasă. ) a bate măr (pe cineva).POP. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). a bate (pe cineva) pînă iese untul din el. pe toate răzoarele. (fam. a lăuda exagerat (pe cineva).POP.

a băga în belea (sau în bucluc. a întemni a (pe cineva).POP. dar omul care-i frumos. a fi peste măsură de curios. a atrage. a urzi intrigi. a băga (sau a pune. SAD. în alte alea) (pe cineva). a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a (se) îngrozi. a lua aminte. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. cînd ajunge. 1) a pune pe treabă. .CR. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua. a dispune de cineva. la apă. 2) a pune în cofă (pe cineva).CR.SAD. a îmbărbăta pe cineva. a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. s-o vîre-n groapă pe biata babă.GR. a bate măr (pe cineva). a înspăimînta (pe cineva). a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . a speria (pe cineva). vrajbă. este pentru că nu băgăm noi de seamă. 1) a băga în draci (pe cineva). a-i băga ceva în cap cuiva. . a da gaz. numai la numele lui ne intra groaza în oase. 3) (fig. ) a provoca discordie. în cofă. a băga (sau a turna) în coş. a băga inimă în cineva. a face pe cineva să fie interesat. a (se) înfricoşa. a fi atent. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. a începe să macine. fitile. preocupat. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a avea grijă. a înnebuni (pe cineva). a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva).. a (se) speria de moarte. a trimite. 4) a provoca necazuri. a-şi băga coada peste tot. a băga în năbădăi (pe cineva). în năbădăi) (pe cineva). cînd ştia că el n-are pic de dreptate. groaza. a (se) băga în ceasul mor ii. a băga cărbuni. a băga în cofă (pe cineva).ISP. a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. a hărnici (pe cineva).POP.POP. a băga după gratii (pe cineva).a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. a băga în boală (sau în boale. a băga în friguri (pe cineva). în încurcătură) (pe cineva). fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. a băga în draci (sau în to i dracii. a înspăimînta. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. a observa. zîzanie) sau a face intrigă. 1) a înte i focul. a băga de seamă. 2) v. certuri. a băga în buzunar pe cineva. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. a băga în aceeaşi oală. 2) a fi net superior cuiva.CAR. a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. strîmbe. a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. bagă-n coş. obsedat de ceva. nici la moară n-are rînd. michidu ă) coada undeva. 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. a băga formele. în pămînt) (pe cineva). a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat. a provoca mari neplăceri (cuiva).POP. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. . (fam. a băga în răcori (pe cineva). supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . 1) a avea în puterea sa pe cineva. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a amesteca.AL. 2) a zăpăci. a provoca neîn elegeri. 1) a băga în belea (pe cineva). a amenin a.. 2) a băga în sperie i. ) a intimida. a căpăta rînd la moară. 1) a înmormînta (pe cineva). a băga (sau a intra) frica (sau spaima. a-şi primejdui via a (pentru cineva). a pune pe acelaşi plan. a depune actele în vederea căsătoriei. a închide. rîcă. a (se) speria.

în toate grozile mor ii) (pe cineva). a-şi băga min ile în cap. POP. a se cumin i. (pop. a se amesteca într-o discu ie.CEZAR. ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu.POP. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. stimă.POP. a băga la trier (pe cineva). de-o vîră în to i spărie ii. a face reclama ie. a băga în viteză (pe cineva). băgare în seamă. a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. a (se) îngrozi. a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). a se amesteca în treburile cuiva.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale .. . a băga o plîngere (sau o jalbă). 2) a lua de fraier. a se face cu insisten ă remarcat. (ne)aten ie. eu de drag te-aş băga-n sîn. considera ie. şi fam. (pop. (fam. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. a memora. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. a da aten ie. în toate boalele. că lumea parcă are dreptate. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). a se băga în ochii cuiva. 1) a stima. a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. a se face observat. ) a telefona. a cîştiga încrederea cuiva.. a profita de agoniseala cuiva.POP. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . a fura ca în codru.POP. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci).. a băga (sau a da) o sîrmă.POP. 2) a(-i) lua seama (cuiva). a nu spăla bine rufele. a băga (sau a vîrî. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). de fazan. considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. (reg. la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . a speria foarte tare. a învă a.. voieşte să-l bage în liceu. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). a lua. a prinde) la (sau în) cap. a înscrie la şcoală (sau la liceu. de prost (pe cineva): cum văd eu. a re ine. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). a o încurca. a hărnici (pe cineva). remarcat de cineva.P. a (se) înspăimînta. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. a ine minte. a băga la ghiozdan (sau la jgheab).CAR. a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. a certa aspru (pe cineva).POP. a le zoi. a băga rufele în boale. la universitate) (pe cineva). (ne)băgare de seamă. a se băga în vorbă. a băga în sîn (de drag) (pe cineva). a băga mîna în strai a cuiva. a-şi băga min ile în traistă. a scoate din min i. ) a mînca mult şi cu lăcomie. (reg.

a bea (sau a mînca) ca o scorpie.. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). 2) a muri de frică.a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. băgător de seamă. de nu-i putea da nimeni de seamă. batjocură. 1) observator.POP. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). trudă.CR. (înv.). a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. a-şi bea min ile. bătu i pe muchie. a bea la încheierea unei tranzac ii. a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). a bea dintr-un pahar (cu cineva). o mare mul ime de copaci . con inutul unui pahar. a fi prieten (la cataramă) cu cineva. (înv.000 de lei bătu i pe muchie.000. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala. v. petrecăre . a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. care atrage aten ia. a bea.. ) inut) în seamă. a număra: tăie .TEST. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg.N. au primit păharul mor ii cel amar. îi intră pe sub piele.PANN. pînă la ultima centimă: 1. crăiese şimpăra i. bătător la ochi.POP. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). ) a calcula.ŞINCAI . oameni în seamă băga i. a-i băga vină (cuiva).ISP. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a înfricoşa (pe cineva). băgat (sau luat. 2) (despre sume de bani) întreagă. ) a da (de) seamă. bătut de Dumnezeu. dintr-un oi de rachiu. bătut în cap. a bea ca în tîrg. om vesel. a bea adălmaşul. a bea din igară. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. dintr-o înghi itură. năpăstuit. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. în sănătatea) cuiva. ) a bea (sau a mînca) foarte mult.CAR. supraveghetor. bătaie de cap. a socoti... (înv. cu lăcomie. 1) a muri: bărbat de omenie. ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. a unei obliga ii etc. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva. băiat de via ă. 1) (despre monede) cu marginea zim ată. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. prost. (pop. bătaie de joc. a mînca din aceeaşi oală cu cineva. izbitor. a bea (sau a primi) paharul mor ii. (pop.AL. osteneală. a închina un pahar pentru cineva. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . cu momele. a trage o igară. a bea în cinstea (sau în onoarea.ISP. 2) (fam. frapant.

cu inten ii. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. rachiul). a bea vîrtos (sau eapăn). ceea ce nu există. 3) (fig. (fam. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. (pop. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). gînduri bune (sau rele). vînjos. bob cu bob. zise împăratul. a-şi beli (sau a-şi juli. bine făcut. a o pă i. brînză de iepure. (pop . bocciu la cap. ) a fuma. (pop.CAR. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. stil umflat. muncitori. de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. bine că ai (sau a i) venit. (reg. au falşificat şi au călcat în picioare tot. a-şi umfla pieptul. a bate la cap. ) a se păcăli. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. chipeş. boală lumească.EM. ) a adăuga apă. ) a fi în primejdie. rachiul etc. ) a da de bucluc. pe încetul.) umflare a abdomenului la sugari. (pop. bolta cerului.) atrofie. boală de zahăr.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). a-şi jupui. aşa î i trebuie!. cu grijă şi cu răbdare. beat-mort sau mort de beat. bine (sau rău) faci (sau face). a da totul pe băutură.EM. a bea (cîte) un păhărel. bra puternic.NEGR. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. amănun it. (pop. a beli belingherul. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. ) a se lovi la nas. a bea (sau a trage) tutun. . ai venit la momentul potrivit. a-şi scoate pieptul în afară.OD. bombastic. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. ) tifos. întocmai. (fam. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). a trage la măsea. arătos: frumos şi bine făcut. în cele mai mici amănunte. 2) (fig. ) a rînji. foarte beat. (pop. a-şi beli din ii. boală seacă. bine născut. bob numărat. falsificînd laptele (sau vinul. ) de familie bună. bine (sau rău) inten ionat. am mare nevoie de tine. a beli foale (pe cineva).DOS. voinic. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. ai picat la anc: bine că ai venit.CAR. ) boală venerică. a-şi rupe) nasul. boală de ploscă. ) diabet. (arg. a boteza laptele (sau vinul. (pop.).) be ie. boală uscată. a o încurca. a cheltui to i banii pe băutură. a-şi bomba pieptul. Făt-Frumos. a trage la măsea. bine ai (sau a i) venit!. a căsca ochii. bra e de muncă. exact. ) tuberculoză. boală lungă (sau mare). deneam. (pop . 1) (pop. (înv. (pop . bine i-a făcut!. boală cîinească. a(-şi) beli ochii. (înv. bra de fier. dar şi mai rău inten iona i. (pop. ) tîmpit.

. MINEIUL. 1) gureş. bun de spînzurătoare. (înv. a băga la jgheab. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. . să mă pui la rană.. vorbăre . (pop .SAD. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. anume. (reg. . (pop. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. a se bucura de stimă. şi pop. a bună seamă. bun de saftea. rău. sprinten. bun venit!. (de) rău) cugetător. vere! POP. căciulă. ) urît.. (pop.BIBLIA. 2) (despre obiecte) de proastă calitate.POP. (iron. a fi stimat. urător: juni colindători. bun de făcut cu varză. de treabă om! (prea) bun (sau drept. că stăpînul n-are gură!. ) ortodox. a făcut o gafă. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. bun (sau rău) platnic. bine ai venit!: bun ajunsul. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele.NEGR. (reg. milos. vîrful degetului. bun de sămîn ă. îndemînatic. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). să-l pui. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. bun de mînă. bună treabă! sau na. bun de gură. ordine: comandantul . sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre.) curcubeul.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. ) de paşi). bună rînduială. bună seara! sau seară bună!. prolifică. bine) credincios. ba încă şi mai şi. buricul degetului. ) în mod special. căciulă. bine (sau rău) inten ionat. bine ai venit!. cale de cinci zile omului bun de paşi. bun (sau iute) de picior. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu.SION. necorespunzător. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!.CR. bun de ştreang. bun de pripas. 2) abil. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă. frumos şi bun la inimă. mîndră bună! POP. bun de picioare (sau (înv. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet).i-o bună!. despre vaci) care fată în fiecare an. bun găsit!. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. (înv. ) noble e. a brodit-o!. bun de tipar. bun de pus în ramă. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei.ŞINCAI.. limbut. bun de pocinog. bun (sau de bine.i împrumut nici un ban. (despre oameni) foarte bun. bun de pus (sau de legat. ) 1) (despre oameni) prost. îndurător: un tînăr boierinaş. ) bună venire!. că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului.AL. ) aducător de noroc. buni cugetători. (înv. bun neam. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. că eşti rău platnic. proastă treabă! bună ziua.POP.

cu putere. de parcă s-ar petrece acum. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă. 2) nesigur. ca (şi) cum. ca (şi) cînd. 1) de curînd. (înv. a se umfla în pene. iepurele se duce ca din praştie.POP. şi nu. febril..(?) sau ca cît .OD. straşnic: nu lipseau nici femeile. grozav. . de-a gata. plană. ca şi cînd. în mod violent: auzind aceste. de se se topeşte omătul . răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. buturuga mică răstoarnă carul mare.POP. şi pop. deoarece: l-au sfătuit. foarte uşor. despre scrisul de mînă) frumos...bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . blînd. ) de prisos. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. AGÂRB.CR. foarte iute. comer clandestin. de s-au tuns în călugărie. (reg. deoarece: mucenici . ) ca unul care. 1) cu mare viteză. cuminte. ca fulgul. prieteneşte. aşa cum trebuie. ca de la om la om. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. ca din palmă. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată. ca din praştie.. ci sînt fecior de plugar. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii.. ca acela sau ca aceea.POP. (reg. care strigau ca din gură de şarpe. deschis. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală..NEGR.. însemnat. complet diferit. de parcă: eşti uitat. 1) cu suprafa a netedă. a-şi burzului creasta. ca (scos) din cutie.. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN .P. ca de tipar sau parcă-i de tipar. aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale.ISP. înfrigurat. 2) împrăştiat. foarte mare. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. ca de la cer la pămînt. ca la carte sau cum scrie la carte. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. ca ieri (alaltăieri). . la mică distan ă. ascultător. foarte aproape. puternic. ştii. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. foarte negru.DOS. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. ca din (sau în) gură de şarpe.): filosoafe.POP.. (înv. 1) (înv. ) cam ce .. ca fuiorul popii. ca ceea ce. 2) foarte bine. ca fulgul pe apă. dichisit. . (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). ca îngerii. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. CAMIL. ca (sau cum e) helgea. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea. (sau cam cît .NEGR. amănun it: satul se vedea ca-n palmă. iute. supus. aranjat. foarte tare. 1) uşor.i scriu ca de tipar. incert. ca la carte. colea. elegant. ca (sau cum e) catranul.POP. ca de frica mor ii. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. foarte repede. uitat ca cum n-ai fi mai fost... ca în palmă. caligrafic: nu sînt fecior de notar. ca de pe tipsie. 2) de ce?. ) foarte mare. ca şi cum. (pop.AL.. în ce scop?. cafea rusească. . ca ce . în mod sincer. ca acum. pe nemuncite. ) pentru că.DOS.

. voi trăncăni i ca la cort. hori şi alte cîntece sculă ele.. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina.REBR.ext. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară. cale bătută!. ... ca iganii: în loc să cînta i de mort. ca nelumea. cam pune mîna. ca musca-n lapte.P.POP.CR. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. în trei ceasuri etc. inima la tin-rămîne. ca la teatru. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. ca neoamenii. (fam. sări drept în sus. ca la pomană. ca la comedie. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. a se duce de-a binelea: fiul craiului . cal de bătaie. e ho .. peste pu ină vreme. se vede de pe acum că va deveni popă. ca la uşa cortului.. frig. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică. contrar bunului sim .it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL. iitura. ca la cort. ca la bîlci: făceam un tărăboi. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. cît de bine.. .. ca-n brînză.ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . a se cam mai duce. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. ci umblă la dînşii ca la sită. de trei ceasuri etc. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. ca la moară. dar cam pune mîna. ca niciodată.CR. REBR.. ) că va ajunge „cineva“. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. cam aşa. aiurea. cum nu a mai fost. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii.: troncănea cîte una cam de acestea. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea.POP. mîndră. în biserică). ca mai bine. ca aceste.).ISP.. calcă a popă. brusc. ca lumea. ca la şatră. anapoda.SAD.SAD. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. ca la sită sau ca la sita cumetrii.. fură: l-aş ine la mine în gazdă. şi reg. (aşa) cum trebuie.. drum bun!.CEZAR. cald nem esc. ca mîine (poimîine). ca la uşa cortului.SIMION. aproximativ de felul . nu ca neoamenii. (pop. (înv.POP. curînd: eu mă duc. nicidecum. glasu-şi îmblînzeşte.CR. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. de-a binelea.DASC. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului.. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. încalecă calul .TOP. împrejurul nostru. (p. ca mîne.. (bine) de tot: ce ruşine! au pă. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară. numai că se purtau ca nelumea . cam de . ca nealtădată..CR.. ca nealtădată sau ca nealtedă i.). persoană care duce greul. nepoftit. cum e mai bine. ca mai ba. ca muşcat de şearpe.AL. de se strînsese lumea.PANN .POP.POP. ) în mare dezordine şi murdărie. că de n-ar fi nu s-ar povesti. uşor.

de-a curmezişul. ca o sfîrlează. ca o găină plouată. ca omul. cum se întîmplă. fragil. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. ) cum se cuvine. ) perfect. ca pe apă. ca oul.IONESCU. cu obraz de babă turcească. imprecis. ca pe note. 2) (fig . ) foarte tare. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii.MAIOR. (om) prost. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. cap de cuc. .. nătărău.ext. 2) (înv. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . ca prin vis. cap de an.CR.DELAVR. ca oamenii. spre seară. 2) (fig. ca pămîntul. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. I. 3) (în construc ii negative) deloc. ca o (sau cu obraz de) babă turcească.NEC.FIL. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. ) în linie dreaptă. (reg. adînc. PANN . ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. cap de tigvă. (reg. că doar n-are să fie un cap de ară! CR. descurajat. foarte repede. ca prin(tr-un) farmec. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . 1) cu desăvîrşire.. ca pui de potîrnichi.BRĂESCU.VLAH. cap de tigvă. 1 martie. nedesluşit. cap de acuzare.AL. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii.PANN .P.SANDU-ALDEA. ca pe noi. ) lucru de mare pre . trist. 1) cu grămada. eu! . (jur. în mod miraculos. ca din carte. ca pe mîneca cămăşii. 2) profund. 1) în toate păr ile. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica.RUSSO.ISP. capătul zilei. 1 decembrie. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. orbeşte.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). prost: cap de cuc. deodată. de tot: uitai ca pămîntul. vro greşeală. (în număr) foarte mare. ca şi cînd ar fi fost fermecat. livid: fa a-i era ca pămîntul . întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. zbîrcit la fa ă: omul spîn. cît ai clipi din ochi.CEZAR.) fără discernămînt. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. 4) (despre chipuri) pămîntiu. cap de ară (sau de lume). margine: totdeauna la cap de ară să.DELAVR. ca pe (sau după) răboj. aşa cum trebuie. cap sec. cap de iarnă. cum trebuie. în dezordine. ca pe noi. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. cum trebuie. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. uitasem că sînt impiegat român. î i sporesc simbria la fiecare cap de an.i faci casă.EM. foarte uşor. imbecil: taci. cuvînt cu cuvînt. ca omul sau ca to i oamenii. gogoman. (fam. buştean: doarme ca pămîntul . rămase afară. grăi Tămăduianu. prost. cap în cap. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). ca pe ciripie. (p. cap de primăvară sau capul primăverii.

. aşadar: care va să zică şi fră ia. vreunul: Aron Pumnul .. locul de onoare la masă. ) încît: breslaşii . care (sau cine) încotro (poate).CODICA.. sau prin carte de dispăr enie. fiecare pe unde poate. carte de soroc. (înv. care eşti capu’legii.. care numai ce. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor.CAR. care vra să zică iar bejenie! AL. care alta? care altul care cum s-ar prinde . care va să zică. adecă carte cu limbă de moarte. teademenise cu vorbe dulci. careşi pre unde.. (a. 1) deci. striga .. şi reg. coordonatorul răută ilor.. al fărădelegilor. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! . trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege.d-apoi de care alta. luni.. deciziunile de Cur i. car funerar. ini iatorul.AL. capul mesei. (pop. va voi a veni cătră a doua. careşi pe unde. (înv. manual. ) testament: harta testamentului. care cum s-ar prinde . mai . nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. cartea neamului. care . (jur.. (înv. carte cu limbă de moarte...capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care .. înv... mă Chirică? CR. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît. care numai ce huia divanul împărătesc. dacă nu-i şti Sfin ia-ta. casa de jos.SBIERA. (înv. ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi. capul locului.NEGR.. capul săptămînii. . 2) ceea ce înseamnă. scriere fundamentală. capul legii.PANN. care cum s-ar prinde . fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. cine să ştie altul? POP.MAIOR. a ştiut să deştepte şi să învioşeze. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie).... ) altcineva.. mai bine în capul locului... prin urmare.. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale.: n-oi veni la atîta nesim ire. (înv. carte de căpătîi. conştiin a na ională a învă ăceilor săi. care altul. ce altceva?: . ) preot: părinte .. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. şi pop. . care va să zică. mai .. . (înv.. care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei.DOS.. adecă ori prin moarte. carne albă. cum s-ar zice: n-avea nici cai? . ) genealogie... ori dracii pe dînsul.. (înv. carne de pasăre sau de peşte..CR. (înv.DOS. ca rar care altul. ) orice (fel de) . (înv. carte de şcoală. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte. sentin ele de Tribunale. ) camera deputa ilor... strămoşul unic al maimultor familii. capul neamului.ISP. care pe care?. să ne dai răspuns la o întrebare .IORGA. care alta?. carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos . partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii. . carte de judecată.. oricît .1732). dric.CR. capul mesei (sau al bucatelor). cu alte cuvinte.. capul răută ilor.de asta te plîngi stăpîne? .NEC.. IV..EM.... ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche..

. ca un fel de . ca sardelele. ca un ap logodit. ca şi de la rînd. aiurit. (înv. şi-l duseră la fîntînă..ISP. căsătorie nefericită.. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus.. abătut. casă în doi pere i. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa. ca să nu mai lungim vorba. ) cameră în care locuieşte. afurisit de . şi pop.POP. păstrată pentru oaspe i. ca . casă nebunească.. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap. ) în loc de .POP. de obicei.COSTIN. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. într-un cuvînt.. în urmare.. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste.. (înv.CR. (reg. ) al dracului de. 1) eapăn. şi-i era casa cam grea. (reg. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. (reg. familie în care dictează femeia. ) ca în chip de . sanatoriu. (pop. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă. ca şi de la rînd. dus pe gînduri.PANN. (pop.. sau chip de ..ext. (înv.. ) în) urmare... ca un ban în două pungi. zăpăcit. familia ărănească: atunce noaptea ... scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică. dar era încă bun de ginere.: borş. ) spital. pe scurt. familie în care dictează bărbatul. hohot prelungit de rîs. te arde la casa sufletului. extrem de .POP. ca un ban în două pungi. casa (cea sau a) mică.. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. gol puşcă. .. casă în care cîntă găina.POP. casă în care cîntă cocoşul. au spus „da“ ca un singur om.: mică chilioară. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. ca (sau drept.. (înv. (reg. de-i tăiară capul. nu alta. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. sau (înv. 1) ce idee!. ca un roi fără de matcă. înghesuit. (înv. şi reg.. ea pieri. ) ospiciu. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. ) casă de toleran ă.. casă de vindecare. ca sita la cumătra. pe mal de apşoară. (înv. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg. foarte. vin catran de acru. (înv. . casă de sănătate. ) senatul. ca un singur om.NEC. cuconi cinci şi cucoane trei. la unison. .. ca un ban în două pungi ca un fel de . ca să vezi!. prăpădit. dezorientat..N.NEC.AL.POP..casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de .. casă de curvie (sau de curvăsărie). ca un motan plouat.. casa (cea sau a) mare. catran de . ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. ca şi cum. ca să zic aşa. casă grea. în consecin ă: dezgustul creşte şi... espresia figurii se face mai ciudată... ) judecătorie.. casa sufletului.PANN. chip de mănăstire şi de pomenire. (p. nenorocit. pe post de . ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi. bordel. cascadă de rîs. foarte des. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. ca un pui de bogdaproste. ca şi cînd. casă de judecată.. bună şi milostivă.. din călcîie pînla cap.

POP. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. (într-un mod) vrednic de compătimire.) (perfectă) dreptate.) şterge-o!. aşa este: că bine zici. maică. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. ) a cădea foarte rău. caută-mă pe-afară!. a se nimeri. că d-aici nu s-o mai duce.VARLAAM. şi tu ai gîcit! POP. a-i cădea ceva în fire (cuiva). zguduitoare. să-i dai. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. idei. vezi. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva).ISP. caz (sau proces) de conştiin ă.). a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). a-i cădea (de) amar (cuiva). . mama ei căzu bolnavă greu. şi-năuntru se băgă.) sau ca vai de capul lui (al ei etc.CEZAR.i alt fraier! caută. dragă. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. îi căzu lui ceva-n fire. a fi o povară pentru cineva. (ba) că chiar. (înv. atitudini. a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. a cădea (sau a se dărîma. POP. a cădea bolnav (sau la pat. a cădea (la pămînt) cădere grea. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă.MINEIUL. a începe să clocească. da de unde?: poate era niscaiva aur? . într-o stare mizerabilă.P. (înv. 3) a fi foarte ruşinat. 2) umblă după furat. măicu a mea. amîhni. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. a cădea belea (pe capul) cuiva. a cădea cloşcă. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea. . (despre păsări) a fi bună de clocit. ca vai de lume. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. cutremurătoare. a-i lăsa un gust amar (cuiva). a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva).POP. a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). a fi surprins.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. (fig. uluit. a-i cădea bun (cuiva). NEC. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc. nici vorbă!. 2) (despre candida i) a pierde un concurs.). a i se acri (cuiva): of. să-i dai. sămi păstrezi nevestica. într-adevăr.CR. (fam . (fam.i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut.ba că chiar.POP. întinde-o! caută pe altul!. ai (are etc. lapte dulce. a cădea bine.. maică. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. că bine zici (zice etc. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). un examen etc. a fi inoportun. ) 1) a se înfuria. 2) a primi o veste copleşitoare.. mamă. ) a dispera. a-i fi greu (cuiva) să facă. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public. vine de taie pe ăst duşman al mieu.POP. a cădea plocon pe capul cuiva. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. a întrista (pe cineva): maică. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie.i de treabă (sau de drum)!. la zăcere). năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. 1) umblă fără rost. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. (înv. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos. găseşte.CR. ş-un zahar. 2) a-i sta bine (ceva cuiva). căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . a cădea cu inima.i de treabă (sau de drum)!. a pica) cerul pe cineva. a fi un eşec. 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). . (înv. (aflat) într-o situa ie foarte grea. dacă i-o cădea amar.

a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). soro. a cădea în desuetudine. a pierde protec ia unei persoane influente.. 1) a sim i. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica.CEZAR. a conveni (cu cineva). (fam. . a oscila între extreme. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva). a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. . ) a (nu) în elege. a cădea fără sim ire. a nu mai fi de actualitate. COŞBUC. căzu în cursă. să vor pune de împotrivire părin ilor . a cădea cu vorba. ) a fi înşelat.EM. a trece la altă credin ă. a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. ) a fi prost. ) a cădea (la pămînt). a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. a cădea în (sau pe) brînci. deci se puse jos să hodinească. (înv. . 1) a-şi pierde echilibrul. a leşina: flămînd. a-i cădea în fire (cuiva). omenia. .. a se perima. privind de săptămîni. 2) a fi foarte obosit. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. a cădea de-a pluta. a cădea în dragostea cuiva. cinstea. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. de nimic nu mai sînt bun. a se întoarce.COSTIN. a se înşela.P. ) în la e). a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. îi cade dragă fata. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi.PRAV. a cădea din dreptatea moştenirii... fulgerător. (înv.POP. mai pu in subtilă. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . a se prinde) în cursă (sau în capcană. să cază din dreptatea moştenirii. a (nu) pricepe despre ce este vorba. căzu cu vorba Ceauşanca. slăbit: picioarele nu mă in. a se păcăli: Ana însă. bătut cum era. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. a se băga în vorbă: aşa. ca din senin.P. ) a se îndrăgosti de cineva. POP.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). mai cădea de pe picioare. a cădea în dizgra ie. a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. POP. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci.POP. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. a se îndrăgosti (de cineva): el iar.ISP. în la . (fam. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă. 2) a îndrăgi (pe cineva). a cădea (sau a se arunca.EM. a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. a se prosti: ce-i cu tine. 2) (fig. (fam. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă.AL. simpatie. a sărăci. 2) a se da de gol. a-şi pierde buna reputa ie. a cădea de fraier (sau de fazan). a deveni alcoolic. a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. (înv. a cădea dintr-o extremă în alta.. a face în pantaloni de frică. (înv.DELAVR. PANN . a-i cădea (cu) drag (sau (fam. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). a-i fi foarte frică (cuiva). a cădea (sau a fi căzut) în cap. jur. în pantaloni) (cuiva). ) a se lepăda de legea străbună. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . omule. a se amesteca.

. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. 2) a nedreptă i. tupeul. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. a cădea lăcomie (cuiva). în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. a cădea în uitare. a cădea în ispită. (fig. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. a-i cădea (cu) lesne (cuiva).N. încă prea cu greu le-ar fi căzut. ce să dzice au cădzut năpaste . ) a fi bănuitor. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. şi vă uita i la poale din şase la i.EM. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. umilit. . (fam. a se lăsa ispitit. (înv. a se certa (cu cineva). a încăpea. a ajunge la o în elegere. a greşi. a pica. a-i cădea (sau a i se muia. necazuri. a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). (înv. a cădea în (sau la) greşeală. în posesia.CANT. a cădea (sau a ajunge. a se prosterna.. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. pe) mîna (sau mîinile. a deveni necredincios. a cădea în picioare. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). gheara . ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă.. ) laba. ) 1) a provoca neplăceri. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). a cădea în spinarea cuiva.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. suspicios. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva.DOS. a cădea (sau a rămîne) mort.COSTIN. a cădea la legea . a cădea în hulă. a-i cădea în vatră cuiva. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară. ) a fi răspunzător. a ajunge (din întîmplare) la cheremul.CĂL. ISP.. a cădea în răspundere. a muri. cum learuncă din călcîie.POP. a cădea jertfă.. . 1) a face pace. a muri subit: rămase mort pe loc. a ob ine. PRAV. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . căzu la pace. cum nu făcea.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. mîndria.KOG. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva). în puterea.ISP. de respect etc. a pica) la (sau în. ) labă) (cuiva). labele. 2) a se învoi. a se lăsa. a cădea la în elegere (cu cineva). a se descurca: cum făcea. a fi uitat. a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică. a pune. milă.BUDAI-DELEANU. 3) (p.. a cădea la sfadă (cu cineva). (înv. . a cădea la pămînt (în fa a cuiva). (fam. a implora iertare.. a intra.. ) a-şi pierde arogan a. a se converti la . a nimeri. (înv. cădea totdeauna în picioare.. a rămîne ruşinat.ext. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. (fig. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva.NEGR. 1) a se lăsa în genunchi de durere. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. (înv. feciori.. . ghearele. a cădea în necredin ă. a huli. să ne cază lăcomie. a cădea (sau a pica) la învoială.. ) a face poftă (cuiva): sta i.POP. a cădea în prepus. a fi sacrificat..a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea .

a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul. c-o fi tunsă.EM. a umbla încet şi cu grijă. călătorie sprîncenată!. a începe bine ceva.VLAH. (pop.. .. a deranja. (fam. că mîr. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). a fi prădat. a cădea sub certare.POP. în ticnă. că-i hăis. mîndru. eu tot nu-mi calc cuvîntul. calcă de sus. ) a fi acuzat de omor. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva. a călca iarba verde. că-i cea. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! . jur. c-o pă i: se învîrtiră.PANN. hîr încolo. că-i bălaie că-i cîr . a face pe grozavul: carte nu ştie. că-i cîr (sau hîr). c-o pă i: că hîr. care vine. .SAD. a i se revela adevărul: în clipa aceea...ISP. se simte de şapte palme mai înalt. a-l călca datoria (pe cineva). a cădea trunchi la stomac.POP. a fi îngîmfat.SAD. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el.. . 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă. vine. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. calcă totul în picioare. eu tot nu-mi calc cuvîntul. ) a se abate de la calea dreaptă. 2) a umili.POP. CORESI.. PANN . a da norocul peste cineva. vine. a călca cu dreptul.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. (înv. c-o fi rasă. noi vom fi . că doar nu era să . c-o fi. dezagreabil. a se lăsa antrenat de . iarbă verde. că nu putea să . ) drum bun!. 2) a-şi da aere. a călca cu stîngul (sau în sec). a cădea sub vinovă ie de moarte.. că-i hăis. a călca ca pe ace. ) a lua de după gît. a cădea (sau a aluneca) pe panta . ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. ) a fi pedepsit. cădere din dreptate... a-şi călca cuvîntul. a trăi: pînă va călca el . a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . (înv. că-i mîr sau hîr încoace. se suciră.POP. bietul băiat nu se lasă. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. (a. că e laie.POP. a distruge: vijelia-ngrozitoare.. a se îndrepta spre . parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. că-i mîr că-i hăis. a-i cădea (de) urît (cuiva).. a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. a călca a popă (sau popeşte). (înv.. a nu avea noroc într-o întreprindere. că-i bălaie sau ba e laie. că e laie. ba-i bălaie.: d-apoi calul meu de pe atunci. a cădea (sau a da) tifla peste cineva.POP..a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . 1) a zdrobi.. a călca în picioare. . a i se dezvălui.CAR. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i.. a da chix. că-i cea.. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia.. (iron. ba e una. ba e alta.1794). a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. a incomoda pe cineva. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus).... a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. (înv. a călca hotarul. ) c-o fi. (înv.DELAVR. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. (despre mîncăruri) a se digera greu. ) a fi neplăcut. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.URIC.. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. dar calcă popeşte. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). trufaş: a doua zi.

a supăra. căldură tropicală. a căpăta aripi. 3) a enerva. a-şi călca pe inimă. a face o concesie. a nesocoti. (fig.) pasurile) cuiva. a da de în eles (cuiva). a călca porunca (sau ordinul. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. a scoate din pepeni (pe cineva). . a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. fără să-şi capete alageaua. punct nevralgic. elan. a lovi în punctul nevralgic(pe cineva).CANT. 1) a fi înfumurat. 1) a fi foarte fericit. platoşă. ) a prinde avînt. a păşi încet. pe coadă) (pe cineva). a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci. a călca pe picior (sau pe picioare. vorba de pe vremuri. a călca (sau a urma. . în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. a călca pe bătătură (sau pe bătături. pravila.POP. ISP. . a călca ocina satului. jur. 2) a moşteni comportamentul cuiva. . călcîiul lui Ahile.. a nu-i merge bine (treburile). ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. 2) a lua peste picior. a delimita teritoriul satului.CAR. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov.. a călca (sau a umbla) rău. 2) a fi fudul. PANN. a atrage aten ia. a nu respecta. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. a încălca porunca (sau ordinul.CAR. 1) a atinge un punct nevralgic. a păşi nesigur. (înv. (înv. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. VLAH. iute la mînie.a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. a călca şarpele pe coadă. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache .BĂLC. urmele. a supăra un om rău. te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL. pe opinci) (pe cineva).. a călca pe iarbă verde. 2) a insulta... la coada işlicului. (înv.SAD. (înv . a jigni (pe cineva): mă pocneşte. călcare cu omor. căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. călcător de jurămînt. îi zise cumnată-sa. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. a accepta un compromis. a căpăta alageaua. a călca pe ouă. (pop. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. 2) a face gafe.POP. a ironiza (pe cineva). . pe de lături). despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . a semăna (în obiceiuri. (fam. . cu sfială. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). 1) a face semn. cămaşă de fier (sau de zale). pravila. că ştiu eu ce vrei să zici. a călca strîmb (sau într-aiurea. cu fumurile în cap.POP. a irita. cu nevasta s-a-mpăcat. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura. dar mereu calci în străchini.POP.. a călca (ca) pe mărăcini. cu pruden ă. . a călca pe talpă putredă. măcar trei nevoi să-l calce. ducîndu-se îndată. a gafa: nu ştiu cum faci. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea.ISP. a supăra (pe cineva). legea). umblînd parc-ar călca numai în străchini.POP. a nu mai călca pe pămînt. a fi precaut.

a bate. şi reg. cu lumînarea. a ob ine. c-o pă i.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. ba că-i pungă. a stima. măi Gerilă. a căuta cu deosebită aten ie.. în zadar. a face un lucru inutil. a căta la mîna altuia. pumni. ext. ) c-o fi.. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e . a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). ca pe un lucru rar.. şi fam . cu înfrigurare.DELAVR. (reg. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. (ba) că(-i) teacă. a respecta (pe cineva): nu. cu pumnii) (cuiva sau în ceva). căutau a melancolie. a căuta ceartă (sau pricină. unde căram apă cu ciurul. a căra apa cu ciurul. cu mirare. a căuta ca pe un ac. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta.. Doamne iartă-mă. a se uita unul la altul. sfaturile. că sucita. cu interes. că-i învîrtită. a căsca uşa.) coşciug. pre ios: unde. a că(u)ta ouăle.NEGR. cu misiune politicoasă. la obrazul) cuiva. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat .. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . pe socoteala ării. căptuşeală de scînduri. la rîu). 1) a se uita cu naivă curiozitate. 1) a munci fără spor. căru ă de poştă. ca iarba de leac. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva).ISP.AL. a pierde vremea.. a aduce a . cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. a căuta (ceva) cu insisten ă. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). a da) un os (sau un ciolan) de ros. a căra apă la pu (sau la fîntînă. 2) a nu fi de nici un ajutor.. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. să caşte gura prin Europa. a se căuta. a căuta acul în carul cu fîn.. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. a inventa motive de ceartă. a examina ouăle în lumină. o sinecură: cît rabdă acest sărman. (înv. că e alta.PANN. a căuta nod în papură (cuiva). ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate.. a căsca ochii. a căuta de-a fir a păr..ISP. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. ) 1) a întredeschide uşa. numai nu te cau i! CR . pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. îl cat. a deschide gura mare. după cum se obişnuieşte. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă.. a se privi unul pe celălalt. 2) (p. în cinste. gîrbace. (fam. a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). spre a şti dacă sînt proaspete.POP.POP. că învîrtita. a primi. că mîr: că sucita. . a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. a face un lucru inutil. a hoinări: a fost trimis. a căuta a . folos (cuiva sau la ceva).DOS. (od.ISP. a se afla în treabă. se-nvîrtiră. 2) a deschide larg uşa. a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege.. că cîr. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. a-şi căuta (în ochi).i mai caută-n obraz. (pop . să fie? . ba că-i teacă. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. un profit. de să cunoscură. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă. o slujbă publică. CAR. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj. a se holba. ba că-i bălaie: se suciră. (ba) că(-i) pungă. 2) a fi atent. a căra soarele cu oborocul. că e una. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. 1) a deschide ochii mari. cu bîta. a căta în ochii cuiva. ba că-i laie. î i dă cu luleaua-n nas. că învîrtita sau că-i sucită.

. 2) (fig. român. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. a-şi vedea) de cale (sau calea.POP.CAR. că mănînci trînteală. a căuta de dreptate (cuiva). . sau de treb(ur)ile lui. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . ) a se preocupa numai de treburile personale. a pierde vremea. a examina o pasăre. peste tot. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . a alinta.EM. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale .a căuta chip să . pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. a căuta cu minu ie.CR. mititeii.CR... a se interesa de cauza cuiva. să te fac săntrebi. de treaba lui.AL. 1) a se ocupa de propriile interese. a-i căuta în (la) cap (cuiva). a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva).. drumul. o cau i cu lumînarea. nici că-l asculta. a fi cucernic: moşnege.. a căuta insistent.COŞBUC. mehenghiule! POP. de drum. 2) a-şi continua.POP.GR. cu dragoste la cineva.. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. a bate (pe cineva). de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. a căuta cotle e (cuiva). a căuta de suflet (unui mort)... . AL. a ei etc. ) a nu se amesteca în treburile altuia. a căuta de-a fir a păr. să-şi caute de sănătate. . a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. ca să.AL. a o căuta cu lumînarea.. a-şi căuta (sau a-şi păzi. de capriciile cuiva. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). sau de nevoi) sau (înv. de treabă-şi vedea. mergi cu bine! AL. a-şi căuta de suflet. . 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale.. a căuta de ou.COŞBUC.i. cu privirea) (pe cineva sau ceva). 1) a dori. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti. a căuta (toate) mijloacele să . a ine seama de dorin ele. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor. 2) a se amesteca în treburi necurate. a căuta cu lumînarea. a-şi căuta de sănătate. a căuta cu gîndul. a căuta cu ochii (sau din privire... nu i-ai putut căuta de suflet de un veac.AL. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . se duse. javra dracului se face a o căuta de ou. ) a descînta cu bă ul. a se îngriji de mîntuirea sufletului. ) a da în judecată (pe cineva). de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR. (înv. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). (reg.i cate de dreptate. a căuta în stele.. a-şi căuta de seamă. a face pe plac (cuiva). 2) (fig. a-şi vedea numai de propriile interese. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. a nu se amesteca în treburile altora: ba să... cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele .: chip cătam cu viclenie. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. ) a căuta nod în papură (cuiva). s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai. nu teastîmperi. în poalele unei roabe tinere . ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. ale ei etc.i ca i de treabă.. sta cu capul . a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi. a-şi căuta de obiele. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou). care-i căuta la cap. nu v-ar putea găsi mai potrivi i. de capul tău. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior.. a privi cu bunăvoin ă.. (reg.

ce te-a apucat?. ) ce i s-a întîmplat?..LET.ISP. a căuta nod în mămăligă (cuiva). ) 1) la sfîrşit. căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie. luat pe nepregătite. şi au fugit de la Beciu la Vene ia. aerian. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. a căuta ceea ce nu există.CR.PANN. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă.(reg. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa. a se amesteca în treburi necurate. a căuta cearta cu lumînarea. (înv.AL.. a se băga unde nu-i fierbe oala. a umbla aiurea. a căuta peri în palmă. las’să sară. (fam. căzut în pruncie. a ce. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. (reg. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). nu în elegi ce. (reg.. ce-ai pă it? . să vază cea de apoi ce a hi. nu ştii româneşte?.. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). a căuta pete în soare... c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. de spaimă. .. pentru că . cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta.DOS. de . ce-ai făcut. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. din cauză că ..VARLAAM. de discu ie. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). a da de dracul: cată ei pe dracul? . ) a căuta nod în papură (cuiva). a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă. ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.. (înv.DELAVR. cea (mai) de pe (sau din. a căuta sămîn ă de vorbă. ce i-a venit?: ce-ai pă it .i mai dau o dată carul. ramolit. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli. senil. a pierde vremea. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. ce-ai pă it?. a căuta rău cuiva.. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer.i spun? cea (mai) de apoi.POP. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. ce i s-a întîmplat. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. nu te depărta. sosit pe neaşteptate. (reg. ) a căuta prilejul. subiect de conversa ie. a căuta vreme cu prilej. 2) cea din urmă. a căuta rîcă (cuiva). ce. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva). (înv. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. şi reg... a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup . ) a căuta nod în papură (cuiva): cată .. vino. ) după) urmă. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut..: ce-ai făcut.. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii.. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR... a cădea din lac în pu . (înv. de .STANCU. a căuta pe dracul. ) a se uita urît... a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva).a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi. de . ) deoarece. a-şi căuta vreme. păcate-n mîndălaci. de-ai bolonzit? POP. a căuta ziua de ieri. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. .CR. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare.: bociră a ce rămaseră săraci.DOS. dar asta i-a fi cea de pe urmă. 1) apărut din senin. a căuta pretext. a căuta prilej de ceartă.

(în) cea mai mare parte. ori de nu.. oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL..: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au.. 1) lumea de apoi. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii.CR.?: ce folos de curea lată. ce părere ai avea dacă .. cum ai reac iona dacă . pentru ciubote. ceasul mor ii (sau de moarte. 1) ce mă priveşte?. rudele. ce-i de tine? ce-i drept. )?. dar. ce soi de .POP.. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. într-adevăr. a ceda (sau a da) pasul..)?. nu mă interesează. cum î i merge? ce fel de .?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR.. ce mi-ar fi? . spune exact ceea ce gîndeşte. ceas(ul) bun... ce(e)a lume. ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. (înv.. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile . ce folos că . (sau cînd .. ce face?.?.. moment fast. a nu rezista tenta iei... ce de(-a) . cum se poate?. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece . nu v-am spus eu?. ce-i de capul tău?. a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală... în cea mai mare parte.. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. ce contează?.. ce-am avut şi ce-am pierdut. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat. ce naiba? ce cum. (înv. în bună măsură. pu inul pe care l-am putut aduna. favorabil. ce-i drept..CR.ce-ai zice dacă .. ce dracu . cui ce-i aduce? EM.... momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală. nu mă afectează.. sau ce de mai .NEGR... a ceda ispitei. ce-i porunca?.. .CR. ce am eu de acolo?.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de . la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru). ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?. ce ciorile . pe ceea lume. ceasul naşterii (sau de naştere).... ) oricum. moment nefavorabil.DOS. de fapt: doi icusari plătise . ce (mai) faci?. ) ce doreşti? . ce?.d-apoi aşa.. conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. ceas(ul) rău (sau slab). ce-i aduce?. de ... ce-i în guşă. (fam. cum?.. .PRAV.. ce mult ..... şi-n căpuşă... ISP.?. sau ce mai de . cît de mult . 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă.. ce legătură are?.. dacă . mlăştinoase. ce interesează? ce (mi)-ar fi?..NEC.. familia. cei de-acasă..?. copilul se puse pe . ce mă interesează? ce-mi pasă?.. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă.NEGR. cel (mai) de pe urmă). a trecut peste pod... poftim?. ce face? ce faci? ce fel de . ce bruma am putut agonisi. cum o mai duci?.. 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP . făceau paralele acele. COŞBUC. de apoi. plîns. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. dacă nu-s boi în poiată? POP.. (sau dacă . după ce le vor fi făcut acea vătămare.. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. ce cum va fi. ce folos că ...

scrie.?.. că venim cel mai tîrziu duminică. cu putin ă.VLAH.STANCU. cel de pe (sau din.? ce mai ala-bala? ce mai la deal. 1) la ce bun (atîta) .P.VLAH. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . ce mi-e alta. (mi-)e tot una.. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea... ce mai la deal. stele-mi scînteie pe lacuri.BIBLIA. ce importan ă are.EM. ce mai ala-bala?. prost)! ce noroc pe mine!.. ce folos decurge din . extrem de . cu putin ă cela de cela. întărit cu cele sfinte. ce mai (e) nou?.CAR. de cela să-i aleagă de domnie. 1) atît. ce mai (atîta) . se inea cela. ) diavolul. (înv. foarte . 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5.LET.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă. cele de cuviin ă. ce să mai lungim vorba(?). ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?. în cel mai rău caz. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ce mai e nou?. cel de pe comoară sau cel cu coarne. 2) ce atîta discu ie?.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR. tot acelaşi lucru! ce mi-e una. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. cel ce (sau de) se cade. ce rost are (atîta) . la vale?. ce mi-e Manda!. cît poate fi de nătărău (sau neghiob. ironici.VĂC.. aşteaptă moartea nepăsător.BIBLIA. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi. ce aştep i? ce mai tura-vura(?).. dracul. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri. ori una ori alta. numai.. ce mi-e Manda! ce mi-e una. cel mult.CR. n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. cele cuvenite.. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?... cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. cel fără de fund. Cel-de-Sus... (înv.. ) după) urmă.ISP. (despre oameni) cel în drept. ce mai stai?. CEZAR. te rog.BELDIMAN.EM. cel mult. ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor.000 de lei. (pop. cel mai . într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme... . ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare. . cel de apoi. barem. 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog.). ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura. ce mi-e Tanda. ) abis. din trecutul de mărire v-ar privi. cel (mai) tîrziu.. ce contează. cele sfinte.CR. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai . flăcăii ce stau la pîndă.. la vale? aşa e lumea asta.CR. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus. sau cel cu căciula roşie.POP. zise boierul în gîndul său. ce nătărău (sau neghiob. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi.?. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. cel din urmă...cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai . celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos.. . măcar. după ce orîndui cele de cuviin ă. (reg. ce mai veste-poveste?. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda. ce mai tura-vura? ce mai la deal. cel (sau pe) pu in.? CAR.: ce mi-i vremea cînd de veacuri. prost)!.

a cerca o moşie (sau hotarele). a cere încuviin are.ce nu ce-o fi. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos. ce naiba?: tu te duci bade sărace. a reclama. a cere îngăduin ă. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. a cere îndurare. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. ce pămînt?. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. cum i i da de fund? CR.. a solicita aprobarea. ce nu-l săruta.COŞBUC. (pop. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . (înv. ) a cere sfatul cuiva.URIC. ) cît.CĂL. a cere chezăşie. doar eşti preot bătrîn. ce păzeşti? ce păcat!.. şi plecă şi el. a-şi încerca norocul. ce păcatul (sau păcatele)?. şi pop..1741). ce păcat! POP. ce pe apă nu curge. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii . să-şi ceie lege cu Petru-vodă. o fi!.. ) de ce nu eşti atent?. a (în)cerca marea cu degetul. (a. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). a ruga să fie iertat (de cineva).LET. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. ) a testa calită ile cuiva. a cere cu talerul. (reg. a cere de pomană. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. (înv. cum: ce nu-l strîngea. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. a solicita ceea ce i se cuvine. a cerca prilej. a pretinde garan ie. a cerşi. igumen . (fam. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. a-şi cere dreptul. cît îmi pare de rău!. a cere lapte de la o vacă stearpă. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de .POP. a implora milă. a cere lînă de la broască. dar eu ce pămînt m-oi face? POP. ce vor putea face ca să poată hălădui. a ruga să i se cru e via a.. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. a solicita în elegere. dar ia să vedem.ISP. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. şi pop. a cere adăpost. a cere imposibilul. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat.DOS. însă fără să ceară încuviin are.REBR.LET. ce Dumnezeu?.. ca să ceară ajutor de la arbori. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. a cere un pre exorbitant. (înv. ce nu grăind şi ce nu făcînd.. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. a cerca sfat. (înv. (înv. IORGA.. şi de cheltuială ce pe apă nu curge. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat.POP. ce-o fi. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. î i cer iertare. să vie aice să cerce acea moşie. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă.. a cere imposibilul. a cerca rădăcinile. pardon) (cuiva). a-şi cere legea (cu cineva). ce naiba?: ce păcatele. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?. vai de mine.POP. ) a cerceta cauzele. (înv. a cere la judecată. nimica toată.

cont. a ocărî.): pornesc .. cînd pe sus. (înv. cînd pe jos... socoteală) (cuiva). a cere insistent. ce te-a (l-a.. a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale. ce i-a venit? ce te-a (l-a.) apucat (de .GR. fugind pe întrecute... ce ştii .?.. v-a etc.NEGR.) prins?. v-a etc... orice...TOP. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să ...)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. ce te-a (l-a.i iasă bine.. a certa (sau a blestema. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn. ce socoteşti. a vorbi) cum îi (î i etc. ce ai (are. după cum cerea trebuin a. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu ..CR. la ce bun?.a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer.i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP. a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. fără ruşine..duse cum îi venea la gură. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul. nestăpînit. a cere (sau a da) satisfac ie. ce să fac (sau să faci etc. a cere voie (cuiva) să . a spurca.)?.: ce ştii cum se întîmplă? poate să. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. ce să vezi? sau ce să vadă?. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul. a fi necesar (să ..POP.). ce crezi?. (înv. a vorbi) necontrolat. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . a cere preten ii (înv.AL. nici că i-ar trece prin minte!: şi. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL. a se certa ca precupe ele.) face?.AL.. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? . v-a etc. trebuie sămi dai satisfac ie ..... ca să. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece.: a plecat la grangur.. şi reg...). a cere sfatul cuiva. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit .CR.CR. îşi ceru socoteala.. deodată..) apucat?. a se certa ca la uşa cortului.POP.. cine poate şti . ce s-a întîmplat cu .. a se certa furcă (cu cineva). a cere mîna (cuiva). totul.)?.).)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. a cerşi îndurare. a ocărî. ce i-a (i-a. să vezi întîmplare!. ce rost are?.) (de . ).POP. v-a etc. a se certa ca la tractir. ce te-a (l-a. a trebui (să ..) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. a fi nevoie (să .?.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc. v-a etc. (p. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit).i smomească pe nevasta d-tale. a se certa fără jenă. ce s-a făcut cu ..CR. ave i etc.? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii . ce te crezi?. a se certa violent (cu cineva). a-şi cere seama (sau socoteala). a solicita (cuiva) permisiunea să . a cere igăneşte...) vine la gură. a certa (sau a blestema. ce te-a apucat?.). un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte..... mă duc să aduc arme. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor. cerul şi pămîntul.) găsit (de . ext.. a cere milă.. a se certa la cu ite (cu cineva).POP. a solicita o părere.. a cere imposibilul. cu brutalitate. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele. mult.

chiar dacă . ) pictură. încă de la început..) (cu . cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste. îl etc..SBIERA. a chema la ordine (pe cineva). ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef. chip de grai. are etc. a încerca să înşele pe fa ă pe cineva.... neneaco. întocmai ca ..CAR...i convine?. (sau de .. chiar ca .CĂL. ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai... (bis. ce nu. ce mai veste-poveste pe la dv. (înv.) interesează? ce mă (te.)?. cu banii babachii. leit ca ..? CAR.. ce treabă are? POP. ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă.?. cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca .i veni) să ..BIBLIA.CR. ce vînt te-aduce? (sau te-abate?)... şi dacă . şi fam.P. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. (pop. ) ce (mai) e nou?.. las să fiu. întru totul. cheie de boltă. tocmai azi. ce te-a apucat de . ce i se pare ciudat. . eu sînt bolnav? CAR.. chef pe cheltuiala altuia. chip şi seamă.. neneaco..AL.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva..) cu . chiar şi în materie de vînătorie. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti. ce te interesează?.. ai ştiut. 2) ce legătură am (ai..i pasă? chef. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?.. n-ai altceva mai bun de făcut decît să .. el însuşi.. chiar şi. chiar azi.. pe deplin: să în eleagă. naşule. (de-a) chioara. a soma pe cineva să respecte anumite norme. ce poveste?. (sau de. .. ) idol: să nu faci ie chip cioplit... chiar aşa. cum î i spun eu...). chiar de la început. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. chip scris.. a chiorî din ochi pe cineva. ce nu e în ordine?. curios? ce te potriveşti?.OD.. să urmezi părinteştile lui pove e. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri). ce vînt te-aduce pe la noi? POP..ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să . pînă şi el. (înv.CR.. ce. chip cioplit. cu toate că ... ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri.. chiar el. eu tot aş pleca . ce nu merge? ce te interesează?.AL. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva.) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă .. ce te miră?. are etc.MAIOR. (fam.. sau chiar cum . pînă şi: iubite autorule. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. ) principiu fundamental. cu atît mai puternice. (fig. chiar şi el. ce zor ai?. ce se (mai) aude?: aminteri. prin aplauze. deşi .. (înv.. a chema la rampă. a admonesta pe cineva.. 1) ce mă (te. exact aşa: ba chiar aşa-i.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce. chip şi seamă . îl etc. ce i-a venit (sau ce.)?. chiar dacă . jupîneşică dragă. a cere.: chiar de te-ai pune curmeziş..

........ cine ştie pe unde îi sticlesc ochii. se duse cu oştile . generalul Basta . şi pop. aproape să . nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci. cu toate că .. VARLAAM . nimic... cînd aşa cînd-cînd . inconsistentă. 2) (fig. chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt. circulă zvonul că .: a promis tot ce i se ceruse. ba în altul. cioplit în patru muchii. (înv... (fam ..... ba . (înv. tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . cine .. 2) cine ştie cine. chiar dacă . ) vorbe goale.. ciorbă lungă.. unul (cu) . cine are piper mult.chipuri şi mijloace chip vărsat chit că . pe cine interesează?.: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline..CEZAR.P.... cînd mai sub ire... 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul. ba într-un fel. a ciupi la cîntar..pus la patru ace. ciupit de vărsat. chip vărsat (sau turnat)..) dichisit.. 2) (fig. . bea cine ştie ce. . alteori ... chit că . (înv.CAMIL. a intui ce gîndeşte cineva... a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd .. a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat. a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături.. (înv. ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie. .AL... cînd . tot pă itu-i priceput. egal..POP.. mai să . seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză. a citi printre rînduri.. cine ce treabă are? CAR. ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi. pune şi-n iaurt. altul (cu) . cine (cu) .... nici foarte foarte: nu . cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd. ) 1) în orice moment: noi de multe ori . a sesiza aluziile. cine ştie cine (sau ce). cineva (sau ceva) însemnat... SBIERA. 1) ciorbă slabă. cînd mai gros. a intui. cînd .. chit pe chit... pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că .. ..... cine (mai) ştie. a ciuli urechile. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta). deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine.ISP. nime-n lume n-a s-o ştie.. se zvoneşte că .. a citi gîndurile cuiva.BĂLC. cine (cu) ...... cînd aşa. cine are prea mult. la 2 noemvrie. se vorbeşte că . important. uneori . cînd aşa.ş-apoi cine treabă are! EM.P. la Oradia-mare. chit pe chit ci dar cine . normal... cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt.. ) a fura la cîntar. 3) cît pe ce să . îşi bate joc de ce are.. ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. despre oameni) a-şi încorda auzul.. anc pe anc... cînd aşa. cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare.. cine are piper mult. a se ciudi de necaz.. cine ştie ce (sau cît). 1) potrivit.. ciuli urechile. ) a se mîhni. cine are treabă? sau cine ce treabă are?. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace... nici prea prea. ci dar.POP..ISP. cînd de cînd să deie-n mine. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR.. (fam.... cu urme de vărsat de vînt pe fa ă. căci va fi sub pălărie . ba .: prind cocoşii a cînta . cînd .. asta mă-mportă pe mine. sensurile ascunse ale unui text. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă).BIBLIA.

suind voios în slavă. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace..POP. numai mie pupăza. a-i merge rău. cînd voi muri. a rămîne singur.CR. a avea noroc. .) creşte păr în palmă. CERNA. cînd o cînta ştiuca în baltă.. (sau în . cînd mi-o (sau i-o etc. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? .. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. a încuviin a. a o ine una şi bună. a cînta găina în casă. cît îi putea. a sus ine (din interes) vorbele. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. cînd colo cînd e brînză.PANN. a-i cînta popa la cap (cuiva). cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău... nu-i bărbîn ă. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. 2) deodată: cînd colea despre ziuă. cu ifos. 2) a linguşi (pe cineva). a cînta a . a cînta înaintea cuiva.cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). ) niciodată: te-i duce la maică-ta . c-are să crească un rîzgîiat. (pop. a fi sărac. faptele cuiva. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. niciodată. cîteodată.POP. a cînta cucurigu în casă. a cînta împreună. cînd i-e lumea mai dragă. a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. . ) a se plînge. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a . a fi sărit din min i. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. SAD. a prevesti. într-o ureche. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc.POP. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica. a cînta în cor. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. tu nici măcar din cînd în cînd. auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. nu-i bărbîn ă cînd e brînză. demult. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). niciodată. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă. a cînta osanale (cuiva). a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). niciodată.. a meni. a-i cînta cucul în pungă. a fi într-o doagă.. (pop. (reg. cînd mi-o creşte păr în palmă. cînd i-e mai bine. (fig. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa.CR. cînd somnul e mai dulce. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă. rău mi-ai cîntat de noroc! POP. din timp în timp. cînepa dracului..CR. niciodată. a-i cînta (cuiva) de noroc. a se jelui cuiva. colea.EM. . a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva). a cînta cu ifos. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva).CR. cînd ai una.to i erau cu părul.ISP... cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. a-i cînta pupăza (cuiva).) a prooroci. catunci te-i mai face fată. a cînta mereu acelaşi cîntec. n-ai alta.COŞBUC. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. niciodată: s-o procopsi. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. de . ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. a-i cînta cucul în casă. a-i cînta în strună (cuiva). (pop. ) cu foarte mult timp în urmă.. niciodată.

.SAD. cîntărind-o din ochi. 1) (înv. veni friptura. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul. ) îndată ce . să cîştige mai mult teren.COŞBUC. 2) ciorovăială.. a cîştiga (sau a pierde) partida. cît . a cîştiga de partea sa (pe cineva).. cît de ruşine şi cît de bucurie. extrem de pu in.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr. puse de-l tăie. c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr. s-a repezit spre deal şi. într-o clipă: cît ai bate din palme. nici cît ai da în cremene. a atrage de partea sa (pe cineva). cît ai plesni din bici (sau din palme). 2) cîtuşi de pu in. parte.. LET. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul. a dobîndi importan ă: ea vrea acum .. .DELAVR.. imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr... cît ai pune pe o muchie de cu it. a pălmui (pe cineva).. foarte repede. numaidecît.. două. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă.. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. imediat . c-aia-i chioară. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . foarte repede.CEZAR. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. 1) foarte repede. a cîrpi o minciună.. imediat. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. cîteva) (cuiva). într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. şi: se culcă Ileana.: căzacii . 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. a-şi cîntări (bine) vorbele.cînta. sfadă. a progresa. cîrpi la repezeală o minciună. cît . cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar). (înv. 1) c-o fi. şi pop. mai. cînd ... cît le va da ştire. 2) a se răspîndi. cît de frică. a-şi cîrpi traiul (sau via a).POP.. 2) (fig. cît ai da (sau cît dai) în cremene.. ) parte .VLAH. 2) (reg.....i-ar popa la cap!. cît ai clipi din ochi. imediat: cît ai plesni din bici . a-i trage o palmă (sau două.. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap).casa pahar.. a înainta încet. valoarea unei persoane: se uita lung la ea. 1) a înainta (în luptă). ai fuma) o igară. cît ai scăpăra dintr-un amnari.ISP. împingînd pe duşman înapoi. cîntecul lebedei. cît ai clipi.. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. cît de supărare. cînd. a-i cîrpi o palmă (sau una. cît .ISP. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme.. că mîr. cîteva) (cuiva). cît ai clipi din ochi.P.. pe dată. alteori.. c-ailaltă-i şchioapă. (înv.POP..NEC. şi . cît vor veni.PREDA.POP. a-şi alege (cu grijă) cuvintele. a-şi face un aliat (din cineva). a se propaga. îndrugînd poveşti şi basme. ) a cîştiga teren. a cîştiga teren. a-şi consolida pozi ia. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi).GALA. ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii. mai . se prinse de vîrful prăjinei... a o rupe la fugă. uneori . foarte repede. a (nu) reuşi într-o ac iune. a cîştiga tărîm. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc.. cînta.. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. s-a urcat deasupra lui.. . ba (că-i) mîrc. într-o clipă: şerpele.. ) foarte repede. cît ai sfîrşi (sau ai bea.POP.

1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! ...CR. cît costă?. la (oarecare) depărtare. fără habar.). cît ai zice peşte.. şi iarbă cîtăva de . cît ce pot (po i. scurt: la toate începăturile căr ilor. ) foarte pu in timp.. cît capul sub sabia gealatului. cîtă frunză. ba..: la mine-n prag venea.POP..: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea. .IST. cîtăva de .. nu prea departe. pe fugă. unele. unde-s casele boiereşti. foarte pu in: pe unde mergea. destul de . mergea în urma lui. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. cît de ci. (mai) cît colea. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri.CR. cît e ceasul?.. bade...POP.). (reg. slobozea cîte o îră cenuşe. la o azvîrlitură de bă : purcelul . cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei . cu-atîta inimă rea? POP. ) cam. ) cît de pu inel. înnainte trimi ind. cît e (sau pînă-i) cucul..CR. cît ai zice miau. e bine să porneşti cît de diminea ă.. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. cît colea. (înv. (reg. ca cioara-n par. servindu-mi ara pe aşezate.AL. cu nici un chip. în foarte mică măsură.CR. cît de pu in sau (înv. ) cîtă pulbere şi spuză.foarte pu in. oricît.. cît ai zice mei. de departe. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. . cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate..CAR.EM. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg... 2) pu in. să mai cumpere cîte ceva. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i. în număr foarte mare.CR. 2) oricît (de mult): cît de mult are. cît apuci între degete. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo.. şi pop. cît de colo. niscaiva. foarte pu in timp. cîtă frunză. niciodată. cît de pu in.. cîte oarece pridoslovie. tot nu-i ajunge.. ) îndată ce .. cînd văzui a lor mul ime.: la drum. cît de cît.AL.. se ia după moşneag şi.. foarte repede. cît colo. foarte pu in. într-o clipă: cum ieşi din sat. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea. ) de departe: armasariul .ISP. cîtă pulbere şi spuză. cît ai zice peşte.. ) foarte . cît de cît. ce pre are? (măcar) cît de . cît ai zice „cîrc. aşa cît apuca-ntre degete. (înv. cîtă iarbă. îl brînceşte cît colo. într-o clipă. cît capul sub sabia gealatului cît ce . mamă-sa cît ce-adurmea. în apropiere. iar nu din fugă. Frangoleo!“.ISP.. 2) la o parte: ce stai. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. cît colea cît colo cît costă? cît de . cît (sau ca) cioara-n par.cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? .. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva.CR. cîtă frunză şi iarbă. (înv.. imediat ce . cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. 1) aproape. 1) ceva. că vorbea cu în elepciune. Frangoleo!.cît ai zice cîrc. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. în cît de mică măsură..CANT. ajungi în cătunu Sătulei. cît ce . imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia.CANT. şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept.COŞBUC. foarte repede: adormi cît ai zice peşte. .. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi.. cît colea.STANCU. cît îi cucu! AL. poate etc.CR.. cît de mult. într-o clipă: cît ai zice mei.

(pop. (reg. ) în mod progresiv. ) niciodată. mîna) sau ce poate osul (cuiva). că prea sînt multe . VARLAAM. pe rînd. v.AL. nu mai face brînză cu Harap-Alb.ISP. cîte pu inel. cît cole.CANT. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării.. cît îi poate cojocul cuiva. pînă la epuizare: strigă tu .. cîte vrute şi nevrute. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul.. foarte pu in. foarte multe.EM. cîte şi mai multe. minciuni.POP. nu după multă vreme..BĂLC. . cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul. pe rînd. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). unul cîte unul. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici. 2) niciodată: alt stăpîn . buşeli şi flocăieli cît lumea. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo. cît îl (îi etc. de frică. cu toată energia.ISP. cîte un (sau una)..) avea. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. osul. ceva: cînd spunea cîte una.. multe (şi de toate). încetul cu încetul. cît mai (sau cît de) curînd. cît poate suporta cineva. cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). cît colea. ajung pe Ivan. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. cît îi stă în puteri.POP. toată via a: nu te voi lăsa. cîte unul (sau una). cît ici. că ea nu poate. COŞBUC.CR. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd. tot felul de (nimicuri. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. cît mai (sau de) repede. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima.CR. cît hăul! ISP. 3) nemărginit.CR. cît îi poate calul (cuiva). imens. PRAV. (înv. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva.): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR.BELDIMAN.. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii.. nesfîrşit. cît i-a inea gura. de să nu-i dea nimeni de căpătîi. cîte unul careleşi. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre. cîte zile voi avea. nenumărat: trînteli.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte .CR. cît îi lumea şi pămîntul. cîte şi (mai) cîte. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. cît îl in puterile. cît ici. ) fiecare. cît îl in picioarele (sau puterile). (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in. cît lumea cît mai curînd . prostii etc. cîte zile voi (vei etc. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd. cîte . cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea. pedantule! CR.. 1) în vecii vecilor. cît vrea. şi. cît îi poate pielea (cuiva).POP.) ine gura (sau gîtlejul). cît frunza codrului (şi cît nisipul mării).. şi fam. (înv. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului. cît poate. cît îi cere inima cuiva.. toate. pu in. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. în mod progresiv. ori te făcea să-şi sară inima din loc.POP.

. cît se poate de . ne cam pusese pe gînduri.. peste limitele obişnuite. te-ai freca) la (un) ochi. cît se poate de . cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste.CR.. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre.. numai ca să .EM.. sau de nu se mai poate.) sau (cum) nu se mai poate de . putem etc.. foarte pu in.SAD.. cît pofteşti.. cît ai clipi din ochi. cît pe colo cît pentru . cît patru.. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo. ca cum te-ar pişca un purice.. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul. interminabil: uite-i mă.. (sau mai .. cît şapte sau cît şaptesprezece.. cît pumnul sau cît un pumn. (nici) cît (e) negru sub unghie. foarte pu in. (foarte) repede. (reg. foarte tare. cît toate zilele (de mare). pu in a lipsit să .. cît te-ai învîrti într-un călcîi.. nimic. la o împără ie. insesizabil: trebi ca acestea..CR.. imperceptibil. foarte repede. la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă.. dar desfrînat cît se poate..: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei. extrem de ...SAD. frate.ISP. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate.. cît timp..... ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila . privitor la . foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.NEGR.. cît pentru . cît se-nvîrteşte o roată.. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască).cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să . cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. cît pe ce (sau pe-aci) să . el părea că nu bagă de samă. iaste lăudat . într-o clipă. (înv. cît (ce) poate (pot. cît papură în baltă. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit . mare: se cutremurară. din cale-afară de . cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . mai să ..). ) în cel mai înalt grad. cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să . fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată..POP. (mare) cît o zi de post...NEGR.CĂL.. aproape să . foarte lung. mai că .BIBLIA . cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. uriaş.. grijile nu te ocolesc.. în ce priveşte. atîta vreme cît: cît timp trăieşti. mare cît o zi de post.)... foarte. foarte mult: Oşlobanu. cît să chiorăşti un şoarece. revărsîndu-se zorile.ISP. cît pe colo. oricît...: am aruncat şi eu o vorbă.: cît pentru străinul brunet. (pop. mult: mînca şi bea cît patru . PSALT. (înv.. foarte mare. cît să . deloc: a înfruntat pre nuna cea mare. deloc: am avut minte cît păr pe broască.. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui.. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul. cît stau răsăritele de apuse.. ) în cantitate foarte mare. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul.COŞBUC. nu se mai bagă în samă...OD. cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte. cu cît mai vîrtos a lucra ceva. referitor la . 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul.CR.. foarte întins. într-o clipă.SAD.... care mînca cît şeptesprezece. căciula.... (sau despre . cît te-ai şterge (sau să te ştergi...NEGR. cît de mult.POP. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare. (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior.ISP.. .

i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele).DOS.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. foarte mic. a nu se mişca. a nu se clăti din loc. pînă foarte departe: cîmpurile. a clădi (sau a funda. cît veacul. cît unghia. cîtuşi de cît. şi pop. cît un fir (sau un grăunte. nesigur. lumină strălucitoare de lună. liniştea se aşternu peste pădure. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . a întemeia) pe nisip. cît un lucru mare. bătu în sus.MAIOR. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. claie peste grămadă. a fi foarte mînios. o (bucată de) vreme: cîtva timp. cît va da din deget. a vorbi mult şi fără rost: ajungă.CR. absolut deloc. a dori răul cuiva. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. claca lui Dumnezeu.POP. neînsemnat: privighetoarea . a pune la cale ceva.). a coace la inimă pe cineva. ) tot timpul. ) cît de cît. continuu. a cloci pe vatră. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. a nu se urni din loc. pe iluziuni mari.NEGR. cît va trăi. clătind din cap. (pop.EM. un sîmbure) de mac. a merge împleticit. defel. a se gudura. a clăti(na) capul (sau din cap). bătu în jos.ISP. mult de tot. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. a clocoti (sau a spumega. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti. cît vedeai cu ochii. pînă va trece mînia Domnului.ISP.. cîtva timp. cîtuşi de cît. ) foarte repede. erau ale lui. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. permanent. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . unii (sau unele) peste al ii (sau altele). foarte (mult sau tare). a cloci un gînd. a se clătina pe picioare.NEGR. cît un lucru mare. a clămpăni din gură. a da din cap: bătrîna a ieşit. în dezordine. într-o clipă. a clăti coada. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. (ori)cît de pu in. 2) (fig. (reg. (despre cîini) a da din coadă. (pop. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît.. a-şi clăti gura. (înv. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). (înv. şi peşte să prinză. clar de lună. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. a fi pe cale de a se îmbolnăvi.SAD. clipă de clipă. luptă: am fost în foc la ’77. (reg. ) a nu se clinti. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. a rămîne neatins. cît ine Dumnezeu lumea. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele.VLAH. a turba) de mînie. 1) a-şi spăla gura.BIBLIA . dojană etc. a cloci o boală. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). a trîndăvi.POP. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale.DELAVR. ) război. cît vezi (sau vedeai) cu ochii.

coada ră oiului sau coadă de ră oi.. fără a le potrivi. în şoaptă..BIBLIA.... ...: cobora în linie directă din Mavrocorda i. minte scurtă. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu . c-o pă i sau că o fi. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. a coborî vocea (sau glasul). zgîrcit.. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi.. că o drege. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din .: cole. ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL..PANN. dincolo că risipeşte. pe alocuri. a coborî în linie dreaptă (sau directă) din . spre a înghi i tot ce-i iese în cale.. colac peste pupăză! POP. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. de origine rurală: nu eşti . că mîr: că o fi.a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. colea colea . a coborî tonul.. (reg... colac peste pupăză sau pupăză peste colac.. sfîrşitul să fie bun!.. a o codălbi. coadă de topor... (pop... mă! PANN. cîte una. obuzului.. getbeget coada vacei. a cocoşa în bătaie (pe cineva). a pune la cale. a stîlci în bătaie (pe cineva). nepot.. IORGA. stăi. a proiecta (în secret) (ceva). a coase la oboroace... col cu . a-i pune gînd rău. a descinde din . a greşi. vezi cum îi stau coastele. (pop.CONACHI. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea.GHICA.: te aştept în Bulevardul Elisabeta. că cîr.. a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. a stîlci în bătaie (pe cineva).OD. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva).CAR. situat în unghiul format de două străzi. de vi ă nobilă. mîndru. (get-beget) coada vacii. dincolo . col cu Calea Victoriei. colo şi colo sau colea şi colea. a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm..SAD. dincolo . unealtă în mîna duşmanului. sărăntoc. coada-i grasă!. cu musta a coada ră oiului. ) sfîrşitul lumii.. coborît cu hîrzobul din cer. ) a o pă i.. a coase petec la petec. a coace (sau a cloci) un plan. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL. nu sînt caii şi pace! POP. alcoolic. strănepot de plugar. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt. la intersec ia cu . a vorbi.. a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei.AL.. a coji în bătăi (pe cineva).) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. cînd şi cînd. colea..i pare cu scumpete. pe de altă parte .AL. vagabond: ne sculăm să plecăm... a comite o eroare.. şi zici: coada-i grasă! POP. fudul... ) cu gura larg deschisă. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă. coadă (sau fustă) lungă. colea. coate-goale. a vorbi mai încet. să se sfîrşească comedia.. a-i întinde o cursă.. pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. taberei). (un necaz) în plus. coada oştii (sau oştirii. că o drege.PANN. neaoş. instrument. din cînd în cînd: [copilul] începe . pe de-o parte . colea. colea . coada veacului. (despre şuvi e de păr. îmi mai trebuiai şi tu. musta ă etc. coate-goale se scoală şi dumnealui.. 1) (înv. ieşit din opincă. c-o fi. a colinda (sau a bate) cîrciumile. ici şi colo. a-i purta sîmbetele (cuiva). a coborî ochii. 2) foarte nervos. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt. a se trage din . . a fi be iv. ) a sforăi. colea. a fi strîngător. (înv.

fecior în casă: Cătălin.. concomitent cu .GHICA. potrivit cu . (legat) cot la cot. a copleşi cu laude. n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . a contracta o boală.. . comparativ cu . ) a formula. om destrăbălat. de-mi crăpa buza. cu o milă de loc de Movilău.. obligat să . de 200 de mahmudele.. 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva. a se prăpădi după ceva.. în acelaşi timp cu . consideră că n-am spus nimic!. a crăpa de foame. (jur. (jur. a se constitui parte civilă.. a înmormînta pe cineva.. nu-mi pasă!. a-i fi foarte foame. sau în compara ie cu .. copil din (sau în.. .) a nu-şi mai vedea capul de treburi.CR.M. fig. a se sim i dator. a lăuda peste măsură.. eapăn.. copil de tufă.. copăcel. fiu de boier care era paj la curtea domnească. conform cu . a gafa. (reg. fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că . cotul şi pişcotul!. orfan..CAR. a se contamina. alături.. a înso i (pînă acasă) pe cineva. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. consideră că n-am spus nimic! considerînd că .. de după gard). un paj .. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte. a conduce pe ultimul drum pe cineva. fa ă de . bastard. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva.. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche.... haimana. copil de suflet... a condamna în contumacie (pe cineva). dar indrăzne cu ochii. a conduce (pînă acasă) pe cineva. ) a condamna în lipsă (pe cineva). avînd în vedere că . a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. simultan cu . complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu .... a comite (sau a face) o gafă. a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva). a contracta o datorie (sau un împrumut).GHICA. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă. libertatea se coboară asupra unei societă i. jocul întîmplării.. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi.. ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. derbedeu.: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. de) casă.. a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame . a omorî pe cineva. 3) (fig . copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt).. complex de inferioritate.. a comite o impruden ă. neîncredere în for ele proprii. a avea mare nevoie de ceva. a se împrumuta. a considera de datoria sa să . a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. EM.AL.. a considera de datoria sa să . copăcel. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie. (înv. copăcel. hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu . copil al nimănui.. (p.. concurs de împrejurări. copăcel.ext..EM.a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . ) copil nelegitim. dac-ai sta să te potriveşti lor.. copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas.COSTIN. conacul cel de apoi.. a-i crăpa capul (cuiva). a fi imprudent. împreună. ) a avea o migrenă persistentă. într-un proces.... ). băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei.. a bate zdravăn... viclean copil de casă.. (legat) strîns. a fura. copil înfiat. ) moartea: aproape de Nistru.. 2) (fig.

de invidie. a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri.a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă. a dat Dumnezeu!. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). a crăpa (sau a pocni. a întredeschide uşa. a crea un rol. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă. a fi foarte leneş. de necaz).EM. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. răsfă at. să fii sănătos... (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc.. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. ba bine că nu!: nu umblă . HEL. supărat.. a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă.POP.. în fine!... avere bună! NEGR. a lăsa) impresia că . crăpa rînza-n ea de ciudă. a crede fără a verifica. a sim i o mare bucurie. desigur!. (sau de . a lăsa să se în eleagă că . (pop. de crăpau lemnele! CR... crescut cu o grijă exagerată... a fi foarte încrezut. a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv.. a da.CAR. a avea o foarte bună părere despre sine... a-şi crede ziua eternă. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf. a creşte. a sugera că . a-i crăpa pipota de nerăbdare. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a avea mare nevoie de . cum i le spusesem eu .. pieptul) cuiva. crescut în belşug. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . în perini de puf). crezîndu-le toate lăptoase .). a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . cînd l-a văzut viind. (p. a creşte iarbă sub cineva. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că . a crea (sau a da. m-a lăudat. a crede tot ce i se spune: mama . mînios: baba.. a se crede grozav.. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger).. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. [nora cea mică] se apuca de direticat. a crede că tot ce zboară se mănîncă. cred şi eu!. calea laptelui.ext. a fi foarte nerăbdător să . a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala... a crăpat ceasul!. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă).ISP. crescut în vată. a se lumina de ziuă..POP. într-un film). a lua de bune spusele cuiva.. (despre actori). tinerică. în sfîrşit! a crăpa uşa. ) ochii). a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer. o mare satisfac ie.. nu-i de mirare!.. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului..CR. copii! ISP. a nu duce lipsă de nimic.).SL. . a fi foarte nerăbdător. a cresta pe răboj. a trăi confortabil.. a-şi face iluzii.. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima.. sufletul îmi creşte. crescut în mătase (sau în puf).. a le crede toate lăptoase...CR.. (sau de .: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva). a ajuta. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă.CR. ) a fi foarte. a creşte (sau a încălzi. a fi naiv.

cu (de-)amănuntul. . cruce ajută!. (în) cruciş şi (în) curmeziş. a o croi la fugă.POP. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie. cu anasîna.. laolaltă. cu altă ocazie. ochii i-au slăbit. tată. împreună cu .CR. ) pretutindeni. crucea zilei (sau nop ii).URIC. a o tuli. miezul zilei (sau al nop ii).a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . 1) a-şi face loc prin mul ime. adică: cu alte cuvinte. cu adevărat. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. cu alai. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul.. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. în toate direc iile. a croi o minciună. a se menaja. cu dificultate. a-şi croi drum în via ă. a face proiecte. cu anii. cu alte cuvinte. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. a bate (cu un bă . cu for a. cu to i flecăii din batalionul meu.. din toată inima.CAMIL. în apropiere.1818).. cu atît(a) mai pu in.CR. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele.ext. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. cu băgare de seamă. 2) a parveni. (în) crucile satului. într-adevăr: acum. la un loc cu . a răzbate în via ă. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi.PRAV. cu aceste(a) cu toate. cu greu.. crucea ta!.POP.P. cu tot. ) astfel. apropiat. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate. cu apropiere. ca orice amator pasionat. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. cu anevoie. (p. şi pop. (înv. pe măsura trecerii anilor.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot..GANE. a ticlui o minciună. a croi la planuri. cu fast.. înjurătură amenin ătoare.. a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. (a. cînd se va mai ivi ocazia.GALA. în lung şi în lat. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. cu . ) cu toată bunăvoin a. cu timpul: cu anii. a-şi cru a for ele. a-şi deschide drum.. cruce de voinic. într-o măsură şi mai mică. bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. cu biciul) pe cineva.ISP. cu precau ie.CAR. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. cu această (sau astă) rînduială. a croi pe cineva. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului. cruce de voinic. ajunseră la muma Crivă ului. 1) Doamne ajută!. a lăsa în via ă (pe cineva). a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă.P. aşa pu in la inimă! ISP. cum să se arate el. cu mare băgare de seamă. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai. cu de-a sila. îndepărtînd obstacolele. în amănun ime.CR. a-i cru a via a cuiva. 2) (fig. cu aten ie. cu grijă. 1) din belşug. (înv. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. cruce de aur în casă!.

. cu bunăvoin ă. (sau ca (să) ..AL.. de-i so ie. cu trudă.POP. cu că el (şi) cu purcel. cu bun chip sveatnic.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos. din abunden ă. cu toată familia. ) n-a lipsit mult să (nu) .. cu bun chip.. ) 1) cu grămada.MAIOR. drept. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul).. cu chip că . cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie. cu capul (sau cu fruntea) în piept. cu duhul blînde ii. ) cu multă însufle ire. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. anapoda.. pe dos: lumea asta e pe dos.VLAH. cu brio.. cu greu. 2) cu sănătate. cu toptanul. binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă. ) smerit. şi sîngur cu sine să facă greşala. astfel încît . umil.cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine.. .DOS. (înv. 1) (muz. cu chiuita.. cu carul.RUSSO. cu capu-n jos. cu (chip şi) chibzuială. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei. (înv.CR. în aşa fel încît . ) necugetat. îmi spui o mul ime de .. (reg. s-apropie de cal. şi ea tot nu-i mul ămită..BIBLIA. cu cevaşi.. ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR.. în mod conştient. cu bunăvoin ă. cu capul plecat (de supărare. cu ce obraz?. cu chiu.PRAV. foarte mult: a i umplut...COŞBUC.: văzînd nişte lişi e pe apă.. . imatur. cu ce îndrăzneală?. lipsit de experien ă.)...... fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. jucînd [căr i] cu chibzuială. cu chezăşie ca .. (înv. 2) mult. cu chip de a . rezonabil. cu fundul în sus.: cu chip că eşti hazliu. crescută cu cheltuială prin pensioane. după multă osteneală. cu căciula în mînă.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani.NEGR.. cuc armenesc. cu chibzuială cu chip că . 1) (înv. potrivit.P.. inteligent: era un tip cu cap. din belşug: îi aduce în casă cu carul. (reg. cu (sau de-a) chiuita. grosolănii. toate merg cu capu-n jos! CR. de cerneal-atîtea coale. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca .. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. ) 1) el însuşi. călărind pe gramaticele latine.P. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. 2) singur. cu condi ia ca .. cu cap. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. deştept.VLAH. în cunoştin ă de cauză. sub pretext că . (fig. în persoană: se mărgini Traian. din toată inima. cu gînd să . de ruşine): cu fruntea-n piept. cu nemiluita.. ) cu bunătate... cu tot avutul. zvîrrr! cu toporul într-însele. cu vai cu chiuita .... cu cheltuială. (sau să . cu cale.. costisitor: bunătatede copilă. (singur sau însuşi) cu capul său. cît p-aci să .POP. cuvinte. cu în elepciune. supus. cu chip de a . scump... nimerit. cu to ii: au plecat cu că el şi purcel. nenumărat.. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu . cu caş(ul) la gură. cu chip să ucidă vreuna. cu chiu..CR. cu capul gol. cu creştetul descoperit.CAR.). cu inten ia să . cu bună ştiin ă. (reg. cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie. cu capul a mînă... cu bra ele deschise..CAMIL.

umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare. privea la ei cu drag.. premeditat. (în mod) onorabil.IST.MARCOVICI. ) cu toptanul.. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. integral.. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. cu de la sine putere sau (înv. cu crezămînt. cu coarne cu condi ia să . limpede. cuviincios. ambiguu: vorbe cu două în elesuri. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică.CR. cu de destul cu de destul. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul. metodic. cu cumpăt cu cununie cu cununie... cum trebuie.CAR.... cu coaie cu coaie. cu cît trece timpul cu cît trece timpul. ferm.. după.PANN. cu ciudă. cumsecade.. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde.cu cinste. (înv. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete. energic. 1) sub cuvînt de . ) chibzuit. for at. în mod consecvent. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic. ruşinat.... cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu . ipocrit: om cu două fe e..CORESI.COD.. (înv..OD. în totalitate: era cu desăvîrşire chel... cu obliga ia de a . din proprie ini iativă: o igancă aduse. ) cu greu. cumătre. cu de-a sila cu de-a sila. cuminte... complet. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată. cu două în elesuri. tu te coboară pe pămînt. cu claritate şi cu elegan ă. cu cuvînt de . neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă . cu . enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. şi coraj d-a cugeta. cu cu cumpăt (bun). bine. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi.. amănun it. cu condi ia să . (înv. la un loc cu . convenabil. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă.CANT. cu cioporul cu cioporul. PANN. (pop . cu drag.. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. cum se cuvine.EM. 1) nejugănit.. cu dragoste. prietenos: soarele . cu coada între picioare cu coada între picioare. potrivit. împreună cu .URIC. desluşit: autorul descrie cu fine e. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. cu for a.CORESI. cu ridicata. cu credin ă cu credin ă. cu tot cu (sau de.. din toată inima.EM... (înv. bucuros. fă arnic. 2) (bărbat) viril.. în ordine. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul.GALA.CORESI.. echivoc. pe măsură ce trece timpul.POP. ipocrit. cu depărtare cu depărtare.. cu două fe e. prefăcut. mor iş.1811). frumos. clar. cu coarne. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine. cu .CR. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. fals.CĂL. cu claritate cu claritate. corect. cu mînie.. cinstit. MAG. fă arnic.. hotărît. ) cu puterea sa. cu de la sine putere. (a. .) mul i. 2) sub cuvînt că . cu adevărat.. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie. nimerit. în) cuviin ă.SAD. cu cale. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta..: mînînc merele cu tot cu coajă. anume. în detaliu. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. cu convingere cu convingere. cu consecven ă cu consecven ă.VOR. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui. . (reg. cu cuvînt de . credincios: cu credin ă să-l primim. cu desăvîrşire cu desăvîrşire.

cu excep ia .PSALT. cu dreptate. sim i că-l ia cu fierbin eală.. cu genunchii la gură. a cugeta bine . cu dulcea ă. împăcată cu sine: cu cuget drept. degrabă.ANTIM. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR. a cugeta sfaturi. cu fruntea sus. cu mîna la piept. prin for ă. cugetare bună (sau rea). cu binişorul. plăcut: vorbea cu dulcea ă. (înv. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI. conştiin ă liniştită.LIT. strîns. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. (înv. fără fă ărnicie.DOS. blînd. integru.CONV. a avea gînduri.. cu frica lui Dumnezeu. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul). cu căldură. . fierbinte. de cugetă bine şi cearcă de Domnul.. cinstit: fuge . (înv.POP. cu for a. cuget curat (sau drept). cugetător de Dumnezeu. MINEIUL. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. cu fa a curată sau cu obraz curat. cu părere de rău.. cu excep ia ultimului capitol. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. repede... cu bunătate. . imediat: hai. (în) afară de .. plin de îndrăzneală. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat. (înv.. ghemuit. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus.CR.GHICA.. adevărat.POP. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. prin laude meritate.CR. nevinovat. cu durere în suflet. în mod întemeiat: . cu duhul blînde ii.. pios. a se cufunda în somn.. cu teamă: vorbea cu frică. cu drept cuvînt. DOS. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. cu regret. 2) speriat. drept. ) cu picioarele în sus: a doua zi. folositor. te aşteptai să fii răsplătit. cu gaidele în sus. ) sub amenin are. cu curu-n două luntri. cu binişorul. cu frică sau (înv.P.. fă arnic. curajos. (înv. cu frumuşelul.POP. ) arzător. cu înflăcărare. fierbinte.DRĂGHICI. cu drept cuvînt. cu duiumul.: învă ase toată materia. pios. cu fierbin eală. nehotărît. nepătat. sincer: spune i-mi cu drept. deschide i cu fuga. cu fuga. cu dulce.POP.. util: să ne fie cu folos.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop. cu folos. dragii mamii. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate..CR.. care de pe unde se găsea. cu droaia. cu fuga! CR. ) cu de-a frica. cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat .DOS. cu febră: brusc. evlavios. cu foc.. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu. a dormi adînc. 1) (înv. profitabil.. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare. cu foc şi cu potop. indecis. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta.POP. ) a voi binele (sau răul) (cuiva). (reg. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) .OD. pe bună dreptate..

. . cu sinceritate.. topit de durere. cu foc. cui de tei.CR. cu gura plină. nostim. (reg. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea.. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. speriat. pe fugă. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină.. cu (mare sau mult) greu (sau greutate).POP. cu (mare) grijă. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura.. la hurtă. 2) cu (mare) aten ie. cu inten ia de a .COSTIN .NEC.CR. ) cu grămada. cu hamişa. fără şovăială. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. cu inimă bună.P.. cu hurta. sus ine că da. nemăsurat. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece. 2) de-a valma.. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. cu grabă. patetic: cîntau la psaltichie. cu grămada. cu mare dificultate. voinice!. cu grămada d-a lungul Buzăului. observă tot ce se petrecea jos în curte.POP. cu ifos. 1) energic.POP. cu gîndul aiurea.. că-l înduplecă. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură.. cu gura rece. cu franche e. ) cu toată gura. (reg. inten ionînd să . de nevoie. hotărît.. 3) cu răutate. cu de-a sila. cărunt.BĂLC.VLAH. hazliu. grăbit. 1) din belşug. 2) (înv.AL. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. cu gîsca-n traistă. . cu duiumul. bucuros. cu obiectivitate. colea. cu musca pe căciulă. în grabă. cu hatalm. cu greşeală. fără convingere: Bun sosit la noi. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului. . cu sila. îngrozit: cu inima răcită. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. cu mî a-n sac. cu haz. cu ifos. cu hapca. cu toată impar ialitatea. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să. plăcut..CAR. distrat. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea. lucru pe care nu po i pune nici un temei. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. cu inimă. ) din greşeală. 2) inimos. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei.ISP. în mod fraudulos: îngerul cel rău.AGÂRB. într-o bună zi. cu inima răcită.. curajos. (reg.CR. cu gîsca-n barbă. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. cu mare greu găseşte drumul.cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a . zise craiul cam cu jumătate de gură. ce cu hamişa voia să se vîre în cer.. ) cu înşelăciune. cu hapca (sau cu japca). cu gîndul de a . ) cu for a. cu insisten ă. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară).REBR. EM. cu glamnică la inimă. cu inima deschisă.OD. (înv.. fără voie. vinovat.i ascult chemarea. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec .POP. .NEGR.

într-un fel oarecare. ) cu drag. a tăia un arbore. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut.. cu înfocare.. a avea succese mari. cu jale. a culege lauri. cum o da Dumnezeu.VOR. cu iu eala fulgerului (sau glon ului).. cu îndoire. cu planul de a . cu luare-aminte. ca ultimă dorin ă... lesne. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e.. intermitent. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. se culcase odată cu găinile. cumpătat. necum. a deveni celebru. cu înverşunare.ISP. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? .: cumu iaste aceasta drept . timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. ce vrei să spui?. ) îndoielnic. biruitor.ISP.ISP..... a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. în mare cantitate. cum. 1) în belşug. cu grijă. pe urechea aia). VLAH. 2) în mare măsură. (reg. din abunden ă. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. a se culca pe lauri. cu degetul în gură.CR. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. atent.. tot .. cu îndestulare. trist: de ce plîngi cu jale? AL. cu lopata. (în mod) în elept. 2) a nu-i păsa. incert. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să . s-a descurcat şi de data asta. cu îndelungul. ) timp îndelungat. iară. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna ....). cu siguran ă. cu lipici.CR.BĂLC.COD. a se culca foarte devreme: baba . totuşi . cu judecată.CORESI. a nu se sinchisi (de ceva). din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. cu inten ie.. cum a da tîrgul şi norocul. a se culca (odată) cu găinile.. cu bun-sim . cu izbîndă. . o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa... iară noi usnele nu desfacem. cu luna. uşor. cumva: cum. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. cum adică? sau adică cum?. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva)... cu întreruperi. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor. (înv. a culege de pe drumuri (pe cineva). pe urechea ceea. (înv. cu în elepciune. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata.cu inten ia să .. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. ) deşi . (sau de a ... menit a smulge aplauzele colegului d-sale. (aproape) instantaneu. înverşunat. cu toate că .. necum. cum . a ne durea şi în toate păr ile a ne da . chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur. inten ionat. să ne rugăm. (înv. jalnic. cu înflăcărare. cu limbă (sau cu grai) de moarte. cu (bună) încredin are... prudent. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI. tată. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată. cu iuboste. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune. fie ce-o fi: apoi dă. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. cu ardoare. ) cum s-o nimeri. cu înlesnire.CAR. victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic.ISP. DRĂGHICI .. necum cum . PANN.. (înv. a culca un arbore. destul. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini . cu gîndul. cu lunile. atrăgător. pornit: făcea totul cu înverşunare. încîntător.

cum era şi de aşteptat.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău. mort. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi ..CR. 3) decedat.: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină. de exemplu.. cu mare. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură.. cum e... cu chiu şi vai. precum: apă limpede cum îi lacrima. cum se cuvine. cu măiestrie. cu judecată sănătoasă... cum ar fi . cum se cade. metodic. cu merit sau de merit. ) substan ial.cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o. conform obiceiului. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . cu mîinile în şolduri (sau încrucişate). (înv. cum merg lucrurile? cum e legea. cu măruntul. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune. (glume ) ame it de băutură. chibzuit. 2) (înv. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic. era frumoasă de mama focului. cu greu. cu mare ce. în detaliu.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă. (înv. ) în cele din urmă: după multă trudă. cum că . cu amănuntul. ) pentru ca să ... adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte... to i.... cum e mai . omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei... cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. precum se putea prevedea..EM. altfel spus. din ce pricină. cu mare caznă. cu miez.URIC. neînarmat..ZANNE. ) jalnic. cum e obiceiul. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate.. cum se face că . ce naiba? cum e. cu mîinile la piept.IOSIF. (p. (înv. ) uimitor.AL. cu mîinile goale.POP. 2) fără nici o grijă. cum dracu?. bunăoară: o pasăre. (ca) de pildă. priceput. aşa o spun mai departe. cum ca să . cum că . cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. . 1) impasibil. cum am auzit-o.. cu mîinile la piept .. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie... (fig.POP. cu mic.. cu minune.. cu scopul de a .PRAV. cu metodă. cum de . cu pompă. ) în cantitate mică. cu minte. sistematic. cu mare greutate.. cum se obişnuieşte... cumpătat.. în cantitate. cu mare alai. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept.. cum e sfîntul şi colacul. în voie.. aşa o vînd. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. spre a .ext.PRAV. de pildă. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . (p. fără bătaie de cap. cu milă.CR. inactiv. cu mărun uşul.. dureros: puica mea plînge cu milă. cum de . (înv.. cum ar fi ciocănitoarea..ARGHEZI .. diplomă de merit. ext. ) în elept.CR. de respect. ca (şi). cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa.. îndemînatic. că . cu măsură.. cu miile. cu chin. cum e habarul?... cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie.. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. cum am cumpărat-o. fără deosebire. cît se poate mai . semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. şi pop. după multă osteneală.

foc. cum îi vine pe ăcălie.i fie!.).. (înv. cum nu şi s-are fi făcut..MOLD. a cîntări din ochi..: strica-să-vor aceale tocmeale. a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte).COŞBUC. şi atunci cum rămînea? CR. a cumpăra la un pre exagerat de mare.PSALT. se înghemuieşte acolo.. . cumpătul vremii. sincer. (înv. că-s făcu i pe seama ta. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). fără a aduce sau a lua ceva.BĂLC.CANT.. (mai) cu mo . manual.. cum o mai hălăduieşti?. (înv.NEC. (înv. mai firoscos decît noi to i. direct.. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap. cum poate. după cumpătul vreamii. cum are chef.) făcut mama. deschis. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . a ta etc.) sau cu mîinile lor (ale noastre. POP.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. . cu moartea-n suflet. desigur!. cum rămîne (cu . ) ca şi cum nu . şi rudenii.da cum. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte.DELAVR. iar nu aşa. ale voastre etc. disperat. . pe je tăcut se lasă. a cîştiga timp. cum nu! CR. (care sau cine) cum poate.NEGR. ) 1) (mai) răsărit. cum poate (mai bine). cu conştiin a curată. ) nimerit..AL. cu mîna goală. odoronc-tronc. (înv.. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. ca din topor. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. (înv. după puterile. personal. halal să-mi fie! CR. mai încape vorbă?. cum nu şi . (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . cum mi-o fi dat. (iron. (reg. ) roditor. cum doreşte. şi cuscrii cu craii lor să facă. precum au şi făcut. cu mîna lui (a mea. potrivit: să n-apuce codru.. a evalua. cu mîncare. cum s-ar prinde.CR. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . cu mîna. a cumpăra foarte ieftin. cu (sau la) modru. (mai) plastică. vezi bine!: mîndruli ă. cum îi vine. halal să..POP.ISP.COSTIN. 2) vorbă să fie!.PRAV.)?: omul putea să nu ne deie nimic. cum (să sau de) nu!. de mînă. cumpănă de via ă (sau de moarte.)?.i . cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . uştiu! iute sub un chersin. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună.. ochii tăi. unde nu-i de modru. l-a etc. bravo ie!. cum o mai duci? cum mi-o fi scris.EM. hî! da.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa. bine seamănă cu-ai mei! . cum mai po i?. fireşte!. ) ce mai faci?. a cumpăra pe nimica toată. se poate altfel?. cum mai de. de pierire). cu mîna cuiva. 1) de ce nu?. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu.. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. cum mi-e sortit. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire. ce se întîmplă (cu . a cumpăni din ochi. şi domnii Volohiii. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. a cumpăra de la un intermediar. cum m-a (te-a. a cumpăra vremea. cum trăieşti?. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu. n-ar sămăna. să.POP. cum s-ar prinde... cum o mai duci?.

cum te văz şi cum mă vezi.. amănun it..EM.. cumuş [i] era. parcă tot îi pute ceva. fără efort. (înv. (fam. cum dă Dumnezeu. 1) la fel ca . ce părere ai? cu multă bucurie. cum se cade.? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să . umilit. făcîndu-l eretic ..FIL. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce. cum e posibil?.. adică: om de gios..MINEIUL. bine: îl aşază cum trebuie.?. să feace turbureală în mare. cocoane.?: cum stai cu sănătatea? cum şi. întocmai ca . şi pop.PRAV. desigur. cu nasul zbîrciog. supărat. nărăvaş.. din toată inima. cum pofteşti. (înv. cum nu se mai află (pe lume). ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim. cum vrei. cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. cum şi Iov.?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare.. 2) ca să . ce vrea să spună asta?. fără asemănare. cu măsură. cum te văd şi cum mă vezi.?. cum o duci cu . după cum se cere... 2) prin ce întîmplare. aşa cum se cuvine.VLAH. cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar . cum vine asta?. cu multă uşurin ă.. cumuşi. cum se zice..: aşteaptă cum to i să se întoarcă..? cum să nu! cum se cuvine cum se face că .. cu nasul în jos. cu nazar.BARAC . cum se zice ăran... cum se poate?. 2) în timp ce.DOS..cum să . 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii. cu nart.. pune roata la loc. cum se face că . (înv. ) 1) aşa cum. ) 1) să ..PRAV. cum trebuie. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic. .ISP.. cum se nimereşte. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i.. cum şi copiii. izmenit. cum se cuvine. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu . COSTIN . cum nu mai există. după multe eforturi. cu greutate. cum să fac să ... cum să nu!. (înv.: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa. şi femeile. a mul emi lu Dumnezeu. cum se cade... de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare. cu modera ie. oricum. cu mustrare... . moare de dor ca să te cerceteze... pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite.. cu monoclu-n ochi.OD. cu nasul zbîrciog. d-ta care eşti atît de delicată! AL. dispre uitor: vine de la Paris.CORESI .. cum crezi (că e mai bine).DOS.. cu aere de superioritate. cum stai cu ... extraordinar.. (despre cai) sperios. cumuş [i] va muri stăpînul.ISP. după cum: au înfruntat . pre împărat . cum să fac (ca) să . ce înseamnă asta? cum vine vorba.. cu multul.CR. cu mul umită. uşor..DOS.: datori sîntem .. cu socoteală. cum se zice. în ce chip să procedez (ca) să .)?. ) mai încape vorbă?. 1) explicit. (sau de .. cu reproş.. cum şi (în) ce (fel sau chip). ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul. zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine..CORESI. cum i se pare?. cu multă caznă. temeinic.

cirezi. cu neorînduială (înv. ).ISP. (înv.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi.N.COŞBUC.. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste. ) 1) atent. fără a fi fost judecat. nenumărat. cu nepăsare. din belşug. fără răgaz: fiarele . cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . şi reg. fără preget. (înv.HEL. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. cea aievea ne părea cu neputin ă. aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani. cu necurmare. cu nările în vînt.GANE. cu necesitate.ARGHEZI. abuziv. cu nevinovă ie. cu nejudecată. cu năvală. bălăcea cu nuiaua prin apă... . cu nefolosin ă. cu neadormire. beau cu nemiluita şi nu se îmbată. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul. ) imaginar. cu nestrămutare. ) mîndru.NEC.ISP. sfidător: roibii cu nări..EM. cît trăieşte lumea. cu ghiotura: nişte be ivi care. plin de temperament.CR. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul.CR. cu neputin ă sau (înv . HOGAŞ.VARLAAM . în dezordine. cu nemiluita sau (pop. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. crud. fără milă. (p. cu neaşteptare. (înv. ext. ireal: lumea . 2) (p.CR.LIT. (înv.HOGAŞ.OD. cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie].MAIOR. (înv. cu aviditate. şi pop. cu necaz.COSTIN.ARGHEZI.CONV. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. seme şi avîntat. fără socoteală. cu neîndurare. cu neîndemînă. cu nejudecată.) cu neputere. ) fără folos. ) nesigur.problematic. incert. ferm. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. anevoie. cu năpaste.le-n vînt vor trece în mîndru galop. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. ) greu. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. 2) neîncetat.MARCOVICI. neîntîrziat. nervos. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. (înv. 2) cel mult. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. necontenit: o privesc cu nencetare. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire.NEGR. livezi. cu nerăbdare. dificil.. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate. .POP. ) fără milă. cu (sau în) nerăbdare. (înv. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut. năbădăios. 2) (rar ) în neştire. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti. an oş. (înv. cu nepreget. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau. nerăbdător.EM. cu neastîmpăr. ). cu neîncetare. cu nedumerire.ISP. hambare.ISP. (înv. . cu nemilostivire. . cu nemară. ) cu nenumărata. .SAD. şi reg. fără rost: privind cu nedomirire.ext. (înv. ) continuu..EM. cu nesa . cu nervozitate. cu crispare. fără cru are. ) imediat.

cu noaptea-n cap. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. cu nimic sau (înv.EM. cu noroc . a cunoaşte. şi reg. să se mărite. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. ) 1) cu rîvnă. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. ) cruciş. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. (înv.. (înv. (fam. cu nici un chip. 2) primejdios. pe nimerite. orice s-ar întîmpla. a dura. în nici un fel.tr-un chip. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. privindu-l pe sub geană. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. cu judecată. cu noimă. 2) a şti pe din afară. cu nici un pre . cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. anevoie. a şti (pe cineva) după înfă işare. (înv. în (dez)avantajul (cuiva): românii.GANE. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. a cunoaşte fa a. 1) a cunoaşte în amănun ime. (înv. a cunoaşte (ceva) numai din nume.CANT.GANE. în nici un caz.NEC. ) 1) (foarte) greu. cu nimereală. dis-de-diminea ă. DOS. a cunoaşte lumea. ) la întîmplare. 3) de nevoie.ISP.CONACHI. cu (sau în) nici un chip sau nici în.POP. în elept. cu (sau prin) nevoin a cuiva. adecvat. cu nimereală.ISP. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. zelos. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. (pop.MINEIUL . 1) cu (sau fără) succes. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . cu nimara. a cunoaşte (sau a vedea) de departe. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut. ) de nemică.cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi. . 2) anevoie. .. nicidecum: cea mai mică nu voia. a nu cunoaşte moarte. HOGAŞ. cu (sau fără de) noroc. 3) stăruitor. ) prin munca asiduă a cuiva. cu (multă sau mare. purtător de (ne)noroc. a cunoaşte (sau a şti) har cuiva. 1) logic. de bun (sau rău) augur. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte.. a fi trainic. de (in)succes. judicios. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. ). s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. şi pop. (înv. în detaliu. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. PRAV. . bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a.SAD. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. 2) semnificativ. 2) prevestitor de (ne)fericire. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. lăcui într-însa. zice.BIBLIA . a avea experien a vie ii. pe de rost. a nu şti nimic (despre ceva). cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. putea să-l cunoască din talpă. în nici un caz. precum am trăit eu. sub nici o formă.CORESI . (înv.ISP.MOXA.ISP. a (nu) avea sim ul măsurii. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. încă necînta i cocoşii. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. deloc: această leage nu-i bună de nemică. (înv.

intens: începu să lucreze cu pasiune.. cu oricîte eforturi.SAD. (fig.. (sau pe . cu orice chip.POP.. .DRĂGHICI.ISP. în extaz. cu orbire. 2) (fig.): to i rămîn uimi i în fa a ei. ) cuprins de mînie. înflăcărat.MINEIUL. .. cu orice chip sau în tot chipul. cu ogodul sau pre ogod. (numai) cu numele.. (înv.CR. (înv. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. ) pe îndelete. (numai) de formă. ) în cantitate (foarte) mică. cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt.SAD. cu orice risc...... sacrificii.CAR.HEL. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi.. glorie.. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate. grabnic: (fig. în orice condi ii. sub formă de . cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL.: i-a dat un milion cu nume de împrumut . cu ostenta ie. cu orînduială. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire. (înv.CAR... cu ochii pierdu i. ) cu de-a sila. cu de-a sila. privind în gol.).POP.. motivînd că ... cu orice pre . angajat şi plătit după un tarif orar. ) faimă. 1) în special... cunoscut ca un cal breaz.: baba se urcă în pod.. cu for a. cu tot dinadinsul.. repede. . cu numire (sau cu numiri) de . CAR.).cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de . . ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos. cu ochii închişi. . cu otuzbirul. (înv. foarte uşor. cu titlul de . cu pasiune. cu nuri.. mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. (pop.MACED.. (sau că . cît cepele de mari.. 1) cu titlu de . numit . în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele.CEZAR. apetisantă: o demoazelă cu nuri. cu o falcă în cer şi alta în pămînt. sau (înv. ca şi cum . foarte cunoscut. 2) bătut măr.REBR.. cu orice risc.AL... 1) fără discernămînt.. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă... cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata. ... 3) sub pretext că . neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten.: un cal învă at cu nume de Graur.GHICA. cu numele cu numirea cuiva cu numire de . cu rost.. ) ara . cu ochii (sau cu privirea) intă la .. cu privirea intă. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele).. şi reg.. (p. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind. 2) pe de rost.. cu orice pre . ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri.BĂLC. 2) (fig. ) sub pretextul ... (înv. cunună de lauri..P. cu orice pre ... să .. ) cu noroc. (pop. cu oasele pisate.POP. cu pacoste.. cu parul. 2) avînd numele de . cu paşi repezi. cu numele să le aducă slănină.istăpîneşti împără ia cu norocire.i răpuie capul. cu numirea cuiva.. în mod ostentativ. fără a se mai gîndi.. ) cu numire că . orbeşte. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit . (sau pe . prin lume şi prin via ă cu orînduială. bine: să. VĂC... demonstrativ. prin toate mijloacele: spînul vrea să... 1) (despre femei) atrăgătoare. fără grabă. organizat: toate se petrec . cu osebire.. şi reg.ext. soseşte generalul Mencicof. ) pe nedrept... pe toate căile. cu ora. cu privirea pironită la . cu paralîcul....POP.: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case. cu (sau sub) nume(le) de . indiferent de riscuri.

cu pruden ă. 1) complet dezbrăcat. MAIOR. dar mai rău pe picioare. cu precau ie. cu regret. din toată inima: cu plăcere. cu pieptul deschis.CAR. indirect: d-apoi.CAMIL. PANN. cu precădere asupra exigen elor nobilimii. cu foc şi cu pîrjol. . care costă. mai ales: căuta . înainte de orice. (făcut) în grabă. circumspect: am păşit cu precau ie. uşor indecent: anecdotă cu piper.cu plăcere! . plin de haz. şi reg. 1) bucuros.CORESI.N. cu (sau de) predilec ie. în primul rînd. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. cu părere de rău. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP. . îndeosebi: filologii . care se plăteşte: policlinica cu plată .. să-i ajute. (nostim şi) cu pică ele. cu economie. cu păstru. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. pe jos: e rău cu carul. scriere) chirilic.CR. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. (reg. dar prea le zici cu perdea. picant. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. cu mare aten ie. cu băgare de seamă.AL.P. cu iertat să-mi fie. (în mod) premeditat.. 3) împăcat.CAR. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. 2) încet. cu piciorul sau pe picioare. te ascult. din fugă. cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă.POP. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. liniştit: să te văd încaltea. cu părul complet alb... cu poala. pătimaş: cînta şi el cu patimă. cu pică ele. foarte intens şi foarte repede: şi. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. şi reg. (înv. 1) cîte pu in. cu por ile închise. (înv. lihnit de foame. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. 2) afectat. 1) entuziast. (înv. cu greu. cu părere că .P. 2) sărac lipit pămîntului.OD.POP. (despre glume).. îndeosebi. cu (sau în) pielea goală sau (înv. cu părul colilie. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. pe amor îl dau de gol. cu picătura. cu piciorul în scara murgului... mai ales.CAMIL. (mai) cu perdea.. (fam. cu precădere. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. cu grijă. nedrept. greşit.GALA.. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele..CEZAR. despre ouă) încondeiat. din toată inima: a rîs cu mare poftă.COSTIN . cu premeditare.CR. (despre alfabet. cu precugetare. ca să n-o ruşinez. ) sub pretextul că . cu plată.SAD. cu potcoavă.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . direct. înflăcărat.. (înv.POP. în (mod) special. domnişoară! BARBU ..P. cu păcat. de nu mai pricepe nimene. cu piper. cu plăcere.. cu patos. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. cu pîntecele lipit de coaste.FIL. cu (sau pre) podobie. 1) (exprimat) pe ocolite.P.CAMIL. cu poftă. ) cu măsură. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. ) (despreoameni) atrăgător.

CAR.GALA... (p. respectiv: viu şi teafăr. cu probabilitate. cu riscul .. în primul rînd: drum cu prioritate .. cu (sau (înv. cu preten ie de . prin violen ă. în mod prompt. e om cu priin ă pentru norod. credincios. cu profuziune. referitor la .: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. fidel.STANCU. 2) (în supersti ii).... cu amabilitate..CĂL.BĂLC. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.. în cauză. care ar vrea să fie . din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej. (înv.. 1) (înv.: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. 3) folositor. cu pruden ă. grămadă: intrară cu puterea în ogradă. ) cu luare-aminte. cu pumnul (sau pumnii). cu privire la . influent. şi reg. canapele şi fotolii de lemn aurit.... ) din plin. (înv. cu preten ii cu pre cu pre ul ...: o sculă minusculă cu preten ie de nas. (înv. (în mod) prudent: neştiind locurile. cărbune potolit..TOP. cu toptanul. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la .LIT.. din plin.SAD. ) cu prisosire. util: Despot nu-i ării de priin ă... cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare..CONV.MARCOVICI . ) 1) cu (multă) bunăvoin ă.MACED. şi pop. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. 2) preten ios. 1) (înv. cu pricina. normalul.: după cît se zvoneşte în ară. cu prilej. în schimbul . avînd în vedere . (înv. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea. din belşug. prietenie. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea ..CĂL. mai ales.CAMIL. să o scoată la mezat. cu grijă. (care este) în discu ie. îndeosebi. în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune. îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. apă lină. ) excesiv.. 1) cu infatuare: o babă cu preten ii. în mod special. (reg... ) cu for a. în plus.. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul. la mul i oameni.. cu sacrificiul . în mare cantitate.. aşteptările. cu efortul .HOGAŞ .. în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. .. în privin a . cu priveghere.VLAH.. cu promptitudine. cu pre ul . apropiat de .. (pop. 2) (reg. ) de. din abunden ă.. din belşug.. care vrea să pară . (foarte) valoros.. ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta.. 2) (foarte) pre ios. din) prisosin ă sau (înv. cu (de-a) puterea sau în putere.SAD.BARONZI. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul. cu puterea.SAD... înainta cu pruden ă.AL.ext.. privitor la . cu (mare) pre . dar regii ne-o iau cu puterea... ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre .. cu prioritate. în (ceea) ce priveşte . boită pe obraz cu suliman.COŞBUC. cu (sau de) (mare) priin ă... cu protec ie. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. şi reg.AL.. cu primejdie. ) devotat. .POP . ) mult.CORESI . POP. cerin ele. . este numai un obicei rău.... ) de-a valma.cu preten ie de . din abunden ă: se bea cu prisosin ă. supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă.. mai mult (decît trebuie).. cu prisos. cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere.P.. cu preten ii sau cu preten ie.. . de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii. raportat la .

cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate. m-a măhnit şi m-a supărat. acum sau altădată. a-i curge numai miere (cuiva). 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul. PANN. ) ordonat. a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică.NEGR. abia respirînd. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). a curge mult. dar nu cu răutate. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. ) a fi foarte slab. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat.. (reg.POP. se făcu pămîntul. (reg. cu risipire.REBR. ) a fi foarte slab. cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu . din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. a rîvni (pe cineva sau ceva). într-o bună zi. a-şi cură a obrazele. curată socoteală. 2) posibil.CR.P. (pop. . mali ios: scri i .. cu răutate. (înv. ) bogat. cu raita în sus. 1) a transpira abundent. (despre ape. cu răgaz. (reg. (reg. a tînji (după cineva sau ceva). ploi) a curge continuu şi abundent. ) a dori.. a-i curge obielele (sau flendurile. a pofti. a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). odată şi odată. cu răsuflarea la gură.EM. (înv. (înv.POP.URIC. răutăcios. ) putin i). a curge pînză. a-i curge oasele (cuiva).SAD. cu regret sau cu tot regretul. cu regulate ă. cu rezervă.MACED. DELAVR. i-ospun cu tot regretul. a fi slab ca un îr: calului . şi pop. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie.1835). cu glas seme . admisibil: toate mărun işurile cu putin ă.ext. cu repeti ie.. ) repede. (p. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. ) a se dezvinovă i.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. lucru clar. cu (sau în) repejune.LET. fără grabă. iron. (iron. din abunden ă. de mai multe ori: cască cu repeti ie. 1) (înv. cum ve i putea. cu rezolu ie. fără să fii împărat. de-i curgeau sudorile.. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. . ) în scurt timp. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. cu regulă.HEL. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. ..CANT. a fi îmbrăcat sărăcăcios. (înv. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . a-i merge toate din plin (cuiva). a curge gîrlă (sau pîrîu). a curge hududoi. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. a-i curge balele (după cineva sau ceva). (în) curîndă vreme.CEZAR. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă. sîngele de păgîn curgea pîrîu. rînduit: aste oase. (a.POP. dar nu erai om. în zdren e. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. pe îndelete. cu gaidele în sus. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. peticele) de pe (sau după) cineva. a fi foarte slab. ) a fi priceput la orice.NEC. ) cu picioarele în sus. cu răstire sau cu răstiri. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. puse cu regulă în dulapuri. ) a curge repede şi cu zgomot. a-i curge sudori(le) (cuiva). acum eşti om. a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). (înv.NEGR.

disciplinat.P. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. (înv. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. cu rînduială.1805). cu rînduială la cap. a-şi curma via a. a i se curma (sau a i se tăia.EM. (înv. 2) (despre cantitatea muncii) impus. CARAGEA. a-l curma foamea (la ma e. 3) cu toptanul. (p. (în mod) bine socotit.CEZAR. a i se opri. ca ieşit din min i. cu rîndul. 2) (fig. a fi copleşit de o emo ie puternică. cu sabia scoasă. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. ) dezonorat. a face pe dracu-n patru. (înv. a curs multă cerneală pe acest subiect. luna): am luat cositul cu ruptul. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată).PANN. (înv. chibzuit.BOL. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei.URIC. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . en gros. cu scaun la cap (sau la minte.NEC.AGÂRB. crunt.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. . cu ruptul sau cu rupta. cu sălbăticie. făcînd mîncare cu rîndul. (reg.VLAH. ) 1) în acord. 1) a bate ara în lung şi-n lat. a pune. amsă ieu nepotul cu mine. judicios. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. cu schimbul: stam la masă to i împreună. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. (înv. tăcerea. în condi ii bune.CAR. cu sa iu.. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. (fam. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. . fioros.POP. gata de luptă. (a. cu ridicata.POP.CR. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. cu (sau plin de) ruşine. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. cu ziua (sau săptămîna. capăt unei discu ii. chibzuit. timp de mai multe săptămîni. curs de vreme (sau de vremi). NEGR. . cu săptămînile. cu sănătate.SAD. a curma (sau a întrerupe. a rupe. cu scăzămînt. cu rost.HOGAŞ. despre oameni) cu judecată temeinică. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. ) a se face luntre şi punte. pe încet şi cu rînduială. cum se cuvine. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele.POP. s-a scris mult despre acest subiect. ordonat. cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei. răsuflarea mi se curmă.. a curma pămîntul. într-un tîrziu. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. în cantitate (foarte) mare. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. cu schepsis. de-om ajunge cu sănătate. a sparge) tăcerea. cu săptămîna. la inimă) (pe cineva).SAD.. . fără necazuri. a se sinucide. brusc. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap.POP. rupse ea. crud: îl biciuia cu sălbăticie. cu ruptoare. de flămînzi ce era. a străbate ări şi mări. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. cu sacul. ) termen. ) cu toptanul.CR.ext.. la judecată). cu bine: mar i. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. a curma o discu ie.CONACHI. ) în mod incomplet: această nelegiuită . ) îndelung.

.AL. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. cu stăpînire de sine: proşti. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor.ISP. cu seninătate.. cu tărie. liniştit. şi. în ara Românească.AL. rînd pe rînd. cu sfătoşenie. 2) cu respect. cu (sau (reg. cu sentiment... . cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun. cu scumpătate. cu seme ie. deocamdată. ordonat. 1) cu convingere. cu sinceritate. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. 1) indiscutabil. cu în elepciune: ce-o fi. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. sistemă democratică.i fă datoria cu sfin enie. POP.HOGAŞ .CR. cu asiduitate.. cu sistem. (înv. to i ceilal i fac nişte ochi mari.BOGZA. neapărat.am răspuns cu siguran ă. violent. fără glumă: asta. mai cu de-a sila. P. vor putea fi aprecia i de na iune.HOGAŞ . ) în) sete. timid. ) (despre oameni) respectat. banii de aur. nu putui şti cu siguran ă. cu siguran ă. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea. negreşit..CAR. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. cu calm. cu for a. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. cu) silă. 3) în mod corect.VINEA. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt.CAR. ) cu rost. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. ferm: fără de tine nu mă duc .CAR. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. 2) cu mare aten ie. cu (sau de) sînge albastru. l-a luat acasă. CEZAR. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. cu seu. de familie nobilă. (reg. cu situa ie. cu seamă.CĂL.LET. POP. 1) cu putere. (înv. răspunse cu seme ie feciorul.CAR. netulburat. 2) în mod hotărît. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. dar mul i. fără glumă. cu scrisul sau cu scrisoare. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi.. în mod serios: la această părere. în mod seme .P.CEZAR.VLAH. ) cu drag. cu toată seriozitatea.CĂL.CEZAR. cu toată convingerea.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. de neam mare. 3) cu multă poftă. . temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului.P. se numeşte. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. cu înverşunare. cu (tot) seriosul.NEGR. bine văzut. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce.CAMIL. seme eşte: nu-mi este de vînzare . cu conştiinciozitate. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. . disciplinat. cu rigurozitate: hai. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. temeinic. 2) cu pasiune. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. cu lăcomie. . cu calm. porneşte pînă te văd. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. albina strînge miere la fel. silnic: mai cu binele. precis. cu exactitate. om vedea. (înv. sincer. fără voie. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie. sfios. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. cu tot seriosul. aruncată cu toată seriozitatea .P. cu o stare materială.GHICA. cu sînge rece.. (fam. abuziv. 4) cu mare aten ie.CAR. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. . cu plăcere.

valabil. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. cu pedanterie.. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. cu sudoarea frun ii. cu (sau fără) voie: mă jur .OD.EM. în număr mare. vedeau pe dracul. cu tărie de cuvînt. cu surle şi trompete (sau tobe. cu ştiin ă de cauză. (în mod) coerent. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. izbitor. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). cu şoşele (sau cu şoptele. VINEA . (p. (p. puternic: arme cu tărie. cu tabiet sau cu tabieturi. cu şezămînt. (rar ) învă at. cu şoşele. ) cu for a. 4) (înv. cu deprinderi fixe. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele. cu tocmele). cu şir. 5) (reg. ) cu (de-a) tăria. fără ştirea mea..FIL. . bătător la ochi. cu minciuni. vis de vitejie. cu tahmin sau cu tahminuri. fală şi mîndrie.. (înv. cu ritual.P. curajos. cu şoşele ..MACED.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta. dulce Românie. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. ) în de) sîrg. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele.CAMIL. savant: om iscusit şi cu ştiin ă. (ne)ştiind. nu poate să se manifesteze cu tărie.ext. ) cu condi ia ca . cu (sau fără) cunoştin a cuiva. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. deacă i-ar fi găsit . .. cu multă zarvă. cu (sau şi) momele sau cu momele. (înv. asta i-o doresc! EM.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt.CORESI.. atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare.BARAC.OD.VLAH. (înv . trăgînd cu tabiet din narghilea. cu ştire.FIL. sigur. ferm.. în grabă. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură..DELAVR.cu sîrg cu socoteală că . cu socoteală că . cu tălaba. instruit. ) cu împuternicire legală. suflet românesc. (ne)fiind conştient.POP. tabietliu. (înv. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte. ca să poată creade.. trîmbi e). flagrant. POP. ) stabil. (înv. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii]. cu (sau fără) ştiin a cuiva. .. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva. cuşmă frigiană. cusut cu a ă albă. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală .PRAV. nice altă.CAR. erudit. cu ştiin ă. energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie. cu grămada. în. cu repeziciune. 2) categoric. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. ca să vede i cît de mult vă amăgi i. imediat.... cu (sau întru.SAD. ) cu atitudini. cu (sau (înv. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă. cu (sau fără) învoirea.NEC. cînd le încol ea. 1) tare. te-am supărat cu ceva. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv.ext. cu momele şi. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă.

aşezat: nu te teme. rămase pe loc şi se uita în urma lor... temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel.. serios.i vorbesc cu temei. cu tot dinadinsul. cu tot sufletul. cu tot (sau toată..COSTIN .. chiar dacă admitem (sau inem seama) că . to i. cu inten ia să . cu topuzul. cu mare plăcere.: cu titlu de împrumut . sub formă de ..PANN. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni. din care să poci trăi cu ticneală. cu scop de . cu rost... 4) potrivit. cu stăruin ă. în pofida . în întregime: în totului tot. comod.POP. 2) prielnic. (a..: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol.: cu toată sîn enia dreptului său.. răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas... astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . cumpătat. cu socoteală.... ) foarte mult. (înv. şi vederea într-însa ş-au mutat.. ) în toi: duminecă diminea ă. cu titlu de curiozitate . cu caracter de ... cu for a. cu tot dinadinsul cu totul .. inconsecvent.BĂLC. boierule mă tem.MAIOR. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM.. proaspăt. (înv. NEC... tinereşte. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . cu brutalitate: î i spun drept.. .. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia. cu ridicata. intens.CR.URIC.. cu tîlc.. folositor.. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. cu titulă ca . ) în totului tot sau (înv.1819).: cu toată graba. ) cu sila. (înv... sînt om serios şi. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor. şi pop. 5) (reg..CONV. 1817). din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul. chiar aşa fiind ..EM. dobînda banilor mei.N. în linişte. în totalitate. 2) întemeiat. cu toane. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot . cu ticnă sau cu ticneală. temeinic: mai căuta i cu temei. . de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul. cu totul sau (pop.. cînd tîrgu era cu temei. cu ton. cu toate acestea.IORGA. .POP... solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova. cu toate acestea. cu subîn eles. serios..LIT. (înv.SAD. şi scaunul. 3) cu stăruin ă. cu haz.CR. în cantitate mare...SAD. cu tîlc.. serios. 1) trainic. (înv.SAD. cu toată) că . temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine.NEGR. cu toptanul sau (înv. admi înd că .. că mai este-un putinei. cu plăcere.CANT.ext. cu temelie. cu titlu de .cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . baba vindea-n pia ă petrenjei.CR.ŞINCAI .. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt. cu toate (sau cu tot. ) în toptan.. cu titlu consultativ. cu toate puterile. ) cu scopul ca . ) 1) în pace.. cu mul umire.. mor iş. ) de tot... (a.. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei. cu valoare de consulta ie.. în ciuda . toate) . chibzuit. stăpînă.. a cuteza împotrivă. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. cu temeinicie. cu titulă ca . cu toate că . ) cu sîrguin ă... cu tinere e. deşi. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie.. (p.PREDA. (înv. capricios. ) în tot sau (reg. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton.

2) rătăcitor. cu urît.POP. cu uimire. vitejeşte. cu via ă. (fam.GHICA. ) mult. călător. a cutreiera lumea. cu trudă. cu îfna pe limbă. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură.DOS. calic. chiorîş. cu două. cu trebuin ă. cuvinte grele. cu îra. . cu ărîna în gură. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. angajament. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. haimana. cu multă fine e. cu vitejie. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos.POP. cu vîrf şi îndesat. spre tire sfeature sfătuiră.. 3) cu uşurătate. răposat. trufaş: Midas. cu greutate. înfiorîndu-se: galbeni. ) pe jos. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . cu două. cu treburi sau cu treabă. cuvînt năimit. (reg. 2) (fig. aleasă. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare.. abia suflînd. (înv. ) pus pe ceartă. ARGHEZI . ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. cu trudă. ) cu tremuri. 1) sărac. (pop. dispozi ie dată de un superior.. să fiu tot cu voie bună. uşor. cu una. în consens. cuvînt de ordine. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). fără nici o modificare. promisiune. ar ăgos. 1) bine umplut. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. 1) lesne. le regreta. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . pe care. ) exprimare rafinată. cu trufie. după ce-i trecuse mînia. ) cu îrîita. a călători mult şi în locuri diferite. cu uşurin ă.ISP.GANE. mort. cu un cuvînt sub ire. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva).AL. cu capul pe o piatră . repede: românul nu se sperie cu una. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. (înv. (înv.SAD.CR.VOICULESCU. cu trăsura de la mă-sa. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele. cuvînt cu cuvînt. (înv. în interes (personal. cu piciorul. pentru a rezolva ceva. uşor. cu voie bună.EM. întocmai.CANT. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. tremurînd. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. ) urît.DOS. pribeag. cu traista-n bă sau traistă-n bă . cu tremur sau (înv. ISP. uimit: stă. foarte greu: dar el dormea. cu (sau întru) un cuget. arogant. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. înmărmuri i.POP. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. cuvînt cioplit.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una.PSALT...

a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. cîndva. a da ascultare (cuiva). . ) a boci. 3) a fi ascultător. RGHEZI. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . 1) a asculta spusele cuiva. 2) a trata cu respect. cu zor sau cu tot zorul. a-şi da aere.. CEZAR. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. POP. a-şi da adeziunea. a fi foarte bogat.COŞBUC. a (se) da afund. a bate (pe cineva). în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. a se da bătut. a da alarma. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). (fam. a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a da bani pe miere. . a adopta o atitudine de superioritate. a trece cu vederea.P. a fi de acord. a adăposti. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. a ignora. a ceda. a-şi dezvălui adevăratul chip. 1) a alunga. a da (o mînă de) ajutor (cuiva). a-i da bătaie. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. adevăratele gînduri. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. cu zilele a (sau în) mînă. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. a nesocoti. a fi îngîmfat: lasă. a găzdui (pe cineva). de dragul tău. (fam. a batjocori. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. ) a-şi cheltuit banii cu curvele.. a-i crea probleme.CAR. cu vreme-oi muri şi eu. 1) la vremea potrivită. supus (fa ă de cineva). a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. 2) a se retrage.GALA. . a alarma. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci. cu considera ie (pe cineva sau ceva). repede. POP.i convine ceva. toate mor broaştele-n tău. a lucra de zor. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). a-şi da acordul (sau asentimentul). a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. a elimina. a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut.VLAH. 1) a (se) cufunda în apă. ) a mustra.CAR. (reg.AL. odată şi odată: bădi ă. a-i da bătaie de cap (cuiva). a stimula. a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . că prea îşi dădea aere în ultima vreme. a da averea pe cur.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut .le-n mînă. cu toate astea. a-şi da importan ă. nimeni nu le da nici un ajutor.POP. a da bacşiş (cuiva). a da apă la moară (cuiva). a accepta.EM. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. a adera. încetul cu încetul.P. a-l da banii afară din casă (pe cineva). a da adăpost (cuiva). cum dai apă la şoareci. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale.DOS. a sprijini. a desface contractul de muncă (cuiva). din post) (pe cineva). a plînge. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor.CEZAR. a încuraja. a îndepărta. 1) a fi atent. 2) după cîtva timp. din func ie.

ISP. şi dam chiorîş prin fasole. a da de lucru (cuiva). a da chior peste cineva.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. ologul a dat brînci orbului în apă. că din ritmul lor nu-i scotea. a da bir cu fugi ii.AL. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. 2) (fig. de parcă aveau orbul găinilor. ca orbii. dacă-i treaba-aşa. dacă. a eşua. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. de nu ne ajungea casa. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin.CR. (fam. a da căr ile pe fa ă. a da canon (cuiva). dacă va fi nevoie. dragă. ai mai fost şi săptămîna trecută.POP. dacă o iei aşa. a da carul de mal. a se ciocni. ) a grăbi. dacă va fi cazul. a da brînci (cuiva). a-şi da acordul. a da ca cîinele prin bă . a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. ) dacă aşa stau lucrurile. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). a se lovi unii pe al ii.POP. 1) a accepta. pe stînca şoimilor.SAD.CR. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a deveni sincer. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel.ISP. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. obraznic. a da chix. a(-şi) da bine e. a da bra ul (cuiva). 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. atunci n-avem ce mai vorbi. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor.CR. a fi foarte îndrăzne . a schimba pozi ia acelor ceasornicului. a (se) saluta.CEZAR. dacă va trebui. care le-au dat binecuvîntarea. (bis. a da chix. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). a da chiorîş unii peste al ii.REBR. a da ceasul înainte (sau înapoi). a saluta în cursul serii (pe cineva). ) dacă î i convine. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. dacă (sau de) nu mă înşel. a da chiorîş de cineva.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. dacă te-ai apucat de un lucru. maică-ta să-ngrădească uli a. a nu lua seama pe unde calcă.SL. (pop. ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. a nu izbuti într-o ac iune. . a-i sări muştarul (cuiva).i dă inima brînci. dacă aşa stau lucrurile: acum. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. a da caier de tors (cuiva). a(-şi) da binecuvîntarea. dacă-i pe aceea. a consim i. a da chiorîş prin ceva. a intra intempestiv. a da buzna (undeva). dîndu-le bine e. a da năvală orbeşte. a găsi. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. dacă ai intrat în horă. prosteşte peste cineva. 1) a bate cu biciul.POP. a eşua. dacă î i surîde. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă. trebuie să joci!. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. dacă te îndeamnă inima.P. a-şi da arama pe fa ă. a da bice (sau călcîie) calului. a o lua la sănătoasa. spune-i. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). prin mazăre şi bob.

a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. a se izbi. a fi cu chef.CR. a da cu bobii (sau în bobi). a dat col ul. a se da (sau a se bate. a face o prostie. nu vezi pe cel de jos. a isprăvi. a da din cap. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). a primi) peşcheş.. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani . a da cu căciula în cîini (sau în grindă). a da clacă la . a-i da (tot) concursul cuiva. el nu dă coaste la măglisiri. a primi) ciubuc.AGÂRB. nu le da leşilor cîmp. a face o gafă. a face prevestiri cu ajutorul bobilor. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva). mită. a se lăsa în voia întîmplării. a-i da cu ardei (sau cu chibritul. a-şi da cu părerea.: lîngă coşeriu. cu bă ul etc.. şi cu barda în Dumnezeu. singur stă oaste către oştiri. ) a muri: a bolit toată iarna şi. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică .. (fam. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia. la o adică. a se răni singur. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă.. a supăra. a linguşi (pe cineva). dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus. în primăvară. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). a (se) da (sau a se lovi..N. a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. de rîdeau. a-i da (sau a-i arde. a da colb în ochi (cuiva).. a împrumuta (bani) cu dobîndă. nişte curce dădeau clacă la ciocălăi.după lege. a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR. 2) (fig . a da colb (la ceva sau cuiva). de! că-şi dă coatele cu Ca avencu.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . a fi beat.CONTEMP. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. a da gata. a da coaste a da cinstea pe ruşine. a da (sau a lua. a da coaste (cuiva sau la ceva). 3) (fam. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. a da cu banul. (p. a da col ul. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni .. a se repezi. v. a sprijini pe cineva. a da cu camătă.ISP. a nu-i da cîmp cuiva. nimeni nu voia să le dea crezămînt. a intra pe sub pielea cuiva. a ajuta.ARGHEZI. a rămînea de ruşine.ext. a gafa. a da cu capul. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a da (sau a plesni... 1) a arunca praf în ochii cuiva.VĂC. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu.COSTIN. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). a-i croi) cîteva (cuiva).. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. a regreta o eroare. .i dea cîteva . a mîntui repede.CAR. 2) (fig.) a da ascultare (cuiva). (înv .ISP. a da cu capetele.PANN. ) a presupune. v.POP. a nu ine seama de nimic: ar fi dat. (înv. a fi disperat. a da (sau a lua. a se năpusti de-a-valma la . a lovi de cîteva ori (cu palma. a se lăsa prins de .) a induce în eroare (pe cineva).: jertfă oricare lui e pu in. ) a nu se teme de nimic. a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă.POP. a întărîta (pe cineva). a se încrede.) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. a da din cap..

(fam. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). 1) a se păcăli. a da cu şoldul.CAR.P. dar el a dat cu piciorul. a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). a-şi da cu pumnii în cap.. a da cu mîna în foc (sau prin spuză.. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. a da cu praftori a (pe la nas).. a solu iona: a dat curs cererii mele . a găsi. a da cu oarba (cuiva). a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . a da cu huideo (cuiva). 2) a împiedica. 1) a bate zdravăn (pe cineva). 1) a refuza. a da cu crucea peste cineva.) a trage la măsea. a adulmeca. ) a presupune. a lua cu huideo (pe cineva). a da bucuros: părin ii fetei . 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale. (pop . a pune la punct (pe cineva). ) a da iama prin ceva. a fi de părere. tocmai acum. a da cu nasul pe . a bate cu milă (pe cineva).. a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. că acuşi ne vin oaspe ii. a-i da cu tifla (cuiva)..SAD. a da cu milă (în cineva). a-şi da cu presupusul. a comite o gafă. a nu vedea la doi paşi. a lua cunoştin ă de .. a fi întuneric beznă. a da din abunden ă. a-i da cu parul în cap (cuiva).. a întîlni (pe neaşteptate). a respinge (pe cineva sau ceva). îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap. a momi (pe cineva). (sau prin . a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva). ) 1) a vorbi mult. a da cu polonicul. (reg..PANN. că e prea tîrziu! GALA. a opina. a opina. a da cu paharul. a nesocoti.. a da cu mătura.. 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc... (fam. a descoperi (pe cineva).. a se familiariza cu . CEZAR. a da cu nasul de . a regreta foarte mult: degeaba.i mai caută-n obraz.. a da cu mîneci largi. a prinde. a da cu gîndul... a da cu măciuca-n baltă. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură. ) a omorî (pe cineva).: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. a dispre ui (pe cineva): nu... (sau prin . a nu profita de . a tenta. a da curs a da cu sita a da cu şoldul . a nu accepta o situa ie mai bună. o dau cu mîneci largi...ext. a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). ) a încerca să fure sau a fura. 1) a rezolva.). a a î a o ceartă.).. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era .POP. 2) a pierde prilejul de a .CAR. a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat. a trece în grabă pe . a-i da cu luleaua în nas (cuiva).ISP. a fi vorbăre ..CR. ) a băga zîzanie... a oferi cu larghe e. (pop. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare..ISP. a da (sau a lua) cu chirie. femeie.i dai cu pumnii în cap. a-şi da cu degetul în ochi.POP. a da curs (sau urmare) (la ceva). guraliv. a nu mai putea de necaz.ext. oleacă cu mătura. . prin şperlă). î i dă cu luleaua-n nas.CR. să-şi dea cu presupusul. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte... (p. (p..a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . şi fam. a mătura: dă şi tu... a da cu praştia în (sau prin) ceva. a da cu nasul pe ..

MOLD. a-i rîde în nas (cuiva). nemini însă nu-i dă de căpătîi. a da de dracul (sau de naiba).. a depune eforturi disperate. a se da de-a berbeleacul.PRAV. a prinde cu mî a-n sac pe cineva. a se zbuciuma. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. a se rostogoli. aşa că se dau de-a dura. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală.POP. . 1) a promite solemn.i pui în cîrcă cu mine.. a descurca. ) a descifra.POP. a surprinde asupra faptului.. 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva).. a descoperi..: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. la tot pasul.. a da de bucluc. a se strofoca. a lua) bani pentru a cumpăra. a se da de-a rostogolul. a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz. (fig. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. de carea se putem da cuvînt. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap). a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu .POP. curgeau de-a rostogolul la vale. de-a tumba. 1) a ajunge la . . cînd le certau bărba ii ori soacra. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. a se da de-a dura. c-apoi dai de dracu! POP. a da (sau a avea.. că or da ei peste mine. a da cu toaca peste cineva.. căci îşi dase cuvîntul. a se da de-a dura.. 2) a întîlni..: taci. a da de duşcă (un pahar).). .HOGAŞ. 2) a se în elege.TEST. a da de căpătîi. a-şi da cuvînt(ul). a se da de-a mototolul. a nimeri la . a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata. domnule. pînă nu se potoleau de bunăvoie. a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla. a avea noroc. a descîlci.POP. . ) 1) a spune.EM. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul. a da de bine.POP. dragă şi nu mai spune. 3) a descoperi. a-i da de cheltuială (cuiva). a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva). (pop. 3) (fig. că mai jos de opt mii nici o para frîntă.HASD. pe . a lămuri. a lua) (bani) de cheltuială. a da de-a dreptul. a batjocori (pe cineva). a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar. 2) a face de căpătîi. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul. a face în ciudă (cuiva).DELAVR. a se da de-a berbeleacul..POP. a da de cap (sau de capăt. .. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). a găsi pe . a în elege.AL. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). (sau peste . . a se da de-a curu-n cap... a se da de ceasul mor ii.POP . de-a rostogolul.a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). a da (sau a avea. a veni de hac (cuiva sau la ceva). a da de (sau ca. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic. a se rostogoli: pietre mărunte . aşa cum s-ar zice: mură-n gură. a o încurca: să nu.POP. a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. drept) exemplu (pe cineva sau ceva)..AL. 2) a găsi ac de cojocul cuiva. a da de . a-şi da cuvînt a da de .N..POP.ISP..: ho ii s-au înmul it atît de tare. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. măi crestatule şi pintenatule! CR. (înv. a da cuvînt. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. 2) a da seama: nece urii vine fiind.

să mediteze. şi fam. a da de mascara. întrebări în mintea cuiva. 1) a ridica o problemă (cuiva).POP. a descoperi gustul a ceva. şi reg.POP.POP. 1) a angaja. (pop. .) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). a da de fundul sacului. (reg. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). BĂLC. fîrtate. a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. .VLAH. a bate tare (pe cineva). (înv. a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă.CAR. la) rîpă. a păgubi (pe cineva). a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. 2) a strînge de gît (pe cineva). (reg. greută i. a da de pămînt (cu cineva). a (se) trăda (fără voie). a da de (sau peste) hac. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). căci firea toată îl da de gol. şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. şi reg. a da de potcă. a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva).a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). ).POP.REBR. făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL.POP. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei.i deie de fund. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. a da de pagubă (pe cineva). a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva. a (se) da de (sau pe. ) a-i face primejdie (cuiva). ) a da de greu. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. a i se înfunda cuiva. (pop. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv.CAR. 2) (fig. ) a prinde. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. (pop . a da de lucru (cuiva). a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. a-i merge toate din plin. 2) a da de furcă cuiva. a da de bucluc. ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). pe care l-am moştenit de la tata. a da de furcă (cuiva). 1) a trînti la pămînt (pe cineva). a da de gîndit (cuiva). a (se) da de gol. numai dracul cred să. a da de nevoie. a pricinui un mare rău (cuiva). a face (pe cineva) să se gîndească. (reg. a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz.CR. ) a se face de rîs. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. ) a sărăci. . a da de nod. a da de nuntă (cuiva).NEC.CAR. . a demisiona: bătrînul intendent.BĂLC. a crea dificultă i. 2) a naşte îndoieli.POP. a da de unul mai tare.NEC. a da de (sau a afla) gustul a ceva. ) a avea un necaz. . a da de mîncare (cuiva). o supărare cu cineva. . într-un mare necaz (pe cineva). ) a muştrului (pe cineva). 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. 1) (înv. 1) a distruge. a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. a da de poznă (cu cineva). a băga într-o mare încurcătură. pre mîna lui Grigorie-Vodă. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a fi foarte norocos.

a deschide ac iune de divor . a da dracului (de pomană) (pe cineva). goni i de vrăjmaşi. Leca . a se zbate pentru a găsi o rezolvare. (pop...CR.. a face pe dra.. de clon . cu capetele). ) a-şi da osteneala degeaba.CAR. Oancei. cu capul.VLAH. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei.ISP...ext.ARGHEZI. a da bir cu fugi ii. a da dovadă de . a flecări. măi îcă . (p. Iloaiei). ) a vorbi repede şi fără pauze. din căpă înă. a o lua la sănătoasa. ) a se frămînta. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. a da dracului a da dracului tămîie a se da drept .. ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere. a da de şugubină.. a urca pe scara socială. un necaz.. a da (o) dezmin ire. gen. a da de veste (sau de ştire).. a o şterge din loc. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. de meli ă). a dovedi. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace. (sau de . ) a dezerta: dădeau dosul. a da de ziua necazului. soi rău ce este ea. (reg. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. ). a desluşi. a munci în zadar. a da din col în col . (despre păsări) a bate din aripi. să iasă sfan u! POP.. a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). a răzbate.. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. a se gudura (aidoma cîinilor). a da din gură (sau din clampă. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie.POP.. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva). a da din aripi. a în elege. a vorbi mult şi fără rost. (fig. de clan ă. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. a se dumiri. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. a da dosul sau a da dos la fa ă. limbut.POP. 1) a se zbate. a fi gureş. în semn de (dez)acord.EM.CAR. (p. a da de belea. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . a da din buzunar.). de bucluc. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. tracul. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. (reg.POP. (pop.ext. a da din mîini şi din picioare. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate. (fam. a da dreptate cuiva.. a da din enchi în enchi. a lăsa liber. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor. ) 1) a-şi învinge emo ia. a fugi. 2) (fig.. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a fi la strîmtoare. a da din coate. a dezmin i: d. ) a se strădui. a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. ) a zbura. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. cu clon ul. a se da drept . a divor a. a-şi face loc (prin mul ime). a (se) face de rîs. Răzoaiei. a demonstra: publicul nostru . a da din col în col . încet să nu dai de şugubină.a da de rost a da de rost. o nenorocire. 2) a se dezlăn ui. timiditatea.. a da divor . a da dracului tămîie. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. a da din coadă. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. a-şi da drumul. 2) (despre oameni) a se linguşi.cu-n patru. (reg. a trăncăni: dă-i cu gura. dă cea mai formală dezmin ire. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă. dinclon . a vesti..

a distruge (pe cineva). a se da după perdea. (despre încăl ăminte) a se modela. a se sustrage de la ceva. să dai foc aripei. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. ) a ascunde.POP.CR. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie.POP. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . a se ascunde. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). a-l îmboldi. ci feciorii se dau după voia părin ilor.VĂC. 1) a isprăvi.POP. 1) a găuri. (pop.CAR. 3) (înv. a-i da foamea de cap (cuiva). . a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. a da frîul (sau frîu liber. vînt) pasului sau a da pas. (pop. a da (sau a pune) fitil (cuiva). (pop. care te bate cîtva timp. 2) (fig. a-şi da duhul (sau sufletul).(fam. a zori. a-i da drumul (sau brînci. ) a se ruina. se face că nu mă mai cunoaşte. a lichida (ceva): cum era mort de foame. a da (din) fălci. a chema pe cineva.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. a lucra din umbră. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. a da glas. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a trezi dorin a de a fi imitat. ) a-şi crea necazuri. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. a da gata. frîiele) (cuiva sau la ceva). a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. . a da foc (sau focuri). a se da după tufă. a da (sau a fi) exemplu. a dosi (ceva). 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. a se da după voia cuiva. a accelera.POP. a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat.EM. (fam. a da ortul popii.POP.. a spune tot ce ştie. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a da fa ă cu cineva.POP. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele.POP. că m-ai dat gata! a da (o) gaură. ) 1) a mări viteza unui vehicul. a se da după picior. a face aşa cum doreşte. ) a trage cu o armă de foc: strejile . a-şi da foc la valiză. ) a delapida. a da după piersic (ceva).. a se da după păr. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. a garanta. a se ascunde. 2) (fig. a gira. a-şi periclita situa ia.SL. . a îmboldi.POP. 1) a îngădui. . neplăceri. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP. a da faliment. 2) (arg. pînă se dă după picior. 1) a deveni insolvabil. ) a mări ritmul unei ac iuni. a grăbi. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. 3) a impresiona. se dete din ce în ce după păr. a(-şi) da gir(ul). 2) a chinui.CAR. deteră focuri în trimişi.CAR. da foamea le da de cap. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva. a ului (pe cineva): hai. dădu gata oala cu sarmale.

nurlie. 2) a fi mai deştept.AL. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. 2) a comite o eroare. uneori. a-şi da în cap. pînă la epuizare. (fig. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). a năvăli. (pop. am muncit de am dat şi inima din noi. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. 3) a da un avans de bani. ) a se lăsa. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i. . a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. ) a fi prins. 2) (fig. îi dădea în cap . a (se) legăna. om bătrîn. 1) a greşi. (la jocuri.AL. a da (sau (înv. 4) (despre nivelul apei) a scădea. a da importan ă. a da (sau a lua) în arendă. a nu nimeri ( inta). ) a face) greş. 3) (fig .URECHE. ) a se codi. . 1) a lovi în cap pe cineva. a da (sau a se prinde. a pre ui. a da (sau a băga) greş (cuiva). a arenda.CR.AL.AL. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. 4) (fig. 3) (fig. a da în brînci (muncind). a cădea) în clapcă.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. a da foarte mult: ba zău.CR. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. a munci foarte mult. a da tot ce poate da.EM. ) a-i merge mai rău ca înainte. era ca un făcut. a înapoia. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). ca de oala mălaiului. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. a prăda.CR. a da (sau a umbla) iama. conducerea. îndărăt tot dă ca racul. a greşi. (înv. a regresa: apele au dat îndărăt .SAD.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear.CONACHI. ) a-i găsi vină (cuiva). a ceda: vai de biet român săracul. a doborî pe cineva: oricine face rele. a pune pre . (reg. 2) a jefui. a mîna la stînga.gă-nainte. a-i da înainte (cuiva). 1) a da năvală.PANN. a da hăisa. a da (şi) inima din el. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. de dădea în cap . ) a convinge (pe cineva): dacă eu. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a-şi face singur rău. a-şi da aere. în lipsa fiului său. a-şi da importan ă. cineva.ISP. a aconta. să nu dea în clapcă. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. a da hîrştioaga popii. . nu-i dau în cale. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. a (se) da (de-a) hu a. (reg. ) a scoate din min i. (fam. a da în cap.ISP. ) a păstra pentru sine puterea.PANN . el [turcul] tot în carne vie. ) 1) a bate în retragere. 5) (fig.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . a da în căr i. a-i da în cale (cuiva). înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. a da (sau a trage) în carne vie. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. ) a da ortul popii. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. îmi sporeşte ca la rac. a se crede important. îl dă în cap Dumnezeu. dară se feri. a-şi da aere.

) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii.GHICA.... DELAVR.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş. a o da (sau a se da) înot. a da în mustrare.. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. a da în (sau de) jaf. a-şi da în petic (ca iganul). a se legăna. a da în (sau de) gît (pe cineva). a da în har. două oi în urmă a căpătat. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele.CR. (înv.HOGAŞ.. ) a-şi arăta. a se da în leagăn... (despre cereale) a creşte. a-i conveni să . a se dezvolta.DOS. a se balansa.CR. a-i da mîna cuiva să . a cădea în nas.. (înv.i dai în petec. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu. a băga înbelea. de grijă) cuiva să .IST. MAG. (înv. a da (sau a supune) în cunoştin ă... 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios.POP. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot. a da în judecată (pe cineva). a intenta proces (cuiva). căprarul. (înv. a da în noduri. fie fată de ăran. de la coadă la cap. a se da în gînd cu cineva.. fără voie. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. POP.a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să . să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat. a face să ştie. PANN. în patarama d-lui sublocotenent. cu spatele înainte şi cu fa a înapoi. a înota: după ce mergea. pe dos. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului)... a se da în nevoie.. d(e)-a îndărătele(a). a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să . dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît . înot dacă o da .: nu i-au dat îndămînă să se bată.CAR. a lăsa pradă. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . (fam..POP.DOS.. cusururile.. ) a mustra: prin ce.. a da îndemînă să . a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia. după ce umbla. a nu se da în lături de la nimic. BĂLC. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). a da în nas.CAR. a se nenoroci. (înv. a acorda.PANN.. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. a se da în lungiş şi-n curmeziş. . a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat.. dar nici nu dă în gropi de prost. ) a înştiin a. a-i veni bine să . ) a avea de îndurat o nenorocire.). a (nu) se da în lături (de la ceva). a da în gropi de prost. a începe să se coacă. ) a dărui.. a se lumina de ziuă.greşi omul. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară.iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice.CAR. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui. a da în fapt de zori. l-ai dat în mustrare. a (nu) se codi. (sau a ... a trece o apă înot.

a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). a bea zdravăn. ). pînă asta dată. a da (sau a bate. a-şi da în teapă. a da în vart (pe cineva). a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). ) a reveni la vechile obiceiuri. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi. căci încă nu se dăduse nime la muncă. a provoca un mare neajuns (cuiva). a da la gioale. a se lipsi de ceva.. ) a se face de rîs. a pune) în (sau la. a îndepărta un lucru fără valoare. a da în scris. (fam. a da (sau a arunca) la coş. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure. (reg. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. a-i plăcea să muncească. ) a deveni cunoscut. au slobozit frîul stăpînirii . (înv. a da la fier vechi (ceva). numa-n româneşte. a demasca. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă.STANCU . a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. (reg..PANN. a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. a da pe fa ă (pe cineva).ISP. (reg.STANCU.. a da în scaldă (pe cineva). a tipări: asta poezie . a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . CAR. a da în tăiere (o pădure). a lega. a da în tipar (pe cineva). a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. (înv. BĂLC. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a demasca (pe cineva). pomi fructiferi) a începe să rodească.. a-şi da în petec. a trimite la învă ătură (pe cineva). ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). a se da în stambă. a da în (foc şi) pradă. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. a da la moară. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. (înv. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă . părinte.AL. (reg. a se da întru trufii.BELDIMAN. a-şi da în petec.. ) a băga în bucluc (pe cineva).despre legume. a dat în primire! a da în public (pe cineva). a da jos căprăria (sau milităria) din pod.CAR. . ci o deteră în tărbăceală. a se da la muncă. a se da pe brazdă.. sub) tipar (sau (înv.GR.DOS. (fam. a arunca (ceva). o luară la trei parale. 3) a-şi bate joc de cineva. vrînd a afla vreame a să da întru trufii. 2) a bate măr pe cineva. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii.. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . a da deoparte. a batjocori. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. prin) tărbacă (sau în tărbăceală). ) a lovi peste picioare. . că doar nu sînt cîini. a se da în public. a da în rod sau a se da pe rod.GALA.) a da la iveală. a se descotorosi (de ceva). a începe să se coacă. a ocărî pe cineva. a dat jos căprăria din pod. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. a se pune pe treabă. 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. . (fam.POP. le dai în trăsnet toate! COŞBUC.SAD. a da în primire. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. a da (sau a lua) în (sau la. (reg. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. a da jaf. (pop. a-şi da în pîrtie. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. 2) (fig . a da în tivic (pe cineva). 1) a preda.

a da mîna a-i da mîna . a lustrui.ISP. a mitui (pe cineva). 2) (fig.ISP.. a clarifica. . ) a reforma. a da (sau a cădea) la rebut. (înv. ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . pînă ce ajung la bătaie..? ISP. a-i da mîna (cuiva). a da lumii veşnica sărutare.. a da lovitura mortală (cuiva)..i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux. 1) a rindelui. a da lustru. cu deosebită părere de rău. ) numai aşa. din pură curiozitate.. a(-şi) da mîna (cu cineva). (fam. a da (sau a aduce. . de împăcare). 1) a întinde mîna (în semn de salut. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii.. a da mangărul cel de apoi. a nu cuteza: pe unde îl ştie.POP. a se da la treabă. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că.PANN. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. nu-i dă meşii să mai vie. a da la pricină (cu cineva)..SAD. d-a minune. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. a da (sau a face) mărire (cuiva). ) a cădea la învoială (cu cineva).P. (reg. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i. 2) (fig.a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la .. (înv. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). a da loc la . a se eschiva: oamenii . 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii. a nu-i conveni. au trebuit. a lămuri. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. ). ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. (fam.CAR. nu mai scapă nici un arşic.CAR..CR. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. încep a da lenchi. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă. . (reg. a da (sau a trage) la rindea. a arăta (tot) ce poate. a da (o) liturghie (sau liturghii). desluşiri). lămuriri. (reg. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. se-n elege! CEZAR. să se dea într-o parte. a îndepărta. ) a se retrage (dintr-o ac iune).. la vechituri. 3) a colabora (cu cineva). ) a-i conveni (cuiva) să . (fam. 2) (fig. a da lenchi. a nu-i da mîna (cuiva).. a da lovitura. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. a sta la taifas.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. a putea să .PRAV. a lovi arşicele cu ichiul: dacă . ) a bate (pe cineva).CR.CR. 2) a se uni (prin căsătorie): vino. (fam. (reg. a-şi da măsura.PREDA. a oferi prilej de . ) a linguşi nemăsurat (pe cineva)..MARC. a da la reformă. a se da la şedere. mîndră. (fam. a da lovitura de gra ie (cuiva). a înlătura: el dă aşternutul la o parte. a da la gunoi. a nu-i da meşii (cuiva). ce are bărbatul meu .. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire.MUSTE. damă de consuma ie. ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune..... a se da la plan (cu cineva). a-i da limbi (cuiva).... a da mită (cuiva)..

(reg.. a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. (pop. a da mîncare la peşti..POP.NEGR.. a ocaziona: aceste primblări . ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii. pe loc a încremenit. 2) a genera..REBR. a da mlădi ă. ) a se lăsa păgubaş.. a oferi (cuiva) ocazia. d-a-ncîtelea.a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . a da obraz (cuiva). ca să. zorind să se facă mai curînd nunta. a prilejui. (reg. a da năvală. 2) a închina.. a avea îndrăzneala să . 2) a da tîrcoale: Prîslea . a-i da năvală (cuiva).. a da năvală ca porcul..ISP. .. a avea tupeul să . (înv. a-i da nasul să . în trap grăbit. a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere).. a-i da o bărbiereală (cuiva)... a dat naştere literaturii şi elocven ei. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. a (nu)(-i) da nas (cuiva).. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas. cu judecătorul. sare să i se urce-n spinare. a primi) o calcavură. a-şi da mul ămita. a a ipi. da ocazie de multe bănuiele. (fam. .. a lăstări. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la . a îngădui cuiva prea multe..LET. 1) a naşte.COŞBUC.CR. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva. a da (sau a intra) moartea în cineva. a da naştere.AL. a fi nesim it. 1) a ocoli. să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă.AL. aşa d-a-n fuga. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva. (sau de .. a i se închide ochii de somn (cuiva).. nas în nas. (rar ) a copleşi. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). a da (sau a trage. a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . a da ocol (la ceva sau cuiva). a da (cuiva) motiv să . dînd ocol. 1) a cocheta. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică. 2) (a fi pe punctul de) a muri. ) 1) a se certa la cu ite cu cineva. pleoapele) în gene (cuiva).. a merge de jur-împrejur: el poartă calul. ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele.AL. 1) a saluta (pe cineva). (reg. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună.ISP. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. PANN. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. a se pomeni. ) a vomita. (reg.CR. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz. a provoca. a da noroc (cuiva sau cu cineva).. a crea.ISP.. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate.... a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva.. a-i da ochii (sau geana. d-a-n fuga. a da ocazie la . a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva). obraznic. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. a produce. a da mor ii pe cineva.). a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului. a nu da obraz (cu cineva).. a stîrni: meşteşugul cuvîntului .. (reg. prilejul să . a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine.. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz. ) a da buzna (undeva). da ocol mărului. a-şi da ochii peste cap..i fie mînă de ajutor la drum..ISP. a mînca.ARGHEZI. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva.ARGHEZI.

şi au făcut pace. a da o idee despre . a face o plimbare. ) a-şi face drum. ) a-şi da sufletul. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ). a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului.. a da o lec ie (cuiva).. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat .a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . dă. a da o masă (cuiva). (pop.. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC .POP. a oferi. a povă ui.. a învă a minte (pe cineva). (înv. a lovi (în treacăt) (pe cineva). a da omătul. fugu a) (pînă la .CAR. a da onorul. a muri. a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. a lovi orbeşte. (înv. a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o.NEC. mîndru ă. a respecta. a-şi da cu presupusul. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri.. în toate păr ile. a da (sau a face) olat (cuiva). a dat o raită prin oraş. a da o fugă (sau o fugu ă. CAR.SL. gura ta. măcar fluieră-l. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale.ISP. să vie pînă la noi! . a oferi de mîncare şi de băut (cuiva)..BUDAI-DELEANU. a da o săritură. pămîntului). a da o idee. a se duce repede (pînă la . (reg. a da (sau a lua) oile în porneală. a opina: dacă nu-l aplauzi. a se ră oi (la cineva).. a da o raită (pe undeva). a dat omătul cam devreme . a pedepsi (pe cineva). 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). a cutreiera lumea în lung şi-n lat. iar omenie nu le da de un ban. a descrie.. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală. 1) (reg. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul.BLAGA. a ordona. a-şi da odăjdiile. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. a da origine. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor. a provoca. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. (pop.CAR. atunci le vom spune următoarele.): dă fuga la împăratul. a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. a da oile în paza lupului. 2) (fam. 1) a se face iarnă: anul acesta. ) a da naştere. să le duc la păşuneală.CAR. la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. a se răsti. ) a şterge o palmă (cuiva). a-şi da o părere (sau cu părerea). a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. .i însă numaidecît o părere. a da o pova ă (cuiva).). a da ordin (sau dispozi ie). a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. fuga. a da o pedeapsă (cuiva). a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a genera. că mi-i tare dor de ea... .POP.. a da orbiş.POP. a da o perdea (cuiva). (sau de . a da o gură (cuiva). ) a da (sau a lua) oile în pază.).POP. a depune toate eforturile. a sugera o idee.. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte. a da o ştearsă. a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală).

a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii .LIT. a (se) pierde. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). . a da pe bete (afară). cu curul) în sus. pentru că nu îngrijise grădina. pînă la SîntăMărie. a da pas (sau pasul). a nu tulbura. ) a păşi. (fam. 2) (înv. a îngădui prea multe. a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv.. a expedia. legat. a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. a da (sau a trece) pe la cineva. pasu mare. a flata (pe cineva). a da pe (sau în) chezăşie.ISP. şi pop. s-ajungem în pas cu soare. a da parola (sau parolă). a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a tenta. 2) a-i da drumul pasului.POP.REBR. (reg. a da paiele (cuiva). (înv. care nu le mai lăsa în pace. PANN. a-i face o vizită cuiva: pe drum. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. şi le dai paiele! CR. a da (sau a se duce) pe gîrlă. a (se) îndrepta. a nu supăra (pe cineva). ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. a îndepărta (din serviciu). (înv. a-i da paşaportul (cuiva).. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. a (se) acomoda. bărbate. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. 2) a fi foarte harnic. a (se) da pe fa ă.. ) a da ordin. murgule. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte..AL. 1) (reg. (fam. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. mîine o livadă întreagă. a deveni public. a momi (pe cineva cu ceva). 3) a ceda pasul. ) a înşela (pe cineva). 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. . a da afară (pe cineva). ) a mustra. 3) a da parola. a ordona: datu-s-au parola de bătaie.CONV. a da nas (cuiva): te ui i la ei.i dă pas de vorbă. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva).CAR.. (pop. a-şi da otpustul. peste tot cîmpul. a (se) demasca. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. a (se) distruge.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva).CAR.ISP. a omorî (pe cineva). a aluneca pe ghea ă. ) a ucide. de frica strechiei. 1) a scotoci pentru a găsi ceva. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. a merge: dă. a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas . a (se) da pe brazdă. a preda (sau a duce) pe cineva prins. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . a da pe garan ie.FIL. a ispiti. ) a da (sau a pune) parolă.POP. . 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. a da pat (cuiva). a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. a da (sau a întoarce. a da papucii (cuiva). îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu.POP. a nu deranja. 4) a permite. a (se) prăpădi.NEC. a certa (pe cineva). a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. a adăposti (pe cineva). . a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a se da pe ghea ă. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). şi pop. ) a izgoni.. ) a expedia.

ISP. ) a scoate la pierzare. 1) a se da de-a berbeleacul. a face un schimb în pierdere. a-i da peste nas (sau (pop .) peste rît. a strica planurile cuiva. a zori. din milă etc. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. ) a bulversa. a da peste cap (pe cineva sau ceva). pe datorie. . a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. a tulbura. a da pe ine-minte.IORGA. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a mînca. a da pierzării sau (reg.CR. a slobozi) pîrjol. şi pop. (reg. DELAVR. a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. (reg. (reg. ) a dojeni cu asprime pe cineva. cu sare le presăra. a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. nu-şi pune cineva poalele în cap. perdaf cu piper le da.a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv. a se da platnic. (înv. a o pă i. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. 2) a presăra: î île-i le despica. ) a face otreabă de mîntuială. 2) (fig. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. a pune la punct (pe cineva).ISP. ) a da pe credit. ) a aduce pe calea cea bună. (înv. să-l dea pre mîna giude ului. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. a da pinteni (calului). ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap. a da pojar. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. a-i da peste bot cuiva. 1) a plesni peste gură pe cineva. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. 3) (fig. ) a jude ului) (pe cineva). 2) (fig. a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . a-i reproşa. a da semnalul de plecare. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). mîntuirea sufletului.ISP. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. a da pe oi. (înv. a da pe brazdă (pe cineva). a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa. (arg. a nu (se) da pe şapte. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas.ISP. a da plecarea. a da pe şleau (pe cineva). ) a da pe datorie.ISP. ) pe sub nară).CR. a mitui (pe cineva). a da (sau a lăsa. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . . a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. a da (de) pomană (ceva cuiva). a da platnic pe cineva. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a da foc.PRAV. a da rasol.POP. a da pînza pe fuioare. ) a vărsa pe nas (ceva). de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă.POP.AL. a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. ) a încurca.DOS. 2) (fig. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . ) a incendia: pojar codrului că-i da. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv.CR. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. a da. (înv. 4) (fig. s-a dat platnic şi i-a plătit. a da perdaf.POP. a depăşi limitele bunei-cuviin e.

.. a da prin (sau pe) pîrlitură. 1) a necăji. a demasca (pe cineva): m-a scos. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge. a da publicită ii (sau în publicitate).DELAVR. a dovedi. ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. 2) a trata cu asprime (pe cineva). ) 1) a da de gol.. a escroca. vezi. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. a muri: calul său.. a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i.NEGR.. a da rămas (din judecată) (pe cineva). nu voia să se dea rămas. a alege. 3) a divulga un secret: cum . ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte. (reg. a o da prin şperlă. a-şi da răsuflarea (de pe urmă). 2) (reg. cred . .ISP.BĂLC. a supăra (pe cineva). a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi. a da rezultat (sau rezultate). a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. ) a se da bătut: boierul.. a da (sau a face) pui de giol.. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat .. a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica. .CAR. (înv. a se da prins.CAMIL. a-şi da obştescul sfîrşit. (înv. (fam. lîngă el. a da în gura lumii (pe cineva). 1) a relata. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. (înv. a da prin şireag.COSTIN.IOSIF. răsuflarea şi-a dat. a cîntări (cuvintele). a da probă (sau probe) de ..FIL.ISP. a ceda: fata . a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . pe pîrlitură? OD. (reg. 2) a informa. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol. a replica. a da rela ii. ) a o pă i: bietul boier.. a se da rămas. ) a învinui.a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului. 1) (înv. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate . a demonstra.. a dat-o şi el prin şperlă! POP. a da prin şperlă (pe cineva).P. nu vrea să se dea prinsă. dar încă om cu om! CR. a produce efectul scontat. 2) a vorbi de rău. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit. a da răscoală. ) a se recunoaşte învins.POP.NEGR. a da (sau a(-şi) face) raport(ul). a trece. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica). ) a înşela. că domnitorul va da-o publicită ii. (înv. a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu.STANCU.. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei.. dar încă (sau încă-mi-te). ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. (reg. a publica: cît pentru odă..FIL. .ISP.AL. a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. a da rasol..STANCU . a da (sau a cerne. . a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală.

. şi reg. a da (cu sau un. a răspunde de propriile fapte. a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). a comunica din depărtare cu cineva. a-şi afirma prezen a. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. ) semnal). a da bună seara (cuiva). existen a. v. a da (sau a pune) sare. a da semn. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. a fi conştient.FIL. a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. a deceda: şi-a dat sfîrşitul.SL.GHICA . a (se) da semnalul (sau (înv.EM. a (se) anun a. bietul.AL. a se ră oi (la cineva). a anun a. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. 1) a (se) justifica.. a da scări.. în tîrg.. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară. a se manifesta. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. a comunica. a da satisfac ie. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. socoteală. sictireli. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni.POP.EM.COŞBUC.POP. de în eles) ceva. a da (un) semn (sau semne) de via ă. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care.. . a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit). a da sălaş (cuiva).. va dobîndi multe daruri.DOS. 2) (înv. a lua ini iativa. a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. ) a nu da răgaz. 1) a mul umi.SAD. a da (sau a face) rod (sau roadă). 2) a accepta o provocare la duel.l(iz)a un pericol. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). şi to i o aplaudară.POP.GHICA. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama. a ocărî. 2) a anun a. ) a se ruşina. (înv. la sictirit) (pe cineva).POP. cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. şi reg. în mahala). a se da ruşinos.POP. a da ocol. a săra: pun sare. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg. a da roată (sau roate). a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. (înv. nu să dădea ruşinos deloc. sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a da de veste. cînd era încă în floarea vie ii. ) a semna.POP. ) a declara. (înv. ) a nu mai prididi. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. a da seamă (sau cont. 1) (înv..SAD. (pop. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat. a da tonul: dete semnalul aplaudării . a înştiin a: orologiul . să-l întrebe cîte ceva. a înjura (pe cineva). a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir . a se sfii: dracul de argat . a da seara bună (cuiva). a început a-i da femeia cîte una de în eles. seama). a raporta. a nu îngădui.CAR.. gust în vîrful lingurii. a (se) da sfredel unei bu i. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH.

a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). 1) a vomita. a da sînge.. a da (sau a lua. mi-i tagă. a-şi da ton.EM. a da şpranga. privind frumuse ile pămîntului. ruinează societatea prin falimente frauduloase. (reg. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine...POP. ) a alunga. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. a da roată.i zică. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni. 2) a spune tot ce ştie. ah. a dat de fund. a da şpri .. şpagă. (reg. a se învîrti în preajma unei femei. a da strigăt(ul). pentru că. ) i s-a înfundat. a-şi da (toată) truda. a şpri ui. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. (înv. ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. ) a risipi fără chibzuială. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile.SAD . . a da şapte boi şi şapte vaci. a nega. întrucît. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele .a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . a da totul din el. te fă că crezi orice el o să.DOS. a nu precupe i nimic. a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi. a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti. a face orice pentru o dobîndi ceva. a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat. ) a tăgădui. a depune toată silin a.. pentru a-i cîştiga simpatia. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv. COŞBUC . (pop.. strădania. (pop . deoarece. a mărturisi. a da sîn. a da (foarte) mult..VLAH. a primi) mită. cu piciorul sau cu o baghetă). a dat Nan de găvan. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. 3) a depune toate eforturile. a contesta: de giude ul tău nu .. căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. a da tonul. a expedia (pe cineva). a pune) (mare sau multă) silin ă. a se sili. a da tact sau a ine tactul.) a pă it-o. 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. (reg. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva.FIL.CAR.. 2) a umbla. KOG. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). nu alta! era în stare să dea. a alăpta copilul. a da paşaportul (cuiva). a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare. prin mişcări regulate (făcute cu mîna. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol). tonul îl dă corpul didactic. a îmbuiba (pe cineva). chiar şi ce nu făcuse . a dat prea mult de pomană. ) acum. a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva).. al unui anumit fel de a gîndi. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă. a încurcat-o. numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni.. a primi) şper . dat fiind că . a da toate pe una. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). (înv. ) a avea (sau a face. 1) a bate tactul unei melodii: (fig.IBR.CANT. accentele unui text (scandat sau cîntat). a da teşchereaua (cuiva). al unei mode: la Neam . a-i da (cuiva) trecătoare. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). a-i fi) tagă (de . 2) a marca. la o adică şi cămaşa de pe el.). negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . a dona sînge. a da (sau a lua.

a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. ) a legăna. (reg... a trînti etc.. dacă văzu că nu este nimic în crîng. a însufle i. un fier ars..EM.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat. (reg. CEZAR. (reg. a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). POP. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat. a da. a da un ordin. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească). dă-mi un telefon.. a da ăncuş la .. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. a da vitele la păscut. şi pe mine m-au scăldat.POP. a da ăncuşa. a-i da (sau a-şi lua) un aer de . a ghionti (pe cineva). a da buzna: cî iva flăcăi . a da î ă. a concerta. a se năpusti. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză.. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare.POP. a deschide larg uşa (sau poarta. a face (pe cineva) să lase impresia de .. a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul..DELAVR. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la .a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap). ) a face o gaură în . a da un cal la praştie. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva).. .. a da (sau a primi) un telefon. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva).. a chiui. nu-i nici o grabă!: ce dracu. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă . . a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. (reg. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva).i dau un sfat. a da un chiot.ISP.. a da (sau a lăsa.. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească. dau valma prin fete. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. fereastra) de perete.P. a da hu a (pe cineva). 2) a părăsi.POP. a da tuturor răilor (pe cineva). fereastra).. a sus ine un concert. a da valma. a da anc la pepene. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita. şi trimite-mi băiatul. a da un concert. o mare supărare. o mamă de bătaie (cuiva). a da un exemplu (sau o pildă).P.ISP. lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap. (cuiva). a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite.) uşa (sau poarta. nici nu pot ca să te dau uitării. să semene cu .VLAH. a trece răspunderea în seama cuiva. a abandona (pe cineva): ho ul. (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?. a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). a avertiza (pe cineva). ) a arunca zarurile. a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva). a ordona. a da un avertisment (cuiva).. a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . ai răbdare!. au năvălit turcii. sau eşti nebun? PREDA. a da u u (pe cineva). a mustra cu asprime. a uita: ah..AL. a da uitării. (reg. a da un ropot.FIL.. a da vitele la iarbă.. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. un fier roşu) prin inimă (cuiva). a sfătui (pe cineva): dragul mamii. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere.ISP.CEZAR. 1) a ocărî. a da via ă.. am să. în deşert. CONTEMP. a izbi.

care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. cu de-amănuntul.. de-a capul. de-a buşilea de-a buşilea.EM. cu minu iozitate. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. foarte negru: păr de abanos .. bine. tîrîndu-se pe brînci. 1) e foarte grăbit. 1) lasă-l în voia lui!. de ajuns şi de rămas. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . CANT. dă-mi. de-a capul. a da zi după zi a da zi după zi. ) pieziş. după aceea.. de acum. (cu) alineat nou. a permite (cuiva ceva). 1) pieziş. de-a doua oară de-a doua oară. fără ocolişuri. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. (înv. a dărui de abanos de abanos. de mîine. a omorî.. (pop. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. de mîine. de atunci) încolo (sau înainte). din plin. a aproba. de-a latul.GALA.VLAH. de-a handramandra... mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus . de ajuns. 1) de la începutul rîndului. de-a curmeziş(ul). precum mă taie capul.. oblic. cu cuşma de-a-că eaua. apoi adormi de-a binelea.. (pe) de-a gata. de-a latul. de-a frumuşelul. de-a întoarsele. de-a binelea de-a binelea. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi.POP.. de-a rostogolul. de somn.POP. a-i da zor cu .SL.PANN ... a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. din fir pînă-n a ă. a îngădui. fără rost. suficient.POP. 2) numai că nu cade de oboseală. izbucneşte. de tot: mo ăi cîteva clipe.POP. a nu mai conteni cu . a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa.a(-i) da voie (cuiva). de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. pe-o parte: moşneagul . Doamne. a (se) grăbi. 2) din nou. dă-i pace!.ISP. de aici (sau de astăzi. transversal. (reg. mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor. cu de-amănuntul. de atunci). în diagonală: părintele Manea făcuse . Doamne. a ucide (pe cineva). cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. de-a că eaua..BIBLIA . a da zor a da zor.. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. mai departe. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea.CAR. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. de-a berbeleacul (sau berbeleaca). din această cauză.: el îi dă zor cu scrisul. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. a-i da zor cu .POP. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. direct.VLAH. de aceea de aceea. a amîna. luminează-mă. Doamne. începînd de acum (sau de astăzi. de actualitate de actualitate.MAIOR. în fa ă: am să răspund de-a dreptul. 2) din lateral. de-a coasta sau din (sau (înv. ) den) coaste. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă). în curmeziş. destul. fără osteneală. de-a coasta de acord! de acord!. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. ) pe-o ureche. stătea mai departe. scurt. CAR. a tergiversa. spunîndu-i tot.

de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. ) de-a berbeleacul.. 2) minu ios.de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu . pretutindeni: vezi. de-a şuiu. din capriciu. (reg. de atîta (amar de sau veac de) vreme. peste tot. zadarnic. de-a puterea hi. ) de-a rostogolul. (reg. de-a lungul sau în lung(ul). de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. alunecînd (pe ghea ă): u a . de-a mîna. intim: îl socotea de-a mînă. lîngă . de atunci încoace. a proasta. de-a putere(a) fi. în sensul lungimii: zece metri în lung..EM. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. necurmat. are să se moaie vremea. de-a tăvalul. ) la întîmplare.. nu i-i oprită calea.SAD. cum s-ar zice. de-a rînd cu . .AL. cu drept cuvînt. de-a rostogolul.DOS. tîrîş. în van. ) alături de . ) în lan . din răutate. doar: du-te. (reg. de-a poanca. ) 1) necontenit. de-a prostul. de-a tîrî(i)ta. de-a tumba: pietre mărunte . din vecini. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. (reg. de-a pururi. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. de mîncare. pe vine. hrană.URIC. (cu) de-a mărunta. de-a dura. fără o intă precisă. ) cum s-ar spune. învecinat.. şi pop.. (reg. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. de multă vreme. razna. (reg. de-a tărtăcu a.. de-a trăvala. cu de-amănuntul. v. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. amănun it..CR. acum eşti de casa noastră. (înv.. de ani şi ani.AL. (înv. (reg. de demult.COSTIN . de-al dracului. (reg. de-a berbeleacul. (reg. neîntrerupt. de-a tîrîişul. de-a-n (sau d-a) şiru.. de-a tăvălugul.ARGHEZI. de-a şirul. ) de-a rostogol.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. iar boierie nu-i da. ) hai-hui. în veci. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. ) de la un capăt la altul. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. de-a rostogolul sau (înv. de-a săniuşul... ) 1) apropiat. 1) (reg. (reg. alimente.EM. de-a tăvălişul. de-a mînă... de-a rătăcita.. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă. într-adevăr.. în lungime. curgeau de-a rostogolul la vale. ) ghemuit.. a .. de atîtea ori.HOGAŞ.NEC. de fapt. de-a surda.. de-a tăvălugul. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . 2) la rînd. bine-i de dat de-a săniuşul. a . de-ale gurii. la picioare. cîte doi. de-a ampura.POP.

. autohton.. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. din cauză că .CR. de brac. 2) claie peste grămadă.: m-a blestemat măicu a. mai mult sau mai pu in. ce e de ce merge . de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. eşti etc. din ce cauză?. pentru că nu vreau eu! CAR. de rău de bine ce .. de (sau din) brazdă. (sau de aceea ... de azi pe mîine. ) neclintit. de încredere. de ce .. ferm: inimă debronz .. de (sau (reg.. în privin a .. în ce scop?. de ne ce. prost: cal de brac. (fig.. (înv.. . de căpătat. 1) împreună.POP. ) netrebnic..: domnul . de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv.. fără socoteală. esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă. de pe cal.. de ne ce. de ce .: de rele ce sînt. de ce. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le).CAR. de bază. de cătră .. cum de . desigur. cinstit. de .. uite. de frunte..ext..COŞBUC.. de ce.. după cum mă (te... de capul meu (tău.PRAV..)... de ce .. 2) primit în dar. .. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare.). de rău. din fuga calului. fără a mă putea opri. neaoş. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii . în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma. în dezordine: aduna i ...POP. cad de-a vălătucul. eşti etc. de bună trebuin ă.EM. pentru că . de bronz. cu cît . onest..: de ce mergeau înainte. ) cu) bună seamă. a fi sănătos tun. de ne ce de ce . mîndră. leage ne-au pus de cătră păcate. (despre vite înjugate) din dreapta. foarte repede: cad mereu. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. fundamental.?: spune.. îl etc. principal. nu pot să trăiască la un loc. aşa e (sînt. (reg. 2) (p.AL. caracter de bronz... de ce? de .. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte.. cu certitudine. fundamental: greşala ce va face iaste de cap.OD. 1) ob inut prin cerşit. în mare grabă. ) în comun. POP.. ) abia. de ce i-am călcat vorba. ) fără odihnă. negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales. de ce de ce.DOS. COSTIN .. cu toate că. eşti etc. voinic de ce-mbătrîneşte? POP. ) cu privire la .). de-a valma.. de bun augur..EM. (fig.. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră .) de .) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte.... cu atît .ISP. (înv. ce e (sînt. (fam. în neorînduială.de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine. de cap. au dat năvală.. de aia: de ce.. pe măsură ce trece timpul. a deborda (sau a plesni) de sănătate. atît e (sînt.. de buzunar.. înv. (reg.. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . de bună credin ă. d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. favorabil. din acel loc. capital. de căpetenie. de bine ce ...) de ... fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. lui etc. esen ial.. de bunăvoie. în devălmăşie. cu adevărat. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. de-a rostogolul. de bine.. ) d(e)rept ce?. 3) (jur. ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă.. prielnic.MOLD. pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR . de-a vălătucul. ISP.. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv.. ) capital. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece).

) de demult. 1) (din) totdeauna.. de florile mărului.? POP. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă.URIC. impunător. (pop. de demult. maică-sa. din momentul în care . cu) atît(a) . onest.PANN .mergi şi tu cu noi? . se îmbată de două ori.. (pop. dintotdeauna.. de cînd se scria musca pe perete. niciodată: a fost odată ca niciodată . de cînd sînt. de atîtea ori de cîteva ori . de cînd cu moş Adam. mă-ta. maică-sa.. este etc. din ce cauză?. de circumstan ă. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît .DOS. în zadar. (reg. adesea: de cîte ori da.GHICA.. de cînd mama (sau maica.LET. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate. din moşi strămoşi. de multe ori s-au întins călugării. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui. degeaba. de cîte ori . l-a etc. de (sau pre. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. de cînd sînt (eşti. desigur: . de (sau pre) cît . mă-ta. ) 1) cinstit.CR..ISP. (pop. de cîte ori . formal: a luatcuvîntul numai aşa. de cînd e lumea. cu cît . ) de ce?. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. maică-ta. arătos. ) falsificat. ) din vechime.. da. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier).BARAC. de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul.DOS.. de (sau pe) cînd cu . . de (pe) cînd. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini. însă săracă de îmbrăcăminte..de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. POP... formulă introductivă la basme) (de) demult.. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată. de fiecare dată. de cîntecul cucului... maică-mea. de chiteală. în multe rînduri. ) de foarte multă vreme. l-a etc.. 2) de formă. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. cu atît . 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu.. de pomană: cine bea în cinste ori în dator. feciorelnic. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. credincios (în căsnicie). de chip.. de mare importan ă: scaun de cinste. mă-sa) m-a (te-a.de ce nu? de ce treabă?. maică-mea.. de cînd sînt.. de cînd trăiesc. în (sau pe. (înv. din vremea cînd . distins: o fămeie de chip. (fam.. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare).PRAV. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. l-au rădicat cu to ii să le fie domn. de circumstan ă. de frunza frăsinelului. mă-sa)..: de cît mai mult îl munceaşte. ) de foarte multă vreme. (înv. 5) pe gratis. (înv.. de cînd era bunica fată.. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi. după horn nu bate vîntul.. cu mult timp în urmă. ) chipeş.POP. domni şi căpitani.ISP. . ori de cîte ori.. fără ca să poată izbuti. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste. din timpuri imemoriale.PANN. de cînd tata moşu.GOGA .. 4) de onoare. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. de atîtea ori.) făcut mama (sau maica. maică-ta. .) făcut sau de cînd m-a (te-a. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . de cîteva ori. niciodată.. 3) cu trecere. de (sau în) cinste. (reg.. de atîtea ori cădea. de cînd cu jidovii şi cu tătarii.. .) pe lume.: e mult de cînd te-aştept! AL... din totdeauna: de cînd e lumea.. 1) de ocazie.CR. 2) cast.CR. [Soarele] caută să se însoare.

CORESI.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu ... de nevoie. (pînă în miezul nop ii).. de cum. avînd o chei ă de curea.COŞBUC. ca să-l poată acă a în cuiu . foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. în şese luni de cu toamnă. .. (înv. în sus şi în jos. îndată ce s-a înnoptat. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . îşi luase şi-un nepot. demn de încredere.DOS. (înv. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo. prefăcut. ) de toamnă.CR.. în complicitate cu .. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez. (arg. de (mic) copil. cîteodată. din (sau în) prima parte a nop ii. de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. şi mai mare pieire în ara leşească. 3) dintr-una. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă. 1) dintr-un loc într-altul. vorbă să fie!. de cu tinere e. a declara că nu are dreptul. cu pu in timp înainte. decum.. de cu înnoptatele. a veacului cunună. şi de cole pînă colea. de complezen ă. 2) (fig. ba din alta. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). ciuma.. ) de curîndă vreme. (pop . de credin ă. decum aşa!. (înv. veneau cu fete şi feciori. de cu seara sau de cu seară.POP.. ) de copil. 1) (despre oameni) curtean. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul.) cu atît mai pu in. de comun acord.. .. nu demult.PANN. el zise „de cocon“. în zadar. a-şi declina competen a. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. recent.BELDIMAN. 1) executat în urma unei comenzi. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e.POP. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. pregătirea pentru a face ceva. POP. (încă) de aseară. are zestre de o mie [de] galbeni. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. de cu frică. de comun. abia: demoazela Agapi a. de curte. darămite. de la un capăt la altul.. încoace şi încolo. de curea.URECHE. de curînd ieşită din pensionat. ) extraordinar. fără folos. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. de cu toamnă sau (înv.EM.. din tinere e: un negustor . dis-de-diminea ă.NEGR. de cea mai bună calitate. a-şi declina răspunderea. decum între oameni. din toamnă. de coniven ă cu . . făcut din curea: ciurul . tuturora de comun. cu acordul tuturor păr ilor... dintr-alta: ba din una. de comandă. de tînăr. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. şi-au plăcut unul altuia. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii. dar de clacă. de comă. ) de porunceală. de nu era alta aşa ca ea. nemaipomenit: a fost un bairam de comă..ARGHEZI. seara(devreme). fără tragere de inimă. (încă) din (sau în) timpul serii. necum: a ajuns împărăteasă mîndră.. ) comun: eşti . ) vrednic de a fi de crezut. LET. nici între zîne.CR. 2) (despre animale şi păsări) domestic. de formă. (înv. de pu in timp. de curînd sau (înv. . simulat: literatură de comandă. de cocon. de cînd aceasta fu lui?“. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. din copilărie: „cî i ani sînt. foarte devreme. din amabilitate.

. foarte tare.. de estradă. în zori: de cu ziua mătur casa. fără stăpîn.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt.EM. degete scurte şi groase. de aici în altă parte. din zori în noapte. dacă i-a promis. (reg. degeaba. formal.i mănînc banii de haram? AL. fără căpătîi.POP. tău etc. de alaltăieri. 2) de neam. mul umită . de frupt. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. dis-de-diminea ă: Dumnezeu. ) a se deprinde cu binele. de pildă. untul). degete boante. festiv: în faeton de gală Cezarul trece. într-o parte. dintr-alta.ISP. 2) de încredere. dintr-una. de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui. cu viers duios de foc.AL. peticele. de ieri. de profesie: de felul lui era cojocar . vrednic. de dulce: a trecut miezul nop ii. toată ziua: mă aflam la Floren a. ales...: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. pocnesc. numai aşa de flori de cuc! CR. renumit.EM. POP.. 1) îndată. . (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos. de flanc. bunăoară.ISP. tare.3) demeserie. 1) la voia întîmplării. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. de cu ziuă sau de cu ziua. de curînd. de haimana. de formă. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. de frunte.POP. tare neînduplecat. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. colea de ici.. de ici. de cuvînt. din fire: de felul lor este să se găsească în mare. (ca) de ieri. (ne)folositor. . de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). zdravăn. sever: inimă de fier .NEC. nobil: nu numai oameni proşti.CR.. însemnat. de efect. a se dedulci ca calul la tărî e. de alaltăieri. . (plin) de foc. de pomană: vrei să. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos).. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. numaidecît. de formă. parolist: e om de cuvînt şi. de fel(ul meu. impresionant. de ici.CR. atractiv.... înfocat.. de fa adă. (despre muzică. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. de-i sar (sau crapă. de ici. focos.AL. 2) degeaba. de ispravă. de haram. de colo de ieri. (de) colea. de gală. de hatîrul . spectacoleetc.DRĂGHICI . de loc: [era] de fel din Botoşani. ci şi oameni de frunte. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . de formă. de cu zorile. de diminea ă pîn-în seară. remarcabil: om de ispravă. dis-de-diminea ă. de origine. (înv. acum putem să mîncăm de frupt. de exemplu. de fier. să fie sigur că n-a uitat. gra ie .AL. 1) de la natură. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată.) distractiv şi variat. (mai) deinte. de aici şi din altă parte. de calitate superioară. de sărbătoare. se prinde în joc lîngă o fată. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc). bra de fier . în zadar. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . alergînd în toate zilele. pe loc: iar Ipate. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul .). de (vreun sau nici un) folos.CAR.CR.EM.CR.VLAH. aprins: tu.DOS. de colo. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e. foarte mult.REBR.

în totalitate. nu. cu îndrăzneală. 2) văzînd cu ochii. din popor: era om de jos. ) din caz în caz.IORGA. laolaltă.. de jos: se ridică alene de la pămînt. 1) luat cu împrumut. de la roate. a o nimeri prost. împreună: eu cu sergentul . . (reg.CR.VLAH. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. 1) părăsit de to i. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate. în scurt timp.PANN.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte. ) pe întreg pămîntul. de la început pînă la sfîrşit. al erei noastre. de la vlădică pînă la opincă. în ultima vreme.AL. de la distan ă. de înaltă şcoală. îndată. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace.OD.CAR. din mase. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte. de la mînă pîn-la gură.CR. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta. ca să ştiu ce leac trebuie să. din mul ime. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . încît pare că e de împrumut. 1) de la capăt. călărea a de înaltă şcoală. la nesfîrşit. şi-a făcut de iznoavă socoteala.. de jur împrejur.POP. în toate păr ile. (înv.. foarte repede: prostul uită. SBIERA. arzător: mamă. ) imitat. de la olaltă. din toate păr ile. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. de la un rînd de vreme. de joi pînă mai (de)apoi. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. to i. care dă dovadă de o pregătire excelentă. de jug. ) din nou.AL. de împrumut. de largă (sau scurtă) respira ie. de la mînă pînă la gură. 1) zilnic. satul doarme ca-n mormînt.ARGHEZI. încă o dată. de îndată. din natură.COŞBUC . de mare (sau mică) întindere. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). sărim de la olaltă. (înv. de la margini pînă la margini. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai. mereu. de la pămînt. copiat de la al ii: cultură de împrumut.MINEIUL. de jos. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. de iznoavă. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini.i fac. a dejuga la moară rea.AL. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz.. împrumutat: un strai unguresc larg. de la (bun) început sau dintru început.NEGR. de la ochi sau (verde) în ochi. de la coarnele plugului. de departe. de la o zi la alta.CR. de la vlădică pînă la opincă. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi. ) foarte tare. 2) (fig. de la ară.SAD. fără preten ii.i cam prieşte. de la un timp sau (reg. de jăratic. baletistele şi clovnul August. în (sau din) era noastră. de la caz la caz sau (reg. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît. de la mare pînă la mare. integral. (înv. de la capăt: cînd a ajuns acasă. în fa ă.POP. de la (sau după) naşterea lui Hristos. de la cap la coadă. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta.

ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. de (o) manieră sau de (aşa) manieră.POP. să mai fiu de-al meu măgan. 2) de calitate superioară: edi ie de lux . 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. din copilărie. (înv. i se plîngea de scumpetea vie ii. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. ) de mărit.COSTIN . şi reg. de marcă. de mic. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan . (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj. ) grosolan.POP. fecior de ăran. de mahala.BIBLIA. ) obişnuit. prestigios. ) mărginaş.POP. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. . ) foarte ruşinos. somptuos: hotel de lux .BĂLC. meridional. foarte. mătăsos. 2) marcant. .POP. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac.P. (înv. de mărgărit sau de mărgăritar. blamabil.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde.PREDA.. vindecător: ierburi de leac . sînt (eşti.HEL. din proprie ini iativă: Vlaicu. de mare trebuin ă. ) 1) singur.CEZAR. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . sudic. (p.SAD.. moale. de nu mai pot (nu mai po i. de maramet. 1) care nu e de primă necesitate. de miazăzi. de mai nainte sau de mainte. ponderat. de meserie..NEGR. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. 4) (fig. 1) situat în centru. nu mai poate etc. generos. de mare tonaj. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala.. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte. care apar ine sau este specific mahalalei. 2) care cuprinde. puternic. serviciu de masă . HEL. tare: ipau şi strigau de mama focului. excesiv de elegant. care vindecă. de măritat sau (pop. deosebit de .) de . calificat într-un anumit domeniu. de mama focului. de lux. de mătase. de mai tîrziu. dar n-am fată de mărit.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc.N. 1) care se aşază pe masă. de miere.ext. de măgan. şi-a făcut aeroplan. de zbura el de măgan. . indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. fără veselie. 3) (fig. banal.. (reg. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine.EM. 1) de firmă. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. (înv. (despre oameni) bun.EM.DOS. extrem de . de mare circula ie. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . darnic..) foarte. (nici) de leac. (înv. 2) potrivit (ca dimensiuni). de mijloc. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. ) degeaba.POP. şi pop. umilitor.EM. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . de marcă . mediocru: este un autor de mijloc. nu mai poate etc.. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. bătut. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine. de mamă sau despre mamă. în aşa fel. absolut necesar. dezonorant. ) mai demult.. este etc. fără cununie. .) sau nu mai pot (nu mai po i. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . de masă. ) moderat. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . de margine.

pădurile şi luna vor face-o de minune. de nezdruncinat. funerar: ce ai . de monolit. de loc din . cu grijă să nu cumva .ISP. de miraz.FIL. de greşeale cealea ce-s de moarte. faptele.BIBLIA. de scurtă durată. de silă sau de silă. despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică. extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune.COŞBUC. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. superficial: treabă de mîntuială . demodat.ISP. sau de moşia lui . de mir. credibil.. (reg. de mînă.NEGR. de nevoie. (înv. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune. pasager. 2) executat manual: lucru de mînă . (p. de prim ordin. de mit.COSTIN .de milă de milă.AL. de milă... de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva). ) de mirat. de mîna întîi.GR. trainic.: de milă să nu le strice frumuse ea. 2) originar din . de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie . demn de aten ie. de mizerie. de milă.P. de mîine. excep ional..EM. 2) foarte bine. . vrînd. DOS.... de calitate superioară. a lui etc. de modru-n afară. de. de mîncare.P. minunat. de minune.. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol. ca-n basme.. . (reg. de moşie . 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei.MACED.. de(-a) mirare sau (înv. de silă de milă să nu . de mintea mea (a ta. trecător: iluzii de-un moment. 1) mortal: lovitură de moarte . ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. efemer. ) din cale-afară..). depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche. 4) (fig. ) grozav. vrednic de a fi luat în seamă. de (un) moment.CAMIL. 1) depăşit.AL. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială. ) minunat. de voie. straşnic.i plac făclii de moarte? EM. de calitate inferioară. ..i sînt de mirare.: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. . fabulos. 2) sărăcăcios: via ă de mizerie. de modă veche sau de veche modă. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului.. de moştenire . demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. 1) admirabil. de mîna a doua. fantastic. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. (vrednic) de mirare.. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine. 3) (înv.. slăbiciune de moment. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. de moştenire..NEC.... surprinzător.EM. . demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). 1) mizerabil. de milă să nu . demn de a fi admirat. din proprie ini iativă.i mijloace. care inspiră încredere. (înv.ext. nevrînd: de silă. demn de crezare.EM. . admirabil: dar cu slabele. . de milă fu nevoit a mai aştepta.CAR. de moarte.CEZAR.. 2) mortuar. momentan..

de necrezut sau de necrezare. de mult ce. deoarece. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . de (sau din) naştere sau de naşterea sa. de multişor.ISP... 2) foarte. de neîn eles. în repetate rînduri.: frumoasă de neînchipuit . de nea. de mul ămită. ) dis-de-diminea ă.. invincibil. (reg. 2) (fig. . inevitabil. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. din popor. de mînie. excep ional de . inimaginabil: un peisaj mirific. 1) care depăşeşte puterea închipuirii. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă. pre ios. „din“) de loc din . de născare... (înv.CAR. 1) imposibil de mişcat din loc.. de (sau cu) nădejde. ) mul umitor. 2) (fam. de naştere de natură să .NEC...CAR... neînduplecat. apt să . de tot boul de nego . ) ferm.. de necaz.SAD. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui.. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. de neiertat.MINEIUL. (cuiva sau a ceva). de na ie. cu care s-a născut (cineva).SAD.CAMIL. de natură să . impardonabil. pomi fructiferi etc. fiindcă îi lovise cu nădejde. de neclintit.. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez. ) 1) destinat vînzării. extrem de .. însemnată: are casă frumoasă. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. capabil să . (fig.. de neconceput. alb strălucitor.POP. de (sau din) năprasnă. de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul . ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. de necrezut. de neînlăturat.: grec din naştere... (înv. de multe ori sau de cîte ori.) de soi bun: ramurile unui cais de neam.. nevastă de neam ş-un băiat la Paris.CONACHI. de neînchipuit.. despre oameni) fără personalitate.. cornărit cîte un leu.DELAVR. pe neaşteptate. de răul .ISP. . 1) rar.. demn de a sta în muzeu. originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu. incredibil.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde. . . drept mul umire: cîntare de mul ămită. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. din pricina . 1) (urmat de prep. . de mul ămire.de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava. care există de multă vreme. 1) (despre oameni) de origine. cumplit peste fire. moldovean prin adop iune. de origine din .ARGHEZI. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig. din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul.GALA. de nemîncate. de nego . vetust... marmorean: fa a ta de nea.. indescriptibil.CAR. ) depăşit.VLAH. de ciudă. ininteligibil..P. solid.EM. 2) puternic. de neînchipuit . imposibil de descris. (înv.. de necazul .URECHE . de nedescris.. 3) (despre vi a de vie. absurd. acceptabil. 2) de na ionalitate . de nebiruit.. de muzeu. temeinic: nici nu mai mişcară din loc. şi reg. vechi: asta-i cam de multişor poveste. imposibil. de neam... (cuiva sau a ceva).

deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte. de obicei. animale.BĂLC. 2) constrîns.NEC. o ară etc. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii. 2) (apărut) întîmplător. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască.. 3) în mod obişnuit. inutil: toiagul său . ocolit. deloc. for at. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie.CORESI . (p.ext.. 2) (despre păsări răpitoare. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. unde-i era de obicei culcuşul. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. de ocol. în comun. (înv.. public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte.POP. de (cu) noapte(a) sau (reg. pentru orice eventualitate: purta.. cumpărat sau vîndut ocazional. de nici o trebuin ă.URIC.CAR.. din timpul nop ii. un pistol. ruşinos.DOS. .. nordic... în caz contrar . defel. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. foarte des. de ocară. general... tagmă) cu cineva. fără caracter: om rău şi de nimic. din) nevoie. lucrează în timpul nop ii. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. PANN.PANN . de nevoia . de ocupa ie. cu) noapte. pentru a salva aparen ele..CONV.STANCU. încît nu-mi era de nici o trebuin ă. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti.EM. ) (care este) potrivit cu soarta. 2) împreună. care ocupă temporar un teritoriu. (înv.. fără importan ă. datorită .. culege-te din crierii capului. de (sau cu. de formă.. 2) lipsit de orice merit. de nord. altfel . .VLAH.LIT. de nici unele. ) din (sau în. se tocise. gîrbovit şi de nimic. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare.ISP.: trupe de ocupa ie . de toată întîmplarea. de (sau dacă) nu . indirect: o ia pe un drum de ocol.URECHE.. ) din cauza . cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său. de netreabă. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare .: întîrziară cîtva de nevoia iernei. de (sau (înv. în genere: merse la cursuri ca de obşte. de regulă.. de nici un fel. silit. ) fără valoare. de noapte. de foarte multe ori. CAR. de obicei. de norocul (cuiva). de fa adă. alege-te.. de ocazie! CĂL. de nici un fel.: de nu.. ) necesar. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri.EM.PRAV. (înv.. în mod obişnuit. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă. nefolositor. 1) (înv.GANE. în zori. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. 1) fără valoare. de (la) nouă neamuri. de (sau pentru) ochii lumii. . de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . nefolositor. schimb a ta coroană într-o ramură de spini..ŞINCAI.. 1) comun. de ocazie. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . 1) care ac ionează. ) întru) nimic.. de obşte.

repede. 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă. de onoare sau (înv..POP. de o şchioapă. spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie. pre de altă parte să întoarce şi vine.MACED.URIC.. de-o seamă (cu cineva) sau (reg. de-o făptură şi de-o samă... ) de onor.... asemenea o elului: (fig. 2) la fel. 4) onorific: membru de onoare. de ordinar(ă). ) de natura . 2) unul de altul. de olaltă. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. de neam. mai de omenie. FIL.. (reg.. (pe) aici . a se deosebi cît cerul de pămînt. splendid. (cale) de-o poştă sau de la o poştă. (pe) dincolo . 2) festiv. ) de (sau la) seamă. foarte tare. asemănător. de oraş.. de ordine . de omenie.. a deosebi albul de negru. (pop.VARLAAM.AL. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte.VLAH. ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni... de o el. 3) de baştină.POP. cu caracter .CR. (pe) de altă parte . sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă. . foarte mic. de o palmă. a fi complet diferit de ... în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el.. virgină... de origine... 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare. dacă pe bade-l iubesc? POP.de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte . (de) la o distan ă (relativ) mare... 1) într-un loc . de paradă. to i o ceată se făcură.. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. 1) de încredere. 2) dintr-un punct de vedere . de altă parte . genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură. de (sau pe) o măsură. şedea-n sat d-o mărginioară. . aspectul etc.. 1) de provenien ă... a deosebi binele de rău. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă.. a nu avea nici o trăsătură comună. de ordin(ul). (înv.: să ne bucurăm de frumos..GOLESCU. cumsecade. (fam... substan e) (foarte) mult. . 3) (despre materii. minunat.NEC.AGÂRB. de-o mărginioară. francez de origină. 3) de formă. de natură: alimente de origine animală . 2) originar: locul de origine al rîului . de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . . care provine de la oraş. ...PANN. (înv.HASD. din alt punct de vedere . .DELAVR. probleme de ordin economic . de olac.. egal. de orice ordine ar fi acel frumos. de la oraş. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă. ) de obicei.HEL.: mă interesează orice chestiune de ordin intim.: de o parte-l bat şi-l gonesc.: albina [se deosebeşte] de viespe.. jupuiau ara. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului). de ochii lumii: patrio i de paradă ... ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă. de natură . (pe) de o parte .STANCU . gros: un biet vînător. unul de celălalt: se iubesc . întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. de na ionalitate: un celebru diplomat. ) o inimă de aur şi bra ul de o el... cît cerul pe pămînt. care are caracteristicile.. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă.. 1) bun. 2) iute. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM. şi io cum să nu greşesc.. .... .HOGAŞ. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR. 2) (reg.. cinstit.ARGHEZI. . . . destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac .OD... cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte. de paradis. la fel: înal i to i de o măsură. de domeniul . de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis .. CAR. deopotrivă. 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . despre fete) fecioară.AL. 2) de demnitate: datorie de onoare .

1) care exprimă polite e. de posle(a)de. ) profund. a divaga. vrednic de milă. de (sau pe) pleaşcă. (reg. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). de pe urmă. din jur..POP.COŞBUC.BĂLC. păzitor: este îngeru-i de pază. necioplit.SAD. în opozi ie cu „de dulce“) de post. ) (făcut) în silă. de (la) pădure. în) porunceală. . amabil. a o lua la sănătoasa. nici tu să fii urduros. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. (p. 3) din polite e. de popularizare.AL. 2) (fig..SAD. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune. (reg.GR. (numai sau doar. 2) (în mod) inutil. (înv.ext.) 1) (despre mîncăruri. (p.REBR. . ca şi cum: ploua de parcă era potopul. a merge foarte repede. aşa cum doreşte cineva. de pisică. marginal.CĂL. dorin ele. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . de(-o) (sau spre) pildă.AL. provincial..de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă.ext. a-şi depăna amintirile. degeaba. de plîns. săptămîni. de pămînt. ca de poruncă. politicos. ) (în mod silit). 2) (despre zile. de lîngă. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . de plumb. de perete. unde am fost primi i de pomană. se află într-o stare de plîns. sălbatic. de post.AL. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică. 2) protocolar: vizită de polite e. însărcinat cu paza. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. de polite e. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. 2) (făcut sau acceptat) dinordin.EM. . de pază. . . l-au băgat la başcă de pomană. de pe. 1) (înv. de neuitat.DOS. de periferie. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. întunecat: sub cer de plumb. mătuşă de plop a lui Andrei. ) 1) (făcut) la (sau pe. ) obişnuit. tată. de cuvînt: om de parolă. fără rost. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. . cine este acest so de porunceală? FIL. 2) greu. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. a depăşi limitele. a povesti din aducere aminte.CR. (impus) cu for a. zadarnic.PANN. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. un om de posleade. jalnic: oraşul . ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. de poruncă. de rînd: eu.. de pomană. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. 2) (despre oameni) necivilizat. de popă. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare.CAR. ) de mîna a doua: literatură de periferie. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . 1) plumburiu.ext. a depăna din picioare. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. (p. de parolă. după.HOGAŞ. de (sau pe. (pop . de pe cînd. 1) gratuit. de mîntuială: pot să te întreb. 1) periferic. prost. după) indica iile. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. de pomină. comanda cuiva. ) pămîntean. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. a întrece măsura. (pop. foarte pu in. de plop. de pe vremea în care .

de post de postrig de poştă de potcă de potriva . MAIOR. egal cu . de gală. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia... nici la moscali..BOLLIAC.CORESI.BELDIMAN.NEC. de precau ie. luni) în care se recomandă postul.ext. în care se posteşte. (pop. certăre : oameni de potcă fără de lege. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă.OD. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. de postrig. să sentoarcă cum a fost. 2) (despre zile. de precizie. ) de calitate.STANCU. în zile de post. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. de ceartă.CAR. 3) cu predilec ie. (despre animale) care cară poveri. la) potriva . de preferat. ) mult) pre . duşman: să prinză. de price. 1) preferat. de (sau (înv. de postrig la călugărie. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară.SAD.. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. (despre aparate. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete.. 2) care este potrivnic.. de(-a) prima sau din primă.. să iasă la vînat.. . care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol. de dispută. în calitate de martor.P. (înv.. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. corespunzător cu .. de (sau cu) pricină (sau pricini). 2) obişnuit. de poveste. de predilec ie. de (sau ca) prevedere. (înv. înainte de toate.. 2) (despre oameni) care apar ine. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră. om de poveste. ori mor i ori cu zile. (înv. de preferin ă între 5 . unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. .PREDA. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . de povară de pova ă de post. dintîi. (p.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. nici unul...CAR. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. de praznic. poştal: vagon de poştă ..CĂL. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post. de (sau pe. de poştă..PANN.gener. de prestigiu.. pe măsura . îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. ) care poate povesti.URIC. (înv..7 p. . . despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. 1) (persoană) care îndrumă. (foarte) scump. un necaz posibil: mişcări încete. ) cu) preferin ă. faptele petrecute.NEC.POP. săptămîni.. la fel cu . asemenea. dar îşi luară toate măsurile de prevedere. de povară. favorit: studiul istoriei . (în mod) preferabil. ARGHEZI . de potcă. bun: aparatură de mare precizie. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. ca sfat.m. prestigios. ) de la început. n-ar mai fi ramas nici la turci. instrumente de măsură etc. (p. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. de pova ă. pline de precau ie.IORGA . (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. (înv. ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. de prăsilă. prin călugărire. de (mare sau (înv.. pe mul i al i boiarnici de price. ) ar ăgos.. (foarte) exact. mai ales. CEZAR. 2) care serveşte cuiva ca exemplu.

1) (despre îmbrăcăminte. de (sau în de) prisos sau (înv. peste obişnuit.ARGHEZI. şi unii. 3) care se efectuează. de toate zilele. mult. superfluu. . înconjurător. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. care sprijină. banal.. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . 1) (despre animale domestice.. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. boieri de ieri . de purtare. de prim (sau de primul) ordin.PRAV. inutil. . . ) nelegitim. o va creade giude ul. ) (despre oameni) progresist. şi-al ii de pripas.REBR. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. zile) în care se primesc oaspe i. 1) de primă importan ă. (p.VLAH. ) de prisoseală.ext.ext. abandonat. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . pozi ie de principiu . specific provinciei: în oraşul de provincie. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. mai cu seamă că era de pripas.EM. ajunge a fi neîn eles. (p. abundent. care are caracter teoretic. situat în provincie. 2) de cea mai bună calitate. . 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. din flori: băiat din flori şi de pripas.ISP. (înv. zadarnic. 3) care poate fi primit. din plin.CR. (care este) din belşug. a depune o plîngere. a face o reclama ie.REBR. venetic: boieri de-o zi. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin]. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). de primire. care se dezvoltă în timpul primăverii. 3) (despre oameni) străin. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos. de muncă. de pripas. deplasat.BRĂTESCU-VOINEŞTI. ) de prisoseală (sau prisosit).CĂL. de primprejur. ajută. 2) a ceda. la trac iune. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă. de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. de progres.CR. (înv. e salonul de primire. absolut trebuitor. a depune armele. ) de sine stătător. ) (care este) fără rost. 2) (despre ore.HEL. (care este. . 4) care este potrivit. .P. 1) a capitula. 2) (despre copii) părăsit.CAR. (înv. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . care se află în jur. de încercare. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. de (mare) primejdie. a renun a. 3) (glume ) extraordinar. serveşte) de îmbrăcăminte.. de lucru. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor.de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. de purtat.CEZAR. ocroteşte.HEL. (care este) în plus. de provincie. primăvăratic: flori de primăvară .TOP. de prost gust. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. independent. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul]. de protec ie. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. mai mult decît trebuie. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii. de principiu (sau principii). liber: de va face ceastă mărturie.SAD. indicat pentru primăvară. de primăvară.cu ferestrele la stradă..CEZAR. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . de (o) probă.P. . din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . indispensabil. de puterea sa. învecinat. nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. excelent.

supărător. de rădăcină. de pu ine ori. de sabie...). în mod obişnuit. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. 2) foarte pu in. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică. de rîndul acesta (sau ăsta). mai vîrtos bărba i de sabie. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg. va putea fieştecare a le socoti de rost.. de rudă rea (sau mică). 4) la rînd. bogată). înv. de reşedin ă.EM.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. (fig. de revolu ie.POP.HEL. oral.P. de rezervă.REBR. ) de bază. CĂL. care serveşte drept sediu (unei persoane.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. 3) din proprie ini iativă.. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. SAD. de rangul al doilea sau de al doilea rang. de gradul întîi. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. . trivial.. de rîndul traiului. ales: un scriitor de rasă. roditor. (înv. de rîs.PANN . expresii) ruşinos. bogat): era de luminată şi bogată rudă. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. cu) rod. ) în privin a . . diferen ă.GALA. (înv. de calitatea întîi.DOS. .KOG. 2) ruşinos.SAD.POP.. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. de rudă. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. de rangul întîi sau de primul rang. 2) (reg. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. ieşi balaurul din groapă. de prima clasă. . referitor la . de rost. de data asta. ) 1) prin viu grai. de calitatea a doua. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. rareori. . . (înv. .SLAVICI. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd.POP. de regulă.P.PANN . (pop. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului.VARLAAM. ) duşmănos. ) de neam bun (sau mare. de reşedin ă.. despre pomi) fructifer. 2) închipuit. de (sau din) rîndul . (înv. în oraşul său de reşedin ă. de rudă bună (sau mare. unui organ administrativ etc. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . indecent. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă.. fiiască plecăciune. cu prea mare simpatie. de rasă. 1) din popor. (spec. neîndemnat. de rînd. (înv.CAMIL. 1) fără valoare. de rău.ISP. cheie de rezervă . (înv. ) comun. vulgar: vorbe de ruşine ... de (sau pe.gener. menit să înlocuiască. (înv. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi. de reziden ă. şi pop.POP. ) vrednic de laudă. (sport ) la foarte mică distan ă. ) capabil să poarte sabia sau (p. de rînd de rîndul . (reg. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă.ext. ) alături. de gradul al doilea. de răul cuiva. de ridicat la cer. 1) superior. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească. (p.NEGR. ) 1) de prăsilă. (despre cuvinte. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. de ruşine.MINEIUL. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd.CAMIL.

a fi uluit. . a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . bărci de salvare. scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. aşi croi (singur) drum în via ă. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă.. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. sărbătoresc): lelişoară.de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat. decît să-şi închidă inima. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. puiule. a deschide apetitul. de salon.. . de odihnă: săracul n-are soare. trup de flori. societă ii bune (care frecventează saloanele). de frumuse ea celor populare. . aleanul inimii. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi .POP.. haine de sărbătoare. de santinelă. a deschide larg uşile. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri.MAIOR. de sa (iu).STANCU. dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi. mînia (asupra cuiva).CAR. (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. a se destăinui (cuiva). ceremonios. a mustra. 1) a veni pe lume. (în mod) festiv. a face poftă de mîncare. 2) a-şi revărsa supărarea.SAD. în care (oficial) nu se lucrează. de sărbătoare sau de sărbători. ci o genera ie de biruitori. cetate de scaun. nici zile de sărbătoare!POP. idei cu o umbră . a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. .CANT. de schelet.POP. a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). . ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă.CEZAR. a deschide gura. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . a se mira foarte tare. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru.P. de (sau pentru) sămîn ă.SAD. 1) a se confesa. de salvare. a începe. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc.. fii cu ochii-n patru. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. de scaun. a croi. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. a deschide (sau a rupe. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. .. (adesea peior. gura ta-i de sărbători. de săptămînă. cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. a fi ospitalier. ARGHEZI.LOV.. a deschide ochii. de sapă. a-şi descărca mînia (asupra cuiva). a tăia) pîrtie. ) specific lumii mondene. . a-şi descărca inima (sau sufletul. cubeilicul.CAR.CR. 2) (ca) pentru sărbătoare. a vorbi. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele).POP. 1) (păstrat) pentru semănat. 2) de prăsilă: nu-i gîscă.. a-i deschide cale netedă (cuiva). să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP.. a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. 1) (înv. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. a-i croi drum în via ă (cuiva). 2) pînă la sa (iu). aleanul sufletului) (asupra cuiva). care serveşte pentru a salva: am cerut . a-şi deschide (sau închide) inima. a-şi spune ofurile (cuiva).REBR.

BUL.ext. din timpul serii. . de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. corespunzător cu . POP. senza ional: s-a petrecut . (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. (a.SEBASTIAN. enigmatic. împreună cu alte obiecte asemănătoare... (p. a descrie în culori negre. de potriva . (reg. de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă. de seara pînă diminea a. (care este) de o valoare remarcabilă. în tot timpulnop ii. de sec. de sfinx.. a deschide un credit (cuiva). confec ionat după acelaşi tip.. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii. de seama . de seară. din temperamentul ..... a semnala (numai) defectele. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile.. 2) (despre zile. pe măsura .a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii.CĂL.. (care se află) dejurnă pe timp de o noapte. ) (despre părin i.IST.COM.. astea-s chestii de serviciu. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. 2) (care se află) în folosin a curentă. (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. (despre mărfuri. de mică întindere. (care este) cu însuşiri deosebite. luni) de post... de scurtă respira ie. a deschide urechile. . săptămîni.1648).: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu.. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie. de o zi sau pe o perioadă din zi. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . 3) care se referă la serviciu... un incident de mare sensa ie. de serviciu.. . 2) a ine seama (de ceva). a marca primul punct într-o întrecere sportivă. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază. foarte deşen at la port şi cuvinte.GANE. a împrumuta (pe cineva). de (mare) senza ie.CAR.VINEA. a descoperi America. (care este) de o mare însemnătate. de (sau cu) scîrbă. a unei institu ii etc.. . a credita. ) 1) de post.. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. iar.CR.cu for a. de seama lui. poruncea a-l scoate de grabă. ieşite din comun.. de scoar ă.POP. . PREDA .. 1) la fel cu . de scris. (iron. (înv... ) din firea . VINEA.. a lua aminte (la ceva). 1) a fi atent. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva. . a limpezi o afacere. ) comun..: [era] scunducel de stat. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară.: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă. obişnuit.BUDAI-DELEANU. a desface o căsătorie. obiecte) fabricat.. pionier. ) a for a uşi deschise. 2) împotriva voin ei sale.. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama . de serie. 1) care se face. a prezenta (numai) aspectele negative. de seamă. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. nu deşert de minte.REBR. iubitor de glume. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . asemenea. 1) în tură de lucru la serviciu. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală. a descîlci (sau a descurca) i ele. banal: produc ie de serie . fra i. a clarifica. egal cu . hîrtie de scris. STANCU. ) 1) care produce neplăcere.. surori) vitreg: mamă de scoar ă. 2) (înv. deschizător de drumuri. a pronun a o sentin ă de divor . (pop. 3) pentru post. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit..GCR..

CONV. ) a o zbughi.POP. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). a deşerta sacul. una rîde.EM. a deslega calul de la gard. necuviincios.AL. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. ) divor . 3) sîngeros. de şoc. peste măsură (de mult). . din.POP. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). a fugi. ) a povesti. fermecător.POP. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . 1) secret. ) cît despre el. (despre copii) sugar. 2) (înv. realizat etc.PRAV.) din ini iativă proprie. (bun) de ştreang. dintre) sine (sau (înv. una plînge tot cu lacrime de sînge. deştept ca oaia. şi pop. excesiv. ) degeaba. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul. de sus şi de început. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. .AL. intim: Cina cea de taină. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. ) cu) taină. 2) grosolan.AL. fără a căuta să se atingă. zadarnic. a deşerta caşul. de(-a) surda. acum beau de zvînt pămîntul. 1) roşu (aprins). (pop. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude . părinte al turbării şi al sinucidului. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu.LIT. cu (sau prin) mijloace.FIL. monstru de sînge. (fam. vulgar: cunoştea mîniile regelui . de sus şi pînă jos. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. exagerat: o. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon.CR. fără interven ia cuiva.CAR. FIL. împreună: am botezat de sîmbră. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. ) foarte apropiat. resurse proprii.VLAH. căci se numea Porojan. (înv. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele.CORESI. (care ac ionează) (de unul) singur. întîi. (reg. (făcut. 3) desfăşurat în cadru restrîns. de şatră. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang.CR. iubirea dulce iei. de sus pînă jos. ARGHEZI . ) din. de sîmbră. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. . şi vocabularul. de sirenă. ) în tovărăşie. ce-i al tău şi ce-i al meu. de sînge. ) din capul locului. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. deosebit de frumos..POP.. (reg. lumea-ntinde lucii mreje. sinene) sau (înv. de (sau (înv. . ) singur de (sau de la. (înv. foarte mult. mai rea. de sîn. sinele. prost. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. despăr ire de pat. ) sineşi. a relata ce a aflat. despre chipul lui. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. tainic. încîntător. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. (înv. în întregime. crud: scepticismul..STANCU. să se influen eze cumva una pe alta. 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. să ştiu şi eu .. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. (înv.

. autohton. de (sau pentru) toaletă. tare. de tăvăleală. partida să fie remisă.. 2) care se întrebuin ează în spectacol. important. 4) bine.. dar învă ase bine meşteşugul.SLAVICI .BLAGA . de toată mîna sau de multe mîini. stimabile! CAR. spre mîngăiere. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. de tot .: era băiat de tot hazul.. de (sau cu) (mare) tiraj. . sigur: cum îl scăpa din mînă. de teren.REBR.. foarte nostim. de talent. erau cusute de tocmală. mahalagesc. ) băştinaş. . 2) (despre îmbrăcăminte. zdravăn: pusese piele bună . potrivit pe a lui vrere. 4) afectat. de tocmeală. fundamental.ext.Z. micule . (p. . minunat. se întîmplă . .CĂL. de toată frumuse ea. 2) (reg. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare. de talentul.. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru. de toată ziua sau de toate zilele. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală. de temelie.. de tot felul. 1) foarte . de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot . ci unul de mare tiraj? STANCU. de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. serios. trivial: chestie de tarabă. ) prielnic.BACOVIA. amuzant. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. nu mai era de nici un temei. de timpuriu. de talie.. de toate felurile: era multă lume.CAR..MAIOR. potrivit. de ticnă. favorabil: el singur. m-am suit în pat. de toată nostimada. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. de toată orînduiala. folositor. de teatru. de fiecare zi. 1) care este stabilit prin. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie.GHICA. DUILIU.oftă ea cu compătimire de teatru.BRĂESCU . principal. 2) de încredere.. de recuzită: pumnal de teatru. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă .POP. de temelie. de temei.. de tarabă. de tînăr. devreme: vream să plecăm.. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. .NEGR.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva.. foarte frumos.BOL. sau de toată . (despre haine) de purtat la lucru. variate: avem de toate cu îmbelşugare. (înv.. ) greu. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren .. 1) de bază. 2) de cu toamnă. un burete de toaletă şi căr i.CONACHI. . 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru .. 1) fundamental. teatral: aşa-i slujba. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală .CR. de toate.CAR. ştia să facă o mul ime de pozne. de toamnă. 2) de to i. CĂL.. esen ial: întrebarea . 1) care se referă.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. principal.MACED. 2) cu totul.. onorabile! daraveri de clopotni ă. 1) (lucruri) de diferite feluri. din timp. boieri şi cocoane de toată mîna. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni.

NEC.) de trebuială.NEC. puternic.pe un timbru ciclopic. 1) de la sat: pragul vilei de ară.OD. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. îi vini Soarelui cinca însurătorii. 2) sătesc. ) potrivit. de unde pînă unde.POP. ) harnic.. ) care este născut din . momentan. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă. cînd Irod născutul lui cină făcea. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd ..POP. de la tropice. veneau cei patru cavaleri. 1) în întregime. şi reg. fel de fel. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară..CAR.HEL.. variat. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. (reg. şi casa c-un om de treabă. au împins pre nem i de la şan uri. format de mărăcini de tot neamul.GHICA. ) cu (sau întru) totului (sau (înv .MAIOR. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. (pop . şepte mii de leşi. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. de ultimă oră. (despre nume) de rîs.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile). de tranzi ie. (înv. fructe bizare şi aurite de tropice.CEZAR. priceput. mai de trei parale.. de un moment. de trecere.. COŞBUC. ) în toată forma. de batjocură.POP. ) întru) tot sau cu (sau în. (înv. 1) trebuincios. foarte nou.EM. de(-a) iiş. complet. 1) (înv. ) cum trebuie.i lumea ta uitată. ) cu (bună) treabă. cum să-şi închipuie? de un fel. de trebuin ă sau (pop . de to i (sau de toate). de trei parale. sîne e de-a iiş. care este din aceiaşi părin i cu cineva.VINEA. de o singură specie. variat: mul imea păsărilor de tot soiul.EM. di undi pînă undi.i bagi degetele în ochi. felurit: un gard viu . mi te dă cu totul mie.BARBU..CORESI. de tot soiul sau (reg. de trufă. . din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . de tropice. de (la) un cîrd de vreme. deocamdată.BUDAI-DELEANU. de-un rînd. 2) (înv. de (sau (înv. hloabe. de trandafir (sau de trandafiraş). lasă-mă să rup un fir. nu se ştie cum: amu. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea . actual: ştire de ultimă oră. deodată. de proastă calitate: într-o altă droşcă. ca tunetul: atunci răsunară. de un cîrd de ani.. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. .. cinstit.COSTIN. de tunet. de. . intermediar. .i sco i ochii cu degetele sau de.POP. 3) (reg. de treabă sau (înv. ) de data asta. trecător: la oamenii deosebi i. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de.. de mai mul i ani.) totuluş) tot. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. folositor. . de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă.P. de tunet înfundat. bun.DRĂGHICI.EM. capabil: că boii se in cu iarbă.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. întru) totul sau (pop. cu desăvîrşire: lasă. de trup sau de un trup (cu cineva).scotei ochii cu degitili. în total: fusesă de to i şesă. vrednic de cinste. răsunător. unei interesante epoci de transi ie. trup de trandafir. 2) de omenie. de (la) ară. necesar. de un timp încoace. silabe energice . bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba. pe de-a-ntregul.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

) naiba!: dar mai grea e sărăcia.VLAH.. a pleca foarte repede. ) a merge pe jos. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. a trage mî a de coadă.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. drept urmare. a păcăli. a se duce (sau a merge. după cum le place lor. duce-s-ar etc. a duce (sau a purta. 2) (fig. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. (fam. a fi dus la groapă.) pe (sau la. 1) a călăuzi (pe cineva). ca pe gura lupului. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine. v. duce-mi-s-ar la pustia! POP. în) pustii (sau pustiu. (pop. .CR. atitudine de compromis. a se duce cu nepus în traistă. a o duce foarte greu. a porni) cu călcîiele înainte. a pieri: boişorii mei s-au dus.)!. a duce boala pe picioare. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . a se duce ca pe gura lupului. a duce cu zăhărelul (pe cineva). mititeii. fam.POP. 2) a duce cu vorba. a fi bolnav. a înşela (pe cineva). crede că eu nu bag de seamă. ca pe ciripie. a (nu) fi în stare. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. a sus ine (pe cineva). drum bun!. a duce cu cobza (pe cineva). a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. (reg. a amăgi. a trage) ca pe ciripie. a (nu) fi capabil (să . (fam. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. ) a linguşi. fără a zăcea la pat. a tîrî. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. a dirija după plac (pe cineva). a înşela (pe cineva). a ine) de nas (pe cineva). ducă-se (duce-te-ai. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva . practicabil. a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. ) nu cumva mă confunzi?. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. (pop. a muri: ei. a conduce. (reg. a se duce (sau a merge) de-a roata. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. nici alta. să-i poarte de nas. ducă-se (duce-te-ai. unde era copilul. a (nu) putea.SAD. la stuful cu flori.). ca recompensă. (reg. . 1) a stăpîni.. a se duce cu poşta nem ească. a purta cu vorba. ) a induce în eroare (pe cineva). a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. lua-l-ar (lua-te-ar etc. ) a da în judecată (pe cineva). ) a se da de-a rostogolul. (reg. (reg. mă iei drept altul! drept răsplată. de ei etc. duce-s-ar etc. ISP. a dispărea. drum umblat. a se duce (sau a pleca. a se duce către Domnul. călătorie plăcută! drum călcat. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală).CAR. ca urmare. merse drept. ) a proteja. ) a se duce (sau a veni) în pe it. ) a amăgi. a duce cu preşul (pe cineva). a o duce cîine-cîineşte. linie) de mijloc.. bătut. (fam. ) a pleca pe neaşteptate.): cum. că mi-a i scos peri albi! CR. solu ie intermediară. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a duce de mînă (pe cineva).) dracului!.. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). a sprijini. a se duce (sau a merge.CR. a se duce (sau a veni) cu plosca. drum (sau cale. pustia)!. s-au dus cătră Domnul.

a isprăvi. a se duce la năvod. dar te rog să nu por i flori. a se duce (sau a merge. a fugi) în lume (sau în lumea largă). şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR. a dori foarte mult.). a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. a duce la mormînt (pe cineva). a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a băga) la (sau în) mănăstire. a intra. a avea de împlinit. ) a se duce direct şi hotărît. a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări. a duce tot necazul.CAMIL.P. a băga) în prăpastie (pe cineva). a duce. a trimite. 1) a scăpa. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală. a duce la groapă (pe cineva). pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR.POP. (reg. a se duce intă (la cineva). a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod .Dumnezeu. a-şi vedea de treburi. POP. a (se) duce (sau a (se) închide. a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a duce jindul. a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a se duce în (sau (înv. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva). a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). a duce greul (unui lucru). la luminiş). ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. a se duce (sau a pleca) unde vrea.CAR. a fi împovărat. a se duce (sau a pleca. a jindui: să nu mai ducem jindul. a se întoarce la ocupa iile sale. a duce (sau a împinge. a se retrage la treburile sale. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a se duce în lumea lui. (reg. să meargă fiecare la treaba lui. a ocroti. a termina (ceva). a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. a se duce har un (la cineva).EM. şi reg. a face chefuri lungi şi dese. a-şi vedea de lucrul său. (înv. a se duce glon . a se duce întins (undeva sau la cineva).EM.ISP. a pleca departe. a provoca moartea (cuiva). a o duce foarte bine. a o duce (sau a trăi) împărăteşte.AL. adică. a o duce greu. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc.PANN. toată greutatea unei case. a trăi anevoie. a finaliza. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. de interesele sale: cei trei camarazi se despart. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). doar ni s-or pierde urmele.CR. la limpede. a se duce drept. a purta pe umeri. a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. a salva (pe cineva sau ceva). ) a se deda pre) sihăstrie.POP. a duce hăul şi greul. a petrece. ) a se duce la pescuit. a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări).ARGHEZI. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. în spate (pe cineva sau ceva). cum s-o scoată la limpede. a duce în poală (pe cineva). a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. a se risipi.

a (se) duce sau a trece. a da de nevoie. a se duce foarte departe. cu toată şmichiria voastră. a se duce pe copcă (sau (reg. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). a se duce pe tocmală. (reg. 2) (fig.EM. altul mai lasă. (înv. a ajunge să fie cunoscut de to i. a se duce pocnetului. a duce sfat. a duce trena a duce trena. a compătimi (pe cineva). 1) a răspunde. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. (reg.NEC. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului.POP. eu mă duc pînă la scaramurgului.P. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. . a trăi foarte greu. a-şi duce povara.ISP. a duce ogodul cuiva. despre obiecte) a se a se distruge. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. a muri. a face ceva pe jumătate. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot.. a se duce întins: moscalii . a-şi purta crucea. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia .CONV. şi reg. a garanta de ceva.. a(-l) duce sfîntul (pe cineva). ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. a trece prin contrabandă. a se pierde. a dispărea: s-au dus to i. a duce lipsă de ceva. că . a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. a se duce (sau a merge. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA.ISP. (pop. a o pă i: v-a i dus pe copce.. duc bine la tăvăleală. (fam. 3) (fig. a muri. a face treaba) pînă la tindă. a-i lipsi ceva. ) a menaja pe cineva. a (se) strecura clandestin peste grani ă. . a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU.POP. a duce o via ă de cîine. a fi durabil. COŞBUC. a lăsa neterminat ceva. nu-i ajute sfînta sară. . a se duce (sau a merge) (în)tins. de-a dreptul. a-şi duce nasul undeva.. au mers tins la Dan ca. a se ine scai de cineva. a se duce pînă la calea întoarsă. a duce (sau a aduce. a duce trai pe vătrai. a se prăpădi. a nu se lăsa. . imprimîndu-i un anumit ritm.CEZAR. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă. la întrebuin are zilnică). 1) a se duce unde e apa mai adîncă..LIT. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară.. a se duce rugă. plină de lipsuri. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). HOGAŞ..CR. a trăi: Dumnezeu. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. slavă domnului! sănătos şi voinic. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). ) a se duce direct. (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă. a duce trena cuiva a duce trena cuiva. dacă nu vrei. a se duce pe gotcă. a-şi duce traiul. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. despre oameni) a o încurca. (fam. a pă i ceva. ) pe copce).a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. (înv.. a duce o via ă grea. ) a îndrăzni să . 2) a îndura ruşine pentru ceva. sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. unul mai dă.CAR.

întocmai ca.. potrivit cu . după fiin a sa. în felul în care .CR. după împrejurări. după cîte îmi amintesc. de.: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii.POP. potopul! .. după capriciul cuiva. după cum de . dracul. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . după mine (după noi).. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine.COŞBUC.CR. propor ional cu . a trăi laolaltă. (vie) potopul!. just. după chip ca . dacă-mi aduc bine aminte.. după lege. este şi astăzi.CR. după cum se întîmplă.: după chip ca şi aceia.. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. potrivit legii.. foarte mînios.CAR.EM. legal.): după cît ştiu eu.. a se între ine. ) la fel cu . în măsura în care. turbat de mînie.. Dumnezeu cu mila!. după aceasta (sau aceea). după (sau pentru) faptă şi răsplată. după cît ştiu eu. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău.. după bunul plac al cuiva.: nu-i după cum gîndeşte omul. după cum se vede.SAD.CR. 1) doarDumnezeu. pe urmă.. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. tradi iei. precum.. după dreptate. care le ştie pe toate. aista nu-i semn bun. conform obiceiului. . Dumnezeu să-l ierte!. după lege. să-l ierte Dumnezeu. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră.. după mine. după (sau pe. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are. după (sau pe) măsură. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc.. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care.). (înv. a devenit insuportabilă şederea aici. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc. pe.CR. 2) cum. apoi.. . potrivit circumstan elor.. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. după cum de mult va fi fost furtuşagul.. după (sau întru. (despre îmbrăcăminte. dunăre de mînios sau mînios dunăre.CONACHI. din) cît. după datină..CAR. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR. după fiin a sa. după cum.CORESI. 1) (înv. care ştii ce milos sînt.. aşa cum.. în) măsura. o femeie nu spune niciodată tot. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. a fi cunoscut ca un cal breaz. după cum: rabdă pe cît vei putea. (înv. a duce via ă comună cu cineva. după părerea mea: după mine.. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva. după înfă işarea cuiva. în esen ă. din cîte se poate observa. ) după cît de. după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de . (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie.. .a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. ci-i după cum vrea Domnul. just. PRAV.

după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. lumina dentunerec şi marmura de daltă. (fam. (înv. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar. potrivit cu . a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). se poate?... cît. după (sau cum e) tingire(a)... ce-o au după olaltă. după voia inimii după voia inimii.REG.EM. OD..N. a-l durea capul (pe cineva)..ext. după natură. 1) a avea dureri de cap (din cauza . treacă-meargă.BUDAIDELEANU. după putin ă. e evident. e bătător la ochi. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!.. după mintea mea (a ta. cum doreşte: îmblăm după voia inimii... ca să nu mai aud de numele tău. 2) în limita.) sau după capul meu (tău.. e de groază. ) lucrurile par să ia un curs neplăcut.. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică. după rîndul . după tingire.i de drum!.: toate acestea... ceva nu e în ordine. după sac. (înv.. 1) mergi sănătos!...POP. a-i a-l durea capul păsa (de . pleacă!: da’ du-te pîrlii. după mutra lui... 1) vezi. după lege. du-te unde ştii!. în ordinea ... şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. ) a fi îngrijorat (din cauza .după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . probabil.). soru ule! AL. ) după toată probabilitatea. CAR. e foarte greu. după potriva .. ) conform cu .ISP... după toate probabilită ile sau (înv. e posibil? . .. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi.ISP. după cît se pare. după obicinuire. şi capacul. după olaltă. corespunzător cu . 1) pe măsura puterilor.. du-te naibii!.GALA.). pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). 2) (fig. (înv. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. peşti din cărnuri delicate. (fam. (înv. dispuse dupe rîndul fabricării lor . a (nu)-i păsa (cuiva de ceva). lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!.i de treabă!. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!.ORG. după toiul lui. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc... e de comă... dar n-am cu ce mă-nvăli. e cam albastru sau e cam albastră situa ia. după semuire .. e cu putin ă?. e flagrant.CR.MACED. ceva e suspect.).CORESI. cu pravila. e ceva de speriat. după toiul cuiva. după obicinuire. du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!.. du-te dracului!. şi petecul. după părerea mea (sau a ta.. (p.. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. ) vezi.): trecea prin pădure.. pe măsura posibilită ilor. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. piei din ochii mei!.. după pravilă după putin ă după rîndul .. e cusut cu a ă albă..POP. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. ) (care este) conform legii. ca pe) pravilă sau cu pravila. (fam. după (sau pe. lui etc. după semuire . ) (care este) drept.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă.. poate. fără să-l doară măcar capul. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i.). e cu ochi şi cu sprîncene. POP.COSTIN. pe măsura. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!.. e teribil. a lui etc. a lui etc. ) în raport cu . e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca).: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa.

: e mult de cînd nu ne-am văzut.. era şi timpul e de ajuns.. e nor sau sînt nori. e (o) nimica toată. ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului..CAR.. dar nu face nimic... (sau de . răsărirea multor talente. e nădejde să .. e un personaj.). dar e mult pînă a le face. e prea (sau prea e) de oaie... se vîră. e mult pînă a .CAR. era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt.. sînt speran e să . e nădejde să . e suficient... e mult pînă să .. era mai (sau mai-mai..CAR. e floare la ureche. se putea prevedea... (fig. . e o nimica toată.. e nins în luna lui mai.: era mai ca să-l omor.. e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul. e o bagatelă.. după cum spuneam . e o bagatelă...e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine .. interesul personal e mai presus de interesul străinilor. e o figură. e-n ordine!.. (despre oameni) a încărun it devreme.... (pop. e destul. vor înlesni ...EM. e lată ! el ştie . (sau pînă a . se subîn elege. vorbeşte... ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate.. e nenorocire! e natural să ...: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM.. e-n regulă!. undra).): uşor e a zice: plăcinte... numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi ... (sau de atunci).. (fam... ) e primejdie!.. e peste poate. e murat în varză acră e nasulie! e natural să . e un fleac. era la un pas de a .. e mare păcat: ei bine.. (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul. (reg.POP.. aproape... ) e posibil să . e (foarte) posibil. era de aşteptat. era şi timpul. e imposibil.. e înnorat.. e minune (sau ce minune) că . a trecut mult timp de cînd ..: aşa e bine şi natural să fie. e de la sine în eles. cît pe ce) să . va trece mult timp pînă să . e mult pînă a ..POP. tot ce se poate: e foarte probabil ..... e foarte apăsat de nevoi....... sau ei ştiu .. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că . e de rău!.. e nasulie!.: e nădejde s-avem ploaie. v. ei bine ... e murat în varză acră. e prea de tot: las-o baltă. are o minte diabolică. ) e prost ca noaptea.. că marile reforme sociale şi economice . că prea e de oaie! e (foarte) probabil. e firesc să . nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP. enciclopedie vie (sau ambulantă)..IOSIF... promite multe. e nimica toată. (glume ) e bătut măr... e mult pînă să . în odaie la Ivan. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd . se cheamă era şi timpul să ningă. e lată (rău de tot)!.... enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să . el nu ştie cum şi pe unde. e dracul gol. e descurcăre foc. e grav! el (sau ea) ştie . e mult de cînd .. e păcat de Dumnezeu. ne-am în eles! e numai gura de el. e mult pînă să . e normal să . (sau pînă a . omule...ZANNE..). e un fleac. e mîncat ca alba de ham..... e de mirare că .CR. pu in lipsea să ..

vere. sîrguin ă. . a-i face de petrecanie (cuiva). fii serios!. a face arătare. a expune la aer. iaca. a insinua. ca să-şi facă amiazul. a face apelul.. 2) a se odihni după masa de prînz.. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru). a apela (la cineva): am făcut apel la vecini. (fam.. a ucide (pe cineva). a se face alb. seamănă leit. să nu prea lipeşti sau spoieşti.EM. e rău de pagubă. a face act de prezen ă. a face ascultare.. din polite e..: e probabil că femeia mă iubeşte. 2) a încărun i. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit.POP. ) a adopta solu ii nesigure. e exagerat. a rîndui. exces de zel. a ignora. ) porcească) (pe cineva). a prevesti: parcă nu face i a bine.. a(-şi) face amiaza. a exista numai de formă. e tun. e predestinat să .. examen de conştiin ă. este firesc. a face abstrac ie de . 2) a chema (pe cineva). a veni undeva numai din obliga ie. examen de admitere. (înv. ) a arăta. a sugera. căci e rău de boală. a falsifica realitatea.. este în natura lucrurilor este probabil că . a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine.! CR. 3) (jur. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel. a face aşezare. (fig. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt.. a face prezen a. aduce ghinion. a face de două parale. foarte exact. e vreme grea. .. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. (înv. e posibil.. a face acroba ie (sau echilibristică). perfect cu tatăl său (sau cu mama sa). 1) a invoca (pe cineva sau ceva).POP. a face albul negru. a se ivi... 1) a deveni palid. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză... este (sau e) probabil că . a lăsa la o parte. e tras de păr. a făcut destulă echilibristică. a face cu ou şi cu o et. a cobi. analiză lucidă a propriei conduite morale. a-şi face apari ia.. a batjocori. să ne dea o mînă de ajutor . că prea e trasă de păr! POP. este în natura lucrurilor. (înv. a face a bine (sau a rău. de nu vă mai astîmpără dracul . a vînt. de la sine în eles. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . e sortit să . străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. a exista numai pe hîrtie.. e prevestitor.. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. . a nu lua în considerare.. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega. şi-acuma fac nourii a ploaie. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală).. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de .. a face apel (la cineva sau la ceva). e scris să . a apărea.CAR.P.PANN. există posibilitatea ca .. a denatura.POP. a se albi (la fa ă). ) ce vorbeşti?.. eşti nebun?. ) a aşeza. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. namiaza-şi făcea. a satisface serviciul militar. a face aluzie.. aducător de moarte (sau boală). a omorî. a face armata.CAMIL. a ploaie). a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare . punctual. ) a se adresa unei instan e superioare. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). ) a asculta. a aerisi. a face abuz de putere...e rău de moarte e rău de pagubă e scris să . a abuza de puterea de inută.SAD. (înv. e semn rău: săptămîna mare .

. a se sparge.. a face cale . CR. a face cale.. a face boboane. . a zdrobi. a călători. a face cuiva rost să . a face bine (sau rău) să . a (se) însănătoşi.NEC. . a învinge. a face bogat (pe cineva). (pop.): ai face bine să treci pe la el.. a prinde) burtă. a călători. a trage) cale (sau drum) (cuiva). 1) a bate. a urma exemplul. a-şi face barba. 3) a pregăti terenul.. a se pregăti de plecare. ăndări. decisive.. ) a combate cu argumente puternice. a hăcui. a umbla. VLAH. de . (înv. VARLAAM . a face (sau a pune) bot. a face (sau a da.DELAVR. grămadă. 2) (fig. 2) a face parale. 1) a face bucă i (pe cineva). a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine. (reg. 2) a se bărbieri. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. a deveni palid. 2) a ajuta să treacă. a mînca fără plată. pilda cuiva. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). a face bîca. a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. a face bucă i (sau bucă ele. praf şi pulbere. a face blatul. a (se) face bine (sau sănătos). a da drumul (cuiva): auzind aşa. a se nimici: paharul .. a se distruge. a-i face bine (cuiva cu ceva). a face bătaie. a face bani. a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. a îmbogă i (pe cineva). a se face ca ceara. ) a aştepta. a se bosumfla. ) a intra.POP. ) a birui.).CEZAR.CR.. a cădea: era să facă bîca. cioburi.. a anula. a nimici. a se face aşteptat. a emite monedă.. a merge. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. a face blau. a tăia.. a se face bucă i (sau fărîme. a reduce la zero. a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte.. pămînt. de-amu n-or mai face cale! POP. zgură). mii şi fărîme.TOP.AL. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. 1) a lăsa să treacă (pe cineva). de .. 1) a-şi tunde barba. pulbere. ) a vrăji. v. a se sfărîma. a omorî. 1) a bate. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. a face baie.P. praf. preferabil să . a se lăsa aşteptat. (arg..PRAV.. a fi bocnă. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. scrum. (înv. a face (sau a avea.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să . a fi gras: observă că a început să prindă burtă. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. dărăburi. scrum. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi. a se băşica. a (nu) fi de dorit. 2) a fărîmi a (ceva).. a se duce: dragile mamii picioare. a face ca cineva. ăndări) (pe cineva sau ceva). a-i face bine (ceva cuiva). a face biruin ă.. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. a face băşici. a-i prii. (sau ca . (sau ca .POP. a se îmbăia. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. te face mii şi fărîme. a-şi face bagajele.: să-i facă cale să fugă. 1) a se îngrăşa. ca mine să pă ească. a întîrzia. a se face bocnă. [ienicerii] le tot făcea cale.. a (se) întrema...

a se înroşi la fa ă. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. 2) a respira greu. şi pop. a face cauză comună (cu cineva). a face (sau a apuca) calea întoarsă. despre bube. a face carieră. a se întoarce. a face cap. ) a da de piedici. da mi-i calea-n cruce. 2) (p. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. . calea mi se face cruce! POP. a se face căpuşă. zău. m-aş duce. a toca la cap (pe cineva).. 2) a scoate în eviden ă. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. .DOS. de havadişuri. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. face ce face.AL.: face el ce face şi cu mare greu scapă. nu venea. a face caraul. CEZAR. a fi sătul peste măsură. s-a făcut că plouă. . ca să se întîlnească cu el. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. a fi solidar (cu cineva). că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. 2) (fig.EM. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. a da chix. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. a se face că plouă. a-şi deschide drum: sus la munte. vin-la sînu-mi! EM. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). a reuşi într-o profesie. a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. a bate. a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . V.AL. a intra într-o tagmă oarecare. a face ca trenul. duce.POP. 1) a-şi face pîrtie. (fam.EM. CAR. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. 3) a da amploare la ceva. a face (sau a bate) căr ile (de joc). FIL. a face (sau a sta în) ceată cu cineva. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva).ext. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. ) a sta la îndoială. a i se face (sau a-i fi. a şovăi: de urît m-aş duce. 3) (fig.. adecă îmi fac capul ceaslov. a face casa. a nu mai putea înainta. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. jos la vale. . a gîfîi. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. şi-au făcut duşmanii cale. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii.CR. a se face cărbune. 2) a omorî.POP. că ne-ai făcut capul călindar! CR. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. ) 1) a fierbe de nerăbdare. a-i face capul calendar (cuiva). a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). a se întîlni. (fam. (despre alimente) a se arde. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul. PANN. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . (înv.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. . a-şi face cămaşa izmene. . zgomotos. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale.POP. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. a eşua (într-o afacere). a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva.P. 1) a sfîrşi. a ucide (pe cineva). pînă nu se coace. a se face ca sfecla. a se încrucişa (cu cineva).

băie i? mie mi-e sete. a se obrăznici. a pune la munci istovitoare (pe cineva). 2) a redacta.ISP. a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. a trata. a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. obraznic. a se da în spectacol. a deveni moale. a supune.POP. (înv. a vorbi mult şi cu furie. în păr) (cuiva). ş-or face coada colac. a se încovoia. cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat.. a face chemare (cuiva). a face (o) cerere.AL. 1) a cinsti. măre. iarna se făcea colac la uşa tindei. a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. a(-i) face (cuiva) cinste(a). . a se face chinez sau a o face pe chinezul. a onora (pe cineva): mă mir. a face cîl i (pe cineva sau ceva). a-şi face chip cioplit.POP. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă. a găuri în multe locuri (ceva). a solicita. . 2) a umili. (pop. a omeni.ISP. a se codi. 3) a cinsti. a face circ. 3) a fi beat.MINEIUL. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. a deveni îndrăzne . spinarea dobă şi pîntecele cobză. a zdrobi în bătaie (pe cineva).a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face. l-a i lega. a se face preface că nu în elege. a face cercare (cuiva). stimabile. a înainta o peti ie. a face o probă. 1) (înv.CR. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). a se turti (de băutură): bea. ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. cine face cinste? FIL. (înv. a coti după col . a da col ul.POP.NEGR.. a ospăta (pe cineva). (fam. (reg. a se strînge covrig. bleg. ) a face gălăgie. ) 1) a se ghemui. a pedepsi (pe cineva). a face fărîme. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . (pop. a se face cocă. prea te faci chinez. a face (sau a scoate) coarne. a face clăbuci (sau spume) la gură. a ocărî (pe cineva). a da de băut şi de mîncat (cuiva). a-şi face coada colac. a încerca. de se făcuse cîrlig. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a se face (sau a şedea) colac.BIBLIA. a face cobză (pe cineva).ISP. de bătaie. a face chiseli ă (pe cineva). a se ghemui. 1) a cere. pînă cobză l-a i făcea. a se îmbăta turtă. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. tămbălău. a se face cîrlig (sau covrig). (pop. a face (o) (în)cercare. a face albie de porci (pe cineva).i faci chip cioplit. ci numai o cercare să fac. a face col ul.ISP. ) a chema (pe cineva). a lega fedeleş (pe cineva): atunci. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. ) a trage de păr (pe cineva). (despre oameni) 1) a se înfricoşa. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. 2) a fi spre lauda. a face (tot) ciur (ceva). a face praf (pe cineva sau ceva). de se turteşte şi cocă se face. . cînd vor fi la adecă. că nu ştie nimic. ) a certa (pe cineva). 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. 1) a batjocori. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. căci e creştină. . a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. 2) a fi vlăguit. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger.AGÂRB. a face pe prostul: ei. a fi ud pînă la piele. a se închina la idoli: să nu. în stambă. a se încolăci: Grivei . ) a snopi în bătaie. dă-mi voie! CAR. impertinent. a face ciulama (pe cineva). a face certare (cuiva).PANN. scandal.

murgule.. a vinde pe datorie (cuiva). a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). a face cruce lîngă biserică.. a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. am văzut altele mai straşnice! VLAH. 1) a chema. a complimenta (pe cineva).ISP. ) a poposi. a zămisli. badea conciu’ nu-mi făcu. a face cu ochiul. gîndeşti că-i moşul. a-şi face cruce cu stînga. a duce trei degete împreunate la frunte. a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). .. a face crîngu poiană. a încre i (ceva): hai. a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva). nu. POP... a considera pe cineva demn să . năzdrăvănii. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să . (sau a . a şerpui: poteca face cotituri în drum. (pop. (reg. a-i face credit (cuiva). . a concura (pe cineva).).. a(-şi) face cruce. a coti. de trăsnăi.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul.. a face complimente (cuiva).. nu-mi mai face cu capu. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e. a-i face cuiva onoarea să . (sau a . ) a fugi foarte repede. a trăi cu femeia altuia. că mă vede bărbatu! POP. începu a-i face cu degetul.: lumea politică face cor cu toată lumea. a certa.. nici cruce să. a face cauză comună cu . a ceda.i faci! NEGR. la piept.. a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură .. a-şi reduce preten iile.... a face cruce. a face conciul unei fete. a se uni cu .). la umărul drept şi la cel stîng. de pozne. să nu ne facem cruce cu stînga. murgule . 1) a se cruci. a se stabili. 2) (rar ) a prevesti a rău. a face cuie. (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite).(sau a .ISP. clăn ănindu-vă din ii. a fi surprins. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a se solidariza (cu cineva). a-i face costum de scînduri (cuiva).. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]. a face cu degetul (cuiva).POP. a face cum îi vine la gură (pe cineva). ) a omorî (pe cineva). (fam.. a face cotituri (sau coturi).. a face cor cu . la dracu. a face cu capul. a face copii. năzbîtii. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. uluit: ca mîni.. bade. ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. a se mira peste măsură. parcă-l văd ministru. a face conac. a face cumetrie cu sărăcia. a lăsa de la sine. a face concuren ă (cuiva). a face credin ă. a-i face cuiva favoarea să ..AL. a-i face cu măseaua (cuiva). săracul! POP. a face corp comun (cu cineva). a se închina: nici pe dracul să vezi.. a se ine de boroboa e. ) a se logodi. (reg. pozne). a cobi. (fam. (înv.. a-şi face cuib (undeva). a face ceva inutil. a face cre (ceva)..COŞBUC. făcîndu-şi din coada ochiului.DELAVR..i mai face părul cre . a se încrucişa. a face (sau a trage) cu geana. de năzbîtii. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. a-şi face cuib în cuibul altuia. a se aciua (undeva).ISP. a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi.BACALBAŞA.. a naşte (copii): numai un copil o să face i. a face concesii.a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu .

) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica. a (se) face de batjocură. 2) a încunoştiin a. a da de în eles (cuiva). .CR. iară ele fac cu ochii. a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva).. a avertiza. decît fata îşi făcu curaj. a cunoaşte pe cineva.. obliga iile. a-i face cu ulcica (cuiva).COSTIN.. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva)..CORESI. pentru a-i cîştiga simpatia. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva).PANN . ) a cuvînta.. a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata. se duse cu el la gîrlă...PANN.NEGR. se opinti cît putu şi . ) de ştire) (cuiva) că ... (reg. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale.POP. ... a-i pune oala. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente. a se face cunoscut.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile..MAIOR. cela . a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. ) a se preface că are de lucru.. a ocărî (pe cineva).AL. a porunci. a se îmbărbăta. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . ) a se în elege. a face cunoştin ă (cu cineva). a se face de basm. a conversa (cu cineva). a pofti să . a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. a curta (pe cineva). a se remarca. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. a se face cu treabă sau a umbla a treabă. a face cuvînt (sau cuvinte).CR.POP.. a-i trage o săpuneală (cuiva)... a se distinge. el î i face cu capul. a atrage. a dori. 2) (fam. a cumpăra. a nu face cusur.. a-i trage o săpuneală (cuiva). a sta de vorbă. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una.P.a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că . a fi înştiin at. 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui.LET. 1) a deretica. a da de ştire. (înv. a-şi face datoria. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a face (sau a turna) curte (cuiva).BĂLC. a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. a intra în vorbă. a dojeni cu asprime. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. ca să nu se facă vreun cusur la nimică. a informa (pe cineva). (înv. ) a nu neglija.EM.. a (se) face de rîs. a chema (pe cineva): Ipate. a face datorii.: i s-a făcut de ducă. 2) (fig. a-şi face curaj. a-şi îndeplini îndatoririle. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului. se vede... n-o lua numai pe auzite. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). anun at. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. a primi vestea că .. a-şi face cuvînt cu cineva. (înv. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt. tare i-i drag! AL. a i se face cunoscut (sau (înv. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). a sim i o atrac ie puternică spre . a se îndatora. a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum. a tîrgui. (reg. a face cumpărături. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva). a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a i se face (cuiva) de . a face cură enie. ) a certa aspru.

o gafă: am făcut-o de oaie de tot.. (sau să . ) a face farmece pentru a se mărita. a părea că lucrează. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. a face de pază (sau de strajă). cînd stau de gîndesc. ) a se sinucide. (pop. ) a deveni nefolositor.CAR. a(-şi) asigura existen a. AL. ) a-i face capătul.a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a (se) căpătui: am trei feciori.POP.. a fi foarte harnic. a face cu ou şi cu o et (pe cineva).. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. .POP. a-şi face de mărit. 2) a-şi crea singur încurcături. 2) a risipi. (înv. (fam. a face de nevastă. a certa aspru. să ne facă de urît.. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap. a falsifica. a păzi. ) a face de rîs. a-şi face de seamă. a-şi face de petrecanie. a(-i) face de petrecanie (cuiva). a face descîntece. a (se) căsători. a batjocori (pe cineva). a-i face de urît (cuiva). . a face de două (sau trei) parale (pe cineva). să-i însurăm. a fermeca. a vrăji (pe cineva).).POP. a-şi face de noroc. 2) (fig. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz.satului) sau (înv. a (se) face (sau a fi.apoi să le facem de căpătîi. . nu l-a i face de vînzare? POP. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. a (se) face de rîs.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. MINEIUL. 3) a lumina (ca ziua). primejdioase. a face de vînzare (pe cineva).EM.POP. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc. de cap şi de ciolane). a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva). a denatura. a rămîne.POP. a o face de oaie. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. a păzi. a se face de nici o treabă. bătaie. să ne facem de noroc. ) a omorî. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. a face de măscară. 1) a petrece zi şi noapte. . a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii.EM. ) a (se) face de rîs.. dar îmi fac de seamă. Măria Ta . a mistifica realitatea. a-şi face de năjit. a face din cap că . a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. spre a-i face de petrecanie. a beşteli. (pop. a face (sau a da) de căpătîi. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. (fam. a patrula. ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut.OD. a da gata (ceva). vrăji etc. a (se) ruşina.. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. şi pop..POP. ) a munci fără odihnă. (înv . a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). că. . a-şi face de vorbă (cu cineva). a (se) face de panaramă. (înv. a comite fapte periculoase. ISP. a face de dîrvală (pe cineva). a face de patrulă. a distruge (un bun. nu iubi pe fiecine.i faci neamul de ruşine. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . a face din alb negru. . (fam. neîntrerupt. a strica. a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. 1) (fam. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. de cap i-a fost! POP.. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva.. (reg. a face din iarnă vară. a se ine de prostii. ) a căuta ceartă. a face o prostie. de făceau noaptea zi cale de trei poşti.. un obiect). (reg. (reg.

a face fa ă. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. a încerca toate mijloacele. a se face dus(ă) de acasă. a sări în aer. a face mofturi. 2) a da gata. a eşua. ) a merge. a face escală. a-şi face felul. a i se face dor (de cineva sau de ceva). a rezista. a face dobîndire. a face fasoane. figura. a se face drumul cruciş. a face din în ar armăsar. . s-a făcut dusă deacasă.CR. 2) a face cum crede de cuviin ă. a face drum (sau cale). 1) a-şi face cheful. ) a dobîndi. . a (nu) face fa ă împrejurărilor. a face figură de circumstan ă. a se opri. începe a face fe e. (fam. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. posibilită ile. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. a (nu) se descurca în împrejurările date. a exagera. tăcînd. rău cap ai avut! CR.CAR. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. a înşela. 1) a da chix. a se sclifosi. a se fîstîci. (înv. a atrage aten ia. a promite (cuiva). (înv. a nu se supune normei.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei.SL. a fi peste măsură de zelos. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău. o figură) (cuiva). a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. a o face fiartă. că de mult î i făceam feliul! CR. fe e. a face epocă. a face după (sau de.CR.CAR. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. ) 1) a-i face pe plac cuiva. precum etc. a face fi e.CAR.) zice (sau porunceşte) cineva. a face tot posibilul.CR. a face mofturi. a omorî. a face exces de zel. a face (sau a schimba) fe e-fe e. nazuri. a face excep ie.POP. . (pop. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. a înfrunta. a face economii. şi pop. şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a face (sau a rupe) ferfeni ă. a exploda. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată.POP. a face explozie. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. cum îl duce mintea.ISP. ) a făgădui. a se bifurca. ai a face drum. a ine piept. a-i face felul (cuiva). a trage pe sfoară (pe cineva).CAR. poftele. a păcăli (pe cineva).POP. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a face (aşa) după cum (sau cum. (înv. a urma sfatul (sau porunca) cuiva. a-i juca un renghi (cuiva). a face făgadă (cuiva). regulii. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a economisi. a distruge. 2) a se face de rîs. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. 2) a se sinucide. a exagera (valoarea. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. a umbla.

a face goană (cuiva). a face gîlceavă. a aprinde focul: fata aducea apă.. ) a goni. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. gîndesc că numai în pizmă. a se face frate cu dracul. pe gustul cuiva. 1) a doborî (pe cineva). a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. în iad. a se îmbăta. şi te lă. a ipa. a face greutate asupra cuiva. a glumi. a se ghemui. (înv. (înv. ) a îngrozi (pe cineva). a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului.POP. a face focul. a-i face greută i (cuiva). a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură . d-om intra! ISP. a cosi. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos.POP. a se sume i. a i se face rău (cuiva): plîngea . a face gospodărie.POP. a face gura pîlnie. a face groază (cuiva). a face sluj. a face (sau a da. a i se face galben înaintea ochilor (cuiva). 1) a depăna. a prigoni. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a face gît.NEC. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. ) a face plîngere împotriva cuiva. a face gălăgie. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). a se face frumos. a face gaură (sau bortă) în cer. a face pe placul. 2) a mototoli. 1) a provoca ceartă. 2) a face intrigi. . a face menajul. a-i veni ame eala. 3) a strînge. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a face gură (mare sau largă). 2) (despre vreme) a se îndrepta. scandal: to i strigă şi fac gură largă. (pop. ori strînsă. a gîlcevi. a-i crea probleme. a face frumos. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. a face gătire. făcută ghem.MINEIUL. a face glume. a face foale. a face galerie. a face gata. a aduna la un loc. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. a face ghem. a(-şi) face grijă (sau griji). a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. a pune) grămadă (pe cineva).POP. merge ziua. a-şi face gînduri (sau închipuiri). face fîn. a-şi face griji. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. (înv. (înv. a se face fugit. a se îngrijora. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. făcea focul şi punea de mîncare. a bea (foarte) mult. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci. (înv.a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. la un spectacol etc. a se face ghem. a face ghetele (sau pantofii) (cuiva).POP.POP. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. 1) a se găti. 2) (fig.. ) a (pre)găti. ) a avea pîntecele plin. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. (iron. a se împodobi: du-te acasă. scandal. a băga zîzanie.ISP. te fă frumoasă! POP. a-i pune be e în roate (cuiva). fa. a face gălăgie. a vocifera. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva.COŞBUC. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn.AL. a se face galben. a striga. buhoasă.VLAH.

a face hîrburi. 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. ) a face de rîs (pe cineva). a o lua la stînga.URIC.POP. (reg. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură . a avea efect. a fărîmi a.URIC. a consola. a face împiedicare (cuiva). 1) a se usca. ) a face cale. a face iarmaroc. ) a (se) sfărîma. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. a-şi face speran e zadarnice. a face pe dracu-n patru. a împăr i. a(-i) face hatîrul (cuiva). 2) a se îngrăşa. a apuca repede. ) a împiedica pe cineva. a mîngîia cu vorba (pe cineva). a face (o) hara-para.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. a inventaria. a se amuza. a face (sau a produce) impresie. (reg. ) a se tupila. ) a ispiti (pe cineva). 2) (fig. a se amăgi cu lucruri irealizabile. a face hăis (sau hăisa). a izbîndi. a înhă a (ceva). a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. 2) a se repezi (să ia ceva). a face hîrcă (pe cineva). (fam. (reg. a satisface capriciul. a năvăli. a face (sau a da) iama. a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). 1) a fi preocupat numai de propriile interese.. a-i face inimă bună (cuiva).SAD. a (se) face (tot) huc. a-şi închipui. a face hap. ) a provoca învălmăşeală. a (se) face iască. ) 1) a tăia în bucă i. 1) a suferi de guşă. ) a da în sarcina. a spera neîntemeiat. (fam. AL.CR. ) a învinge categoric.. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. (înv. cheful (cuiva).URIC. (reg. a drumurilor. a face ispită (cuiva). a(-i) face pe plac (cuiva). a face hunie. şi publicul făcea un haz nespus. a-şi face interesele. a face împăr eala. 2) a-şi face nevoile. în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. . a se face huhurez. a se tîrgui. a face havalea (la cineva). a prinde. a face inventarul. a şcolilor. 2) (fig.. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). a-şi forma o impresie. 1) a rîde. ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. a face haz (de cineva sau de ceva). a sparge. a face hareci (asupra cuiva). a sfărîma. . 2) a lua în rîs..GHICA . (înv. a face haz (pe cineva). a plăcea. a face izbîndă. a face imposibilul. afaceri etc. (reg. a-şi face iluzii.POP.. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. treburi. să vă facă inimăbună. (înv.CAR. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). a face haz de necaz. (înv. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . a înghi i amarul făcînd glume. să se facă havalea la boierii pămîntului. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. simulînd voie bună.AL. a atrage aten ia. a face harcea-parcea. a bate măr (pe cineva). a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. a mărun i (ceva).

POP.NEGR. a servi interesele cuiva. a face jaf (sau (înv. a se face în patru.ISP. (înv. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. (înv. a jura. ) a îndrăzni. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . ) 1) a se masturba. 1) a tăcea. să aud ce nu e e crezut. a-şi face loc. 2) a determina pe cineva să tacă. 2) a face (fără voie) o poznă. a lăsa să treacă: face i-mi loc. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. ) a face cunoscut. o prostie. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. (înv. a citi. a face jalbă. (înv. a da sentin a. a face înfruntare (cuiva).LET. a face judecată. a nu mai face zgomot. a se desface în două (sau în trei. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. a permite accesul. a se face la loc (sau iarăşi). a face îndrăznire. ) a înfrunta (pe cineva). a face (o) învoială (cu cineva). în defavoarea cuiva.COŞBUC. 2) (fig.POP. a înşela (pe cineva).) păr i.ISP. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. (fam. ) a face ceva în dauna. (înv. a face înştiin are. ) a pierde vremea. ) a munci din greu. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. a face lege. a încunoştiin a. a face în neajuns(ul) cuiva. a judeca. a jefui. să nu mai facă zgomot. a conveni. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. a face lipsă. a înainta o plîngere. ) a-i produce. a practica onanismul.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. (înv. a-i face îndemînă (cuiva). a face labă sau a o lua la labă. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). a redeveni: se făcu om la loc. ) jac). a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. a face în două (sau în patru) (pe cineva). a produce o pagubă: nici lipsă fă. (reg. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu. decît să facă jalbă la împărat. calea lor se face-n două. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. a cădea de acord. a (se) face linişte. ) a îndemna (pe cineva). a face îndemnare (cuiva).POP. a-i înlesni. striga el. în patru etc. a-i face în silă (cuiva). ) a hotărî.CR.MAIOR.CANT. a o face lată. ) a-şi închipui. a tăia în două (sau în patru).P. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. a omorî. să facă o învoială. (înv. a face jocul cuiva. a jertfi. ) 1) a face un chef straşnic. cu baltac patru-l făcea.PRAV. a necăji inten ionat (pe cineva).) păr i: cînd ajung la moara nouă. (înv. (arg. a face lectură.POP. a face întristare (cuiva). a face loc. (înv. a face jertfă. cu rugare smerită. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. a se face în două (sau în trei. patru etc. ) a întrista (pe cineva). a face înşelăciune (cuiva). a face jurămînt. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL.

ca să scape de el? ISP. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . pentru a putea ine lichide. a viola (o fată. scară) şi punte. a-şi face mîna greblă. a se face mănăstire. a face praf (pe cineva sau ceva). poftele: numai dracul . nu-i vorbă. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. . (arg. (înv.. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. a depune toate eforturile. . 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. a face mea culpa.. a face lux. a-şi face milă (de sau cu cineva). ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a face mărturisiri. 2) a-şi bate joc.CR. luntre şi punte. a începe bătaia. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). ) a se produce învălmăşeală. a se face mare. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. a limpezi. a fi lipsit de caracter. a deveni timid. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. a-şi face mîna căuş. a se strînge. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. ) a clarifica. alte măsuri. . a-i face mizerii (cuiva). (reg. chefurile. a face meşteşug. a se chirci (pentru a nu fi văzut. a face paf (pe cineva). a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a distruge. 1) a-şi face capriciile. 2) a certa cu severitate. a face mofturi. a se face mititel. a se face (sau a deveni) (mai) mic. a-şi recunoaşte vina. 2) (fig. umil. a face mar (pe cineva). a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. ) cruce. a face marafeturi.MINEIUL. (înv. îşi făcea mendrele printre muritori. (reg.. a face (de) mascara (pe cineva). a face de doi bani. 1) a mărturisi. pentru a nu scăpa nimic printre ele. 1) a lumina.POP.POP. (fig. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a şicana (pe cineva). a se purta sever. (înv. ) a chibzui. a-i face neplăceri (cuiva)..LET. a face (un) masaj (cuiva). ) a fi zgîrcit. ) a se ploconi. milităreşte (cu cineva). a bate metanii: îi face metane-n post. gusturile. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. a face mizerie. a face mîlcomire. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. a face milă (cuiva). a duce o via ă fastuoasă.EM. 1) a masa (pe cineva). 2) (fam. a necinsti. a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. costisitoare. ) a da de pomană. a da mîinii formă de recipient. a face militărie (cu cineva). ) a-i trage o bătaie. a face metanii. (spec. a încerca imposibilul: s-a pus el.ISP.SAD. a-i muia oasele (cuiva). a se îndura. îi făcu mai scur i de cîte o palmă. a creşte. a se face miel de ghindă. făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd. a-şi da toată silin a.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină.CR. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). a certa rău.

a face necazuri (cuiva). pe niznaiul. ) a căuta. a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. s-au ascuns în codru . a face mofturi..GHICA. a face mototol (pe cineva). a face muzică. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. a se strofoca. 2) (fam. POP. a face mutre. a produce supărări (cuiva). a omorî (pe cineva). a se da de ceasul mor ii. a supăra (pe cineva). 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. a face năvod de oameni. a se supăra pe mîncare. (reg. ) a se ghemui. a se face mototol. (fam. a dormi. a face (băi de) nămol.PANN.. a face morală (cuiva). 3) a i se năzări. (înv. a strîmba din nas. a se face mî ă. . a(-i) face nădejde (cuiva).. ) a boci.OD. despre fete) a dezvirgina.NEC. a se face (sau a fi) neam ..PANN. ISP. a face mutare (cuiva). ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. nazuri. o făcu mototol după uşă. a face monopol.. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri .POP.. a avea capricii. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). (despre copii) a se culca. a(-i) face (în) necaz (cuiva). tocma ca un copilaş. 1) a face începutul. a se preface că nu în elege. a mobiliza. a face mofturi. să facă băi de nămol. a(-şi) face nadă. cu mîna lui). ) a muta (pe cineva). (înv. a face mumă (pe cineva). moarte-mi fac cu mîna mea. a fi năzuros. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap.PANN . a face mîngîiere (cuiva). a face nazuri (sau naz). a face nart (la ceva). .a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva).DRĂGHICI. a face nazuri. ) a zdrobi. (despre oameni) a se ghemui. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. a lua ini iativa: a făcut nart la arină. (înv. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. lui Attila. a refuza mîncarea din cauza unei supărări. a-şi face nălucă. a culca la pămînt. (reg. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. a se sclifosi: muza îmi face mutre. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. ) a mîngîia (pe cineva). a moraliza (pe cineva). 2) (fig. a-i deştepta speran e (cuiva). 3) a face gălăgie. (înv.GR. a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. a face morman (pe cineva). ) a se frămînta. . (reg.P. şi pop. că se făcea moarte de om. a se face covrig. (înv. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. 2) a pune nart. (înv. a face naveta. POP. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată. a face mofturi. a face mobilizare.AL.POP. ) a face pe prostul. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea .AL. a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva).CEZAR. şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului. a-şi face moarte (singur sau el însuşi. a face nani.

a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz. a nu valora nimic. .SAD. a face o achizi ie. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui. a face opinie separată. a rămîne treaz toată noaptea. a călători: au hotărît să facă această călătorie.PRAV. a se face nevăzut. măi omule. a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. a face numărul cinci. a face oastea. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele. a-şi face (sau (înv. ) a i se uşura) nevoile. (fam. a anula. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . ) a juca o partidă de biliard.NEC. de-ş făce obraz. (înv. a face obraz (la cineva). (fam.CEZAR. las! nu. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. (arg. a face obstruc ie. a face ochi. necazuri. (înv.DELAVR.a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). . ) a păcăli (pe cineva). a-i face o dandana. 1) a se pune bine (cu cineva).POP. un rău (cuiva). a face nedreptate (cuiva). a efectua serviciul militar. a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom. urcîndu-se la cer. a nu face nici doi bani. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. (p. a băga în bucluc (pe cineva). a face nefer (pe cineva)..i mai face obraz! CR. (înv. a face o călătorie. de mînie). a dispărea. a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. a i se face negru (sau roşu. ) a ine piept (cuiva). ) a provoca neajunsuri.DRĂGHICI. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul. a nu face cinste (cuiva).URECHE. a pleca brusc. a face notă aparte. ) a ocărî (pe cineva). . a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. a nu mai vedea bine (de supărare. a face noapte albă. a se face niznai sau a face pe niznaiul. a face o casă.CEZAR.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . a face ocară (cuiva). a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. a nu avea nici o valoare.. a obstruc iona. a face o bilă. ) a fura.. a face nevoie (cuiva). întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). a face ochi dulci (cuiva). a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal.. a se scula din somn. ) a întemeia o familie.P. ) a nedreptă i (pe cineva). a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. fig. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . a-şi face obraz. a face curte (cuiva).FIL. (rar ) a reduce la zero. a-i face o belea (cuiva).ext. ) a (se) nenoroci. 1) a se trezi.P.STANCU. 2) a se preface: ia las. şi reg. ce pururea le făcea nevoie. 1) a construi o casă. (reg. 3) (fig.. a achizi iona. a face nulă. 2) (înv.. a curta (pe cineva).. (înv. cînd îşi făcea nevoile. a procura (un lucru rar). după cneazul Ragivil .

a face olat (cuiva). a cuceri (o femeie). a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. apoi la brazdele grădini ei. a întrerupe termporar o călătorie. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face.CAR. 2) a se preface că nu vede.CAR. a face ordine. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. a muştrului zdravăn. a se purta urît (cu cineva). a făcut o sumă de greşeli politice. pe cale de a adormi. a face o lipitură. de fală (pentru cineva). a face om (pe cineva). a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a provoca. a face o plimbare. a se uita de jur-împrejur. a încerca. privirea: mai scoatemă-n deal odată. ) a juca o partidă de căr i. a jigni (pe cineva). 2) a face o concesie (cuiva). a testa. a-şi roti ochii. a fi atent. om îl face.. ) a face o poznă. o experien ă..PANN . greşeli). a da olat (cuiva). să mă uit la lumea toată.CANT. a face o foi ă. ) a fi în elegător. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . a face o poteră sau (reg. 2) (fam. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). a deschide o paranteză (sau paranteze). ) a pleca în potiră. a ordona.. a se opune. a face o inspec ie. a face orgii. a se destrăbăla. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale. 1) a lipi ceva. a face opinie separată. a face onoare (cuiva). a face o favoare (cuiva). a face o haltă. a se plimba. a face o încercare. a face o probă. la o recep ie etc. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere.POP. o boroboa ă. a veghea.CAR. (pop. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. (fam. ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. a onora (pe cineva). a face o digresiune (sau digresiuni). a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. a educa. (înv. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). a-i face o măgărie (cuiva).POP. calificarea (cuiva). a face opozi ie. a face omenie (cu cineva). a face (sau a produce. a face ochii mici. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a face o reveren ă. a fi motiv de mîndrie. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). 1) a fi foarte obosit. a deschide. a face o gură cît o şură. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. ) a agă a o femeie. 1) a favoriza (pe cineva). a certa cu asprime (pe cineva).CAR. actul arătat nu făcu două parale. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). binele de la dînsul voi cunoaşte.. să-mi fac ochişorii roată.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. 1) a asigura pregătirea. v. a instrui (pe cineva): şcoala . a face o cucerire. . a face o glumă. a face o nefăcută. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. a căsca gura mare. a-i face un rău (cuiva). a disciplina.a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. a se împotrivi. a face onorurile casei (sau ale balului).

POP. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt.). a se grozăvi. a-şi face osîndă (cu cineva).. a face o săritură. făcea toate paralele. a face (toate) parale(le). a (se) face o scădere (sau un scăzămînt). a învinge. a (se) diminua.. a pansa. a se strădui.. o raită (pînă la . a bate.. a ajuta.PANN.): fă o roată pîn-acasă.CR. a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. a face paosul (cuiva). a(-i) face o surpriză (cuiva). a agonisi. a culca la pămînt.. pe to i ne fac papară.. avere). a uimi. a sări (o dată): face o săritură înapoi. a bandaja. a face o tablă (pe cineva). a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. a-i face scandal. brînză. tărăboi (cuiva).i spun una. a ispăşi o pedeapsă. a-i face o salată (cuiva). a doborî. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. a cîştiga.CĂL. unt şi ouă.NEC. a mustra. a face (pre) osîndă (cuiva). ce făcea paradă cu titlurile. a arăta bine. a face o vizită (cuiva).. (înv. a face osteneală. a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva).CR. a scădea. ) a certa. a (se) face paradă (de sau cu ceva). a ului.CAR. . a face (sau a pune) pansamente.. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. cu ochiuri sclipitoare. a vizita (pe cineva). a-şi da importan ă. a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche). rămîi paf! a face pagubă (cuiva).a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la .CAR. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. a fide calitate. a face paradă de . a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. făcuse avere. ulei sfin it sau agheasmă. a ruga (pe cineva). a-i face o situa ie (cuiva). a strînge bani: lapte.. a osîndi (pe cineva). a face parale a face parale .. ) a condamna.i mai face atîta osîndă cu mine! CR. a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR. a da o fugă. (înv. (fam. a-i face o rugăminte (cuiva). a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de . a parada. (reg. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. . ) a se osteni. a face papară (pe cineva sau din ceva). ) a se purta rău (cu cineva): nu.POP. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva).BOL.CAR. a-şi face osînda. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi.. (fam. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. a face parale (sau bani.. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale.CR. sau pe la .BRĂESCU.. d-sale îi merseseră treburile bine. ca să ne facă o surpriză.

) a scoate parte (cuiva). a (se) face (în) păr i. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). a se pasiona (de ceva). a face o faptă rea în dauna cuiva. a(-şi) împlini. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i..voia: Dumnezeu .ISP. a apar ine: o foaie oficioasă . nu tot pe-a [l] mor ii. placul.. ) a sta la pîndă. cine-mparte.GHICA.POP. a (se) împăr i.CAR. ) a certa cu asprime (pe cineva). a face părtaş (pe cineva la ceva). a face părăsire (cuiva).. a zdrobi. că e păstrător. parteşi face. 2) a aştepta să fie servit. a face praf: fă-mă. a slăbi foarte tare.PANN.. 1) a împăr i. pămînt.CR. vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. a(-şi) face parte.. poftă. a face părălu e. că eu m-ascund dup-o stîncă.POP. a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. a(-i) face rost (de ceva cuiva). voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan. a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face. a face pe-a surdul. gust. damblaua). a face pe chef a face pedeapsă . (fam. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva). a face pe boierul. nu-mi da om care-i urît. (reg.. a face patul (sau culcuşul). . a se face că nu aude (bine). a(-şi) satisface capriciile. ) a i se face părul măciucă (cuiva). a face pe (sau după) chef (sau dor. (reg. (fig. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). . pofta. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. şi fam. făcu un culcuş stăpînului său.HEL. 1) a se feri de muncă. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. a face paşi. a distruge. ) a-şi serba ziua numelui.. ) (cuiva) sau (înv. (reg. ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună. a face pilaf (pe cineva)...CR. (pop. aş face poate şi eu pasul acesta.. a face pasul (acesta).. a face pedeapsă (cuiva). sau din . (reg. a(-i) face parte (de .a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din .). ) a distruge.. a face pastramă (pe cineva).. pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. a se coafa. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. a fi unul dintre elementele componente ale . a se face (sau a fi) pastramă. a bate (pe cineva). (înv.. a face părtaş (pe cineva la ceva). a oropsi pe cineva. plac. (înv.AL.. poftele. (sau dintre . a snopi în bătaie (pe cineva). a nimici. a face parte din . voia... a(-şi) face păcat(e) cu cineva. poftele. a fi membru al . lut. a face (ceva) pardale. Doamne. a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. ) a părăsi (pe cineva). a i se face părul puică (cuiva). ) a pedepsi (pe cineva). dorin ele.. a face păsat (pe cineva). a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României... a face pătul. a-şi face părul.AL. ) a pleca: fă paşi! a face patron. voie.

o făcea pe nebunul. a-şi da importan ă.. a încerca să fie şmecher. a (o) face pe nebunul. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). a fi fudul. ) a-şi da aere. .a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. ) a-şi datoată silin a. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. viclean. ca să faci pe gîndul meu. a se purta cu seme ie. a fi îngrozit. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. a face pe grozavul. a face (la) piroane (şi la cuie). a face pierdut ceva (sau pe cineva). (înv. a-şi da aere de nevinovă ie. ) a uimi. şi reg. a fi înfumurat: să-l vezi . a face pe nevinovata. a se face că nu aude (bine). că de-i face pe treabă. ) a ine să atragă aten ia.CR. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). 2) a face taximetrie. a face pilaf (pe cineva). (reg.. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. a se grozăvi. face-mi-ar pielea cojoc! POP. a se da drept moral. a face pe mironosi a. n-are să. a face pe prostul sau (reg. a depune toate eforturile. a fi corupt. a simula prostia. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a face pe rîiosul.POP. (fam. 2) (fig. ) a dispărea. a simula moralitate. a-şi face pe parte. a(-i) face pe treabă. şi făceau la piroane şi la cuie. a face pia a. a fi lipsit de caracter.. a dîrdîi: acum tremurau de frig . a face pe gînd (cuiva). a face pe sfîntul. (fam. ipocrit. a-i fi foarte frică. că nu bagă de seamă.i fie degeaba. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a face pe surdul. a face (sau a căpăta) picioare. ) a-şi risipi averea. (fam. a trata după cum merită (pe cineva).CR. a se preface că nu în elege. strigat. sau ori ce-i face. a face piftie (pe cineva). a face pe iezuitul. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta.CR. (fam.POP. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. a nu răspunde cînd e chemat. a ului (pe cineva). ) a se face prost. (pop. a-i face pe obraz (cuiva).NEGR. a face pe şmecherul. ) a se opune cuiva.POP. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc.ISP. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului.. ) a bate foarte tare pe cineva. (fam. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. a i-o face pe piele (cuiva). 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică. (reg. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. (reg. (fam. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). timorat. a o face pe fanariotul. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. a face pe marele. a-şi face (averea) pere-mere. a face peniten ă. mătuşă. a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului.CAR. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). a nimici.

) a plînge: mult plîns feaceră.MINEIUL . a face plîns. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. a face poli ă (pe cineva). a face pompă de ceva. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. (înv. ravagii: pe unde treceau.CR. de care se face atîta pompă.CAR. a-i face pontul (cuiva). a face politică. a face pomenire (cuiva). a trimite) (o) plîngere. spinarea dobă şi pîntecele cobză. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă.CR. ) a răsplăti.COŞBUC.MINEIUL. cheful. a face pocăin ă. a face plajă. (pop. (pop. a face pîrjol. a-şi propune lucruri irealizabile. a face băi de soare. a satisface capriciul. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). ) a(-şi) aminti (de cineva). a face poli ie. a face (sau a compune.CAR. a(-i) face plăcere (cuiva ceva). a face plăcerea cuiva. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). (fam. a-i înlesni (cuiva ceva). (despre oameni) a pluti pe spate. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. 2) (înv. a face planul ca iganul. (înv. a se îndura (de cineva). a face pluta. a pune palma streaşină la ochi.. 2) a păcăli (pe cineva). 2) (înv. a face planuri. a fi membru activ al unui partid.CAR. a solicita (ceva cuiva): d. a men iona. a face prăpăd. 2) a chestiona. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. ) a-i face de petrecanie cuiva. 1) a plăti (pe cineva). a face plinul. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale.. (înv. a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). 2) a face slujba de pomenire (cuiva). a face pod cu palma. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . a adresa. şi reg. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). a plănui. a pomeni (pe cineva). a-şi face ponos cu cineva. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a(-i) plăcea (cuiva ceva). ) a purta pe drumuri pe cineva. şi fam.GALA. a reclama. a face podul. să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui. a bate măr. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar. ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. ) a pedepsi (pe cineva). bravos!CAR. a-i face pocinogul cuiva. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. . a redacta.FIL. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. a face plată (cuiva). (înv. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut.CAR. pîrjol făceau. a pîrjoli.DOS. a face pe plac cuiva.a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). 1) (înv. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). nu în eleg comediile alea. ) a fi despăgubit. a ancheta (în felul poli iei).PRAV. ) a nimici (prinfoc). (reg. (înv. a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală.

a paria. (fam. se sculară.BRĂESCU.. a se îndeletnici cu .DOS. 2) (fig..CONTEMP. a face praf (sau colb). ) asupra cuiva). (înv.AL. a face comedii. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase.. ) a se năpusti...DOS.. a se umili (dinaintea cuiva).. pizmaşii. a face primul pas. între . ) a face o impresie deosebită. cît făcea poznă. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. ) a tăia porcul. (înv. 2) (fam. (p. a pretinde. a spune ceva de necrezut.. au dobîndit cununa slăvii. (pop. prin... a pre ui. nu alta! POP..... a se face prăvirişte.: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. (reg. le fă pre osîndă.. a face (tot) posibilul (şi imposibilul).. a face pozne... a face începutul.. v.). a face proaspăt. ) a vorbi fără rost.. a face prăznuire.ext. a-i trage) o praftură (cuiva). a spune minciuni: nu.. a-şi face prilej cu . că te face prăpădit.. a se pregăti. a face preten ii. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani . 1) a (se) distruge. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. ) a distruge. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. a chema în fa a instan elor de judecată. a avea ini iativa. a face prădăciune.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf.. pîrjol în copii. a-şi face proces(e) de conştiin ă. a (se) nimici. (reg.PREDA.. a fi slugarnic (cu cineva).. Doamne.. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în . a face prăpădit (pe cineva). a o face prea încornorată. ) a face de rîs.. a nimici. între. a face prinsoare. a primi (bine sau rău) (pe cineva). a da în judecată (pe cineva).. a năvăli. a se bucura de considera ie deosebită. a se face preş (dinaintea cuiva).. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu .. a(-i) crea dificultă i.. (înv. a poposi.i mai răci gura. sub ochiul cel de sus . 1) a face să se ridice praful. sau împrejurul . a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. ) a se îmbăta. a pune rămăşag.. ISP. a prăda. a face primă. Ghi ă.. (reg. a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni. ) a-şi ocupa timpul cu . a face pre osîndă (cuiva).a face popas a face posibilul a face posomol în .. că faci praf! PREDA. a o face praf. a face poznă.).SAD. a certa (aspru) (pe cineva). prin . a face (bună sau rea) primire (cuiva).. a prăznui. a face posomol în . (fam. a valora: cuvîntul său făcea primă. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. a da iama (în. ) a face ravagii printre . şi cale să deschidem prin aprigul duşman. a trăncăni. a(-i) face probleme (cuiva). a face pregătiri. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . a-şi face povară. printre sau împrejurul . a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv.DOS. printre .. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit.POP. (reg. a (se) face praf. ) a nu realiza nimic. a batjocori.

a nu face nici o brînză. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . a nu face nici o treabă.CEZAR. să nu le facă nici un rău. a face rezerve. ) a se ridica. faptă bună. facerea lumii. a (se) face puzderie. a nu-i prii. (înv. (reg. a izgoni (pe cineva). a critica. a fi cuprins de o stare de ame eală. (fam. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva).P. risipit. har: mai ales pentru noi . a face purici. CĂL. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. a face rămăşag. a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. fărîmi at.EM. (pop. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui.. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. a (se) face praf. a face punte. (înv.. ) a cutreiera..CODRU-DRĂGUŞANU. a-i face punga păienjeni la gură. ) a se război. a face război. . în toate saloanele literare. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . este o mare facere de bine. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. a paria. 2) a nu rezolva nimic. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. bani. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva). a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). (înv. 2) (despre obiecte. a se răzvrăti.. ) a răscumpăra.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). facere de bine. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva). a pricinui un necaz. a face revista.i place? POP. pe care el le-a rostit la facerea lumii. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. ori iarba nu. grea ă etc. a face procesul (cuiva sau a ceva).. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. a face rădicare. (înv. nimicit. a exprima îndoieli. a face răsplătire (cuiva). CAR.DOS. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). ) a răsplăti (pe cineva).MAIOR. ucis.. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. . făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.SAD. ) a fi foarte zgîrcit. 2) (despre servicii publice. bunuri materiale etc. că oriunde le-ar vedea cineva. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă. a-i face raport (cuiva). înlăturat. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. a vizita: făcînd revista prin Paris. binefacere. a fi complet distrus sau irosit. (înv. dar nu fă nicăieri purici.NEGR. apa rău î i face.) a nu mai rămîne nimic.. . sfărîmat.. ) a (se) sfărîma. ) a fi nerăbdător.CR. .POP. a face răscumpărare. folos. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva).. a-i face rău (ceva cuiva). o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. a face (un) rău (cuiva).DELAVR. (reg. (înv.PRAV. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău.

robi: multe robii au făcut în ara Leşască. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute.. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. a face rumân (pe cineva). (reg.POP. a fermeca..... a (se) face scrum (şi cenuşă). noi. (sau împrejurul . face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. (nu) face să .. ruga. ) a creştina (pe cineva). a se face roşu (la fa ă).CAR. a o şterge. a se înfuria. (nu) secade.NEC. încalecă. PANN. (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. un război. a face sandviş (pe cineva). a-i face să . a risipi.. a aduce) rugăciune (sau rugă. (pop. (fam. (înv. a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. prizonieri. cu sîla.POP. ) a (se) decide. ) a face parastas. a da. sat nu face. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de .).. (nu) merită să .. (înv. ) a lua captivi. a se înroşi la fa ă. (sau de . bade. a face salată (pe cineva). ) a strivi (pe cineva). ) a (nu) avea succes. (pop. a face robie. a face sat (undeva sau cu cineva).AGÂRB. 3) a da o raită. (p.... ) a pleca repede (de undeva). a face rîs (de cineva). ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea . a face ridicarea. a rîde (de cineva). a-i face (cuiva) să .VARLAAM.. a o roi. pentru că i-ai făcut rîs de mine. 1) a se îmbujora. a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale).a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de .. a bate (strivindu-l) (pe cineva). 2) (fig. (reg. a face rît.ISP. ) 1) a-şi bate joc de . a ob ine. scula i-vă şi face i rugă.. ) a se enerva. a face risipă. ) 1) a se obrăznici..DELAVR. a face scandal. a i se face ruşine (cuiva). a-şi face rondul. a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să .).. (sau după . de-ş făce rîs. (pop. POP. a se face sau a (fi) făcut scoabă... ciobane. şi aşe face David sălaş cu ea. 2) a silui. a-i fi ruşine (cuiva). (înv. (arg. ) a inspecta santinelele.: iar tu. a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. 2) a se strînge. POP.).CAR. 2) a face nazuri. a face rost (de ceva). v. (reg.. ) a rămîne. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. (înv. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. .. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. 1) (mil.ASACHI. a se ruga. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut. to i arhiereii. ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. a face rît a face roată în jurul . . 2) a face un control. du-te. a încercui. a-i face rînd de ceva (cuiva). a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva)... de ne-am urît! POP.. a declanşa o încăierare sîngeroasă. a face să curgă sînge. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.... a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. a face sălaş (cu cineva).ext. şi pop. a (se) face roată în jurul . rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. ..NEC. să rătăceşti toată via a ta.. a face (sau a înăl a. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros.. . rugile). a face roiul. a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. (reg. HOGAŞ.

şi reg..POP. .SAD. (reg.. ) a for a. a unei ac iuni etc. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat.AG@RB. a slăbi.. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce.STANCU.. PANN. că faci scurtă la limbă. din mînă) (cuiva). mărgînd la sv [î]nt [u]l. a lăsa. 2) (înv. silă (cuiva). a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. 2) (reg. a scîrbi (pe cineva). a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii .. a deveni zvelt.. ) semn de pace). a sparge. a(-şi) face silă. a se face scrob. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă). cu atîta meli ă.. a face scurtă la mînă (sau la mîini). a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. că fac scurtă la mînă! DELAVR.ARGHEZI. ) a învrăjbi.. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între .CR.. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii. din greşeală. a face scurtă la limbă. CAR. a(-i) face seama (sau (înv. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul . a face (sau a da. a face (sau a produce) silă (cuiva). a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. . sieşi) seama (sau seamă). 3) a produce grea ă. a impresiona foarte puternic. a se frămînta. el şi-a strîns toate degetele tare.EM.: nu trebuia să-şi facă scrupule. şi pop. ) a trăncăni: mai ho. (înv. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. de băutură). (pop.POP. (fam. drept cu fa a-n jos.. a stîrni vîlvă. a schimba. ) a se sătura (de mîncare. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros.. la urît silă nu-mi face. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. ) a omorî (pe cineva). a se îmbogă i. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva). ) de seamă) (cuiva).DOS. (pop. ) singur sieşi. a ajuta să scape (pe cineva). a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. a face siluetă... a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . din cap. a face (un) scrob. vin la sînu-mi. .POP. a face (sau a pune. ) a sfărma. a-şi face (singur sau (înv. ) a silui (pe cineva): o femeaie . ) a se re ine. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. EM. PANN. a-şi face scrupule. de durere. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. 1) a pregăti o omletă.. (reg. şi iron. (reg. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. scîrbă. a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. a face schimb. ) a se sili. a se sfătui. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. a face senza ie. (înv. a face sfadă între . a strica. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. 1)(înv... a însemna (ceva undeva). . a se usca foarte tare. a-şi face semnul crucii (sau (înv. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . şi-atunci l-a făcut scăpat. a se face (sau a căpăta) scoar ă. a face (sau a prinde) seu (sau cheag)..a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). a face sfat. a lăsa) (un) semn (undeva). EM. (înv. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. ) a-şi da) sel(e)am(ul). a i se face semn (cuiva). a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal . a face (sau a pune) sfîrşit. 2) (fam.

a se învoi asupra pre ului. (înv. a încredin a. cu cafea şi ciubuc. a bate la cap (pe cineva). a face teren. a face temenele. a-i face morală (cuiva). a (se) supăra foarte tare. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. (fig. a face teslim a face tîrg . a face şcoală. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. a face linişte.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. CAR. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). de picioare. a se sfătui (cu cineva).POP. a spune lucruri inutile. a se face ştiucă.POP. ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. . a (se) întrista. a nimici. a înghe a: fie apă. a calcula. a socoti. (înv. a face.BRĂESCU. 3) a a î a. într-o dispută etc. fără rost: certă conducătorul părinteşte. a învinge (într-o luptă. fie ce va fi.VINEA.NEC. (reg. (reg. (reg. a face (sau a da) teslim (sau testimat). inimă amară) sau (reg. a uzurpa. a escroca. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. a (se) mîhni. a asmu i. a face ştiut. de mîni. cum au auzit huetul carelor. a face tărî e (pe cineva sau ceva). îi făcu pu ină teorie. ) a preda. a face şotii. 1) a învă a minte (pe cineva). a livra.POP. ) a tămădui.URIC.) (pe cineva). a face şatră. a vindeca. a se ine de pozne. apucînd pe zmeu de cap.CAR.POP. a înşela. îl făcură tărî ă. mîna. a bate zdravăn (pe cineva). (reg. a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. (fam. a-şi face spaimă. a face (sau a juca) teatru. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. a face talmeş-balmeş (pe cineva). a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. a face tabinet. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. a face socoteala. a-şi face şăncălii. 2) a sta de vorbă. a face şagă (cu cineva). a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). poala-i săruta. a se face sloi (de ghea ă). cu omu care-i de treabă. ) a surghiuni (pe cineva). a face surg(hi)un (pe cineva). lăsînd masa goală.1795). a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. (a. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. a face şah şi mat (pe cineva). a face terci (pe cineva sau ceva). a defăima. a vorbi de rău (pe cineva). ) a rupe în bucă i. a se face stăpîn pe ceva. a face praf (pe cineva sau ceva). de spinare. a face tăcere. ) a se instala undeva ca acasă. (înv. a înceta să mai existe. a glumi. NEGR. (înv. a-şi face tabietul. şi-au şi făcut spaimă. pe loc se şi face sloi de ghea ă. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. a se face (tot) şperlă. a efectua o muncă în deplasare. a face şor (cuiva). ) a se face de rîs. a face tîrg(ul). ) a se distruge. a distruge. a face tămăduire. a face şcoală (cu cineva). a avea un număr mare de adep i sau de imitatori.

îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta.. a(-i) fi necesar. 2) a nimici.. 1) a face bine (ceva). 2) a urina sau a defeca: ia.. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu .i fac spinarea tobă. cobză) (cuiva). ) a lua fiin ă.. a face turtă (ceva sau pe cineva).VARLAAM.i fă treaba-ntr-însa. 2) a-i fi frică. a-şi face toaleta. 1) a strivi. bună. îşi fac trebile pe rînd! HASD. şi reg. a turti (ceva sau pe cineva)..SL. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. ) 1) a se agita. . ) a se face de rîs. (înv. (pop. a încerca toate posibilită ile de a .P.. POP. rea.: aveam o căru ă. a se teme. a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). a se face trup. . ) a (se) trudi: svîntul . (înv.. cînd bei multă.STANCU. REBR. (reg. a mînca peste măsură. despre porumb) a începe să se coacă. tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui. a face toaleta (unui condamnat). a face tot îră.. a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară. a face tot ce-i stă în (sau (înv. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP. 1) a-şi face interesele. a pregăti pentru opera ie (un bolnav). . ) a se servi de . (pop. a se întrupa. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu . .POP.PANN. a face tocmeală.. a se frămînta.i mai bine urca şi. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă.: nu putem trăi în casa asta. a face trotuarul. a se face imir la lume. pîntecele) tobă (sau burduf... a se folosi de . a se ghiftui: zeamă de prune. a face tot posibilul. 1) (reg. (reg.. ) a nu face nimic. cum era.POP. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. (înv. ) a o face pe treabă. a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. ) prin) putin ă. a-i face trampa (cuiva).. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“. a face inte sau a da în inte. a se face tot îră. mîndră dragă. POP. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“. tot furînd. să trimea ă fata la baba Roscor oaia.. că cu alta nu-mi fac treabă. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări. a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă. a se îndopa. a se găti (spălîndu-se.CR. 1) (reg. c-o să. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva). îmi făceam treaba cu ea. dar dacă i-a face trebuin ă. ) 1) a sfărîma. faci burta tobă. a face toate (chipurile) să . a(-i) trebui. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace). util: n-are moşul sită..POP. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie... a ucide.. 2) (fam. (înv.VINEA. a se concretiza. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. a face trudă.a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . CAMIL. iar boierii. a-şi face treaba cu .. ... a se tocmi. capul. te umflă-n burtă. pieptănîndu-se.. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva). a face ărîna praf.POP. a-şi face treaba (sau trebile). a se încurca (cu cineva): nu te teme. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă. a face treabă sau (reg.. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).

de şia muşca labele. a se împreuna cu . a nu mai putea fi deosebit de . a gafa. a face unire..EM. a distruge. a face umbră.. a ocoli. a ajuta pe cineva. a servi (pe cineva).. a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari.POP. a zdren ui. a complimenta (pe cineva).. a-i face un bine cuiva. a face un act de dreptate. a face (fără voie) un rău (cuiva).VLAH. a merge spre . a face ur uri. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă. a comite o greşeală. a-i juca (cuiva) o festă: taci. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. a se face (tot) una cu . a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba.POP.. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva).AL. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare. a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). se vedea plutind cu fală. . (reg.CR. a face un pas (sau cî iva paşi). (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile.POP. ) a ciurui. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut. a face un gheşeft. a pune în drepturi pe cineva. pîn-ce s-o face lucru muşama.. prostesc. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. a-şi face unghiile. că i-oi face eu cumătrului una. a se face uşcă. a face un carambol.. a se apropia de . numai prin munca şi meritele lui.. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. a face un compliment (cuiva). pînă se făcu una cu tina. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a-şi face un nume. da femeia ta. a da uitării. a păşi. a ajunge cunoscut. pentru că a facut pacate. a se contopi cu ... pe mine mă fac uitată..... a trăi: noi. a face un pas greşit. vestit.ISP. un privilegiu (cuiva).CR. ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului. a deveni celebru.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu .. a restabilidreptatea.. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac. a face umbră pămîntului. a face una boacănă sau a o face boacănă. a clăn ăni de frig. a face un chef.POP.AL. (pop. a se uni.. a-şi tăia. a acorda o favoare.AL.. (reg. a face ceva nepotrivit. a face uitat (pe cineva sau ceva).: face cî iva paşi spre dînsa. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. a umbri..POP. a încheia o afacere.: porcul se tăvăli în noroi. a face (sau a comite.. a face un cerc (sau cercuri). a chefui. las-o să cînte acolo celor păcătoşi.. a face un serviciu (cuiva). făcînd cercuri de zburare. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră. a face un ocol. a face un hatîr (cuiva). a călca în picioare. a se uni cu . a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP.

ba ş-un topor î i fac... a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale. ne mai stropşim la ei. a se face vălătuc. a-i face vînt (cuiva). atît mai bine pentru mine.. (fig. silit să plece. a-şi face (sau a-şi duce.. ) a alunga (pe cineva). 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. religioase. a depune toate eforturile spre a reuşi. a face vis (sau visuri).) a (se) deteriora.. şi ia acuş te scarpin. erau făcute val-vîrtej... 1) a se răcori. a-şi face sînge rău. a-şi petrece.. ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. n-am în lumesărbătoare. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL.NEC. MARCOVICI. (despre vreme) a se strica.POP. (fam. a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . a se pregăti de plecare. a face veste (sau ştire) (cuiva). a fi) varză. a face val (cuiva). a păcăli (pe cineva). a face un topor (sau toporul) (cuiva). a(-şi) face venin. a visa (la ceva). a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de.cum văd eu. a (se) supăra foarte tare. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . (reg. militare . (înv. a-şi face loc de trecere. a fi nevoit. (înv..POP.. a se face (sau a sta.. a o face varză sau a face o varză. a face val-vîrtej (ceva). 1) a înşela.. le mai facem cîte un şurub în cap. a-i face un rău (cuiva). înfoiate. 3) a reduce la tăcere(pe cineva).CR. a-şi face visuri. a se face vînăt (la fa ă). a-şi face vad. ) a-şi duce. financiare. a-şi petrece via a într-un anumit fel. a juca o festă (cuiva): frînghierul .OD. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. 2) a bate zdravăn (pe cineva). a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. VLAH. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). ) (despre căr i. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă.. a pricinui neajunsuri. a-şi face vînt. a face uz de. a-şi face valiza (sau valizele).. ) a da de ştire. .a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). dacă mă crezi. a face vînat. a se ghemui. a da chix. a se folosi de. ) a suporta un eşec. a face valuri. a uza de . a face (o) vizită (cuiva).SAD.POP. a se strînge ghem. cum zicem noi ardelenii. a se face urît.. 2) (fig. a-şi face planuri proiecte. se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap.. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . a umbla) val-vîrtej. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. ) a vîna. (pop. a vizita (pe cineva).. urechea toacă. a(-şi) face urechea toacă. a-şi trece) veacul. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. zdren uite. (înv.CAR. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. a pleca. a anun a. a (se) face (sau a ajunge. a(-i) face veleatul (cuiva). a spera. a produce senza ie. a face vîlvă (sau zgomot). a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . a perturba. a deveni cunoscut. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva).. ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). (fam. a face varză (ceva sau pe cineva).BARI IU. a tulbura. necazuri. dacă vrei.CR. a trezi interesul. 2) a-şi lua elan. ) a perturba.. a omorî (pe cineva).. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. caiete etc.

1) a ascu i. a face zid împrejurul cuiva. 2) a fi solidar cu cineva.CR. a face zbor (cuiva).. a necăji foarte tare. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet. a amărî... fă bine şi . fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul . face i bine şi ierta i! POP. 2) s-a obrăznicit..). fală goală.. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai. fală uşoară . a îndemna. făcător de lege.EM.! CR... a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune ... să . a-şi face zor mîniei. a rotunji. ) a împlini.. pentru a le înzestra cu diplome de doctor. fată veche. (reg.. fă ce-i face (sau po i) şi . binefăcător.!. fa ă turcească. 1) a fi lipsit de valoare.. a face gălăgie. a face nazuri. e treaba ta! a făcut ceafă. (înv.POP. a se face ziuă albă. făcător de rău.BIBLIA. binevoieşte să . ) a decedat. ai amabilitatea să . fă ce ştii!... traistă goală.. a se necăji..EM. vorba ceea: tu. fii bun şi . fală goală. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva).. 2) a eşua.EM. (sau de . totul. a îndruma.. traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să . făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi . a nu valora nimic. neicu ă.. făcător de minuni.SL. a proteja pe cineva. ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă.. ) voroavă).: fă. a face vorbă (sau (înv. fată nemăritată.. a (nu) face vreo (sau nici o) brînză.. (p.. ai face) bine să (sau de) .. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt.. fa ă încruntată: azi. 3) (fig.. a făgădui (sau a cere.!. după ce că e leneş.. să . 1) s-a îngrăşat. a face zile fripte (sau negre) (cuiva). ) fată bătrînă.POP. intrînd la stari ul tău.POP. voim să le facem zbor la universitate...ext.. ce-i putea şi mă ia cu dumneata. (reg.. a făcut morişcă.. (înv. faci bine (sau rău) că .. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . a face zîmbre. a vorbi. 1) a apăra..!. traistă uşoară. încearcă toate solu iile pentru a putea să . făcute de mînă. virgină.POP. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească.... (sau de . (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni.. vulpea iese la marginea drumului. răufăcător. a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. a sta de vorbă. 2) a pune vîrf (la ceva)... te priveşte!. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. . ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea.. fă (sau să faci. fecioară. fa ă în fa ă. faptă vegheată. (reg. a chinui (sistematic).. trup fudul şi sărăcăcios. mofturi. legiuitor. te rog să . a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă. a-şi alimenta supărarea. ) sau faci bine (sau rău) că . ) fată bătrînă.DRĂGHICI..... a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că .a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva).! fă bine şi . fată mare. ) flagrant delict. făcător de bine.. a promite foarte mult.

. fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia. convingător.PRAV. ..I.PRAV. fără protocol. fără preten ii. 1) (înv. ! fă-mi plăcerea . răutăcios. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă.: o văzu sănătoasă... sincer. fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. fără (de) astîmpăr. (înv.. fără alăturare. fără crîcneală. fără contenire. BIBLIA. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală .fă-mi cinstea să .. (înv... fără capăt. . fără ceremonie (sau ceremonii). ) lipsit de sens.NEC. fără egal. fără a ine seama sau socoteala de nimic. (fig..!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . necondi ionat. te rog! fără . (pe) nedrept. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să . necugetat.. pe fa ă. nice ruşinată. fără seamăn. 2) numai cît. neastîmpărat. fără tragere de inimă... ave i un drept la recunoştin a mea. î i explică . incomparabil. fără (de) apărare. perfid.. de a .EM. fără (de) asemănare. fără condi ii. 3) de ruşine. de dînsele. infidel. ce să zice fără de cinste. tot socoate şi socoate.. fără ocupa ie (statornică). fără nici o bună orînduială. fără chibzuială. .LET. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . (înv. sărac. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire. ) decît. fără (de) cinste. fă-mi onoarea să . fără (nici o) considera iune. trebue spus fără compliment. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. limpede. neprotocolar: haide. că au fost dentîi muiare de cinste.. fără convingere. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. ) dezordonat. curat: gramatici . ) fără nici un . să se cunoască loc de rane... lipsit de apărare. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc.. amestecate şi zămentite era. fără curtenie.. (înv.. fără comentarii.MOLD. . de ocară: rămîne fără de cinste. după ce o va sili cineva . 2) lipsit de castitate: ori care muiare. de logică. fără sămn cevaşi. necredincios (în căsătorie).... care. pînă ce nu se mai în elege nimică. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată..PRAV.POP. fără credin ă. nechibzuit. verde. (înv... fără fasoane. fără ceremonii.. fără barbă.! fără . fără cislă. haide. neconvingător.. neîncetat. de-a-dreptul. fără (de) cale. . fără cît (numai). neprotocolar..CR. 1) necinstit.. incorect. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului.. necinstit. elocvent prin el însuşi.DOS. ) nepotrivit. imberb. cît nu se vedea soarele.. fără încunjur. fără căpătîi.NEC. haotic. fără obiec ii. (despre oameni) fără adăpost. fără împotrivire.!.NEGR.. domnul mieu. CANT.. la întîmplare: cursul vremilor . fără rost. fără bună rînduială. cevaşi.)!. aceasta nu să chiamă fără de cinste... necuviincios: multe lucruri fără cale făcea.. necontenit... fără compliment(e).NEGR. malonest: lotru. fără cap şi fără picioare (sau coadă). fii bun . fără cînd. (sau a .. ) afară doar dacă.

BIBLIA. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu. ) fără întrerupere. şi fiul de împărat cel străin. (înv. 2) fără capăt. ) lipsă de credin ă.. fără (sau peste) cuviin ă. (înv. fără de cinste. fără glumă!. continuu. necondi ionat. într-adevăr!. lungă sărutare. nepotrivit. şi pop. fără de numai pre carii ai robit cu sabia. ) în mod continuu. nesfîrşit: sac fără fund. (înv. (înv.VARLAAM. inutil. fără cumpăt.EM. că fără de săvîrşire ve ve i munci. desigur. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. ) în seamă de nimică. fără de sfîrşit! EM.BIBLIA. fără expresie. fără a se revolta. decît: nu-i vei lovi.PSALT.POP. fără excep ie. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt.HASD. fără de sfîrşit. viteaz. (înv.DOS.DONICI. a rămasfără de răspuns. interminabil: să. fără fund. fără doar şi poate. fără de trudă. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. neînfricat. neapărat. fără frică. incoruptibil.CORESI . ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. (înv. veşnic: va [i] de voi. fără de margini. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. (înv. fără decît (numai). fără deosebire: să pornească to i. 1) (înv. ) abis. inexpresiv: privire fără expresie. (înv. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. fără a protesta. fără de numai (cît). să asculta i ce voi zice. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. ) fără îndoială.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. fără de dumnezeire. DOS. fără de (nici un) răstimp. .CORESI.MINEIUL. fără ezitare.ISP. 1) (înv.BOL. fără de răspuns. necuviincios. fără frîu. păcătoşilor. necru ător. nechibzuit. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. ) cu supunere. fără frîul chibzuin ei. fără de frică. ) cu excep ia. fără mofturi. fără cuvînt. uimită.AL. fără de grea ă. (înv. fără folos. fără excep ie. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. neînfrînat. (înv. (înv.. fără a admite replică: să asculta i fără price. fără îndoială. sigur: la acest ospă fu poftit. la argumentele mele. cu siguran ă: credeam fără de îndoire. fără de mită. fără de săvîrşire. ) cinstit. precis. fără de price. fără (de) tăgadă. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt.ISP. fără doar şi poate. nesfîrşit. fără de tăgăduială. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. umblă fără nici o samă. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. fără de îndoire.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. interminabil. CONACHI. ) fără rost: omul . . (înv. cu siguran ă. [undele] scadu pînă la fără-fundu. (înv. serios! . fără fasoane.

) spiritual. fără întîrziere. punctual.CORESI . nemăsurat: pasuri desnădăjduite.CR. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. 1) drept. calea-i lungă. exagerat. nestăvilit: iubindo fără margini. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. ) faptă nechibzuită. neinten ionat.DOS.. nebun: bine. 2) (fig. fără margini. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . fără greş. 1) lipsit de ra iune. 2) fără scrupule. crai bătrîn fără de minte. fără înconjur. fără zăbavă. fără (de) materie.CONACHI. fără (de) leac de. fără (nici un) pic de.CR. de mai pot trăi. ) nemijlocit. peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură. neîntîrziat. .AL. fără (de) moarte.POP. 1) nemuritor. lipsit de măsură.. . fără temeri. nesfîrşit. puternic. fără (de) greş. fără greşală. fără (de) măsură (sau (înv. .MINEIUL.AL. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. imediat. fără preget. fără remuşcare. cum e şi iubirea mea. fără (de) margini (sau margine). nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru. fără defecte: mîntuia de spus. 1) v. fără (de) îndoială.. fără în elepciune. numaidecît. 2) nelegiuit.ISP. . 2) în mod nesocotit. fără a crîcni. fără leac (sau milă) de păcat. neîndoios. . . prostie.. 1) (despre boli) incurabil.: fără leac de supărare. fără murmur. repede şi fără greş. fără (de) milă. (înv.DOS.CONACHI. fără limită. 1) foarte întins.CR. fără (de) lege. (înv.DELAVR.EM. nelimitat. şi pop. fără a se împotrivi. 2) foarte (mare). nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. involuntar.EM. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. ca zeii. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. nejustificat. lipsit de în elepciune. fără inten ie... mişel: ce om fără de lege e spînul. fără (de) încetare. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . fără mustrare de cuget (sau a cugetului). neîndurat: dar tu însu i . ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. imaterial: focul duhului cel fără de materie. pasuri fără măsurare. 1) din cale-afară. absurd.. 2) intens.AL. imprudent. fără mijlocire. ) direct.i pare să fii singur. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai. fără noimă. fără îndurare. fără (de) păcat. ) măsurare).CORESI. EM. ) nesocotit. neîntrerupt. 2) (despre deprinderi.CORESI. păcătos. mut.BĂLC fără (nici un) în eles. tu ştii fără-ndoială. 2) fără greşeli. 3) (înv. neocolit. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. desigur: fără greş va veni Domnul. în fa ă. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare.. fără motiv.ext. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget . neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare. fără întrerupere.. fără (de) minte sau fără de min i. (p. fără prevedere. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat. ) 1) negreşit. continuu. istoria Vechiului Testament. 3) (înv. permanent. (înv.fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte. crud. fără grijă. fără leac. nevindecabil: boala asta e fără leac . de la obraz.

: al i boieri mai aproape nu se aflau.. fără oprire.. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. (exprimat) pe fa ă. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac. fără ocol (sau ocolişuri). ) imediat. (înv. Doamne.CEZAR.. drept. (p. (înv.SAD. (a. inutil. 2) mereu. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă.EM. curat. în mod (absolut) inutil. fără de pesteală. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv. 1) lipsit de noimă. . fără perdea. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. gratuit. fără (de) pată.MINEIUL . fără (de) părere.ext. (înv.EM. ) neîntemeiat. fără orizont. ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte. lucruri răsuflate. (pop.. prostesc.ext. fără menajamente: spune-mi fără ocol .1746). ) afară de . fără nici o temelie.AL.. nevinovat. 2) fără rost. fără (de) păcat sau (pop. fără (de) omenie. 1) în continuă mişcare. fără odihnă.CR.. (p.PAN N. fără păs sau fără (de) păsare.HOGAŞ. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . şi reg. neidentificat. fără numai Preda Buzescu şi frate-său.URIC.. fără căpătîi. (înv. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură.P.DOS. . nemaipomenit.URECHE . fără pereche. neîntîrziat. ) neîndoielnic. (înv. cu excep ia . .CAR.. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. fără ocolişuri. ) anonim. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. gratis. decît .P. întocma potrivită. fără (de) pesteală. fără numai . fără părtinire. (înv. vorbea fără ocolişuri . fără plată. 2) impresionant. fără ocol. fără plod. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. neîntrerupt. fără perspectivă. sigur: avu credin ă bună.CORESI. fără nici un chichirez. fără sens. direct. fără (de) număr.NEC. nenumărat.SAD. fără nici un căpătîi. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. impar ial. v. fără (nici o) noimă.. neîntrerupt. fără nici o nevoie. şi pop. (înv. identic: fără osebire. . fără sens. fără păs. gratuit. cu vederi înguste. nepărtinitor. 2) fără-omenire.CAMIL. fără nici o temelie. fără pauză. fără osebire. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă..CORESI. fără judecată. fără înconjur.EM.. nemărginit. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea.BOL. continuu. fără de păreare. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. nevinovat.DRĂGHICI. neştiut.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai . incomparabil. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem. ) fără vină...SAD.BĂLC. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i.. îndată: şi vin.. fără-omenire sau fără-de-omenie. pe şleau. (înv. 2) întocmai. ) fără leac de păcat. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. fără (de) osîndă. 1) necunoscut. fără pierdere de vreme. fără (de) nume. ) fără de nevoie. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic.

MAIOR. fără nici o pricină. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă. ) continuu. liniştit. fără repaus.NEGR. fără rezerve.. pe îndelete. fără prihană. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. imaculat. continuu. fără (de) pre . fără (de) rînd. fără replică. neprietenos. simplu. ostil: îi privi din urmă. iaste fără de putin ă a le dobîndi.P. fără prietenie. GALA.ISP.GOGA.ext. neîntrerupt. natural: un om cu maniere nobile. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei. fără restrîngeri. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. ) precedente).GALACTION. la care nu se poate replica.) imposibil. (înv.POP. ) 1) în mod obiectiv. (p. cast: oameni aleşi. lipsit de amabilitate. neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. ) nemaiîntîlnit. necontenit.URIC.MOXA.CEZAR. fără odihnă... şi reg.SAD. nevinovat. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti. . 2) inestimabil. lipsit de păcate. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. fără pregetare. fără rezervă (sau rezerve). ) 1) nechibzuit. fără (nici o sau de) pricină. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi. (înv. fără (de) prihană. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. virgin.. 1) (mult) sub valoarea reală. modest. fără restric ii. (înv. fără preget.REBR. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. fără (de) preget. 1) neîntîrziat. mort: dete . 2) fără încetare. . (înv. Elvira dispărea. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . deplin: acolo unde iubirea va fi . fără preten ie (sau preten ii). (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . fără justificare. (a.NEC. nepotolit.PSALT.1804).BARI IU.BUDAI-DELEANU .nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd.BRĂESCU. gimnastici şi clowni. fără precedent (sau (înv. nemaipomenit.P. din senin: dintr-o dată . că-i tot îngreuia cu dăjdile. curat.. neîntrerupt. neîncetat.. (reg. ) neprihănit. fără (de) prelungire. fără preten ii. peste dihania spurcată fără răsuflare. extraordinar: o catastrofă fără precedent. fără (de) priin ă.BIBLIA. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. în mod nemotivat. (înv. întreg. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire.CEZAR. fără (de) putin ă.OD. neîntrerupt. fără (de) precurmare. 2) neprielnic. ) nevinovă ie.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos.VLAH. ) numaidecît. cu toată furia mîniei sale. . fără afec iune. continuu. fără (de) răgaz.GOGA. fără răsuflare. rece. ) neîncetat. rece.CAMIL. fără pripă (sau pripeală). (spec. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd.. care este aşa cum nu a mai fost. fără potol. fără prietenie. fără restrîngere. necontenit. fără-rău. continuu: via a e o bătălie fără răgaz.P. nefolositor.definitiv: răspunsul lui e fără replică.SAD. fără (nici o) restric ie. neîntrerupt. (înv . fără re inere. neîncetat.

) fără milă.. fără săvîrşit. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. ) cu indiferen ă.. (p.. fără sfîrşire. ) etern. din cale afară de . fără (nici un) sistem. de neîn eles..ext.. incoerent. extraordinar.. nesătul. sterp.1802). fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. fără asemănare. nemaipomenit. fără (de) sa . (fam.. fără încetare. (înv. fără sămîn ă. 1) dezordonat.. (a.HOGAŞ.PREDA . (înv..COŞBUC. 3) de prisos. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. nechibzuit. 2) fără sens. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule. (pop. exagerat. 1) fără număr. fără nice o rînduială..CĂL. fără (de sau nici un) sens. el . fără nici un sistem. am alergat acasă. de mare): coiful .. fără seamă de .VLAH. se ilustră chiar din prima legislatură. strigă la femeie fără rost. ) (în mod) nesocotit. veşnic: iadul ... (înv.VĂC.PANN . 2) (care este) fără asemănare. sau fără de seamă sau (reg. (adesea fig. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. dar lungă fără sfîrşit. interminabil. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens. ) (despre fiin e) steril.URIC. (înv. obraznic. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal. fără sfiin ă. necontenit. fără spor. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat. cu neruşinare: rădică-te. nemaiauzit. inegalabil..CONACHI. el aşteaptă cu plăcere. dezordonat. fără so ... fără ruşine şi fără obraz. fără (de sau nici o. insa iabil. ) 1) în dezordine: aşa.EM. fără (de sau nici o) ruşine. fără socoteală.. incomparabil.. de nici o) sfială. haotic. rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară. fără (de) rost.. ) fără chip (sau număr.PRAV.CR. fără sine. fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. da sînte i sănătoşi? .. fără scrupule . fără schimbare. ) neobişnuit. anarhic: cruciadele . ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. lipsit de randament. indiferent. neruşinat: aşa sînte i. exagerat. care era de fier şi fără de seamă gros. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri.. (înv. neobişnuit (de mult. şi spune fără sfială. fără cunoştin ă. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric.REBR. (reg.. necontenit: da cum vă afla i? . rece. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. în care. au fost întreprinse de bande exaltate. fără jenă.. moş Ioane. nechibzuit. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă . impar. cu îndrăzneală. (care ac ionează. fără sim ire (sau sim iri). fără schimbare. leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri.CAR. măi. fără sentiment.BUDAI-DELEANU .EM. nemăsurat.CEZAR...P. ) fără întrerupere. fără (de) sfîrşit. (p. neasemănat. ce durere ai? CR.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . de veci muncitoriu şi fără săvîrşit. mereu. mereu: un lăcaş . ) lacom. şi reg. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric. cu tupeu. ) nepotolit. nemaiîntîlnit. . 2) excesiv.ext.. nespornic.M.GANE. ieşit din comun. fără (de) seamăn.

fără trăsură. (înv. (înv.. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. neîncetat. a-şi fărîma capul. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. incult. ) fără pauză. drept spre peştera cu vrăjitoarea. fără şir. ) vino încoace! fecior boieresc. neîndoielnic: acest nume este deci. fără (de) veste (sau ştire). fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. fără şagă.EM.DOS. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. fără (de) ştiin ă. fără şovăire: în sfîrşit. v. fără (de) tagă.DOS.POP. (înv. neînsufle it. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. (reg.. căci voiesc. fără suflare. prostănac. deodată: fără veste. vorbire) incoerent. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. fără un (sau nici un) pic de . obez. ) a lepăda (fătul).. fără odihnă.AL... 1) (despre oameni) gras. fără (de) voie. 2) fără ezitare. fără (de) tăgadă.MAIOR. fără talie.VOR. (despre scriere. fără să marcheze talia. reg. lipsit (cu totul) de . pe neaşteptate. fecior de babă. picioarelor mi-am pus sprejineală. ) linişte. fără prea multă zăbavă. (pop. fără tihnă.CAR.POP. fără tăgadă. fără pic de vînt. (înv. fără-voroavă. (înv. ) obositor. nefondat. fără (de) vină.. în mod sigur. zău. prea de timpuriu. ) fără temei. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. OD. incontestabil: Zilot Românul. PANN. fără şezămînt.DOS.ISP. fără (de) treabă. cu ştiin a cuiva. se îndreptă..fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare. (înv. fără de tagă. tăcere: multă fără-voroavă fu. mort. . fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . becisnic. al vestitului meşter român. fără tagă. (pop. 2) (despre haine) care cade drept.OD. ) fără bătaie de cap..: era un ger aspru. fără ticneală.CR.DOS.COD. neîntemeiat. fără tăcere. (înv. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. să mă-nsor cu dumneta. a-şi bate capul. fără vreme. fără (multă sau prea multă) zăbavă. incomod: de tot drumul rău. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . imediat.EM. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. fără şagă. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. greu. şi reg. fă-te încoa!. neîntîrziat: împăratul . involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. fără ştiin a cuiva.. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. fără ticneală. ) instabil.VLAH. ) 1) netăgăduit.XENOPOL. nesigur. (înv. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). ) copil slab. . văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri.

femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . deştept. feciori de ghindă făta i în tindă.POP. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. fecior de domn. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru. copil de femeie nemăritată. a fi alb ca varul. femeie iertată (de Dumnezeu). ) a fi prins asupra faptului... a fi ager la minte. copil de suflet. a fi foarte palid... diferite feluri de . toate felurile de . ca să i-o deie numaidecît. fecior de suflet. a fi afumat. (pop. a (nu) fi a bine (sau a bună). plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit.: feliurimi de supărări şi necazuri..: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie.POP.. a fi (un) afurisit.. ) valet. făta i în tindă. a pricepe repede. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. a se face de rîs. fecior de casă. inutil. fecior (sau fiu. a-i fi aminte (cuiva).NEC. ce norocos eşti! a o feşteli.. felurime (sau felurimi) de . a fi agă at cu oc-în-poc. a fi (uşor) ame it de băutură.URIC. ferice de tine!..P.. a avea o minte pătrunzătoare. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP.. (fam. fel de fel...CAMIL. a fi afumat (cu luleaua). a fi a-ntîia. ferit-a sfîntul! POP. a fi ab iguit. a o pă i.AL.. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). nicidecum: oamenii aceia . (înv. a o încurca. (pop. a fi concentrat asupra a ceea ce face.. 2) (fig. excomunicat. a se face de rîs.fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a fi iste . ) Doamne fereşte!. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. cheltuitor. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata.. în toate chipurile. a nu avea nici o valoare. tot cu binele. a(-şi) feşteli mantaua. în nici un caz. a fi alfa şi omega. a avea grijă să .. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. să dea milostenii la săraci . erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei.. fel de fel de . în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip. a fi beat. a fi buricul pămîntului. (înv. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă. ) în (multe) feluri de chipuri. tot felul. prin . femeie la toate. fel(uri) de fel(uri) de . (iron.POP. a fi aproape de mintea omului. fecior de bani gata. a ine minte. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv... pui) de lele. copil de oameni avu i. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi de prisos. a fi uşor de în eles. ) a nu uita. .ISP. de seriozitate... şi fam. a fi (o) apă de ploaie. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. ) a fi rău.VLAH. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). fel şi chip felurime de . (arg.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. ) a fi de cea mai bună calitate. 1) a fi blestemat. a fi alături de cineva.. ) a fi lipsit de temei. a fi solidar cu cineva.

ARGHEZI.CAR. a fi agil. (fam. a fi foarte bătrîn. a fi bătut în cap. a fi bine dispus. . a fi bolnav de ceasul cel rău.. a fi foarte bun. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică. într-o ureche. căci îmi era acum a scăpare de dînsul. a fi bucă ică ruptă.. 1) a fi chipeş. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a fi foarte blînd.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de .. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării. (fam. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva). a semăna leit. a fi as în meserie (sau în materie).. a fi putred de bogat. să nu mă ajungă moşneagul.. a fi aşezat la întîmplare.. ) a avea bani din belşug. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o .AL.EM. nici bun. a fi bărbat la gură. a înghe a) bocnă. ) a nu fi bun de nimic.. bine făcut. a fi blindat. (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz.BACALBAŞA. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. iute. favorabilă. atent. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a fi bun ca sînul mamei. ) a suferi de epilepsie.. spre Humuleşti. a fi beat cri ă (sau beat pulbere.. a fi blînd ca un miel. a fi bun. uitîndu-mă înapoi să văd. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea.. ieşit din min i. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de . a fi (sau a se face. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). (reg. a fi (beat) turtă. a fi bine de . a fi într-o doagă. a fi plin de bani.. sîcîitor. generos.. a fi bine văzut. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a primi cu plăcere oaspe i. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu. era pîinea lui Dumnezeu. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). a fi prost (ca noaptea).GALA. beat mort. a fi bucuros de oaspe i. a fi un gourmet. a fi nebun. a fi bun de picior. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. a fi blindat cu lovele. (pop. prezident . a fi băiat (sau bărbat) levent.. a fi răutăcios. 2) (fig.CAR. dezordonat. a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. a fi momentul potrivit de a . a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea.... ) a fi nebun. a fi bogat ca un stup.PANN.CAR.CR. a fi bătrîn ca vremea. este foarte bine dispus. 1) a fi prevăzut cu blindaj. mort de beat). (arg. a avea bună dispozi ie: d.CAR. a fi bun ca mierea cîinelui. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu). a fi foarte bun. a fi într-o stare avansată de ebrietate. 2) a fi curtenitor. a fi bun de . a fi boboc. a fi potrivit de . 1) a fi cumsecade.. . .. ) a fi preten ios la mîncare.AL. a fi botezat de un popă beat. . a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. a fi cu caş la gură. ) a fi pregătit.. cumsecade: mătuşă-sa . 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. a fi bun cu perje. a fi bun de (dus la) balamuc. a mînca cît şapte.. a fi belaliu la mîncare.

a fi ca nimeni de pe lume. a fi butoi fără fund. cumsecade.. 1) a fi viu. a spune măscări. a fi înclinat spre plăceri senzuale. fă. a-i fi capul în primejdie (cuiva). a fi (sau a se crede) foarte important. a fi lipsit de curaj. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. ) a avea. a fi (sau a sta. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. a fi ca găina cu un ou. mi se pare că eşti cam taram-taram. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. a fi (sau a sta. a fi bun la toate. a se pricepe la orice. a fi ca o sorcovă. 1) a-şi irosi timpul fără rost. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. (fam. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a fi aiurit. a fi lipsit de educa ie. (fam. zăpăcit. a fi cap tăiat (cineva). 2) a fi neatent. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. ) a fi mărginit. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi.. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. a fi cam într-o parte (sau doagă. a fi potrivit.CR. a-i fi (sau (reg. a nu avea nici un rost în lume. a fi ieşit din comun. a bea peste măsură. a fi carne rea (sau rău de carne). a fi cal de şa. adecvat. fără gust. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). a fi într-o ureche: i-ascultă. a fi cap de afiş. a unui spectacol. a fi ca fata nemăritată. cap tăiat! POP. a trăi în belşug. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. a fi încuiat.REBR. ) a fi bun de gură. a-i fi carul într-o roată (cuiva). a şedea. a se îmbrăca strident. a fi de o teapă cu cineva. chibzuit. a face orice. (reg. a fi foarte bun. a-i fi antipatic.. de hăr uit (cu treburi mărunte). de maniere. neglijent. a fi cam taram-taram (sau tralala). ) a vorbi vulgar. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . a fi ca copilul cu două î e. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva). ca o oapă. a şedea. a fi bun ca pîinea caldă. a fi ca sarea-n bucate. a fi copilul cuiva. zăpăcit.a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. a fi neobişnuit. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). ascuns. a fi buruienos (la gură). a fi vedeta unei reprezenta ii. a duce o existen ă precară. trist: nu mai sta ca o găină plouată. dungă). a fi abătut.. a fi sărac. în carne şi oase! . priveau la verişor . a trăi tihnit. a (nu) fi bun platnic.CR.CR. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului.. a fi bun de plisc. a fi leit (cineva): e tată-său. a fi ca o varză învelită.ISP. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. că mi-i capul în primejdie. a fi bun de pus la rană. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. a fi cască-gură (sau gură-cască). a se afla în mare pericol. a nu-şi găsi locul. a munci pentru al ii. a fi într-o ureche. nesuferit (cuiva). a fi închis în sine. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. a umbla) fără vlagă. a fi carne din carnea cuiva.

CAR. (reg.. a fi chit cu cineva.. a fi (sau a se face) foc (de mînie). a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei.POP. buimac: Orbescu căzu ca din pod. a (nu) (mai) putea scăpa. ) a se înrudi cu cineva.: sîngele îi curgea atît de tare din rană.. a fi cărbune potolit. că maica ta ne aşteaptă cam de mult. a fi certat la cu ite (cu cineva). ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. a fi (tot sau găurit) ciur. era cît pe ce să piară. a se cătrăni: se supără. a fi chemat de Dumnezeu.ISP. (pop. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. a avea anumite calită i. a nu mai datora nimic cuiva. a fi stăpîn pe situa ie.. a fi ud leoarcă.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. [h]ai să mergem. a fi cît pe ce să . a fi ceasul trecut. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut. a se pune) chezăşie.. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut. a răspunde pentru purtarea cuiva. a fi căzut (ca) din pod. a fi certat cu capul. a fi cît roata carului .. a fi pus pe gîlceavă.POP. că trăia mai bine . a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. a fi începutul şi sfîrşitul. ) a fi prieten la cataramă cu cineva.DOS. a fi om de seamă. a se pune. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). 1) a fi cultivat. a fi cheia şi lăcata. a (nu) exista cine să . a fi cîrlig cu cineva. a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . instruit. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a fi (sau a se face) catran (de mînie). a fi mul umit. a fi dezorientat. se adunară în ascuns.NEGR. ) a fi prost. a se face. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici.STANCU. a fi citit. 3) a se enerva.POP. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să . sentimentele. a fi (ud) ciuciulete. a fi alfa şi omega. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă.POP. a fi cineva. a fi cît roata carului. de se făcu foc şi catran. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a fi cimotie cu cineva.. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva). a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. de mînie. fericit.. (reg.. a controla totul.PANN.. ) a fi certăre . iată că Dumnezeu mă cheamă.. a fi certat cu justi ia. a garanta pentru cineva.. a fi călare pe situa ie. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului.ISP. a se prinde. a fi căzut din şariglă. a se duşmăni (cu cineva). a (nu) (mai) fi chip de scăpare. a fi ciuruit. a fi (sau a sta. a nesocoti normele morale.. că . a-şi ascunde gîndurile.NEGR. căci credea că pe dînsul îl îngînă. Petre îi venise ciudă. a avea (mul i) cititori. .POP. 2) a invidia. a se înfuria: lui Sf. a fi certat cu morala. ca să se sfătuiască.. 1) a-i părea rău. a fi ceva de capul cuiva. (înv.. a fi complet chel. (înv. (pop. a fi (sau a da. a nu mai fi chip.. a fi la un pas de a . a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă).a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . a şti totul.

dar era mai bună ca azi. a se lua la ceartă. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a fi codi a cuiva.. 2) a fi împreună. a fi col os. a se cuveni. a fi pentru. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. a fi unealtă în mîinile altora. ) 1) a fi ignorant..Z.. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă.. a fi rău de gură. 2) a fi încăpă înat. a fi cu capul pe umeri. a fi instrumentul altora. a fi coadă de topor. a fi îngîmfat. a nu avea sim ul realită ii. a fi cri ă la minte. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. a fi cu bra ele prinse. a fi foarte beat. a fi foarte beat: acesta. a fi ferit de griji. cu picioarele în coşul trăsurii. tun) (de beat). 2) a fi bine dispus de băutură. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni.CONTEMP.. pînă îl făcu cuc. a socoti) nimerit. a socoti) cu cale. a trăda. (înv.NEGR. încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. 2) a fi beat turtă. a fi aerian. a gîndi matur. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe.CR.GR. a se contrazice (cu cineva). de-i aşa de cu chef. a fi ultimul la învă ătură din clasă. a nu fi cruce de-nchinat. a fi cu (sau fără) chef.. limoniu. era foarte vesel. a fi cu cădere. a fi în dezacord. a fi un om de nimic.just. a fi (beat) cri ă. a fi crescut în seul său.POP. a fi copt la minte. pace .. a nu şti nimic: sînt bărbat odată. a afla. vestejit. cleiu! CONTEMP. v. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale. era cri ă. 1) (despre fete) a fi însărcinată. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca . a fi lucid. codi ă de-a lui Isaia. a fi (sau a găsi. a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. a fi realist.. a fi clei.. potrivit. cu judecată. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). 1) a fi de partea cuiva. 2) a nu se da la treabă. . . a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei. a afla. a se maturiza: demult. a ine cu cineva. turtă. eşti cu mine. a fi coadă de cîine. a fi considerat ca . a fi contra.ISP. a fi apreciat drept . a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect.CR. (fam. a fi coada clasei.. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. a fi cu cineva.DUILIU. nu verde! AL. a fi cotat ca .. 1) a fi încrezut.. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece. iar tu. ) (despre o femeie) a avea copil mic. (pop. (fam. ) a se cădea.AL. a avea minte ageră. a nu fi cinstit. la har ă (cu cineva). a avea chef de băut. zdravăn. a fi copt (la os). a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece . a fi (sau a găsi. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă. a fi om matur. a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). cînd e vorba de dreptate.

a fi capricios. a vorbi foarte frumos. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. (reg. ci-s voinic cu comănac..): de nevoie mi-au fost .. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra.CR.NEC. . a implica. ) a fi nevoit (să .. (fig. a fi pe ducă. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să .. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri. ca să zici că eu nu pot. a fi cu un picior în groapă. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap). de unguri să-mi fie frică. ca cel ce se ştia cu musca pe nas. să mai strîng vreo şapte cete. a-i juca cuiva) coliva în piept. a-i plăcea sătrăiască (cuiva).).. conci nu port. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită. (sau a .OD. a fi cu nart. cu moartea) în sîn (sau în spate). nu era cum. a fi cu mîinile legate.. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. a fi cu lapte.. a fi cu caş la gură. VARLAAM. a fi cu două obraze. acum se mai linişti olecu ă. ipocrit: creştin. a fi cu cîntec. ) a nu putea ac iona. om voinic: nu-s femeie. . a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a fi cu (sau a-i bate. ) a fi (încă) prea tînăr. (fam. a fi cu nasul de ceară. a fi nostim. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată.). a-i fi lumea dragă (cuiva). cucernic.. 2) a fi sfios.POP.POP. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. lipsit de experien ă.. supărăcios. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac. să-mi poci plăti datoriia.ISP. (reg. ) a fi fă arnic. cu şapte poteri mă bat. cam . a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. a fi sau a se sim i. a fi bărbat. a fi (prins) cu mî a-n sac.CAR.. cu nărav. a-i fi cuiva tîngă (după ceva). a fi cu tîlc. ) a fi cu două fe e. a fi (sau a aştepta. a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. a fi (sau a aştepta.AL. 1) a fi capricios. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. a fi cu limba fagure de miere. a fi necesar (să . (înv. a nu fi cum.POP.. a sta) cu inima sărită. ) a se găsi foarte greu. a fi frumos.POP. a fi cu haz. a fi (încă) cu mucii la nas..POP. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. 2) a fi dubios. că nu-s nevastă cu cîrpă. (înv. ) a regreta (ceva). a tînji (după ceva).POP. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu.REBR. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. POP.CR. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. 2) (iron. COSTIN. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. 1) a fi bun.. a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). a fi elocvent. a fi (sau a se sim i. a sta) extrem de emo ionat. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. a avea farmec. (pop. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav .ISP..a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi.. a fi cu comănac. a se teme foarte tare de ceva. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. a fi cuprins de un dor nestăvilit. a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. 1) a fi mai complicat decît pare. ruşinos.. evlavios. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. a fi cu nărav. obscur.

. a avea sim ul realită ii. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta. a-i fi cu scîrbă (cineva).EM. descurcăre . a fi cu picioarele pe pămînt. a fi curat ca lacrima. a fi cu şerpar de a ă. a(-i) fi cu (sau (înv.POP. de necaz). 1) a fi retras. a fi dat dracului (sau naibii). 2) a fi prost. a fi curat ca mirul. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). că-i iarbă de noi şi umbră de voi. a fi dator vîndut. a fi născut într-o zodie norocoasă. (reg. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . a fi cu ochii pe cineva. ) la. (pop. 1) a fi pus pe ceartă. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi cu ipăul în spate. a fi cu tolba-n spinare. a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. şmecher: era dat în paşte. a se înrudi cu cineva. a fi foarte descurcăre .CAR. 2) a fi foarte bolnav. de invidie. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul. ) a fi cocoşat. 3) a fi leneş. a fi pe moarte. a fi pe drumuri. a fi şmecher. a supraveghea pe cineva. (cineva sau de ceva).. a fi cu îfna în nas. a cunoaşte lumea. a fi cu estul în cap. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă.CR. a fi plin de datorii. 2) a umbla cu nasul pe sus. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. ) a-i fi duşman.DOS. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte.VLAH.POP. dat dracului. că nici tu nu eşti de împărat. a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . 1) a (se) putea. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a fi dat prin tîrg. a fi sărac. a se înfuria.M. a fi foc şi pară. a fi realist. 4) a se lăsa condus de femei. a fi cu stea în frunte. a nu fi dat la rindea. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. a nu depinde de cineva (sau de nimeni). a fi cu îfna la nas. nici împără ia de tine. a fi pe moarte. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). inventiv. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. v. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă.HASD. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva.. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . rezervat fa ă de oameni.. a fi cocoşat. omul ar fi curat ca mirul. a fi de acelaşi sînge cu cineva. prin) putin ă (sau putin a). a fi cuprins de scîrbă. a fi zăpăcit. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. (despre oameni) a fi necioplit.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. a fi curat ca mirul. a fi lipsit de păcate. a fi cu un picior în groapă. a fi cocoşat. a fi cu traista în bă . . a nu slăbi din ochi pe cineva. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). cu un picior în groapă. a fi cu estul în spate. a fi în pragul mor ii. a fi de . (înv. a fi scîrbit. a fi dezgustat. 1) a fi foarte bătrîn.

a fi necopt. a fi depăşit greută ile. a fi originar din . a-i fi de folos (cuiva): du-te . căci tu eşti lui de ajutori. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune.. de-a) mirare(a) (cuiva). utilitate. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare..POP. a fi specialist în materie. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva.HEL. a-i fi de (sau a.. ) a-i veni rîndul să facă de pază. a fi (sau a se face) de miraz. a ajunge. a umbla) liber... firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i.BIBLIA. 1) a fi nepăsător. de alaltăieri. a fi de datoria cuiva a fi de dorit. a fi de fa ă. a fi de datoria cuiva. a fi (sau a rămîne. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă.CR. clar. a (nu) intra în atribu iile cuiva. de alaltăieri a fi de ieri. a fi de fel din . suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic.. de batjocură: casa lui va fi în jah. 3) a fi ab iguit. dificultă ile.EM.pe drumul ista.CR. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri .HOGAŞ. a fi de fel din ..CR. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui.CAR. a fi de caraul a fi de caraul. a-i fi de ajutor (cuiva). a intra în îndatoririle.POP. că doar nu-i de capul său.CAR. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege.a fi de ajuns. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve.. cum nu i-i cînelui a linge sare. a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva. a rămîne) de capul lui. a fi de pradă.zice Dumnezeu . tînăr. a se subîn elege. a nu-i arde. a fi martor: iar adevărul. a fi de altă părere a fi de altă părere. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur. folos. a fi de ieri. insensibil. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. a fi (ne)sincer.CAR. ) a (se) face de rîs. a fi evident. a fi în tabăra opusă. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. a fi destul. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva. (reg. a fi nou. a nu dori. a fi de folos a fi de folos (cuiva).CAR.. a rămîne nedumerit.. a fi de (mare) importan ă.POP. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. a fi (sau a umbla. 2) a fi ignorant. a fi de branşă a fi de branşă. (reg. a fi în eles cu cineva.. a fi de (o) măsură (cu cineva). a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii).MAIOR. a fi de meserie. a fi prezent. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf. a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. a mul umi. a avea o opinie diferită: uite. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită . noi suntem cu totul de altă părere. a fi util. a fi de mul umită. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei. (înv. a fi de mare necesitate. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a.. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. neexperimentat. a fi de interes a fi de (mare) interes. nu cum vrea el. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii. 2) a fi de o teapă (cu cineva). a fi de lemn (sau ca lemnul). 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). ca şi păcatul mumii Eve. a fi de loc din .

a fi (sau a deveni. a de-o seamă cu timpul. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. a fi de-o seamă cu timpul. uşuratic. a fi de na ie spurcată (sau rea. a nu fi pe potriva cuiva. a dracului). a ajunge) cunoscut (de toată lumea). a fi de resortul (cuiva). (sau din . a fi de competen a (cuiva).GHICA. a fi de origine. ) a fi rău din fire.. a prisosi. a ajunge. vremea rece continuînd. (fam. a fi de pănura cuiva. a rămîne) de batjocură. a ajunge. ne făcea şi de ocară.. a ajunge) de notorietate publică. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP.. a nu fi de nici o zeamă. (arg. a considera. a fi de poveste şi de veste. a fi (sau a se face) de proverb. a fi în plus. a fi de neam mare. a fi de o teapă cu cineva. (înv. ) 1) a nu mai fi bun de nimic. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a fi (sau a (se) face. ) a fi la fel.. a fi de neiertat. (reg..POP. care nu e de resortul meu.CĂL. celebru.): comisia interimară este somată să spună dacă. ) a fi din timpuri imemoriale. de strajă: de planton şedeau doi solda i. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. a fi de rond. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. a crede.. . a fi deranjat la mansardă. a fi (sau a se face) de rîs. a sprijini pe cineva. a fi (sau a sta.. cînd era Corbea în ară. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . ) a fi nesim itor. cu greută ile. încremenit (ca piatra). a nu mai fi de nici un sfînt. a fi (sau a (se) face.): mirele şi mireasa erau de neam de boier. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui. al cîinilor).BĂLC.REBR. al satului. a şedea) de pază. a avea o vîrstă matusalemică.. de a deveni cunoscut. sau a-şi trage neamul din . de vi ă nobilă.. a fi de partida cuiva.. a şedea) de planton. (reg. 1) a sta neclintit. rău..CĂL. (înv. a fi de neam de . a fi (sau a se declara) de partea cuiva.. cu ceilal i. a opina (că . nemişcat. a fi (sau a sta..CAR. ) a fi demn de povestit. 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. a fi de piatră. al curcilor. a fi obişnuit cu necazurile. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. a se trage de la . al tîrgului. a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. a nu prevesti nimic bun. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion.nemilos. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. a fi de rău augur.. a fi (sau a deveni. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). a fi de prisos. . (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. ) a nu fi în toate min ile. a fi de-o teapă cu cineva.. a nu putea fi iertat.a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. (despre oameni) a fi neserios. (reg.BARBU. PREDA. 2) (fig.

2) a fi iste . a plăcea (cuiva). a fi de zile multe.ISP. a nu fi de şuguit (sau (înv. 1) (înv.NEC. poznaş. ) a fi bătrîn. a fi la fel cu cineva. ) a fi trup şi suflet cu cineva. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. a fi de treabă. (pop. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. atîta era de dus cu min ile. neatent: el nu vedea. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. a fi din os domnesc (sau de domn.. 1) a fi rău. (despre sugari) a dori să sugă. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. 1) (înv.CAR. (pop. a fi dracul gol. . ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap. săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . ca s-o pîrască .. a fi (cam) după prînz.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . a fi distrat. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă. a unei boli). a fi după chipul şi asemănarea cuiva.VLAH. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. afurisit. a(-i) fi drag (cuiva). a fi din opincă. . a fi din partea locului.. cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. băştinaş. ) de şuguire) cu .POP. (glume ) a fi ame it de băutură. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. cum focul negru să te legi de unul? POP. nu auzea. din oase sfinte). a avea origine ărănească.: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR.. a nu mai fi de trai (sau de trăit)... a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai.ISP. a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. a fi din aceeaşi familie (cu) . şi reg.CORESI . 1) a fi cufundat în gînduri.. a fi de vină. toate erau după voia lui. . a fi două inimi într-un sîmbure. (reg.. că n [u] mai sîndu dă trai.. a fi de neam ales: dintre atî ia. a fi aşa cum doreşte. a fi localnic. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). a fi de şugubină. ce dorea el. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. iubit (de cineva). ştiind că e de treabă... că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP.SAD.. a nu fi de glumit cu . a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . că ce cerea.. 2) a nu se mai putea trăi. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. a fi de neîndurat.POP.. a fi neastîmpărat. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. a fi de folos. că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . ) a fi (fără) de nici o treabă. a fi de un neam (cu) . a fi drac împieli at. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. 2) a se jena. a fi îndrăgit. a fi dus cu mintea (sau cu min ile).. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele.1780). a fi lipsit de utilitate. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin.. a fi după voia cuiva. a fi de vi ă şi sămîn ă. a-i fi dragă lumea (cuiva). a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. (reg. ce să se schimbe.. a se bucura de plăcerile vie ii. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i. a fi vinovat..IORGA .. (a. boieresc. .: nu-i bine să fie tot de un neam domnu.

a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . a fi rău. a fierbe în suc propriu (pe cineva). a fi fără putin ă. a se mînia (pe cineva). o strînse năvalnic în bra e.BIBLIA. a nu se sinchisi de nimic. fie ce-o fi!. a fi peste măsură de mînios. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. a ignora. a asista. a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. a fierbe ma ele în cineva.REBR. a fi fără creştere. a fi peste măsură de obosit. otravă) (pe cineva). a fi foarte enervat. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. a face zile fripte (cuiva). 1) a fi plin de energie. a fi prost crescut. (fam. fie!.NEC. a fi vagabond. ) pîrjol.făta i (sau făcu i) în tindă.. a fi frumoasă coz. a fierbe mărgica... a nu avea nici o grijă. a fi fără inimă. zăpăcit.AL. a fi prezent. fie ce-o fi! PREDA. rău. a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. a nu avea nici un rost. a plesni de sănătate. a fi lipsit de scrupule.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. necuviincios: au început . a nesocoti conven iile sociale. a fi cuprins de patimă. te-ai trecut. (p. fiecine cela ce. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. fiecare îşi cunoaşte necazurile. sim ea că începe să-i clocotească sîngele.EM. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte.. a nu-i păsa. fiecare cu ciudă eniile lui. fiecare cu păsărica lui. ) a fi foarte frumoasă. ) a ine în tensiune. (fam. a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). iubit şi blond tovarăş. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi fără conştiin ă. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. a fi fiere spurcată. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg.VARLAAM. a fi lipsit de educa ie. a turba de mînie. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. a-i fi frică (cuiva). să se facă aşa. a fi neruşinat. (despre oameni) a fi furios. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. violent. fie şi aşa. accept. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. 1) a fi lipsit de farmec. ) a fi aiurit. 2) a se înfierbînta. să fiarbă în suc propriu.ext. a fierbe de mînie. a fierbe fără apă (pe cineva). a fi nemilos. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. a nu fi dus de multe ori la biserică. a fi fără (de) obraz. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. a fi fără grijă. a-i dzice dulău fără de obraz.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz .POP. a fi rău de gură. nu mai ai haz! PANN . a fi frînt de oboseală. a se înfuria. (reg. (înv. ) a fi nebun. nevoile. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. (reg. treacă de la mine. a se teme: părerea ta. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. a fi foc şi sabie. (înv. ) a se sfătui. fuseseră fa ă la această întîmplare. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). admit. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti.

a fi sensibil la boală (sau la mîncare). a fi greu de mînă.. a fi gros de cap. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). a pălmui. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). fudul la coate. a nu putea. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie. ) neagă). a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). (fam. a fi nesim it(or). a fi goală ca o oală. a se cădea. a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. a fi foarte bogat. a fi gol puşcă (sau pistol. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine.MAIOR. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd...POP. (reg. a-i fi graiul prins (cuiva).GHICA . a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a nu-i plăcea. ICHINDEAL.: fă-mi cămaşă de fuior.EM. a nu-i prii (cuiva ceva). (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală. chit pe chit. a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins.CR. a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi. a fi gură-spartă. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. a fi hap pe cap. a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). a avea mintea înceată. dar era tare de ureche. a-i fi (sau a-i veni. a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). (reg. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . ) a fi plin de păcate. (reg. ) a nu putea păstra un secret. a fi foarte slab. 1) a fi gol puşcă. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). a fi peste măsură de gras. a fi gol prepeleac (sau mei).CAR. că mi-i gîndul să-mă-nsor.P. o taină.AL. a fi hacul (cuiva). 2) a fi mojic. a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor. a i se urî (cuiva de ceva).POP. a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. a-i cădea. a fi tocmai pe tocmai. a se jena: nu-i era grea ă a min i. a umbla în zdren e. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă).. ) a fi complet despuiat. ) a nu putea vorbi. a fi gata. ) a-i fi scîrbă.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . a-i fi grea ă (cuiva). a fi fudul la coate. a fi galben (la fa ă). a-i pica) greu (cuiva ceva). a fi neîndemînatic.. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). a fi fără ruşine. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a lovi cu putere. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. a fi gingaş la boală (sau la mîncare). (reg. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. a fi în pielea goală. de n-are de ce se prinde mî a. a avea inten ia să . a nu-i tihni. ticălos. a pune la respect (pe cineva). a suferi de indigestie. 2) a fi înfumurat. 2) a fi foarte sărac. 1) a fi bogat. a fi foarte sărac. a-i fi (cuiva) gîndul să . îngîmfat. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. după peste o jumătate de veac.. a fi obraznic. o povestire cu atîtea amănunte subtile.. 2) (fig.

a fi hămesit. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale... a fi în dificultate. (arg. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. fii pe pace!. a lucra. abătut. nu. 2) a nu se sim i bine. ) a fi scrîntit la minte.EM. zău.NEC. a-i fi în cale (cuiva). a fi (sau a se crede) foarte fericit. (sau a . a fi (sau a rămîne) încredin at că . năucit. a munci. de . fii salon!. a fi în comă.. ) a fi nebun. a putea să . a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune .. a fi la ananghie.. fiin ă de fa ă. a fi îmburdat cu leagănul.. 2) a fi în stare. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR. a fi viclean.. a fi avut. ) a fi zăpăcit. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. dezorientat.MINEIUL.. ) a fi în stare să . a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să .. a fi în activitate. a fi amestecat. . (înv. fă arnic.... a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că .. a fi convins că . ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi.. fii liniştit!.. a fi în ordine. a fi întrebuin at. . a fi în circula ie. a fi prost dispus. 1) a fi cuprins. a fi în duşmănie. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva).CAR. nimănui în piept inima rece. a fi iute (sau slab) din fire. a fi în căderea cuiva. a fi angajat undeva. 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul. a fi în mintea copiilor. a fi lihnit de foame. a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. a fi îndestulat. a agoniza. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. 1) a-i veni peste mînă. ) 1) ine-te de cuvînt!.. a fi îmbrăcată grafină. a fi în bună rînduială. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP. a fi de competen a cuiva. a fi iute (sau slab) de o ele.SAD. a fi în cruci. a nu-i fi to i boii acasă. (înv. despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant.. a fi în anii maimu ei. 2) (despre fenomene. implicat într-o chestiune.BĂLC. tulburat. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci.AL. a fi sigur că . a nu mai putea de bucurie. (reg. 1) (despre oameni) a se duşmăni. a fi foarte vioi. înspăimîntat: şi nu-i era. zănatic: vorbe de om sărit din î îni. (înv. a fi în cîmpul muncii.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune. a fi ieşit (sau sărit) din î îni..: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. a fi speriat.. a fi în ăle vaviloane. harnic. a fi îndrăgostit lulea. (reg. (reg. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. măririle.. smintit. a fi foarte îndrăgostit.DELAVR. a(-i) fi inima rece (cuiva). a-i fi indiferent (cuiva ceva). a nu-i conveni (cuiva ceva). ) a fi sclerozat (de bătrîne e). a nu fi în apele lui. (reg..ISP.. iute..i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba..). a ocupa un post...a fi harnic să . a fi în cumpănă.ISP. a avea din belşug.

a fi în ordine. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. a fi (sau a rămîne) în pană. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea.. a exista. a fi (sau a intra) în legalitate... (despre porumb) a începe să lege. (înv...POP. 2) a fi gata de .. ) a duce lipsă de ceva. a se afla.ISP.. a fi în formă.POP. în stăpînirea cuiva. a fi în dificultate.. a fi cît pe ce să .. (fam. a cădea. a fi (sau a sta.. a fi în joc.. şi reg. tău etc. crud: boabele sînt în lapte. a se afla în plinătatea puterilor.: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. a fi îmbrăcat sumar.). a fi copilăros. a fi în pîrg(ă). a avea de gînd să .: cum sta baba împietrită. a fi în curs de executare. în primejdie.. a fi în pagubă.... a nu avea bani.TEST. a-i trece prin minte să . a fi la ananghie. a întîrzia.. a fi în interesul cuiva... a fi în ton cu . a se conforma legilor în vigoare. a se bucura de încrederea cuiva.. a fi lipsit de judecată. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori. infantil. a fi sclerozat.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi în picioare. a dăinui. a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a fi (sau a-i veni) în plecare. a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare .. sta în nevoie să-l piarză..): păsările erau mai în ogodul lor. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva. a delira. de elaborare. a fi (sau a se sim i) liber. a fi la cheremul. ) a fi în largul. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre .. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor. a fi într-o situa ie critică. a fi în rela ii apropiate.AL. NEGR. cu toaleta neterminată. a fi (sau a ajunge. a fi în pas cu vremea (sau cu timpul).ANTIM . a fi în acord cu . a se men ine. a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva. (înv. 1) a se scula: la şase era în picioare . în voia ta (sa etc.. a fi în întîrziere. a fi în spiritul timpului.. în pîrg. a fi în lapte. a fi la modă. a nu face ceva la timp. a fi în măsură să . (reg. a fi în ogodul tău (al său etc. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. ) a fi gata să .. a fi păgubit. prieteneşti cu cineva. a fi în notă cu . a fi în pierdere. a fi în jenă financiară.EM. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. a avea posibilitatea de a . să-l cheme întrajutor. (mai ales despre cereale) a fi necopt. a nu-şi fi în minte.. a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a fi în intimitatea cuiva. 1) (înv. a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele ... a fi în neglijeu. a fi spre folosul.. a trăi în lumea imagina iei.. a fi în mătase. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR. a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie).. a se ine) în fiin ă..)... a da) în mintea (sau în doaga) copiilor. (reg.N. a putea să . a fi în ghearele cuiva. a fi în lucru.CR.OD. ) a aiura.. 2) a fi în dificultate.. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă. dracul îi şi da în gînd una. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva).

a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. despre femei) a fi însărcinată. (fam. a fi în prim plan. a rămîne) în puterea cuiva. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală.CR. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a .... parcă nu-i sînt to i boii acasă. (pop. a fi (sau a aşeza. . ) a nu avea bani. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale. a putea să . SAD. a fi lefter. a fi la fel cu ceilal i.. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă. a avea un defect din naştere. (fam..HASD. a intra etc. (fam.. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate. a fi (sau a ajunge..... eu chiteam că vi-i în şagă. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. a fi lefter. . (sau să . a fi (sau a se afla) în priză. 2) a fi într-o situa ie dificilă. a fi (sau a se găsi. fără ieşire. sau a fi (sau a intra) în rîndul . a fi (sau a băga pe cineva) în priză. la discre ia cuiva.. a fi la acelaşi nivel cu .. (pop. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. (fam. a fi în scaun...: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos. a fi în secretele zeilor. a fi însemnat de Dumnezeu. ca în sîn de rai). a fi (sau a intra) în cîmpul muncii.. a fi în rînd cu lumea. a intra) înrînd cu . a fi (sau a se afla. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară).SAD.: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at. 2) a fi în centrul aten iei. a fi în suferin ă de bani. ) a-şi pierde sim ul realită ii. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar.CAR. a fi (sau a se afla. a-i fi în şagă (cuiva). REBR. a trăi bine.CR.. (reg. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva). ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . a fi în ordine: totul e în regulă. a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu .. şi fam. a fi în fruntea unei activită i. a fi în scumpire. 1) a sta în rîndul întîi. cuconaşule. 2) a sta în puterea cuiva.. a face parte din aceeaşi categorie cu .. a fi în porneală. a fi în primele rînduri.. a se afla. a se vedea) în situa ia cuiva.. despre soare) a coborî.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. ) a depinde de cineva. în fa ă.. (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea.)... (reg.MIRONESCU.STANCU.EM. a fi cu rost... a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac ..) în produc ie. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să .. ) a fi fără chef...: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie. ) 1) a rămîne fără bani. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt.POP. a fi alături de . a se afla la asfin it.. a pune. a fi în pozi ie.CR.. a fi în pom.EM. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a .. a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă . . (înv. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu. a fi în regulă.

. a fi bulversat. a nu fi în toate min ile. parte. a fi în toane bune (sau rele). (înv. icnit.FIL.. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă. a fi ar ăgos. a fi zăpăcit. Nu e vorbă. a fi într-o pasă bună (sau proastă). nu putea face decît a îmbrăca haina. în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi. (înv. a nu-i tihni (cuiva). a fila (pe cineva). a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . toană. 1) a veni cu întîrziere. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva. a fi (cineva) în tălpi. a fi în voce. a ajunge.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . nestăpînit.CAR. ) a fi tulburat. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. a fi învechit în rele. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a fi întors pe dos. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi în vizită (cu cineva). a fi înrăit. a fi într-o minte (cu cineva). ale ei etc. a fi bine (sau prost) dispus. înfumurat. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). 2) a fi înapoiat mintal. într-o stare dezolantă. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. a fi bine (sau prost) dispus.. a nu fi în toate ale sale (ale tale. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. a urmări (discret) (pe cineva). a fi rigid. a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni.POP.POP. 2) a fi abătut. ureche) sau a fi (cam) pe o parte.STANCU .. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război.ARGHEZI. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. a fi în ter ă (cu cineva). ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale.REBR. a fi în toi.). a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile.) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. îngîmfat. a fi în trecere prin . ) a nu-i cădea bine. ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi la ananghie. savan i etc. a fi întîrziat. a fi al dracului. (fam. a fi dat dracului. a fi într-o situa ie critică. cu ochii către stele. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. a fi (sau a se afla. a flirta (cu cineva). a fi (sau a se închide. a se vizita cu cineva. a (nu) fi în (sau (înv. a ieşi cel dintîi. a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală. 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. (despre jucătorii de căr i). (înv. a da din col în col . a fi în epat. fudul. a nu-i fi în ticnă (cuiva). a fi la aman. a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. 2) a (se) pune în mişcare. a sta. la strîmtoare: junele. (despre artişti. a fi întîiul la joc. a fi aidoma (cu cineva). . a fi protos.NEGR..POP. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva). a fi smintit.

a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. a fi lată (rău de tot). pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. 3) (fig. (înv. a se duşmăni. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire.. 2) (fig. că eşti la şmicherie. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. a fi lat de foame. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. (despre evenimente. a fi la col i (cu cineva). a fi stăpîn. 1) (înv. a fi la sigur (de ceva). a fi (sau a sta. a fi la parte cu cineva. situa ii etc. îngrijorătoare. a nu mai putea răbda. la remorca politicei turceşti. a fi foarte transpirat... a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). a fi la gură de cuptor.. pre) un cuvînt (cu cineva).. a fi (sau a intra) la vătale.AL.IOVESCU. 1) a se găsi. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. a fi la capătul răbdării. a nu se în elege cu cineva. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. extenuat. la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. clar (ca lumina zilei). a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). (înv. sclivisit: îmi place. a conduce. (reg. 2) a fi în cauză. a fi lăsat la vatră. (fam. a fi la înăl imea situa iei. a se face. a fi foarte flămînd. a nu mai putea. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . . a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . ) a fi demoralizat. a fi evident. ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. a fi la mintea omului. a se găsi în mare primejdie. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). ) a fi dichisit. a fi disponibil (ceva). 1) a fi în serviciul cuiva. a fi la pămînt. a-i fi la mîini bune (cuiva). a avea pîinea şi cu itul. a fi leat cu cineva. 1) a fi la (o anumită) altitudine. a fi la mijloc. 2) a-i conveni.) a căpăta propor ii grave. a deveni dramatică. ferchezuit. CAR. a fi (sau a se lăsa) condus.SAD. 4) a trece la mijloc. (cuiva sau a ceva). a se tocmi) la (sau într-un. a fi (pus) la şmecherie. ) a fi ruinat. . a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. a se pune) la remorca cuiva. 1) a fi căzut la pămînt.CAR. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. ) a avea aceeaşi părere. a stăpîni. 2) a fi aşa cum se cuvine.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor.CAR. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. 2) (fig. mă. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. a fi la discre ia. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . a fi epuizat.OD. ) a avea certitudinea unui lucru.IORGA. (reg. a fi într-un gînd. . a fi la stăpîn. a fi asociat cu cineva la o afacere.MUSTE. ) a nu avea libertate de mişcare. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. a-i fi prieten credincios (cuiva). a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea .NEC.. a fi (sau a se uni.

şi pop. a nu avea milă. foarte sărac. predispus la furt.. a fi (sau a se pune.. necontenit îi necăjesc pe oameni. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. a-i conveni (cuiva ceva). despre fete...POP.. a se ridica deasupra . (sau de a .. femei) a se căsători cu . a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva).. a fi mireasă cu .. a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră. a fi lipsit (de . a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv. ) a fi prostănac. ciuda) (cuiva). a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile . i s-a făcut milă de aceştia. în această cestiune. a fi de o calitate foarte înaltă. a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu ..: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort. epuizat. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. a fi mic la os. a fi mai presus de orice critică. a-i fi milă ca iganului de pilă... a fi (sau a avea) loc. a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul. a suferi de miopie.. (reg. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească.CR. a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă. a fi mai sărac ca cucul.MAIOR. a fi mai bucuros să . 1) a fi lipsit de vlagă. 3) a fi beat cri ă.: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a-i fi mau (cuiva)...POP. a fi mai catolic decît papa. că nu avea după ce bea apă. a nu exista posibilitatea de a . a se obişnui (cu ceva).. a fi predestinat. a avea posibilitatea de a . aidoma cu cineva. a se putea. a (nu) fi mai deştept. a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva). a fi miop... (înv... a fi liber să ..POP.. ) a fi (cam) nebun. a fi lipit de foame.MAIOR. mai iscusit decît al ii... 2) a fi cu toane. a semăna..... a fi prostănac. . a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să . a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a . a fi lovit cu praştia (sau de praştie). foarte ruşine.EM...a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.. a nu vedea bine. a se situa) mai presus de . a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva). a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de .. a fi zăpăcit. de i-era mai mare dragul. a fi ho .. în chestiuni de formă. a fi lovit (sau bătut.... (pop. a fi (sau a se crede) superior (cuiva). 2) a se îndura. a fi lovit cu mîneca undrei.POP.: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal. a fi întocmai. DELAVR. ..CAR.. a-i fi mai mare dragul (sau mila.. a (nu) fi mai breaz ca al ii... decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei. a fi măgarul cuiva. a i se permite să .. a se dezgusta. (fam. a fi mai riguros. a fi foarte flămînd.. a avea o constitu ie delicată. trăsnit) cu leuca. a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. a fi foarte obosit. ruşinea. 1) a compătimi (pe cineva). de) gheare (sau unghii. a prefera să . a fi lung în (sau la.. degete). a fura.). ) leit poseclit) (cu cineva). a fi lung de (sau în) gheare.). a nu fi mijloc de a .

a-i veni de hac (cuiva). ) a putea. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să .)... a fi mîndru ca un păun. a fi născut în zodia ra elor. (reg.. a fi născut în zi de lucru. a fi neam după iapa popii (cu cineva). a fi la un pas de a . 2) a fi foarte îndrăgostit de . a fi foarte harnic. a fi suferit multe necazuri. a fi mînă strînsă.. ) a bate (pe cineva). a fi fă arnic.. 2) a fi lipsit de voin ă. a fi veşnic însetat: Setilă. 1) a dori foarte mult să aibă . lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale. a fi zgîrcit.. vorbăre . a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap). CR. a pune la punct (pe cineva).. . ) a fi om bun. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus .: n-are cap de-a o uita... omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. a fi fără seamăn de . a fi nea într-o parte... (rar ) a fi smintit. a fi moară neferecată. a fi mî ă plouată (sau udă).POP. a fi foarte norocos. ) a avea hainele rupte.): i-oi da car cu şase boi. 2) a fi peste măsură de . a se înrudi (cu . a avea (mai) multă experien ă de via ă. (p .... a fi na ie blagoslovită. a fi risipitor. a fi mort după .. a fi principalul sprijin.. a fi moale la inimă. a fi (sau a se face) neam (cu . a fi moale de mijloc.. s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. ciuruite. a fi mojic. a fi modru. a fi mîncat de nevoi. (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). a flecări tot timpul. înfumurat. a fi obligatoriu. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. a şti) moarea cuiva. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). a fi neam prost. POP. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. (reg. 1) a fi milos. a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). a fi lipsit de vlagă. a fi murit şi moartea (în cineva). a fi mî ă blîndă. (reg. a cunoaşte firea. a fi lipsit de educa ie. a fi econom.POP. să te faci rudă cu noi.). 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită. a fi mîncat (sau a cunoaşte. a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. a fi mînă spartă. a fi absolut necesar.. a fi musai.CR. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru.CAR. a fi abătut. a fi vorbăre .a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după . ipocrit.ext.POP. că nu-s nevastă cu cîrpă... .... a nu fi mult să . a fi (mai) bătrîn. lipsuri. a fi becisnic. născut în zodia ra elor.. a fi îngîmfat. (reg.. a-i fi imposibil să . a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. a fi mîncat de molii. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . a avea o existen ă tihnită. (sau fără . nici modru de-a o lăsa. cînd m-oi întoarce acasă... fiul secetei. a fi linguşitor..CR. de unguri să-mi fie frică.. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald).. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi. (pop... (reg. descurajat. le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare. ) 1) a nu mai putea.. . a fi mîncat de gîndaci.POP.

) a-i fi silă. (cuiva). grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează.. a fi oaie cu şorici.GALA. a fi numai lapte şi miere. a fi nuntă. ci cînd te trînteşte un măgar. a avea suflet negru. că nu trăia bine cu soacră-sa. a nu avea habar.. a-i părea rău. a nu fi bun de nimic. a fi nelalocul lui. a fi numai o apă. a fi un obstacol în calea .. de-o teapă. a se chema . de mînie: spune-mi.. (reg. nici măgar a nu-i fi nici cald. a fi supărat (pe cineva)... a fi negru de supărare. (reg. cu judecată cumpănită.. a fi necazul oamenilor. ) a fi bolnăvicios. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR.. (fig. (reg.. a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să. a fi exagerat de amabil.DOS. a fi nespălat la gură. a privi foarte atent (la ceva)... a fi lipsit de caracter. ) a fi prost şi obraznic.. ) a avea o purtare inadecvată.. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la ..ISP. a fi nul la . a fi scund. a-i fi indiferent. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele . a fi numai greabănul de el. a se jena. a-i fi oarecum.. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo... a fi foarte slab.. a fi ignorant. a fi om serios. a nu avea un statut clar. a fi un om de nimic.. a-i fi numele . PANN. a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva). a fi numai ochi (şi urechi). a spune multe şi a nu face nimic. a fi (to i) o apă şi un pămînt. de eşti neagră ca pămîntul? POP. a nu fi nici cal. ). a fi (to i) la fel. mînios. a fi slab ca o scîndură. a fi nor. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . a fi înnorat. a nu fi nici cal. mîndră.: eram nul la matematici. ) a se numi . a nu se pricepe la nimic.POP.. a fi lac de transpira ie. a nu fi nici de zeama ouălor.. nici de rece (cuiva). a fi o frînă pentru . a fi necesar.. a fi numai burtă şi căciulă. v. a fi numai gura de cineva. (reg.. (arg.a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să . a fi nebun de carte. a fi o cîrpă. de coloană vertebrală. necorespunzătoare... inutil..: şi-i era numele Plachidas.CR. (reg. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP. a fi om copt (la minte). a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. a trebui să . că este nevoie de cap. a fi negru în cerul gurii. ce i-i gîndul... a trebui. a fi nevoie de cap. a fi becisnic. a nu fi nimic de capul cuiva.POP. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. (înv. scîrbă. a nu apar ine nici unei categorii. a fi foarte supărat. a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). a fi om copt a fi neam tămîie. . a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva). a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru .: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei.. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul).. a nu-i fi nici cald... a-i fi nează (cuiva).. de binevoitor. nici măgar. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei.AL. a fi spurcat la gură. a fi nefolositor.i fie. a fi constrîns să . . ) a nu şti absolut nimic la . a fi tobă de carte.

de ce mai stai pe gînduri. a ajunge la limita răbdării: multe. şi fură op. gata să-şi dea sufletul. l-au bătut. (înv.EM.: e pe cale să se-nsoare . i-a fost paharul plin. ) a rămîne fără bani. a fi retrogradat (într-un post mărunt).. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a fi lipsit de energie. a se purta conform moralei creştine. numai amîndoi. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan.. a fi pă it multe. a mai fi pe cît este.. ştie multe. (reg. a fi pe linia de plutire. a fi pe cale de a .)..i fi paraxim unde nu vezi . a fi pe fază. lefter.POP.ISP.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. tare): asta n-aş face-o eu. ) pe gînd. a fi o surpriză. ) 1) a fi de folos.. a fi papă-lapte..? PREDA. de ce nu mi le iei? EM. a fi foarte instruit. a fi (sau a sta) pe cu ite. ) a i se părea curios. a fi necesar: e op să ştim . a fi pe cale. ) 1) a rămîne fără bani.. (sau să . 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. oportun: to i plecară-se . ) 1) a fi lacom. a rămîne) (dus) pe (sau (înv. 2) a fi vesel. a-şi respecta promisiunile. da-i omul lui Dumnezeu.neva. a fi la un pas de moarte. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. a fi bogat. a-i fi paharul plin (cuiva). demone. să nu. a trece) pe linie moartă. .. a cugeta. a fi om de cultură. a sta. a fi (sau a rămîne. (fam. 2) (fam. a se pune. a fi pe punctul de a . a fi (sau a cădea. (fam. a reflecta: o. a se mira: boierule. a-i fi (cuiva) paraxin. pe ghimpi. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. 2) a fi foarte slab. a fi bun.. (înv. de-ar mai fi el pe cît este. a fi (sau a sta) pe jăratec. a călători: de ani e pe cale. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. ) a fi prost. a fi pe jantă. a fi păpuşa cuiva. a fi nătăfle . 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat.. a fi trecut prin multe necazuri.. de ini iativă. a fi încă o dată pe atît (de mare. . şi pop. dornic de petreceri. a fi (sau a se găsi. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). a fi om de lume. la momentul potrivit. a fi o revela ie.PSALT. (reg. a fi (sau a rămîne) orfan. a fi păduche leşinat. 1) a avea experien a vie ii..POP. a ac iona cu rapiditate.. a fi pe cu it.. a-i fi (ruşine) pe la nas. a (se) gîndi. a fi op.. a fi orb de minte. ) în) gînduri (sau (înv. a fi în ceasul mor ii.COŞBUC. a fi (sau a se afla. ) a supravie ui. a se ruşina: nu-i este aşa. a fi om de cuvînt.. a inten iona să . pe cărbuni. a cădea) pe bec. a fi o mînă singură. 2) a trebui. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă.CR. ) a fi singur. (fig..VINEA. a avea experien ă: cine a pă it multe. Doamne. bleg. (pop. a fi om de ac iune. fără ajutor. (reg. pe cugete). a se lăsa dirijat de ci. ) a fi mic de tot. a fi energic. ni el pe la nas . a fi. a şedea.

. v. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). a nu şti ce să facă. 3) a fi complet străin de cele din preajmă.CONACHI.. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. (reg. a fi pe măsura cuiva. simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac. a sta pe picior de plecare. a fi dezorientat. a fi piedică cu cineva. CEZAR. ) a avea ghinion. fata moşneagului era piatră de moară în casă. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă.. (reg. a fi fă arnic.. (reg. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva).. din nori). ) a fi foarte norocos.: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli..NEC. GANE. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită. accidental (în locul altuia) func ia de . slăvitule. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva.. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva). şi fam..).. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva.. a plăcea cuiva. ) în punctul . a fi pe roată.CR. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. contra). (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere.. sînt pe post de a fi pe post de . a fi în agonie. a fi pregătit să . (sau (înv. Vălean era pă scîndură. a fi pentru a fi pentru unii mumă. a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). a fi pisică blîndă. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă. ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii.. potrivit cuiva. a se potrivi.. iar pentru al ii ciumă. a fi într-o situa ie critică. a fi gata de .. ) a-i sta norocul tot împotrivă. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. a-i fi prea destul (cuiva). (pop. (înv.P. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e.POP. a trage să moară. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. a fi pe post de . a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei.NEC.. ) a a fi pe moarte trage a moarte. (pop. a fi pe punctul de a . a fi plin de neam. în punct de . parcă sînt picat din nori...CAR.: azi. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună.SAD. ştii că starea. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei. a trata preferen ial. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război.i e pe roată. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg.. a (nu) avea sim ul realită ii.CR. a fi rău lasuflet: nevasta . ) a fi nimerit. (înv.. (fam. CAR. a fi pîine şi caş (cu cineva).. ) a ocupa temporar.SAD. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). .. spălătoreasă. ) a veni pe neaşteptate. ) a fi prieten la cataramă (cu cineva)..POP.NEC. a fi agreat. a se sătura. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn .. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale. 1) (fam. a fi pe scîndură. tot împotrivă. săracul.a fi (sau a se afla.. (fam. indicat. a fi cît pe-aci să . 2) (reg.. a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt..POP. făr-de surori.

a fi prieten la cataramă (cu cineva). a (se) lăsa. o posibilitate favorabilă: ia stai. a veni (cuiva) de hac. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău.: sînt porni i pe sîcîială.. a-i fi popa (cuiva).STANCU. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. blestemat. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). a fi pus pe liber. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva).P. a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit. ) a avea mul i bani. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP.. a fi (sau a cădea. a fi (sau a părea) rău dispus.. a rămîne) dominat. a fi pus la punct. vrăjit. a fi (sau a (se) da. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. a fi sprijinul familiei. . (reg. a fi prins de limbă. a fi rău de scîrbă. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR.. a fi prea de tot (sau prea din cale afară. a fi pus pe trai.. a fi pragul casei.EM. v. a deochea. să ne fie ca astă-seară. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor). 2) a fi desfigurat.. (p. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). a fi imatur. a fi pocit. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. ale) dracului!. a exista o ocazie.CR. a fi recunoscător (cuiva). să-i facă lui asta. a avea gură mare. a fi pradă (cuiva sau a ceva)..ext. a fi rău. a fi rău de gură (sau gură rea).. (pop. (înv. ) a fi ame it de băutură. a învă a minte (pe cineva). intim (cu cineva).CAR. a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte . a fi prieten apropiat. a fi plin de sine. a (se) da.. a fi (în) prada cuiva. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere.GALA. a fi scandalagiu.REBR. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a nu fi pu in lucru. o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . a căuta (cu tot dinadinsul) să . a fi puişor cu caş la gură. ai. ) a fi (total) lipsit de experien ă. că nu-s aşa rău de scîrbă. apoi eu i-s popa. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). a fi copil.. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. calul cu atîta se cufunda mai adînc.a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici.. i se păru că e prea-prea. 2) a se sim i rău.CAMIL. copleşit de cineva sau de ceva. 1) a fi fermecat.POP. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. a muri. a fi pornit sau a porni pe . a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). . a fi dispus să . fir-ar al (sau a. . a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). a fi rost (de ceva). a fi (sau a părea) indispus.. a fi încrezut. acceptat. prea-prea). a (se) lăsa. fir-ar el iacă cui!. a fi concediat. îngîmfat. 1) a o duce greu. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne.. frate. a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui..POP.POP. permis: dar ca o stîrpitură .

a fi sac fără fund (sau spart).a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . 2) a fi plăcut. a avea) ruşine (sau (înv. sac fără fund.SAD. (reg. trivial. a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva).CR.BOL.MINEIUL. (fam. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva).POP.CR. a fi salta-singurel. a fi sănătos tun.CR. a fi scart. 1) a fi alb la fa ă.. a fi rupt (sau fript) în coş. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. a fi distins. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală.. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare. de foame şi de sete.BASS. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a fi sătul pînă-n gît. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). a fi sărac cu duhul. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. a nu fi sănătos dacă .. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase. 1) a fi lacom. glume: uneori cînta lucruri vesele.VLAH. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. a fi sănătos ca un harbuz. a fi sărit din minte. (spec.SAD. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . era mai scumpă la vedere. nu cum erai mai înainte. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. (reg. eşti sărit din minte. a (se) scîrbi. bucuroşi le-om duce toate. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. . a se arăta rar în lume. amabil. a vorbi indecent. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. . a-i fi (cu) ruşine. anecdote.. sau cine ştie ce pricopsală a fi. a(-i) fi sortit. că mi-e scîrbă cînd te-aud. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). foametea. a fi salon. a rîde rar. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. a fi rupt (sau frînt) de osteneală. a fi foarte flămînd. (arg. a fi scump la secure. a fi scump de mînă.. fiind rup i în coş.. a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. greu de fasonat. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR.PANN. a fi scump la vedere.. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). era un fel de izvor nesecat. a fi peste măsură de sătul.EM. a fi gras şi frumos. sac fără fund. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău). cu firea ei sfioasă . a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. a fi zgîrcit. a-i fi (sau a i se face.ISP.HOGAŞ. a i se acri. a trăi retras: Hariclia. a fi (un) sat fără cîini. a fi ruşinea cuiva. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a fi posac: fetişoara asta. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. a fi rupt din soare (sau din rai). ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. ) a fi de calitate foarte bună. vulgar. cum îi ziceau prietenii. a fi nebun: ori. a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva).. a (se) dezgusta: fugi. a fi perfect sănătos. a se înrudi. a fi încet la minte. nesă ios.CAR. a fi scăldat în lapte dulce.POP. poate. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel.

silit să facă (sau să spună) ceva.PANN. a fi scurt. ) a se sfii.. dar fii scurt. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. a fi sub domina ia cuiva. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. a fi sensibil (sau sim itor) la . a fi mort. a fi slab de înger. taică. a fi sfin it. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă. a fi la greu. grai. pe Stan pă itul întreabă.. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. a fi foarte obosit. a fi impresionat de .PREDA.BUDAI-DELEANU. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva). a fi concis: ascult. îi nădejdea slabă. pentru că baba mea e o sterpătură.). a i se închide ochii de oboseală. a se lăsa uşor intimidat. (înv. de rezisten ă. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva).STANCU. (fam. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. (reg. a fi strîns cu uşa. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva). a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. cheamă-mă! POP.. (înv.. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul.. a fi slab de inimă. a fi stearpă (sau (reg. a fi neşovăitor.VLAH.COŞBUC. . dînsul).. a ceda cu uşurin ă. fiindcă sînt foarte obosită. a fi indispus..(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. la grai). era numai scump la grai. precum văd. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. a fi slobod la gură. ) a fi beat.CAR.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi. a fi sub glie. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a fi sîngele cuiva. a fi Stan pă itul. a spune tot ce gîndeşti. ) voroavă). a fi lipsit de fermitate.GANE.REBR. a fi sub călcîi. a fi la ananghie. plictisit. a fi sigur de (sau pe) sine (sau el.SAD. a fi slab de î îni. 2) a fi slab de înger. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. ) o sterpătură). a fi obraznic. a-i fi grea ă. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să .BOLLIAC.. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? . 1) a fi bolnav de inimă. (sau de . a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge.. ) a fi lipsit de putere. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să . a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor. fără chef.: vom da de dînsa pe cale. a avea memorie scurtă. a fi în dificultate. căci l-a purtat la sînu-i.. a fi sfîntul zilei.CAR. a fi o persoană cu trecere. înduioşat.. a fi nevoit. şi sub cruce. a fi bolnav de plămîni. a fi scurt la minte. ) a fi pu in probabil să .a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . fără sfială. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a avea deplină încredere (în cineva).....CR. că aici.BOL. a fi soarele la (sau pe la) toacă. după cum spun ăranii. a fi în nevoie. a-i fi sfială (cuiva). (reg. a se bucura de considera ie.sub glie. a fi strîmtorat (sau la strîmtoare). a fi slab de piept.CR.

a fi de o calitatefoarte proastă. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii.. a-i fi (cuiva) tălam.CEZAR.. a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . mama. (fam.. neînduplecat. 2) a fi răbdător: în sfîrşit. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui. (reg. a se jena. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra.NEGR. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt.. a fi (sau a sta) tanto pe tanto. a fi rezistent. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . a fi liber să . a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. . la toate dovezile profesorului. (reg. ) 1) a fi lefter. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul. 2) a-i fi lehamite de ceva. a fi tare în replici.. de la o vreme pierde răbdarea. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă. a fi tăiat cineva. a fi ferm.. ) a semăna leit cu cineva. a fi tare (sau sănătos) ca piatra.. a fi rezistent.SAD. a fi sub orice critică. ) a răspîndi zvonuri. a fi neinfluen abil. ) 1) a-i fi ruşine.REBR.NEGR. .. a fi stăpînit. a fi tare a .POP. 1) a fi prost. a fi tare de (sau la) cap. a fi obraznic. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat. a nu şti nimic. (înv. a nu se da bătut. 2) a fi ignorant. a fi nu ştiu cum. . a fi tare de ochi.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului.. (reg. nui lucru de şagă. ) a fi rezistent la băutură. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă. a nu vedea bine. 4) (reg..AL.. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a .. de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap. a nu avea nici un ban. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii.. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. să fie tari şi puternici . şi reg. a se îmbăta foarte tare. a fi (sau a face să fie) condus de cineva. a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). a fi sănătos.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să . neînduplecat. mărginit. ICHINDEAL . cît era ea de tare de cap.1737).. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. a fi (sau a se face beat) tei. a nu ceda.. URIC. înjugă ca să are. a fi prost ca noaptea. a fi talanga tîrgului. ) 1) a fi prost. o capră ruptă în bucă i.. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea.CR.. încăpă înat. voinic.. a fi tare în fălci.BIBLIA.P. a fi tare în ceafă. a fi tare (sau gros) de boacă. dîrz.. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“.VLAH. ) a fi cu dreptul de a . a fi scăpăta i. mă făcui tei! POP. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să .CĂL. (înv. a fi şapte fra i pe un cojoc. (a. a fi tămîie. gras. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic. 2) a fi rezistent la băutură.CR.. a avea ceva inexplicabil. a fi şiret ca oaia.. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios.ISP.: dat-am cartea domniei meale . de amintirea. a fi tare de cap. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. mi-e nu ştiu cum să le priimesc. răspundea cu un zîmbet de superioritate. neobişnuit. a fi încăpă înat.. a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare..

a fi timpul să .. a fi dat în judecată.. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . ) a se ajunge la .. a fi slăbit. a ieşi cu bătaie.ISP.POP.. d-ăia care auzise. AL. a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. tocmai pe tocmai .COŞBUC. a fi zăpăcit. ori mort.. (reg.. îi treaba d-tale. a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul... că pentru ei. (a fi) foarte slab. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai)... şi reg.CAR.. a fi topenie de cineva.) privi.i place. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură).). mi-e indiferent. tu zici că eşti tinichea de tot.. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. prin ciurel. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag).. ) a nu vedea bine. a lui etc. eu mă duc... v. te iert şi eu. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. a fi (sau a rămîne. a fi totuna.HOGAŞ. a (nu) fi treaba mea (a ta.. (reg. a lăsa pe cineva) tinichea. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. şi-i cere raiul. a (nu) mă (te.) interesa: în sfîrşit. a (nu) fi timpul (sau vremea) să . a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca).. nişte mustă i totdeauna bine răsucite.POP. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e . a fi versat: un boier bătrîn. a fi cheltuitor. iartă-mă! .POP.. a lăsa pe cineva) sărac lipit...CAR. timpul de căsătorit. mi-e egal: spune-le ce. a fi tot de-o zeamă. a ajunge la.ISP. trecut şi prin ciur şi prin dîrmon.. a fi (sau a (se) face..GALA.CR. a (nu) avea timp (pentru ceva). a fi trecut (sau trimis) la munca de jos... (fig. a fi treaba pe . a (nu) fi timp (pentru ceva). a se decide prin bătaie. (sau de . a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva ..VLAH. scofîlcit la fa ă.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie. cu obrajii traşi).. a fi treabă. a fi retrogradat. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil. (înv.. a fi trimis pe banca acuzării. a fi situa ia de a . îl etc. a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva).. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte.: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . ori viu. a ajunge.). a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate .HASD.. îl etc. a se îndoi (din principiu) de orice. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei.. a-i fi (sau a-i sosi. (despre oameni) a avea experien ă. a fi miop. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui. a fi tîmp la vedere. a fi (sau a rămîne. a fi tot cu mîna în buzunar. fost-ai rob. a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe . a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi. a fi vai de cineva: avea . văzuse şi pă ise multe. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase.. o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. a (nu) fi momentul potrivit pentru .. a fi tot o mîncare de peşte.GANE. (reg. a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără.. prin veşcă). ) a fi rău de cineva. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva). totuna face. a fi acelaşi lucru. a (nu) mă (te. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul.

a fi cuminte. a fi vacă de muls. a fi uşă (sau cheie) de biserică. a fi uscat troscot. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic. ho etc. a nu ine seama de nimic. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva).. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. a fi lipsit de bani..CR. a fi turc (sau ca turcul). (înv.PRAV. ) scuza i!. a suferi pentru greşelile altora. a fi mîndru.POP. a nu fi lipsit de păcate. dobitociei. a fi inut să . a fi demn de compătimire. ho iei etc. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a avea o mare experien ă (de via ă). a avea purtare de sfînt..CAMIL. a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. a fi foarte încăpă înat.ISP.. pentru ca să nu-i fie urît. a se identifica cu aspira iile cuiva. a se plictisi: baciul...AL.. a fi umbra cuiva. a fi tufă de parale. a lucra cu dexteritate. a fi tureatcă.. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. a fi (sau a se face) un trup.AL. a fi urechea tîrgului (sau a satului).i-ar de (sau în) cap!. cumătră? . a fi foarte bătrîn.. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. ICHINDEAL.CAR. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. a nu vrea să în eleagă.POP.: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. a fi vrednic de miraz. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. . a ajunge într-o situa ie foarte grea. (pop. tufă de parale. 1) a se ine scai de cineva.. a fi vrăjit (de cineva).. a fi un om şi jumătate. fi.. cu fine e. toc. dobitoc. a se contopi: aceasta iaste muiare lui. (în blesteme): toc.. a fi un prost (sau măgar. începu a fuma din pipă. a fi trupul cuiva.. a se uni.. a fi trecut prin multe. (reg. ) a fi rudă de sînge cu cineva. a fi abil. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi. pardon!.) şi jumătate. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan .usca i troscot. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. a nu apela la nimeni. a fi clei. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz .). a fi foarte capabil. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). toc . a fi obligat să . a fi. a fi ap ispăşitor. a fi culmea prostiei (sau măgăriei. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură.CR. a fi un om cu însuşiri deosebite. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. viclean. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. a fi veşnic cu căciula pe cap. a fi vorbăre .. a fi uitat de moarte. de via a) cuiva... guraliv. carea au fost împreunat cu dînsa. a fi vrednic de milă.P. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să . a fi vorba. 2) a fila pe cineva. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. să fie un trup. a dori foarte mult să .i-ar de cap! a fi inut să .

apoi fluieră a pagubă. a nesocoti convenien ele. a-l freca de gîlci pe cineva. mul umit. ) a şuiera) în biserică. a muştrului pe cineva. o nereuşită. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). a-şi bate capul. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. tovărăşie. a bate pe cineva. a învă a minte pe cineva. flecar. fleac. bătrîne crai. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . a regreta o pierdere. (fam.ZANNE.GOGA. nedeterminat.POP. foc de artificii. a dansa îndrăcit. fluieră-vînt sau flutură-vînt. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. a fluiera a pagubă.EM. fraged la limbă (sau la gură). foame mare. fra i buni. foc şi scrum. (pop. a plictiseală. gură-slobodă. floare la ureche. planturoase. a fost (odată) ca niciodată. bagatelă. (fam. a-i face bucata (cuiva). alcătuite din cuvinte greu de rostit. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. fraze încîlcite.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. a se gîndi mult şi intens. foame brează.DRĂGHICI. care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. a fluiera în (sau a) pustiu. forme pline. ) a pierde vremea. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. a freca menta. foame foarte mare. haimana: un june fluieră-vînt. a fi zobit de oboseală. foc bengal. frămîntări de limbă. (înv. ) be ivan. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. (reg.PREDA. fluieră-n bute. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. a comite fapte care şochează. satisfăcut. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. foc de paie. un eşec. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). a-şi freca mîinile. indiscret. a fluiera a pagubă. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). ) a fi pe potriva cuiva. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). dacă şuieră-n biserică. 2) a fi foarte bucuros. 2) fleac. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. umblînd de colo pînă colo. a fluiera în biserică. ) a învă a minte (pe cineva). a tăia frunză la cîini. mult dor de voi am mîncat. bagatelă.ISP.CR. forme generoase. om fără căpătîi. fră ie de cruce. pe cît om fi ş-om trăi. a freca de gîlci (pe cineva). a for a (sau a exagera) nota. (reg. foame de lup. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum.DELAVR. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. a depăşimăsura (în comportare). a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri.

P. a-i crea neplăceri (cuiva). a fugi (sau a alerga. a-i frînge turta (cuiva). a fugi repede (ca iepurele). a-i face zile fripte cuiva.URECHE. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele. doar ni s-or pierde urmele. căci cu răbdarea îi frigi pielea. a fugi iepureşte. potcoavele.ISP. glon . a se duce) foarte repede. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. a-şi frînge gîtul. a evita pe cineva. a fugi foarte repede. (reg. da de unde!. a fugi (sau a ieşi. . a fugi de acasă.ISP. . a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns.EM. a evita. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a fi neliniştit. fudul de-o ureche. nerăbdător (să facă ceva.Mănîncă pămîntul. desnădăjduit. glume ) a bate (pe cineva). fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. a ocoli (pe cineva sau ceva). şi să te ii. a frige un miel tîlhăreşte. CR. 2) a fi foarte zgîrcit. 1) a fi nervos. frig (sau ger) de crapă pietrele.COŞBUC. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele. ar ăgos. şi e frumoasă de pică. (pop. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. a-şi frînge mîinile. ca puşcat). 1) a da faliment. 3) a-i face rău. (despre femei) a-i seca sînul.CR. fugi de-acolo!. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. Harap-Alb. surd. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). frumos de muc. ) foarte frumos. (pop. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. ) a nu izbuti.CAMIL. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). a goni. a frînge carul. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i. în pielea lui. disperat. a muştrului. a-i face mizerii cuiva. a bate bine pe cineva. a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului. a-i fugi laptele (cuiva). a pleca în lume. a fi îndurerat. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. 2) a muri. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. frumos (sau frumoasă) de pică. a pricinui un mare neajuns (cuiva). ca tăunul cu paiul. frig (sau ger) cumplit. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. a fugi foarte repede.CR. pietrele). a-l frige pămîntul sub tălpi. a eşua. a-i frige pielea cuiva. a fugi ca tăunul cu paiul. a frige la ma e (pe cineva).POP. a fugi (sau a ieşi.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. a bate măr (pe cineva). a frige mielul întreg. a frige în bătaie (pe cineva).POP. îşi prăpădeşte) călcîiele.

EM. a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva).CR. a adormi: de abia mă furase somnul. a-l fura Aghiu ă (pe cineva). 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie. 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. (pop. .ISP.GHICA . a se gîndi. a-i fugi sufletul (cuiva). omule. 2) a fermeca. a-i lua min ile. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. cînd . cu coada ochiului) (pe cineva). fugindu-i în fundul capului. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. pentru mine? DOS.. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine.. socială etc. a jefui. îl şi fură Aghiu ă. (reg. (pop. ca în pădurea Vlăsiei).POP. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). a fura inima (sau mintea) (cuiva). a fuma mult. a cuceri cu zîmbetul: Rada. a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva). a a ipi (pe nesim ite). a picoti.AL. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a fermeca (pe cineva).CR. . a fascina. a fura cu ochiul (sau cu ochii. ) a se îmbăta. fură permanent şi cu îndemînare. . intru. a dormi uşor: cum a pus capul jos.. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). de le fura vederile. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. a-i plăcea.STANCU. cînd o vezi.. ) 1) a adormi.POP. a fura (sau a vinde) turnul Col ei. de şiret. ) de pălăngeşte). fură de stinge (sau de usucă. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). . a lua ochii (cuiva): se lumina. a zăpăci (pe cineva). 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. (reg. a medita. a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva. parcă îl fură cu ochii. lau luat sfin ii.. a fulgera cu privirea (pe cineva).. a prinde.NEGR. ca la drumul mare.CAR.POP. a adormi profund: cum bău.. a fura ochii (sau vederile) (cuiva). a cădea pradă gîndurilor. a reflecta: te fură gînduri. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). a-l fura gîndul (pe cineva). a fura ca în pădure (sau ca în codru. a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. răspîntie. a fura cu urechea. a fi ca mort: îi trage un frecuş .COŞBUC. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială.POP. ) bifurca ie.SAD. a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. 2) (fig.a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). a fuma ca un turc. de-i fugea sufletul din el. a fura fără teamă. 4) a muri. a-l fura somnul (pe cineva). 4) a se îmbolnăvi. . a fura (sau a lua. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. a fura cu zîmbetul.. a fi învinuit de o faptă imposibilă. ) a fi deosebit de iste . a fuma foarte mult.CR. furca drumului.

a (i se) găti o papară (cuiva). aproape să . a (i se) pregăti ceva rău (cuiva).ISP. (reg. dar nu şi-a găsit prostul! GALA.POP. chi ibuşul.. a o pă i. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. nu i-ai găsit sfîntul. a face pe el de frică. chichi a. a găsi plăcinta gata. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. a o încurca. a găsi vreme (sau prilej) (de . a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. a găsi leacul.. a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină.CAR. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul. birui cu una.). a găsi fa ă. al unui fenomen. înşela. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. cît pe ce să ...).REBR.. că i-o găsi baba leacul! POP..MOXA. că vă ve i găsi mantaua cu mine.ext. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar. a găsi noima.furca pieptului gata să . a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. a-şi găsi sfîntul. a-şi găsi un rost. a profita de munca altuia. 1) a găsi remediul. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă.NEC. galben de gras. gata să . 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba. a-i găsi tipicul. a da. vorbă multă. (p. (înv. a găsi momentul potrivit (pentru . a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului.PANN. a găsi (sau a afla. ) foarte slab. a descoperi sensul unui eveniment. (iron. ca să-şi găsească un rost. a găsi poarta încuiată. ) a-i găsi pricina... . potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă . a crede) cu cale (sau de cuviin ă). a fi sărac. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare. (înv. 3) a o duce greu.CR. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul. (reg. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire. a găsi capac la toate.POP. treabă pu ină... 3) a găsi ac de cojocul cuiva. subterfugii. gălăgie insuportabilă. a socoti nimerit.POP.. (sau a .ISP. furca pieptului mă doare. a găsi dreptate cuiva. lelea bărbatul). mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. a-şi găsi prostul. a-şi găsi omul (sau naşul. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme. clenciul. a găsi acasă pe mutu.: era gata a o lovi. ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi.să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). a-şi găsi potriva. a găsi solu ia unei probleme.POP. ) a(-i) imputa.) bacăul. ) 1) a-şi găsi naşul. (anat.CR. a se fofila. popa... pe moarte: c-am rămas galbin de gras. igane.şi foarte bine a făcut .(reg. lesne-i a găsi pricină. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară .POP. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e)...POP. a avea răspuns la orice. a-l găsi gălbinarea (pe cineva). 1) a găsi pretexte. a se găti de horă. a se asambla cu o alta.

slab şi bolnăvicios. original.ISP. ) a fi atent (la ceva). gura îi meli ă.vorba nesocotită sepedepseşte. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun.i gîndesc. a gîndi de rău pe cineva. a se găvozdi bine. gol făcăle . a gini marginea.DOS. nici masă. ) bogat. gol puşcă.NEC. a se ghionti cu cineva. cu) gură. .a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. (înv. gras ca gratia.VARLAAM. a se lovi cu cineva. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. greu (sau gros) de cap. gură nespălată. n-ai haz. s-a trădat fără voie. (înv. ) a năpăstui (pe cineva). gras (ca o) cobză. 2) (foarte) sărac. (pop. care vorbeşte vrute şi nevrute. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. persoană flecară.PANN. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. persoană care poate fi exploatată. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. a striga) de la inimă. a spune. foarte slab. foarte gras: şase boi ca pepenii.POP. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. gros la ceafă. a vorbi afectat. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. a contrazice. n-ai umor. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva.CAR. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva.. prin în elegere directă.POP.RUSSO. ) a chema pe cineva. a avea gînduri. a grăi pe cineva. get-beget coada vacii. (reg. gură în (sau la.POP. gras tobă. a se ciocni. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol). . a satului. (arg. (fig.i voiesc. gura bate curul. a bănui de fapte rele pe cineva. gîscă (numai) bună de jumulit. autentic. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. cu influen ă. a linguşi (pe cineva). gura păcătosului adevăr grăieşte. a se ghiftui cu mîncare. ) a fi de altă părere. gura lumii-i slobodă. ) a se îmbuiba. (pop. (reg. (înv. gura lumii (sau a oamenilor. (extrem de) sărăcăcios: nici pat. pe fa ă. gîdilă-mă.POP. a grăi pe ponturi. a mahalalei. a grăi curmeziş. a grăi cu năpaste. a striga din suflet. a grăi (sau a spune. clevetiri. (pop.SAD. gol (sau (înv. ) a împuşca pe cineva.CAR. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. foarte slab. a gîdila la inimă (pe cineva). ) slab. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. a grăi de price. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă. a tîrgului). a vorbi. să rîd!.. să i-i mînce doftorii. şi pop. ci bine.. gras ca tîrnul. nimic . 1) complet dezbrăcat. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia. vorbeşte mult şi repede.

) pleacă!. haram de capul vostru!. închisoare.AL. a se sfădi cu cineva. i-a luat cînepa apa. a hurui la pistoale. lasă. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. hor.POP.DIONISIE. hotărît lucru. ) (despre oameni) icnit. ia mai slăbeşte-mă!. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. haide. a holba ochii. haină la două rînduri. haine de toată ziua (sau de purtare. parcă le văd cum or să mănînce păpara. haram că . (reg. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva.i văd mersul!. nu se scrie la dînsa aşa igănie. l-au înmormîntat. hop de (sau într)-o parte.EM. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. slavă Domnului!. pute de leneş ce e. înapoi nu m-oi mai întoarce. ) a se îmbrînci cu cineva.PANN. haide. s-a făcut nevăzut. hai. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i.. din senin. a se guri de ziuă.POP. pentr-un topor.i văd mersul! haită de cîine haram că . (pop. haină cu două rînduri de nasturi. apucat. vezi tu: haide. a se hrăni cu vînt. (reg. i-a crescut păr în palmă.fieşi aşa!. hor. s-a topit. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. făcînd zgomot mare. iaca aşa. (pop. cîine rău. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). a se hă i cu cineva.) arest. ) a se certa pentru fleacuri. ) a se crăpa.treacă-meargă:aida-de. haida-de!. har Domnului!. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. a nu avea ce mînca. (pop. a rămas singur cuc. i-a intrat barba-n gură... (reg.. a se ciondăni.întinde-o de aici! haită de cîine. a întărîta pe cineva.mai lasă-mă înpace! . i-a ieşit pămîntu-n fa ă. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici. hor. cu siguran ă: hotărît lucru.. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. venind şi plecînd. (fam . haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. gurile rele. i-a cîntat cucul în casă. brusc. a se lumina de ziuă.POP. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. hîrdăul lui Petrache. că l-oi hrăni cu miez de nucă. a dispărut. hor. a se ciorovăi cu cineva. ia loc!. nu face nimic. a se hîrîi cu cineva. a murit. i-a cîntat popa aghiosul.) păcat că .SL. a se ciondăni. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. ) a găsit ce-a căutat. ia-l de unde nu-i. (înv. pe neaşteptate. e pămîntiu la chip.gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. e pe moarte. ) a murit.. ) persoană flecară: badea Teacă. haine de lucru. a nu-i da pace cuiva.ISP. foarte departe. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi. a descărca pistoalele. (reg. hodoronc (sau hodorog)-tronc. hăt departe. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. gură seacă.. (pop . hai să. hai sau haide. a i pă i voi şi mai rău! CR. precum v-am spus. hor. bîrfitorii. de tăvăleală). în felul acesta. (reg. i-a adunat Dumnezeu potecile. ieşit din min i.DELAVR.

a se pişa. nu mă zori!. a se duce. despre oameni) e foarte înalt. ieri-seară sau ieri-seara. i-a venit iapa la hă .ISP. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . a încerca să se eviden ieze cu orice pre . în timpul serii precedente. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). foarte ieftin. a-i ieşi ceva (cuiva). a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. ieftin ca braga. ia vezi!. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. pleacă (numaidecît)!. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa.CAR. i-a pierit glasul. se uită: nu fi. a se căpăta. a ieşi afară. 1) nu mă grăbi!. (înv. pe alocuri. supărat. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). a ieşi cătră Dumnezeu. (fam. a se purta necorespunzător în lume. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. ) scutire de vamă. a ieşi cu dosul la oameni.CR. bade. băiete! BRĂESCU.iarnă foartegrea. . primejdios. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. a fi foarte slab. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. a ieşi (sau a pleca. (înv. iese la spălat. ) după ce că e sărac.DOS . ieftin iei. a se duce. s-a chivernisit. oful iese la spălat! POP. o duce bine. iarbă rea. bagă de seamă!: ia seama. şterge-o!: ia şeaua la spinare. ia seama!. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. ) trece. mai e şi mînă spartă. a dat norocul peste el. laconica ta scrisoare. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. imaginare: să nu mai umble. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a-i merge bine. din loc în loc. arghirofilie.POP.CONTEMP. după icre verzi. fii atent. a ieşi afară cu udul. bagă de seamă!. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. icre-verzi. a fugi. are o foame de lup: mai aşteaptă. ) om rău. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). (fam.EM. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. ca un pierde-vară. 1) a-i apărea ceva (cuiva). a defeca. nu mai are ce răspunde. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. a fugi. (pop. supărat şi mîniat.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. . numai pielea şi oasele. (înv. ) zgîrcenie. a ieşi cu capul gol. aseară: am primit ieri-seară. a se întoarce) umilit. lucruri inexistente. 2)(fig. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA .ISP. pe (sau ba) colo (pe colea). a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. duminică. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. . a se căca. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. iarnă cu şapte cojoace. ieftin por i. (fam.1) buruiană (otrăvitoare). a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). iertare de vamă. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci.

1) a-şi pierde cumpătul.) 1) a-şi ieşi din fire. a depăşi vîrsta alăptării. a nu (mai) putea uita (ceva).i placă! POP. 2) a avea cîştig de cauză. (reg. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. nu mă fă să-mi ies din fire. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a ieşi (sau a scăpa. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva). 2) a fi foarte bucuros. a ieşi din lume. a (nu) ieşi din făgaş. a se demoda. a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. că n-are să. a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli.AL. a-i purta ghinion (cuiva). a ieşi (sau (înv. grea: prilejul de a scăpa din impas. îl scoate i din toate răbdările. a se eviden ia. răbdarea: faci să-mi ies din min i. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a deschide vorba. a ieşi deasupra. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul.NEGR. a muri. bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i.COŞBUC. a (se) enerva. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. pe neaşteptate: ei. a nu mai putea de bucurie.KOG. bată-te să te bată.i ieşi din aste păreri. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). a ieşi din comun. a-i purta noroc (cuiva). a apărea brusc. (reg. ) a se lămuri. (pop. a ieşi cu vorba înaintea cuiva.PANN. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. a-şi pierde controlul. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). răbdarea. ) a scăpa) de sub teasc.MAIOR. a fi de bun augur. a-şi ieşi din pepeni: apoi. a se remarca. a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte.) 1) a ieşi basma curată. a-şi ieşi din fire.CAR. a-şi ieşi din piele. că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a nu se mai putea stăpîni. a nu mai fi la modă. a-şi ieşi din păreri.FIL. a ieşi (sau a scăpa) din impas. din toate răbdările) (pe cineva). ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva). a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. (pop . a-şi aminti mereu (de ceva). a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. a se distinge. (p. a răsări. a uita (de cineva sau ceva). a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte.ext. . a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. a-şi ieşi din minte (sau din min i). (fam .POP. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). a depăşi o situa ie dificilă. a-şi ieşi din răbdări . a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). a ieşi din modă.AL. a ieşi (sau a se ivi. a muri (şi a fi dus la groapă). (pop.EM.CAR. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească.

a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi.POP. .CR. a ieşi înainte.PANN. ) a defeca (şi a urina). a (se) distinge. a o scoate la capăt.IORGA. iau ieşit înainte de departe. 3) (fig. din pepeni. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. 2) a ieşi la oameni. a (se) remarca. ) a ieşi la tîmpinare.REBR. a fi demodat. a nu se mai putea stăpîni. a ieşi (sau a scoate. a se înfuria. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. depăşit.i iasă în cale vrun iepure. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. a ieşi la lume. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). ) a nu se mai comporta normal. 1) a ajunge în cîmp deschis. . ) la arătare). a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. 1) a ajunge la ărm. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. 2) a se distinge.. 1) a fi proeminent. a ieşi la liman. . a-şi ieşi din sine. 3) a deveni public.POP. la larg. a pune. 1) a ieşi cel dintîi. la o în elegere cu cineva. ) a ajunge la o situa ie mai bună. a da publicită ii: Al.i din rezonu-şi va ieşi. să poată ieşi şi el. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. să-mi ies din răbuş afară. a frecventa societatea. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. ca să se mai roadă. 2) a se sim i liber. mîne. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. a ieşi la mal. a ieşi la larg(ul). dar pînă la urmă a ieşit la liman. a publica. a-i ieşi după plac. Russo. a ieşi (sau a da. a scoate) la lumină (sau la iveală. ) a privi. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. a (nu) ieşi la un capăt. CONACHI. ) întru. 1) a ajunge la lumină.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. i-au ieşit întru întîmpinare. 2) (fig. (pop. a (nu) ieşi la hat cu cineva. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine.SAD.POP. a ieşi la gol.MACED. a se distinge. a ieşi în cîmp liber. a (se) da pe fa ă. a ieşi din uz. ) a(-şi) pierde sărita. la) întîmpinarea (sau (înv .CAR. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. (înv. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg.(înv. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva). . a-şi ieşi din sărite sau (pop. poimîne. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. a se duce) în (sau la) poiană. a asista: îşi înăl ă harapnicul. (înv. a ieşi în (sau (înv. a-şi ieşi din rezon. a ieşi la horă. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. din î îni: să mă faci . a se arăta în lume. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. 2) a (se) eviden ia. a se remarca. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. a ieşi (sau a merge. 1) a (se) arăta.FIL. (fam. a ieşi înaintea cuiva. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. la obraze. a-i reuşi după dorin ă.POP.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). a (se) vădi.CR. a-şi pierde cumpătul. EM. (înv.. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. şi pop.

ieşit din comun. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd .SAD.. a nu-şi schimba convingerile. 3) a fi sărac lipit pămîntului. a ieşi (sau a scăpa.. a ajunge la un rezultat. a ieşi prost (sau rău). a ieşi la socoteală. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. ) a face o afacere proastă. a rămîne de minciună. 1) a face eforturi deosebite. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . a pleca. a se duce) (ca din) puşcă. (înv. a fugi. a ieşi (sau a scăpa. a ieşi (sau a o scoate) la selamet. o situa ie etc.CANT. ) a încărun i. a scoate pe cineva) la pensie. a nu reuşi într-o ac iune.SAD. ) a ieşi la poartă. 1) a muri. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă. a-i merge rău. a scăpa dintr-o primejdie. 1) a i se umfla.BĂLC. a se băga în fa ă. foarte repede.) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur. a se duce) în cea mai mare grabă.IORGA. a o ine una şi bună: din ce ştie ea.. a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). (pop.. (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere.1820). ) a pîrî.URIC. ) a da în vileag. (reg. a i se bulbuca ochii (cuiva). a ieşi la zăbrele. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). a ieşi pîrîş (asupra cuiva). nebun. a izbuti. merge pe dos. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. a ieşi la văpsea. obiceiurile. a fugi. 1) (despre pete) a se cură a. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . a ieşi la iveală. a-i ieşi sufletul (cuiva).. (pop. ieşit din gînd. 2) a nu mai putea. la o concluzie. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). imediat. a ieşi la săvîrşit. a ieşi (sau a scoate) la eft. a ieşi la spălat. (înv. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. a reuşi. la limita puterilor omeneşti.. (fam. a se speti muncind.POP. ieşiră de minciună. (înv. a sărăci. a ieşi pro ap înainte. DELAVR. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. ne iese părul prin căciulă. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. 3) a aştepta foarte mult. ) a reuşi să isprăvească. [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă. (fam . ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. a-i ieşi pămîntul în fa ă. a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva).a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . a reuşi: cum. a-i ieşi mestecenii (cuiva). a pleca. . a ajunge la o situa ie mai bună. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). ) a izbuti. lucrurile ieşiseră destul de prost. a ieşi (sau a se retrage.CAR. neobişnuit. (înv.. necum. a fi exoftalmic... i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. pînă să le iasă sufletul. a fi pămîntiu la fa ă. a ieşi mincinos (sau de minciună). (a. a-i ieşi pasien a (cuiva). 2) (despre esături) a se decolora. ) scos din min i. 2) a depune un efort foarte mare.. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard. (reg.

a intra în luptă. inimă rea.NEGR. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a lua legătura. în încurcătură.HOGAŞ. (înv.ISP.PRAV. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. a intra în foc (pentru cineva). a intra boala în cineva. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli. (pop. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. mînie. inimă albastră. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. a intra în necazuri. o gigantică mămăligă. întristare. a da de dracul. a se certa cu cineva.BOL. (înv. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. 2) necaz. impozitul sîngelui. a intra în fabrica cuiva. a intra în (sau la) chibzuri.. a concura. a intra în competi ie. ieşit din modă. a cădea pe gînduri. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. a intra în belea (sau în chichion. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. a intra epitrop. (fam. a se expune unui mare pericol pentru cineva. a garanta pentru cineva. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. a da curaj. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . în necaz). 1) suflet trist. ) desuet. ca o stîncă ruptă din munte.. a pătrunde foarte uşor (undeva). (înv. pedepsit de cineva. melancolie. demodat: biata mamă. a intra în delă.DRĂGHICI.URIC. întristare: a murit de inimă rea. a intra cumpărător. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a intra în atingere cu cineva. lucru ieşit din modă în zilele noastre . Cuza cumpărător. banul este totul în lume.CEZAR. a intra în agonie. a intra în combina ie cu cineva. a intra ca-n brînză (undeva). a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL.P .CR. a intra în foc. ) a accepta să fie chezaş. a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere.. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. a intra în conflict cu cineva. interesul poartă fesul. a scăpa o vorbă. inimă de aur. mîhnire. ) obligativitatea serviciului militar. a contraface. a începe lupta cu moartea. a fi în contact cu cineva.ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). ) a fi certat. a înşela. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . om foarte bun la suflet. a da peste un necaz. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc . ) a munci pînă la epuizare. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. a induce în eroare (pe cineva). a-i ieşi vorba din gură (cuiva). (înv.. a avea de îndurat un neajuns. a se asocia cu cineva.NEGR. a spune ceva fără voie. a intra chezaş. a avea un diferend. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva).CORESI. a face un aranjament. a insufla încredere (cuiva). muştruluit. (înv.

la idee) sau a se lua de gînduri. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. a greşi. a păcătui: ia adu. a se speria foarte tare.ISP. . a intra în voie (sau în plac.PSALT. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . care intrase iar în favor. a cădea la învoială. le biciuia şi nu le da de mîncare. a intra la gînduri (sau la grijă. în necaz.CAR. a corespunde exigen elor cuiva: sper că. fata . a se îngrijora. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine).AL. a intra în (sau a ieşi din) salce. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. îi întoarce capul. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. a intra la stăpîn. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva).CR. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. a intra în grozile mor ii. pasările se luaseră de gînduri. în placul. a-i intra în sînge (ceva cuiva).i voi fi brodit gustul. 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. 2) (despre oameni) a intra în belea. . a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). a deveni bănuitor. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. a intra în panică. a intra în tain.PANN . a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. crezînd că doar l-o împăca. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. 2) a fi sub influen a cuiva. a intra în mormînt. azi aşa. ) a face puşcărie. a se încurca într-o treabă. la idei. (pop. ) a ajunge într-o situa ie bună. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. a se înscrie în-tr-un partid. (pop. a deveni o obişnuin ă. (reg.i aminte bine şi nu intra în păcat. a intra la spălat. în voia) cuiva. 1) a-i da ascultare (cuiva). a intra la mijloc. . a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. (despre esături) a intra la apă. a intra la apă.CR. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. a intra în joc (sau în horă).NEGR.GHICA. a intra în obicei. că întru acuş într-un păcat! AL. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. 1) a slugări.) a se îngrozi. a se interna în spital.POP. (înv . a intra în sufletul cuiva. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. 1) a muri. a intra în materie. a intra într-un partid. a se pune de acord. 2) (spec. la griji. a deveni obişnuin ă..PRAV.OD. a aborda miezul chestiunii.. a muri. mîine aşa. 1) a comite o faptă condamnabilă. a intra în spital. a începe să putrezească.CR. a se alarma. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). 2) a deveni drag cuiva. 2) a fi agreabil cuiva. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a intra la răcoare.POP. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. a intra în putrefac ie. a intra în pămînt. cu două. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. a se nelinişti. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. a intra în groază.

a intrat nora în blide. Doamne. (reg.a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea.ISP. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. ştiu eu ce îl doare. (glume ) e foarte slab. (înv. iute (sau strîmt) la ma e. a-şi izbîndi asupra cuiva. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă.AL. a se angaja slugă (la cineva). e veşnic supărat. 2) a se păcăli. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. a i se face frică. a-i intra ra a în traistă (cuiva). are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. iute de pumn. . a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. iritabil. posac. (pop.BĂLC. îndată. a-şi iu i pasul. cheltuieşte fără socoteală. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă.CAR. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. 2) e bleg. a trece vremea: răbdare.CR. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. ironia sor ii (sau soartei). atunci întră sub judecată. n-a intrat vremea-n sac! CAR. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). despre femei) desfrînată. iute (sau grabnic.POP. a intrat murga în sat. îi trec mul i bani prin mîini. a muri. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn.PRAV. a fi distrat. curvă. a intra sub judecată. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. (reg. . foarte harnic. foarte repede: aceasta era foc de harnică. a nu avea bani. posomorît. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. (fam. a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). e îmbuibat. rău) la mînie. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). a fi la discre ia cuiva.POP. (înv. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). iute şi degrabă. cînd auzi de bărbat. ) îi merge (prea) bine. îi dă necazul de nod. a (se) amăgi. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. tînărule. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). a fugi. a intra pe mîna cuiva. îi ştiu eu buba. într-o belea: am intrat mesa. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. iute foc sau foc de iute. a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). 1) este foarte mic de statură. ce rea eşti la mînie! COŞBUC..GALA. după cum intrau platcă saunu. e un risipitor. a-l trece un fior rece (pe cineva). ) ar ăgos. s-a înserat. a băga) mesa.CAR. (pop . îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar).CR. este foarte necăjit. a i se isprăvi zilele cuiva. a nu fi atent. imediat.. a nu da importan ă. a îmbăta cu apă rece . a intra vremea (sau zilele) în sac. se văicări el. iute (sau rea) de cur. irascibil: ei. nenorocit. ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. a intra (în) platcă.

a îmbrăca pe cineva. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. nu mă interesează. ) a mînca pe săturate. îmi vîjîie motorul.NEGR. nu-mi pasă. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). a îmbră işa o carieră. (reg. ) a o lua la fugă. a-i face un rău cuiva. a împăna o fugă. a îmbuna inima cuiva. (reg. 1) a fermeca (pe cineva). a mînca lacom. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă.POP.NEC. 2) a orbi. a îmbrăca caftanul. a se îmbrăca bine. 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a se împăca ca capra cu varza. a încadra o icoană. norii sus se învîrtesc.. a se îmbrăca în negru. a pune lenjerie curată de pat. a îmbrăca patul. a se dedica unei profesii. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. (pop.. a-şi umple ziua cu lucruri utile.REBR. a-i intra frica în oase (cuiva). îmi umblă cuvîntul prin gură. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. 1) a lega o carte. a (se) îmbrăca cu uşa. (reg. a îmbătrîni în vatră. a îmbrăca o icoană. a îmbrăca o carte. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a fereca.POP. a înşela (pe cineva).NEGR. 3) a pune coarne (cuiva). cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. a purta haine de doliu. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. a împărtăşi ceva cu cineva. a îmbătrîni degeaba. (înv . a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. a împăca două interese opuse.. 1) a se îmbrăca cu haine groase. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . a rămîne fată bătrînă. a-şi accepta destinul. a(-l) vedea mort (pe cineva). degeaba. îmi bate cugetul. a nu mai vedea bine. a tremura de frică: iar Duca-vodă.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. îl ştiu.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. a o tuli. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. din străin să-mi fac un frate. a nu se putea în elege unul cu altul. a se împăca cu soarta. ) 1) a fi boierit. ) a fi în rela ii proaste. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). a se împăca cu rînza.POP. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. îmi este indiferent. (arg. (înv. a(-i) împăr i colacul (cuiva). a-şi ocupa. 2) a deveni domn. ) mă doare capul. a îmblînzi (pe cineva). (pop. a îmbrăca păşunea cu vite. a împăr i ceva cu cineva: un înger . a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). a îmbrăca ziua. a împărtăşi soarta cuiva. a se cocli) turtă (sau cri ă).CAR. vorba românului. a o şterge. a mul umi şi pe unul şi pe altul. a îmbrăca un lan (sau o moşie). ) 1) a îmbogă i pe cineva. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. a împăca (şi) capra şi varza. şi pop . a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc.

a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). a împăr i dreptatea. a se împinge cu vorba. a reînnoi.POP. a împăr i fră eşte. verzi şi uscate cuiva. a isprăvi (cu cineva). a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor. [băcanul] îi înşăla .. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. a merge din greu. 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. a se împiedica în picioare. a lua) bani cu (sau (înv. a împleti din picioare. a împinge o poştă.).CAMIL. împieli atul. a nu mai putea vorbi desluşit. a calomnia. se-mpiedică-n picioare. a înviora culorile. ) şi cu .CORESI .AL . ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a o împătura. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. termenul de plată. . a se împlini sorocul.. a împrumuta ceva (de la cineva). a mitui (pe cineva).. a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. 1) a termina. a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva). (reg.URECHE . a dansa.NEGR. ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa.. a bate. ) a insulta. (înv... a veni scaden a. a se lăsa ispitit.POP . depreună. că i s-a cam împlinit veleatul! POP. a împuia urechile (sau capul) cuiva. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna. a o lua la sănătoasa... a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. (reg . a-i spune multe şi mărunte. a se îndemna (cu vorba). a i se împletici picioarele (cuiva): unii. a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. ame i i numai. . a da o mînă de ajutor cuiva.a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu . a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului.. a (se) împrumuta cu ceva. a se împodobi cu pene de păun. c-apoi o împlineşti cu mine! AL . ) a se căsători cu cineva: spune tu. a împăr i în mod egal. împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. a toca la cap pe cineva. a se împodobi la păr ile ascunse. . a împleti gî e albe. a i se împiedica limba (cuiva). a împinge bani groşi (cuiva)... a împrumuta (sau a da.. a risipi.. împreună (şi) cu . a împrospăta culorile. a împrăştia ca găina. împieli atule... ) a rămîne fată bătrînă. 2) (fig. a face rost de bani cu orice pre . a cheltui fără socoteală.dracul) (pe cineva) (să . a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. a i se împlini veleatul (cuiva). cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul.) a fugi. P. ) în. a batjocori. în acelaşi timp cu . a face dreptate. sau (înv.DOS . laolaltă cu . pre) camătă. halal să-mi fie! CR. a se împăuna. (pop. a împinge la roată cu cineva. dar împletişi coada albă.

. (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. în adevăratul sens al cuvîntului. în asemenea împrejurări. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). în acelaşi timp sau (înv. a-şi pierde curajul. în afară de aceasta.) a nu avea bani. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). în acest moment sau în momentul acesta. o plîngere) (cuiva). a adresa o cerere (sau un act.PÂRVAN . PREDA. fug. cu grămada alerg.. exprimată în acest sens .. prematur.. din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. înaintea erei noastre. (chiar) în această clipă. această poznaşă trebuşoară în multe privin i. exact. pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. în acest sens. sub un anumit aspect. 1) cu privire la . cuvînt înainte. o plîngere) (cuiva).i fie editor. mai e şi urît. a fi lefter.OD.. în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. simultan. într-acel ceas. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. că tot mai am oleacă de nădejde. exact. totodată. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi. din unele (sau din multe puncte de vedere). a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă. ce-mpuşcă-n lună! AL . atunci. are to i sor ii de a fi confirmată. înainte de termen.. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate .. plini de frică. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos. concomitent. a împuşca francul. a bate cu bă ul. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor.i dau un răspuns chiar în secunda aceasta .. în asemenea caz ar primi desigur să. mînăstirea de la Sf. împuşcă-n lună. în atari circumstan e: sper că d-l Socec . sub acest aspect (sau raport). extravagant: bre. a împuşca doi iepuri dintr-un foc. pur) al cuvîntului. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz. erau găinile. în momentul acela. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga.SAD.. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . înainte (sau mai întîi) de toate... a o întinde. îndată.NEGR . înainte-alergătoriu. prea devreme. a demisiona.PANN. în afară de aceasta. o peti ie. a o lua la sănătoasa. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . precis: plouate. în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR. a se descuraja: nu tempu ina cu inima. (fam . (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. a rezolva două treburi deodată. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . înainte cuvîntare. cu adevărat.) precursor.CAMIL. în(tr-) adevăr. ) într-acelaşi timp. în legătură cu problema în discu ie: părerea . o peti ie. prefa ă.. absolut.P.CR. a înainta o cerere (sau un act.. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. a-şi înainta demisia. a o lua la fugă. înainte de timp. (chiar) acum. în această privin ă.ANGHEL.CR. în(tr-) acel ceas. nu putea să. om nesocotit.BĂLC. (înv .. 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens.CAR. imediat. a avansa (pe cineva). predoslovie.

fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt. în persoană: era chiar el. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să .POP..: în caz de incendiu. cată să te înarmezi cu răbdare . de dezinteres. a lua. a fi bătut măr. în mare măsură. a(-şi) ridica privirea. să se facă catolic. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt... a (se) amărî.. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa..înainte să . în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP. înaltul cerului. în cai de poştă. dacă . în eventualitatea că . exact. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie.. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. a împiedica la lucru (pe cineva).. în(tr-) alt chip. iar porneşte la Dumnezeu.. în capăt.. bolta cerească. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului. 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL . în alte timpuri sau (înv . de neputin ă). în carne şi oase. în amurgul vie ii.. ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă. .. chema i pompierii! în caz contrar. 2) (fig.POP. în cap sau în capăt. în amănunt.. a mări pre ul. n-au vrut să încalece în oaste. a ridica. cînd .. în altă parte.. în alt mod.. în aşa hal că . în bloc. încă cum. a distruge în fază incipientă..: în caz contrar.. în detaliu. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că .. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. a lua o bătaie zdravănă. altminteri.. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin. a desfiin a.. a înăl a (sau a da. (înv. (sau de a . a se înarma cu răbdare. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. în trecut.încă cum! a încăleca în oaste..) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii. în bună parte. a strînge) din umeri. altădată. în mare măsură: i-e foame? . a se înăl a la pre .. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că .. a întîrzia. în carne şi oase . a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală). a înapoia în lucru (pe cineva). 2) în cap. ) în ciuda.SAD. altundeva. pe înserat. foarte mult. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. în butul cuiva.DIONISIE. (sau de . 1) în alt loc. pînă a nu .. odinioară: mai şezi..CR.. în aşa măsură că . că nu şezi pe ghimpi..LET.. laolaltă. pînă să . în cap de noapte sau în capul nop ii. a se scumpi: se înal ă la pre toate celea.. a mişca din umeri (în semn de neştiin ă.. (reg.EM.. dacă nu .CR. a încasa (sau a căpăta. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. a (se) supăra. vei suporta consecin ele . la bătrîne e. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva. a înăbuşi în faşă. (pop . ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas. în amurg. în (sau la) caz(ul) că . trimite şi contravaloarea lor.: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. împreună. altcum.) în al i timpi...).POP.. (înv. altfel.. în caz afirmativ. altfel.COSTIN .).

. în ce fel.. ce opinii sau inten ii are?. a se apuca de . sub raportul.COŞBUC. ) întrucît. ca să-şi cerce norocul. (judecînd lucrurile) sub aspectul . a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri. a se încăl a cu cineva.. în ceasul al doisprezecelea.. 1) a se îngrăşa.POP... am avea de făcut următoarele observa ii.. a începe (sau a o da) pe altă coardă. iar în cel mai rău .POP . degeaba.) a fi peste măsură de gras.. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au..: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine. să vadă. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. în (ceea) ce (sau cît. ai putea învă a o meserie. a nu-şi încăpea în săul său.... a se încărca cu cineva (sau cu ceva).. dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă. în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la . neliniştit. în ce mod...: în ce priveşte forma. ce fel de om e?.. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP .BIBLIA...ai putea intra în politică.REBR. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. în ceasul ce . îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă. încît) priveşte (sau privea). a se impiedica de cineva. ...CR. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul. a căuta. (înv. a nu(-şi) mai încăpea în piele. în ce parte?.. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. în cel mai bun (sau mai rău) caz. în ultimul moment. (înv .. rugă.. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva). a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu.VLAH. cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu. pentru un serviciu.. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă..EM. la urma urmelor.: dînşii la ceartă începură. în (sau cu) ce chip... a bate (pe cineva). cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . 3) a fi gras şi leneş. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul . ... a începe la . a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. în clipa (sau momentul) în care .. 2) a fi înfumurat. cînd. cu privire la. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs.i încerci norocul.. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă. a începe cuvînt. Cătălin. de constrîngere).) sau în ce (sau care) ceas. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei. 2) (fig ... . în ce ape se scaldă?.ISP. a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva). a nu avea loc. în privin a. ) a scăpa de sărăcie. şi eu sînt numa-n cămaşă. a încărca (sau a umfla) nota de plată. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. 1) a fi foarte bucuros. ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită)... încă (odată) pe-atîta. în cămaşă (sau cu cămaşa).. dete şi peste calul tatălui său din tinere e.. a încărca de Doamne-ajută (pe cineva). ca doardoar a încăleca pe nevoie. (pop. a prinde să ..) a ispiti) norocul. a încerca marea cu degetul. (înv . privitor la.CORESI .. SAD. a-şi găsi beleaua.. din punct de vedere. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga.CEZAR. a se încărca de calabalîc. în ce ape să scaldă. . 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz.... raportat la.DELAVR. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele . . referitor la. plin de ifose: nu. începură dară pe altă coardă.) a fi foarte preocupat.P. a(-şi) încerca (sau a cerca. (reg .COŞBUC .i mai încapi în piele de fudulie? REBR. în ce direc ie?. s-o dus acolo la fîntînă. a se încărca de bogdaproste. acu-i acu ca să.. şi pop.a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce .P.POP.. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran.... (sau care . îl bătură. a-şi aprinde paie în cap. (fig.CAMIL. a nu mai încăpea de cineva. (reg. ) după) urmă.

încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . a nu mai voi să audă ceva. a închega două vorbe. a închide lupul în stînă. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . probleme) în discu ie. a renun at. de) sănătatea cuiva. a muri. foarte încet. să aibă noroc etc. a nu (putea) închide ochii. a încheiat-o. a abandonat. (pop .POP. a nu mai avea nici o ieşire. pu in cîte pu in. a se închina (sau a cădea. în chestie sau în chestiune. a veni) înaintea cuiva. cînd vi s-a închide glasul.SAD. a i se închide cărările cuiva. a nu putea dormi. a nu mai putea face nimic. a da dracului pe cineva. parcă nu mi-ai fost curată. a amu i. a fi la cheremul cuiva: să vie aici. a se face că nu observă ceva.CAR. a-şi închide urechile. a trimite salutări cuiva. a i se închide glasul (cuiva). a pune deoparte ceva bani.SAD. . a închina o cetate (cuiva). a încheia hotărîre. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva. a înceta din via ă. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. treptat. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . (despre subiecte în dezbatere. a închega ceva bani.) a rupe legăturile. a închide ochii sau a închide un ochi. a-şi astupa urechile. să închee hotărîre.) a tăcea..OD. ) a saluta pe cineva. (înv. ) a-şi aduce duşmanul în casă. a se împrieteni (cu cineva). a lăsa în pace pe cineva. (înv. a înceta din via ă. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. EM. (înv.POP. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. a se închina (sau a cădea.NEGR.a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. ) a muri: că nu ştii ziua. în chepeng. nici ceasul. a închina armele. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. a închide ochii (pentru totdeauna). a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis. (fig. a i se închide ochii (cuiva). pierd încet-încet sim irea. a încheia catastihul.ext. a preda o cetate (cuiva). 2) a muri. 1) a picoti.. a lega o prietenie.. a muri. a păzi cu străşnicie. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. a lega coerent cîteva cuvinte. urîndu-i să fie sănătos.POP .DRĂGHICI. a se închina de sănătate. a o încheia cu cineva. la poalele slăvitei măriri. a ciocni) în (sau pentru. a închina (sau a bea. să arate. ) a i se înfunda (cuiva). teme. cu obloane ce se trăgeau în chepeng.. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. fericit.POP. (fam . a închina dracului pe cineva. a-şi închina fruntea în ărînă. rela iile cu cineva. a închega o prietenie (cu cineva).ISP.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. a strînge. (p.CONACHI. a închide ochii cuiva. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai.

. în chip de şedere... cu înfă işare de. în calitate de .) ca..NEGR. 2) (înv .DOS .a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de . în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire.. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare. în felul .P .: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.CR .. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă. a înlăn ui cu bra ele pe cineva. (înv.COSTIN . a-i pune be e în roate (cuiva). PANN.. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă... în chip de . în felul acesta. ) pe fa ă. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip. ca şi cînd ar fi ..: au trecut la arigrad. a se lupta cu îndîrjire.. în chip.) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. foarte repede. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. aşa... 1) sub formă de . şi pop .I.BIBLIA. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. a i se încleşta inima cuiva.POP. în chip de negustori.. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. în semn de . a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte.. a închina steagul. ) într-acestaşi) chip. a face.: amîndoi. în ciudă sau în ciuda cuiva. deghizat în .. în (sau spre) cinstea cuiva. sub pretextul că . de frică.VLAH. fă iş.AL. în cealaltă închină steagul. 2) spre lauda.. corp la corp. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . căzînd în genunchi.. a (se) produce confuzie. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva).. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. a (se) încurca planurile (cuiva). 1) păzit cu străşnicie. imediat. închis (sau ferecat) cu şapte pece i.CEZAR..... dar răutăcioase în fond.POP. 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne. în cinstea nepotu-său. ) a muri. supărarea cuiva. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile.POP. 2) (fig. aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd . a încînta cu migdale amare (pe cineva). 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i. a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva.AL...BELDIMAN. de supărare). în numele unei ări. în cîte sîntem azi?.POP . în chipul sau în(tr-un) chip de . a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva.. dezordine. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor . 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor .... în formă de . 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea.. într-o doară... (p. în ciuda vremii ce trece. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere. a se încleşta la (sau în) luptă. a muşca cu putere din ceva. astfel. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva... 1) a capitula.. şi nu pren pilde.. în loc de . (reg. ) a adormi. în chip de şedere.ext.. a închina o ară (sau cheile ării). a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă. a încinge cu o bîtă pe cineva. pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate. încîntat de cunoştin ă!. (înv . a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele..

a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu . a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc. încoace şi încolo sau (pop . împreună. în comun. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. ) a aduna cu îrîita. inoportun. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii. în contradic ie cu . gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş.... prin urmare. în credin ă. laolaltă.. în contratimp. (înv. chiar atunci: în clipa aceea. încrucişat: oştenii Rîmului . ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă .. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii. to i deodată. în formă de cruce..: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură . a încre i din sprîncene.. în opozi ie: discu ie în contradictoriu . indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît . inînd seama de . fără întrerupere.mintea. în dezacord cu . ) într-adevăr.N.. în construc ie.. am sim it că nu mai am aer. dar n-are încotro. i-ai încleşta mîinile. a-şi face imputări reciproce.favor ce-n credin ă. a-şi încropi traiul. ca urmare.CR. în creierii mun ilor. în curs de construire. potrivit cu . a se învinovă i.. a se acuza.eu n-am meritat.. în cor..NEGR . col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă.CR. traiul să mi-l încropesc. a se încrimina unul pe altul.. îndată..POP... continuu. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene.. COSTIN. lung la dînsul s-a uitat. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept. a-şi încremeni ochii.. în dezacord. în locuri înalte şi greu accesibile. a face efortul de a în elege. încolo şi încoace (sau (pop.a-şi aduna. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce .toate puterile. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. în contradictoriu. a-şi încordaputerea (sau puterile. memoria). privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat. a încresta în grindă. (reg. în conformitate cu . în (sau cu) col uri. (pop.. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. oriunde.POP . în(tr-o) clipă. a se uita cu groază la cineva. în clipa aceea.EM. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri. HASD. să se ducă încotro vedea cu ochii. la unison.AL. în continuare. numaidecît.PANN. în considera iune... în consecin ă.. conform .CEZAR. printr-un efort.PANN... a se încorda către cineva. a se încocle i o luptă. în cruce (sau cruciş). în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu . a-şi împreuna mîinile. a-şi încopcia mîinile (pe piept). nepotrivit. în opozi ie cu . pe seama cuiva. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile.CAR.. a încropi din tei curmei. în contul cuiva.. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri.. cît ai clipi din ochi.SL. ) încoa). vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc. ISP.GR.ISP .P..) încoa şi încolo (sau încolea).

în timpul zilei.. a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).. (pop . în cursul zilei. cum poate... 2) a o pă i (cu cineva).. a pierde vremea(degeaba): dragă. a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP. a vorbi greu. cunoscînd bine lucrurile... a rosti cu dificultate cuvintele... ) imediat. ) a încurca treburile. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine. încurcătură de ma e. a bolborosi.POP.a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva. ) pe căi piezişe: de .POP... în curs de execu ie.. (pop. haotic. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit.. în timpul . a nu se încurca. 3) a încurca vorba. nehotărît.. căn curînd. pe durata .POP . de nu ştii juca. nu te încurci! CR . şezînd: ce-mi eşti bun. îndată cum . în definitiv. a încurca rostul (cuiva). (înv...) 1) a duce o via ă chinuită. voi merge şi eu ..POP . (pînă) în (sau la) cumplit. imediat ce . a da răspunsuri evazive. toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim .CAR... a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de .EM. a da din col în col . cu mînia. pe cale de a fi executat. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori. . în decursul .. a nu pierde vremea: dar cîn i. în cur sau din cur.. ) pentru totdeauna...NEGR.DOS . în culise. în definitiv . îndată cum . . în curmeziş.: de ziuă-ndată cum s-a luminat.. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine.. pe durata .. a încurca vremea. în fond. 3) foarte.. în debandadă în decursul . a bălmăji. ve i mearge către mine în curmeziş. a încurca lumea.ISP. a o încurca. roaba babei sapropie de el.... imediat ce .POP. în timpul .. dacă dormi în cur! POP . în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce .: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă... şi pop . a încurca vorba sau a o încurca. a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul.POP . ) îndată ce .. în cumpănă.. la miezul nop ii. a trăi cu chiu. 2) (fig. sau (înv .. îndată cît ..în scurt timp.. în (de)curs de ... pe cale de a fi rezolvat.: în cursul zilei.POP. în necunoscute haine s-a schimbat. în curs de rezolvare.. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot. imediat ce .PSALT . a avea o idee fixă. pe loc... băiete! POP.. vremea n-o mai încurca.. a vorbi confuz.) ocluzie intestinală...) peste curînd..... cînd. a încurca cuvinte. sau cum ce .. de îndată ce .. în curînd sau (înv. a nu se lăsa. îndata mare. 1) în lat..... a nu glumi.. cîn i. în dezordine.) de cumuşi .PANN .. (pop. 2) indecis. sau în cursul .. îndată cît .... de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. a nu sta pe gînduri. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui. după ce . în secret.: îndată ce sosise. BIBLIA . (pop . la urma urmelor: căci în definitiv. în cumpăna nop ii. (de) îndată ce . în debandadă. Lăpuşneanu porunci. te-nsori. bade. 1) în echilibru. cît durează . (înv. a îngăima. în cunoştin ă de cauză.. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş.

în doi timpi şi trei mişcări... foarte repede. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. a stărui. (p. văcar după vaci. ) a expune pe larg.ext. echivoc. nehotărît. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. reprodus aparte. pentru ca să îndelungesc la mînie.ISP. în dorul lelii.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. (pop .. calea) spre . a-şi îndrepta pasul (sau paşii. în etate. a îndoi în arc.PANN. a-şi prelungi via a. beat. fragmentar.BIBLIA. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. în timpul serviciului legal. a-şi îndrepta cărările într-o parte. excesiv. 2) (fig. în direc ie opusă.. a se împiedica în vorbă. a măcelări. (sau către . a se îneca ca iganul la mal. a i se îneca corăbiile (cuiva). a spune) verzi şi uscate.ISP. a se îndrepta. a se înghesui unde se dă ceva degeaba. nedefinit. cărarea. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. a se îndesa ca iganul la praznic. la fel (de . în doi peri. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal. ) cherchelit. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi... în egală (sau în aceeaşi) măsură. a păşi. cît ai clipi din ochi. bătrîn. a spune vrute şi nevrute. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. neclar. a umbla după pleaşcă.. 1) a trage căciula pe urechi. 1) (pop. în faptă. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. confuz: vorbe în doi peri . în vîrstă.. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă .POP. în sens invers. în ultimă analiză. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . în doi craci. (înv. a fi supărat. a insista. 3) (fig . a îneca în sînge. fleacuri. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. 4) (reg.) (ceva sau cineva).EM. a îndruga (sau a înşira. a o lua spre . a se face a nu şti. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP.. a masacra. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. a-i rămîne vorba în gît. 1) (înv.). a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. în esen ă. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. în exerci iul func iunii. 2) (despre oameni) cărunt. ) a avea via ă lungă.ISP . 2) a se arăta nepăsător. a se îneca în vorbă. în evantai. anapoda. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) .. a se îndrepta de păcat. în exces. a se îneca în datorii. sur.. (înv.POP . a fi copleşit de datorii.EM. aiurea. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori.DOS . .EM. în extras. . a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva.. te-oi lua. eu cînd oi vedea ursul în doi craci.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. fără măsură. într-o doară.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. a eşua înainte de a sfîrşi ceva.) care este între două stări.

în faptul dimine ii (sau zilei). a nu mai avea nici o ieşire. a se înfrupta din talerul cuiva. în şir indian. decretul.a se stabili. în fugă: un călăre trece-n galop. şi el dreptate. a se înfoia ca varza. în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . în văzul . că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine. (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. în folosul (cuiva). în (toată) fire(a). spre binele. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“. (înv.. în fond. a reduce la tăcere pe cineva..a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman..CR. (sau a şoarecului). a trage un pui de somn. pe înfundatelea. real.P. a înfunda gura cuiva. în toate min ile.URIC. dinainte: în fa ă. a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. în fa a poporului. a-l înfunda rîsul pe cineva. ca.. în favoarea cuiva. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . repede.OD.. a astupa gura cuiva. a se înfăşura pe undeva... dar acum i s-a-nfundat..EM. care nu a depăşit termenul de garan ie.NEGR. în furculi ă. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. în garan ie.VLAH. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă.REBR. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . în pămînt). a o pă i: a umblat cit a umblat. în fa ă în fa ă mumă. li-i luna. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva.PANN. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . unul în spatele altuia. a tinere ii. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. ipocrit.. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. în galop întins.. în felul . a june ii).) în borta şarpelui. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni.. într-un (sau dintr-un) loc ascuns. (pop . în realitate: avea. fă arnic. a înfunda o uşă (sau o fereastră)..DELAVR.CEZAR. a împiedica pe cineva să spună ceva. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL.. de fapt. în felurimi sau pe felurime. a dormi dus. a rîde înfundat. în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. în dos ciumă. a citi apoi pe felurime. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel.EM.: după Te-Deum.EM.. dinaintea . în fiin ă. în fa a . scăpare. în (sau din) gaură (sau (reg. în plină tinere e (sau june e. a se îngîmfa. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani . în fa ă. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară).. în floarea vie ii (sau a vîrstei. a nu mai avea încotro. a mers la casa oraşului şi a iscălit. în fond.NEC . a i se înfunda (cuiva). a rătăci pe undeva.CAR.) a hălădui.BĂLC. în fa ă mumă. în fine.OD. în flanc (cîte unul). prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte. iute. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. a hoinări.. în gaură de şarpe . în fuga cailor. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. a închide. în galop..

CR.SAD. umilin ele. 1) din punct de vedere general.SAD. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere.ISP.CAR.. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva). (reg. a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea.POP. în harul Domnului. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. o batjocură. înghite şi taci!. repede: atunce în grabă . a se înhăma după cineva. a prigoni pe cineva.AL. aflat în stadiul ini ial. a îngrăsa porcul de Ignat. ) foarte înghe at. ) a suporta cu greu o durere. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. OD. înghe at bocnă (sau ciocan.. (reg . (fig. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie.POP . a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc. a suporta (de nevoie) o dojană. toacă). a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. suferin ele. (înv. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi.LET.) a se învă a să suporte greută ile. rabdă! a înghi i cruciş.. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. a înghi i (cu) noduri. a se speria foarte rău. a înghi i pastila. a suporta un lucru neplăcut. a se lua după cineva. a îngrozi de cap (pe cineva). înfrupta din ceva: înghi i-n sec.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a se îmbina. a înghi i în gol (sau în sec).. în gura mare. a înghe a de frig. 2) (fig.GANE. (înv . 1) a mînca cu mare poftă.VLAH . a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. în înaltul (sau în slava) cerului. o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. a înghe a lemn.) a nu se putea împărtăşi. în germene. . în grabă. grăbit. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca.CR. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva.NEC . 1) a îngurgita cu dificultate. în tării. a da de dracul. se sculă şi ieşi. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. a răbda. 2) (fig. 1) a înghi i aer. a înghi i hapul. a urmări. a-şi înghi i limba. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. a se îngloda în datorii. a se îngîna (sau a se bate.EM. 1) a i se tăbăci pielea cuiva. înainte de a se dezvolta.. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at . cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă). a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). a lăsa gravidă. 2) (fig . a îngropa cu talerul (pe cineva). însărcinată o femeie. zboară cu dînsul în înaltulceriului. a se lupta) ziua cu noaptea. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură. măduva în ciolane de frig. l-au bătut cu buzduganul.CR. a-şi îngreuia stomacul. în văzduh: calul .ISP .) a o pă i.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere.. a înghi i gutuia. degerat. a suporta o neplăcere fără să crîcnească. .

) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce.. în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului.. în legea cuiva în legea cuiva. 1) la mijloc.ext.. în (sau la) linia . spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă.. în lături în lături. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei.EM.. în (sau prin) mijloc sau în (sau pre. cu totul. înjugă sacii la car şi hai la moară.. în lumea largă în lumea largă.. în linia .. în medie.. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură . în măsura (sau în limita) posibilită ilor. DOS . nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). în memoria . în linii generale în linii generale (sau mari).. în cantitate mare. în cantitate mică. în jurul .. la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş. în majoritate. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente. de-a lungul şi de-a latul. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. cu totul.VLAH.în întregime în întregime. 1) în cantitate mare. ca omagiu postum.POP. 2) în cursul. în (cea mai) mare parte sau (înv . în medie sau (înv. (sau în locul . în loc de . în (sau din) lipsă de. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri. (fig . în şir drept.. a înjura de cruce în jurul . 1) în preajma .: s-a discutat mult în jurul acestei probleme ....... în mărime naturală. ) în toate direc iile. la nivelul . 2) în număr mare... a înjuga boii la car a înjuga boii la car.. întru) mijloc de . 1) în locuri depărtate. 1) pe scară largă. în amintirea cuiva (sau a ceva). în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş. cu to ii. 2) relativ la . din cauză că lipseşte ceva.POP . în loc de .POP.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR .. adevărat: două cucuie tari . pu in. în masă.. un ăran în miniatură. substituit cu .ISP .. 2) în rezumat.). în linie în linie. în dreptul . nişte corni e în lege. în mică măsură sau în măsură neînsemnată.... masiv. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege. în bună măsură: au desăvîrşit . atît cît (se) poate sau cît (se) va putea.. în timpul.. (cuiva sau a ceva). (p.. în genere.. în mare.. BARI IU. între.. în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . în miniatură. peste tot.... departe de ărm. integral.. în mărime reală. în general. în josul apei în josul apei. la vale.. 2) la scară redusă... aproape. în josul în (sau din) josul. în (deplină) libertate sau în toată libertatea. pe scurt. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. după bunul plac. .. foarte mult. printre.. în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş. nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate.CR .. înlocuit.. de-a binelea. sau în (sau pe) mijlocul . în mijlociu. BIBLIA.. de tot.) a începe (sau a se apuca de) o treabă... în lipsă de. pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş.. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie. miniatural: un înc de vro şapte ani. în toate direc iile. (pop. în felul cuiva. să măcinăm boii!. în larg în larg. 3) la mijloc. a înjura profanînd cele sfinte.1) de dimensiuni foartemici. 2) pretutindeni.CAR.. ) în mediu.) spre cea mai multă parte. 3) comer cu ridicata.

REBR .. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . obligatoriu. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de .. încîlcit.) complet. a se înnădi cu cineva.) activ... ) în negre. în neştire. ) chinuit.EM. 1) în realitate. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa.GALA . (pop . 1) lipsit (de ceva). în noaptea timpurilor. a se înnoda la ceartă. în (trei. în mişcare. în produse: plată în natură .în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . .HEL.AL . 2) (fig. în număr. cu buzele sub iri şi strînse. în not sau cu (sau a.. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul .. încordat. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor.... în acea clipă..DOS. în (sau din) numărul . (înv. în speran a . dintre .) nepăsător. în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate.. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea. în minutul acela... neapărat. 2) în suferin ă.. în neorînduială.RUSSO . . în gînd: a bate tactul cu mîna. cu socoteală.) muchii. 1) mişcător.. ) agitat. . în vremuri imemoriale. patru etc.. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul.SAD .. a înnoi o casă. în mod necesar. şi reg . în total. era tăiată în monolit. în număr de . parc-ar fi la masă mare. cum este în iad. în haine de culoare neagră. în necazul . în nevoie. în neştire.ISP. inseparabil..ext .. (p.ext. în monolit. (înv. tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. 1) în (continuă) mişcare. 3) fără măsură.EM.CEZAR.:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) .P. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. în natură.. în necaz. a se înnoda la vorbă. ) îngrijorat. străvechi. a conversa mult cu cineva. 2) fără rost. în nevoin ă.. în neastîmpăr. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. printre. în momentul acela sau în acel moment. de-a) notu.NEGR . (p. în nepăsare.PANN. în minte..POP. (înv .. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr. vesel: dar el cîntă-n nepăsare. 1) fără a-şi da seama.. în nevăzut.. DRĂGHICI.MACED . ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng.AL. 2) (fig . în ciuda . a zugrăvi o casă. în numărul ... în noduri.) înotînd: au trecut în not. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi. fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. în gol: privea în nevăzut. fără doar şi poate. în mod organic. cu piciorul sau în minte. a repara. POP.OD.ISP . în negru sau (înv. distrat. agitat. cu necesitate. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. în neodihnă.. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR.FIL .. indisolubil. nepieptănat: crai cu barba-n noduri. 2) în obiecte. în nădejdea . fără socoteală.

) de hatîrulcuiva. (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor .. pe) numele (cuiva sau a ceva). (pop .) a fi foarte bogat. necopiat. pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. în numerar.) a nu şti să înoate. în cinstea cuiva. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame . aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. în parte în partea locului în particular în patru . fraude a făcut? CAMIL. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. 1) în mod deosebit. în (bună) pace.SAD. spre lauda . ) personal.. în paranteză (fie zis). în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba . confiden ial: to i vorbesc în parte. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate.GR.. netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. a înota în seu. ) înaintea ochilor cuiva. pieziş. în patru păr i egale. aşa. 1) (înv. în ochii cuiva sau (înv. în opozi ie cu . în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte. separat. în special.AL . în paranteză. ) drept. aşa cum se cuvine.. în osîndire. 3) separat.MARCOVICI . după opinia. prin acele locuri. în regulă. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor). . 2) din partea cuiva.BOL.. în linişte.. în contrast cu .. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. . par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute. 2) în oarecare măsură.BOL. 6) în special. I.CAR .) urgisit. în paguba . în (sau prin) partea locului. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. ghea ă. în pantă. a avea ochii plini de lacrimi.. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. în onoarea .AL.URIC. (cuiva sau a ceva). a înota în miere.BUDAI-DELEANU.GHICA .. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea.. (reg . II.POP. înclinat..CĂL .... confiden ial: se adunau să le dezbată în particular. (cuiva sau a ceva). . în opozi ie cu . după părerea cuiva.P. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e..BĂLC.. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. (reg .OD. ) de formă.ext. în parte. nimeni nu ascultă. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte. în particular. într-o doară.PREDA ..AL.. a o duce foarte bine. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte.. .în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea . peşin. în forma primară. în pagubă.... (reg . (p.PREDA . în (sau de-o) parigorie. între noi (fie vorba): mă rog. spre deosebire de . în patru.. înpierdere. 2) într-un grup restrîns. a înota toporăşte.. în ordine. a fi bogat. a cădea la fund (ca un topor).. (despre plă i) cu bani lichizi. în treacăt (fie zis).fără cîştig material. în original. spre cinstea . 4) aparte.CAR. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. ..

(înv . în mod efectiv.. în picioare sau (fam . personal: dieta .. în preajmă . şi reg .. în picaj. 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă. s-a pustiit.: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri.VĂC .P .. în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. (înv. ) chipurile. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune. (pop. în toate direc iile. prezen i cu to ii: mitocănimea era . cu intermiten e.. (reg ... 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu.. tată-său în picioare.. (reg .VLAH ... în (sau prin) vecinătatea . însuşi.. în pildă că o trimete pentru trebiule casii. în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă.AL ...COSTIN. în practică..) în contra. în (sau prin) preajma . în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. (înv . însărcinată... fără cîştig.NEC. în pofida .SAD . în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda .. se deschide. un tărîm undulos.: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi.TOP.. în picioare sau din cap pînă în picioare. în păr la galerie.. în permanen ă.ext.. în (sau prin) apropierea . în păr.BĂLC .. aidoma: bucă ică ruptă. în plus. (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i . vînturi). în patru vînturi. CAMIL.) cu aluzie la . ) pe scurt. în pildă în pizma cuiva în plin .) în contradictoriu... (p. în ruină: rămîi în părăsire Despot.. în pildă.. care suflă d-a-n picioarele. 2) pu in înainte de . împrejur.. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce. în plin(ă) .. . în (sau prin) preajmă.ISP. în pravilă. cu deficit.POP . în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma .în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri. oblic. abandonat..OD .MAIOR . alene. în ponce.: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor. ) în (sau prin) fa a .. 2) chiorîş. (înv . împrejurul . inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor. ) în necazul. în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul. în poancă.) pieziş: drept în fa a muchei .. (cuiva sau a ceva). în plin cîmp.CR.. înaintea .... în pizma cuiva..) 1) pieziş. pe lîngă aceasta... în perspectivă.. în pensiune. în poară. în (sau prin) jur..CAR .) de-a-n picioarele. în perilipsis..: cîteodată începea să cînte în pilda iganului. în popasuri. împotriva . sub pretext: trimesese giupîneasa la ară... concret.. (înv. (înv. fără întrerupere. în pozi ie. CAR.SAD . leit. ) fără urmă: mormîntu lui . referitor la . sub cerul liber..EM.. to i cei de fa ă. în miezul .. şi reg .. în părăsire.. nu tîrzie vreme după aceea. în pierdere.) în persoana sa. în piez.CĂL.. şi reg .. în piez. în (sau prin) apropiere.OD. părăsit. (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui.. în flaute. pretutindeni.. 1) în (sau prin) jurul . (înv . în ajunul .BRĂESCU . în pilda .. în persoană sau (înv . în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară. în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta.... în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida .. cu to ii. ..) în pozi ie de tragere. ) (despre femei) gravidă.. în toiul . (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. agale....COŞBUC .. (înv. cu-ai tăi străini. pe deasupra.. deschisă de împăratul în persoană.

... .BOL .CEZAR.OD. în preven ie. EM.. în (sau din) preziua .POP. în zilele noastre. în priveala . (înv .. lîngă.: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei. în pre . privea arbuştii exotici.CR.. foarte repede. în momentul de fa ă.P....) în zilele premergătoare .. mai întîi.. sub raportul ..P.....P... acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte. .. în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala . 1) referitor la ..în prealabil în predmetul .. în prezilele . în mod preventiv.. (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor. SAD... (cuiva sau a ceva). în ajunul .. cu privire la ... 2) în linii mari.... în pripă sau (înv . în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară..... (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului. cum aude că-i bărbatu... nu veni diseară. dascăle. (înv .. (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd..... îmi procurasem un paşaport.: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării.BARI IU ........ mai ales..) de pripă.HASD.. mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i. în privin a vremei.) (cuiva). sau (înv. din punct de vedere teoretic.PRAV. în principal. vino mai în primăvară.. iar într-al doilea ....CAMIL.. în ziua precedentă.: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră.P. în văzul . (înv. ) în prezen a .... în primăvară.CEZAR. privitor la .... în eventualitatea că . în chestiunea . în (sau de) prezent...BĂLC... grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. în vederile . ) în rezumat. lipit de . cu precădere. la vedere.: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii. în primul rînd (sau loc).... în pripite-şi leagă capul... din punctul de vedere .... referitor la .... în prima linie. în (ceea) ce priveşte . azi. în imediata continuare.. în cazul . în privin a .ext..: în previziunea că nu mi se va acorda cererea... 1) în timpul primăverii. în ceea ce priveşte . principial: în principiu trebuie să aibi dreptate. fa ă de . în fa a . în privelişte în privin a .. POP. dacă s-ar întîmpla . ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit . în prescurt în pre în preven ie în previziunea . repede. în previziunea .. în public.. ) cu privin ă la .CAMIL.. în (sau spre) privelişte.AGÂRB . în preziua ... în primă audi ie.. în linii generale.BĂLC. 3) (înv. în prescurt. privitor la ... să ia vreun lucru în pre ..: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui. în prezent în prezen a . (înv... (p. în prezilele ... pe scurt. în prelungirea .... P.. cu o zi înainte de .. în văzul lumii.. cel mai aproape de duşman. în pripite. iute. grabnic: muierea-i mare dracu.) relativ la .. în privin a . în fond. (înv... înainte de toate.. ) cu pu in timp înainte de . mai înainte de .AL.. în principiu... în predmetul . înaintea ..: în prezilele conferen ei na ionale din 1863. în prelungirea .: sînt încredin at.. (sau priveliştea . ..: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă. 3) în cursul primăverii viitoare: bade..EM....... în prima linie în primă audi ie în prealabil..... (reg . 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare. ) în compara ie cu . raportat la . 1) în primul rînd. în prezen a . 2) sub aspectul ..) în mare grabă. succint.....CEZAR..

în raport cu . în puterea . în răgaz.. care cum pute. în (sau (înv .: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică.. soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. numaidecît. mobila de salon în rate lunare. în în elesul adevărat.. fa ă de . în propor ie. propor ional cu .) în viitorul (foarte) apropiat....HOGAŞ.. în prezen a .ext . 1) în virtutea .. împotriva . pe deplin.FIL. tot atît cît .... în rate în răgaz . în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv.) în publică. deplin al cuvîntului. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de .... 4) (pop ..REBR .. ) în contra .. în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea ..OD . în temeiul . curînd: în pu intică vreme are să se dea. se-n elege. (înv.. (cu fruntea) în pulbere.... în puterea calului. în neştire: toacă banii în prostie .NEGR. în proaspătă vreme în propor ia . voia negreşit să izbutească.. în public sau (înv ..POP..: o picătură în raport cu nemărginirea. plătit eşalonat: cumpărase . în propor ie cu ..GR.. imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat. cu numărul locuitorilor.: în puterea prieteniei. în puterea calului.. în compara ie cu .: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor. că nu mă dă după tine. în propta . (înv ...VLAH. iartă-mi aceste nazuri. degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu. în toi: arşi a lui iulie era în putere. 5) (înv . în plină noapte. (încă) în vigoare. în rezumat..... . mai în putere şi mai luminos.în privirea .... ) în scurtă vreme. .CAR. 1) (înv .) în materie de .AL. 3) (înv . în mare grabă: venie.) în pustie..: în puterea aurului răscumpără pe părintele său. în ceea ce priveşte .. în propor ia (în care) . (p. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere. GOLESCU . . şi reg .) în goana calului. în propor ie cu .) prin for ă armată. în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz.. în baza .BĂLC . în puterea nop ii. comparativ cu . peste cîteva zile (sau ceasuri).. GHICA ..) (aflat) în momentul culminant... că măicu a i-a spus bine. după cum .SAD. în fa a oamenilor. umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi... în puterea vîrstei.. (reg. în plină vigoare: era un om voinic. 6) plin de sevă. în pustiu sau (pop .......CAMIL..SAD.. în propta .CR... inutil... în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele... zadarnic... în putere de . plecat şi umilit... în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu ....SL.) în plină dezvoltare. într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie.. să mă pui în public cu un coate-goale. fără măsură.. în viitorul apropiat.. în (sau pe) măsura (în care) ..EM.. în pu ine cuvinte.. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp)..) în văzul ...CANT . în rate. fără socoteală.CANTA . nu vine bine..) după) puterea .. ) care dispune de autoritate. în pu ine zile (sau ceasuri).POP . în văzul lumii: eu. del negustor. în raport cu . în prostie. 2) din privirea.P..: în putere de bani. în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). în proaspătă vreme. 2) (înv.NEC .: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului.ASACHI .. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea]. cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului. înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos. ) la putere. 7) cu (de-a) puterea..... în (toată) puterea cuvîntului. (înv . 2) (înv . puternic.CAR..) în schimbul .. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale). de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere.

3) contrar.SAD. pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra . efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate.EM. în realitate. 2) în ciuda .. în răspărul . pe la. în pofida . echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr. regresiv...STANCU.CAR . în (sau la) (bună sau perfectă) regulă.TEODOREANU .HASD ..GALA.. pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor.în răspăr în răspărul . potrivnic. de fapt. . cîteodată: în răstimpuri. aşa cum se cuvine: omul legii . restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor.. sau cu respect la . între timp: în răstimp. fa ă de . ieşit în afară (dintr-un plan).. .: cine era prea sărac . tăia tot în rotogol... 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena..: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său.. în grupuri. în rezumat. ruinat..CAMIL. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp.. egal. .VLAH . stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină.CĂL.VLAH. în (sau (înv.: trec eu Dunărea..REBR. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat... 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior.... executat cu mijloacele beneficiarului.. POP . în relief. în cete: răspîndindu-se în roiuri. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul .BARI IU. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina .POP.. poartă pe marginile lor. în respectul .P.. uneori. în (sau din.. 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă. în fugă. în obliga ia ... într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai.BĂLC. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr. în ruină (sau ruine). scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului. dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor. în regie proprie... 2) în toată regula.. 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie.... în grija . la fel. 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă . . în rezumat....... 1) în seama ..CAR. în atribu ia . 1) în ordine. dărăpănat. (nici) în (sau de-a) ruptul capului. în spirală. în rezervă.GALA . în ceea ce priveşte. [ei] întind corturile mari. în (sau la. în ruptul capului...: un înot în răspărul apei..... în relief.SAD . ostil.SAD .EM. în(tr-un) ropot. 1) în formă de cerc. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne.ARGHEZI . rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. pînă acasă la mumăsa. pe scurt: iată.. oameni şi cai în mişcare. la) roşu. cu nici un pre . într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. de multe ori.CAR . în repetate rînduri sau (înv.. nicidecum.) foarte repede. . ) pe) sarcina .. proeminent: vasele mari. în răspărul primejdiei. în nici un caz. 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. în rînd... în contra . în ruptul capului... asupra . în răstimp. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul.. în regres. economia acestui proiect. (despre clădiri) netenciut. din cînd în cînd. (pop . ) de repe ite ori. în răspăr.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului.COŞBUC ... 1) împotriva . în rotocol sau în rotocoale.. pe seama . examinează scrupulos actele. de aur sau de argint.. în risipă. în roiuri. în privin a ... 2) în legătură cu . în restan ă.REBR ..REBR.CAR... le găseşte în regulă.

.CĂL. ca echivalent.. şi anume.. în secret sau (înv . în spiritul . EM .) spre) semn de (sau că) .. 1) în direc ia . în sensul că ....TUDORAN... (înv .. ca probă (că) . o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor.. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire. pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla. în interesul .. în scris în sarcină. îşi ia furca subsuoară. de la Mihai Viteazul încoace. ) în lipsuri. într-un grup restrîns.. a dovedi sau a întări (că) .. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre..PREDA. în vederea .. uscat: tuşi în sec . în sensul unei apropieripolitice. sări. 3) (reg. ) spre semnul ..IORGA . 2) în onoarea . la... cu inten ia .ISP ..POP . prin intermediul unui text scris.. pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos .. ca semn de pecetluire a jurămîntului. în (sau ca.. în timpul serii... în secundar... în sensul .. pe moment.. să nu-i uit numele.ISP. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta... importan ă. 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL. dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină. se întoarse la locul de despăr ire. aşa cum dorea Titi. (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă. sau (înv. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate.) în secretar.. în (sau (înv . în sensul . în secret .. peste) scurtă vreme sau în (sau după. sau (înv . 2) (reg. la) scurt timp sau (înv..: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului.. spre: încercările ce se făcuseră... în sec. în cinstea . (chiar) în clipa aceea. seara: cum ajunge soarili-n sară. în subsidiar.CR.. umblînd mai multă vreme în sec.. 1) (înv .) cu scopos.) la) seară.. (chiar) atunci. 2) potrivit vederilor.STANCU .. a nu însemna nimic. .. astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil. în scris.. a nu avea nici o însemnătate. în sensul său. .. a socoti. şi reg .NEC. în particular.. valoare. în sec. ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile. ) în aer.în sarcină în sănătatea ... drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire.. ca expresie a . pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee . în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de . în taină. în semiprofil. a însemna la răboj. pentru a arăta. fără martori.. pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse.... în prăpastie: vru să sară peste zid. în nevoi. în sensul că .. peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească. era acest punct de sprijin....PREDA . în al doilea rînd. către.. 4) (despre tuse) fără flegmă. în schimb în scopul . în (sau pentru) sănătatea .SAD . însă. în loc(ul).. în (sau după. în gol. fără succes. separat.. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze. cu alte cuvinte...CAR . în (sau cu) scopul ... în schimb sau în schimbul . în momentul acela.NEC... a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai.. pentru ..: dă paloşul să-l sărute. ca dovadă (că) . curînd. .) degeaba: fratele Greuceanului..IORGA ..

PETICĂ. consecutiv. în sînul . în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie.FIL. 2) imediat. a calcula greşit. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . a lui etc.CAR. într-o doară.. a sta la taifas.EM.CAMIL. în embrion: astfel. a cîntări incorect. în sfîrşit. a-şi face iluzii zadarnice. în serviciul . îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari. în sîmbure în sînge în sînul . ICHINDEAL . .TOP. a înşela la cîntar. în (sau (înv. ) întru) sine (sine-mi. în (sau a) silă.SAD. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină.). în cuprinsul . actual. s-a dus în şir la palatul domnesc.AGÂRB. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă. 2) plin de sînge: măgariul . trec grăbite chicotind în şoapte.. dar i-a întors tot mai mult..: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine. în servicie.POP . unul către altul. în (sau cu. neîntrerupt.. (înv . fără plăcere.. în stadiu ini ial.) de actualitate.. în (sau la. ei pot să fie mari.în serie în serpentină în servicie în serviciul . a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). în interesul . cadrilat: un lat brîu . (foarte) încet. la un anumit moment... ) spre asfin it. 2) (reg . în folosul . la urma urmei: diligen a soseşte.. în glumă. a spune verzi şi uscate. a spune palavre.EM..COŞBUC. în serpentină. 1) succesiv.ISP. si-ne. întins: dîndu-ise ceea ce a cerut. în curs de formare. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC . 1) în carouri. în mintea cuiva. în cele din urmă.) sau în sinea mea (a ta.. spuind despre moşi păroşi. a înşeua murgu-n pustiu. în gîndul.PANN . în sînge.CAR .... în mijlocul . în fază incipientă.POP. 2) cu (de-a) sila.. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă. în stare născîndă. fiecare formă. într-un mare număr de exemplare. minciuni... 1) fără interes. cu voce scăzută: fete . numaidecît. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. în număr mare. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge .. cu şerpuituri... în sîmbure.OD . valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie.. reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. în pierdere..P .) într-un) şir (sau şirag).. să vă spui la moş pe groş. în (sau de) şagă.. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge. în slujba . în interiorul .) încet. (reg .. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge.) cu for a.) cu şoptă. înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă . necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri.. unul după altul.) vărgat... la rînd. în (sau cu. (înv . a se înşela la socoteală. de nevoie. sine-şi etc.. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. în solda .SAD .. cu cotituri.. în propria conştiin ă. fleacuri.. (înv. în sfîrşit.. a înşira (sau a spune) la gogoşi.. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. prin) silnicie. în şatrange. de) silă.. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii. în şipot. înspre olaltă. înspre cădere. în fine.i. (înv .BOGZA.: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni. a înşira (sau a spune. în forul interior: mă întreb în sine-mi. cu matostaturi în şatrange.. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi.

în taluz.MAIOR . CEZAR. a se bizui. în teză generală. tihnit: dormi. în tălpi.. în timp ce . POP. a se întinde ca pecinginea. şoptit: eu ştiu de ce te temi.POP. în terase. ştii. încet: la răsărit icoane. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). a se întinde numai cît îi permite mijloacele.P . cînd merge bine.POP. a se lă i peste tot: nego ul. a-i întinde cojocul (cuiva). în secret. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu.PANN . teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice. chiar ca p-o muiere. a se sprijini pe ceva. dar în practică . să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. dormi în tihnă..i tulbur somnul. a bate (pe cineva). a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. în tăria mea (a ta etc. în vreme ce . în tălpi a sărit. şi rabdă-n tăcere.HEL .KOG. de la străbuni lăsate. în şoaptă.POP . în (sau la) talie. urmă în şopot iganca.) a se bronza. de firea lui este să se întinză ca pecinginea. liniştit.).SAD . n-am venit să. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. pe cînd . (înv. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. 3) pe neobservate. oblic. a se întinde în pălişul soarelui. în pace. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul. fără a crîcni. la. puterile. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. (p. (reg .. cu) tăcere. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. ) în general: în teză generală .OD . a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui . în voie.... a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. a întinde ca pe o obială (pe cineva).) a se face că nu aude.1738). 2) (reg . în linişte. iubito.în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce .) zadarnic: am aşteptat în taină. a se întemeia pe ceva. salteaua). măria ta. netulburat.SAD . (înv.. prevăzută.. i-au întins cojocul.. fără a afecta activitatea practică. căci nu am văzut nici un vînat..EM . pe. (înv. în (sau prin) tangentă. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt. nu s-a făcut niciodată..ext. dracii haida să majungă. ) vertical: pe geam l-a văzut. să fie rochia gata în termen. discret: iubind în taină am păstrat tăcere.ISP. dispus.. tangen ial. tăcut: îl îmbrobodeşti.) întru. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a. a bate (pe cineva). în teptil. pieziş.a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească. (a. ) întru. (reg .VLAH .1) pe ascuns.. 2) în linişte.. . a nu vrea să asculte. ) în taină. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). îi pui în cap estul. a se răspîndi. în (sau cu. (înv . la data fixată. în picioare. în teorie. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. în (sau la) termen.. că se rupe! POP. nestingherit. a fugi. prin) taină.URIC . 1) fără a vorbi. talentul. a se întinde ca caşcavalul prăjit. a întinde fuga (sau o fugă). în (sau (înv. a se baza. a întări din piele. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată.CAR .EM. în pantă.

) a pedepsi (pe cineva). a se întîlni (sau a se întovărăşi.) mînă bună) (cuiva).) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. 1) a da ospe e.. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare.CR . cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi. a întinde masă cu cineva. întîiaşi dată. întîia vreme.. cît te ine) plapuma!. a-şi lua nasul la purtare. ajutorindu-le. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos. fra ilor. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. a înşela: undi a dacă voi tinde.) în cerc. (înv .. prietenii s-au făcut nevăzu i. li s-au făcut milă.) tusea cu (sau şi) junghiul. (fig . [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR.MINEIUL. întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară .) venirea lui Isus Hristos în lume.POP. . peste posibilită ile sale. 1) a saluta (pe cineva).) a avea ghinion. în sinea ta: şi de plînge. despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva.PANN. întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . (mai) întîi şi (mai) întîi. pune-o în traistă! CR . a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. a-i întinde (sau a pregăti. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi. a întinde vorba. înainte de toate. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a. de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. a încerca să facă ceva peste puterile.CORESI. în tine.CAR .) mai întîi.. să va certa. a întinde masă (cuiva). a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. plapuma). a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). (bis . a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva). mai înainte. a fi bun prieten cu cineva. a se bate în duel (cu cineva).ca tusea cu junghiu’. a vorbi mai mult decît trebuie. ) a trăi în mizerie. .a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval. (reg .(înv . a da de mîncare (cuiva). tu în col petreci în tine. în tîrg şi la moară.EM . a fi.PRAV. a întinde mîna (sau (înv . 1) a lăsa undi a în apă.) a atrage.. a o duce greu. a se nimeri acasă. a lungi vorba. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. (p. împrejurul: legăm calu . 2) (fig .ext.. a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). a întinde pedeapsa (asupra cuiva). în jurul. a se potrivi ca . a se obrăznici. şi de dzisele tale nu rătăciiu. (pop.PSALT . a se întîmpla de fa ă (sau acasă). întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. de se ceartă. a ajuta (pe cineva).. (pop . a pretinde mai mult decît i se cuvine. a se întîlni pe teren (cu cineva). a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă. a se întîlni doi proşti la un tăciune. a momi.. ) peste tot.DELAVR . 2) (fig ..

a întoarce foaia. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. (reg. mi se întoarce rînza pe dos. a cîştiga simpatia. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. a-şi recupera pierderile. a preface. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. bună mehenghe. ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. a o întoarce ca la Ploieşti.COSTIN. a (i se) face grea ă. a recurge la viclenii. a-şi schimba atitudinea. a-şi schimba brusc atitudinea. a sforăi (în somn). a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug. a întoarce o haină (pe dos). 1) a se învîrti pe loc.CR. a întoarce (toate) cu curu-n sus. ca să le poată întoarce inimile spre dînsul.ISP. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva).i fie sigur. 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata. a face vraişte.a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub).POP . a se întoarce ca moara în vînt. începe s-o întoarcă la şurub. (pop.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. a (se) îmblînzi. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. a-şi întoarce paralele. a înşela pe cineva.POP. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala.POP . a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. scîrbă (cuiva). a întoarce capul cuiva. a-şi întoarce mantaua după vînt. a-şi schimba brusc atitudinea. a se adapta împrejurărilor. a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei). îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a răsturna. purtarea. a-şi întoarce fa a de la cineva. . a fi oportunist.POP . a (se) întoarce inima cuiva. a întoarce de la î ă. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva).ISP. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. a se întoarce (sau a se învîrti. nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). 2) (fig . a i se întoarce ochii în cap (cuiva). a întoarce de la moarte (pe cineva).DRĂGHICI .AL. purtarea. nestatornic. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. măi badeo. a salva de la moarte (pe cineva). a întoarce porcii. întoarce-l tu singur. a-şi schimba brusc atitudinea. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). părerile. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a fi schimbător. (despre sugari) a în ărca.CR . a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos). a readuce la via ă. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul.URIC . a sări) într-un călcîi. a întoarce foaia: ei. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. a-şi întoarce cuvîntul. 1) a prosti.ISP. STANCU .

) în to i timpii.EM. (de) pretutindeni: dragele iubirile. a întoarce vizita cuiva. a adapta. în fiecare zi. roata şi la mine. seară. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. a părăsi (pe cineva). necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. pe deplin.BOL. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi.noapte. 2) a desconsidera. a înşela (pe cineva). atunci după cuviin ă. pe deplin. a-i întoarce un şurub (sau şurubul.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera).CR.REBR. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc. în plină desfăşurare: petrecerea era în toi . în toată cinstea. ha.POP. în (sau din. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. lună. şi reg . în toiul cuiva. în toate direc iile: pe unde trecea. în fiecare zi (sau diminea ă. mereu: este un gen de poezie intimă. dar eu şi mai şi . în toată puterea. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată. dosul. în toi. în toată cinstea. în toată ziua (sau diminea a.CR. a da de nevoi. un tîrg. a umbla cu şiretlicuri.) în întregime.POP . gata de luptă în toată clipeala.i în gînd . în mod sincer: î i spun. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. în toate timpurile sau (înv . care a fost în to i timpii şi va rămîne. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. (de) pretutindeni. pretutindeni. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent.. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa. a strica o învoială. 3) a se supăra (pe cineva). a(-şi) lua vorba îndărăt. că i-am întors un şurub . permanent. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR.REBR..BOL.. în toate col urile.) de toate păr ile. şi pop. ) în fiecare clipă. săptămînă. ha! AL. a modifica. (înv . în lege: este la mijloc un complot în toată regula.) tot timpul. luna. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. a se schimba situa ia. şuruburile) (cuiva). şi de să va întoarce sfera .. cîntă ca paserile. a min i. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. pune... lumea din toate păr ile îl înghesuia. din belşug. noaptea. ha. cu viclenii: şiret el. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. în toată firea. mereu. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). a întoarce tîrgul. 2) v. a se întoarce norocul: s-o întoarce. a întoarce traista pe dos. . 1) (înv . a(-şi) întoarce vorba. peste) tot momentul (sau ceasul. în toate zilele sau pe toată ziua. în toate minuturile sau în tot minutul.POP .POP ... seara. în toată puterea cuvîntului. veritabil.MACED. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. el. 1) a nu mai asculta. (de) peste tot. a dispre ui (pe cineva). de lipsuri. întotdeauna. matur. în orice clipă: domnul Ştefan. anul). în (sau din) toate col urile (lumii). prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . săptămîna. . după toate regulile. (înv. în torent. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. în putere.PANN . clipa) sau în (sau pe. a intra la necaz. a întoarce pe dos. în toată regula sau în regulă. nasul) (cuiva). oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua.POP .

în tovărăşia .VARLAAM.. . ) în linie. numai cu o întrerupere de vreo patru zile. chemîndu-şi boierii.. într-acest ceas. degrabă.. 2) fără intă.ISP. încolo: zăriră nişte palaturi .AL . în tovărăşie.. 2) peste tot.LET. în total opt zile. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. a-şi căuta dreptatea la judecată. ) împotrivă.IORGA . ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său..) a-şi întreba (jude ). trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea.ŞINCAI. 1) cu totul. a întreba sfat (de . numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. 2) pe scurt. (reg .ext.. într-alt chip... într-ascuns..VOR. (înv. pe ascuns. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui. în tot respectul memorabilă. (mil. a senatorului Andrei Mocioni. într-alean. 1) trecînd.) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa. în compania .URIC . în asocia ie.SAD . (înv. tot. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate.DOS.deşi cam în treacăt.ARGHEZI. la mine să vie să se întrebe. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. altfel. în general. în această clipă.) alergînd: boierii ieşiră într-alergate. . în tot modrul.. în treacăt.. (p. în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns.AL. a se întreba cu cineva sau (înv . în cîteva cuvinte. într-alergate.. ) în timp ce . într-ales. într’acoace.. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . în partea. altminteri. direc ia aceea.. oricum.. nu ştiu mai mult decît tine.: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini. în orice împrejurări.. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. potrivnic: multe într-alean se fac. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea. într-aiure(a). întru totul: cu conlucrarea.. una peste alta: căldurile au inut.CAMIL. (înv .. şi o luară într-acolo. să te-ntreb! în torente. la întîmplare.. imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut.). într-acolo. altcum: într-alt chip n-avură cum face.. în trecere. orice s-ar întîmpla.CAR . întreabă-mă.SL. a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi. în trecere. în trăsuri generale. în tot cazul sau în orice caz.DOS . a face proces (cuiva)..) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă. în linii mari.. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta.GALA. au întrebat sfat. ) pe fugă. în tot respectul sau în toate respectele.P.OD. (înv .HOGAŞ .BARI IU.. că n-am habar.. din toate punctele de vedere. într’acoace? AL. (înv.EM.. pe alese: ia sălă i într-ales.COD. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . în tranzit. în tovărăşie într-aceea ce . şi pop . la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher. 3) vremelnic. POP. şi pop . toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi.CR. adecă soseaşte călare svîntul. fără a insista: am atins acest subiect .) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare .în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia . împreună cu . degeaba mă întrebi. acum. foarte mare. să te-ntreb!. în trăgători. în întregime. în total. într-aceea ce .

într-o cercare. a sărit ca fript drept în picioare.EM. în troică. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. 1) la repezeală. altădată.. 2) pe scurt. a întrece orice închipuire. întreg la (sau de) minte.STANCU . în fugă. (pop . (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“.COSTIN.) înaintea cuiva. într-o doară. treptat. în trecut.PSALT. cu nebuniile). a face mofturi.SLAVICI.ARGHEZI. imediat: au pot să fiu. între timp (sau timpuri). nazuri.COSTIN . în trepte.) pentru necesită ile cuiva: suma . între lumea fe ei (sau ochilor). în trecere. înfiorat. a exagera. în troiene. Doamne. 2) în etape. într-o cercare.POP. în treacăt. între patru ochi (sau pere i). cu dedeochiul. 3) fugar. peste oraşul uriaş . treci pîrăul! ce te-ntreci. se prăvălise întunericul nop ii. a depăşi imagina ia. a se copilări: haide.N.) într-o doară. (reg . să vedem ce minte are. a se întrece cu dracul în fugă. (reg .. Catrino? COŞBUC .MAIOR . în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . pasager.POP. cu vorba. în trebuin a cuiva. .. între lumea fea ei tale îmbla-vor. la noroc.. şi pop . de probă: l-am ales. în fiecare zi un an. în cîteva cuvinte. reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor.. cînd vom vorbi între patru ochi. trei ani într-o clipitură. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . într-o clipă (sau clipită) sau (reg .SAD . la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară.) într-o clipită: copiii crescură repede . îndată. (înv . confiden ial. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. în aer. ANGHEL. neîntrebînd voia craiului. de trei ori Dumnezeu. 1) în formă de scară. şi ce-au făcut puternic în veacurile sale.. 2) unul pe altul.. a depăşi orice aşteptare. în acest răstimp: între timp..GOLESCU.EM .) în tremuri. (înv . în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul. a se întrece cu gluma (sau cu şaga.a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. trecător: cîte numiri ar inventa el . (înv . a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga. aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. iar în crăpatul zorilor . a întrece (toate) aşteptările. între via ă şi moarte. în agonie.ISP. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. fasoane.EM.. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările . fugitiv. a se întrece (cu firea).BLAGA . un surîs în trecere.) pe clipită.. într-o clipitură. în fiecare noapte alt an. în tremur sau (înv . în treacăt: mergi întîmplător pe stradă. numaidecît. între olaltă.) a fugi repede. copilă.. dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească. . fără a insista. pentru un surîs de pe buzele ei.. (înv. tremurînd: cu inima în tremuri. fără martori: o să-mi spui altădată . între cer şi pămînt. au îmbrăcat pruncul.

pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. pre) trufă (sau trufie). cîndva. cu adevărat. ce pentru mîntuirea noroadelor. de la o vreme.) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul. în direc ii opuse. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă.) în vreo privin ă. la întîmplare.OD. (reg . . (înv .) în egală măsură. într-o părere. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei. odihnind p-o rînă! PANN . într-un buc. într-o parte şi în alta. (înv . acum. PRAV .) 1)foarte repede. ) repede. la răcoare. din clipă în clipă. (să fie) într-un ceas bun!. foarte repede.) pentru a se mîndri. într-o clipă. (înv . tot la umbră. (reg. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare.POP . întru (sau din) acea oară. pe dată. ) foarte repede. CAMIL. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL .) în (sau din) vremea aceea. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori. . nu. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. 1) (despre oameni) (culcat. repede. într-o tinsoare. întru adevăr sau într-adevăr. din) nărav.CAMIL. şi pop . 2) (despre obiecte) înclinat. într-o (bună) zi sau într-una din zile.. numaidecît.) cu o ocazie oarecare.) pe o parte. în patru etc. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. într-un răstimp: într-o toană. la moment.CR . . după multă aşteptare. 2) pe potrivă. curînd. (înv . cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. într-un suflet.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. (înv. GALA. într-o secundă sau în două (în trei. mereu: poroncele aceste nouă. într-o nimară. într-o (sau pe o) rînă.DELAVR . te întreb într-un tîrziu. .) insistent.AL .EM. ARGHEZI. pieziş: îi pusese căciuli a . într-o margine. într-o toană. întru ceva. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. întru (sau pre. imediat. ) în tîrziu sau (reg. (înv . oarecum: a zîmbit şi el aşa. prietinul meu. 1) într-o doară. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv. precum acela. 1) într-o latură.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. fără întîrziere. într-o zi oarecare.EM. 2) foarte des. ca să alergi înainte. cam la o parte.BIBLIA. pe loc.P . imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. la un moment dat. 2) deoparte. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. (înv . stă şi vorba pusă la loc cu temei. dar într-o potrivă cu dînsa.SAD.care curg pe nică. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. dobîndi glas. întins. nu spre trufă. într-o (sau la o) parte.VARLAAM . (înv . în (sau spre. îndată. 2) (reg . şi pop .CORESI . într-o rînă. stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. într-o potrivă. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva.. DOS . după mult timp. în goană. şi reg . întru deşert. ) după un tîrziu. într-o părere.) zadarnic: întru deşert ne trudim. ceva..CR. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. aplecat) pe o parte.i trebuie prea mult curaj. Panait. 1) (înv .CR.P. imediat. într-un anumit sens.CR. odată.PREDA. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . pe ceas.

. noi ne mişcăm împinşi din urmă.POP. URIC . oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş. pieziş. într-o rînă.URIC. într-un necaz. deodată: răspunseră to i într-un grai. în turmă. la nevasta vrunui vornic.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi. la nimereală. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. (înv. (a.CORESI . în. într-un (sau cu un) glas (sau grai). a se întuneca la fa ă. NEGR..) pu in lipseşte ca . a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat. 2) de nimic.POP . în unanimitate. ) (culcat) pe o parte.ISP.. a în ărcat bălaia (sau murgana)!.) cu totul. deopotrivă. (înv . întru nimic sau într-o nemică.STANCU. într-un noroc. în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. defel. cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. într-un peş. într-un răsuflet.strîmb. .. într-un cuvînt.. odată şi odată. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. într-un gînd sau la un gînd. VARLAAM . ISP. în tuşă. 2) (reg.P. într-un minut sau în două minute. la o dată oarecare.. la un moment dat.1820). şi pop . fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip.AGÂRB . foarte repede.ext . într-un hal fără (de) hal.SAD.. (p. cu grămada.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a]. împreună. întru pu inel. întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip.. ) pe o parte. s-a terminat!. ) 1) deloc.. de aceeaşi părere.. odată. ce şi cetă ile întru tărie să puie. (pop.. acum sau altădată.într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu . (reg. vecin cu . mai că . cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea.POP . foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă.ISP..CR. o scrisoare plină de reproşuri . (înv . la nervi. 1) (aplecat) într-o rînă.BIBLIA . într-un timp mai lung sau mai scurt. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu . în rezumat: într-un cuvînt.) la fel. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. într-un timp mai lung sau mai scurt.CAR . deodată: într-un răstimp.CAMIL. în stare de apărare: voinicul. într-un hat (sau hat în hat) cu . nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. peste tot. într-un glas. întuneric beznă. într-o stare de nedescris.MINEIUL ... într-un şold. de la o vreme.HASD . întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă. (înv .. înclinat. într-un răstimp. ) în siguran ă. curînd: într-un minut fu aproape de pădure.GHICA.ISP. întru toată deplinirea. curgerea ploii conteni.. într-un (sau la) noroc. imediat. şi pop. orice damă l-ar fi văzut. îndată. . întru tărie. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii . se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. într-un necaz.. într-un suflet. (înv . 1) împreună. se schimbă şi ei în pămînt. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare.VARLAAM. într-un timp. într-un rînd.tr-o clipă. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! .. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina. 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt. pe o coastă.) în disperare: i-a scris. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul.. în acelaşi fel.. la întîmplare: să mă duc.. vine tot într-un suflet şi domnişorul..

dar la minte în epat .. dinapoia . supus: ascultă şi-n elege de cuvînt.. înainte de a fi prea tîrziu. în epat la limbă.) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. POP . într-un tîrziu: în urma urmelor..ISP. a învă a minte (pe cineva). degeaba.. a învă a păsăreşte.. în spate. SAD . a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul . a învă a pe de rost (sau (înv. îndărătul . vioi: măi.: lucrurile se făceau în văzul lumii. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus.. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură).. în elege de cuvînt!.EM .: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie. se în elese cu el la cuvinte. la urma urmelor. 1) ame it de băutură.. în urma . a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. a cădea la învoială: Mihaiu .GALA .. în văzul .POP. în spatele .. eu nu i-oi mai da drumul vara. zadarnic: în van l-a rugat.EM. iste . se toarnă. în fa a . (chiar) în ultima secundă. părăginit.BOL. PANN. a în elege (sau a şti) de cuvînt.) în cele din urmă.. inutil..POP . a învă a buchea căr ii. (pop . se dete la prins musculi e.a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . a se învă a minte. în valuri sau valuri-valuri. 1) a învă a exact ca în carte. văzînd că toată munca lui este degeaba... a se în epeni pe nisip.. sarcastic. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a. în van. 2) ironic.. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus. necultivat. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. în cele din urmă. (chiar) în ultima clipă. în ultimă analiză.. în urmă.PANN. (reg. în ultimă instan ă. îndărăt.. în el sau în elul puştii. a învă a papagaliceşte. fa ă de . .. (despre nave) a eşua. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile). în ultimul moment. (pop . în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră.. a (se) învă a cu nărav. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic.. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte. a învă a pe de rost. a fi ascultător. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a.. în ultima clipă. POP . a memora fără a în elege. în urma urmelor. a învă a papagaliceşte.POP. în (sau de) varvaric. 2) a învă a în mod mecanic.. dinapoi. în van i s-a tîrît la picioare.. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile.. în epat la minte. ) de-a rostul..POP. a învă a păsăreşte. copile mic de stat. beat. de rost)... în elină. (pop .

: două metode în vederea aceluiaşi rezultat.: acel turn. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană. 1) în apropierea . în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele. 2) (bis... în public. (înv . . în zare sau în zări. fără zgomot. a fugi.VLAH. (reg.) pu in înainte de .. (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul.EM. în vederea . suferin a (cuiva). în vreme cînd . ) a se ajunge din pre sau (înv .EM.NEC. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea.REBR. a da tîrcoale unui lucru dorit.. în scopul . şi reg ...CAR.. în (sau la) vedeală.) a rupe pre ul (sau tîrgul. la orizont. ) din moment ce .EM. a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte. CANT. aşezat în vecinătatea por ei.. cîtă vreme .. ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie.. .. 2) (înv . a zgîndărî o rană nevindecată. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai.: dau voiniceşte asalt . în vecinătatea . ) în vecia veacului.. a pleca. înv. în vecinătatea ... şi reg . s-o stăpînească de veci..ext.. în jurul ... . a manipula pe cineva. în vecinătatea serii.) în văzul tuturor. 1) de-a pururea. în vreme cînd nici văzuse.. ) niciodată. a spori durerea. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg....BĂLC . a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine. învoindu-se din pre . în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. în veliglas.. a învîrti pe degete pe cineva. ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce.) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia. a avea la bunul plac.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv.. ) a umbla cu înşelătorii. 3) (jur.COSTIN . îi zise cumpărătorul .. la discre ie pe cineva. pentru . . în (sau prin) vecini. (reg. (înv . a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. HASD. în timp ce.. în eternitate.PANN.. cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor. în vreme ce. NEGR. a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă.. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie.. a învîrti dulapuri. învechit în (zile) rele. tocmeala). 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie.. (pe undeva pe) aproape.. . în zadar. în vederea . ) etern... tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor. în (sau prin) apropiere. în zadar în zare . în (sau prin) apropiere. şi pop .. înrăit: învechit în zile rele. pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP. (înv .NEGR . a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. ai fi trăit în veci de veci.. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI...OD. deprins a te ciocni la to i domnii. (înv.EM. . a avea ame eli. în timpul apropiat de .AL . în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind.: Robinson cum era să le cunoască.. (p. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . în preajma . a i se învîrteji capul (cuiva).CANT ...) cu voce tare. a se mişca foarte repede. veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci. în (sau prin) vecinătate.

a juca o co că (cuiva). 1) a avea privirea vioaie. repede. a juca cu sala goală. ) se petrec lucruri ciudate. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. toată admira ia! a juca căr ile. (despre actori) a nu avea spectatori.POP . a încerca ultima solu ie. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. a practica jocul de căr i. a judeca ca o cizmă.. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. îi porunceşte cineva. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. (pop. să. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele.CAR. . a păcăli (pe cineva). a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). grav. viclean. a juca la două nun i. în zig-zag. fără patimă. tontoroiul pe mormîntul ei. a juca o carte mare. 2) a fi şiret. a se juca cu focul.. în linie frîntă. jucăuşă: un puişor de fată.SAD... a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva). a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . suspecte. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. jos pălăria!. e incredibil.PANN. inimaginabil. a obliga.. (fig. joacă dracu’ pe urloaie. a înşela. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. a fi prost ca noaptea. a se descurca în orice situa ie. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva). a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. niciodată. 3) dintr-odată. a juca păpuşile.. a domina pe cineva. a juca la bursă. e de necrezut.. fără ascunzişuri. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. ) a se preface. cînd începe a se lumina de ziuă. sînt în stare să ne joace renghiuri. ) a risca (aproape) totul (pe o carte).CR. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios. pe Iordaki s-arunca. 2) în fugă. ) a spune minciuni. unde nu călca picior de parte femeiască. de păr lung îl apuca. a judeca la rece. dintr-o singură mişcare: arnău ii . 2) (fig. . a amăgi. la Sfîntul Aşteaptă.GHICA . a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. a judeca cu obiectivitate. ca la o şerpoaică.i îndeplinească toate gusturile.AL.. a juca (sau a sări) tontoroiul. a înşela pe cineva.. a fi deschis. a juca o comedie. (reg. ca mî a cu şoarecele. a stăpîni. i le prindea cu mîna din zbor. căreia îi jucau ochii în cap. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece .. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. CR.M. a juca de sîrmă. 1) în timp ce zboară: paserile . a(-i) juca un renghi (sau renghiul. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). a face joc dublu. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. dintr-un) zbor. a(-şi) juca ultima carte.. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . (fig. (reg. a face cum îi impune. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . î i stă mintea în loc. a juca (cu căr ile) pe fa ă. iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros.. .

. la cît vine (sau ajunge) (cineva).: stătea cuminte la coada şirului. complet finisat: apartament la cheie . la aer la alegere la anul. într-un loc neacoperit. (pe) la aprinsul lumînărilor.. în fa a lui Dumnezeu. (pop. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. bun pentru locuit. (fam.. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. şi jur-împrejur căta.BUDAI-DELEANU. la (sau pe) bord. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). la coada . ) a păcăli. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. îmbarcat. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt.judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . ) 1) a vomita la be ie. vlăguit: după atîtea nop i nedormite. ) sub pretextul ....EM.POP. la cheie... la cataramă. afară... 2) (fig.. 1) la umbra . la calendele greceşti. niciodată. la Sfîntu-Aşteaptă. (fam. la cît mi-a sta capul (cu cineva). ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul... foarte transpirat.CR. 2) (fig. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap. după aceea: „Amin“ zise Domnul .) la nimereală.POP. apărat. a depune un jurămînt mincinos. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . (fam . pe alese: pe tarabe. ajunsese la capătul puterilor . un prost... la adăpostul . sub protec ia . a jumuli un fraier. putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. după care apoi se depărtă. a jupui (sau a beli) apul. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate. (înv. pretutindeni în jur. la întîmplare. a jura strîmb. pe puntea navei.. (pop. cum e omul. 1) foarte strîns. op ional. ) foarte. la sfîrşitul lumii. (pe) la (sau pînă în. la adăpost.. la (sau în) aer (liber). la bună vedere!. la brodeală.. dacă vă duce i voi? la cerere. fructe cîte vrei. la Paştele Cailor. judecată solemnă. a (se) jura pe sfînt. la urma . (fam.. cînd se solicită: s-a transferat la cerere . la căderea serii. noaptea pe la cîntători. la ce?. la alegere... la căderea serii. ) în ce hal ajunge (cineva). epuizat. la (sau după) care. niciodată. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. jumătate de picătură.. (bra ) la bra ... virgulă. cînd o-nflori bostanul. ferit. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. a înşela un credul. la cît mi-a sta norocul. straşnic: be ie la cataramă . la alegere! la anul.EM.CEZAR. în siguran ă. . de apă). pe la cîntatul cocoşilor. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii . aşa căciulă!.. despre) cîntători.. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. cînd zorile-s albe. aşa sînt şi purtările lui.P. la capătul puterilor. la capătul . marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt.. la aşa cap. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada . (înv. judecată de apoi. ) cît noroc voi avea.

la drept vorbind. unde s-a petrecut fapta. (fam. întocmai. imediat. la întîmplare sau în voia întîmplării. la dracu-n praznic. că broaşte sînt destule!. la locul ei. la dracu-n praznic.). (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt. 2) (despre oameni) foarte cunoscut. la loc. la minut. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. la capătul pămîntului. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. ca şi de coborît.). ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM. l-a în ărcat Scarao chi. loc prielnic.. (fam. la măsură. la fa a locului. la urmă: terminase şcoala primul . î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). lac să fie. ) e foarte şiret. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme. l-a iertat Dumnezeu. că doar era la mintea cocoşului. la loc comanda!. neîncetat: este admisibil . a murit. nici nu apucase să cumpere ceva . la (sau de) modă. cu haine comandate la Paris .CR. ) impecabil.. în cel mai înalt grad..POP. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. la urma urmelor. foarte departe. cum se nimereşte.. l-a făcut de rîs. într-o doară. (înv. ) foarte departe. parc-ar fi intrat în pămînt.NEGR.. la coadă .. . la maximum. cînd va veni iarna. ) exact.PANN. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu.STANCU. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. la mare. trimis pe front. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. cu rost. fript pe grătar: peşte la grătar . la discre ie.PANN . ) e la fel de greu de urcat. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. la doi paşi (de . aidoma: toate s-au întîmplat la fel. la întîmplare. viclean: mare hîtru mai eşti! .URIC. fără cusur: era gătit la marele fix. într-un noroc: mergeam la întîmplare. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . (înv. la fel.. (a fi) aşa cum se cuvine. 1) pe ultimul loc. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. uşor de în eles.. (pop.CR. la mintea omului (sau a cocoşului).AL. din belşug.). la infinit. potrivit: vorba era vorbă. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. (fam. POP. vezi Doamne. BOL... la grătar. la mare(le) fix. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . în voia soartei. în fond..CR. şi reg. la iarnă. cît vrei. (reg. ocazii să fie. fără limită. foarte aproape (de . pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . perfect. l-a făcut ceapă cu apă.SAD. în neştire.SAD. clar: pricepuse şi el. la mai mare!.la coadă lac să fie. la hurtă.. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. disperat. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. la dracu-n praznic. la iarna viitoare. pe loc: fotografie la minut.

(înv. făpturile osebite. a chibzui. în prezent.. o domni ă. la mul i ani!. la (sau în) pas sau în pasul calului. fără întrerupere.. la moment trimise pe un înger. la dispozi ia cuiva. insuportabil: jazzul urla la paroxism. după miezul nop ii. la o adică. fără a gîndi.. imediat. la noapte. fugi! la ora actuală. la o adică. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad.. ) extrem de tare. cu intensitate maximă. care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă.CAMIL. (fam.. la ordin!. să-şi gătească şi să-şi spele singur. la necaz. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie.CAR. la negru. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit. (pînă) la paroxism. în vreme de restrişte. (pe) la noi.P. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici .P.CEZAR.. (fam. 1) de actualitate. la nevoie sau la vreme (sau ceas. cu pre de speculă. 2) în caz de trebuin ă: beciul . sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei.ext. a consfătuirii etc. într-un moment critic.EM.. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. . la nevoie. ce să faci la vreme de nevoie. la o adică. în universul pămîntesc. în casa noastră.): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. 1) la nevoie: putea. la necaz: te va învă a . . la nesfîrşit. la o şchioapă. fă loc!. ) fără sfîrşit. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. 1) acasă. 4) în lumea noastră. la mică distan ă.CAR . P. o fată.EM. la ordinele cuiva. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă .BACOVIA. la nimereală. la ore mici.CR. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi....CONACHI.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. la moşii ăi verzi.. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate. loc) de nevoie. la nebunie: te iubesc la nemurire. la o parte!. în regiunea . nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul.CAR. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă .SAD . 2) în satul sau în oraşul nostru. de mult. ISP.. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor. în dreptul . la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas .POP. fereşte-te!. în mersul liber (al calului). pîn-la nemărginire.CEZAR.. pe loc: Dumnezeu . zi.CR. ..VLAH. la nivelul .SAD . la parte. ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul. la întîmplare. 2) la drept vorbind: ş-apoi. veşnic.. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. putea să tăinuiască. la supărare: multe spune omul la necaz.. la nevoie la nimereală la nivelul . (p.ISP. la nemurire. enorm. 1) într-un moment dificil. . dificil. ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală.GOGA . (pînă) la nemărginire.

ca economie: din suta ce munca mea a scos. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. la rînd. (care este emis) fără a fi nominalizat. ce să tîmplase . la răcoare. (fam. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. în corela ie cu „la figurat“) în mod real. la momentul potrivit pentru mine (tine. remorcat. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . şi la lapte de cuc. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont.NEGR. la (sau cu) potriveală. . STANCU. (înv. las’că . 1) să fie linişte!: mai lasă. la (sau în) păstrare..CAR.CEZAR. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză.. 2) (fig .i fleanca! . scorul meciului era alb .NEGR. la timp.PREDA. dom’le. el etc. deznădăjduit. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului). ) la închisoare. la pămînt.. consecutiv: lasă să. . (de obicei. gălăgia. la propriu. potrivit. 3) (fig.AL. la pornire. NEGR. la pescuit: nu era acasă. era la pămînt cu moralul . 2) (fam.. la perfec ie.. folosit etc. la momentul oportun. nu numai. pun unul la prisos. lasă că ştiu eu (ce ştiu). după răbojul întipărit în cuget. la primăvară. la rînd sau de-a rînd(ul).. niciodată: vei mai căpăta . la prisos. la pauză. (înv. la remorcă. iron. tacă. la punct sau (înv . în afară de faptul că .POP. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. 2) taci din gură!. la sare.: las’că nici nu se înghesuie la treabă. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. ) deoparte. obiectiv. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . la amiază..la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că .. la prînz.) fără a avea indicat numele titularului. 1) întins. ) pre) rîndul meu (tău. la părere. (care poate fi plătit. în mod desăvîrşit. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare.. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei. în caz de extremă necesitate: la rigoare. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem. în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor.NEC.) învins. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. concret. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi.. în calitate de dirijor. lapte de cuc. la rigoare.POP.). la păstrare. ) ruinat: industria e la pămînt . dînd nouăzeci şi nouă.. la poruncă. achitat. VLAH . la peşte. ) la prima vedere. în rezervă. la pupitru.).ISP. la propriu şi la figurat. las’că ştiu eu! CĂL. la purtător. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. lasă gălăgia!. culcat pe jos.P. la repezeală.CAR. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. corespunzător.) la pont. (reg. 1) la loc sigur. (înv. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. ) nimerit. că nu pot să dorm! GALA . GALA.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. ) la închisoare: o să fie în altă parte.CAR.. la (sau (înv. la ordin: la poruncă! stăpîne. 1) unul după altul. la plecare.CĂL. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă. deprimat. ) la momentul potrivit: la prilej. la fix. la prilej.BOGZA .POP. zise calul şi-şi luă zborul. său etc. la peşte. la răcoreală.

lasă prostiile!. din belşug: s-au făcut prune la temei. în timpul toamnei viitoare: la toamnă.M. ) în cantitate mare. repede. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. (fam.POP. (pop. ) la război.P. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie.BACOVIA. cînd va veni toamna. apreciat. (reg. aşa mai la o strîmtoare. (p. la temelia. taci din gură! la scara murgului. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. cu o monedă voi suna. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. renun ă!. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut. neglijent. a la şme. (pop.. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec.CAR.. 2) extrem de aspru. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. voinic. tare. lasă-te pe mine!. la toamnă. (p. bine făcut. (care are loc. straşnic. la (sau în) scenă deschisă. 2) niciodată. încet. tîrziu. ) foarte tare. prin ierburi. l-a scos apa la mal.CAMIL. fără martori: se traseră mai la umbră.POP. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. la secret. la tabără de ieşit. contează pe mine! lasă vorba!. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. al reprezenta iei. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. la loc îngust. în timp ce cortina este ridicată. de drastic. termină cu prostiile!.POP. unde puteau să vorbească la secret.ext.. 1) pînă cînd îşneşte sîngele. . cînd frunza va îngălbeni. bazează-te.STANCU . că e mai bine! REBR. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit. la tavă. prieteşug la toartă.ext. strîns. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său.SAD. (pînă) la sfîrşit.SAD. la înghesuială. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. ca de obicei. (care se află. la sigur. îndărătul şurii.POP. la seamă. la spartul tîrgului .. abandonează acest subiect!. la temei. (arg. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. la (sau pe.POP. (fam. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. orice trebuie făcut la momentul potrivit. important: zurăiesc banii de aramă. dar ajunsese.lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. la timp.BLAGA.. ) pre uit. lat în spate. (reg. (pop. ) nu mai fuma!.REBR. (pînă) la capăt. (rar ) 1) degrabă. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore.ARGHEZI.. . la momentul potrivit. la (sau în) tabără. în geamul tău. de) scară sau la (sau pe) scara . 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. ) sigur. la spartul tîrgului? la strîmtoare. în timpul spectacolului. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile . nu mai spune prostii! la sărite. om apatic.. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. prin pîrloage. (pînă) la sînge. toate hîdele-s la samă. la fripturile la tavă. ) şmechereşte. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. la toartă. ) zdravăn.

favori ii. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . (înv. perciunii). în acelaşi loc cu . deschis: dacă eşti aicea. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. ) la momentul potrivit. împreună cu . a înşela. la zi. la momentul potrivit.N. AL.VLAH. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă .OD. 2) (fig. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă. la un moment anume. la un moment oarecare.. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt). . la (sau pe) anc. ) niciodată.COSTIN. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. în timp ce se bea.. la vedere. (pop. în văzul tuturor. mai lăsau fudulia la o parte.. perciuni). a nu-şi rade barba (sau mustă ile.ext. la un moment dat. a (se) lămuri buştean.CR. la data convenită. om prost. pretutindeni.PANN. la vară. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit. în zori. nătîng. a-şi lăsa barbă (sau mustă i. în public. la zoritul zorilor. la un loc cu . lăcaş de veci. nu vede. oricum s-ar întîmpla.COSTIN. a abandona..la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu . 1) în ziua. la sărbători: la zile mari. în pas ritmic. la toată urma.CAR. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). la tot pasul sau la fiecare pas.AGÂRB.POP. a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat. (reg.: culege o poală de somnoroasă. deodată. (p... îşi scotea din cufăr uniforma de general . ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari. la o adică: argă elul cela. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul. . a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin. favori i.. cătră un prieten al său. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie.N. în cele din urmă. în orice caz: la toată întîmplarea. nu cred să fi fost prea urît. n-aude. 2) în direc ia în care curge o apă. a păcăli (pe cineva). 2) zilnic.. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger. la un timp.. exact cum (sau cînd) trebuie. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală.AL.. la urma urmelor sau la toată urma. pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. pe) ăcăneală. la un loc. tocmai.. a lăsa baltă. lă-mă-mamă. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. în sensul cursului apei. peste tot. 1) în sensul coborîşului. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). ) la chef. la un pahar de (sau cu) vin. a fi gata să izbucnească în plîns.CR. la anc. 1) la ocazii deosebite. la vara cailor. a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. la ultimă nevoie. la zile mari. la vale.POP. la eft. în ultimă instan ă. a lăsa buza. în timpul verii următoare. ne vom pune candida ii noştri. împreună.. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. la o vreme. în fond. laolaltă.. la (sau în) ziuă.

a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva).. a lăsa de dorit. a se lăsa greu. a nu se mai interesa. POP. a tergiversa.. a reduce pre ul. a lăsa încolo (pe cineva). a se îmblînzi. (fam. a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). a nu duce la bun sfîrşit. a lăsa în pană. a nu mai glumi. că-i beat. a-l lăsa inima (pe cineva). a muri. a lăsa de izbelişte. a se astîmpăra. a lăsa în apele lui. dar inima nu mă-ndură.DRĂGHICI. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva).POP.i lăsa gura apă.POP. a cru a via a cuiva. nu mă lasă inima să-mi vînd calul. a lăsa din pre . a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori. a lăsa în voie. a se îndupleca.. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . a se lăsa de popia cuiva.EM. a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu. a o lăsa încurcată. a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva). a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a deveni rezonabil. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda. a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu. a-şi (mai) reduce preten iile. ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a lăsa în mila Domnului (pe cineva). a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD. a lăsa genele. (reg. a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva).. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a lăsa cu zile pe cineva. măi omule! CR. a abandona. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. şi te-ai făcut lucru rău.POP. a lăsa în pace (pe cineva). a amîna. de. a dori foarte mult (ceva). .i laşi inima veseliei? POP. a lăsa de pripas (pe cineva). să-mi fac şură. ) a sărăci (pe cineva).(reg. a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). a nu termina (ceva). a se supăra..REBR. a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). . ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva).NEGR. în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a abandona. a se veseli. a lăsa în ploile lui (pe cineva). a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. a-i permite cuiva să facă ce vrea. greu pe al lui bra . a lăsa gluma (la o parte). a se îndura: însura-m-aş. a lăsa în frîul său (pe cineva).. (reg. a nu se amesteca în treburile cuiva. ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a-şi lăsa inima veseliei.. ) a pune în încurcătură pe cineva.POP. a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui . a lăsa de pe o zi pe alta. a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva). a părăsi (la greu) (pe cineva). a sfîntului) (pe cineva sau ceva).a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a părăsi. (fam. a lăsa în banii lui (pe cineva). a lăsa în salba lui (pe cineva).

a omite. a abandona. a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare.ZANNE.ISP. a porni) la voia întîmplării: mai bine. ) 1) a-şi diminua. a nu se mai interesa (de cineva). a înşela (pe cineva). dar se lasă păgubaşe. a renun a. a lăsa jos (ceva).. a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. a lăsa lat (pe cineva). . a se lăsa mai mic. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a lăsa mare şi devreme (pe cineva). a lăsa la vatră. a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva). a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar. (fam. (fam. (înv. a (o) lăsa (mai) moale. a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. pe coada tăciunilor? POP. a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. nici de-o treabă lăsatu-m-au. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva). a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva).i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului. a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. a lăsa lampă.. a ului (pe cineva). a uimi. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). ) a lăsa cu gura căscată. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz. a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). te bagă-n foale. a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! . (reg. pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine. a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. a părăsi. a se bizui pe cineva. a face concesii: te laşi moale. a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă).. a înceta să mai lucreze. a renun a la . a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva). nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. a umbri. a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii).) a bate foarte tare. ) a-l face să devină neputincios. a se lăsa pe credin a cuiva.CR. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a depăşi. a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. a(-şi) lăsa o şansă. a Celui de Sus) (pe cineva). a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva).POP. a lăsa la bunul plac al cuiva. a se lăsa moale. (pop . (pop . a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. a lăsa la o parte (ceva). a lăsa mofluz (pe cineva). a întrece (pe cineva sau ceva).) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). ) 1) a păcăli. a abandona ceva. a depăşi.SAD.ARGHEZI. gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică. a se relaxa.PRAV.a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. . (înv..POP. a lăsa olog (pe cineva).HOGAŞ. a eclipsa (pe cineva sau ceva). a lăsa lucrul. pînă l-a lăsat lat . a lăsa din mînă (ceva). 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a se încrede în cineva. a pleca.POP. a dezamăgi (pe cineva). căindu-să ce au făcut. 2) a ceda. a lăsa mască (pe cineva).. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog.

în pustie) (pe cineva sau ceva).POP. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva). (reg. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura.POP. a lăsa un nume. ca scîndura m-au lăsat. a fi econom. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. a lăsa (la) pustia (sau la pustii. a se lăsa (sau a se pogorî. a lungi vorba. a se lăsa (cu) răcoare. a sugera (ceva). a fi arogant. a se aşterne. printr-o incizie. de l-a lăsat rece . a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. 2) (fig. pustiilor. înfumurat. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. (reg. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. are de gînd să ne lese sănătate. a toca averea (cuiva). a vorbi mai mult decît trebuie. lăutarul coarde vede. a cădea) seara sau a se face seară. ) a da naibii. a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse.a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. a lăsa să curgă (în scop curativ). 3) a sărăci (pe cineva). ) a muri: mămuca nu face bine ce face. a pierde vremea. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). a lăsa sînge (cuiva). ne lăsam puică. a lăsa toacă (pe cineva). ) 1) a se lăsa greu.CR. ) a muri (undeva departe). feti ele. 1) a cădea în mîinile duşmanului.GR. a lăsa vorbă (cuiva). a-şi lăsa pielea pe undeva. (reg. a se lăsa pe tînjală. a amîna. a-i lua totul (cuiva). m-au băut şi m-au mîncat. şi fam. a lăsa cu buzele umflate pe cineva.BRĂESCU. a renun a la glume. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). pe scîndura goală) (pe cineva). a lăsa sub masă (pe cineva).CR. a lăsa pe vodă departe. lăsîndu-şi pieile zălog? CR.DOS. a (nu) se lăsa prea mult rugat. . o cantitate de sînge din corpul cuiva. pustiei. a (nu) se lăsa tras de mînecă. a lăsa rece (pe cineva). (pop. a se lăsa tăgîr ă. sărmana.AL. a lăsa (ca) timpul să treacă. a fi renumit. a lăsa în dezordine. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. Manoli. a lă i vorba. a lăsa să se în eleagă (ceva). 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a nu-i da nici o aten ie (cuiva). a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). (fam. a lăsa totul (sau toate) la pămînt.POP. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte.CAR. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua. 2) a se lenevi. mi-au tocat paralele. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a face economii. 1) a omorî. .POP. coarde visează. a lăsa u (pe cineva).i de şagă. Meştere Manoli! agiungă. a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele. a lăsa vraişte. a lăsa sănătate. a deveni serios: Manoli. a transmite prin cineva ceva (cuiva).

a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon.. fără scrupule (pentru existen ă). a lega sfoară în sfoară (pe cineva). ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului. a pune. a lega gura pînzei. ) a deveni bogat. a lega tocmeală. luptă acerbă. să-l leapede de în preo ie.(reg.i leg cal aveta. ) a fi pe moarte. a lăsa) în pripon. a se lega de capul cuiva.CAR. legea junglei. obiceiul pămîntului. 1) a amăgi. (înv.. a se cutremura. a lega (sau a sta. a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie . a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a abandona învă ătura. a i se lega limba cuiva. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). şi fam. a se strica. a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega. a lega paraua cu zece noduri. a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. badea-n cap nu m-o legat. legea pămîntului sau lege nescrisă. . ) a lega (flori) în formă de elipsă.POP. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. a-i pune coarne (cuiva).PRAV.. (reg.ISP. a renun a (la ceva): bărbate. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva).DELAVR. a reuşi să adune ceva avere. (pop. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare. a se alege cu ceva. . a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva). a leşina de rîs . a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a se prăpădi. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP.ISP. a lega la iesle (pe cineva). să te prăpădeşti de rîs.ISP. a se tăvăli. a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva).ISP. (pop. a înşela (pe cineva). a lega cal aveta. fedeleş) (pe cineva).URECHE. a căuta prilej de ceartă (cuiva). a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. a lega cartea (sau şcoala) de gard. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag.. a-şi crea complica ii inutile. tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. a se lega la cap (cînd nu-l doare). a leşina de foame. a fi lihnit de foame. a nu putea ac iona. a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură.PANN. iată storsul a trecut. a se zbuciuma) de rîs. a prosti (pe cineva). (reg. a leşina (sau a se omorî.POP. a lega în cap (pe cineva). a-şi lega samarul. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul. a lega doi (sau două) în tei.AL. cînd voiu fi mireasa lui. ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară. 2) a abandona.NEGR.CR. a nu mai putea vorbi (bine).. (reg.a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză.. mă trimite-n altă ară.POP. a lega fedeleş (pe cineva). leagă vornicia de gard. 2) a se înstări. (înv. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat. a lega hîrzob. a lega nod (pe cineva). începu şi el a lega gura pînzei.

liturghie cu bragă... limbă de lemn. a lovi (sau a păli.GHICA. a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus. lovitură finală. a se lipi ca mierea de găleată. loc comun. şi pop. persoană bîrfitoare.. a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de . ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . ) literă chirilică. a fi devotat trup şi suflet cuiva. a fi foarte zgîrcit. 2) (fig.. a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act . lipsit de . lovitură de trăsnet. a rîvni. evident. a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR. teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. lovitură de gra ie. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o.MAIOR. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua).. lînă 100ş. a i se lipi coastele de foame (cuiva).. renun . a trăsni) la mir (pe cineva). limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de . între care se intercalează anumite silabe (ex.: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva).. o să lingă unde a scuipat şi pace. absconsă. a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). a lovi (sau a pocni. a linge melesteul. (fam. ) lucru prost făcut. a nimici (pe cineva). a se lipi somn(ul) de genele cuiva. a trage una) în numele tatălui.. a lovi (sau a pocni. a lovi.CAMIL. a-şi linge buzele.. a făcut-o ... limbă păsărească. a pofti. lipsă de . nestingherit de . idee banală. linişte desăvîrşită.... răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. măi Chirică! CR. ucigătoare. buche) veche. a lua act... e foarte lacom. dezastruoasă) venită pe neaşteptate. literă de evanghelie. stereotipă (cultivată de politicieni). a linge unde a scuipat. literă (sau slovă. somn nu s-a lipit de genele lui. (fam. a adormi: un an de zile . loc rău.. liberi de orice priveghere. a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. linişte (sau tăcere) de mormînt. mă lipsesc de . specula ie bursieră reuşită. (pe) lîngă olaltă.. a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. ) a nu fi în toate min ile. a linguşi (pe cineva).: jucătorii de căr i . a-i da la mir (cuiva). lovitură de bursă. .. ) a distruge. exprimare ambiguă.REBR. a linge mîna (cuiva). loc de veci. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă. limbă de şarpe.. a nu fi în toate min ile. (înv. a fi foarte flămînd.liber de . 2) grai argotic şcolăresc. mormînt: l-au dus la locul de veci .AL.: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“)..P.. a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva)... (reg. unul (pe) lîngă altul. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească. smintit. întîmplare (nefericită. lînă în lînă. (fam. a fi lihnit de foame. lucru absolut sigur. care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete. a fi nebun. a bate măr (pe cineva). ) a spune vorbe în epătoare (cuiva).POP.

) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. a lua boala (sau durerea) cu mîna. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat. a-şi lua avînt. a vindeca (boala. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva). a lua calea din picioare (cuiva). în monarhia pasirilor au pribegit. îşi ia seara bună de la dînşii.CEZAR. de durere. a da de ştire.P. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte. a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva).a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a.CR.AL.ext.CANT. sim i că-l ia cu fierbin eală. pe la toacă. a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). .CANT. 2) (fig..ISP. a lua cenuşa de pe turtă (cuiva). şi ia-mi calea din picioare! POP. mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva). a lua aer. 2) (fig. ) a lua din scurt (pe cineva). a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare). a saluta la despăr ire. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva). a lua contact cu cineva. a-şi lua elan. m-am dus. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul. a înnebuni: a luat cîmpii. (pop. a se lua cu binele pe lîngă cineva. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. a lua legătura cu cineva.. a socoti pierdut definitiv (ceva). necazurile (cuiva). a o şterge: într-o diminea ă. a lua ceva în nume de bine (sau de rău). a alina durerile. că am să mă întorc iar la dînsa acasă. de disperare): cînd gîndesc. să iau cîmpii. pînă ce m-am văzut departe. a se dezvolta. (reg.. a lua caimacul. a fugi. ) a se enerva. a lua avînt. 3) a-şi pierde min ile. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie).AL. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. şi mam dus.COSTIN . a se purta frumos cu cineva. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii.NEGR.SAD. (înv. . nu altă ceva. a(-i) lua colac cuiva. (p. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă ..PANN.. a-şi lua capul în poală (sau în poale). a începe să-i fie frig (cuiva). a lua cu furca lungă (pe cineva). a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă..i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva). să întoarce cătră boieri şi . a lua apă. ) 1) a o lua la sănătoasa.i lua concediu de la rani ă. apoi tu ai să ieşi în pagubă. a lua altă vorbă. ) a se căra. pentru a-i cîştiga bunăvoin a. amărîtul de mine. 1) a avea febră. . a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). a se purta cu menajamente. (reg. durerea) foarte repede. îmi vine să turbez. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele. a lua cu blînde e. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă.EM. Marioară. al ii colac i-au luat.. în cursul serii (pe cineva): domnul . frisoane. săracul! a-şi lua coada la spinare. a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva). a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte. a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul. a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). a. a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. a lua comanda. m-am dus. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă.. ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. a o lua la sănătoasa. cu vorbe bune (pe cineva). 2) a fugi orbeşte (de spaimă.

. a se lua cu mîinile de păr. pentru a-i cîştiga favoarea. începu a-i da cu huideo. a se purta sever cu cineva. de piept) cu cineva. fără a şti încotro.POP. a lua cu zorul (pe cineva). a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. a bea cu patimă: oamenii . a lua (sau a avea.CR. cu dibăcie în rela iile cu cineva. i se urcă în cap. ş-o uitat de peşti. a lua la trei păzeşte (pe cineva).. a lua curba. a lua cu pătura (pe cineva). a lua cu împrumut (ceva). ) a lua la rost. POP. a lua cu răul (pe cineva).STANCU. a goni. a goni (pe cineva). a min i. a se lua cu ziua tîrgului. acolo vom ieşi. a o lua (foarte) în serios. a se lua cu treaba. a o lua de bună.CAR. a se antrena într-o discu ie (prelungită).. a lua repede cu vorba pe cineva. a considera că este cum se spune. a-şi pune mîinile în cap. a o lua de bună. cum pare. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. nu ştiu cum. a lua cu japca (sau cu hapca). a lua cu resteul (pe cineva). şi reg. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul.ISP. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. adeziunea. a amenin a pe cineva. a afla. (pop. a tăia apa de la moară cuiva. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut.POP. . a merge orbeşte. . a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii. (despre vehicule) a vira. a lua cu prăjina (pe cineva). a vorbi (sau a cere. a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. a i-o lua înainte cuiva. a se îngrozi. a lua cu reteveiul (pe cineva). s-o luat el cu ziua tîrgului. a o lua de capital. ) a proceda cu tact. 1) (fam. a lua (la) cunoştin ă (de ceva). a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr. şi unde ne-a fi scris. a obliga. şi fam. a sili (pe cineva).COŞBUC. a lua darul be iei. a se purta urît (cu cineva).CR. a se încăiera. a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu. a o lua de-a-chioara.CR.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo. ) a stîlci în bătaie (pe cineva).CR. a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara. a constrînge. (înv. ca proasta. 2) (reg..CAR. ) a trata cu asprime. (pop.FIL. a se lua cu vorba. a lua cu otuzbirul (pe cineva). a fi înştiin at. a se lua cu politică pe lîngă cineva. a împrumuta (ceva de la cineva). a trata cu asprime. luaseră darul be iei. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. a da cuiva) cuvîntul.NEGR. a-l lua cu răcori (pe cineva). DELAVR. a lua cu o perdea mai sus pe cineva. a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. a solicita. a cere. să mi-l fac cumătru.. a lua de cînepa-dracului (pe cineva).

a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. a lua de chică. pentru nişte boi ce au căzut de pripas. şi fam. CONACHI. a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare.ARGHEZI.VLAH. a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). ) de) scurt (pe cineva). (reg. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). a cere socoteală (cuiva). începu să-i ia şi el frica. ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar.POP. 2) a se certa (cu cineva).. a-i lua dracul din pupeze (cuiva). (pop. a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR. (p. ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa.. ) a fugi în lume. a se lua de lucru. a o pă i. ) a lua (sau a prinde..NEGR. că şi luă foc. a lua de so ie (sau de nevastă). a cîl îi (pe cineva). a înfia. a pleca repede. a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). nepreceput de nime. a-şi lua nădejdea. a(-şi) lua gîndul de la ceva. a lua de suflet. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege). 2) (despre arme de foc) a se descărca. a înhă a) de piept (pe cineva). 1) a se aprinde: lemnele au luat foc . (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă .CR. primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a o lua din loc. a reîncepe. (înv. ) 1) a-şi pierde răbdarea. a trage de păr (pe cineva). a pune pe altcineva să facă muncile grele. a relua. ieşi la locurile ştiute. drept întruchiparea adevărului. ) a găsi. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii .a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. că el nu l-a văzut.. a se inspira (de la cineva sau din ceva). a-l lua dracul (pe cineva). a o lua de la început (sau de la capăt). de acolea.CAR.. a se destăinui fără voie. a-şi ieşi din fire. a lua foc cu gura. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat. a apărea. speran a de la ceva..CAR. a considera ceva drept sfînt. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret. a-l lua hahamul (pe cineva). a lua de so (sau de bărbat). a trage la răspundere (pe cineva). a lua foc cu mîna altuia. a lua foc. a se înfiin a. (pop.ext. a scutura) de mo (pe cineva). a se naşte. înhă ă de piept pe agresor. a lua de (sau a-şi afla) prilej. a lua fiin ă. a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala. a cădea) drept zălog. a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul . a cădea) de pripas. tu-l îndemni mereu la furt. (reg.POP.BUDAI-DELEANU. şi a dorit să o ia de nevastă. a-i lua frica (cuiva). 1) a se ine de gît (cu cineva). ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. a lua (sau a apuca. 3) (fig. a lua (sau a prinde. a lua (sau a apuca.POP. 2) a fi nebun. ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. a se bate (cu cineva). a lua frunza-n buză. a lua (sau a apuca) din (sau (înv. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe.

a întrece (pe cineva). a izgoni (pe cineva). a se îmbărbăta. a lua în cu ite (pe cineva). a-i cere socoteală (cuiva). peste picior (pe cineva)..KOG. a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate.i spun.. a-şi asuma o îndatorire. a-l lua înainte. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă.. a se lua în goană după cineva.a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . a lua în balon (pe cineva).. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva). a-l copleşi: i-or lua grijile înainte.ISP. ) 1) a alunga. a se lua la har ă..... a cuteza.SL. 2) (fig. a lua peste picior (pe cineva).. a umbla razna. a se servi de . a prelua conducerea.. la bătaie (cu cineva): el. a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna. a goni.. baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a lua în har. a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). a se lua în handră (cu cineva).. a lua în colimator pe cineva. a lua înfă işarea de .). a se lua în goană cu cineva. a părea . a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce. a (se) certa (cu cineva). a lua (sau a face. (reg. a-şi face curaj.. . a i se înfunda. a ironiza (pe cineva). ) a trage folos din . în cu ite îl luară. a lua hă urile în mînă. a-şi pune mintea. ) a-şi bate joc. seama (de ceva). a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva. ) a apăra. a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva).POP. 2) a o pă i. a avea în vedere (ceva). a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM.CR. a alunga cu parul pe cineva. a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). a da impresia de . a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva). a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră. (reg. 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). a lua repede. (înv. a se lua în coarne (cu cineva). (înv. a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva). (reg .ISP.CR. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva).CAR. a-şi face curaj. a-şi bate joc (de cineva). a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. a lua o decizie. a se decide. a ine cont. a se încumeta: înghit în sec. a o lua în gît. a zori cu vorba (pe cineva).: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR.. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile). a se hotărî într-o ac iune. (fam. a-şi lua inima (în din i). . în rîs. a depăşi. a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). (reg.. ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag. . 1) a lua asupră-şi o însărcinare. ) a pune) hotărîre. a (nu) ine la cineva. a se certa (cu cineva). a lua încolo (pe cineva). apoi îmi iau inima în din i. nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI. în bătaie de joc. (sau aspectul de . a lua în coarne (pe cineva). a se hotărî.. la trei parale (pe cineva). 2) a-şi bate joc (de cineva). 1) a cuprinde cu bra ele. a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii.CAR. . a face de rîs (pe cineva). a ajunge la concluzia că .. a ocroti. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva). a fugări pe cineva. a proteja (pe cineva). a lua împrejur (pe cineva)... om în toată firea. a veni la. creanga.) a lua la vale..

a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). ) a lua în antrepriză: (fig. a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt. COSTIN. ) a da de bucluc. a înrola un recrut. ) a lua la rost. a bate (pe cineva). a o pă i. 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire . a ironiza. a ironiza.un obstacol):rarii oameni cari. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare . a lua la cunoştin ă: împărăteasa. nemaiavînd cum face.CĂL.POP. 4) a-şi bate joc (de cineva).SAD.. a lua în serios (pe cineva sau ceva). se ridică şi porni bodogănind către casă. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă.POP. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. a-şi bate joc (de cineva). (pop. a lua în tărăboan ă (pe cineva). ) a păcăli. ) a afla. a lua în privin ă. (înv.CĂL. (înv.CĂL. a lua în primire.. a se lua la col i cu cineva.IORGA .POP .POP. (pop. a induce în eroare: şi atunci. a lua în sfîrc. a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). a o lua în porneală. (pop. punîndu-li-se cruciş o nenorocire.ISP. a ironiza.CEZAR. ) a pleca. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul.ARGHEZI . ) a avea în vedere. a lua în piept (ceva). se apăra în dulcea limbă a poeziei.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. ) a învă a (de la cineva).AL.. în eviden ă (pe cineva). a dojeni (pe cineva). ) a lua peste picior. a lua în pinten (pe cineva).. a început a lua peste picior pe nuna cea mare.AGÂRB. a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată. a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar. (reg. (pop. (reg. a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). că l-a şi luat în primire. a lua la bătaie (pe cineva).OD. a lua în elegere cu cineva. s-au ridicat din Crim. peste picior) (pe cineva). dacă au luat această înştiin are. a o lua la amăgeli. o luă la amăgeli.P. (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice. (înv. 3) (fam. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva . a înfrunta (o primejdie. a se lua la ceartă cu cineva. a zeflemisi (pe cineva). o iau în piept. a lua înştiin are. a purta) în pîntece. a lua învă (de la cineva). a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. 1) a lua sub supraveghere. a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului .CR. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). ) a lua peste picior. a lua în şfichi (pe cineva). nu vei lua lucrurile în tragic. a lua (sau a avea. a lua în rîs (sau în zeflemea. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă.. a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva). a certa (pe cineva). ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă. a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. a înşela. a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă.DIONISIE. a lua la (sau în) armată (pe cineva). a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). ) au luat patriotismul în otcup. (fam.

a lua la şoşote (pe cineva). (reg. goană. a o lua (sau a o şterge) la papuc. a mustra cu asprime. în) fugă (sau picior. (pop. la sănătoasa. . ) a fugi.. (arg.POP. a lua la întrebări. a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv.SAD . ) a se purta şmechereşte (cu cineva). a ataca (pe cineva) de-a dreptul. a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL.POP.LIT. a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. (înv. ) a cicăli (pe cineva). 1) a afla. a o rupe. a lua la poceală (pe cineva). a o tuli) la (sau de.NEGR. a o tăia. a o lua (sau a o apuca. de cei care iau pe pontatori la sigur. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. (aproape) zilnic (ceva). (fam. a se lua la întrecere (cu cineva). ) a lua o bătaie (peste cap). a lua la purtare. a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă. încăl ăminte etc. (reg. a se lua la har ă (cu cineva). femeile-n grabă de frică rup fuga. dacă n-ar fi şterso la papuc.CR.POP. a-şi bate joc (de cineva). a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult.COŞBUC. 3) a remarca (pe cineva). o luă în goană la Dumnezeu.ISP. ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg. fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. dar s-au liniştit. a descoase (pe cineva): cum l-a prins. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului.) a începe să poarte foarte des. a lua la sigur pe cineva. a lua la răfuială (pe cineva). dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. a porni în fugă. a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi . (fam. nu ştim din ce pricină. a o rade. ) a lua peste picior (pe cineva). a pălmui (pe cineva). ) a se certa. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). a trata şmechereşte (pe cineva). a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. a se ciondăni. POP. a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. nu se ştie ce se putea întîmpla.ISP.CONV. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. a lua la descusut (pe cineva). ) a fugi. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. 2) a accepta. ) a o rupe dea fuga. a se ciorovăi. a o lua la moacă. a lua la şmecherie (pe cineva). a lua la refec (sau la roată. englezeşte) sau (înv. a alerga. a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. a lua largul. ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. (despre îmbrăcăminte. la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). la trei păzeşte. a se lua la sfadă sau (pop. ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). 2) a bănui. .POP. a lua la tocănit (pe cineva).a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă.POP. a o şterge. a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. a lua la palme (pe cineva). a lua la măsurat (pe cineva). s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. cu dovezi evidente şi cu precizie.POP. la trei parale. la rost. . (fam. a lua la (sau după) rînd (pe cineva).

). care era năzdrăvan. ) mun ii) în cap. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. ) a lovi peste gură (pe cineva). a-şi lua lumea în traistă. ) a-şi primejdui via a. (înv. a lua la vale (pe cineva). . a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile.. ca la nişte fra i ce vă sîntem. ă ico. şi neputîndu-l afla.. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci. a lua (de) muiere. 2) a certa.. 1) a ucide (pe cineva). a vorbi şi a ac iona direct. şi le-a luat mirul. a pleca supărat. a se produce. ) a rîde. ca orice autor care se respectă.POP. a se forma. a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor.DOS.. a lua maul..POP. vă rog. a lua naştere.. am luat mun ii şi pustiile în cap. abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său. a lua mun ii şi pustiile-n cap. judecata. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul.. de. (fam. se luară la trîntă.CR.VLAH. a răpi) min ile (cuiva). mi-am luat toată nădejdea. a lua nevoie. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate.. a o lua (sau a o spune) moldoveneşte. (înv. a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. a lua (sau a primi) mită (de la cineva). despre .CR. naiba) (pe cineva). a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt.). moldoveneşte.. ) cîmpii. a(-i) lua muştiucul (cuiva).POP. a-i lua miaul (cuiva).. piuitul (cuiva). dracul.. a lua (sau a fura. . a lua loc. a-şi îngădui să ..DELAVR. cu hotărîre: spune i verde.POP. a se obrăznici: ce zici . a apărea. ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva). a lua la zor (pe cineva). a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. sau de la . a lua maul (cuiva). şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile.i furau min ile.. a(-şi) lua nădejdea (de . (înv. 1) (reg. a-i lua mirul (cuiva). a-şi lua libertatea să . (despre bărba i) a lua de nevastă. a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR.. a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă. a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva). i-a luat maul.. 1) a dojeni. a şedea: lua i loc. de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR.POP.) a reduce la tăcere (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva)... a se căsători: orb am fost eu la vedere.: şi. a scărmăna (pe cineva). (sau de a . a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. a zăpăci. a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . (fam. a se aşeza. a-şi permite să . cu o lovitură bine cumpănită. Ilie. ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie .. a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg.a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să .NEGR..CAR... 2) (fam . a face să tacă (pe cineva). a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui. a pleca departe. a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR.POP. cu ochi şire i şi negri. cînd a fost sămi iau muiere.

a (se) hotărî. (reg... a lua (sau a apuca. (înv. 1) a atrage privirile. a fi foarte bun intaş. vederile) (cuiva). a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. a se asocia (cu cineva).. 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. a o lua pe coarda razachie. a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. cea mai valoroasă. a lua (sau a ine) parte(a) cuiva.M. ) a se obrăznici. a lua (sau a da) medita ii. a-şi lua ostafcă. (reg. . vederea. şi reg. care strălucea aşa de tare.CAR.CĂL. a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget. a-şi păstra. a privi insistent. ) 1) a dojeni (pe cineva). a lua (sau a da) ore.COŞBUC. a lua o măsură (sau măsuri). a încerca altă solu ie. a înregistra. de o mare teamă. a participa la . ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut.CAR. a lua o hotărîre (sau o decizie. ) a trece de partea cuiva. a sus ine.. a se obişnui să . a înhă a.: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice. a lua o cetate (sau un oraş).. a lua (sau a prinde) obraz. a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale. a nota (ceva). a avea încredere (în cineva). a lua partida cuiva..BOL.AL.. a o lua (în) păliş. a înhă a) partea cea mai mare. ) a lua o haină la purtare. încît nu te puteai uita mult la el. al ii-n glumă parte-i in. a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva). a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă .. a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă . a lua o hotărîre (sau hotărîri).. a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva). a lua pe departe (pe cineva)... a apăra. a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva.POP. a fermeca. ) a o lua de-a dreptul. (înv. (reg. a purta o haină pînă se rupe. (reg.. mai generoase. ) decidere).. a lua o haină la handră. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale. (înv. a lua pe credin ă (pe cineva).. a contribui la . cu sacîz dulce.P. a-şi rezerva) partea leului. a cuceri o cetate (sau un oraş). a lua (sau a avea) parte la .POP. a lua pasărea din zbor.. a o lua pe altă cale. a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva). fără să ia notă de dorin a lui. nu-şi mai lua ochii de pe el. a lua (în) păliş (pe cineva).. a în elege brusc (ceva). a (se) elibera de o mare grijă. (fam. ) a-i dejuca planurile (cuiva).. a zăpăci.. a lua obiceiul (sau năravul) să . a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie. a lua (sau a apuca. a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva).CAR. a re ine (ceva). 2) a lua peste picior (pe cineva). văd limpede şi înfrîng sentimentalismul. ) a încasa o mamă de bătaie. uşor.. a o lua pe coajă.. a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea. căci îndată î i lua vederile.CAMIL. au luat partida ta. a se lumina (referitor la cineva sau la ceva). a lua (sau a fura) ochii (sau văzul.a lua notă a lua obiceiul să . a lua apărarea cuiva: femeile.. a lua părtaş (pe cineva). 3) a impresiona.. de pe suflet) (cuiva).POP. a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la . (reg.

de) pricopseală (pe cineva). le-a luat piuitul. ) 1) a spune ceva pe ocolite. pe procopseală: dorea să se facă popă. cîştigă şi te hrăneşte. a-şi lua por ia. a o tăia peste cîmp. prin aluzii. ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii. a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca. a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii. (pop. . (reg. a exploata. 1) a fi plătit pentru munca depusă. şi fam. (reg. a-şi lua poteca. a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD. a lua (sau a căpăta.CAR. . ) a scăpa de sărăcie (pe cineva). aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc. a se eschiva (să depună mărturie). a lua (sau a da cuiva) plasă.GR. ) a se întrupa..REBR. a-şi primi pedeapsa cuvenită.. a se da) pe după piersic. (reg. a lua pozi ie. 2) a ucide (pe cineva). a lua (sau a da) pe datorie.GHICA . pune. a o şterge. a urma exemplul cuiva. a-şi lua plata. (pop . a lua (sau a primi) pieli ă..POP. a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi. du-te şi tu de munceşte. . a avea) pe (sau spre. pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui. bis. a păcăli pe cineva). (înv.. a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva. a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). a o da. ) a fi înşelat. a lua pe Ienache în cap.PANN. a-şi găsi un rost.ISP. a lua atitudine: onor dl.P. 2) a manifesta o atitudine (fermă. 1) (mil.AL.POP. a merge de-a dreptul.. a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia. a-şi exprima punctul de vedere. a lua pildă. ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus. . a lua pe nu ştiu în bra e. Făt Frumos luă poteceaua înapoi. a se eschiva. (pop. ) a pleca. (reg. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor. 2) a se codi. a o lua peste cîmp. a-i lua porumbul de pe foc (cuiva).i în cumpănă drumul.CAR. ) a lua (sau a da. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia)..NEC. a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie. a lua (sau a da) pe răboj. n-o mai da pe după piersic! CAR. a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva). ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare. a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa. . 2) (fig. (înv. 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta. a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. 2) (fam...) a se îmbăta. ) a-şi primi pedeapsa. (fam. păcălit (sau a înşela.i dar praştia şi hamul. a lua pe Hristos de mire. 1) a se dezvolta. a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva).a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce. . a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. (despre fete) a se călugări. . ) a-i deschide ochii (cuiva). amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii .CEZAR. a lua pîinea de la gură (cuiva). ) a dejuca planurile (cuiva). a căpăta amploare. hotărîtă) într-o problemă. a lua pe sus (pe cineva). a lămuri (pe cineva). a estorca. a lua (sau a da. a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva). a se fofila: spune repede de ce-ai venit. a creşte (tot mai mult). a dobîndi) propor ii.

monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească.VLAH.CR. ) a schimba.PANN. a număra pulsa iile inimii (cuiva). (p. 1) a merge la întîmplare: calul . a se pripi: voinice. sau de .PANN. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul. ) a se răzgîndi. a lua (sau (înv. îmi vei da revanşa imediat. (înv. luo schimbare Filicsu. a-i strica rostul. a lua seama (cuiva) sau (reg. . 1) a fi atent (la ..P. a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute. a lua sfin ii (pe cineva sau ceva). de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească. cînd o ia razna. 2) a fura sfîntul (pe cineva). a luat şi purceaua de coadă. a se decide: un moment se gîndi să cumpere. a ochi.. a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire.. (înv.COD. a lua (sau a apuca) răsuflare(a). 2) a lua seamă. a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa. a o lua razna. a divaga.). prea o iei repede. a se considera răspunzător de ceva. a lua seama (sau aminte) (la . a lua purceaua de coadă (sau de nas). (înv.CEZAR..POP. a-şi lua seama la vorbă. (fam. a se revanşa: n-am fost destul de atent.a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. să luăm aminte! . a-şi lua răspunderea. .MARCOVICI.NEC. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. a se pregăti să tragă (cu arma). iat-o şi ieşită de supt tipărire. ) a vorbi cuviincios. a (se) supraveghea. 2) a-şi da seama. a ine cont (de .. a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg.. ) a se călugări: Theodoric . ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas. ca să-mi iau răsuflarea. numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine. 1) (reg. zmucindu-se în mîna ariciului. a înlocui: sfărşindu-se doi ani.POP.VOR. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . au lăsat în locul său pe Leon Isavrul. a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă. ) a trage de seamă. a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii . a lua săvîrşire.. .CANT. a-i lua locul (cuiva).DELAVR.POP. a lua puşca la ochi (sau la cătare). despre obiecte) a se deteriora.SAD. ) a băga în seamă (ceva). al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas. a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva). (reg. îşi luă de seamă. ) a se sfîrşi.POP. ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. ) a spiona: cine nu ia sama slugii.): îi puseră. o luă razna peste cîmp. a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii. fără a lua seama la scrîşnitul lor. vede fundul pungii. luîndu-mi rămas-bun de la călcîie. îndată. a pleca pe furiş.VLAH. nu tu! POP.. pe nişte mese de fier înroşite în foc. a-i lua roatele de la sanie (cuiva). a o lua repede. 3) a bate cîmpii. .. 1) (pop. ) a nu mînca nimic. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva).. a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii.. (înv. ) a lua de seamă. a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală.). (înv. mă rog.. . a-şi lua rămas-bun de la călcîie. (reg.ext. ) a în elege: era om învă at. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. şi. a-şi trage sufletul. a nu lua sărat pe limbă. a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi. fuga la scăldat. a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea.. a lua schimbare.

.CR. a lua sub pulpană (pe cineva). a-şi face vreme pentru . a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru . ) a scăpa din captivitate. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa..: luară sfîrşenie de sabie. a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi. de unde n-ăi putea să.. a o şterge: fata mea.ISP. a păcăli (pe cineva)...i iei zborul. a lua o hotărîre.... a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz. a se sfîrşi. a lua un examen. ) a-şi închipui. a lua (sau a prinde) taurul de coarne. 1) val-vîrtej. (ca) luat de iele.ISP. (reg. ) a deflora. 3) a începe să meargă repede.... a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă. (înv. a nu face nimic.AL. (reg. a-şi lua teşchereaua.OD. . a trece un examen. a alerga: caii repezi . de ruşine). căci îi luau vorba din gură.) a pleca repede de undeva.VLAH. a lua strai a la oblînc. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul. a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul .CR. a lua (sau a da) vamă.. a-şi lua (ale) trei fuioare. a-şi lua valea. a vămui sau a plăti vamă: (fig. să nu. a fugi (de undeva). a lua sfîrşenie de . a lua sfîrşit. ) a-şi pune traista pe umăr. a proteja (pe cineva)..GR. ) somnul. (fam. ) a fi ucis de . a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva). a-şi lua vînt. a-şi lua vorba înapoi..i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. a lua şi cămaşa de pe cineva. a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a.CAR. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară. a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni.a lua sfîntul a lua sfîrşenie de . (înv. . a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază. a lua totul cuiva. a-şi lua timpul pentru .VINEA. a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva). ) a pleca. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva).EM. 4) (fig. 5) (fig..1733). pe cîmp îşi luau zborul. a lua vălul.. a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. a lua vorba din gură cuiva. ) a ochi cu puşca. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. 1) (despre păsări) a porni în zbor. vameş vie ii.BOL. a pleca repede de undeva (de frică. a lua smacul. (pop .AL. a lua şaua de pe cal. (a. 2) (despre aeronave) a decola. paralizat. a evada: am să te închid în turnul ăsta.EM. ) a-şi face răgaz. a se călugări: a doua zi ea luă vălul. 1) a fura sfîntul (pe cineva). a-şi retrage cuvintele. a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei. a-i lua turta de pe spuză (cuiva). să. a înşela.GCR. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el.. a întrerupe pe cineva.. (arg.DOS. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva). a o tuli. (reg. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească . are să se vînză şi cenuşa din vatră. ) a-şi lua tălpăşi a. a-şi lua zborul.. a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate.i mai ieie vamă. a nu lua un pai de jos. 2) încremenit. a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva).

POP. întreagă). 1) (înv. om prefăcut. a lucra ca o cizmă. vremea cînd începe lucrul la cîmp. (reg. dragă. luător în rîs. pop. ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi. (reg. foarte lung. de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. lumină insuficientă. a (nu) lungi vorba.a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. ) luna martie. a munci fără tragere de inimă. farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. nu-i pasă de nimic. . MAIOR. lung la ma e. (reg. mi-am luat adio de la maica mea.ISP. ) lumea reală.. a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). a lucra foarte prost. lungi pasul. la revedere. (fam. (înv. lumină chioară. . a lungi pasul. foarte lung (în timp sau în spa iu). ) lună nouă. a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). n-ar fi lucru mare. vrajă.POP. interminabil. (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii. lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim. a se grăbi: lupul . lucru de nimic. (mit. bun(ul) rămas.ISP. . . 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i. .POP. manual. a-i întinde o capcană (cuiva). care plîngea. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari.AL. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie . a lucra în pierdere (sau în pagubă). a lucra de beilic. 1) lucru (sau fiin ă) de seamă. luna lui traistă-n bă . a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui. lumea (sau vremea) cealaltă. 2) foarte mult. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. a se lumina a ploaie. ) lacom. a se lumina de ziuă. grozav: lucru mare. lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească. adio) (de la cineva sau de la ceva). a se face ziuă. lună seacă. lucru făcut. se duse la tată-său.. lung ca o zi de post. nu se sinchiseşte.OD. a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. a merge mai repede. om rău care vrea să pară bun. lumea de pe lume sau lume peste lume.NEC. fapt lipsit de importan ă. a munci cu bra ele. a complota. a răbda mult timp de foame. ) jignitor. a lucra cu palmele. a lungi (sau a întinde) pelteaua. lup îmbrăcat în piele de oaie. de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. lumea veche sau veacul (sau evul) vechi. lucru mare. a lucra în deficit. puzderie: se adunase lumea de pe lume . lună de miere. prima lună după căsătorie. a pune la cale ceva (împotriva cuiva). domnule! lumea albă. 2) a considera iremediabil pierdut (ceva).COŞBUC. a lucra pe coarda sa. laolaltă. ) a vorbi mult pentru a spune pu in. lumea toată sau o lume (toată. 1) foarte multă lume. 2) extraordinar. totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume.CR.

.. mai înainte sau (înv. (reg.. mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu. mai bucuros.. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao . în special. de nu-l mai încăpea locul. maică de-a doua oară. mai bine de .. mai curînd. mai tare.NEC. mai degrabă. mai frumos. mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de . să nu te întovărăşeşti cu proştii. e de la sine în eles. nu chiar aşa. (înv. mai colea de . mai apoi de ....ISP.. mai bine renun . deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici. mai ceva ca . îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor. mai ales. 2) a fi foarte fericit.. de pu ină vreme. (reg . cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian. a nu putea uita ceva. cu deosebire: şi. mai uşor. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR. mai de temei.PRAV. mai precis..REBR. multe încă.. mai aşa.DRĂGHICI. nu ave prietini. mai ales... mai deştept. mai mult. (înv..POP. ) mai este de îndurat. mai abitir ca . mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai . mai ales. (reg. mai mult de .. ) a fi foarte ocupat. îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? .. . a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva)..? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de .POP.ISP. mai colea de Calafat.. a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi.AL... mai degrabă. ) mamă vitregă. ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele...GR.. mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP. mai lesne. mai încape discu ie?. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare. a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie. iar mai de temei.ISP.POP...: o tînără de 20 şi mai bine de ani. mai ceva .. mai va (pînă) ... care nu pot a le înşira toate. a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva). ) mai cu seamă. mai bine.CR.. mai an ăr .. (înv.. într-un bordei dărîmat. 1) a fi zgîrcit. (reg.) mai de soi. mai exact. mainte au fost curvă.. decît băutură.. (încă) mai ai gură (sau mutră) să . mai bun: cum pă ise şi al i pe itori. mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de . parcă a fost mai ieri . să ne gătim. mai ceva. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva).?.: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani.?: încă mai ai gură să întrebi? CR.DOS. . tupeul să .. mai bine.: clămpănea mai abitir ca o muiere..: astă-iarnă am iernat. ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului..a se lupta ca un zmeu mai abitir ca . mai cu seamă. de curînd.. mai bine zis (sau zicînd). mai bine deloc. a lupta vitejeşte. şi pop. ceva mai departe de . mai ai gură să . mai altfel..POP. (încă) mai ai curajul. (reg.. mai bine lipsă. nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva). mai ales. poate mai ceva decît aceştia.DOS.. ) mainte. multe.. mai cu cap. mai an.. mai apoi de toate.. mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP. mai curînd. oarecum diferit. mai e (sau încape) vorbă?.. a nu mai putea de bucurie. anul trecut..COŞBUC. a nu avea vreme. mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri.CR. mai e nevoie.. mai dihai ...dar totuşi în apropiere de . deosebit: eu te socotesc mai altfel.

.. mai-nainte-grăitoriu. mai presus (decît cineva sau ceva)..: conul Iordanache nu mai ştia unde îi este capul.. sigur. mai rămîne să se discute despre .. mai în grabă. minus: fructele. a uitat să şi salute. a nu se mai întîlni cu .COŞBUC.. . mai mult ca (sau decît) sigur (sau probabil).. ) profet... parcă po i să ştii?. mai încolo mai în grabă a nu se mai întîlni cu . 1) vrednic de a fi admirat. mai ştii?... în continuare: publicăm mai la vale o dare de samă statistică. cine ştie?. mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să ... NEGR. zise tata posomorît. cind încăpea cu timpul. proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti.. 2) a nu mai avea parte de . îndreptatu-s-au persul şi au început a batere pre Mirveiz. mai încoace.. dă-te mai încolo! . 2) foarte tare. 2) foarte bine. ceva. demn de a fi compătimit. mai bine. inferior (cuiva sau la ceva): literatura. mai degrabă.i iasă înainte vrun iepure. numai iată fîntîna. cu excep ia . a o lăsa mai domol (cu ceva): cu paharul îndeseşte. mai pu in.EM.. mai ştii minunea (sau păcatul)?. neîndoielnic: mai mult decît probabil cum că o parte ocupa înăl imea. a o mai rări a nu-şi mai şti capului de . mai prejos (decît cineva sau ceva).. mai pu in merele..MINEIUL. ) atît numai că . 1) mai departe: cînd mai încolo.HASD...VINEA... e poate mai prejos de exigen ele tinerimii culte. mai mult de-o grămadă. a nu mai prididi să ..: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri.. pe la cetă i aproape. a nu mai putea să . s-au copt la vreme. mai încolo. 1) mai aproape.. mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce . nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să..a nu-l mai încăpea vremea mai încoace mai încoace de . cum se vede.... şi aducea cîte oarece hrană...... peste toate: mai mult. 1) a nu se mai vedea cu . fără. mai încoace.: mai rămîne vorba despre asta.. se prea poate. a fi copleşit de .: i s-a permis a se întoarce la Constantinopol. a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. mai mare mila.. mai mult.. mai rămîne vorba despre (sau de) . ce iară nu era de ajuns. foarte pu in. . (înv. mai rămîne i cu bine ! mai rămîne vorba despre . se prea poate.POP. mai mult ce . 2) în vremea din urmă.CR.COSTIN. (formulă familiară de salut la plecare) să fi i sănătoşi!: şi mai rămîne i cu bine! CR. a (nu)-l mai răbda puterile să . a o mai rări (cu ceva). (în) afară de ....NEC....GHICA.OD. mai rămîne i cu bine (sau cu sănătate)!.COŞBUC..... superior (cuiva sau la ceva): de ce Dumnezeu să fie mai presus decît mine? POP. foarte mult: plîngea mai mare mila.DELAVR. cum se face îngenere la noi.CAR. în plus. mai ştii? mai ştii minunea a nu-l mai încăpea vremea (pe cineva) sau a nu mai încăpea cu timpul. dar cu birul mai răreşte! NEGR. în cele ce urmează.. nu e exclus: ori mai ştii? bătrînul Rumi face-o glumă. (de-a) mai mare dragul.: nu-l rabdă puterile să-şi joace copila pe genunchi.. foarte frumos: cînta de mai mare dragul.CR. a nu-şi mai şti capului de . recent: mai pe urmă. mai încoace de . mai la vale..: mai încoace de timpii fabuloşi.. dincoace de . 1) vrednic de milă. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie. 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo... (înv..CR.

sînt nenorocit. 1) cine ar fi crezut?. (pop. a nu mai putea să continue o activitate. sau dintre . mai tare-i pradă. vin.. şi reg... numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia...): în elep eşte ai grăit. masă tinsă.... împărate. straşnic: ipau şi strigau de mama focului.: au dus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la Tighina. a nu-l mai ine (sau răbda) pămîntul (pe cineva). umilitor. . ) mare lucru!: i-oi mai da zece ani de via ă .... minune mare!.. alta. mare lucru.COŞBUC. sau mai ştim noi .. a nu-l mai ine cămaşa (pe cineva). puternic. (despre haine) a fi foarte zdren uit: cămaşa nu se mai poate inea petec de petec. mare minune. minune mare. (cea mai) mare parte (din .CORESI .. mai va (pînă atunci).CAR. mai alta. răspunseră cea mai mare parte dintre sfetnici.CAR. a fi bătrîn şi neputincios. încît nu-i mai putea ine pămîntul. a nu mai avea loc sub soare: aşa mul ime de spurca i erau. 2) (fam..zece ani! mare treabă! zise Todorică. mare şi tare sau tare şi mare.NEGR. mare treabă!. cine mai ştie . 2) a nu-şi mai putea stăpîni bucuria. (înv. 1) mai tare. (e) (mai) mare ruşine(a) sau (înv. 3) (în construc ii negative cu valoare afirmativă) n-aş crede să (nu): mare lucru să fi scăpat vreunul. mai tare-i robăsc. ) masă aşternută: armele lui era mai dragi decît mease tinse pline de .... (înv. mare parte mare ruşine mare şi tare mare treabă! martor ocular masă tinsă mai ştiu eu . a nu-l mai ine proptelele. persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt.. 2) a fi foarte ocupat. 1) am pă it-o!: nenea Iancu! să vie aici! m-am topit! .ISP..... mai vîrtos. ) am plecat!. va mai trece timp (pînă atunci).: atîtea chestiuni arzătoare de estetică. m-am evaporat! manta de vreme rea. mai ştiu eu de ce.. a nu-l mai ine (sau încăpea) pielea (pe cineva). majoritatea (din . 2) (reg.. uimeşte: mare lucru şi prea slăvită iaste a Domnului nostru de oameni iubire. ar fi de mirare să (nu) .VARLAAM . sau dintre . una... mare comedie. şi reg.. mai alta mai va mai vîrtos mama focului m-am topit! manta de vreme rea mare comedie mare greu . 1) a fi neliniştit.).NEC. mai tare. m-am (sau ne-am) topit!. cine şi-ar fi închipuit?: şi atunci.. ) cantitate mare de . mai tare a nu-l mai ine cămaşa a nu-l mai ine pămîntul a nu se mai ine petic de petic a nu-l mai ine pielea a nu-l mai ine proptelele a nu-l mai ine şalele mai una. (înv.SAD. mai una.ISP. . mare minune sau minune mare. ) 1) mai degrabă: în loc de agiutoriu mai tare le iau..NEGR.CR.. martor ocular.CR.: mare minune să nu tragă o ploaie după zăpuşeala asta.MOXA. (fig. ) mare ciudă enie. ) ruşine este.. 2) mai ales. influent: vei ajunge şi tu odată mare şi tare. mare minune să (nu) . ) persoană luată în seamă numai la caz de nevoie.. mare lucru mare minune mare minune să . . 2) mai ales. 1) a fi obez. dezonorant: e ruşine să nu ştii limba ta! NEGR.SAD. a nu se mai ine petic de petic. ) foarte frumos.. 1) lucru care impresionează. 2) (în construc ii negative) lucru lipsit de importan ă. mare greu (de) .mai ştiu eu . a nu-l mai ine şalele (sau spatele). foarte bun: şor cu flori. (iron.. (de) mama focului... 3) a fi îngîmfat. (e) ruşinos. reclamau solu iuni urgente. n-aş crede să (nu) . de filozofie.. grozav. nesemnificativ: adevărul e că nuvăzură mare lucru .

a merge (sau a fi) ca pe roate.. a-i merge bine a merge ca grapa pe uscat a merge ca melcul a merge ca pe roate a merge către ... a merge cu bine. . cu toate că . să-l măsoare.: iar mă-ntoarnă inima. fătul meu! POP... mănîncă-l fript! mă prind că nu ghiceşti a mări compasul mă rog a măsura banii cu dimirlia a măsura cu o scurtătură a măsura din ochi a-şi măsura puterile a-şi măsura termenii a-i măsura vorba cu îmblăciul mă tem că ... a vorbi nedesluşit: măsură-i vorba cu îmblăciul! CR.măcar că ... chiar şi . a calcula. mi se pare că . măcar ceva măcar de .. (fam.. mă tem că . mă cearcă un junghi. ) a se grăbi. deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine. măcar să-l taie.. oblu) la .POP.. a măsura (sau a aprecia...) a face pe plac cuiva. spală-te pe cap cu el (sau cu ea)! mă prind că nu ghiceşti. deşi.a prevesti lucruri favorabile.. (pop.. a aprecia cu privirea. ) simt nevoia să .POP. sau (înv. ) (absolut) nimic: macar cevaşi împotriva noastră nefăcînd ....: bine te-am găsit. a merge a ă (sau întins. mă miram eu să nu . a prevesti. intă. a-şi măsura puterile (cu cineva). ) începe să mă supere un junghi.: nuna cea mare nu zise nemică la aceasta. a prezice lucruri nefavorabile. a merge ca grapa pe uscat... (în blesteme) să nu se mai audă despre el altceva decît numele!: o. aproximativ: începe el a o măsura cu ochii de us pînă jos şi de jos pînă sus..... pun pariu că nu ghiceşti! a mări (sau a întinde.CR. CANT. ) măcar că ce . a mătrăşi din lumea asta (pe cineva). a merge sănătos: mergi cu bine..: i-a spus că nu mai merge la şcoală. (înv. (formulă incidentală): mă rog. pentru că am venit să ne luptăm. a se lupta (cu cineva). (sau să . a merge cu bine măcar că . cu-o scurtătură. (fam. mi-e teamă că . a mătrăşi din lumea asta meargă-i numele! a meni a bine a meni a rău a merge a ă la . a-ş