Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

(reg.M. 2) a rîde cu gura pînă la urechi. a-şi arăta fasolele. a fi surprins de ploaie (sau de furtună. (fam. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. a avea o înfă işare (ne)plăcută. a o lua la sănătoasa. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). a(-şi) aranja ploile. şii vedea! NEGR.ISP. a se ticăloşi. nefiind putin ă a le pune în scriptură. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). ca dracul). a arăta cu (sau a pune în) scriptură. a-l apuca ploaia (sau furtuna. a-şi arăta col ii (sau din ii. a arăta coltucul (cuiva). a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). 2) a se obrăznici. (reg. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. a-i întoarce spatele (cuiva). a apuca trenul. a arăta bine (sau rău. (pop. (înv. în mod demonstrativ. a-şi face de cap. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. o criză de nervi. (fam. măselele).LET. ghearele.i singur ploile. fildeşii. 3) v. a avea un acces. (ne)sănătoasă. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii.AL.CAR. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul.POP. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. a-l trece) neputin a (pe cineva). (fam. a-l apuca nervii. viscolul) (pe cineva). 1) a indica. a rînji. a refuza sfidător.POP. impecabil. a-i arăta cotul (cuiva). arătîndu-i apoi drumul. a pleca repede. valoarea unui lucru.STANCU.a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. . a nu da nimic: zînele . publică-le sub numele meu.POP. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste.CAR. a se destrăbăla. 2) a acuza. a arăta drumul (cuiva). 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. a fugi (de undeva). a se apuca pe cap. a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta.POP. ) a-i dovedi (cuiva). pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. a-şi arăta călcîiele. a arăta ca scos din cutie.. de înmormîntare. batjocoritor (pe cineva). 2) a avea o figură tristă. (pop.. a-şi arăta coarnele. a se cumin i. a-şi ieşi din pepeni. . a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). ninsoarea. de ninsoare. 2) a alunga.DOS. despre oameni) a apărea. de viscol). băiete! STANCU. a-l apuca (sau a-l găsi. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine. a supune oprobriului public (pe cineva). (înv. a refuza. băiatul le arătă coltucul. a-l apuca pîr agul (pe cineva). 1) a lua pozi ie de apărare. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. ) a rîde cu gura pînă la urechi. ) a-i sări muştarul (cuiva). 1) a avea o înfă işare de muribund. ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. . a-şi scoate ghearele. a se arăta cu ponos. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. a rînji.

.. mă-n elegi? CAR. a arde cu fierul roşu. 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva).. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. (despre sentimente) mocneşte. a arunca în temni ă (pe cineva).. se găseşte din abunden ă. a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . a trage) (cîteva) palme (sau o palmă. a arunca o ochire (sau o ocheadă). a privi spre . a arde (sau a croi. a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra .. a se amesteca într-o discu ie. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. a se purta cu ostilitate. a arăta răceală (cuiva). a fi risipitor. a da afară (pe cineva). a arunca ocheade (cuiva).. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. 2) a trage cu ochiul. o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. rece (cu cineva). a arăta uşa (cuiva). a ancora. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. fără să se manifeste. a pedepsi exemplar.. a nu mai avea răbdare.: cînd aruncai ochii asupră-i. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). ) a distruge. a nu lua în seamă. a neglija. Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. pe vale). a izgoni (pe cineva). atavismului.POP. (sau spre . a întemni a (pe cineva). a sim i o durere. a arde de nerăbdare. a arunca ancora. a arunca o vorbă. a învinui pe nedrept pe cineva. a trata cu răceală (pe cineva). a arunca o lumină (asupra . a-şi expune via a (pentru cineva). a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. a arunca în traista dinapoi. a se uita cu în eles (la cineva). în fa ă.POP. a lipi. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea. a tăia frunză la cîini. a se uita (întîmplător) la . a şterge.AL. a se expune primejdiilor. răuvoitor (cu cineva). a zice) de la obraz (ceva cuiva). a se uita de jur-împrejur. a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid . a pierde vremea. a frige) la inimă. a rade.. fără menajamente. a arunca în pustie (pe cineva). a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . a arde (sau a încinge. a da. să learunce în pustie. are balta peşte. 1) a cauteriza. a face orice sacrificiu (pentru cineva)..i trag palme. mi se păru că văd icoana din Santa Maria. ceva..). a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. a cheltui fără rost.. a primi) o palmă (sau o scatoalcă). a fi foarte nerăbdător. a arde gazul degeaba (sau de pomană). ) a stigmatiza. personalită ii etc. ) a fi neînduplecat. arde focu-n paie ude. a spune. 3) (fig. a(-şi) arunca ochii roată.. verde (ceva cuiva).VLAH. a se arunca în gura lupului. a scoate în stradă. 2) (fig. a spune deschis. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre.POP.CR.CAR. într-o doară. a arunca (sau a băga) moartea în igani. a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). necru ător. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva).a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). a lumina.SAD. a se purta distant. a trece cu vederea. 1) a se uita pe furiş. se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova.. a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. (reg... . ca s-ară i pumnul stăpînirii.). cu coada ochiului (la cineva). 1) a arunca o privire.

1) a orbi pe cineva. a-şi asigura spatele. asupra crimelor lor. astă-vară (sau (pop. să înşele (pe cineva).. mărăcine. îşi aruncau via a în şan . ) a da cu şperlă în ochii lumii. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. a asculta încul pămîntului. ) a încerca să inducă în eroare.NEGR. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine. asta-i buba!. pădure! POP . a asculta orbeşte (de cineva).. a face afirma ii necontrolate.COSTIN.. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe..POP. (reg. (înv.POP. asta (sau aia) e altceva!. astă-seară. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. a vorbi aiurea. arză-te-ar focul!. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. ) asta nu se poate!. a arunca vorbe în vînt. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. a-şi ascunde gîndurile. asta-i altă mîncare de peşte.CĂL. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne.. ) a dormi profund. mi-a lăsat nişte căr i. şperlă. (sau asupra .ISP. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . a ascunde ac în miere. arză-te focul. . (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. (fam. DELAVR. (mil. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. prin inuta lor. a tăinui.). ) a proteja spatele armatei.. asta (sau aia) e altă căciulă!. asta-i altă mînecă. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . asta e cu totul altceva. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. a ascunde cuvîntul. ) a ine secret. BARI IU. a ascunde. asta-i prea de tot! astă-primăvară. atîta tot. în timpul serii de astăzi. asta-i problema!. astă-toamnă. îmbla cu înşelăciune..BĂLC. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. fără a crîcni (de cineva). a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. pulbere. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. asta-i altceva. adevărul. ascunzînd cuvîntul.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste .. asta întrece orice!. (reg. a-şi disimula inten iile. zicînd: mă doare pu in capul. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. în timpul verii trecute. ) an-vară). asta mai e de făcut. (înv.ISP. 2) (fig. asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. a-şi arunca via a în şan .. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. a băga intrigi. asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. asta depăşeşte orice limită. a asculta teacă de pămînt. a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da.. a asculta supus. a prezenta denaturat realitatea. diseară: vai. a se preface: craiul . de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne.

. aşa să trăiesc (să trăieşti etc. a aştepta cu nerăbdare. fătul meu. şi fam. a mînca (sau a bea).. aşa e (sau i-e.) trebuie!. ) aşa stau lucrurile (?).. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!.. mai rabdă. aşa (sau acum) mai vii de-acasă. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. a împiedica pe cineva să vorbească.CR. acum mai vii de-acasă.).)!. ce baftă. aşa am eu (tu. dacă a lunecat pe nesim ite.. (sau să . aşteaptă. el etc. asta i (mi etc. că nu şezi în casă toată ziulica. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP.. acum ne putem în elege: ia.CR. omule. asta este situa ia. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine. aşa pui problema (?). 1) pe sănătatea mea (a ta etc. roagă să-l ieu . crezînd că plouă cu apă.. a doborî.ISP. să paşti iarbă verde!. ce noroc. ) a petrece noaptea. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă .ext. aşa i-i a zice. (reg.i ajute etc. aşa-i cîntecul. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL.).) Dumnezeu!: ia spune-mi.. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“..a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea).. aşa se spune.. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. î i convine a . asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. tot ce se poate. ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . al lui etc. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. ) aşa vreau eu (tu.) chef.STANCU.ISP. murgule. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva).URECHE. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă. el etc. să paşti iarbă verde! a aştepta. aşa ceva. aşa vine vorba. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul. aşa o fi. (arg. a da) la pămînt (sau pămîntului). (pop.VINEA..i vine apa la moară. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. e un fel de a spune. aşa colac! AL. (p. (înv. a aşterne (sau a trînti.i (sau să vă) fie clar. ) aşa mai în eleg. aşa colac!. a astupa (sau a închide) gura cuiva. aşa vrea muşchiul meu (al tău. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul.)!. acum ai devenit rezonabil. aşa să trăieşti. a culca. (sau să .. aşa meri i (merit etc. aşa se prezintă lucrurile.). nu mai dau pe datorie. aşa î i (îmi etc. ca mortul colacul.POP.). în robie. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost. aşa se zvoneşte. iată despre ce este vorba. tot mai adînc.. aşa i-i a . aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a . a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. să. (fam. limpede!: aşa să şti i. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL.CR. a dărîma. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva). a aştepta ca pe Hristos (pe cineva). pînă.) se cuvine: aşa i-a trebuit. aşa să-mi ajute (să. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. cu mare poftă.NEGR. i-a fost) povestea (?). vor alerga acolo ca să-şi potolească setea.): ie. aşa stă treaba. î i vine uşor. murgule. aşa merge cîntecul.

a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. atîta rău!. ostilitatea.) asta! atît(a) i-a trebuit.) trebuie!. ) a auzi în treacăt. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. (arg. a spînzura (pe cineva): tatăl miresei .. ura) (cuiva). a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta. asta mai lipseşte! atît unii.: trăgea nădejde altul de domnie.ISP. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva). atîta jaf în ciuperci! ISP. . a atinge la manşetă (pe cineva).. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. a trezi. a măguli orgoliul cuiva.POP. atunce cu mersul boierilor la Poartă. a se uita intă la . poftele) (cuiva). a sensibiliza (pe cineva). a avertiza (pe cineva). vă etc. asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit. cît şi al ii. a instiga. din reputa ie: de nume i-am auzit. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!.. şi al ii. a aten iona. a se distinge.. atunce cu . a-şi fixa privirea pe . a se remarca. a auzi de numele cuiva.i (îi.. a auzi cîinii în Giurgiu. a se culca la pămînt. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal. a stîrni. ca cucul a se aşterne ărînii. atîta pagubă! atîta. o situa ie precară.. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu...i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. auzi colo!. şi unii. s-aşterne ărînii. a atîrna (sau a ridica. a cunoaşte pe cineva din auzite. ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva).. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . . a fi tare de urechi. a provoca mînia (sau antipatia. a atrage aten ia (cuiva).CR. a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă.. numai că . a auzi-n gură... ura) (cuiva). ) a fi beat. a atrage după sine. a se atîrna ghimpii de cineva. a atinge în punctul sensibil (pe cineva).... a pune) în furci (pe cineva). a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. a cădea lat: cît e de lung.CR. dar de văzut nu te-am văzut.DELAVR. (înv. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci. ) cînd cu .) ferească Dumnezeu să faci (să facă.. nu-i nici o pagubă!. ostilitatea..POP. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac.. ca cucul. a a îta spiritele. să face i etc.. (înv. a avea o pozi ie.. a a î a ambi ia (sau curiozitatea..CANT. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul.. ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul. a-şi a inti ochii asupra . îndată face cî iva paşi spre dînsa. (pop. atît mai trebuie!. aversiunea.POP. a atrage aten ia. ei!..a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că .. şi pop..LET. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat.. atîta (numai sau doar) că . atîta pagubă! atîta rău! atîta. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor .. a atîrna de un fir de păr. să te (îi. a-şi a inti ochii asupra . a fi surd. aversiunea. poftele) (cuiva). ) a da un bacşis (cuiva)....COŞBUC. (despre voce) a se auzi de departe: strigă . vă etc.

a fi roşu în obraji. a avea a face cu . a fi putred de bogat..CAR. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate .. ) a nu avea nimic.. ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. a avea bătaie de cap. ) a nu auzi (bine). a (nu) se în elege (cu cineva). a avea argint viu în vine. a fi bursier.... a fi foarte bogat. auzi vorbă!.. a avea baftă (chioară). ) a avea justificare. vată) în urechi. a avea bani număra i. dar unul cu altul nu se aveau bine. a avea greută i. a avea atuul (sau avantajul). probleme.. a nu avea adversar (sau potrivnic. a avea beregata curcanului. a avea bani cu carul. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . a se adăposti îndărătul legilor. a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie. a avea bani. a avea aerul că . (fam. crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare.CAR. a avea acoperire. a nu se auzi nimic. o ipoteză). a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. 2) a se răzbuna pe cineva. (fig. păunul n-avea potrivnic de mîndru.. a avea (sau a găsi.. a avea aplecare spre . 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd.POP.POP.POP. a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. a fi pornit împotriva cuiva. ) gologani. a lăsa impresia că . a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . a nu avea linişte. (fam. (arg. a avea bosă. a duce. a înghi i repede şi nemestecat... înzestrat. a avea (sau a face) economii. a se distinge printr-o însuşire. . 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. a avea bumbac (sau cîl i. a avea apă în vine a avea aplecare spre . a avea boală pe cineva. a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. fra i erau ei. a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva... a avea asupra sa (ceva). a se avea bine (sau rău) (cu cineva). pică pe cineva. a fi lihnit de foame. a fi iute ca prîsnelul. . (reg. a avea bani groşi (sau gîrlă).. a avea avere cît praful de pe tobă. a avea boală să . ) lovele. uşă deschisă) (undeva sau la cineva). a formula o propunere (sau o idee. a fi linişte deplină. ) a avea noroc.. a da. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva).. a avea apă în vine.POP.a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a purta cu sine (ceva)... rival). 1) a fi bicisnic. 1) (despre persoane) a avea de lucru. ) a avea poftă nebună să .. mălai). a fi dotat.. a avea bursă.. o ipoteză). dar ai a face acuma cu un bărbat. de furcă (cu cineva). printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). a avea înclina ie spre . 2) a fi fricos.. (fig. a avea a face cu . a fi unic: la drept vorbind. a avea ciudă.: avea aplecare spre ştiin ele exacte .. necazuri. a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a avea acces (sau intrare.. a putea intra. a i-o face cuiva. a nu-şi găsi locul. a avea o sumă limitată de bani.. a avea burta lipită de spate. a avea bujori în obraji. a avea (sau a ine) bani la ciorap. a nu avea astîmpăr. a fi fără egal.

. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie)..CR.AL. a avea căldură la cap. n-am ce împăr i cu tine. a avea capul ca dovleacul. a avea cele necesare traiului. 1) a fi (foarte) gras. că-s flăcău şi n-am nevastă.. a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag.a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă. numai el are căderea de a decide. MOXA.. să stea undeva. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale.. a persecuta.. (nici) purcel. nici copii. am ce mînca la casa d-tale. a avea cale (pe undeva). a nu avea ce face (sau ce să facă).. a avea cap. a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu . a (nu) fi în stare să . a avea casa cucului.): el are drept agiutor zece ărani secui... a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . a avea ce mînca. ) a fi deştept. a se sfîrşi..: aici. nici nevastă. a fi pedepsit. 1) a nu avea ocupa ie. 1) a nu avea griji materiale. n-am cale. a fi lipsit de experien ă. a avea cale cuvintelor.. 1) a (nu) avea existen a asigurată... a fi prost: cum văd.. a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să .POP. a se termina: toată boala are leac.POP... a avea calitatea de a . a avea capăt (sau cap).). a nu avea voie să vină. a nu avea nici o legătură cu . a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. nici un fel de căpătîi... a nu avea ce căuta undeva.NEC. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. a avea antecedente penale.. a nu se mai sătura mîncînd.). (sau de a . a avea căutare..: rea bucată-i dragostea. a avea căderea să . 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură. a pretinde.. (înv. a nu avea nimic în comun cu . a avea cerbice eapănă.POP.POP. a în elege cu dificultate. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el. a avea ceva cu cineva. (reg. a avea casă şi masă. cine prinde-a o gusta. a avea burtă de popă. se muie... au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea.. ) a fi foarte sărac. 2) a fi foarte sărac.: nu. a fi ajutat (de . cu mine? .. n-are cap de-a o lăsa. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva . a fi prost ca noaptea. cu greutate.. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . a avea cazier.. (înv. a (nu) avea ce pune pe masă. şi tot îmi fac. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. eşti cam greu de cap. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. (despre mărfuri) a se vinde uşor.. 2) a mînca foarte mult. 1) a dori.. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a fi imatur. a avea (sau a fi cu) caş la gură.. a delira. a (nu) putea să . 2) a avea capăt. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac. a avea din ce trăi: slava domnului. a avea canon. da urîtu’ n-are cap. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie. a avea ca (sau drept) ajutor (pe .AL. a aiura.. a nu avea nici un adăpost.CR. 1) (fam. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să .. a avea căpătîi. a vrea ceva de la cineva: ce ai.CR. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă .. domnule. a nu avea (nici) că el..i vreau nici rău nici bine. inteligent.

a (nu) avea timp (să . par’că joi n-am avut cînd.AL. a avea condei (sau pană). ce zici.. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui. fiecare mai avînd ceva după perdea. a ob ine o victorie (asupra cuiva). a-i fi imposibil (să . a nu putea să . drag (cuiva). (sau de a .. a avea cinstea să . a nu avea ce bea. a cunoaşte în amănunt. cu cine mi-am făcut treabă. primejdios. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne.POP. a avea ceva pe conştiin ă.). a nu avea (sau a nu şti) cum (să . a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a avea cheag (la pungă). obraz. nu am cum să. a nu avea cherestea.ISP..). a avea trecere. cu talent. a purta pică cuiva..: azi n-ai chip. a avea col i. (fam.. a avea chef de ceva... ) a-i fi simpatic. a cinsti (pe cineva).OD. a fi servil. a nu avea coloană vertebrală. mijloacele (să .DELAVR. a fi periculos. a nu avea posibilitatea. a avea ceva în sînge. a avea cu cine (sau cui) să semene. a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe.): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei . a avea (sau a purta) coarne. a avea culoare (în obraji). (sau de a . ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă. a avea cîştig de cauză. a avea considera ie (pentru cineva). ruşine... a nu avea cu ce-şi stropi măseaua...). tăcură. a (nu) avea cînd (să . a avea cinstea să . (pop. a nu avea chip să .. supus. a avea obrajii rumeni. a fi bine informat. a avea bani puşi la o parte.EM..a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva)... a fi într-o ureche... a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a avea cheresteaua groasă. a nu avea deloc.SAD. a avea clavir la cap. a dori.P. a se întemeia pe ceva sigur. a nu avea cîtuşi de pu in. a avea conştiin a pătată.. în toată voia. a avea ceva la bază.POP. a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a respecta.... a nu avea posibilitatea să . a se bucura de încredere. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea. a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA . 2) (reg. a (nu) şti.): mă dusei vinerea-n tîrg. a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a fi bogat: ce te milogeşti.. că ai cheag destul. a avea cîrlig (la cineva). a fi gros de obraz.. a avea ciudă pe cineva.). în privirea-i să te pierzi. detaliat. Prutescule? CONTEMP.. a cîştiga.. a fi foarte flămînd..i mul umesc. a avea onoarea să .. ) a nu avea caracter. a scrie bine. a stima. a avea crezămînt. a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. a avea ceva să-şi reproşeze.CEZAR..): pentru atîta încredere. a fi mort de foame. avîndu-le în sînge. a avea coastele lipite. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva. a avea credit. a fi comis fapte imorale. a se bucura de încredere. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva...

. a (nu) avea o slujbă. plăcerea să .. ) a aduce a .)..)..AL.. sînt golan. ... 2) a fi ocupat: tu. a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă.. a avea draci. a nu avea decît sula şi căciula. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva). dar n-avu mult de furcă.): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a se exprima fluent. (reg. a fi un bun vorbitor. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire . 2) a avea hachi e. a avea darul suptului.. a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult. v.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. a nu avea după ce bea apă.CAR. ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni. a avea darul să . (fam. ) a fi mul umit să . a avea datină. a i se permite. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă. . a avea un lapsus.CAR. (înv.LIT. a avea caş la gură. dară eu n-am de nici unele.CONV. a (nu) avea dreptate. a avea din i de lapte. a nu avea de moară.. a avea degete lungi. a(-i) avea (cuiva) de ştire..: are fa ă de şef .. a păzi. (reg. . a fi sărac lipit (pămîntului).COSTIN.. (fam. o sinecură. toane. a avea fericirea să . drept: în privin a amicului.DRĂGHICI. a fura. a avea (sau a fi cu) din ii cunună. a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte.. a avea fa ă la cineva. a avea draci pe urloaie.. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi. a nu avea de furcă.. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. (înv. (sau a . avusese dreptate. ) a trage la măsea. a avea de treabă. a avea fa ă.. ) a fi neastîmpărat.): pe d.. care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut..... (fam.CAR..PANN. a-i face plăcere să .POP.ISP.GHICA. (sau de a .. a nu avea de ce-l trage cîinii. a (nu) gîndi bine.... (înv. (sau de a . precum mă vezi: sula şi căciula. a avea dantura întreagă. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. ) a fi foarte sărac.. ) drit). d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea. a avea doar zestrea nativă: bine. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură.. a avea onoarea. a fi de natură să . a fi şiret. a avea darul vorbirii. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire. a fi lung de mînă. a avea de gînd.POP.. a fi bun de . a avea două chei pentru o încuietoare. de soco i că ai de treabă acolo. ) a avea trecere. (sau de a . (reg. răspunse flăcăiaşul. ) 1) a fi deosebit de nervos.. a (nu) avea (ceva) de ros. a avea de lucru..a nu avea cuvinte a avea darul să .. şi pop..CAR. a avea grijă (de cineva). credit la cineva: boierii..POP. să mă însor. 1) a avea un loc de muncă. a nu avea din ce trăi.. n-are de ce te trage cîinii. a avea de mul umire . a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva).... a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să .. a avea dreptul (sau (înv. a avea de lucru (sau de treabă). a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei).

a avea gură pocită: afurisit drac. a avea gura spartă (sau de cîrpă).: de ai gînd să ne iubim. a sim i un gust amar în gură (după un chef).. încă mai ai gură să întrebi? CR.. . de şansă. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să .. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz.POP. numai pleavă şi puzderii. a (nu) (mai) cuteza să . a avea gînduri negre.... îndrăzneala să . că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. aşa s-a întîmplat. a avea idei extravagante. a avea gura ca o sabie. a avea fler. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă. a avea planuri.EM. a avea glas bun. a fi indiscret.. proiecte de amploare.CR. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară.POP. a avea (sau a pune în) gînd. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide. a avea grăun e în cap. a nu putea păstra o taină. a avea fumuri. a fi perspicace..CR. a inten iona să . a avea (de) gînd să . a avea gînduri mari. a avea glagore în cap. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. a fi grăbit. ifose... ) a fi beat.. parcă-i fu gura seacă. (pop. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. a se naşte. a avea limbă ascu ită. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. (înv.PRAV. (pop. a cînta frumos.. a fi zorit: ş-apoi ve i duce. a avea foc la inimă. a avea mîncărime la limbă. a avea girul cuiva. ia sta i oleacă. a avea cap bun. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. de unde să-l iei.. la) cap. a dori foarte mult. ) a semăna cu cineva. a avea (sau a fi cu) gura mare.CR... a fi înfumurat. a avea intui ie. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. a umbla cu.CR. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva. a fi sarcastic.. a băga de seamă. a fi potrivit. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. stigle i) în (sau din. . a avea minte. cel mai nerod. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. . a exista.: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a avea fiin ă (pe lume). a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată. a lua seama. a voi să . că vă scot eu gărgăunii din cap! CR.. a avea ghinion. toane.. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. tupeu) să . a avea gură să . a avea (de) grijă. ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui. . a nu fi în toate min ile. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. a-i intra.EM.. a avea (sau a fi cu. a nu avea greş. a avea fum (sau cea ă) în creieri. a fi preocupat de gîndul sinuciderii. NEGR. . a (nu) (mai) avea curajul.. vină-n crîşmă să bem vin.POP. a nu avea minte. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. cum a cobit el. a da în gropi de prost. a avea acordul. a nu strica. îndrăzne e. năstruşnice. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a fi lipsit de noroc...CR. vrei s-ajungi senator! AL. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri.

. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre .. a prevesti lucruri neplăcute.: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i.AGÂRB.. a crede că . a avea în coaste ... a avea inten ii (serioase) cu . a nu avea habar (de cineva sau de ceva). nu i-i hasnă de cei cîni. (cuiva sau a ceva).CAR. a avea influen ă (sau înrîurire) asupra . a avea (sau a-i fi) inima neagră..PANN... a avea sub control (pe cineva). a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva). a avea în buzunar (pe cineva). a spune obscenită i. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. (fam.. a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că . a fi nepăsător. compasiune. a fi deprins să ... a avea (bun) gust... a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva. a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun. a avea inimă largă.. a avea inimă de aur. a (nu) avea însemnătate. a fi foarte bun..NEGR. a nu fi în stare să .... a avea gură de aur. a avea influen ă asupra . a avea inten ii cu .. ca copiii are haz.. nimic n-avea importan ă.AL. a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare).). a avea gustul (să ..: avusese de mic înclina ii spre desen. a avea inimă tare (sau de piatră.. (reg.. a fi incomodat... a inten iona. a fi darnic. valoare. a nu sim i milă. a avea haz.. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine..POP..: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei. a fi un bun orator... simpatic. a nu putea să . a avea gură scîrnavă (sau spurcată). a avea în coaste (pe cineva)..: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. a nu avea hal să ..: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale.. a (nu) avea importan ă. . că cu mine ai în cîrcă.a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva). a fi nehotărît. a fi guraliv. .. a avea inten ia să . a avea inima îndoită.. a avea ifose. a avea de gînd să .. a avea obiceiul să . . trivial. a flecări. a avea iluzii optice. a cobi. a (nu) conta: pentru el..POP. a avea inima grea. a avea gură de cîrpă.. a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . a avea înclina ie spre . a-şi da aere.. a avea igrasie la cap. a voi să ia în căsătorie pe . 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva).COSTIN.EM. 1) a sim i plăcere. mărinimos.i iei tălpăşi a. cînd n-am nevastă frumoasă?POP. a avea de furcă cu cineva: să.. a se exprima vulgar.. a trage folos de pe urma cuiva. a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă.. rău.. şi de plată n-ai habar! AL. 2) a avea farmec. a fi plin de griji. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu.. cumsecade. a avea aptitudini pentru ... a nu putea ine un secret. a fi înfumurat. a fi într-o doagă... nesim itor.. a şovăi. ) 1) a avea. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă. a fi foarte trist. 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini. a avea impresia că . a pălăvrăgi... stingherit (de cineva). ) a fi prost.. a avea gură pocită sau a fi pocit la gură. a i se părea că . bucurie: ce haz am să merg acasă.. a vorbi mult şi repede. trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea. a avea vedenii. a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar. a fi nostim.CAR..i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP.

trebuie să te iau cu mine. pune. cotigi). a avea în vedere. a-şi impune tăcerea: Florico. trebuie să stea fa ă. a nu spune nimic. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva). a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău).NEGR. a avea legături.. a simpatiza (pe cineva). 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).BĂLC. a tăcea. îl vor avea în vedere...CAR. a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). a avea experien ă. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. a se bizui. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. 1) (înv. după cum zic turcii. . pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său. la discre ie (pe cineva). li se puse condi ii. (reg. a (nu) avea noimă. a avea în minte (pe cineva sau ceva). (înv. ) a avea la dispozi ie. abia dacă erau la degetul lui mic . (înv. a avea la mînă (pe cineva).a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge. a inut să meargă la Kissingen incognito. a avea (sau a lua) în privire. a nu (mai) avea altă posibilitate. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. a lua în considerare. CAR. a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a avea la suflet (pe cineva).LET. ) a avea în vedere. a avea în primire (ceva). mort copt..GHICA. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . ICHINDEAL . a avea la cherem (pe cineva). a nu (mai) şti ce să facă. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva). a se resemna: n-am încotro.CR. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. şi reg. la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş . a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles. ) a alinta (pe cineva). . (înv. a avea în vedere (ceva). a avea în vedere (pe cineva). . a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). (reg. a menaja (pe cineva). n-are-ncotro cotigi. 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte .MAIOR. ) a dispune (de cineva). pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). a avea înştiin are. ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi.VLAH. a avea întîietate.. a conta (pe cineva).STANCU. a fi nevoit să accepte.i gard la gură! AL. a se baza. aranjamente secrete cu cineva. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i. a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. a avea în tăşcu ă (pe cineva). a inten iona.. îl avui ca-n palmă. a avea în elegere cu cineva. a avea prioritate. a avea la activ (ceva). a avea în puterea sa. a avea la mînă (pe cineva). a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva). a avea la inimă (pe cineva). a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă .EM. a avea încredere (în cineva). a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că .EM. a răspunde (de ceva).

meschin. a avea maşină la scară. a atrage.. (sau a . a avea minte de vrabie. 1) a-i curge mucii (cuiva). a seduce. a avea la mînă (pe cineva). (înv. a nu avea mijloc să . a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). a avea mai mult de-o grămadă (ceva).): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. 1) a fi incomodat de cineva. a avea mintea (bine) mobilată. a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. imatur. 1) a fi flecar. a avea mari cuvinte să . a avea mînă grea. (fam. a avea miere de şarpe la inimă. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva.. a avea (sau a da. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă).PANN. a fi zgîrcit.. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). a avea un post însemnat. a avea minte de cocă (sau de prunc). a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. a avea milă (de .. a se îndura: o. ..CAR. a fi orfan. 2) a fi loc. a da semne de prostie. a nu (mai) avea loc de cineva. ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. ) a fi slobod la mînă.NEGR. 2) a fi milos.AL. avea şi alte coarde la arc. 2) a fi indiscret. 2) a purta noroc: ai mînă bună. a fermeca. la desen). 1) a fi îndemînatic. a avea la plăcere (pe cineva). ) a nu gîndi.GHICA. 1) a lovi primedios. a avea mai multe coarde la arc. a nu avea posibilitatea să . şi împăratul. a avea mîna curată (sau mîinile curate).. (fam.. a fi uituc: au memoria scurtă. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile.BOL..). 2) a fi rău de gură.. a avea mîinile legate. ) a proteja (pe cineva).CAR. palavragiu. ai milă de-a mele rugămin i! EM.. ) a avea parte (de . a avea lumînări la nas. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . însoară-mă şi pe mine.. 1) a se întîmpla. a fi cinstit. s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit.. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. a-l avea la taşcă (pe cineva). a nu avea creier. necopt. prosteşte. a fi copilăros. a avea lipici.. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie . darnic. 1) (înv. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. a fi în imposibilitate de a ac iona. 2) a nu mai încăpea de cineva..a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să .. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. a avea loc.GHICA.M.DOS.. a nu avea deloc (ceva). a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. ) a avea o situa ie bună. a avea (sau a fi la cineva) mîna. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă. a fi prost ca noaptea.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul. a fi generos. 2) a fi neîndemînatic (la scris. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. de şarpe). a fi foarte instruit. (sau a . a avea motive temeinice să . 1) a fi răutăcios. a fi rău. a uita repede ceva. a avea mila cucului. (înv. 2) a se purta copilăreşte. a avea limbă ascu ită (sau rea.... marmură.. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să .. s-aibă milă de izbîndă.). a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. a avea minte fragedă.

nervos. a avea nevoie să . 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i. pe . a trebui să . şi-n casă nici cenuşă n-au. (reg. dificultă i...OD..: ai nas să te ară i? . ) către . a nu avea nici casă. a fi vorbăre . nici coadă. a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. a nu avea absolut nimic. a avea nervi. a nu avea nimic.. limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă.. a nu avea nevoie de . a nu avea nici de unele... a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în . a avea nevoie de .. (sau a .) (cineva sau ceva). ) a nu avea nici o grijă. (reg. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor. (cineva sau ceva). ) a fi fără ruşine.. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă..): acele petreceri cinegetice.PANN. a avea năvalnic..... în care stau. (reg. a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să . a sim i mereu nevoia de a pleca...COŞBUC. (sau de a . 2) (reg. a fura. a nu avea posibilitatea să . a fi etern. despre . (sau de către . a nu avea moarte. a avea neamuri (bune)..... a (nu) avea mod să .. a nu avea (nici o) nevoie de .. a fi pe moarte. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare).. nici masă. trecere: mincinosul nu are nas. a nu mai avea mult.. aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare..CEZAR. a nu avea ce mînca. a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt). 2) a (nu) avea autoritate. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor. a fi durabil. în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea.....: eu sînt bătrîn şi sărac. a considera (sau a fi) necesar. a nu avea nici o noimă. a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni.... a fi uşor iritabil sau impresionabil. a avea mîncărime la degete... a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră.. spre ..COSTIN.... a fi irascibil. a avea (sau a fi cu) nas de cîine. ) a nu avea habar.. a avea natură a avea nădejde în ...). ) a fi violent. (sau la .) sau a se lăsa în nădejdea cuiva.COŞBUC. pre . a nu şti nimic.... a avea (sau a fi cu) natură. a avea (sau a fi) nevoie să . a (nu) avea nas să . a nu avea nici cap.. ) 1) a se bucura de simpatie. (înv.). credit. a nu putea sta mai mult timp într-un loc. periculos... PANN ... a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie.P. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă. 1) (înv.. a fi ar ăgos..).. ) a avea neplăceri. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal. (sau a .. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă. a avea mîncărime la tălpi. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). (sau de a .. (înv...a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să .CAR. nici un în eles..AGÂRB. a fi sărac lipit pămîntului.. a(-i) fi necesar.. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele . a (nu) avea tupeul să . arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă. să n-ai la mine nici o nădejde..FIL. a nu se putea controla.N. a se bizui pe . a avea nevoie a avea nevoie de .. a avea nervii slabi. a nu avea nici cap. 1) a (nu) îndrăzni să . a fi cu nervii la pămînt.. a fi dintr-o familie bogată. nici coadă a nu avea nici casă.

.. a nu avea ruşine. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a avea noroc de .: avură noroc de vreme bună. absurd: condamnă muzica clasică. că . a avea obicei (sau obiceiul. a fi foarte sărac. că n-avem nici un chip.. a fi foarte zgîrcit.. toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP..NEGR. a nu avea nici tăciune în vatră. pudoare.... să mă îmbăt şi de scîntei din stele.: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre.... (reg. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a nu avea nici un chip. bine că . a nu avea nimic a face cu . a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. a fi slab ca un îr.a nu avea nici în clin. a reuşi la . VLAH... a avea succes la .) (cineva sau ceva). a avea succes. a nu avea (nici o) noimă. a fi perfect sănătos: jucăm. a avea noroc porcesc a avea noroc să ..CR. nici o para frîntă! AL. a avea noroc la . chior... a avea parte de . a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul).: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare... a avea avantajul de a putea fi ajutat.... a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz . a nu avea nimic.. sprijinit (de cineva sau de ceva). a nu ine seamă de nimic. zău. a avea noroc la ... nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). ) a fi foarte sărac. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i. să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. cu care ei nu au avut nici în clin. a întrece măsura bunei cuviin e. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin. a avea noroc că . a avea (atîta) obraz..SAD.. ... ) de obicei).. din fericire . a nu avea (nici un) în eles. a nu avea nimic comun...: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. sau norocul . a i se ivi prilejul favorabil pentru a . a avea noroc porcesc (sau orb... a nu crede în nimic. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). norocul îi curgea gîrlă.. a avea numai sufletul în oase. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el. a avea noroc (sau norocul) să .. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu .. boabă) chioară (sau frîntă). a avea (sau a fi cu) noroc. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate. a nu avea (sau a nu face) nici o scofală. nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are.. a nu avea nici în clin. a nu mai avea încotro: vezi şi tu. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă..EM. a nu (mai) avea număr.. a avea o bună (sau proastă) reputa ie.BĂLC.. N.. a avea noroc de ... a avea noroc (sau norocul) că .. a nu avea nici un haz.SAD.CR. care n-ar avea nici o noimă. a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a avea nume bun (sau rău)..COSTIN.. a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii. (pop.. a nu avea nici un chichirez. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. a nu avea nici o legătură. a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva). a avea ruşine. a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu.CAR.. a avea nouă suflete. a nu avea nici mî ă la casă. a nu avea nici o perdea. a nu a avea nici o legătură cu . a fi fără sens. nici în mînecă? GHICA.. (sau cu ..

. (sau a . ) a-i fi necaz pe cineva... ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. (reg. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. 1) a fi bine crescut. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să .. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă. a avea ochelari de cai.. ) a fi lipsit de ruşine.ext. o păsărică). a avea oftică pe cineva. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier. ) a fi miop. a nu avea ochi să vadă pe cineva. cu ochii cîrpi i de somn.): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. a avea o idee fixă (sau o marotă. ) a fi într-o ureche. suferin a pe figură. a purta pică cuiva. a avea o foame de lup. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR. suporta pe cineva.. a ine numai la cineva. plăcerea să . (fam.. viclean. a fi supărat pe cineva. a avea o re inere. a avea inima îndoită. a avea oftică. a simpatiza. . a pre ui.. 1) a avea privirea foarte ageră. (p. a fi indispus.. a (nu) avea osebire. a avea (sau a fi cu) o casă de copii.. (sau a . a avea ochii cîrpi i (de somn). ca un broscoi în pierzare. a nu-i scăpa nimic. a fi lat în spate. a ine în mod deosebit (pe cineva). a avea ochi coda i. a o ine una şi bună. a avea ochii duşi în fundul capului.. STANCU.. a fi înstărit. a vorbi mult şi zgomotos. a avea ochi prelungi. a avea o mutră de înmormîntare.. de a . (înv. .. şi pop. bogat. a se uita numai la cineva. (fam. 1) a nu vedea seara. a şti. migdala i. a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. 2) (fig. a iubi numai pe cineva. a avea nevoie. a fi sănătos tun. 2) (fig. a fi deosebit de flămînd. după apusul soarelui.. a nu putea suferi pe cineva. a avea ochii căzu i. ) a i se citi durerea.).CAR.. a avea lipsă. a fi bolnav de plămîni. a (nu) (mai) avea obraz să . 2) a fi susceptibil. ) a fi trăsnit. a presim i (ceva). a avea cinstea. a avea ochi la spate. a avea o slăbiciune (pentru cineva). a avea ochi de pisică (sau de cotoi).. a fi mărginit. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva). a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii.CAR. a nu putea suferi. (fam..a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . 2) a fi perfid. Ureche.. a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. a avea o presim ire.. a avea o gură cît o şură. a nu avea ochi decît pentru cineva. a avea o constitu ie robustă. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. ) a (nu) se distinge (unul de altul). nebun.VLAH. a avea op. a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece). a semăna ca două picături de apă..).. a avea o andără în cap. a (nu) (mai) avea gură să . striga.. zurliu. a vedea foarte bine. a avea onoarea să . a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă.. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să . de a . a fi deosebit de rezistent.. a avea orbul găinilor (sau al găinii)..

. a nu vedea. de. a-i purta sîmbetele cuiva. (reg. a avea pe dracul (în el).CR. era.POP.CAR. dar ce papagal avea! POP. a nu pricepe un fapt evident. a nu avea nici un ban.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). văzînd-o cît era de tînără. VLAH. a fi prost. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. ) a nu fi lăsat în pace de cineva.CAR. . (fam.. a se bucura de protec ia cuiva.. a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu.. de o durere. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . a vorbi convingător: frumuşică.ŞINCAI . cîştigam destul de mult. a fi foarte sărac. a nu avea seamăn. a fi drăcos. a nu avea para de ştreang. de frumoasă şi plină de vină-ncoace. a (nu) se bucura. a avea pe cine moşteni. a avea (sau a ine. a fi răutăcios. a nu se sinchisi de . a (nu) avea parte (de cineva).. de un sentiment.. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă. nemite să le-nzestreze. a avea piper pe limbă. în mînă şi pînea şi cu itul. a (nu) avea. deranjat de cineva: era aşa de rea. ) a fi şiret. a nu avea nici un ban.. a comite păcatul de a . a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă). ... de perspicacitate. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. şi fam. a avea ponturi. a se mişca încet. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă.. a (nu) avea alături (pe cineva). 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva. a fi foarte slab sau foarte flămînd. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. (reg. 2) a avea apetit. a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. ) a fi atrăgător... a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. simpatic. a fi necăjit... a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. a fi lefter. a avea pile. (reg. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a avea toată puterea. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. sarcastic. ) a fi bun de gură. captivant. a (nu) avea parte (de ceva). a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a avea papagal. a fi lipsit de educa ie. a nu avea păs de . a fi preocupat de un gînd. a dori. a avea picioare moi. a avea păr pe limbă a nu avea păs de . încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. (pop. a avea perdea la ochi. a fi supărat pe cineva. (reg...POP. şi taie de unde vrea şi cît îi place. a fi plin de draci. i se tulburau min ile .. lescaie) sau a nu avea lescaie.CAR. a avea pe Scarao chi într-însul. a avea pîntecele lipit de coaste. a avea poftă.. a avea sor i de izbîndă. seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a avea păcatul de a ..a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a . 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună.ISP. a fi stăpîn pe situa ie: are .CR. a avea păr pe limbă. viclean. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche.. 1) a pofti. a avea pat (cu cineva). a avea nefericita inspira ie de a . a avea cui să semene..

(spec. a avea presă bună (sau proastă). a avea (un) pre . ) a duşmăni. a ine seamă de .CAR. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei. a avea (sau a face) recurs. a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs .DOS. a avea un mare necaz. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre . a avea (sau a fi plin de) purici. (înv.. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. a avea prindere.... a vorbi neclar.. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă. umbla după împăciuire.. (reg. a nu se grăbi.. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva..POP.. a nu avea (nicăieri) astîmpăr.. 1) a fi năpădit de purici. . a se bucura de apreciere bună (sau rea).. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare.GALA. trecere. sau la .CAR. şi pop.MAIOR. şi pop.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări... (fig.CĂL... a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum. a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă.. la loc şi la climă. 2) a fi exigent.. plăpînd. a avea preten ia. a prefera. preten ios. ) a avea mîncărime de limbă.EM. avea mare prepus pe dînsa.OD.): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare. a se potrivi (la . a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la . ) a avea sprijinitori. a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva).. două vorbe raport n-au. a avea raport (cu . . (fig. ) 1) a avea legătură (cu . a avea rău (pe cineva). din mîini nu stau. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară... ) a fi cumpătat.. 1) (despre mărfuri. 2) a se referi (la . a avea pova ă bună..POP. a avea rău de mare.LIT. a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat.. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . (înv.. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri).AL.. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru . bunuri materiale) a se vinde bine. a nu suporta tangajul navelor. a avea puterea în arului. a trezi interes. (reg. ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. a avea proptele. a ac iona. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. (înv.. (înv. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici. a fi certat (cu cineva). a avea reputa ie bună (sau proastă). ) a bănui. 2) a avea o valoare ridicată..): tot vorbesc. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia. de cum a văzuto. ) a acorda aten ia cuvenită. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. a avea ecou. chibzuit. şi bucatele. (jur. a aştepta. a avea preten ii. a avea (sau a găsi) răsunet. ) a avea influen ă. a avea (sau a căpăta) puteri depline. 2) a nu avea astîmpăr.MUMULEANU .). a avea prepus pe cineva.. a reac iona cu promptitudine. a avea priză. linişte.. a fi slab.BUDAI-DELEANU.CONV. a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine. lipsit de putere.). a avea privire la .a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . a avea purici pe limbă. 1) a pretinde. a avea înclina ie spre . sus inători (pentru a parveni). şi mărfurile.

) a (nu) afla. a fi veşnic nesătul. a-i părea rău... a avea chef de vorbă. a avea chef de vorbă. a avea rela ii (cu cineva). a semăna cu . a fi bun de gură. a avea scorbură la inimă. a avea rude printre moaşte. (reg. a regreta. cu seriozitate: ne place de dumneata..VLAH. a fi foarte necăjit. 1) a între ine legături... a avea proptele.a avea recurs la .: [localitatea] are multă asemănare cu muştele. a avea sa la (sau de) vorbă. a găsi răspunsuri prompte.. a nu mai avea scuipat în gură. (înv.. a avea pile: are rude la Ierusalim.POP. a prinde) seu la rărunchi. (fam. (înv. (pop. ) a avea acces la . a nu putea suporta (pe cineva sau ceva). desigur. ) a avea.AL. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva).. . a avea (sau a face) rînză. (reg.. a avea rezon. a avea rînză tare. a avea semănare cu .. (reg.POP. a nu avea (sau a nu fi) rînd de . (pop. a avea (sau a-şi face. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. a fi de neam mare. a stima. samăn badea nu mai are. ) stupit) la furcă (sau la gură). echilibrat. (pop. ) a vorbi mult şi cu miez. şi să nu mă cheme. a avea său rău (pe cineva). (înv. (reg. ) a aprecia. a avea rînză fierbinte. cîntă tare. (reg. a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop.. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă.CR. a (nu) vedea) sa . a avea rezerve. a avea rînză domnească.. supărat.HASD. a (nu) ajunge la sa ietate. ) a avea dreptate. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). ) a nu avea posibilitatea să .: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă. a fi foarte vorbăre . a avea scuipat la furcă. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu .. a fi unic.. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). merge-oi. a avea necaz (pe cineva).. ) a vorbi prea mult. a iubi (pe cineva). ) a fi protejat de persoane sus-puse. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . a nu (mai) avea pereche. a-şi afla de) rînd.. ) a se îmbogă i. 2) (spec. 2) a avea îndoieli. a gîndi matur. 1) a vorbi cu rost.. cumpănit.. a avea replică.. ) a fi supărat. 1) a avea disponibile fonduri. (p. incomparabil: suie dealul.BUDAI-DELEANU.. a-i repugna (cineva sau ceva). ) a fi bolnav de stomac. şi pop. a avea rude (sau sfin i.. a (nu) avea (sau (înv. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi. dar are şi duşmani. 2) a vorbi mult. a avea remuşcări. şi pop. a avea (sau a fi cu. (înv. eu cînd mi-oi afla de rînd.ext. a fi aşezat.POP.. resurse suplimentare.. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. re ineri. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la .. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. (reg.POP. a avea scump (pe cineva). a avea seu la rărunchi . ) a se înfuria uşor. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . ) a fi rezistent la băutură. a (nu) se putea sătura (niciodată).: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut.VINEA. raporturi (cu cineva). sfin ii lui) la Ierusalim. ) a avea (sau a face) avere.

. a avea talentul de a . a fi senzual.. a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun .POP. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. a nu-şi găsi locul. a avea tot timpul să . a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a se bucura de protec ie... a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a . a fi plin de energie. a pune pasiune în ceea ce face. a nu avea stare. a se termina. a avea (sau a sim i) tragere de inimă. a fi dotat. (p. a avea (sau a sim i) atrac ie.POP.POP.. reac iile. a unui examen). (înv. a fi capricios. 2) a avea abilitatea de a .. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit.. nu are nici temei.CAR.ext.. a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). 1) a fi plin de energie. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). (fig. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată. a nu avea toate şipturile..POP.. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . a nu avea trai (cu cineva). a avea temperament. a avea toane. a avea toate la îndemînă. a trăi în bună în elegere. a avea tărî e în cap. deh! ca soacrele. 2) a fi foarte slăbit.. a fi (ne)întemeiat. 1) a fi istovit. a (nu) avea talie. a avea tact (sau tactul de a . a nu ra iona. nici roade. a avea capăt. a avea ştimă. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. a fi foarte rău: soacra.VLAH. monşer! CAR. pasiune. (fig. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . era neagră-n cerul gurii. a (nu) avea (vreun sau nici un) temei.. că n-am timp de aşteptat. a avea (un) sfîrşit. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva).. a avea stofă. candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol.. (pop. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. a (nu) avea siluetă. a beneficia. (p. poftă. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. a iubi foarte mult (pe cineva).a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti.. înzestrat. a avea somnul mieilor. de elan. 2) a nu avea linişte. a avea trac. a fi pe cale de a leşina. (despre artişti. a nu avea minte. a fi foarte grăbit.POP. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede.CR.. ) a fi total lipsit de bani. cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat. a avea stăpînire de sine. în armonie (sau în neîn elegere. (reg. a avea sînge în vine.POP.. în ceartă) (cu cineva).). a-şi controla sentimentele. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. a avea spate. ) 1) a avea măsură (în comportare). ) a fi năzdrăvan. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că .. ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . a dormi mult.REBR. de vigoare. ) a fi lipsit de sens. a nu avea zestre. ) a fi plin de calită i. 1) a fi sărac.ext.

CAR. a fi tratat cu respect şi considera ie. a (nu) avea unde-şi pune capul.PREDA .. a nu mai avea ară (cu cineva). a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb . a avea cui să se roage. a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. (reg. a avea un foc la inimă. 2) (fig. a i se deschide toate uşile. a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz. aşa că ieşi să se plimbe .): foaia franceză ar avea un aer modest. a fi în vogă. s-a descurcat de minune. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). a se bucura de autoritate. a (nu) avea adăpost. a avea epi pe limbă. (pop...VARLAAM. (fam. ) a nu neglija ceva.: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. de iertare. a avea un cîrlig.). ) 1) a avea chef de vorbă. (înv. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. a suferi. a lăsa impresia (de . ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. a avea o teamă. ) a (nu)-l privi. a avea un noroc orb (sau chior). a avea treabă să . a avea op la limbă. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă.. şi fam. că are treabă cu tine.PANN. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. a avea (sau a fi cu) opi. a avea un aer (de .POP. 2) a avea limba ascu ită. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă... a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. ) a avea o taină. . a fi la ananghie. a avea un cuvînt cu cineva. a avea o înfă işare (de . a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i.LET. 2) a avea o răfuială cu cineva. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). a (nu)-l interesa. a fi necăjit. 3) (despre mărfuri) a avea căutare. a avea (sau a i se pune) un nod în gît.. a fi rău de gură. (reg.. un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el. a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a avea inere de minte. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. că n-avea nici o treabă cu învă ătura . (înv. 4) (fam. ) a avea memorie bună.a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva).POP. . a avea inere de seamă. a fi foarte norocos. de vine întotdeauna tîrziu acasă. a lua în considera ie. a avea un necaz. (reg. (reg. dar cel pu in convenabil. a avea (sau a-i sta. nime treabă nu ne are.. a unei supărări puternice). ) a fi mai breaz ca al ii. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). a fi cu. a fi îndrăzne . a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . ) a nu se pricepe (la ceva). eu n-am treabă. a avea trecere.. a fi pornit împotriva cuiva. a inten iona să se răzbune pe cineva. de pălăvrăgeală. a i se face o concesie: furii . a avea unde să-şi plece capul.. . a nu-i avea treabă (cuiva).NEC.. obraznic..). a avea prestigiu. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. a avea ug la băutură.. ) a-i plăcea să bea.. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a avea un cuvînt greu (de spus). a avea tupeu. ) a trebui să . a ironiza. a avea credit: are trecere la minister . 1) (înv. a-i intra. 3) (fam.

şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş.. ba că-i una.. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea. CR. a avea vad..AL.. ba aşa. pare-mi-se. a avea neplăceri. ba una. ) d-apoi cum nu? ba ce!.. mîine ha . ba e neagră. ba ici. ba chiar. a fi deschis progresului. (pop.. a nu auzi bine. a putea să mai aştepte. (reg. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung . nu cumva? ba ceea. trei zile pe lîngă casă. la Sfîntul Aşteaptă. şi pop. în toate păr ile. hăr ăgos şi de tot hapsin.POP. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. ba chiar îl înviorase. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. greută i (din partea cuiva).(sau astă-) noapte. a avea timp să . ba colea. ba alta. mîine ha azi.. ba că chiar?. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). a se certa (cu cineva). şi fam. (reg. a nu mai avea zile multe...FIL. a nu auzi bine. a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. ba mîine. a avea vederi largi. ) azi ceartă. a avea urechi de cîrpă. ba da. c-o fi. ba aşa.. ba azi. evident că da!. în timpul nop ii trecute. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. că doar n-am urechi de săftian. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. ba colea . cînd sta cîte două. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. . baba călătoare n-are sărbătoare. moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. pasămite: bag seamă că nu era acasă. ba că-i alta. 2) a nu avea habar. azi hîr. mîine bătaie.AL. a fi miop: un marchez . desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. pretutindeni: tot mai cercînd.HASD.. a avea urechi de săftian.. a nu fi presant. ba aşa. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una. (iron. ba zău.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să .. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. a fi la un pas de moarte. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie. (reg. c-o pă i. ba colea. ) a trece mult timp. o suferin ă (nemărturisită). a avea un schimb de cuvinte (cu cineva). ba e neagră bag seamă ba ici. a trăi în linişte. (înv. ) a face aluzie la ceva. ba e bălaie.POP. a avea vreme să . ) ba aşa. că-i (sau c-o fi) alta. a fi receptiv la nou. ba ceea sau ba că-i una. ba bine că nu!. 1) a nu fi neapărat necesar. azi. ba ici. se vede că .CR. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat.. ba e albă. se făcea că are vederea scurtă.. păcat! CAR.. a trăi în mizerie. pentru ca să nu salute pe nimeni. a avea răgazul să . ba chiar.. a avea clientelă numeroasă.: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. a avea zile înşirate cu a a. a azvîrli cu piatra în şatră.. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . ba că chiar. a avea o perspectivă cuprinzătoare. a nu avea zor azi hîr. c-o pă i: şi aşa.). a avea urechile astupate cu ceară.CR. a avea val (sau valuri) (cu cineva).noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. a avea zăbavă.. într-adevăr. se-n elege!. ba e laie. a avea o durere.. a o duce de azi pe mîine.. ) a fi surd: ho! . c-o fi.

a nu-i păsa. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. (reg. bată-te (norocul) să te bată!. întîmplare care nu se mai termină. mare vărsare de sînge. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. bani cura i (sau murdari).CR. arde-te-ar focul! : cum. bani pentru cheltuieli mărunte.POP. bani de buzunar. serios?. în hîrtii de 50. de ziceai că se bat calicii la gura lui. nicidecum. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. a bate bărbunca. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . ) a umbla fără rost. ba încă sau şi încă. ca orbe ii). ) vorbărie goală.POP. 2) a-şi bate joc. şi încă de cele mai prefăcute. a-şi bate capul sau (pop. ) a nu se ine de treabă. chiar aşa? ba nu. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas.000 lei . a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. a plictisi (pe cineva). a bate ceamburul. ) a fute. a nu se potrivi deloc. nici nu mă gîndeam la tine! POP. bani ghea ă. te vei hrăni tu cu oameni? POP. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. proiecte inconsistente. a sîcîi. banii grosului. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. ) a face creditul egal cu debitul. a cicăli. că nu s-alege niciodată. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. 1) băşică din clăbuci de săpun. zău?. a se bate ca orbii (sau ca chiorii. istorie. a-şi frămînta mintea (cu ceva). 1) bani numerar. (fin. ) pedeapsă în bani. luată de la cei întemni a i: 30 bani. a regula) la cap (pe cineva). balon de săpun. bată-te focul (să te bată)!. a se bate ca apa de maluri. (chiar) mai mult decît atît. 1) a sări în sus de bucurie. ba nu. a fabrica monede. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. a insista (pe lîngă cineva). a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. bani peşin: n-avea decît 3. bată-te focul. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. bani cu putere de circula ie. ) a se bate cu gîndurile. baie de soare.000 de lei bani număra i . (înv. a balansa conturile. 2) (fig. a gîndi intens (la ceva). bani număra i. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. de la cei ce se vor închide. că pe mor i nui mai învie nimeni.POP.POP.REBR. să ai parte de noroc!: ei. banii verzelor. (reg. în plus: este fată. basmul cu cocoşul roşu.URIC. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari .ISP. a bate bani. bani bătu i. (reg. bată-te să te bată. bani de (sau pentru) coşni ă.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. bani buni. a trîndăvi. banii grosului. a se bate cap în cap. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile. a se bate rău.

.. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. . 1) a călători.) a vorbi mult. a bate fericea pe cineva. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a aplauda.EM. a bate cu pumnul în masă.ISP. 2) a hoinări. a trăncăni. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. a bate din palme. a bate din pupăză. a bate furcă (pe cineva). a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele.P. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . în zadar). a porunci. ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni. a bate cu. a pleda fără folos. 2) a fi mîndru. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten. a comanda. a hoinări.. 1) a se răsti. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a bate în lemn. moşneagul îl lăsă într-ale lui.CĂL. 1) a fi foarte înalt. înfumurat. de-a surda. a bate drumurile.GALA.POP. a umbla mult. a bate din aripi. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul.CEZAR. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba.. orgolios.. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP.. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a protesta inutil. a vorbi în vînt. (pop . a-şi răci. a bate în (sau la) pravilă. drept mul ămită.AL. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . a bate din pinten de bucurie. a umbla pe coclauri.i trebuie dacă..: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. a avea simpatie pentru . 2) a încerca să-şi impună voin a. a dori să nu se împlinească ceva. 1) a se abate de la subiect.a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu..POP. a divaga: autorul . a lovi aerul cu aripile. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. a-şi face (singur) greută i. a-şi bate (sau a-şi strica. . a bate mult şi bine (pe cineva). 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a trage la intă. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. a bate din picioare.i ba i singur cuie în talpă. a tropăi. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD. a-şi complica existen a: aşa.. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt.POP. de pomană. a da o mamă de bătaie (cuiva). a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. 2) a se mîndri. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. a se fuduli.POP. 2) a vorbi aiurea. a se lăuda.. a nu găsi ascultare. a spune prostii: gata. a flecări. a vagabonda. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). a ac iona pînă nu e prea tîrziu. te omenim şi. a pălăvrăgi. în tălpi). a bate fierul cît e cald. bate cîmpii cu gra ie. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă.P. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii. a bate din picior. a bate cu fruntea-n nori.CAMIL. a bate din pinteni (sau din pinten). a-l bate gîndul (pe cineva). a-i da. DELAVR.

în semn de pocăin ă. a bate la maşină. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva).AL. ) a face un tîrg. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. ) a renun a (la ceva). hulpav: începu iarăşi a mînca. . a bate (pe) la por i (sau la uşi. a bate în retragere. draga mea. joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. a bate în sită (şi) în covată. a bate pasul pe loc. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. . ) a produce o pagubă (cuiva).POP. v. 1) a rîde (de cineva). a bate obrazul (cuiva). ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei. a fi cheltuitor. a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. a face impresie: între atîtea hodoroage. a reproşa (cuiva ceva). 2) a promite. 2) a cerşi. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine.POP. a atrage aten ia. a bate (sau a fi) la uşă (fig. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. nimic! mai bat o dată. a bate tactul.POP. a bate monedă. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). la toate uşile. a bate (sau a face. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a se remarca. (reg. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul).CAR. a mînca lacom.CAR. a bate maidanul (sau maidanele). a bate la ochi. a se bate lupii la gura cuiva. a necăji. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. a dactilografia. de părea că se bat lupii la gura lui. a bate capul (cuiva). şî-n covată. 2) (fig. (fam. a bate în pungă (pe cineva). de cucernicie.ISP. a bate (sau a ciocăni) la uşă. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. 1) a sări în ochi. a imputa. v. a bate mătănii. (reg. 1) a se retrage (din calea inamicului). a bate (sau a freca.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a bate la cap (pe cineva).COŞBUC. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. la toate por ile. a stagna. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. a frapa. a bate mingea. a bate măsura. . iar nimic! CAR. 2) a face (ceva) de mîntuială. a nu progresa. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). 2) a fi suspect.ISP. a fi iminent: iarna bate la uşă. ajutor. (pop. şa făcut colacu-ndată. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. a lăsa) măr (pe cineva). 1) a se învoi din pre . a lua în rîs. cînd el glumeşte. a risipi. a juca o (anumită) carte de joc. a umbla fugar. a bate o carte. a se juca cu mingea. a bate foarte tare. ) a se apropia. (despre copii). a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). 1) a cere sprijin. 2) (fig. a bate laturile. 1) a fabrica monede de metal.

a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva). a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui. c-o fi rasă. ba că-i alta. pe toate răzoarele. dară bate toba la urechea surdului. (fam. încurcături (inutile). căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba.. a lăuda exagerat (pe cineva). (fig. a umbla fără treabă. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară. a băga cap teafăr sub evanghelie. publicitate (cuiva).. a face vîlvă.. prin bătăi de tobă. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. ) a umbla haimana. ba (nu) zău. a bate talpa (la pămînt).POP. a bate (cuiva) toba. c-o fi tunsă. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie .CR. şi le flocăiam . veseli şi să bată talpa la pămînt. haimana. de le mergea colbul. (arg. ba că-i laie. a face aluzie la ceva. a bate tarapanaua. ba că-i una.. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. a bate ol (pe cineva). a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii . a risipi. a bate tactul (sau măsura).. a divulga un secret. a bate (pe cineva) pînă iese untul din el.. a bate satu-n vergi. a face reclamă. ba (că) (e) tunsă. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. ba că-i bălaie: ce mai . a bate toaca. tura-vura. (înv. a bate poarca. ) a se lăuda.POP. ) a-şi întinde cortul. ) a bate măr (pe cineva). a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. a bate telegramă.. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a fi sărac lipit pămîntului. c-o fi rasă. a-şi provoca neplăceri. (pop.CR. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului...i spun: ba zău. (reg . dacă. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . a juca poarca. a bate pragurile. (reg. a expedia o telegramă. (arg.CAR.POP. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele .. (înv.SAD. a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate un cui la sicriu. a bate podurile (sau prundurile).a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba). a bate preş (pe cineva).ISP. ) a cerşi. a bate recordul. a-i vorbi degeaba cuiva. ) a aprinde o igară. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat. a bate toba. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul).REBR.P. l-o lăsat to ş-o plecat. a bate ăruş. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. cu vîrful degetelor. a se stabili undeva.ISP... în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. într-o disciplină). şi reg. peticele). ) a anun a. a bate măr (pe cineva). a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. ) vorbesc serios. a divulga.CEZAR.) a snopi în bătaie (pe cineva). a spulbera fără urmă.

a începe să macine.POP. a băga inimă în cineva. 2) a fi net superior cuiva. a băga (sau a intra) frica (sau spaima. a băga în cofă (pe cineva).SAD. a băga (sau a turna) în coş. a (se) băga în ceasul mor ii. a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat. a-şi primejdui via a (pentru cineva).CR. în cofă. a băga de seamă. a speria (pe cineva). a băga în friguri (pe cineva). supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . (fam. bagă-n coş. a băga formele.GR. certuri. a bate măr (pe cineva). a înspăimînta. a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. a băga în belea (sau în bucluc. a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a avea grijă. a fi peste măsură de curios. a înspăimînta (pe cineva). zîzanie) sau a face intrigă. în pămînt) (pe cineva). a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. a face pe cineva să fie interesat. 2) a pune în cofă (pe cineva). a băga în buzunar pe cineva. a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. a (se) speria. . fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). a provoca mari neplăceri (cuiva). a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. în încurcătură) (pe cineva). ) a intimida. a depune actele în vederea căsătoriei. 1) a băga în draci (pe cineva). groaza. a băga după gratii (pe cineva). în năbădăi) (pe cineva). în alte alea) (pe cineva). a băga în năbădăi (pe cineva). a dispune de cineva. a băga în draci (sau în to i dracii. a (se) înfricoşa.. a băga în răcori (pe cineva). preocupat. a amenin a. a da gaz. a înnebuni (pe cineva). 1) a pune pe treabă. a-i băga ceva în cap cuiva. a fi atent. a lua aminte. SAD. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). rîcă. 1) a avea în puterea sa pe cineva. a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . nici la moară n-are rînd. . 2) a băga în sperie i. strîmbe. a (se) îngrozi..POP.POP. numai la numele lui ne intra groaza în oase.ISP. a trimite. a băga (sau a pune. ) a provoca discordie. fitile. 4) a provoca necazuri. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua. a pune pe acelaşi plan. a hărnici (pe cineva). a (se) speria de moarte.AL. 3) (fig. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. a băga în boală (sau în boale. a băga în aceeaşi oală. a îmbărbăta pe cineva.POP. a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. 1) a înmormînta (pe cineva).CR. . este pentru că nu băgăm noi de seamă. a atrage. 2) v. cînd ajunge. a amesteca. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a închide. dar omul care-i frumos. 1) a băga în belea (pe cineva). a observa. 2) a zăpăci.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a căpăta rînd la moară. a provoca neîn elegeri. 1) a înte i focul. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. la apă.CAR. cînd ştia că el n-are pic de dreptate. s-o vîre-n groapă pe biata babă. a-şi băga coada peste tot. michidu ă) coada undeva. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. a băga cărbuni. vrajbă. a urzi intrigi. a întemni a (pe cineva). obsedat de ceva.

a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . a băga la ghiozdan (sau la jgheab). a lua. 2) a(-i) lua seama (cuiva).. a se face observat. ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). a (se) îngrozi. a (se) înspăimînta. a se băga în vorbă. a scoate din min i. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). a prinde) la (sau în) cap. 2) a lua de fraier. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. a se cumin i.POP. băgare în seamă. (ne)băgare de seamă.. la universitate) (pe cineva). a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. (pop. a-şi băga min ile în traistă. a se băga în ochii cuiva. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. remarcat de cineva. a certa aspru (pe cineva). a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a memora. considera ie. a se amesteca într-o discu ie. a da aten ie. a înscrie la şcoală (sau la liceu.CAR. . a re ine.CEZAR. în toate boalele. a o încurca. a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). a le zoi..POP. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. a băga mîna în strai a cuiva. eu de drag te-aş băga-n sîn.. a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). stimă. a băga (sau a vîrî. 1) a stima. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă.P. a ine minte. şi fam. a fura ca în codru. a băga rufele în boale. a speria foarte tare. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. (reg. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. a profita de agoniseala cuiva. a se amesteca în treburile cuiva. de-o vîră în to i spărie ii. a băga în sîn (de drag) (pe cineva). a se face cu insisten ă remarcat. (ne)aten ie. de fazan. la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . a face reclama ie. a-şi băga min ile în cap. a băga în seamă (pe cineva sau ceva).a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. voieşte să-l bage în liceu. a băga la trier (pe cineva).POP. a hărnici (pe cineva). a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. a băga o plîngere (sau o jalbă). considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale .POP. (pop. a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. ) a mînca mult şi cu lăcomie. (reg. (fam. de prost (pe cineva): cum văd eu. a băga în viteză (pe cineva). a cîştiga încrederea cuiva. POP. în toate grozile mor ii) (pe cineva). a nu spăla bine rufele. a învă a.POP. m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu. ) a telefona. a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. că lumea parcă are dreptate. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). a băga (sau a da) o sîrmă.POP.

a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. (pop. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala..ISP. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. a bea (sau a primi) paharul mor ii. îi intră pe sub piele. bătut de Dumnezeu. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund .POP. 1) (despre monede) cu marginea zim ată. (pop. (înv. osteneală. a unei obliga ii etc. crăiese şimpăra i. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). în sănătatea) cuiva. care atrage aten ia. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. a mînca din aceeaşi oală cu cineva.TEST. v. prost. bătut în cap. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). o mare mul ime de copaci .ŞINCAI . a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. a trage o igară. bătu i pe muchie. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte).. om vesel. au primit păharul mor ii cel amar. a bea adălmaşul. batjocură. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile.. dintr-o înghi itură. ) a calcula.AL.000 de lei bătu i pe muchie. a bea la încheierea unei tranzac ii. (înv. bătaie de joc. a număra: tăie . cu momele. frapant. cu lăcomie.). de nu-i putea da nimeni de seamă. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. a bea în cinstea (sau în onoarea. ) a da (de) seamă. 1) observator. 2) (fam. băiat de via ă. trudă. izbitor. a bea dintr-un pahar (cu cineva). a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. a bea. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. a-i băga vină (cuiva). supraveghetor. a bea ca în tîrg.000. a-şi bea min ile. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. 1) a muri: bărbat de omenie.N. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. a fi prieten (la cataramă) cu cineva. a-i băga un şarpe în sîn (cuiva).. năpăstuit.ISP. bătător la ochi. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai.CR. 2) (despre sume de bani) întreagă. dintr-un oi de rachiu.CAR. a bea (sau a mînca) ca o scorpie. bătaie de cap. (înv. ) inut) în seamă.PANN. a închina un pahar pentru cineva. a înfricoşa (pe cineva).a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. 2) a muri de frică. con inutul unui pahar. ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. băgător de seamă. petrecăre . a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). oameni în seamă băga i. băgat (sau luat. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a bea din igară. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva.POP. a socoti. pînă la ultima centimă: 1.

bine (sau rău) faci (sau face). dar şi mai rău inten iona i. întocmai. (pop.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). a căsca ochii.) umflare a abdomenului la sugari.CAR. a(-şi) beli ochii. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. voinic. ) a se păcăli. a-şi bomba pieptul. ) a rînji. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. gînduri bune (sau rele). deneam. (înv. a cheltui to i banii pe băutură. (reg. a da totul pe băutură.EM.EM. exact. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. au falşificat şi au călcat în picioare tot. 1) (pop. chipeş. am mare nevoie de tine. a boteza laptele (sau vinul. (pop. aşa î i trebuie!. a bate la cap. falsificînd laptele (sau vinul. (pop. muncitori.DOS. (pop . boală lumească. în cele mai mici amănunte. a-şi jupui. ) a da de bucluc. foarte beat. de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. (fam. beat-mort sau mort de beat. a-şi rupe) nasul. bine ai (sau a i) venit!. pe încetul. ) tîmpit.). ) a adăuga apă.) atrofie. bra puternic. (pop. bolta cerului. bocciu la cap. rachiul). vînjos. . ) de familie bună. zise împăratul. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). ceea ce nu există. rachiul etc. bine făcut. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. stil umflat. a-şi beli din ii. ) a fi în primejdie. a beli foale (pe cineva). a-şi umfla pieptul. boală lungă (sau mare). boală cîinească. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte.NEGR. boală seacă. ai venit la momentul potrivit.) be ie. bra de fier. ) tifos. a o încurca. Făt-Frumos. (arg. a bea (cîte) un păhărel. a o pă i. ) boală venerică. bra e de muncă. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). bob cu bob. cu inten ii. bine (sau rău) inten ionat. (înv. bine născut. ) tuberculoză. a bea vîrtos (sau eapăn). a-şi beli (sau a-şi juli. (pop. de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. 2) (fig. boală de ploscă. bine i-a făcut!. (fam. (pop . bombastic. a trage la măsea. arătos: frumos şi bine făcut. bob numărat. bine că ai (sau a i) venit. (pop. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). a bea (sau a trage) tutun. a beli belingherul. (pop. boală de zahăr. brînză de iepure. amănun it. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. ) a se lovi la nas. a trage la măsea. cu grijă şi cu răbdare. ) diabet. boală uscată. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. ai picat la anc: bine că ai venit. 3) (fig. ) a fuma. (pop .OD. a-şi scoate pieptul în afară.CAR.

rău. (pop. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. ) în mod special. bun de spînzurătoare. bine (sau rău) inten ionat. milos. . vorbăre . (despre oameni) foarte bun. îndemînatic. bun de pus în ramă. frumos şi bun la inimă. ) urît. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. că stăpînul n-are gură!. căciulă.POP. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet). să-l pui. bună seara! sau seară bună!. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. a băga la jgheab..ŞINCAI.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. cale de cinci zile omului bun de paşi. să mă pui la rană.SAD. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!. bun de picioare (sau (înv. bun de pripas. a bună seamă. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. sprinten. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. bun de saftea. prolifică. (înv.BIBLIA. proastă treabă! bună ziua. urător: juni colindători. despre vaci) care fată în fiecare an. ) ortodox.SION.i împrumut nici un ban. ) aducător de noroc. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii.i-o bună!. (iron. 1) gureş. ) noble e. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. necorespunzător.NEGR. (pop .CR.) curcubeul. mîndră bună! POP. a se bucura de stimă. MINEIUL. (de) rău) cugetător. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă. bun venit!. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. (despre fiin e) prolific: Ilenu a .POP. . bun de mînă. ) bună venire!. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele. bună rînduială. bun (sau iute) de picior. bine ai venit!. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). bun de tipar. buricul degetului. (înv. bun neam. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. bună treabă! sau na. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. anume. ba încă şi mai şi. (înv. vîrful degetului. a făcut o gafă.. ) 1) (despre oameni) prost. bun de pus (sau de legat. bine ai venit!: bun ajunsul. ) de paşi). că eşti rău platnic. bine) credincios. 2) abil. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. buni cugetători. a brodit-o!. ordine: comandantul . bun de pocinog. îndurător: un tînăr boierinaş.. şi pop. bun de sămîn ă. de treabă om! (prea) bun (sau drept. bun găsit!. limbut. (pop.. bun (sau de bine. (reg. bun (sau rău) platnic. bun de făcut cu varză. bun de ştreang. vere! POP. a fi stimat. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. căciulă.AL. (reg. bun de gură.

deoarece: mucenici .(?) sau ca cît . aranjat. ca (sau cum e) catranul. şi pop. elegant. ca ce . ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. deoarece: l-au sfătuit... ) foarte mare. straşnic: nu lipseau nici femeile. ca fuiorul popii. ca de frica mor ii. caligrafic: nu sînt fecior de notar. lucrurile mărunte pot avea efecte mari.POP. a se umfla în pene. de se se topeşte omătul . . AGÂRB. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară.POP. febril. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă.i scriu ca de tipar. ca din praştie. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. cafea rusească. cuminte. 1) cu mare viteză.. a-şi burzului creasta. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.. ştii.POP. ca de tipar sau parcă-i de tipar. ca acela sau ca aceea. ca la carte. (înv. în mod sincer. 2) foarte bine. (reg. foarte tare. 2) nesigur.. ci sînt fecior de plugar. ) ca unul care.CR. uitat ca cum n-ai fi mai fost..NEGR. complet diferit. grozav... blînd. 1) de curînd. care strigau ca din gură de şarpe. CAMIL.NEGR. foarte aproape. 1) cu suprafa a netedă. ca din palmă. însemnat. 2) de ce?. de parcă: eşti uitat. şi nu..AL. ) cam ce . aşa cum trebuie.. foarte mare. ca de pe tipsie. ca fulgul pe apă. cu putere. 2) împrăştiat. buturuga mică răstoarnă carul mare.P. colea. în ce scop?. ca şi cînd. (înv. prieteneşte.POP. ca (scos) din cutie. ca (şi) cum. despre scrisul de mînă) frumos.DOS. iute. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. . ca şi cum. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. ) pentru că. ca (şi) cînd. de s-au tuns în călugărie. deschis. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . (pop. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. 1) (înv. dichisit.): filosoafe. (sau cam cît . aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale. ca ceea ce. ca îngerii. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii..OD. ca (sau cum e) helgea. . foarte repede.ISP. ca în palmă. incert. în mod violent: auzind aceste. 1) uşor. plană. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală. amănun it: satul se vedea ca-n palmă. ascultător.DOS. ca din (sau în) gură de şarpe. ca de la om la om. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică).. la mică distan ă. foarte uşor. comer clandestin. ca ieri (alaltăieri). ca acum. înfrigurat. foarte iute. supus. foarte negru. puternic. ca fulgul. ca la carte sau cum scrie la carte.POP. (reg. ) de prisos. pe nemuncite.. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. de-a gata. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. iepurele se duce ca din praştie. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. de parcă s-ar petrece acum. . ca de la cer la pămînt.bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce .

ca la teatru. ) în mare dezordine şi murdărie. (aşa) cum trebuie. .AL. ca la moară.. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată.SIMION. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. ca nealtădată sau ca nealtedă i.. (pop.CR. ca iganii: în loc să cînta i de mort. ca mai bine. (înv.SAD. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului.). ca lumea. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară. ca nealtădată. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică.. (p. nicidecum.. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. în biserică). cam aşa. uşor. (bine) de tot: ce ruşine! au pă. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. ca-n brînză. REBR. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. ca muşcat de şearpe. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul .. mîndră. se vede de pe acum că va deveni popă. cale bătută!. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. de trei ceasuri etc. cam pune mîna. ca la şatră. calcă a popă.CEZAR. că de n-ar fi nu s-ar povesti.POP. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie.: troncănea cîte una cam de acestea.. şi reg..REBR. cum nu a mai fost. împrejurul nostru. cam de . peste pu ină vreme. dar cam pune mîna. inima la tin-rămîne. a se duce de-a binelea: fiul craiului .. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. voi trăncăni i ca la cort. cum e mai bine. . ca mîne. nu ca neoamenii. ca la sită sau ca la sita cumetrii. ci umblă la dînşii ca la sită. (fam. cald nem esc. ca mai ba. de se strînsese lumea.ext. fură: l-aş ine la mine în gazdă. ca mîine (poimîine).TOP. persoană care duce greul.POP..P. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică. iitura. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii. nepoftit. ca musca-n lapte. de-a binelea. drum bun!.POP. ca la comedie. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina.... contrar bunului sim .POP. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi... în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. ca la pomană. frig.it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL.). a se cam mai duce.ISP. anapoda.SAD. ca la uşa cortului. ca niciodată. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. cît de bine..ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . ca nelumea. în trei ceasuri etc. aiurea. curînd: eu mă duc. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară. ca la uşa cortului. sări drept în sus. numai că se purtau ca nelumea . cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea.CR.. brusc. ) că va ajunge „cineva“.CR.PANN .CR. încalecă calul . aproximativ de felul . ca la bîlci: făceam un tărăboi.POP. hori şi alte cîntece sculă ele.DASC. cal de bătaie. ca neoamenii. e ho . care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. glasu-şi îmblînzeşte. ca aceste. ca la cort.

ca pui de potîrnichi. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . 2) (înv. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea.. cap de cuc. 2) (fig . de tot: uitai ca pămîntul. PANN . vro greşeală. cap de primăvară sau capul primăverii. 1 decembrie. cum trebuie. ) lucru de mare pre .ext. deodată. foarte repede. (om) prost. ) în linie dreaptă. cap în cap. ca oul. ca prin vis. buştean: doarme ca pămîntul .P. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). cap de acuzare. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat.. cuvînt cu cuvînt. I. nătărău. 1) cu grămada. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. (jur. ca o găină plouată. ca o sfîrlează. cap de ară (sau de lume). ) cum se cuvine. ca pe noi. cap de tigvă. orbeşte. fragil. imprecis.DELAVR. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. (reg. în dezordine.PANN .i faci casă. uitasem că sînt impiegat român. aşa cum trebuie. ca omul.) fără discernămînt. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. cap sec. gogoman. cu obraz de babă turcească.RUSSO.DELAVR. ca şi cînd ar fi fost fermecat. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. grăi Tămăduianu.NEC. în mod miraculos. 1) în toate păr ile. (în număr) foarte mare. (p.AL. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. ca oamenii. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. ca pămîntul. ) perfect. prost: cap de cuc. cap de tigvă. foarte uşor. margine: totdeauna la cap de ară să. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. zbîrcit la fa ă: omul spîn. (fam. 1) cu desăvîrşire. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica.CEZAR. rămase afară. ca pe (sau după) răboj. descurajat. trist. ca omul sau ca to i oamenii. că doar n-are să fie un cap de ară! CR. cum trebuie. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. 2) (fig. adînc. cap de an. ) foarte tare.CR. (reg. ca pe apă. ca prin(tr-un) farmec. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche.IONESCU. î i sporesc simbria la fiecare cap de an.BRĂESCU.FIL. eu! . 4) (despre chipuri) pămîntiu. ca pe noi. 3) (în construc ii negative) deloc. cum se întîmplă. 2) profund. cap de iarnă.VLAH. 1 martie. spre seară. ca o (sau cu obraz de) babă turcească.MAIOR. nedesluşit. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii. .SANDU-ALDEA. prost. capătul zilei.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). cît ai clipi din ochi.EM. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. livid: fa a-i era ca pămîntul . imbecil: taci. ca pe ciripie. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . de-a curmezişul. ca pe mîneca cămăşii.ISP. pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. ca din carte. ca pe note.

şi reg.. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci. . ca rar care altul. cine să ştie altul? POP...MAIOR. carte cu limbă de moarte.CR.. care numai ce.... carne albă.. 1) deci. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. să ne dai răspuns la o întrebare . 2) ceea ce înseamnă. prin urmare. ) camera deputa ilor....NEC. al fărădelegilor. care . .d-apoi de care alta. dric.... capul săptămînii.. care numai ce huia divanul împărătesc.NEGR. care va să zică. (înv. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale.1732). care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei. (jur.. capul mesei.. ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi..... deciziunile de Cur i. carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos . dacă nu-i şti Sfin ia-ta. trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît. (pop.. teademenise cu vorbe dulci. (înv..SBIERA. ) încît: breslaşii . conştiin a na ională a învă ăceilor săi.ISP. nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. ori dracii pe dînsul. care eşti capu’legii.PANN. şi pop. coordonatorul răută ilor. manual. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie).capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care . (înv. carte de căpătîi. cu alte cuvinte.IORGA.CR... locul de onoare la masă. ) preot: părinte .. sentin ele de Tribunale. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii.. capul neamului. care vra să zică iar bejenie! AL. IV.CODICA.EM.... mai . mai bine în capul locului. fiecare pe unde poate. adecă carte cu limbă de moarte. mai . sau prin carte de dispăr enie. capul locului. care altul.. carne de pasăre sau de peşte. . ) orice (fel de) . capul legii. car funerar. ce altceva?: . (înv. (înv. carte de şcoală. striga . . (înv. oricît .DOS. (înv. carte de judecată. (a. casa de jos. adecă ori prin moarte... în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor.CAR. careşi pe unde... (înv. care alta? care altul care cum s-ar prinde .DOS. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte... mă Chirică? CR.de asta te plîngi stăpîne? . capul răută ilor.. care cum s-ar prinde . ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. careşi pre unde. scriere fundamentală.: n-oi veni la atîta nesim ire. carte de soroc. cum s-ar zice: n-avea nici cai? .. care va să zică. vreunul: Aron Pumnul . fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare.. cartea neamului. va voi a veni cătră a doua. ) genealogie. înv. aşadar: care va să zică şi fră ia. a ştiut să deştepte şi să învioşeze. ini iatorul. (înv.AL. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! . care alta?. strămoşul unic al maimultor familii. care (sau cine) încotro (poate). care pe care?. luni. ) testament: harta testamentului. care cum s-ar prinde . ) altcineva. capul mesei (sau al bucatelor).

. ca sita la cumătra. (reg. foarte des... în urmare.. ) casă de toleran ă.. dus pe gînduri. (înv.. cuconi cinci şi cucoane trei. (pop.. înghesuit.. ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. ca un ap logodit.. espresia figurii se face mai ciudată. casă nebunească.POP. ) în loc de . dezorientat. ca un fel de . de-i tăiară capul. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. prăpădit. casa (cea sau a) mică. familie în care dictează bărbatul. afurisit de . (înv. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste. ) senatul. sau (înv.POP.PANN. casa (cea sau a) mare. ) judecătorie. casă în care cîntă cocoşul. ca un roi fără de matcă. sanatoriu. şi-l duseră la fîntînă. (p..ISP. extrem de . (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. într-un cuvînt. (pop. ) în) urmare. la unison. ca şi de la rînd. (reg.... ca un motan plouat. ) ca în chip de . dar era încă bun de ginere. ca şi cum. în consecin ă: dezgustul creşte şi. 1) eapăn. pe post de . casă de judecată. nenorocit. casă în care cîntă găina.. casa sufletului. ) spital... ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. casă grea. casă de vindecare. căsătorie nefericită. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. şi reg.POP. (înv. hohot prelungit de rîs. gol puşcă. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă. ) ospiciu. familie în care dictează femeia.casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de .NEC. foarte..POP. au spus „da“ ca un singur om.. .. ca (sau drept. bună şi milostivă. (reg.. te arde la casa sufletului. zăpăcit. catran de ... ca sardelele.. şi pop. ) cameră în care locuieşte. ca să vezi!..POP. ca un pui de bogdaproste.: mică chilioară. ca . abătut. ) al dracului de. păstrată pentru oaspe i. ca un ban în două pungi ca un fel de . (înv. ea pieri. ca un singur om. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică.ext. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi.AL.NEC. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit.. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus.. aiurit. ca şi cînd.N. bordel. familia ărănească: atunce noaptea .COSTIN.CR. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. de obicei. casă de sănătate.. cascadă de rîs. pe scurt. ca să zic aşa. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa. ca să nu mai lungim vorba. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg.. ca un ban în două pungi. 1) ce idee!. şi-i era casa cam grea. casă de curvie (sau de curvăsărie). (înv.. chip de mănăstire şi de pomenire. ca un ban în două pungi. nu alta. din călcîie pînla cap.. (înv. sau chip de . ..: borş.. pe mal de apşoară.. (înv.PANN. casă în doi pere i. vin catran de acru. (reg. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. ca şi de la rînd.

să-i dai. să-i dai. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). (înv.ISP. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva.i de treabă (sau de drum)!.P.POP.). a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). ) 1) a se înfuria. maică.POP.. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. a-i cădea bun (cuiva). într-adevăr. a pica) cerul pe cineva. vine de taie pe ăst duşman al mieu. sămi păstrezi nevestica. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. a începe să clocească. că d-aici nu s-o mai duce. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos. aşa este: că bine zici. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea. vezi. da de unde?: poate era niscaiva aur? . (înv. lapte dulce. 2) a primi o veste copleşitoare. ) a dispera. a cădea (la pămînt) cădere grea. 3) a fi foarte ruşinat. şi-năuntru se băgă. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). a cădea belea (pe capul) cuiva. 2) a-i sta bine (ceva cuiva). ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . a-i fi greu (cuiva) să facă. caz (sau proces) de conştiin ă. ) a cădea foarte rău. îi căzu lui ceva-n fire. a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). . a fi surprins. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. 2) (despre candida i) a pierde un concurs. şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce.CR. ai (are etc. ş-un zahar. a întrista (pe cineva): maică. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc.i alt fraier! caută. la zăcere). (fam. a-i cădea (de) amar (cuiva). că bine zici (zice etc.) sau ca vai de capul lui (al ei etc. dacă i-o cădea amar. întinde-o! caută pe altul!. a fi un eşec.ba că chiar. a fi o povară pentru cineva. mama ei căzu bolnavă greu. măicu a mea. (într-un mod) vrednic de compătimire. dragă.) (perfectă) dreptate. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. a cădea cloşcă. a i se acri (cuiva): of. a-i cădea ceva în fire (cuiva). (fam . POP. 1) umblă fără rost. a cădea cu inima.). un examen etc. a cădea (sau a se dărîma.POP. . mamă. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. uluit. 2) umblă după furat.. NEC. a-i lăsa un gust amar (cuiva). (despre păsări) a fi bună de clocit. idei. maică. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). şi tu ai gîcit! POP. (ba) că chiar. amîhni. (aflat) într-o situa ie foarte grea. zguduitoare. .i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă.) şterge-o!. a cădea plocon pe capul cuiva. a cădea bolnav (sau la pat. nici vorbă!. caută-mă pe-afară!. (fig. ca vai de lume. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. găseşte.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. (înv. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie.i de treabă (sau de drum)!.CEZAR. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public.CR. într-o stare mizerabilă.POP. a se nimeri. cutremurătoare. a fi inoportun.MINEIUL. atitudini. (înv. a cădea bine.VARLAAM.

. (înv.P.COSTIN. a cădea în dizgra ie. ca din senin. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . a cădea de fraier (sau de fazan). a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. . ) a fi prost. (înv. a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. (înv. a cădea în desuetudine. . a cădea fără sim ire. a-i cădea (cu) drag (sau (fam. a trece la altă credin ă. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. a leşina: flămînd. a se păcăli: Ana însă. a deveni alcoolic. mai pu in subtilă. a conveni (cu cineva). a sărăci. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica. căzu în cursă. a se înşela. în pantaloni) (cuiva). a se amesteca.EM. slăbit: picioarele nu mă in. a cădea de-a pluta. a se perima. ) în la e).. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). omule.. ) a se lepăda de legea străbună. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. ) a fi înşelat. a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. a se băga în vorbă: aşa. fulgerător. . a face în pantaloni de frică. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. 2) a îndrăgi (pe cineva).. îi cade dragă fata. a-i fi foarte frică (cuiva). căzu cu vorba Ceauşanca. să vor pune de împotrivire părin ilor . a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. a cădea dintr-o extremă în alta.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. bătut cum era. a (nu) pricepe despre ce este vorba. 2) (fig. soro. (fam. privind de săptămîni. POP. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). mai cădea de pe picioare.EM. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . a cădea cu vorba. a cădea (sau a fi căzut) în cap. PANN . jur. 1) a sim i. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva).. a nu mai fi de actualitate. deci se puse jos să hodinească. cinstea. a cădea (sau a se arunca. (fam. (înv. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. a se îndrăgosti (de cineva): el iar. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a pierde protec ia unei persoane influente. omenia. ) a cădea (la pămînt). a-i cădea în fire (cuiva). a cădea în (sau pe) brînci. a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). simpatie. 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. a se întoarce.P. 2) a se da de gol. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. (fam. 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci.ISP. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire.DELAVR. de nimic nu mai sînt bun. a se prosti: ce-i cu tine. 2) a fi foarte obosit. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). în la .CEZAR.PRAV. 1) a-şi pierde echilibrul. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). să cază din dreptatea moştenirii. a cădea din dreptatea moştenirii. a oscila între extreme. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. ) a (nu) în elege. a se prinde) în cursă (sau în capcană.AL.. COŞBUC. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă. POP. a cădea în dragostea cuiva.POP. ) a se îndrăgosti de cineva. a-şi pierde buna reputa ie.POP.

. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. a cădea în ispită. a cădea în uitare. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. a fi sacrificat. a se descurca: cum făcea. (fam. 1) a face pace. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică. 2) a se învoi. ISP. (fig. a cădea în prepus. milă. a încăpea.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească.. ) 1) a provoca neplăceri. în puterea. a cădea la sfadă (cu cineva). a cădea (sau a rămîne) mort. a-i cădea (cu) lesne (cuiva). a cădea (sau a pica) la învoială. a pica. a cădea în spinarea cuiva. a pune. labele. de respect etc. a cădea la în elegere (cu cineva).CĂL. să ne cază lăcomie. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. (înv. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). a cădea jertfă.POP. a se prosterna. gheara .BUDAI-DELEANU. a ajunge la o în elegere. 1) a se lăsa în genunchi de durere.. . a implora iertare.. a cădea lăcomie (cuiva).ISP. a greşi. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. 2) a nedreptă i. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. (înv. a muri. a cădea în (sau la) greşeală. a se lăsa.. PRAV. ) laba. a cădea în hulă. a cădea în răspundere. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva).CANT. a rămîne ruşinat. tupeul.. ) a fi bănuitor.. a-i cădea în vatră cuiva. şi vă uita i la poale din şase la i. a cădea în necredin ă. . a muri subit: rămase mort pe loc. necazuri. ) labă) (cuiva). a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva).N. pe) mîna (sau mîinile. a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. cum nu făcea. a-i cădea (sau a i se muia. încă prea cu greu le-ar fi căzut. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară.. .ext. ghearele. a se lăsa ispitit. a fi uitat. ) a face poftă (cuiva): sta i. cum learuncă din călcîie. a cădea (sau a ajunge.. suspicios. ) a-şi pierde arogan a. a cădea la legea .EM. feciori. (înv. a ajunge (din întîmplare) la cheremul. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul .DOS. căzu la pace. a huli.POP. (înv. (fam. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. a intra. ) a fi răspunzător. cădea totdeauna în picioare. a nimeri. a pica) la (sau în.a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . 3) (p.NEGR. (înv. mîndria.. a ob ine. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă.KOG. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. a deveni necredincios.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. ce să dzice au cădzut năpaste . a cădea în picioare. (fig. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro.. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. a se certa (cu cineva). a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva.. umilit. în posesia. a se converti la . a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). .COSTIN.

a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! . a incomoda pe cineva. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. a-i cădea (de) urît (cuiva).POP.. că e laie. a i se revela adevărul: în clipa aceea. a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. jur. a călca cu stîngul (sau în sec). dezagreabil. că-i cea. a trăi: pînă va călca el .1794). hîr încolo. mîndru.SAD.. (fam. a distruge: vijelia-ngrozitoare. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. (înv. .DELAVR. (a. (iron.. a călca iarba verde. că-i bălaie sau ba e laie. c-o pă i: că hîr. ) a se abate de la calea dreaptă. . a fi prădat. a nu avea noroc într-o întreprindere.SAD. ba e alta.ISP. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. ) a fi neplăcut. că-i mîr sau hîr încoace. că-i mîr că-i hăis.VLAH... iarbă verde. a deranja.. că doar nu era să . a da chix. CORESI.. a se îndrepta spre . a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus).. călătorie sprîncenată!. ba e una... . a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. a se lăsa antrenat de . că-i cea. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul.EM. 1) a zdrobi. c-o fi rasă. a cădea trunchi la stomac.URIC. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el. a începe bine ceva. a umbla încet şi cu grijă. a cădea sub certare.POP. a face pe grozavul: carte nu ştie. 2) a umili.: d-apoi calul meu de pe atunci.a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . ) c-o fi. a cădea (sau a aluneca) pe panta . a fi îngîmfat. că-i hăis. vine. ) a fi pedepsit.CAR. c-o pă i: se învîrtiră. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). că e laie. c-o fi tunsă. a călca a popă (sau popeşte)... care vine. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. ) a lua de după gît. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva. calcă de sus. eu tot nu-mi calc cuvîntul. calcă totul în picioare. (înv. . (despre mîncăruri) a se digera greu. că-i bălaie că-i cîr . c-o fi. 2) a-şi da aere. eu tot nu-mi calc cuvîntul. a da norocul peste cineva. trufaş: a doua zi.POP. ba-i bălaie. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg... a călca ca pe ace. în ticnă. ) drum bun!.POP. ) a fi acuzat de omor. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă.. a călca cu dreptul. că-i cîr (sau hîr). a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). bietul băiat nu se lasă. (înv. cădere din dreptate.. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). a-l călca datoria (pe cineva). (înv.. vine. PANN ... se simte de şapte palme mai înalt.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. că-i hăis... a i se dezvălui. a călca hotarul. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.PANN. a-şi călca cuvîntul. (înv. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. a cădea sub vinovă ie de moarte. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. a călca în picioare.POP. dar calcă popeşte. noi vom fi . (pop. că nu putea să . că mîr. se suciră.POP. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi.

a nu-i merge bine (treburile).. a călca (ca) pe mărăcini. 3) a enerva. (înv. te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL.BĂLC. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. cu sfială. a căpăta alageaua. pe de lături). cu fumurile în cap. a călca pe iarbă verde.POP. a fi precaut. 2) a fi fudul. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. 2) a insulta. VLAH. cu nevasta s-a-mpăcat. (înv. a călca (sau a urma. a-şi călca pe inimă. a delimita teritoriul satului. elan. a irita. a supăra. la coada işlicului. vorba de pe vremuri. a călca pe talpă putredă. căldură tropicală. 1) a face semn. a încălca porunca (sau ordinul. cămaşă de fier (sau de zale).POP. a păşi nesigur. a jigni (pe cineva): mă pocneşte. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). .ISP. a nu mai călca pe pămînt. dar mereu calci în străchini. călcîiul lui Ahile. călcător de jurămînt.) pasurile) cuiva. ISP. (înv . a scoate din pepeni (pe cineva). . a semăna (în obiceiuri. îi zise cumnată-sa.. a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. ducîndu-se îndată. a căpăta aripi. a călca pe picior (sau pe picioare.POP. . (pop. pe opinci) (pe cineva). a nu respecta. a călca (sau a umbla) rău. punct nevralgic. a accepta un compromis. a călca porunca (sau ordinul. măcar trei nevoi să-l calce. cu pruden ă. a da de în eles (cuiva). platoşă. 2) a moşteni comportamentul cuiva. a călca şarpele pe coadă.POP. (fig. . a supăra (pe cineva). că ştiu eu ce vrei să zici. (fam. a nesocoti. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva).. a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). a călca strîmb (sau într-aiurea.a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. călcare cu omor. a călca pe bătătură (sau pe bătături.POP. a supăra un om rău. a ironiza (pe cineva). ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea. urmele.. a călca pe ouă. 1) a fi înfumurat. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci. iute la mînie. ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. PANN. a păşi încet. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura. a călca ocina satului. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. fără să-şi capete alageaua. a gafa: nu ştiu cum faci. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta .. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău.CANT.. căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. a face o concesie. .CAR. ) a prinde avînt. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. 1) a fi foarte fericit. 1) a atinge un punct nevralgic. . 2) a face gafe. . jur. (înv. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . umblînd parc-ar călca numai în străchini.CAR. legea). 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan.SAD. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. 2) a lua peste picior. a atrage aten ia. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. pravila. pe coadă) (pe cineva). pravila.

2) a deschide larg uşa.i mai caută-n obraz. (înv. 1) a munci fără spor. că e alta. ) 1) a întredeschide uşa. în cinste. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. a căuta ca pe un ac. că cîr. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva).PANN.AL. căptuşeală de scînduri. pre ios: unde. a ob ine. că mîr: că sucita. a se căuta. ba că-i laie. cu mirare. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. să caşte gura prin Europa.. sfaturile. un profit. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. a respecta (pe cineva): nu. la obrazul) cuiva. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj. la rîu). pumni. a căuta de-a fir a păr. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. (od. că învîrtita sau că-i sucită. cu bîta. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit.NEGR. ba că-i teacă. că învîrtita. spre a şti dacă sînt proaspete.. cu misiune politicoasă. după cum se obişnuieşte. (fam.DOS. a deschide gura mare. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). a se uita unul la altul. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. căru ă de poştă. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă.. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. a căta în ochii cuiva.. o sinecură: cît rabdă acest sărman.POP. ba că-i bălaie: se suciră. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. cu lumînarea.. (ba) că(-i) teacă. 1) a se uita cu naivă curiozitate. a pierde vremea.) coşciug. (reg. a examina ouăle în lumină. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat . a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. a căuta (ceva) cu insisten ă. o slujbă publică. a că(u)ta ouăle. numai nu te cau i! CR . ba că-i pungă.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. a căuta nod în papură (cuiva). măi Gerilă. cu interes. a se holba. ) c-o fi. folos (cuiva sau la ceva). pe socoteala ării.POP. a stima. a primi. 1) a deschide ochii mari. ca iarba de leac. 2) a nu fi de nici un ajutor. unde căram apă cu ciurul..ISP. cu înfrigurare. a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege. a căra apă la pu (sau la fîntînă. a inventa motive de ceartă. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri.. 2) a fi atent. a hoinări: a fost trimis.. 2) (p. a căuta acul în carul cu fîn. CAR. ca pe un lucru rar.DELAVR. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . a face un lucru inutil. a-şi căuta (în ochi). ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate. c-o pă i. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. se-nvîrtiră. a căuta cu deosebită aten ie. a bate. în zadar. (ba) că(-i) pungă. că e una. şi reg.. a se afla în treabă. . a aduce a .. a căta la mîna altuia. să fie? .. îl cat.. a căsca ochii.ISP. Doamne iartă-mă. căutau a melancolie. cu pumnii) (cuiva sau în ceva). (pop . vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). că-i învîrtită. a se privi unul pe celălalt. î i dă cu luleaua-n nas. a căsca uşa. a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). de să cunoscură. a căuta a .ISP. şi fam . a face un lucru inutil. a căra apa cu ciurul. a căra soarele cu oborocul. gîrbace. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. a da) un os (sau un ciolan) de ros. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e . a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. a căuta ceartă (sau pricină. că sucita. ext.

nici că-l asculta.COŞBUC..CR. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui.GR. a ei etc.CR. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . sta cu capul . ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. a-şi căuta de seamă. ca să. 2) (fig.POP. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . a-şi căuta de sănătate. 2) a se amesteca în treburi necurate. a-şi vedea numai de propriile interese. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. să-şi caute de sănătate. nu v-ar putea găsi mai potrivi i. a-şi căuta de obiele. a căuta cotle e (cuiva). a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. ) a se preocupa numai de treburile personale. a căuta de-a fir a păr.POP. a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd.a căuta chip să . se duse. în poalele unei roabe tinere . a ine seama de dorin ele. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. a căuta cu lumînarea.. a căuta de suflet (unui mort). a căuta cu gîndul. a-şi vedea) de cale (sau calea.. român. nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. ) a descînta cu bă ul... care-i căuta la cap. a privi cu bunăvoin ă. 2) (fig. ) a căuta nod în papură (cuiva). a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. mergi cu bine! AL.. sau de nevoi) sau (înv. a-i căuta în (la) cap (cuiva). .. (reg. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul).: chip cătam cu viclenie.. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou). a căuta (toate) mijloacele să ... a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva).i cate de dreptate. de drum.i. 2) a-şi continua. nu teastîmperi. a examina o pasăre. că mănînci trînteală. a face pe plac (cuiva).. a căuta insistent. a bate (pe cineva). a căuta de dreptate (cuiva). peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor. peste tot. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet.CAR. cu dragoste la cineva.. ale ei etc. de treabă-şi vedea.AL. mititeii. . AL. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti. a-şi căuta de suflet. javra dracului se face a o căuta de ou. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i.. a o căuta cu lumînarea. .. sau de treb(ur)ile lui. a se interesa de cauza cuiva.. a fi cucernic: moşnege. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . de capriciile cuiva. a căuta cu ochii (sau din privire.COŞBUC.i ca i de treabă. (reg. 1) a dori. drumul. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR. de capul tău. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai.EM. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. să te fac săntrebi. cu privirea) (pe cineva sau ceva). 1) a se ocupa de propriile interese.. mehenghiule! POP.AL. (înv. a-şi căuta (sau a-şi păzi. de treaba lui. ) a nu se amesteca în treburile altuia. a alinta. o cau i cu lumînarea. 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale. ..AL. a căuta cu minu ie. ) a da în judecată (pe cineva).. a nu se amesteca în treburile altora: ba să. a se îngriji de mîntuirea sufletului. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . a căuta de ou. a pierde vremea. a căuta în stele. pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă.

) a căuta nod în papură (cuiva): cată . şi au fugit de la Beciu la Vene ia. pentru că . a căuta cearta cu lumînarea. (reg. căzut în pruncie. şi reg. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare. sosit pe neaşteptate. ce te-a apucat?. a căuta pe dracul. senil. a pierde vremea. a căuta sămîn ă de vorbă. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). de .(reg.DOS.: ce-ai făcut. a se băga unde nu-i fierbe oala. (înv. de .i mai dau o dată carul. ) deoarece.STANCU.PANN. a căuta pretext. aerian. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). a căuta rîcă (cuiva). la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. de . a cădea din lac în pu .AL. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. a căuta ceea ce nu există. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie.DOS.. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă..CR... ce-ai făcut.. (reg. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. nu în elegi ce. . a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva).. nu ştii româneşte?. a căuta peri în palmă. a căuta nod în mămăligă (cuiva).. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli. ) ce i s-a întîmplat?.VARLAAM. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup .POP. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. ) a căuta prilejul. a căuta rău cuiva. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa. ce i s-a întîmplat. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. de discu ie. a-şi căuta vreme. (înv. a umbla aiurea. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. a căuta ziua de ieri. ) a se uita urît. vino... (înv. (reg. 2) cea din urmă.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce. dar asta i-a fi cea de pe urmă. din cauză că . a da de dracul: cată ei pe dracul? . a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există..... cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta. (înv.. cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva).i spun? cea (mai) de apoi. luat pe nepregătite. nu te depărta.. de spaimă.ISP. ce-ai pă it? . ) a căuta nod în papură (cuiva). ce-ai pă it?. . subiect de conversa ie. ce.CR. cea (mai) de pe (sau din. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR. să vază cea de apoi ce a hi. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut. 1) apărut din senin.. a se amesteca în treburi necurate. păcate-n mîndălaci. ) 1) la sfîrşit. ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.DELAVR.. a căuta pete în soare. a căuta prilej de ceartă. de-ai bolonzit? POP. ce i-a venit?: ce-ai pă it . 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). las’să sară. a ce. a căuta vreme cu prilej. ramolit.. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer..LET. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. (fam..: bociră a ce rămaseră săraci. ) după) urmă.

ce(e)a lume. ce-am avut şi ce-am pierdut.. cum se poate?. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru). copilul se puse pe .. ce naiba? ce cum..... nu mă afectează. ce face? ce faci? ce fel de . ce am eu de acolo?.. de fapt: doi icusari plătise . a trecut peste pod. ce-i drept.. a ceda (sau a da) pasul. .)?. mlăştinoase... sau ce de mai . poftim?. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală. şi-n căpuşă.DOS. plîns.?.. 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă. (sau dacă . cum?. a ceda ispitei.PRAV. 1) ce mă priveşte?.... (fam. după ce le vor fi făcut acea vătămare. cum ai reac iona dacă . cît de mult . familia. (în) cea mai mare parte. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. ce-i de capul tău?... ori de nu. ce-i de tine? ce-i drept. ISP..?... spune exact ceea ce gîndeşte.ce-ai zice dacă . nu v-am spus eu?... oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund. ce bruma am putut agonisi. ce legătură are?. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. pentru ciubote. dacă nu-s boi în poiată? POP. pe ceea lume... a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului. ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte.?.d-apoi aşa..POP. într-adevăr. dar.. a nu rezista tenta iei. (înv.NEC.CR. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. sau ce mai de .?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR.CR. moment nefavorabil. ce (mai) faci?. ce dracu . ceasul mor ii (sau de moarte... momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. în cea mai mare parte. ce?. ce soi de . )?. ce-i aduce?.: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au. ce interesează? ce (mi)-ar fi?.. cei de-acasă.. ce mi-ar fi? ... n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. ce mult . cum o mai duci?. ) oricum. de . (sau cînd . 1) lumea de apoi. rudele. ceas(ul) rău (sau slab). cui ce-i aduce? EM. ce-i în guşă.... ce cum va fi. ceas(ul) bun. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. moment fast.CR. în bună măsură. (înv... conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. ce ciorile . ce mă interesează? ce-mi pasă?.. ceasul naşterii (sau de naştere). dacă . cum î i merge? ce fel de . COŞBUC. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat... făceau paralele acele.?: ce folos de curea lată.. ce de(-a) ..... ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece .. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile . ) ce doreşti? . ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . ce contează?..NEGR.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de . la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală..: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL. ce folos că .. pu inul pe care l-am putut aduna. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii.. ce folos că . 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. ce părere ai avea dacă . ce-i porunca?... ce face?. de apoi..NEGR. . nu mă interesează.. cel (mai) de pe urmă).. 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP . favorabil.

: ce mi-i vremea cînd de veacuri.BIBLIA.?.? ce mai ala-bala? ce mai la deal. cel din urmă. ce mai stai?. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog. 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR.? CAR. . cel mult. că venim cel mai tîrziu duminică. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?. scrie.. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ce contează. măcar. după ce orîndui cele de cuviin ă. ) diavolul. cel mai . ce mai tura-vura? ce mai la deal. ce mi-e alta.. ce folos decurge din . ) abis.. cel ce (sau de) se cade.. stele-mi scînteie pe lacuri. ce mai la deal. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. cu putin ă cela de cela. cel de pe comoară sau cel cu coarne.CR.VĂC. cel de apoi.. ce importan ă are.EM. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi. dracul.CR. ce mi-e Tanda.. cele cuvenite..?. flăcăii ce stau la pîndă.. întărit cu cele sfinte. . ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai .. ce rost are (atîta) .STANCU. celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos. cu putin ă. (reg. ce aştep i? ce mai tura-vura(?). la vale?.VLAH. ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura.. barem. din trecutul de mărire v-ar privi.P. prost)!. ce mai (e) nou?.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă. ce nătărău (sau neghiob. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda.. extrem de . te rog.000 de lei. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. sau cel cu căciula roşie. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . la vale? aşa e lumea asta. ce mi-e Manda!. cel de pe (sau din. se inea cela. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei.. ce mai ala-bala?. cît poate fi de nătărău (sau neghiob.LET... prost)! ce noroc pe mine!. ce mai veste-poveste?. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici... numai. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5. ce mi-e Manda! ce mi-e una. de cela să-i aleagă de domnie..cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai .CR. foarte .POP. 2) ce atîta discu ie?... aşteaptă moartea nepăsător.VLAH. (pop. ori una ori alta. ce mai (atîta) .. Cel-de-Sus. cel fără de fund.CAR. (înv. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus. cel (mai) tîrziu. cel (sau pe) pu in. cel mult.BELDIMAN. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?. (despre oameni) cel în drept. în cel mai rău caz. 1) atît. cele sfinte. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri.EM. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . CEZAR. cele de cuviin ă. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului. ce mai e nou?. 1) la ce bun (atîta) . n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. ) după) urmă. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare. ce să mai lungim vorba(?). tot acelaşi lucru! ce mi-e una.ISP..BIBLIA.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR.). (înv. zise boierul în gîndul său. (mi-)e tot una. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme. ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. ironici. .

) a cere sfatul cuiva. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. a ruga să i se cru e via a. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). să-şi ceie lege cu Petru-vodă. ce naiba?: ce păcatele. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . a implora milă. să vie aice să cerce acea moşie. a cere lînă de la broască. (fam. vai de mine. a cere îndurare. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. a cere cu talerul. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva).POP. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?. ) cît. ce naiba?: tu te duci bade sărace.COŞBUC. şi de cheltuială ce pe apă nu curge. a cerca sfat. a pretinde garan ie. şi plecă şi el. a reclama. ce nu grăind şi ce nu făcînd. a-şi încerca norocul. şi pop. cît îmi pare de rău!. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos.. ce pe apă nu curge.DOS. s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. a-şi cere legea (cu cineva). într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii . ce păcat! POP.ce nu ce-o fi. a cere chezăşie. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. ) a cerceta cauzele. a cere imposibilul. a ruga să fie iertat (de cineva). pardon) (cuiva). a solicita în elegere. a cere lapte de la o vacă stearpă. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de .CĂL... (pop. dar ia să vedem. ce nu-l săruta. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. ce Dumnezeu?.1741). o fi!. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. (înv. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. dar eu ce pămînt m-oi face? POP. a cerca prilej. ca să ceară ajutor de la arbori. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. ) a testa calită ile cuiva.. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. î i cer iertare. IORGA. ce-o fi.LET. cum: ce nu-l strîngea. a cere încuviin are. (înv. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat.REBR. a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană.URIC. a (în)cerca marea cu degetul. ce vor putea face ca să poată hălădui.. a cerşi. a-şi cere dreptul. a cerca o moşie (sau hotarele). cum i i da de fund? CR. a cere imposibilul. ce pămînt?. (înv. a solicita aprobarea.POP.. ) de ce nu eşti atent?. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit.LET. (reg. (a. a solicita ceea ce i se cuvine. nimica toată. a cere la judecată. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . doar eşti preot bătrîn.. a cere de pomană.POP.. ce păcatul (sau păcatele)?.ISP. a cerca rădăcinile. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. ce păzeşti? ce păcat!. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. igumen . o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. însă fără să ceară încuviin are. a cere îngăduin ă. (înv. a cere adăpost. (înv.. (înv. a cere un pre exorbitant. şi pop.

a cere imposibilul. a ocărî.POP. fugind pe întrecute. cînd pe sus. ce să vezi? sau ce să vadă?.CR.a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer. ce te crezi?. a cere igăneşte. v-a etc.. ce te-a (l-a.. a-şi cere seama (sau socoteala). a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit). ca să...AL... a se certa violent (cu cineva). a trebui (să . să vezi întîmplare!.CR.TOP.. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul. v-a etc. a vorbi) cum îi (î i etc..) vine la gură... la ce bun?.i iasă bine. ).AL.) (de ..POP.): pornesc . a se certa furcă (cu cineva).: ce ştii cum se întîmplă? poate să.).) apucat (de ..?. nici că i-ar trece prin minte!: şi. a cere insistent. ce te-a (l-a. (înv. a se certa ca la tractir. a cere sfatul cuiva. a se certa ca la uşa cortului. cine poate şti . a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL. a cere (sau a da) satisfac ie.) prins?..: a plecat la grangur.i smomească pe nevasta d-tale. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă. a cerşi îndurare. a fi necesar (să .?. îşi ceru socoteala.POP. ce te-a apucat?.. a certa (sau a blestema. a cere voie (cuiva) să . ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele. a solicita (cuiva) permisiunea să . a spurca. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să .i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. deodată. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . (înv.). trebuie sămi dai satisfac ie . ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor... a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă. ce s-a întîmplat cu .. totul. fără ruşine. v-a etc...)?. v-a etc. cerul şi pămîntul. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc. ce te-a (l-a. ce ştii . mă duc să aduc arme.NEGR...) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc.. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu .. a cere milă. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? . a fi nevoie (să . ave i etc. ce rost are?.) apucat?. cont..) găsit (de . după cum cerea trebuin a. a ocărî. ce i-a venit? ce te-a (l-a. ce socoteşti... orice.GR.CR. a cere mîna (cuiva).).? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii .duse cum îi venea la gură.. un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte..)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. nestăpînit. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul...). cu brutalitate. mult. ce ai (are.. a se certa ca precupe ele. ce crezi?..)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. a cere preten ii (înv... v-a etc. a se certa fără jenă.CR.. (p. a vorbi) necontrolat.. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece. şi reg..)?.. ce s-a făcut cu . a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit . a certa (sau a blestema...) face?. a solicita o părere. a se certa la cu ite (cu cineva).POP. ext. ce să fac (sau să faci etc. cînd pe jos. socoteală) (cuiva). ce i-a (i-a.

. chiar de la început. neneaco. leit ca . cu atît mai puternice. el însuşi. are etc.AL. ce vînt te-aduce? (sau te-abate?). ai ştiut.. chip de grai. chip scris.. ) idol: să nu faci ie chip cioplit.) (cu . deşi . chiar şi în materie de vînătorie. pînă şi el. ce nu e în ordine?. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva... să urmezi părinteştile lui pove e.MAIOR. chiar dacă . a încerca să înşele pe fa ă pe cineva. chip şi seamă.)?. ce te-a apucat de . 1) ce mă (te.P. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti. (bis.. 2) ce legătură am (ai.)?.i veni) să . are etc. (înv. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?.SBIERA. a chiorî din ochi pe cineva.) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă . ce i se pare ciudat. şi fam. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă. ce poveste?. ce te miră?.. (înv.CR. ) principiu fundamental...ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să . ..?.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce... ce zor ai?. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. sau chiar cum ..) interesează? ce mă (te. chiar aşa.. chiar ca ... n-ai altceva mai bun de făcut decît să . aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod.. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie.. tocmai azi. (fam. a soma pe cineva să respecte anumite norme.CR... ce vînt te-aduce pe la noi? POP... şi dacă .) cu . cu banii babachii.. ce te interesează?. prin aplauze.. chiar şi el. ce nu.CĂL. ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef. eu tot aş pleca . ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă. ce treabă are? POP. eu sînt bolnav? CAR. (sau de .. jupîneşică dragă. ce. (înv. (de-a) chioara. naşule. a chema la ordine (pe cineva). chiar dacă . întocmai ca . a admonesta pe cineva. a cere.. încă de la început. (fig. curios? ce te potriveşti?.)..i convine?. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri). neneaco.. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste. ce i-a venit (sau ce.. chef pe cheltuiala altuia. îl etc. pe deplin: să în eleagă.... cheie de boltă. ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. chiar şi.. ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai.. (pop... pînă şi: iubite autorule.: chiar de te-ai pune curmeziş. întru totul. chiar azi. . cu toate că . cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca .. las să fiu. ) ce (mai) e nou?. chip şi seamă . ) pictură. (sau de.AL...? CAR.. chiar el. ce mai veste-poveste pe la dv. exact aşa: ba chiar aşa-i. a chema la rampă.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva.OD... cum î i spun eu... ce se (mai) aude?: aminteri. ce nu merge? ce te interesează?. îl etc..CAR.BIBLIA. chip cioplit.i pasă? chef.

. alteori . cînd . cine (cu) . cioplit în patru muchii. ciorbă lungă. 1) potrivit.. (fam . cine are piper mult. bea cine ştie ce.. ) 1) în orice moment: noi de multe ori .... cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR. . .: a promis tot ce i se ceruse.POP.. cînd mai sub ire.... nimic.. nici foarte foarte: nu . a ciuli urechile.. căci va fi sub pălărie . egal.. cine (mai) ştie. mai să .. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci. a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat.. cine are piper mult. . cînd aşa. cine ce treabă are? CAR. pune şi-n iaurt. (înv...P.. a citi gîndurile cuiva. chit pe chit ci dar cine . ) a fura la cîntar. a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd .. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd... pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că .. la Oradia-mare. (fam.CAMIL... (înv..ISP.. a sesiza aluziile.. a intui ce gîndeşte cineva.: prind cocoşii a cînta . a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături. ba în altul.. nime-n lume n-a s-o ştie.CEZAR. normal. important.) dichisit. cine (cu) . a citi printre rînduri. tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt... ci dar. sensurile ascunse ale unui text. se vorbeşte că .... ba .POP. VARLAAM . 1) ciorbă slabă. a intui. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace. deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. ba într-un fel. nici prea prea. cînd aşa cînd-cînd . cînd mai gros. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă).. cine are prea mult. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii... generalul Basta .chipuri şi mijloace chip vărsat chit că . cu toate că . chit pe chit. (înv. 2) (fig. la 2 noemvrie. seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză. altul (cu) .. ciupit de vărsat. îşi bate joc de ce are. circulă zvonul că .. ) vorbe goale...... 3) cît pe ce să .BĂLC.. cu urme de vărsat de vînt pe fa ă.pus la patru ace. tot pă itu-i priceput.. asta mă-mportă pe mine..... . pe cine interesează?. 2) (fig.. SBIERA....AL... cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare. unul (cu) .: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline. cînd aşa. (înv.. cineva (sau ceva) însemnat.. 2) cine ştie cine. chip vărsat (sau turnat).......BIBLIA. uneori . cînd .. cine . cine ştie ce (sau cît). se zvoneşte că . cine ştie cine (sau ce).... a se ciudi de necaz. ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. cine are treabă? sau cine ce treabă are?. chiar dacă . chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt.. a ciupi la cîntar.... cînd . şi pop.. anc pe anc. ba ..ş-apoi cine treabă are! EM. chit că . despre oameni) a-şi încorda auzul. cînd de cînd să deie-n mine. ciuli urechile. aproape să ..P. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta).. cînd aşa.. ) a se mîhni. ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie.. se duse cu oştile . ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi.. 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul.ISP. inconsistentă.

cu ifos. a-i cînta cucul în pungă. a-i merge rău. a sus ine (din interes) vorbele.EM. (pop. niciodată. a fi sărac. ) niciodată: te-i duce la maică-ta .PANN. 2) deodată: cînd colea despre ziuă. ) cu foarte mult timp în urmă. a prevesti. rău mi-ai cîntat de noroc! POP.POP. c-are să crească un rîzgîiat. . niciodată. cît îi putea. a cînta în cor. a-i cînta popa la cap (cuiva).cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva).. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). a cînta cu ifos. a cînta împreună. a avea noroc. a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. n-ai alta. cînd şi cînd sau din cînd în cînd.. cînd mi-o (sau i-o etc. cînd i-e lumea mai dragă. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. . niciodată.to i erau cu părul. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie. de . într-o ureche. cînd ai una.. din timp în timp. 2) a linguşi (pe cineva). niciodată. (pop. cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. SAD. ) a se plînge. a cînta găina în casă. a-i cînta cucul în casă. nu-i bărbîn ă. demult. cînd i-e mai bine. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva). a încuviin a.) a prooroci. CERNA. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. cînd voi muri.. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac.CR. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor.) creşte păr în palmă. a-i cînta (cuiva) de noroc. niciodată: s-o procopsi.CR.. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă. tu nici măcar din cînd în cînd. a-i cînta în strună (cuiva). cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica. niciodată. numai mie pupăza. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. a cînta osanale (cuiva). a cînta cucurigu în casă. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. a cînta mereu acelaşi cîntec. (pop. .. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. a rămîne singur. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla.. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. a cînta înaintea cuiva. faptele cuiva.. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a . colea. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă.. a meni. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. cînd somnul e mai dulce. cîteodată.CR.CR. (reg.COŞBUC. (sau în . cînd colo cînd e brînză. (fig. cînd o cînta ştiuca în baltă. suind voios în slavă.. a cînta a . a cobi: pasăre galbenă-n cioc. a o ine una şi bună. nu-i bărbîn ă cînd e brînză. a fi sărit din min i. cînepa dracului.. cînd mi-o creşte păr în palmă. a se jelui cuiva.POP.ISP.POP. a fi într-o doagă. a-i cînta pupăza (cuiva). catunci te-i mai face fată.

a-şi alege (cu grijă) cuvintele.. a atrage de partea sa (pe cineva). valoarea unei persoane: se uita lung la ea. cît de ruşine şi cît de bucurie.cînta. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. 1) c-o fi. a cîrpi o minciună. cît vor veni..GALA. a cîştiga tărîm. cît le va da ştire.VLAH. cît ai clipi din ochi. foarte repede. împingînd pe duşman înapoi. cît ai clipi. a dobîndi importan ă: ea vrea acum .SAD. într-o clipă: cît ai bate din palme.. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . ceartă: ca să scape de gîra-mîra.. 1) a înainta (în luptă).POP. s-a urcat deasupra lui. foarte repede. imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr.casa pahar. uneori . 2) cîtuşi de pu in. a-şi consolida pozi ia.P..DELAVR. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap). 1) (înv. c-ailaltă-i şchioapă.. cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr. a progresa. 2) (fig. îndrugînd poveşti şi basme. 2) a se răspîndi. (înv. cît de supărare.. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar). a cîştiga teren.. cît .. ba (că-i) mîrc.. ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii.. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei].. extrem de pu in.. a-i trage o palmă (sau două. să cîştige mai mult teren. se prinse de vîrful prăjinei.. a-şi cîrpi traiul (sau via a). ) a cîştiga teren. . într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit.NEC. 1) foarte repede. c-aia-i chioară. pe dată. cît de frică. a cîştiga de partea sa (pe cineva).. cînta. ) îndată ce .. a (nu) reuşi într-o ac iune. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc. cît .i-ar popa la cap!. imediat.. a pălmui (pe cineva). c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr. veni friptura. cîrpi la repezeală o minciună. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. a-şi cîntări (bine) vorbele. mai . a cîştiga (sau a pierde) partida. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul. cît ai plesni din bici (sau din palme). 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. cîntecul lebedei.POP. alteori. cînd .. 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. sfadă. şi . cît ai pune pe o muchie de cu it.COŞBUC. imediat: cît ai plesni din bici .. LET. a-i cîrpi o palmă (sau una. şi pop. cît .. imediat .POP.... a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă.ISP.: căzacii . s-a repezit spre deal şi. mai.. într-o clipă: şerpele. puse de-l tăie.. nici cît ai da în cremene. 2) (reg. cît ai da (sau cît dai) în cremene. foarte repede. a-şi face un aliat (din cineva).i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . a o rupe la fugă. a se propaga.. 2) ciorovăială. (înv. şi: se culcă Ileana. numaidecît.POP. cînd.. a înainta încet. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul.. cît ai clipi din ochi.. cîteva) (cuiva).. cîteva) (cuiva). ) foarte repede. .. cît ai scăpăra dintr-un amnari. cît ai sfîrşi (sau ai bea. ) parte . două. că mîr.CEZAR. ai fuma) o igară.ISP. cîntărind-o din ochi. .PREDA.. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi). într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul. parte.

CANT. tot nu-i ajunge... ) foarte . într-o clipă: cum ieşi din sat.cît ai zice cîrc.CR. îl brînceşte cît colo. cît ai zice miau. pe fugă. ca cioara-n par. cît colea. nu prea departe. într-o clipă: cît ai zice mei. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea.CR. ) cît de pu inel. cît ai zice peşte. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! . cît ai zice peşte.. 2) la o parte: ce stai.. 2) oricît (de mult): cît de mult are. foarte pu in timp. se ia după moşneag şi. imediat ce . ) cam.... cît ce . de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo.CR. 2) pu in. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă.CR.AL. cît (sau ca) cioara-n par. ajungi în cătunu Sătulei. slobozea cîte o îră cenuşe. cu nici un chip. iar nu din fugă.: la drum. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. e bine să porneşti cît de diminea ă. cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei . apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi. (mai) cît colea. (înv.. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză.COŞBUC. cîte oarece pridoslovie. fără habar. cît e (sau pînă-i) cucul. cît îi cucu! AL.. cît de mult. mamă-sa cît ce-adurmea. la o azvîrlitură de bă : purcelul . cît de pu in. cîtăva de . (reg.. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i.. într-o clipă. înnainte trimi ind. scurt: la toate începăturile căr ilor.. cît ai zice „cîrc. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg. şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. şi iarbă cîtăva de . cît de colo. cît apuci între degete. (înv. cît de ci. unde-s casele boiereşti. ... în foarte mică măsură.AL. oricît.. cu-atîta inimă rea? POP.: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea. foarte repede. 1) ceva. niciodată. cîtă frunză.. (înv. unele. în apropiere. cîtă frunză. cît capul sub sabia gealatului cît ce . (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept. aşa cît apuca-ntre degete.ISP. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri.. cîtă iarbă... bade.cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? .CR..CR. foarte pu in. că vorbea cu în elepciune. ce pre are? (măcar) cît de . imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia.).. cît de cît.STANCU.. cît e ceasul?.POP. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. şi pop. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. Frangoleo!. foarte pu in: pe unde mergea.POP. Frangoleo!“.ISP.. la (oarecare) depărtare. cîtă pulbere şi spuză. cît ai zice mei. servindu-mi ara pe aşezate. cît costă?. ) foarte pu in timp. (reg.). ) îndată ce . cît capul sub sabia gealatului. cît de pu in sau (înv.CR. cît colea. . foarte repede: adormi cît ai zice peşte. ... cîte doi-trei (sau trei-patru etc.CANT. cît ce pot (po i. în număr foarte mare. ) cîtă pulbere şi spuză. destul de . niscaiva. ) de departe: armasariul . poate etc. cît colo.CAR.IST. cîtă frunză şi iarbă. cînd văzui a lor mul ime. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece.EM...: la mine-n prag venea. de departe. mergea în urma lui.. să mai cumpere cîte ceva.. cît de cît. cît colea cît colo cît costă? cît de . în cît de mică măsură.foarte pu in. ba.. 1) aproape.

CR. cît îi lumea şi pămîntul. cît îi poate cojocul cuiva. cîte şi (mai) cîte.CR. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici. cît îi poate pielea (cuiva). nu după multă vreme.. (înv. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima. tot felul de (nimicuri. cît poate suporta cineva. toată via a: nu te voi lăsa. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. şi fam. în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. cît cole. pu in.): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR. cît ici.) avea. ) fiecare. nenumărat: trînteli. cîte pu inel. cît îi poate calul (cuiva). v. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). (înv.) ine gura (sau gîtlejul).POP. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. că ea nu poate. cîte unul careleşi. cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). cîte . cît îl in picioarele (sau puterile). şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. cît mai (sau cît de) curînd. cît vrea.POP.. cît îi cere inima cuiva. cu toată energia. (pop. cîte şi mai multe. multe (şi de toate). pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. cît mai (sau de) repede. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd.AL. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc.ISP. cîte unul (sau una). . cîte zile voi avea.. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump.. ) niciodată..ISP. cît poate.POP. cît îl (îi etc. că prea sînt multe . cît îl in puterile. pe rînd. de să nu-i dea nimeni de căpătîi. VARLAAM.. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării). imens. pe rînd. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. prostii etc. cît îi stă în puteri. 1) în vecii vecilor. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul. 3) nemărginit. (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in. buşeli şi flocăieli cît lumea. cîte vrute şi nevrute. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul. cît ici. mîna) sau ce poate osul (cuiva). cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea.CR.. de frică. ori te făcea să-şi sară inima din loc.. nesfîrşit. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. nu mai face brînză cu Harap-Alb.. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). toate. minciuni. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd. cît i-a inea gura.POP.. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). ceva: cînd spunea cîte una. osul. COŞBUC. foarte multe. în mod progresiv. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva.CR. unul cîte unul. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului. PRAV. cît lumea cît mai curînd .CANT. ajung pe Ivan.. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . ) în mod progresiv. (reg. pînă la epuizare: strigă tu . 2) niciodată: alt stăpîn .EM. cît hăul! ISP. cît colea.BELDIMAN. încetul cu încetul. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre. foarte pu in. cîte un (sau una). pedantule! CR.BĂLC. şi. cîte zile voi (vei etc.

.. (mare) cît o zi de post.SAD. mai că ... cît pentru . 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui. insesizabil: trebi ca acestea.) sau (cum) nu se mai poate de . cît se poate de . . nu se mai bagă în samă.. putem etc..: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei. cît să chiorăşti un şoarece.. referitor la .. cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos.: am aruncat şi eu o vorbă. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul..OD. în ce priveşte. cît pofteşti. căciula.. cît te-ai învîrti într-un călcîi.. foarte mare.. cît pe colo.POP..... cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . iaste lăudat . uriaş. mai să . foarte repede.CR. imperceptibil. atîta vreme cît: cît timp trăieşti.ISP. (foarte) repede. foarte mult: Oşlobanu.CĂL. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit ... din cale-afară de . frate. ca cum te-ar pişca un purice. mare: se cutremurară.ISP. foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne. oricît. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul.. cît se poate de . cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. foarte pu in. 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul.. (nici) cît (e) negru sub unghie. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte.. mare cît o zi de post. foarte întins.NEGR. foarte lung.CR. sau de nu se mai poate. cît de mult.. (pop.: cît pentru străinul brunet. cît se-nvîrteşte o roată.). foarte tare. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască). deloc: a înfruntat pre nuna cea mare.. cît te-ai şterge (sau să te ştergi.... (reg. cît (ce) poate (pot.. mult: mînca şi bea cît patru . care mînca cît şeptesprezece... cît să . cît şapte sau cît şaptesprezece. cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să . ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila . cît stau răsăritele de apuse..SAD. revărsîndu-se zorile.EM. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo.NEGR. deloc: am avut minte cît păr pe broască...NEGR.. cu cît mai vîrtos a lucra ceva..POP. extrem de . ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre.. ) în cantitate foarte mare.. cît timp.... cît pe colo cît pentru .).cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să ... (înv. el părea că nu bagă de samă.. cît ai clipi din ochi.BIBLIA .SAD. (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior. (sau despre . cît pe ce (sau pe-aci) să . cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine. ne cam pusese pe gînduri.CR. într-o clipă. dar desfrînat cît se poate. ) în cel mai înalt grad. foarte. cît patru. cît papură în baltă. cît toate zilele (de mare). la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă. numai ca să .. PSALT. te-ai freca) la (un) ochi.COŞBUC. nimic.. aproape să . cît pumnul sau cît un pumn..ISP.. foarte pu in... (înv. într-o clipă.. interminabil: uite-i mă.... din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate. privitor la .. cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste... pu in a lipsit să . (sau mai . la o împără ie. grijile nu te ocolesc. peste limitele obişnuite. fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată.

(înv. mult de tot. cît vedeai cu ochii. claie peste grămadă. lumină strălucitoare de lună. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. clar de lună.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). pe iluziuni mari.NEGR.BIBLIA .ISP. a cloci pe vatră. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. a merge împleticit. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. 2) (fig. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti. a dori răul cuiva. cît unghia. defel.DELAVR. liniştea se aşternu peste pădure. a cloci un gînd. neînsemnat: privighetoarea .NEGR. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. (reg. cîtuşi de cît. o (bucată de) vreme: cîtva timp. cît va trăi. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . cît un fir (sau un grăunte. pînă foarte departe: cîmpurile. ) tot timpul. a clăti(na) capul (sau din cap). ) a nu se clinti. a rămîne neatins. (pop.VLAH. ) cît de cît. a trîndăvi. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. foarte (mult sau tare). cît un lucru mare. cît va da din deget.EM. erau ale lui. a nu se clăti din loc. şi peşte să prinză. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. absolut deloc. cît veacul. dojană etc. şi pop. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). bătu în sus. cît ine Dumnezeu lumea.MAIOR.. a da din cap: bătrîna a ieşit. unii (sau unele) peste al ii (sau altele). cît vezi (sau vedeai) cu ochii. pînă va trece mînia Domnului. a-şi clăti gura.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. 1) a-şi spăla gura. a vorbi mult şi fără rost: ajungă.ISP.. continuu. a clădi (sau a funda. într-o clipă.CR. cîtuşi de cît. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. a clăti coada. cît un lucru mare. (despre cîini) a da din coadă. a fi foarte mînios. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac.POP. clătind din cap. a întemeia) pe nisip.SAD. a fi pe cale de a se îmbolnăvi. a clocoti (sau a spumega. cîtva timp. a coace la inimă pe cineva. a pune la cale ceva. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. claca lui Dumnezeu. (ori)cît de pu in. a clămpăni din gură. a cloci o boală. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). (pop. foarte mic. bătu în jos. (reg. nesigur. ) foarte repede. a se clătina pe picioare.POP.DOS. clipă de clipă.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. permanent. a se gudura. a nu se urni din loc. un sîmbure) de mac. a turba) de mînie. a nu se mişca. luptă: am fost în foc la ’77.). (înv. ) război. în dezordine.

. 2) foarte nervos. din cînd în cînd: [copilul] începe .. a coase la oboroace.. a stîlci în bătaie (pe cineva).. c-o pă i sau că o fi.. a fi be iv. sărăntoc.AL. mă! PANN. instrument. să se sfîrşească comedia..SAD. a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm. coada oştii (sau oştirii. a coborî tonul.. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi... c-o fi. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din .AL. a stîlci în bătaie (pe cineva). colea.. a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie.. coadă de topor.. 1) (înv.. coada veacului.i pare cu scumpete.CAR. coate-goale se scoală şi dumnealui.. . obuzului.: te aştept în Bulevardul Elisabeta.. spre a înghi i tot ce-i iese în cale. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă. ici şi colo. colo şi colo sau colea şi colea. dincolo că risipeşte. colea. în şoaptă. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL. ) cu gura larg deschisă. a coace (sau a cloci) un plan. (pop. coadă (sau fustă) lungă. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea. sfîrşitul să fie bun!. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt.. dincolo . getbeget coada vacei. alcoolic. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal..... taberei). colea colea .GHICA.CONACHI. ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. a-i pune gînd rău. ) a o pă i. coate-goale. situat în unghiul format de două străzi.. coada-i grasă!. unealtă în mîna duşmanului. a pune la cale.BIBLIA.PANN. col cu Calea Victoriei. (un necaz) în plus. dincolo . col cu . minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. ) sfîrşitul lumii. a vorbi. a cocoşa în bătaie (pe cineva). a-i întinde o cursă. (pop. a coborî vocea (sau glasul). pe de-o parte .) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. colac peste pupăză sau pupăză peste colac. a o codălbi. zgîrcit. cînd şi cînd. colea . a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei.. cu musta a coada ră oiului. neaoş. fudul.PANN. strănepot de plugar..: cobora în linie directă din Mavrocorda i. a-i purta sîmbetele (cuiva). a coborî în linie dreaptă (sau directă) din .. nepot. fără a le potrivi.. nu sînt caii şi pace! POP. vezi cum îi stau coastele. musta ă etc. colac peste pupăză! POP... vagabond: ne sculăm să plecăm.. a comite o eroare. (înv. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. stăi. IORGA. ) a sforăi... mîndru. colea. că cîr. a vorbi mai încet.. coborît cu hîrzobul din cer. (despre şuvi e de păr. îmi mai trebuiai şi tu. ieşit din opincă... (get-beget) coada vacii. cîte una.OD.... şi zici: coada-i grasă! POP. a colinda (sau a bate) cîrciumile.. că mîr: că o fi. . a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL. la intersec ia cu . a coji în bătăi (pe cineva). a descinde din . pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt. că o drege. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu . de origine rurală: nu eşti . pe alocuri. a coase petec la petec. a se trage din . minte scurtă.. a proiecta (în secret) (ceva)..: cole. de vi ă nobilă. a fi strîngător. colea. a coborî ochii.a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. coada ră oiului sau coadă de ră oi. pe de altă parte . că o drege. (reg. a greşi.

.. n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . obligat să .. copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt). a contracta o boală..: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. eapăn. consideră că n-am spus nimic!. de 200 de mahmudele. a-i crăpa capul (cuiva).M. a înmormînta pe cineva. copil al nimănui. jocul întîmplării. copil înfiat. a condamna în contumacie (pe cineva). 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva. dac-ai sta să te potriveşti lor. ). a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie.CAR... copil de suflet. neîncredere în for ele proprii.. libertatea se coboară asupra unei societă i.a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . a avea mare nevoie de ceva..GHICA.GHICA. 2) (fig. a crăpa de foame. nu-mi pasă!. ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. comparativ cu . (jur. a se contamina. fa ă de . a se împrumuta. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte. viclean copil de casă. a fi imprudent... a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva). a fura.... haimana. . potrivit cu . ) a condamna în lipsă (pe cineva).. într-un proces. (p. simultan cu ..CR. alături. a conduce pe ultimul drum pe cineva.... (jur. EM. a comite o impruden ă.. conacul cel de apoi. cotul şi pişcotul!. a se sim i dator. (înv. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. copăcel. om destrăbălat. ) copil nelegitim. sau în compara ie cu . a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. concomitent cu . a bate zdravăn. împreună. de-mi crăpa buza. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu . a omorî pe cineva. în acelaşi timp cu . a considera de datoria sa să .. bastard. a conduce (pînă acasă) pe cineva. ) a avea o migrenă persistentă. a gafa. conform cu .. de după gard).. de) casă.. copăcel. dar indrăzne cu ochii. complex de inferioritate. băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. copil de tufă.COSTIN.. fiu de boier care era paj la curtea domnească. concurs de împrejurări. cu o milă de loc de Movilău.... fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că . hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e... a lăuda peste măsură. fecior în casă: Cătălin....AL. a copleşi cu laude. avînd în vedere că . a considera de datoria sa să .. a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame . a-i fi foarte foame.) a nu-şi mai vedea capul de treburi. a se prăpădi după ceva.. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. copăcel. un paj . a contracta o datorie (sau un împrumut). consideră că n-am spus nimic! considerînd că .. (legat) cot la cot. derbedeu. copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas..EM. a înso i (pînă acasă) pe cineva. ) moartea: aproape de Nistru.. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu ...ext. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi.. a se constitui parte civilă. a comite (sau a face) o gafă.. fig. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă. (reg.. copăcel. orfan. (legat) strîns. 3) (fig . . ) a formula... copil din (sau în.

. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii.EM.. în fine!. a creşte iarbă sub cineva. crescut în mătase (sau în puf).. cînd l-a văzut viind.. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă. a crede că tot ce zboară se mănîncă.POP.. a le crede toate lăptoase. (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala. a lua de bune spusele cuiva.. m-a lăudat.. o mare satisfac ie. sufletul îmi creşte.. crezîndu-le toate lăptoase . a-i crăpa pipota de nerăbdare. mînios: baba. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc. a cresta pe răboj.. a crăpat ceasul!.: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. (sau de . de crăpau lemnele! CR. crescut cu o grijă exagerată. a crede fără a verifica. a crea (sau a da. ) ochii). de necaz). avere bună! NEGR. cred şi eu!. a lăsa să se în eleagă că . a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima. a crede tot ce i se spune: mama . tinerică. nu-i de mirare!. a dat Dumnezeu!.. a da. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. a fi foarte nerăbdător. a nu duce lipsă de nimic. a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. a creşte... în perini de puf).CR.). a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. a fi foarte nerăbdător să . a-şi face iluzii. să fii sănătos. calea laptelui. a sim i o mare bucurie...SL. (sau de . a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer. cum i le spusesem eu . a crea un rol. crescut în vată..CAR.. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). a lăsa) impresia că . într-un film). a se lumina de ziuă.. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi. a sugera că .CR. a trăi confortabil.. a ajuta.POP. (despre actori).. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv.ext. a avea mare nevoie de . răsfă at.. a întredeschide uşa. HEL. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). a avea o foarte bună părere despre sine. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a fi naiv... a se crede grozav. supărat. în sfîrşit! a crăpa uşa. ) a fi foarte. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului. pieptul) cuiva. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . . a crăpa (sau a pocni. copii! ISP.. desigur!. a fi foarte încrezut. crescut în belşug.. a fi foarte leneş.a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă.ISP.).. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă). a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că .... de invidie.CR. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă.. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva).. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă. crăpa rînza-n ea de ciudă. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf. ba bine că nu!: nu umblă . (p. [nora cea mică] se apuca de direticat.. a-şi crede ziua eternă.. (pop. a creşte (sau a încălzi.

cu (de-)amănuntul. a croi la planuri.ISP. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. 1) a-şi face loc prin mul ime. (a. cu . a lăsa în via ă (pe cineva). 2) (fig.ext. bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. crucea zilei (sau nop ii). ) pretutindeni. a-şi cru a for ele.PRAV. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. a ticlui o minciună. cu anasîna. în lung şi în lat.1818). cu băgare de seamă. cu adevărat. a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. ) astfel. cum să se arate el. cu anii.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. (în) cruciş şi (în) curmeziş. a-şi croi drum în via ă. la un loc cu .P. 1) din belşug. adică: cu alte cuvinte. în apropiere. cu de-a sila. din toată inima. cu grijă. cruce de aur în casă!.CAR. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului. ajunseră la muma Crivă ului. cu alte cuvinte. ochii i-au slăbit. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. a croi o minciună. şi pop. cu această (sau astă) rînduială. cu aten ie. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate.P. în amănun ime. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). a-şi deschide drum. cruce de voinic.GANE. a face proiecte. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. ) cu toată bunăvoin a.. cu aceste(a) cu toate. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie.POP. 2) a parveni. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. a o croi la fugă. 1) Doamne ajută!. a bate (cu un bă . peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. cu to i flecăii din batalionul meu.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . înjurătură amenin ătoare. ca orice amator pasionat. . cu timpul: cu anii. într-o măsură şi mai mică. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. tată.POP.. cînd se va mai ivi ocazia. împreună cu . a răzbate în via ă. cu fast. apropiat.CAMIL. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi.URIC. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR.GALA. într-adevăr: acum.. cu precau ie. cu dificultate. cruce ajută!. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai.CR. în toate direc iile. a o tuli. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună.CR. pe măsura trecerii anilor. îndepărtînd obstacolele. miezul zilei (sau al nop ii). cu for a.. cu anevoie. cruce de voinic. crucea ta!. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. cu alai. (înv.. (în) crucile satului.. (p. laolaltă. cu altă ocazie. cu tot. aşa pu in la inimă! ISP.. cu biciul) pe cineva. a-i cru a via a cuiva. a croi pe cineva. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. (înv. cu apropiere.CR. a se menaja. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. cu mare băgare de seamă.. cu atît(a) mai pu in. cu greu..

. cu toată familia. 1) (muz.PRAV. cu bună ştiin ă... de ruşine): cu fruntea-n piept..VLAH. . cu trudă.. cu chip să ucidă vreuna... cît p-aci să . ) smerit. ) 1) cu grămada. anapoda. cu capul (sau cu fruntea) în piept. în cunoştin ă de cauză. (înv. cu to ii: au plecat cu că el şi purcel.. ) cu multă însufle ire.POP. . cu cevaşi.. nenumărat. cu capu-n jos. 2) cu sănătate. zvîrrr! cu toporul într-însele. cu chiu.P... din toată inima. cuvinte.CR. cu capul a mînă.. binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă. inteligent: era un tip cu cap. cu chip că ... şi ea tot nu-i mul ămită.... cu bra ele deschise.. cu vai cu chiuita . rezonabil. cu carul. în aşa fel încît . cu ce îndrăzneală?. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. şi sîngur cu sine să facă greşala. în persoană: se mărgini Traian.).: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos.CR. cu greu. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. (singur sau însuşi) cu capul său. de cerneal-atîtea coale.BIBLIA. după multă osteneală. ) 1) el însuşi.RUSSO.. (sau ca (să) . cu bunăvoin ă.DOS. cu tot avutul. jucînd [căr i] cu chibzuială. (înv.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul). sub pretext că . (fig.. astfel încît . în mod conştient. potrivit. supus. cu capul plecat (de supărare. (sau să .. nimerit. cu în elepciune. grosolănii. cu bun chip sveatnic. foarte mult: a i umplut.... 2) singur. din belşug: îi aduce în casă cu carul. cu (chip şi) chibzuială. cuc armenesc. cu că el (şi) cu purcel. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .. cu inten ia să . cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie..POP. ) cu bunătate. cu fundul în sus.MAIOR. cu caş(ul) la gură. 1) (înv.cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine. cu chip de a .: cu chip că eşti hazliu. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. imatur.. din abunden ă. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca .. cu bunăvoin ă. ) necugetat. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie.CAR... s-apropie de cal. (reg. cu ce obraz?. cu bun chip. 2) mult. cu toptanul.P. cu cale.... (reg. cu cap. drept..). crescută cu cheltuială prin pensioane. îmi spui o mul ime de . pe dos: lumea asta e pe dos. cu chibzuială cu chip că . cu creştetul descoperit..VLAH. toate merg cu capu-n jos! CR. cu nemiluita. cu duhul blînde ii. cu chip de a .: văzînd nişte lişi e pe apă. deştept. costisitor: bunătatede copilă. umil.AL.COŞBUC.. cu (sau de-a) chiuita. scump.NEGR. cu cheltuială. cu capul gol. lipsit de experien ă. cu chezăşie ca . călărind pe gramaticele latine.. ) n-a lipsit mult să (nu) ...CAMIL. (înv. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei. cu condi ia ca . de-i so ie. (reg. cu brio. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP... ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR. cu chiuita. cu gînd să . cu căciula în mînă. cu chiu.

complet. (înv. (a. în totalitate: era cu desăvîrşire chel. ipocrit.. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. prefăcut. cu cuvînt de . amănun it. cumătre.1811). cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta. cu claritate cu claritate.. privea la ei cu drag. cuminte. bucuros. cum trebuie.. potrivit.) mul i. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul.VOR. după..COD.. .CR. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul.URIC. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică.cu cinste.. cu credin ă cu credin ă. desluşit: autorul descrie cu fine e. pe măsură ce trece timpul.CORESI. fă arnic. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde. (înv. cu de la sine putere. ruşinat. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. for at..CAR. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. ferm. din proprie ini iativă: o igancă aduse. metodic. ) cu greu. cu coarne. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie. fals.. clar.CR. premeditat. împreună cu . în ordine.. cum se cuvine. echivoc... (înv.CANT. cu cît trece timpul cu cît trece timpul. din toată inima. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu . cu mînie.. energic. cu tot cu (sau de. cu depărtare cu depărtare. cu două fe e.... cu ridicata. cu adevărat.. (reg. (înv. MAG.OD... corect. ) cu puterea sa.GALA. (în mod) onorabil. cu coada între picioare cu coada între picioare. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic.CĂL. 1) sub cuvînt de .. şi coraj d-a cugeta. limpede.. cu ciudă. ipocrit: om cu două fe e. cu consecven ă cu consecven ă. ) cu toptanul..EM. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale.MARCOVICI. cu convingere cu convingere.SAD. cu de-a sila cu de-a sila. nimerit. anume. credincios: cu credin ă să-l primim.. cu .. cu dragoste. cu desăvîrşire cu desăvîrşire.CORESI. (pop . cu cumpăt cu cununie cu cununie. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă .POP. . cu obliga ia de a .. cuviincios. cu coaie cu coaie. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. cu de destul cu de destul. cu drag. 1) nejugănit.. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine. convenabil.IST. în detaliu. 2) (bărbat) viril. integral. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc. cu cioporul cu cioporul. ambiguu: vorbe cu două în elesuri.. cu cuvînt de . cu două în elesuri. cu condi ia să . ) chibzuit. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă. la un loc cu . prietenos: soarele . cu cu cumpăt (bun). fă arnic. frumos.. cumsecade. cu coarne cu condi ia să .PANN. cu cale. cu crezămînt. bine.. cu claritate şi cu elegan ă. cu de la sine putere sau (înv. 2) sub cuvînt că . departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. în mod consecvent. în) cuviin ă.. cinstit.CORESI.EM.. mor iş..: mînînc merele cu tot cu coajă. cu for a. enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare. PANN. hotărît.. tu te coboară pe pămînt. cu ..

plin de îndrăzneală. (în) afară de . cu frica lui Dumnezeu. cu for a. a avea gînduri.DRĂGHICI. prin for ă. conştiin ă liniştită.. fă arnic. cu binişorul. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. ) cu picioarele în sus: a doua zi.LIT. evlavios.PSALT.CR.: învă ase toată materia.. cu dreptate. cu căldură. cu duiumul.. cu febră: brusc. cugetător de Dumnezeu.ANTIM.OD. a se cufunda în somn..CONV. cu excep ia . fierbinte. folositor. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. cu frumuşelul.POP.P.. cu regret. cu foc şi cu potop. cu curu-n două luntri. (înv. adevărat. deschide i cu fuga.DOS.. cu dulce. pios. blînd. ) arzător. cu fruntea sus. împăcată cu sine: cu cuget drept. nehotărît. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. profitabil. cu mîna la piept. fierbinte.POP. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat.. cu drept cuvînt. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare. cu gaidele în sus. a cugeta sfaturi. prin laude meritate.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . cu înflăcărare. fără fă ărnicie. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI.GHICA.POP. te aşteptai să fii răsplătit. cu drept cuvînt. degrabă. cu binişorul. cu fuga. cu bunătate. pios. nepătat. cu fa a curată sau cu obraz curat. repede. curajos. util: să ne fie cu folos.. cu teamă: vorbea cu frică. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) .. strîns. integru. cu folos.CR. (înv. cu frică sau (înv. plăcut: vorbea cu dulcea ă.CR. cu durere în suflet. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte. (reg. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. în mod întemeiat: . cu duhul blînde ii. MINEIUL. cu fierbin eală. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate. (înv. cu droaia. (înv. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. nevinovat. ) sub amenin are. sincer: spune i-mi cu drept. 2) speriat. . ) cu de-a frica.... ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. 1) (înv. drept. indecis. cu foc. dragii mamii. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. cu genunchii la gură. cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . imediat: hai. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop... cinstit: fuge . cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR.. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. cu excep ia ultimului capitol. . DOS. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. cu fuga! CR. cu dulcea ă. a dormi adînc. ghemuit.DOS. cugetare bună (sau rea).POP. (înv. care de pe unde se găsea.POP. de cugetă bine şi cearcă de Domnul.. sim i că-l ia cu fierbin eală. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul).. cuget curat (sau drept). a cugeta bine .. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu. cu părere de rău. pe bună dreptate. ) a voi binele (sau răul) (cuiva).

cu toată impar ialitatea. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară).AGÂRB. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. pe fugă. lucru pe care nu po i pune nici un temei. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. EM. cu hamişa. cu de-a sila. ) cu for a. hazliu. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. cu glamnică la inimă. patetic: cîntau la psaltichie. în grabă. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură. cui de tei. vinovat. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura. că-l înduplecă. într-o bună zi. 3) cu răutate. bucuros. cu mî a-n sac. cu hurta.. cu grabă.cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a . cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. 2) de-a valma. îngrozit: cu inima răcită. cu ifos. cu gîsca-n barbă. cu haz. inten ionînd să . cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. de nevoie.BĂLC. cu gura rece. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă.. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec . 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. ) cu înşelăciune. cu obiectivitate. cu grămada. . cu mare greu găseşte drumul.i ascult chemarea. cu hatalm. (reg. cu inten ia de a . cu inima deschisă. cu hapca (sau cu japca)..P. . 2) (înv.. cărunt. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei.POP. .POP. cu gîndul de a . cu mare dificultate. cu gîndul aiurea.. fără voie.AL.. cu inimă. cu (mare) grijă. ) cu grămada. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. 1) din belşug. curajos.NEGR. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. topit de durere. plăcut.CAR..REBR.VLAH. fără convingere: Bun sosit la noi. cu hapca. cu insisten ă.CR. ce cu hamişa voia să se vîre în cer..COSTIN .ISP. (reg. cu ifos. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . cu gîsca-n traistă. cu duiumul. cu greşeală. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR. nostim. ) cu toată gura.. cu inima răcită. 1) energic. cu sinceritate. cu musca pe căciulă. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere.NEC. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea. cu gura plină. sus ine că da. distrat. cu inimă bună.. în mod fraudulos: îngerul cel rău. la hurtă. cu sila. 2) inimos. cu foc. grăbit. nemăsurat.POP. fără şovăială.OD. (reg. cu franche e. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. 2) cu (mare) aten ie. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să.CR. (înv. voinice!.. . speriat. ) din greşeală. cu (mare sau mult) greu (sau greutate).. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului.CR. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece. hotărît... cu grămada d-a lungul Buzăului. zise craiul cam cu jumătate de gură. colea.POP. observă tot ce se petrecea jos în curte.

iară noi usnele nu desfacem. a se culca foarte devreme: baba . 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune... exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor. să ne rugăm. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? . cu înflăcărare. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să .ISP.. 2) a nu-i păsa. (în mod) în elept. din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. cu îndoire. cumva: cum.. 2) în mare măsură. fie ce-o fi: apoi dă. într-un fel oarecare. a tăia un arbore. cu bun-sim . cum . cu siguran ă. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini ..ISP. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. PANN. cu lunile. necum. DRĂGHICI . iară. cu toate că . în mare cantitate. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul. a culege lauri.. cu întreruperi. cu îndestulare.. a deveni celebru. inten ionat. cu lopata. a se culca pe lauri.cu inten ia să . chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. ) deşi . ) cum s-o nimeri.COD.. (reg. 1) în belşug. (înv. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. cu limbă (sau cu grai) de moarte. cu luare-aminte. cu judecată. (înv.. atrăgător.. pe urechea ceea. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. pe urechea aia). printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic. cu degetul în gură. înverşunat.. jalnic. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . cu planul de a .). necum cum . cu iuboste. necum. cu izbîndă.. ce vrei să spui?. cu ardoare.. victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă. tată.. intermitent. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. totuşi .CAR.VOR.ISP. ) cu drag.BĂLC. se culcase odată cu găinile. tot . prudent.... pornit: făcea totul cu înverşunare. cu înlesnire. . cu inten ie. destul.CR.. cu în elepciune.. a culca un arbore. (sau de a . cu înverşunare.. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. cum o da Dumnezeu. cu grijă. uşor. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI.CORESI. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. cu gîndul.. cum a da tîrgul şi norocul. cumpătat. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. incert. (aproape) instantaneu... cu luna. biruitor. a avea succese mari.. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). cu lipici. a se culca (odată) cu găinile. VLAH..ISP. atent.. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa.: cumu iaste aceasta drept . dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e. cu jale.. ca ultimă dorin ă. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. cu îndelungul.. ) îndoielnic. cu (bună) încredin are. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. a ne durea şi în toate păr ile a ne da . trist: de ce plîngi cu jale? AL. lesne. cu iu eala fulgerului (sau glon ului). s-a descurcat şi de data asta. cum. ) timp îndelungat. (înv.. încîntător. cu înfocare. din abunden ă.CR. a nu se sinchisi (de ceva). cum adică? sau adică cum?. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. a culege de pe drumuri (pe cineva). (înv. menit a smulge aplauzele colegului d-sale. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva).

cum se cade.AL.. priceput. cu măruntul.IOSIF.. cum ar fi . cum dracu?.CR.. ce naiba? cum e.. era frumoasă de mama focului. cu milă. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . cum am cumpărat-o. semnificativ: spunea numai lucruri cu miez.. cumpătat. omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei. cu metodă. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. cu miile. cu merit sau de merit. în voie.. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . to i. precum: apă limpede cum îi lacrima. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate..PRAV.. cu greu. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie.. cum e mai . dureros: puica mea plînge cu milă.ARGHEZI .. fără bătaie de cap. din ce pricină. cum am auzit-o. cu mare caznă. cu măiestrie. 2) fără nici o grijă. şi pop.CR. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit... cum că . inactiv.. mort. cu mic. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic. că . după multă osteneală. (glume ) ame it de băutură. precum se putea prevedea. altfel spus. (p. cum de . cum e obiceiul. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept. metodic. cum se obişnuieşte.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău..cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o. aşa o spun mai departe. cu mare ce. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). (înv. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. cu amănuntul...PRAV. cum e. neînarmat.CR. de exemplu. cum ar fi ciocănitoarea. cum e habarul?. cum e sfîntul şi colacul. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. cum că . ) în cele din urmă: după multă trudă...POP. cu mărun uşul.. cu chin. 3) decedat.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă. de respect. spre a . cu mîinile în şolduri (sau încrucişate). sistematic.... ) uimitor. în detaliu. de pildă. ext. 1) impasibil.. cum ca să . cu mîinile la piept. (înv.. (înv.. ) în cantitate mică. ca (şi). cu mare greutate. (fig. fără deosebire. cum se cuvine. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune. cum merg lucrurile? cum e legea. cu mare. cu măsură. (înv.. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. .: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină. cît se poate mai . cu judecată sănătoasă..URIC. cu chiu şi vai. ) jalnic... ) substan ial.. ) în elept. îndemînatic. cu mîinile la piept . cum era şi de aşteptat... adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. cu pompă. cu scopul de a . în cantitate. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură. diplomă de merit. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa. cu minte. cum se face că . chibzuit.. bunăoară: o pasăre. conform obiceiului.. (ca) de pildă. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi .. cu minune. 2) (înv. cu mare alai. cum de .EM. aşa o vînd..POP.ext.. cu mîinile goale.ZANNE. ) pentru ca să ... cu miez. (p..

a cumpăra pe nimica toată.i fie!. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap.. precum au şi făcut. unde nu-i de modru. după puterile.PSALT. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. sincer.i . (înv. bravo ie!.COSTIN. ) ca şi cum nu .. mai încape vorbă?. a cumpăra vremea.. se poate altfel?. a cumpăni din ochi. cum mi-e sortit. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. (înv. uştiu! iute sub un chersin. a evalua. (care sau cine) cum poate. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . halal să-mi fie! CR. (mai) plastică. cum nu! CR. cum o mai duci? cum mi-o fi scris. a cîntări din ochi. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. cum îi vine. cum mai po i?.MOLD.NEGR. cum poate (mai bine). l-a etc. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire.CR. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte. cum nu şi s-are fi făcut. ) 1) (mai) răsărit. iar nu aşa. cum (să sau de) nu!. ) nimerit. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . POP. desigur!.COŞBUC.) sau cu mîinile lor (ale noastre. pe je tăcut se lasă. foc. după cumpătul vreamii. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). cu mîna. . (înv. (reg. cum s-ar prinde.. cum mi-o fi dat. 1) de ce nu?.PRAV.AL. 2) vorbă să fie!.)?.BĂLC. cum o mai duci?. cu (sau la) modru. (mai) cu mo . cum mai de..POP. direct. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. hî! da. cu mîna cuiva. ) ce mai faci?.da cum.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa. ale voastre etc. ochii tăi. vezi bine!: mîndruli ă. n-ar sămăna. a cumpăra la un pre exagerat de mare. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună.. de mînă. cum îi vine pe ăcălie. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu. se înghemuieşte acolo. a cumpăra de la un intermediar.). manual.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa.. şi atunci cum rămînea? CR. cum trăieşti?. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . bine seamănă cu-ai mei! .. ce se întîmplă (cu . personal. (înv. disperat. cum are chef.EM. cum doreşte. (înv. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. cumpănă de via ă (sau de moarte. ) roditor. mai firoscos decît noi to i. odoronc-tronc.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . . cu mîncare... a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). cu conştiin a curată. cum s-ar prinde. a ta etc. cum rămîne (cu . că-s făcu i pe seama ta. a cîştiga timp. de pierire). cum nu şi . deschis. cum poate.ISP. cu moartea-n suflet. a cumpăra foarte ieftin. şi domnii Volohiii. . cu mîna goală.NEC. şi cuscrii cu craii lor să facă. cu mîna lui (a mea.CANT.. cumpătul vremii... cum o mai hălăduieşti?. potrivit: să n-apuce codru. halal să. să. (iron. fără a aduce sau a lua ceva. (înv.)?: omul putea să nu ne deie nimic. fireşte!.: strica-să-vor aceale tocmeale.POP. şi rudenii. ca din topor.) făcut mama. cum m-a (te-a..DELAVR..

DOS. cu mustrare...MINEIUL. 2) în timp ce. cum se cade. după cum se cere. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul. ce înseamnă asta? cum vine vorba. din toată inima. cum vrei.. cum şi copiii.PRAV. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic.OD. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii. temeinic. cum te văd şi cum mă vezi. ) 1) aşa cum. cum şi Iov. (fam.?: cum stai cu sănătatea? cum şi. şi femeile. cumuşi... ce părere ai? cu multă bucurie.CORESI.. cum se cuvine. cum se zice ăran... cumuş [i] va muri stăpînul.: aşteaptă cum to i să se întoarcă. .?... 1) explicit. uşor. cum să fac (ca) să . cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar . în ce chip să procedez (ca) să .EM. ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim..cum să . cum crezi (că e mai bine). cum nu se mai află (pe lume). cum o duci cu . ce vrea să spună asta?.. după multe eforturi... moare de dor ca să te cerceteze. (înv. după cum: au înfruntat .: datori sîntem ..?. cum se cade... aşa cum se cuvine. cu reproş.. cu măsură. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare. cum se face că . 2) ca să . cum stai cu . cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu .. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce. cum se nimereşte. dispre uitor: vine de la Paris. cu nasul zbîrciog. cu monoclu-n ochi. (înv.. cum dă Dumnezeu.ISP. cu nazar. cu nasul zbîrciog. pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite.VLAH.ISP.BARAC . oricum.. izmenit. cum şi (în) ce (fel sau chip).? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să . întocmai ca . (despre cai) sperios. fără asemănare. cu multul. a mul emi lu Dumnezeu. zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine.. (înv. cu greutate.: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa. să feace turbureală în mare. cumuş [i] era. amănun it.DOS.. nărăvaş. cum nu mai există. (înv. pre împărat .. d-ta care eşti atît de delicată! AL. 2) prin ce întîmplare.. şi pop.DOS. umilit. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i. cu multă uşurin ă..)?.... cu mul umită..CORESI .?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare.CR. cu modera ie. cocoane. cum trebuie. bine: îl aşază cum trebuie. cu aere de superioritate.. cum pofteşti. cum vine asta?.. pune roata la loc. cum să fac să . 1) la fel ca . ) mai încape vorbă?. cum se poate?. cum i se pare?.. ) 1) să .. cum să nu!.. cum te văz şi cum mă vezi. desigur..PRAV. cu nasul în jos. cum e posibil?. (sau de .. făcîndu-l eretic . cum se zice. cu nart. extraordinar.FIL. adică: om de gios. cu socoteală. ... parcă tot îi pute ceva.? cum să nu! cum se cuvine cum se face că . COSTIN . fără efort.. supărat.. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om. cu multă caznă. cum se zice.

cu nepăsare. ). anevoie.. .ARGHEZI. nenumărat. în dezordine. năbădăios.EM.HEL. ) nesigur. cu nejudecată. incert. 2) (p.VARLAAM . fără preget. cirezi. cît trăieşte lumea.CR. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. (înv. ) fără folos..cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi.NEGR.EM. şi reg. HOGAŞ. (înv. cu necesitate. cu năvală. ireal: lumea . ) fără milă.le-n vînt vor trece în mîndru galop. cu nejudecată. . cu neîndurare. cu nestrămutare. (înv. . cu năpaste. fără socoteală. cu necaz. (înv. ) cu nenumărata. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. cu neputin ă sau (înv . fără rost: privind cu nedomirire. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. nervos. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. fără a fi fost judecat.ISP.ISP. abuziv.SAD.ARGHEZI. 2) neîncetat. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. nerăbdător. seme şi avîntat.CR. cu neaşteptare. cu nerăbdare.EM. cu nemilostivire. cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. cu neîndemînă. . cu neastîmpăr. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti. (înv.POP. ) continuu. cu crispare.problematic.GANE... ziua şi noaptea păzesc cu neadormire. (înv. ferm.ISP.LIT..MARCOVICI. cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa ..N. (înv. plin de temperament. cu necurmare. cu nevinovă ie. (înv.CR. dificil.ext. beau cu nemiluita şi nu se îmbată. şi pop. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. ) imaginar. cu neadormire. ) greu. fără cru are. fără milă.) cu neputere. livezi. cu nemiluita sau (pop. cu nemară. (înv. neîntîrziat.ISP. ) imediat. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul. 2) (rar ) în neştire. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut.CONV. ) 1) atent. crud. an oş. sfidător: roibii cu nări. cu nesa . dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. cu nepreget. cu nervozitate. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. cu neîncetare.MAIOR.COŞBUC. bălăcea cu nuiaua prin apă. (înv. hambare. cu (sau în) nerăbdare. cu aviditate. ext. necontenit: o privesc cu nencetare. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. cu ghiotura: nişte be ivi care. cu nedumerire. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste.HOGAŞ. cu nefolosin ă. . ) mîndru. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. fără răgaz: fiarele . aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau.NEC.OD. cu neorînduială (înv. 2) cel mult. şi reg. din belşug. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. ).COSTIN. cea aievea ne părea cu neputin ă. cu nările în vînt. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. (p. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate.

cu (sau în) nici un chip sau nici în. cu noroc . cu (sau fără de) noroc. 3) de nevoie..GANE. ) la întîmplare. încă necînta i cocoşii. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă.GANE. (înv. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. PRAV. (înv. ). bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului.BIBLIA . s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. purtător de (ne)noroc. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. 2) prevestitor de (ne)fericire. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). putea să-l cunoască din talpă. şi reg.NEC. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere.tr-un chip. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. a fi trainic.ISP. pe de rost. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. dis-de-diminea ă. 2) a şti pe din afară.. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. ) de nemică. (înv. cu nici un pre . în nici un caz. ) prin munca asiduă a cuiva.CONACHI. şi pop.MINEIUL . cu (sau prin) nevoin a cuiva. 2) anevoie. 2) primejdios. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. a avea experien a vie ii.MOXA. a cunoaşte (sau a vedea) de departe.ISP. a dura.ISP. ) cruciş. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. a nu cunoaşte moarte. cu judecată. 3) stăruitor. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. a (nu) avea sim ul măsurii. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva).CANT. . a cunoaşte (sau a şti) har cuiva. anevoie. ) 1) cu rîvnă. cu (multă sau mare. 2) semnificativ. (înv. cu noimă. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. adecvat. a cunoaşte lumea.POP. zelos.CORESI . cu nimara. HOGAŞ. cu noaptea-n cap. deloc: această leage nu-i bună de nemică. 1) a cunoaşte în amănun ime. a cunoaşte (ceva) numai din nume. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . lăcui într-însa. ) 1) (foarte) greu. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. cu nici un chip. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut.. cu nimereală. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. a şti (pe cineva) după înfă işare. în nici un caz. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. a cunoaşte fa a. (înv. în (dez)avantajul (cuiva): românii. să se mărite. în nici un fel. de bun (sau rău) augur. precum am trăit eu. (înv. 1) logic. (pop. zice. DOS. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. a nu şti nimic (despre ceva). ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă.ISP.SAD.cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi. .EM. a cunoaşte. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. privindu-l pe sub geană. în elept. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. nicidecum: cea mai mică nu voia. cu nimereală. pe nimerite. (înv. . judicios. (fam. sub nici o formă. 1) cu (sau fără) succes. orice s-ar întîmpla. de (in)succes. cu nimic sau (înv. în detaliu.

. cu orice risc. cu numele cu numirea cuiva cu numire de . cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt. în extaz. ) cu de-a sila... . înflăcărat. 2) avînd numele de . cu ora. 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. ) cu noroc. cu for a.. ) pe nedrept. în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele. în mod ostentativ.GHICA. cu nuri. prin lume şi prin via ă cu orînduială...MACED. soseşte generalul Mencicof.CAR.POP.. cu orice chip. foarte uşor. (înv.. cu tot dinadinsul. (fig. (sau pe .: baba se urcă în pod.CAR. fără grabă. mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală.: un cal învă at cu nume de Graur.SAD.. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire... cu paralîcul. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi.): to i rămîn uimi i în fa a ei.. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . . 2) pe de rost. 3) sub pretext că . cu ochii (sau cu privirea) intă la ..cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de . (p. (înv. cu orînduială.). (numai) cu numele.DRĂGHICI. prin toate mijloacele: spînul vrea să. foarte cunoscut.. în orice condi ii.. să .REBR. ) în cantitate (foarte) mică. neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten. cu orice pre . organizat: toate se petrec . (sau că . fără a se mai gîndi. cu parul. 2) (fig.. cu privirea pironită la ... CAR. (pop. intens: începu să lucreze cu pasiune. bine: să. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. . grabnic: (fig... .. cît cepele de mari. cu o falcă în cer şi alta în pămînt. cu orice pre . 1) fără discernămînt.: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case. ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos... şi reg... cu pasiune.. (înv. ) pe îndelete. indiferent de riscuri. 1) în special. cu orice chip sau în tot chipul. ) cu numire că . 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind. ) ara . cu otuzbirul... orbeşte.. ) cuprins de mînie..HEL.. motivînd că .MINEIUL.. cu numirea cuiva.CEZAR..POP. ) sub pretextul .P... 2) (fig. ca şi cum .ext. cu pacoste. 1) cu titlu de . apetisantă: o demoazelă cu nuri. cu orice pre . 1) (despre femei) atrăgătoare.. cu ochii pierdu i.i răpuie capul. cu paşi repezi.. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă.istăpîneşti împără ia cu norocire.AL.. cunună de lauri. sub formă de .SAD. sacrificii. cunoscut ca un cal breaz. cu orice risc. şi reg. cu oasele pisate. (înv.. cu numire (sau cu numiri) de . glorie... cu privirea intă.CR. sau (înv. 2) bătut măr..ISP... (înv.. cu osebire... angajat şi plătit după un tarif orar. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate. cu ostenta ie. cu titlul de . (numai) de formă. cu numele să le aducă slănină.. (sau pe . repede.POP. privind în gol. . ) faimă. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit .. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL. demonstrativ. cu ogodul sau pre ogod. cu oricîte eforturi.. cu de-a sila. numit .). pe toate căile. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele).. cu ochii închişi.: i-a dat un milion cu nume de împrumut .. (pop.. cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata..BĂLC.POP. cu rost. cu (sau sub) nume(le) de . ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri.. VĂC... cu orbire.

cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă. MAIOR. dar prea le zici cu perdea. cu (sau în) pielea goală sau (înv. nedrept. 1) (exprimat) pe ocolite.. şi reg.OD.SAD.COSTIN . ) cu măsură. cu (sau de) predilec ie. lihnit de foame. cu piciorul sau pe picioare. cu poftă. cu părul colilie. te ascult. din fugă.. cu grijă. (despre alfabet. cu păstru. cu plăcere.cu plăcere! . ) în piele sau cu pielea (sau pieile).P.CR. circumspect: am păşit cu precau ie. plin de haz.CAR. cu părere de rău. înainte de orice. 1) complet dezbrăcat.. (înv. despre ouă) încondeiat. cu economie.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . cu păcat. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele. liniştit: să te văd încaltea.P. cu piciorul în scara murgului. mai ales. cu plată. de nu mai pricepe nimene.. . ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . cu precădere asupra exigen elor nobilimii. pătimaş: cînta şi el cu patimă. domnişoară! BARBU . cu precădere. ) (despreoameni) atrăgător. ) sub pretextul că . dar mai rău pe picioare. pe jos: e rău cu carul.. 2) sărac lipit pămîntului.CAMIL. (despre glume). cu premeditare. care costă. indirect: d-apoi. scriere) chirilic. cu mare aten ie. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. (reg. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . cu por ile închise. care se plăteşte: policlinica cu plată ..N. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! .. (înv. cu pîntecele lipit de coaste.POP. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. cu (sau pre) podobie. (înv. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. să-i ajute. PANN. 2) afectat. cu pică ele.FIL. (în mod) premeditat. cu băgare de seamă. şi reg. cu iertat să-mi fie. uşor indecent: anecdotă cu piper. (nostim şi) cu pică ele. . din toată inima: cu plăcere. cu poala.P.POP. ca să n-o ruşinez. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. greşit.AL. în primul rînd. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. 3) împăcat.GALA.CR.CEZAR.CAR. cu părul complet alb.CORESI. îndeosebi: filologii . foarte intens şi foarte repede: şi. cu picătura. direct. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. picant. cu precugetare. îndeosebi. (făcut) în grabă. cu pieptul deschis. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. cu precau ie. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. cu potcoavă. (fam. cu părere că . cu regret. 2) încet. pe amor îl dau de gol. (înv. în (mod) special.CAMIL. (mai) cu perdea..CAMIL. înflăcărat. cu foc şi cu pîrjol. cu pruden ă.. cu greu. cu piper.. 1) entuziast.. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP. 1) bucuros. cu patos. mai ales: căuta .P.. din toată inima: a rîs cu mare poftă.POP. 1) cîte pu in..

. ) cu prisosire. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la .. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre . cu protec ie... cu (sau (înv. în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune.: o sculă minusculă cu preten ie de nas. prin violen ă..AL. cu probabilitate. şi reg. aşteptările. (foarte) valoros. ) mult. care vrea să pară . în mare cantitate.. înainta cu pruden ă. este numai un obicei rău.cu preten ie de .BĂLC. îndeosebi. util: Despot nu-i ării de priin ă. în mod special. din abunden ă: se bea cu prisosin ă. în plus. cu promptitudine..: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. POP. (înv. în cauză. . 2) (foarte) pre ios.. cu priveghere. cu amabilitate. cu preten ii cu pre cu pre ul ... cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere. credincios. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.. care ar vrea să fie . (înv. din plin. cu prioritate. cerin ele.SAD. din abunden ă.SAD. dar regii ne-o iau cu puterea.. cu sacrificiul . şi pop.. cu pruden ă. să o scoată la mezat. cu pumnul (sau pumnii). cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul. respectiv: viu şi teafăr. cu prilej.P.. cu (de-a) puterea sau în putere. cu (sau de) (mare) priin ă.. în schimbul . la mul i oameni. . ) din plin. 2) (în supersti ii). ) de-a valma. în primul rînd: drum cu prioritate . ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta.SAD. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul.: după cît se zvoneşte în ară. cu efortul . fidel. 3) folositor.. supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă.CORESI . apropiat de .BARONZI.CONV. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. 2) (reg.. boită pe obraz cu suliman. 1) (înv. cu privire la . cu pricina. din belşug. (înv. mai mult (decît trebuie). .. ) cu for a.HOGAŞ . apă lină. ) cu luare-aminte. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. (pop. cu preten ie de ...CAMIL. cu profuziune. 2) preten ios. în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie...LIT..... ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea. (reg..: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. referitor la .CAR..POP . şi reg.GALA.. cu grijă.STANCU..TOP.VLAH.... în (ceea) ce priveşte . cu puterea... cu toptanul. (în mod) prudent: neştiind locurile... în mod prompt. (p.. raportat la ..... (înv. mai ales... cu prisos.CĂL. privitor la . e om cu priin ă pentru norod. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. ) devotat. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . ) excesiv. din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej. cu preten ii sau cu preten ie. influent. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii.MACED. . cu primejdie. cu pre ul .. 1) (înv. cărbune potolit. avînd în vedere . în privin a .. din belşug. 1) cu infatuare: o babă cu preten ii.CĂL. ) de. normalul.. cu (mare) pre ... cu riscul . grămadă: intrară cu puterea în ogradă. îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine...AL. (care este) în discu ie.MARCOVICI .COŞBUC.. din) prisosin ă sau (înv. prietenie.ext. canapele şi fotolii de lemn aurit.

HEL.REBR. ) a fi priceput la orice.CR.SAD. cu regulate ă. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă.NEC. ) a se dezvinovă i. cum ve i putea.POP. (reg. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. cu răsuflarea la gură. m-a măhnit şi m-a supărat. (p. abia respirînd.URIC. ) a curge repede şi cu zgomot. ) a fi foarte slab.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. a curge mult. (reg. a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. (înv. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. cu rezervă. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. PANN. (reg. a rîvni (pe cineva sau ceva). (înv. cu (sau în) repejune. odată şi odată. dar nu cu răutate. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă. ) ordonat.MACED. a-i curge sudori(le) (cuiva). a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . . cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu . a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). cu repeti ie. puse cu regulă în dulapuri. dar nu erai om.1835). iron. cu glas seme .P. 1) a transpira abundent.. rînduit: aste oase. i-ospun cu tot regretul. a curge pînză. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate. din abunden ă.NEGR.EM. cu răgaz. acum sau altădată. ) bogat. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. (înv. a tînji (după cineva sau ceva). ) repede. şi pop. ploi) a curge continuu şi abundent. a-şi cură a obrazele.CEZAR. pe îndelete. a curge hududoi. în zdren e. (a.NEGR. fără grabă. a fi foarte slab. a pofti. (iron.CANT.POP. (în) curîndă vreme. a-i curge numai miere (cuiva). (despre ape. a-i curge obielele (sau flendurile. cu risipire. se făcu pămîntul. a curge gîrlă (sau pîrîu). 2) posibil. sîngele de păgîn curgea pîrîu. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii.POP... a-i curge oasele (cuiva). ) cu picioarele în sus. peticele) de pe (sau după) cineva. (pop. cu regret sau cu tot regretul. fără să fii împărat. cu răstire sau cu răstiri. a-i merge toate din plin (cuiva). a fi slab ca un îr: calului . 1) (înv. (înv. cu rezolu ie. a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). într-o bună zi.LET. ) putin i). ) a fi foarte slab. . DELAVR. ) a dori. acum eşti om.. cu raita în sus. cu răutate.. din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. ) în scurt timp. lucru clar. (înv. cu regulă. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. . cu gaidele în sus. de mai multe ori: cască cu repeti ie. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. răutăcios. a-i curge balele (după cineva sau ceva). (reg. a fi îmbrăcat sărăcăcios. curată socoteală. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd.. de-i curgeau sudorile.ext. mali ios: scri i . iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul.

(în mod) bine socotit.URIC. gata de luptă. judicios.. crunt.P. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap. în cantitate (foarte) mare. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. a rupe. a i se opri. cu sănătate. chibzuit. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă. en gros.POP. ordonat.EM. disciplinat. amsă ieu nepotul cu mine. a străbate ări şi mări. a curma o discu ie. a sparge) tăcerea. într-un tîrziu. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . cu săptămîna.. cu rîndul. (înv. tăcerea.CR. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. a-şi curma via a. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată). . cu rost. de flămînzi ce era. cu rînduială la cap. 3) cu toptanul.NEC.CONACHI. pe încet şi cu rînduială. răsuflarea mi se curmă. făcînd mîncare cu rîndul. curs de vreme (sau de vremi).SAD. a pune. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei. CARAGEA. capăt unei discu ii. (înv. cum se cuvine. 1) a bate ara în lung şi-n lat.1805). fără necazuri. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. timp de mai multe săptămîni. cu scăzămînt. cu sabia scoasă. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. a curma (sau a întrerupe. s-a scris mult despre acest subiect.ext. cu ruptoare. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. cu sălbăticie. a i se curma (sau a i se tăia. . cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei. 2) (fig. cu schepsis. la inimă) (pe cineva). NEGR. a fi copleşit de o emo ie puternică. . ) 1) în acord.POP. 2) (despre cantitatea muncii) impus. ca ieşit din min i. în condi ii bune. cu ziua (sau săptămîna. chibzuit. cu sa iu. fioros. la judecată). (înv. brusc.. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. cu ruptul sau cu rupta.. ) termen.CR. luna): am luat cositul cu ruptul. crud: îl biciuia cu sălbăticie. cu schimbul: stam la masă to i împreună. ) dezonorat.CAR.PANN.VLAH.BOL. a curs multă cerneală pe acest subiect. (reg. a curma pămîntul. (înv. (p. cu rînduială.AGÂRB. cu scaun la cap (sau la minte. (fam. ) îndelung. cu sacul. ) în mod incomplet: această nelegiuită . a-l curma foamea (la ma e.POP. ) a se face luntre şi punte. ) cu toptanul. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. rupse ea. (înv. .HOGAŞ. despre oameni) cu judecată temeinică. a se sinucide. a face pe dracu-n patru. cu (sau plin de) ruşine.CEZAR.POP.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. cu ridicata. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. de-om ajunge cu sănătate. (a.SAD. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. cu bine: mar i. cu săptămînile. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea.

răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece.CAR.P.P. (reg. silnic: mai cu binele.CEZAR. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. cu seamă. fără voie. cu lăcomie. ferm: fără de tine nu mă duc . cu o stare materială. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. cu (tot) seriosul. 2) cu pasiune.am răspuns cu siguran ă. de neam mare. (fam. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor. vor putea fi aprecia i de na iune. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. seme eşte: nu-mi este de vînzare . l-a luat acasă. cu tărie. răspunse cu seme ie feciorul. . cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun. POP. ) (despre oameni) respectat. precis. (înv.HOGAŞ .CR. şi.LET. P. (înv. neapărat.. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. cu stăpînire de sine: proşti. cu scrisul sau cu scrisoare. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. bine văzut. cu sînge rece. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. în ara Românească. ordonat. aruncată cu toată seriozitatea .CĂL. cu situa ie.CEZAR.CAR. 3) cu multă poftă. se numeşte. cu calm. om vedea. sistemă democratică. ) cu rost.. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. cu în elepciune: ce-o fi. în mod seme .NEGR.VLAH. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt. (înv.CAR.. rînd pe rînd. to i ceilal i fac nişte ochi mari. cu seu. cu înverşunare. ) în) sete.P. cu toată seriozitatea. . . cu (sau de) sînge albastru. 1) indiscutabil. cu sfătoşenie. violent.. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. albina strînge miere la fel. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. banii de aur. cu calm. 2) în mod hotărît.GHICA. 4) cu mare aten ie. . cu for a. cu exactitate. cu seninătate. sfios. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. cu conştiinciozitate. disciplinat. timid.AL. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. cu toată convingerea.. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere. cu seme ie.ISP. cu siguran ă. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie. în mod serios: la această părere. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea. deocamdată. 2) cu respect. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie.CAR.VINEA. dar mul i. fără glumă: asta.CĂL. negreşit.CAMIL. 1) cu convingere. porneşte pînă te văd.. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. 2) cu mare aten ie. temeinic. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. . cu sentiment. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. fără glumă. de familie nobilă. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. POP. mai cu de-a sila. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . abuziv. cu sistem. CEZAR. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. cu (sau (reg. 3) în mod corect. cu rigurozitate: hai.BOGZA. cu asiduitate. cu scumpătate. .AL. ) cu drag. liniştit. cu sinceritate.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. cu tot seriosul. sincer.. cu) silă.CAR. nu putui şti cu siguran ă.i fă datoria cu sfin enie. cu plăcere. 1) cu putere.HOGAŞ . netulburat. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului.

flagrant. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte..ext. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele.POP. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv. cu repeziciune. cu şoşele.cu sîrg cu socoteală că .. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. cu (sau (înv. cu deprinderi fixe. cu ritual. cu tălaba. (ne)fiind conştient. cu (sau întru. ) în de) sîrg. VINEA . ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva. tabietliu. în număr mare. te-am supărat cu ceva. în. nice altă.FIL. cu momele şi. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. izbitor.CAMIL. nu poate să se manifesteze cu tărie.PRAV. dulce Românie. trăgînd cu tabiet din narghilea. . cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. 1) tare. ferm. că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură. cu ştire. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă.SAD. (rar ) învă at. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. POP.. ) cu (de-a) tăria. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt. cu grămada.OD. (în mod) coerent. deacă i-ar fi găsit . (înv .NEC.. cu şezămînt. (p.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta. cu (sau fără) voie: mă jur . cu tabiet sau cu tabieturi. cu (sau fără) cunoştin a cuiva.OD. (ne)ştiind. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă.. sigur..) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. cu tocmele).. 4) (înv.. fală şi mîndrie. cu şoşele . ca să poată creade. cu (sau fără) învoirea. vis de vitejie. în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii].. asta i-o doresc! EM. cuşmă frigiană. bătător la ochi. suflet românesc. curajos. cu pedanterie. (p. energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie..VLAH. savant: om iscusit şi cu ştiin ă. bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare.. vedeau pe dracul. cu (sau şi) momele sau cu momele. cu (sau fără) ştiin a cuiva. (înv. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. . ) stabil. erudit. ) cu for a.MACED. 5) (reg. .BARAC. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. (înv. cu ştiin ă. cu şir. cu socoteală că . cusut cu a ă albă. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. cu şoşele (sau cu şoptele. ) cu atitudini. instruit. cu surle şi trompete (sau tobe.DELAVR. puternic: arme cu tărie. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin.. cu ştiin ă de cauză. cu sudoarea frun ii.. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. ca să vede i cît de mult vă amăgi i. cu multă zarvă. fără ştirea mea.CAR. cu minciuni.EM. valabil. trîmbi e).CORESI. (înv. în grabă. ) cu condi ia ca . cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . cu tahmin sau cu tahminuri.FIL.ext. imediat. cînd le încol ea. 2) categoric. cu tărie de cuvînt. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). ) cu împuternicire legală. (înv.P.

baba vindea-n pia ă petrenjei.CR. cu mare plăcere. 3) cu stăruin ă. cu rost.. cu haz.... în întregime: în totului tot. cu ton. ) de tot. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa. rămase pe loc şi se uita în urma lor. cu toane.. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei.. 1) trainic. ) în toptan. ) 1) în pace. ) în toi: duminecă diminea ă.: cu toată graba. cu temeinicie. cu tîlc. 4) potrivit.. 2) prielnic.IORGA. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . cu toptanul sau (înv.. (a.N...SAD.COSTIN .. to i. în totalitate.. din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul. (înv. cu toate (sau cu tot. cu titlu de .. . inconsecvent. ) în tot sau (reg. cu titlu de curiozitate . 2) întemeiat. temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine.... cu tot (sau toată. (înv. în linişte. (înv.. solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova.. cu valoare de consulta ie. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel. intens. (înv. cu inten ia să . .i vorbesc cu temei.PREDA. cu totul sau (pop. în cantitate mare. (p. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . ) în totului tot sau (înv. ) cu sîrguin ă.. admi înd că . cu mul umire. că mai este-un putinei.. cu titulă ca ... cu ridicata. şi vederea într-însa ş-au mutat. cînd tîrgu era cu temei. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie. răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă... tinereşte...MAIOR.POP.EM.CR. cu toate că ..PANN.ŞINCAI . stăpînă. boierule mă tem. mor iş. cu brutalitate: î i spun drept. cu tinere e. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni. ) cu sila.: cu titlu de împrumut .LIT.. temeinic: mai căuta i cu temei. cu toată) că . serios. folositor. cu stăruin ă.. cu caracter de ... ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton.. serios. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor.. a cuteza împotrivă. cu toate acestea.SAD. proaspăt.. dobînda banilor mei. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot . (înv.. cu socoteală.. capricios. cu tîlc. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei.. comod.. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele. cu subîn eles. cu titulă ca . cu tot sufletul.NEGR. chiar dacă admitem (sau inem seama) că .POP. (înv. ) foarte mult. în ciuda . chiar aşa fiind . şi scaunul. ) cu scopul ca ...URIC. cumpătat.: cu toată sîn enia dreptului său..CANT.. deşi. (a. cu tot dinadinsul. serios. cu temelie. cu toate acestea.. şi pop. de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul.1819)...BĂLC.. toate) . sub formă de . aşezat: nu te teme. din care să poci trăi cu ticneală. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. . cu plăcere. sînt om serios şi. NEC.CR..SAD. cu toate puterile. 1817). cu topuzul.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol.. în pofida . 5) (reg. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM.CONV. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia.ext.. chibzuit. cu for a.. cu scop de . ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci. cu ticnă sau cu ticneală. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă. cu titlu consultativ. cu tot dinadinsul cu totul .cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de ..

după ce-i trecuse mînia. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună.POP. mort.DOS. cu voie bună. cu două.VOICULESCU. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele. ) pe jos. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . cu ărîna în gură. (pop. 1) bine umplut. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă.SAD. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. cu una. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. cu traista-n bă sau traistă-n bă . neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea.. le regreta. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . spre tire sfeature sfătuiră. călător. (reg. înfiorîndu-se: galbeni. cuvînt cioplit.. cuvînt de ordine. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. să fiu tot cu voie bună. ) exprimare rafinată. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). ) cu îrîita. a cutreiera lumea. cu îra. cu uşurin ă. repede: românul nu se sperie cu una. cu trăsura de la mă-sa. cu trufie. cu urît. cu (sau întru) un cuget. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire.PSALT. cu via ă. ) cu tremuri.POP. cuvinte grele. cu tremur sau (înv. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. cu piciorul. tremurînd. (fam. haimana. 2) (fig. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. calic. chiorîş. în interes (personal. cu greutate. 1) sărac.CR. (înv. ar ăgos.CANT. în consens. cu un cuvînt sub ire. cuvînt cu cuvînt. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite.ISP.. promisiune. cu vîrf şi îndesat. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). cu trudă. pe care.POP. (înv.GANE.GHICA. 1) lesne. dispozi ie dată de un superior. pentru a rezolva ceva. cu trebuin ă. cu treburi sau cu treabă. cu două. trufaş: Midas. ARGHEZI . uimit: stă. 2) rătăcitor. foarte greu: dar el dormea. întocmai. (înv. cu îfna pe limbă. aleasă. 3) cu uşurătate. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR.EM. răposat. ) pus pe ceartă.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni. înmărmuri i. arogant. (înv. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. cu multă fine e. . abia suflînd..DOS. cu trudă.. pribeag. vitejeşte. fără nici o modificare. a călători mult şi în locuri diferite. cuvînt năimit. angajament. cu vitejie.AL. ) mult. ) urît. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. uşor. cu capul pe o piatră . cu uimire. ISP. uşor.

odată şi odată: bădi ă. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . cu considera ie (pe cineva sau ceva). a plînge.VLAH. a-i da bătaie de cap (cuiva). în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. a accepta. a adăposti. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. . a da apă la moară (cuiva). POP. a adera. POP. a-l da banii afară din casă (pe cineva).COŞBUC. .P. de dragul tău. cu zor sau cu tot zorul. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a fi de acord. a se da bătut. adevăratele gînduri. a da bacşiş (cuiva). a fi îngîmfat: lasă. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. 1) la vremea potrivită. a încuraja. a nesocoti. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. a ignora. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . a-şi da importan ă. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). a batjocori. cîndva. a da averea pe cur. a elimina. repede. a sprijini. a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor.EM. cu vreme-oi muri şi eu.DOS. încetul cu încetul. 1) a asculta spusele cuiva. a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD.i convine ceva. 1) a fi atent. a da bani pe miere. a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. a fi foarte bogat.P. RGHEZI. a ceda. 2) a trata cu respect. ) a boci. (reg.CAR. a-şi da aere.POP. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). a adopta o atitudine de superioritate. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi.CEZAR. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). ) a mustra. ) a-şi cheltuit banii cu curvele. din func ie. cu toate astea. a-şi da acordul (sau asentimentul). a da adăpost (cuiva). a-şi da adeziunea. 1) a (se) cufunda în apă. a (se) da afund. supus (fa ă de cineva). a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci.le-n mînă. că prea îşi dădea aere în ultima vreme. a stimula. a da ascultare (cuiva). a îndepărta. CEZAR. 2) după cîtva timp.GALA. 1) a alunga. toate mor broaştele-n tău. (fam. din post) (pe cineva). a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. cum dai apă la şoareci. 3) a fi ascultător. a-i crea probleme. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. cu zilele a (sau în) mînă.. a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. (fam.. a-i da bătaie. a-şi dezvălui adevăratul chip. a alarma. a da (o mînă de) ajutor (cuiva).AL.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a lucra de zor. a trece cu vederea. a desface contractul de muncă (cuiva). . 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. a da alarma. nimeni nu le da nici un ajutor. 2) a se retrage.CAR. a bate (pe cineva). a găzdui (pe cineva).

a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. ) dacă aşa stau lucrurile. a(-şi) da bine e. a da căr ile pe fa ă. a se ciocni.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. a da chix.i dă inima brînci.ISP. ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. dacă. a (se) saluta. a da ceasul înainte (sau înapoi). 2) (fig. 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). care le-au dat binecuvîntarea. 1) a accepta. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. ) dacă î i convine. maică-ta să-ngrădească uli a.POP.SL.ISP. atunci n-avem ce mai vorbi. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. a da carul de mal.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. prosteşte peste cineva. a da bice (sau călcîie) calului. a da brînci (cuiva). a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. spune-i. a da năvală orbeşte. dacă ai intrat în horă. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. ai mai fost şi săptămîna trecută. că din ritmul lor nu-i scotea. dacă-i treaba-aşa. ologul a dat brînci orbului în apă. dacă te îndeamnă inima. a da buzna (undeva). . a găsi. a intra intempestiv. a da chiorîş unii peste al ii. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. a deveni sincer. a-şi da arama pe fa ă.CR. a da chiorîş de cineva.SAD. a da de lucru (cuiva). dragă. dacă va trebui. (pop. dacă î i surîde.CEZAR.REBR. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva).POP. a da ca cîinele prin bă . a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD. 1) a bate cu biciul. a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. a da bir cu fugi ii. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. a nu izbuti într-o ac iune. dacă (sau de) nu mă înşel. a consim i.CR. dacă va fi nevoie. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. a saluta în cursul serii (pe cineva). a da chiorîş prin ceva. a se lovi unii pe al ii.P. a da canon (cuiva). trebuie să joci!.POP. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. dacă te-ai apucat de un lucru. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. de nu ne ajungea casa. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. a-şi da acordul. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). dacă o iei aşa. a da bra ul (cuiva). (bis. dacă aşa stau lucrurile: acum.CR. a da chior peste cineva. obraznic. ca orbii. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. a fi foarte îndrăzne . a(-şi) da binecuvîntarea. a nu lua seama pe unde calcă. şi dam chiorîş prin fasole.AL. dacă va fi cazul. de parcă aveau orbul găinilor. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă. a da chix. a eşua. dîndu-le bine e. (fam. prin mazăre şi bob. a o lua la sănătoasa. a eşua. pe stînca şoimilor. a-i sări muştarul (cuiva). dacă-i pe aceea. ) a grăbi. a da caier de tors (cuiva).

) a da ascultare (cuiva).) a induce în eroare (pe cineva). 1) a arunca praf în ochii cuiva. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). a face prevestiri cu ajutorul bobilor. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. a împrumuta (bani) cu dobîndă.CAR. a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. a dat col ul. a face o gafă. a da coaste (cuiva sau la ceva). a da (sau a lua...ARGHEZI.după lege. a da din cap. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a da (sau a plesni. a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. el nu dă coaste la măglisiri.. nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. a se lăsa prins de . a mîntui repede. dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus. .i dea cîteva . 2) (fig. cu bă ul etc. a da clacă la .: jertfă oricare lui e pu in.VĂC. a da coaste a da cinstea pe ruşine. a da cu camătă.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . ) a presupune. (înv . (p. ) a nu se teme de nimic. a fi cu chef. a nu ine seama de nimic: ar fi dat. ) a muri: a bolit toată iarna şi. a isprăvi. a nu-i da cîmp cuiva. a da cu capul. a fi beat.PANN. a supăra. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. a întărîta (pe cineva). singur stă oaste către oştiri. a (se) da (sau a se lovi. la o adică.. a-i da cu ardei (sau cu chibritul.CONTEMP. a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR.ext. şi cu barda în Dumnezeu. a da cu bobii (sau în bobi). a da (sau a lua. a primi) peşcheş. a linguşi (pe cineva). a da cu capetele. a se da (sau a se bate. mită.: lîngă coşeriu. a-i croi) cîteva (cuiva). a primi) ciubuc. v..AGÂRB. nimeni nu voia să le dea crezămînt. (fam. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). (înv. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. a da colb în ochi (cuiva).. a-i da (sau a-i arde. 3) (fam.POP. a se năpusti de-a-valma la . cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). a da col ul. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă. a regreta o eroare. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . 2) (fig . a sprijini pe cineva.) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. în primăvară. a da gata. a rămînea de ruşine.ISP. a ajuta. nu vezi pe cel de jos. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă. a se repezi... a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia. a da cu banul. a se izbi. a-şi da cu părerea. a intra pe sub pielea cuiva. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). a da cu căciula în cîini (sau în grindă).N.COSTIN. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu. a se lăsa în voia întîmplării. a-i da (tot) concursul cuiva. a face o prostie. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. a gafa. de rîdeau. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva). a se încrede... a da din cap. a fi disperat. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni . 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani .CR.POP.. a lovi de cîteva ori (cu palma. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. a da colb (la ceva sau cuiva).ISP. nu le da leşilor cîmp. a se răni singur. v.

. a da cu huideo (cuiva). a-şi da cu presupusul..i mai caută-n obraz. 2) a împiedica.ISP. a găsi.CR. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era .. a nu accepta o situa ie mai bună. să-şi dea cu presupusul. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte.). a fi întuneric beznă.. guraliv. (sau prin . a adulmeca. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. (reg. a-şi da cu pumnii în cap. a da cu şoldul. a-i da cu luleaua în nas (cuiva). a da curs (sau urmare) (la ceva).. a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat. a lua cu huideo (pe cineva).. a a î a o ceartă. tocmai acum.PANN.. a respinge (pe cineva sau ceva).. ) a băga zîzanie. prin şperlă). a tenta.POP.. a da din abunden ă.. a fi vorbăre . ) a da iama prin ceva.. (fam.) a trage la măsea. (p. a da cu gîndul.. a da cu polonicul. (pop. a nu vedea la doi paşi. a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva). a da cu mîneci largi. (fam. a da cu mătura. a da (sau a lua) cu chirie.. a nu profita de . a nesocoti.CAR. a dispre ui (pe cineva): nu.: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui.. oleacă cu mătura. a trece în grabă pe . 1) a refuza. 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale.POP. a da cu paharul.. î i dă cu luleaua-n nas.i dai cu pumnii în cap. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură. CEZAR. a da cu praştia în (sau prin) ceva. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. a comite o gafă.). a da cu milă (în cineva).SAD. a-i da cu tifla (cuiva). a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). a mătura: dă şi tu. a da bucuros: părin ii fetei . a da cu nasul de . 1) a se păcăli. dar el a dat cu piciorul. a oferi cu larghe e... a prinde. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi .. a da cu crucea peste cineva.P. a da cu praftori a (pe la nas). o dau cu mîneci largi. a da cu mîna în foc (sau prin spuză.CR.ext. că e prea tîrziu! GALA. ) a omorî (pe cineva)..CAR. a se familiariza cu . a da cu oarba (cuiva). (sau prin .. (p... a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). a da curs a da cu sita a da cu şoldul .a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de .ext. a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). a momi (pe cineva). a da cu nasul pe . că acuşi ne vin oaspe ii. a întîlni (pe neaşteptate). a lua cunoştin ă de .ISP. femeie.. a-şi da cu degetul în ochi.. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare. a pune la punct (pe cineva). a da cu măciuca-n baltă.. . a nu mai putea de necaz.... ) a încerca să fure sau a fura. (pop . a da cu nasul pe . 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc. a regreta foarte mult: degeaba. a-i da cu parul în cap (cuiva). ) 1) a vorbi mult. a opina. 1) a bate zdravăn (pe cineva). a bate cu milă (pe cineva). a solu iona: a dat curs cererii mele .. 1) a rezolva.. 2) a pierde prilejul de a . a opina. a descoperi (pe cineva). ) a presupune. şi fam. îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap.. a fi de părere.

de-a tumba. curgeau de-a rostogolul la vale. a se da de-a dura. nemini însă nu-i dă de căpătîi.TEST. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). a-i rîde în nas (cuiva).: taci. a se da de-a mototolul.. a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. la tot pasul. a în elege. că or da ei peste mine.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului.EM. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. (fig. . de-a rostogolul.AL. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). pe . a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar. ) a descifra.POP. a da de cap (sau de capăt. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap).i pui în cîrcă cu mine. a-şi da cuvînt a da de . măi crestatule şi pintenatule! CR. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva). a da de căpătîi. a prinde cu mî a-n sac pe cineva. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. 2) a da seama: nece urii vine fiind.POP. pînă nu se potoleau de bunăvoie.: ho ii s-au înmul it atît de tare. 2) a face de căpătîi.. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic. a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. ) 1) a spune..POP. a da (sau a avea. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. 3) (fig.POP. a găsi pe . a se rostogoli.. a lua) (bani) de cheltuială.N.a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). a batjocori (pe cineva).MOLD.DELAVR. c-apoi dai de dracu! POP. . a nimeri la . a veni de hac (cuiva sau la ceva). a se strofoca. a lămuri..AL.).POP. a se da de-a curu-n cap.. aşa că se dau de-a dura. a descîlci.. 2) a găsi ac de cojocul cuiva.PRAV. a se da de-a berbeleacul. a da de-a dreptul.POP . a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz. a da de duşcă (un pahar).POP. a da de .POP. a se zbuciuma. a avea noroc. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva).. a-şi da cuvînt(ul). a da cuvînt. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală. dragă şi nu mai spune.ISP. a face în ciudă (cuiva). . 3) a descoperi. a lua) bani pentru a cumpăra. a-i da de cheltuială (cuiva). (pop.. 2) a se în elege. 1) a ajunge la . 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul. a descoperi. (sau peste . a se da de-a rostogolul. 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). a da de bucluc. . a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . a da de dracul (sau de naiba). a se da de-a dura. încît nu mai e col unde să nu dai de ei.HOGAŞ. a surprinde asupra faptului. (înv. a se rostogoli: pietre mărunte . a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla.. a depune eforturi disperate. 2) a întîlni. a o încurca: să nu.POP. a se da de-a berbeleacul. 1) a promite solemn.. .HASD. a descurca. drept) exemplu (pe cineva sau ceva). a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]. a da (sau a avea.. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata. domnule. a se da de ceasul mor ii. că mai jos de opt mii nici o para frîntă. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. a da de bine. cînd le certau bărba ii ori soacra.. căci îşi dase cuvîntul. .. aşa cum s-ar zice: mură-n gură. a da cu toaca peste cineva. a da de (sau ca. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul.... de carea se putem da cuvînt.

a da de mîncare (cuiva). 1) (înv. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. ) a-i face primejdie (cuiva). a i se înfunda cuiva. ) a da de greu. a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. a da de pămînt (cu cineva). a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. 2) a strînge de gît (pe cineva). ). a da de lucru (cuiva). o supărare cu cineva. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). a fi foarte norocos. 2) a da de furcă cuiva. a pricinui un mare rău (cuiva). a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva. şi reg. căci firea toată îl da de gol. a băga într-o mare încurcătură. a păgubi (pe cineva). a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva).POP. a (se) da de (sau pe.BĂLC. pe care l-am moştenit de la tata. a da de fundul sacului. întrebări în mintea cuiva. (pop .POP.NEC. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL.POP. a (se) da de gol.CAR. . 1) a distruge. (reg. 1) a ridica o problemă (cuiva). (reg.POP.a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa.POP. a da de (sau peste) hac. a face (pe cineva) să se gîndească. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. a da de nuntă (cuiva). a da de (sau a afla) gustul a ceva. (pop. 1) a trînti la pămînt (pe cineva).VLAH. şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. . a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă.CAR. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva). ) a se face de rîs. BĂLC.CAR. pre mîna lui Grigorie-Vodă.CR. a da de nevoie. a crea dificultă i.) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). 2) (fig. a da de poznă (cu cineva). a bate tare (pe cineva). a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. să mediteze. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. a demisiona: bătrînul intendent. . a da de nod. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. fîrtate. . la) rîpă. şi fam. 2) a naşte îndoieli.REBR. a descoperi gustul a ceva. . . ) a sărăci. ) a avea un necaz. ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său.i deie de fund. ) a muştrului (pe cineva). a da de gîndit (cuiva). numai dracul cred să. (înv. a da de potcă. ) a prinde. a da de unul mai tare. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. a da de pagubă (pe cineva). a-i merge toate din plin. a (se) trăda (fără voie). ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. a da de mascara. şi reg.POP. într-un mare necaz (pe cineva). 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. a da de bucluc. a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. a da de furcă (cuiva). (reg. 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. (pop. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. greută i. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv.NEC. 1) a angaja.

(despre păsări) a bate din aripi. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada.ext. a da dosul sau a da dos la fa ă. a (se) face de rîs. de meli ă). a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). a-şi face loc (prin mul ime).ARGHEZI. Oancei. a face pe dra. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace. a da din col în col . (reg. cu capul.. a munci în zadar... a da din aripi. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate. de bucluc. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. 2) (fig. (fam. a da (o) dezmin ire.CAR. timiditatea. 1) a se zbate... a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. a desluşi. ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere.. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă.. a da dreptate cuiva. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . a da dracului tămîie. a da din buzunar. a da bir cu fugi ii. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. tracul. a se dumiri.ext.POP. ) a vorbi repede şi fără pauze. a demonstra: publicul nostru . a fi la strîmtoare.). a dovedi. a se zbate pentru a găsi o rezolvare. Răzoaiei. a fugi. a da din coate. a da din enchi în enchi.. (pop. ) 1) a-şi învinge emo ia. în semn de (dez)acord. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva).EM.. a da dovadă de . Iloaiei). dă cea mai formală dezmin ire. ) a-şi da osteneala degeaba.. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. a da dracului (de pomană) (pe cineva). a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . (sau de . a da divor . a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. a se gudura (aidoma cîinilor). a flecări. a-şi da drumul. gen.. măi îcă . ) a dezerta: dădeau dosul. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. o nenorocire. limbut. a deschide ac iune de divor .. a da de ziua necazului. Leca . (fig. încet să nu dai de şugubină.VLAH. cu clon ul. ) a se strădui. un necaz... a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. goni i de vrăjmaşi. soi rău ce este ea. a o lua la sănătoasa. a da de belea. din căpă înă. ) a se frămînta. a o şterge din loc. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor.. a răzbate. 2) (despre oameni) a se linguşi. a dezmin i: d. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. de clon . a da din gard (sau din gardul Mîntulesei. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . să iasă sfan u! POP. 2) a se dezlăn ui.POP. a da din mîini şi din picioare. (reg.. cu capetele).CAR. a divor a. a se da drept . ) a zbura. a da din col în col .CR.a da de rost a da de rost. (p. (pop. a da din coadă.ISP. a trăncăni: dă-i cu gura. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. de clan ă. (reg. a da din gură (sau din clampă. a lăsa liber. a fi gureş. a urca pe scara socială. dinclon . a da de şugubină.POP. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. a vesti. ). a da de veste (sau de ştire). a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. (p.cu-n patru. a vorbi mult şi fără rost. a în elege..

(fam. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. 1) a îngădui. 2) (arg. a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. dădu gata oala cu sarmale.POP. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. a da după piersic (ceva). ) 1) a mări viteza unui vehicul. a se ascunde. a-i da foamea de cap (cuiva). a accelera. 1) a deveni insolvabil. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună.. care te bate cîtva timp. a da (din) fălci. ) a delapida. să dai foc aripei. a se da după picior.CAR. a face aşa cum doreşte. a lichida (ceva): cum era mort de foame. a zori. a se da după voia cuiva. ) a-şi crea necazuri. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. deteră focuri în trimişi. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. neplăceri. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie.VĂC. a da faliment. ) a trage cu o armă de foc: strejile . se face că nu mă mai cunoaşte. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. a-l îmboldi. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a da frîul (sau frîu liber. . 2) (fig. a ademeni (pe cineva) să facă ceva.CR. a-şi da duhul (sau sufletul). a da glas.POP. a garanta.POP. a se da după tufă. a îmboldi.POP. (pop. a gira. a dosi (ceva). 3) a impresiona. a spune tot ce ştie. 1) a isprăvi. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). a se ascunde.CAR. . a da gata. (despre încăl ăminte) a se modela. (pop. a-şi da foc la valiză. vînt) pasului sau a da pas. a distruge (pe cineva). a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. a se da după perdea. frîiele) (cuiva sau la ceva). a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. a lucra din umbră.EM. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva. 3) (înv. a da (sau a fi) exemplu. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. 2) (fig. .CAR. ) a mări ritmul unei ac iuni. a se sustrage de la ceva. a da fa ă cu cineva. a-şi periclita situa ia. a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a(-şi) da gir(ul).SL. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . a chema pe cineva. se dete din ce în ce după păr. a grăbi. a ului (pe cineva): hai. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a trezi dorin a de a fi imitat. a se da după păr. a-i da drumul (sau brînci. (pop. . a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat. 2) a chinui. ) a ascunde. că m-ai dat gata! a da (o) gaură. ci feciorii se dau după voia părin ilor. (fam. da foamea le da de cap. a da (sau a pune) fitil (cuiva).POP. pînă se dă după picior. a da foc (sau focuri).POP. a da ortul popii. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele.POP. ) a se ruina.. 1) a găuri.POP.

a (se) da (de-a) hu a.CR.SAD. a da (sau (înv. ) a face) greş. înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. ca de oala mălaiului. el [turcul] tot în carne vie. ) 1) a bate în retragere.EM.URECHE. am muncit de am dat şi inima din noi. ) a se codi.AL. a aconta. a da hăisa. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. nu-i dau în cale. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. a cădea) în clapcă. a arenda. pînă la epuizare. 1) a da năvală. era ca un făcut. a da (şi) inima din el. a-i da în cale (cuiva).AL. a năvăli. (fig. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. . (pop. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît.CONACHI. cineva. 2) a comite o eroare. a regresa: apele au dat îndărăt . a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea.ISP. .PANN . uneori. a prăda. nurlie. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac.gă-nainte. 4) (fig.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. a-i da înainte (cuiva). a-şi da aere. în lipsa fiului său. a da (sau a trage) în carne vie. ) a scoate din min i. ) a-i merge mai rău ca înainte. a pune pre . a da (sau a se prinde. a da în brînci (muncind). a pre ui. 2) a jefui. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. 2) (fig. a da importan ă. a înapoia. om bătrîn. a da foarte mult: ba zău. (la jocuri. (reg. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. îmi sporeşte ca la rac. . de dădea în cap . în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . conducerea. a-şi face singur rău. ) a-i găsi vină (cuiva).AL. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i.AL.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. a mîna la stînga.PANN. 3) a da un avans de bani. (reg. ) a păstra pentru sine puterea. a-şi da aere. a munci foarte mult. a (se) legăna. a da tot ce poate da.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. 1) a lovi în cap pe cineva. 4) (despre nivelul apei) a scădea. a-şi da importan ă. a da în cap. 5) (fig. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. a se crede important.CR. dară se feri. a da (sau a umbla) iama. ) a fi prins. a greşi. ) a se lăsa. (fam. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. 1) a greşi. a da hîrştioaga popii. a-şi da în cap.CR. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. 2) a fi mai deştept. îi dădea în cap . a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. 3) (fig . 3) (fig. a nu nimeri ( inta). să nu dea în clapcă. a doborî pe cineva: oricine face rele.ISP. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. a da în căr i. ) a da ortul popii. a da (sau a lua) în arendă. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). îndărăt tot dă ca racul. îl dă în cap Dumnezeu. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. (înv. a ceda: vai de biet român săracul. a da (sau a băga) greş (cuiva).

l-ai dat în mustrare. . DELAVR.. ) a dărui. a-i da mîna cuiva să . căprarul... ) a înştiin a. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului). a se legăna..CR. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat.. a da în (sau de) gît (pe cineva).POP. fie fată de ăran. a se dezvolta. a da în gropi de prost. a înota: după ce mergea...i dai în petec. a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . înot dacă o da . cusururile. a-i conveni să . a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat.iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice. (despre cereale) a creşte. a se nenoroci. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît ... a da în (sau de) jaf.. (înv. a (nu) se codi.CAR.... d(e)-a îndărătele(a). ) a mustra: prin ce. a trece o apă înot. POP. a se lumina de ziuă. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. a (nu) se da în lături (de la ceva). a da în fapt de zori..IST. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. a o da (sau a se da) înot. a da în noduri. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui.. a intenta proces (cuiva). după ce umbla.). (înv.: nu i-au dat îndămînă să se bată.DOS. a începe să se coacă. a băga înbelea. în patarama d-lui sublocotenent. a-şi da în petic (ca iganul). a da în nas.DOS. a se balansa. cu spatele înainte şi cu fa a înapoi..CAR. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). a lăsa pradă.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş. (fam. ) a-şi arăta. a acorda..greşi omul. două oi în urmă a căpătat. a se da în nevoie. dar nici nu dă în gropi de prost.. (înv. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele.. de la coadă la cap.GHICA. fără voie.HOGAŞ. a face să ştie. MAG. a da îndemînă să . a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia.. a da în mustrare. de grijă) cuiva să . trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii.. (înv. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. a da în judecată (pe cineva). pe dos. a da în har. a se da în leagăn..a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să . a se da în lungiş şi-n curmeziş.. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară. a-i veni bine să .PANN. a cădea în nas. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el. ) a avea de îndurat o nenorocire. 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios.CAR. a da (sau a supune) în cunoştin ă. PANN. a se da în gînd cu cineva. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să .POP. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să . 1) (despre lichide) a începe să clocotească. BĂLC. (înv. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu. a nu se da în lături de la nimic. (sau a .CR.

o luară la trei parale. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a trimite la învă ătură (pe cineva). a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. le dai în trăsnet toate! COŞBUC. a da în tivic (pe cineva). (înv.SAD. ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). a da deoparte. 1) a preda.POP. (înv. a da în primire. ) a deveni cunoscut. (înv. a da în scaldă (pe cineva). a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă .) a da la iveală. vrînd a afla vreame a să da întru trufii. a dat jos căprăria din pod. prin) tărbacă (sau în tărbăceală).despre legume. a se pune pe treabă. a-şi da în petec.. a demasca.ISP. a-i plăcea să muncească. (fam. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a dat în primire! a da în public (pe cineva). a da în tipar (pe cineva). ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. a arunca (ceva). a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. ) a lovi peste picioare. a da în tăiere (o pădure). (reg. au slobozit frîul stăpînirii . a se lipsi de ceva. . a pune) în (sau la. ) a se face de rîs. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . a demasca (pe cineva). şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. .PANN. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună..AL. a ocărî pe cineva. (fam.. (reg. 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. a batjocori.STANCU . a se da la muncă. pomi fructiferi) a începe să rodească.GR. (reg. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg.. a-şi da în pîrtie. 3) a-şi bate joc de cineva. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. a începe să se coacă. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. a da (sau a lua) în (sau la. 2) a bate măr pe cineva. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. a se da întru trufii. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. că doar nu sînt cîini.. a se descotorosi (de ceva). ). a da în vart (pe cineva).CAR. (reg. a da jaf. ci o deteră în tărbăceală. a da în (foc şi) pradă. căci încă nu se dăduse nime la muncă. a da la gioale. a bea zdravăn. sub) tipar (sau (înv. a-şi da în teapă. (reg. (fam.DOS.GALA. a tipări: asta poezie . ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. a da în rod sau a se da pe rod. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. a da pe fa ă (pe cineva). a-şi da în petec. numa-n româneşte. a da (sau a bate. a se da în stambă. . a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. (pop. a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. a da la fier vechi (ceva). CAR. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi. BĂLC. pînă asta dată. a se da în public. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul.BELDIMAN.STANCU. ) a reveni la vechile obiceiuri. a da în scris. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure.. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . a provoca un mare neajuns (cuiva). a lega. a se da pe brazdă. 2) (fig . a îndepărta un lucru fără valoare. ) a băga în bucluc (pe cineva). a da (sau a arunca) la coş.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). a da la moară.. părinte. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea.

? ISP.. a putea să . ) a bate (pe cineva). 2) (fig. a se da la plan (cu cineva). 2) a se uni (prin căsătorie): vino.. a se da la şedere. a arăta (tot) ce poate. ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . a da lovitura de gra ie (cuiva).PANN. a nu-i da mîna (cuiva). a nu-i conveni. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte.. nu mai scapă nici un arşic. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. a se da la treabă. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i. au trebuit. de împăcare).POP. ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune. (reg. a da (o) liturghie (sau liturghii). (fam. a da lenchi. a lustrui. a da (sau a aduce. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). a da la reformă. ) a linguşi nemăsurat (pe cineva). ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă..CR. încep a da lenchi. ) a se retrage (dintr-o ac iune).. (reg.MARC. . ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare... a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. . ) a cădea la învoială (cu cineva).. a-şi da măsura.. (reg.ISP.. a înlătura: el dă aşternutul la o parte. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii. din pură curiozitate.ISP. a sta la taifas. 1) a întinde mîna (în semn de salut.. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte.a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la .. nu-i dă meşii să mai vie. a da (sau a cădea) la rebut. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. a clarifica. (fam. 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii.. ) numai aşa.. ) a reforma..CAR.CR. a da lumii veşnica sărutare. se-n elege! CEZAR. ). a da la gunoi. a da lustru. la vechituri. ce are bărbatul meu . a da la pricină (cu cineva).MUSTE. a da (sau a face) mărire (cuiva).PREDA. (reg. a-i da mîna (cuiva). a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. mîndră. a lovi arşicele cu ichiul: dacă . a nu-i da meşii (cuiva). (fam.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. a lămuri. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). (fam. a da lovitura. (înv. a da (sau a trage) la rindea. a da loc la . desluşiri). a da mită (cuiva). pînă ce ajung la bătaie. (înv.CR. 3) a colabora (cu cineva). ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. a(-şi) da mîna (cu cineva).CAR. 2) (fig. ) a-i conveni (cuiva) să . a-i da limbi (cuiva)... 2) (fig. a da mangărul cel de apoi. a da lovitura mortală (cuiva).i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux.. a oferi prilej de . a îndepărta. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire.P. să se dea într-o parte.. a nu cuteza: pe unde îl ştie.SAD. a da mîna a-i da mîna . (fam. a se eschiva: oamenii . d-a minune. cu deosebită părere de rău.. 1) a rindelui. a mitui (pe cineva).PRAV.. lămuriri. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. . damă de consuma ie.

obraznic. cu judecătorul. a produce. a se pomeni. . ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele. 1) a cocheta.. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). 2) a închina.CR. a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare..AL. d-a-n fuga.ISP. (reg. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză.POP.). în trap grăbit. a dat naştere literaturii şi elocven ei. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz. a da mlădi ă.. . 2) a trage o mamă de bătaie cuiva. a da obraz (cuiva). a îngădui cuiva prea multe. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. a da (cuiva) motiv să . ) a se lăsa păgubaş. a avea tupeul să . aşa d-a-n fuga... a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere). a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas.i fie mînă de ajutor la drum.. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). a da ocol (la ceva sau cuiva). ) 1) a se certa la cu ite cu cineva.. dînd ocol. da ocol mărului. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva).. a oferi (cuiva) ocazia. 1) a saluta (pe cineva). pleoapele) în gene (cuiva). ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii. a-şi da ochii peste cap. să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. (înv..CR. a crea.. a provoca.. a da mîncare la peşti. a da (sau a trage. a a ipi..ISP. a (nu)(-i) da nas (cuiva). a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar.. a stîrni: meşteşugul cuvîntului . a da ocazie la . d-a-ncîtelea. a-i da ochii (sau geana. a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. (fam. a i se închide ochii de somn (cuiva).COŞBUC. da ocazie de multe bănuiele.ARGHEZI....REBR. a mînca. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. a-i da o bărbiereală (cuiva).a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . prilejul să .. (reg. a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva. (sau de . a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz. 1) a naşte. 1) a ocoli. ca să. zorind să se facă mai curînd nunta. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la . a lăstări. a-i da năvală (cuiva).. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. nas în nas.NEGR. 2) (a fi pe punctul de) a muri. a nu da obraz (cu cineva). a da naştere. a da noroc (cuiva sau cu cineva). a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . a fi nesim it... a-şi da mul ămita. a da năvală.AL.ISP. (rar ) a copleşi. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului. ) a vomita. sare să i se urce-n spinare. (reg. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti... a avea îndrăzneala să . a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval... a primi) o calcavură. a ocaziona: aceste primblări .. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea.. a prilejui. (pop. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva.. pe loc a încremenit. a da năvală ca porcul. PANN..AL. a da mor ii pe cineva. a da (sau a intra) moartea în cineva.LET. 2) a da tîrcoale: Prîslea . a merge de jur-împrejur: el poartă calul. (reg. a-i da nasul să . ) a da buzna (undeva).ISP. 2) a genera.ARGHEZI. (reg..

.). a respecta. a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. a da o săritură. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . măcar fluieră-l. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. ) a şterge o palmă (cuiva). a opina: dacă nu-l aplauzi.NEC. 2) (fam. (pop. a se răsti. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC .. gura ta. a-şi da o părere (sau cu părerea). a lovi (în treacăt) (pe cineva). a da ordin (sau dispozi ie). ) a-şi face drum. că mi-i tare dor de ea. a da o gură (cuiva). a face o plimbare. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ). a ordona. a da onorul. a da o idee. ) a da naştere. (pop. 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). a dat o raită prin oraş. a muri. a depune toate eforturile. a învă a minte (pe cineva). a cutreiera lumea în lung şi-n lat. a da o masă (cuiva). a oferi de mîncare şi de băut (cuiva). a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor. a da o ştearsă. a da (sau a face) olat (cuiva). a-şi da cu presupusul.): dă fuga la împăratul.BLAGA.ISP. a da o pova ă (cuiva). a dat omătul cam devreme . spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală..POP. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. în toate păr ile. iar omenie nu le da de un ban.. a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). să le duc la păşuneală. mîndru ă...POP. . fugu a) (pînă la .i însă numaidecît o părere. a da oile în paza lupului. a se ră oi (la cineva). a da o raită (pe undeva). a da origine. a da orbiş.. 1) a se face iarnă: anul acesta..CAR. ) a-şi da sufletul. a pedepsi (pe cineva). . a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. a genera.CAR. a provoca. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale. a da o perdea (cuiva). a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri.. dă. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte. a da o fugă (sau o fugu ă. a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). a sugera o idee. a da o idee despre . a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. a descrie. ) a da (sau a lua) oile în pază. (înv. a da o lec ie (cuiva). 2) a săruta (pe cineva): dă-mi.). să vie pînă la noi! . a da o pedeapsă (cuiva).POP. atunci le vom spune următoarele. a oferi.BUDAI-DELEANU.. a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. a da (sau a lua) oile în porneală. fuga.SL. şi au făcut pace. la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile.POP. CAR. pămîntului). a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). 1) (reg. (sau de . a da omătul.CAR. (înv. a povă ui.a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . a se duce repede (pînă la .. a lovi orbeşte. a-şi da odăjdiile.. (reg.

a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas . a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. a (se) demasca. ) a păşi. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. a (se) îndrepta. a momi (pe cineva cu ceva). ) a ucide.. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. cu curul) în sus. PANN. a-i face o vizită cuiva: pe drum. 3) a ceda pasul. a da afară (pe cineva). a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. a deveni public. pentru că nu îngrijise grădina. a-i da paşaportul (cuiva). ) a înşela (pe cineva). a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). s-ajungem în pas cu soare. a flata (pe cineva). a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul.CAR. şi pop.LIT. a ispiti.ISP. mîine o livadă întreagă. a preda (sau a duce) pe cineva prins.. îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. 4) a permite. şi le dai paiele! CR. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială.POP. . pasu mare. a (se) distruge. a se da pe ghea ă. a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a nu deranja. . a-şi da otpustul.POP. a da nas (cuiva): te ui i la ei. 1) (reg.NEC.AL. . (fam.FIL. a da parola (sau parolă).. a (se) acomoda. a da pe (sau în) chezăşie. (înv. (înv. 2) a-i da drumul pasului. 2) a fi foarte harnic. (fam. ) a da (sau a pune) parolă. a adăposti (pe cineva). ) a da ordin. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a (se) prăpădi. a expedia. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. a omorî (pe cineva). 1) a scotoci pentru a găsi ceva. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . 2) (înv. a aluneca pe ghea ă. a da (sau a întoarce. a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. bărbate. a (se) da pe brazdă. (pop.CAR. a da pas (sau pasul). a tenta. a certa (pe cineva).i dă pas de vorbă. ) a expedia. legat.REBR.. (reg. a nu tulbura. a (se) pierde..ISP. de frica strechiei. murgule.POP. a da papucii (cuiva). care nu le mai lăsa în pace. . 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. peste tot cîmpul. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). ) a izgoni. a da pe bete (afară). a îngădui prea multe. a nu supăra (pe cineva). a ordona: datu-s-au parola de bătaie. a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. 3) a da parola. pînă la SîntăMărie. şi pop.. a da pe garan ie. a da paiele (cuiva). a (se) da pe fa ă. 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii .a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). a merge: dă. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte. a da pat (cuiva). a da (sau a se duce) pe gîrlă. a îndepărta (din serviciu). a da (sau a trece) pe la cineva. ) a mustra.CONV.

DELAVR.CR. a da plecarea. a-i da peste bot cuiva. a da foc. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). a strica planurile cuiva. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . (reg. ) a jude ului) (pe cineva). a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . a da. mîntuirea sufletului. ) a da pe datorie. a da platnic pe cineva. a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării.ISP. a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. a da (de) pomană (ceva cuiva). 4) (fig. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. nu-şi pune cineva poalele în cap. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. 2) (fig.a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv. (înv. ) a bulversa. a da pe ine-minte. să-l dea pre mîna giude ului. 2) (fig. a zori. . a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. (înv. a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . a da pinteni (calului). a da pe brazdă (pe cineva). a da peste cap (pe cineva sau ceva). a face un schimb în pierdere. s-a dat platnic şi i-a plătit. a da pînza pe fuioare. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva).CR. a da perdaf. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. 2) (fig. ) a dojeni cu asprime pe cineva. ) a încurca.AL.IORGA.POP. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. ISP. perdaf cu piper le da. a o pă i. a pune la punct (pe cineva). a tulbura. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. şi pop. cu sare le presăra. a da pierzării sau (reg. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. din milă etc. 2) a presăra: î île-i le despica. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. a da pojar. .DOS. ) a scoate la pierzare. a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). a mînca. a-i reproşa. a-i da peste nas (sau (pop . 1) a plesni peste gură pe cineva. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. (reg. a da semnalul de plecare. ) pe sub nară). a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. ) a face otreabă de mîntuială. ) a aduce pe calea cea bună. a da rasol. 3) (fig. 1) a se da de-a berbeleacul. (reg. (înv. (înv.) peste rît.): mi-or da feciorii după moarte de pomană.CR.PRAV. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a depăşi limitele bunei-cuviin e.ISP. a da (sau a lăsa. pe datorie. a da pe şleau (pe cineva). ) a vărsa pe nas (ceva). ) a incendia: pojar codrului că-i da.POP. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. ) a da pe credit. a mitui (pe cineva).POP. a slobozi) pîrjol. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa.ISP. (arg. a se da platnic. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. a da pe oi. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas.ISP. a nu (se) da pe şapte.

) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte.. a o da prin şperlă. (înv. a demonstra.. a da rămas (din judecată) (pe cineva). a produce efectul scontat. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului..FIL. (înv.STANCU. 1) (înv.DELAVR. a da răscoală. ) 1) a da de gol. 2) (reg. (reg.FIL. a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica).a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica.IOSIF. a escroca. răsuflarea şi-a dat. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului. a da prin şireag.. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i. a se da rămas. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate .AL. a da (sau a cerne.ISP. nu voia să se dea rămas. ) a înşela. pe pîrlitură? OD. a da prin şperlă (pe cineva). a-şi da răsuflarea (de pe urmă). că domnitorul va da-o publicită ii. (reg. a dovedi. a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. 1) a necăji. a da în gura lumii (pe cineva). a-şi da obştescul sfîrşit.CAMIL. ) a o pă i: bietul boier. . cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi.. a publica: cît pentru odă. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei. a da prin (sau pe) pîrlitură.STANCU .BĂLC. a demasca (pe cineva): m-a scos. a da rela ii. 3) a divulga un secret: cum . cred . a da probă (sau probe) de . a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi. nu vrea să se dea prinsă.. 2) a vorbi de rău. a se da prins.. 1) a relata.. .ISP. a muri: calul său. a supăra (pe cineva).ISP. vezi. ) a se recunoaşte învins.COSTIN.. a replica. (înv. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. a alege.. a da (sau a(-şi) face) raport(ul). a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. a cîntări (cuvintele). a da rezultat (sau rezultate). 2) a informa. (înv. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi.. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol. (fam. a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. dar încă (sau încă-mi-te). cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a da publicită ii (sau în publicitate)..CAR. lîngă el.. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat . ) a se da bătut: boierul. a da rasol. ) a învinui. 2) a trata cu asprime (pe cineva).NEGR.. a ceda: fata .P. (reg. a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . . ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. a dat-o şi el prin şperlă! POP. a da (sau a face) pui de giol. .. dar încă om cu om! CR.NEGR. a trece. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit.POP.

a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). . seama). (înv. (înv. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). (înv.POP.POP. sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a (se) da semnalul (sau (înv. a da semn. a început a-i da femeia cîte una de în eles. socoteală. v.. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. a (se) anun a.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. cînd era încă în floarea vie ii. a-şi afirma prezen a. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg..AL.CAR. în mahala). 2) a anun a. a da seamă (sau cont. în tîrg. ) a semna. a înjura (pe cineva). existen a. 1) (înv. nu să dădea ruşinos deloc. a da seara bună (cuiva). a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a da roată (sau roate). şi reg. a da (sau a face) rod (sau roadă).POP.COŞBUC. a înştiin a: orologiul . a ocărî. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit). a răspunde de propriile fapte.POP. a fi conştient. a da de veste..FIL.EM. a lua ini iativa. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir . 2) a accepta o provocare la duel. bietul. 2) (înv. a săra: pun sare. a comunica din depărtare cu cineva. a raporta. la sictirit) (pe cineva). să-l întrebe cîte ceva. a da sălaş (cuiva). a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . a da (sau a pune) sare. a da (un) semn (sau semne) de via ă. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară. a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui. 1) a mul umi. a comunica. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. şi to i o aplaudară.EM.. a da (cu sau un. a nu îngădui.. ) a declara.. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. (pop. a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. ) a nu mai prididi. ) a nu da răgaz. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română.SL. a da scări.GHICA. a se da ruşinos. a deceda: şi-a dat sfîrşitul.SAD. a se ră oi (la cineva). sictireli.POP. a da ocol. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama. ) semnal).GHICA . gust în vîrful lingurii. a se sfii: dracul de argat . a da bună seara (cuiva). a da satisfac ie. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. de în eles) ceva.SAD.POP. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care. a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. 1) a (se) justifica. a anun a. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat. a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. a (se) da sfredel unei bu i. şi reg. ) a se ruşina.. a da tonul: dete semnalul aplaudării .DOS. a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. va dobîndi multe daruri.l(iz)a un pericol. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA.. a se manifesta.

a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare. (reg.DOS. a-şi da ton. a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti.. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni. a se sili. (înv. a mărturisi. COŞBUC . a da strigăt(ul). KOG. ah. a nega. a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). a depune toată silin a.i zică...). ) a risipi fără chibzuială. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol). a expedia (pe cineva). a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). mi-i tagă. căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). a face orice pentru o dobîndi ceva. ruinează societatea prin falimente frauduloase. (reg. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a dona sînge. a-i da (cuiva) trecătoare. a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă. a da (sau a lua. a-i fi) tagă (de . privind frumuse ile pămîntului. al unei mode: la Neam . a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. ) acum. accentele unui text (scandat sau cîntat). prin mişcări regulate (făcute cu mîna. al unui anumit fel de a gîndi. a încurcat-o.. . a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a primi) mită. a da (foarte) mult.CAR. a contesta: de giude ul tău nu . numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. dat fiind că . a da sîn. 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. te fă că crezi orice el o să. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. a dat de fund.CANT. a da tonul. a da (sau a lua.a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . a da paşaportul (cuiva). a da totul din el. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele .POP. la o adică şi cămaşa de pe el. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat.. a da tact sau a ine tactul. 3) a depune toate eforturile. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile. a da toate pe una. nu alta! era în stare să dea.. tonul îl dă corpul didactic. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e.FIL. şpagă.SAD . a dat prea mult de pomană. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi.EM. a nu precupe i nimic. 1) a vomita. a da roată. ) a alunga. 2) a marca.. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva).) a pă it-o.IBR.. a da şpranga. a da şpri . ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. întrucît. a îmbuiba (pe cineva). a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). a-şi da (toată) truda. deoarece. a da teşchereaua (cuiva). 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. 2) a spune tot ce ştie. chiar şi ce nu făcuse . ) i s-a înfundat. strădania.. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine.. a şpri ui. (înv. (pop .VLAH. a da sînge. ) a tăgădui. cu piciorul sau cu o baghetă). (reg. 1) a bate tactul unei melodii: (fig. a da şapte boi şi şapte vaci. 2) a umbla.. a dat Nan de găvan. (pop. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. a primi) şper . ) a avea (sau a face. negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . pentru că. a pune) (mare sau multă) silin ă. pentru a-i cîştiga simpatia. a alăpta copilul. a se învîrti în preajma unei femei.

. CONTEMP. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat. dacă văzu că nu este nimic în crîng. ai răbdare!. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. 1) a ocărî. în deşert. a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). a da un chiot. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). nici nu pot ca să te dau uitării. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . un fier roşu) prin inimă (cuiva). (reg. ) a legăna. fereastra) de perete. a se năpusti. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă . a da un cal la praştie. a concerta. . dă-mi un telefon. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite. a da un avertisment (cuiva). a deschide larg uşa (sau poarta. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela.. a da (sau a primi) un telefon. dau valma prin fete. CEZAR. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească. a ghionti (pe cineva).. o mamă de bătaie (cuiva). ) a face o gaură în .: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat.AL.FIL. a face (pe cineva) să lase impresia de .i dau un sfat. au năvălit turcii.. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva). a da ăncuş la . (reg.a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap).) uşa (sau poarta. a da vitele la păscut.. a sfătui (pe cineva): dragul mamii. a da un exemplu (sau o pildă). (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?.POP. a mustra cu asprime... a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. (cuiva). o mare supărare.ISP. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză. a da un concert.. lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. a-i da (sau a-şi lua) un aer de . a însufle i. a da..P. a da anc la pepene. a da ăncuşa. sau eşti nebun? PREDA. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. (reg. a da tuturor răilor (pe cineva).DELAVR. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. a trece răspunderea în seama cuiva. (reg. a trînti etc. a da î ă. a da un ropot. a chiui.ISP.. a da via ă.POP. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva).. şi pe mine m-au scăldat. a da valma.ISP.. ) a arunca zarurile..VLAH. a avertiza (pe cineva). a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva). a da uitării. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică.POP. fereastra). ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. a uita: ah. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita.. să semene cu . 2) a părăsi. a da hu a (pe cineva). a da vitele la iarbă... a da un ordin. şi trimite-mi băiatul. a da u u (pe cineva). a da buzna: cî iva flăcăi . a abandona (pe cineva): ho ul. am să. un fier ars. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere... ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare.EM. (reg. a da (sau a lăsa.. a izbi. nu-i nici o grabă!: ce dracu.P.CEZAR. dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap.. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească).. a sus ine un concert. POP. a ordona.

scurt. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . cu de-amănuntul. de tot: mo ăi cîteva clipe.PANN . pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. de ajuns şi de rămas. ) den) coaste. de-a binelea de-a binelea. fără osteneală. destul.POP. de atunci) încolo (sau înainte). CANT. direct. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. 2) din lateral. de-a doua oară de-a doua oară. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM.EM. (cu) alineat nou.. cu minu iozitate.POP. foarte negru: păr de abanos . fără rost. de mîine. 1) lasă-l în voia lui!. Doamne. ) pe-o ureche.. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. a permite (cuiva ceva). a omorî. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul.BIBLIA .ISP. de-a latul. de mîine. în curmeziş.POP. de-a întoarsele. precum mă taie capul. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. de aici (sau de astăzi. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă. tîrîndu-se pe brînci. a aproba. de-a curmeziş(ul).POP. (reg. din această cauză.POP. 1) de la începutul rîndului. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. în fa ă: am să răspund de-a dreptul. mai departe. începînd de acum (sau de astăzi. 1) e foarte grăbit. de-a că eaua. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. de acum. a-i da zor cu . care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. dă-mi. dă-i pace!.. a dărui de abanos de abanos.CAR.. Doamne. (înv. bine. a da zi după zi a da zi după zi. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi.SL. a tergiversa.MAIOR. stătea mai departe. de-a latul. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. de-a handramandra. de-a frumuşelul. mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. 1) pieziş. pe-o parte: moşneagul . cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă). suficient. în diagonală: părintele Manea făcuse . după aceea. izbucneşte. mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor.. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară.VLAH. Doamne.. a amîna.a(-i) da voie (cuiva). de actualitate de actualitate. de-a rostogolul. de atunci). oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus . 2) numai că nu cade de oboseală..: el îi dă zor cu scrisul. de aceea de aceea. a nu mai conteni cu . de-a buşilea de-a buşilea. (pop. de-a capul.. (pe) de-a gata.. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa. de-a coasta de acord! de acord!.. cu cuşma de-a-că eaua. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. de-a coasta sau din (sau (înv. a da zor a da zor. de-a capul. a-i da zor cu . apoi adormi de-a binelea. CAR. spunîndu-i tot. cu de-amănuntul. ) pieziş.. luminează-mă.. transversal. oblic. a îngădui. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei.GALA. de-a berbeleacul (sau berbeleaca). de ajuns. a (se) grăbi. fără ocolişuri.. 2) din nou. din fir pînă-n a ă. a ucide (pe cineva). de somn.VLAH. din plin.

de-a ampura. ) 1) necontenit.. ) de-a rostogol. cum s-ar zice. (reg.EM.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. ) ghemuit. de mîncare. (reg. nu i-i oprită calea. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda.COSTIN . de-a puterea hi.NEC. acum eşti de casa noastră. de-a rostogolul. de-a tăvălugul. de-a trăvala. ) de-a berbeleacul. din răutate. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori.. de-a berbeleacul. intim: îl socotea de-a mînă. peste tot. de atîta (amar de sau veac de) vreme. de-a tăvălugul. tîrîş.POP.. de multă vreme. de atîtea ori.. fără o intă precisă. (reg. doar: du-te. (reg. (înv.CR. pe vine. necurmat.. (reg. de-a săniuşul. alimente. curgeau de-a rostogolul la vale. ) de-a rostogolul.DOS. de fapt.. ) hai-hui. în veci. lîngă . bine-i de dat de-a săniuşul. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. de-a dura. ) cum s-ar spune. . ) în lan ... alunecînd (pe ghea ă): u a . de-a rînd cu . 2) minu ios. de-a surda. ) la întîmplare. (reg.. şi pop. de-a prostul. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. de-a tîrî(i)ta.. a .. neîntrerupt. de-a tumba: pietre mărunte . cîte doi. de-a tărtăcu a. din vecini. de-a-n (sau d-a) şiru. a . de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. de-a pururi. ) 1) apropiat. de-a tăvălişul. (reg..HOGAŞ. (înv. de-a rostogolul sau (înv. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă. din capriciu. de-ale gurii. în van.EM. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. de-a mînă. a proasta. razna. la picioare. cu de-amănuntul. v. de-a şuiu. de atunci încoace. (cu) de-a mărunta. de-a putere(a) fi. (reg. de ani şi ani. 2) la rînd. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. de-a tîrîişul. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . de-al dracului. de-a poanca... de-a mîna. într-adevăr. zadarnic. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. de-a şirul. de-a lungul sau în lung(ul). de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a.. iar boierie nu-i da.ARGHEZI. cu drept cuvînt. în sensul lungimii: zece metri în lung. hrană.URIC. amănun it. pretutindeni: vezi. (reg.. (reg.de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu . ) de la un capăt la altul. are să se moaie vremea.AL. de demult. de-a tăvalul. de-a rătăcita..SAD. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i.AL. în lungime. învecinat. 1) (reg.. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. ) alături de .

de azi pe mîine.. cu toate că. lui etc.... foarte repede: cad mereu. (înv. cu certitudine. înv. de bine. de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. de cătră . cad de-a vălătucul. esen ial. pentru că .: de ce mergeau înainte.). ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece). prost: cal de brac.. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. fundamental. din acel loc. esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă. nu pot să trăiască la un loc.CR. capital.: m-a blestemat măicu a.COŞBUC.. de ne ce. de pe cal.. de bronz.. a fi sănătos tun.. ISP.. ) în comun. de-a vălătucul. de brac. 1) ob inut prin cerşit.. uite... aşa e (sînt. voinic de ce-mbătrîneşte? POP. desigur. principal.. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră . d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. în dezordine: aduna i . caracter de bronz. ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă.. de ne ce de ce . autohton. ... tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. de bunăvoie.. de ce i-am călcat vorba.). după cum mă (te. fără a mă putea opri. de . din cauză că . de ce . 1) împreună..OD. de aia: de ce... de ce de ce. în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma. (reg. cinstit.EM.. 3) (jur.. (despre vite înjugate) din dreapta. ) cu) bună seamă. fundamental: greşala ce va face iaste de cap.. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii ...PRAV. negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales.: domnul .. mîndră. de căpetenie. de frunte. (fig. ) abia. (reg. de ce. ) fără odihnă.?: spune.).) de . ..EM. ) d(e)rept ce?. fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. de (sau (reg. de ce.POP.ext. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv.. de rău. cu atît . au dat năvală.. de (sau din) brazdă. de rău de bine ce .. a deborda (sau a plesni) de sănătate. atît e (sînt. de bine ce .. (sau de aceea .DOS. (fam.AL.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte... în mare grabă. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le). ) cu privire la .ISP. de încredere. favorabil. ferm: inimă debronz .. de căpătat. de ce . în devălmăşie.. eşti etc.. fără socoteală. de-a valma. ) capital. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. ce e (sînt. pentru că nu vreau eu! CAR.. eşti etc. de buzunar. cu cît . COSTIN .. de cap.CAR. de ce .. (înv.POP. în neorînduială. din fuga calului. de ce? de .MOLD. de bun augur.. pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR .. în ce scop?. POP. ) netrebnic. de ne ce.: de rele ce sînt. de-a rostogolul... eşti etc. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . ) neclintit. leage ne-au pus de cătră păcate.. cu adevărat.. prielnic. onest.) de . cum de . de bună trebuin ă.. mai mult sau mai pu in. de bună credin ă. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv. îl etc. în privin a .. 2) primit în dar.... de bază. pe măsură ce trece timpul. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare. neaoş. ce e de ce merge . din ce cauză?..de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine... şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte. de capul meu (tău... (fig. 2) claie peste grămadă.. 2) (p.

.. de mare importan ă: scaun de cinste. mă-ta. ) de foarte multă vreme.. (fam. însă săracă de îmbrăcăminte. din momentul în care .. de atîtea ori de cîteva ori . (înv. l-au rădicat cu to ii să le fie domn.GHICA. de (sau în) cinste. de cînd cu jidovii şi cu tătarii. în multe rînduri.. se îmbată de două ori. . l-a etc. ) de demult. ) de ce?.BARAC. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini.. de demult.. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. de cîntecul cucului. de atîtea ori. din timpuri imemoriale. de chip. cu cît .DOS. de cînd sînt (eşti. este etc. POP. (pop. niciodată: a fost odată ca niciodată . ) de foarte multă vreme. de cînd sînt.) făcut sau de cînd m-a (te-a. de (sau pe) cînd cu . din totdeauna: de cînd e lumea. (înv.. mă-ta. adesea: de cîte ori da. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste..: de cît mai mult îl munceaşte. de (sau pre. . mă-sa). de frunza frăsinelului.GOGA .. din ce cauză?.. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. de circumstan ă. distins: o fămeie de chip....PANN .PANN...PRAV. cu atît . (pop. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa.) făcut mama (sau maica. mă-sa) m-a (te-a. da.: e mult de cînd te-aştept! AL. 1) de ocazie. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate. de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul. de chiteală. fără ca să poată izbuti. de cînd sînt.de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier).... ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. formal: a luatcuvîntul numai aşa. maică-mea. impunător. în (sau pe. 2) de formă.de ce nu? de ce treabă?. ) falsificat.CR. (reg. feciorelnic. 2) cast. de cîte ori . 5) pe gratis.POP.. cu mult timp în urmă. din vremea cînd .mergi şi tu cu noi? .. ) 1) cinstit. de cînd tata moşu. de cînd e lumea. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare). pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . maică-sa.CR. de cîteva ori. de cînd cu moş Adam. din moşi strămoşi. de multe ori s-au întins călugării. de cînd era bunica fată. degeaba.. după horn nu bate vîntul. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu.. [Soarele] caută să se însoare. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă.. maică-ta. de cîte ori . 3) cu trecere.CR.. onest. arătos. de (pe) cînd. de pomană: cine bea în cinste ori în dator.ISP.. (pop. niciodată. de circumstan ă. maică-ta. credincios (în căsnicie).? POP. cu) atît(a) . ori de cîte ori.DOS. de cînd trăiesc.) pe lume.URIC. maică-sa.LET. desigur: . domni şi căpitani. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. (reg.. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui.ISP.. de cînd mama (sau maica. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. (înv. de (sau pre) cît . . maică-mea. 1) (din) totdeauna. dintotdeauna. ) chipeş. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată. de atîtea ori cădea.. formulă introductivă la basme) (de) demult.. ) din vechime. l-a etc. 4) de onoare. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît . în zadar. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu .. . de fiecare dată.. de florile mărului. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi. de cînd se scria musca pe perete.

.. nu demult. (înv. de cînd aceasta fu lui?“.. LET. (înv. de comandă.. de nu era alta aşa ca ea. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). necum: a ajuns împărăteasă mîndră. de cu toamnă sau (înv.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu . şi-au plăcut unul altuia. cu pu in timp înainte. abia: demoazela Agapi a. de la un capăt la altul. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă.. ) de porunceală. fără folos. de formă. 2) (fig..URECHE. de cum. de credin ă.CORESI. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. foarte devreme. ca să-l poată acă a în cuiu . de cu frică. nemaipomenit: a fost un bairam de comă. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. de nevoie. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo. în complicitate cu . de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. pregătirea pentru a face ceva. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. (înv. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez. 3) dintr-una.. a declara că nu are dreptul. de comun acord. făcut din curea: ciurul .) cu atît mai pu in.COŞBUC.. de curînd sau (înv. în zadar. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă...PANN. dintr-alta: ba din una. 1) executat în urma unei comenzi. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul. dis-de-diminea ă. are zestre de o mie [de] galbeni.ARGHEZI. el zise „de cocon“. de cu seara sau de cu seară. de comun. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. cu acordul tuturor păr ilor. cîteodată. ) de toamnă.NEGR. recent. din copilărie: „cî i ani sînt. 2) (despre animale şi păsări) domestic. de curea. îndată ce s-a înnoptat. de cea mai bună calitate. de curte. ciuma. POP. tuturora de comun. de cu tinere e. ba din alta. . (încă) de aseară. de tînăr.BELDIMAN. demn de încredere. de curînd ieşită din pensionat. . (pînă în miezul nop ii).. . de (mic) copil. în şese luni de cu toamnă. ) de curîndă vreme.POP. de complezen ă. de cocon. degeaba: da din tunuri [arnău ii].POP.. din toamnă.. de pu in timp. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi.. veneau cu fete şi feciori. de coniven ă cu . a veacului cunună. de comă. decum. (încă) din (sau în) timpul serii. îşi luase şi-un nepot. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . a-şi declina răspunderea. vorbă să fie!. din tinere e: un negustor . nici între zîne. darămite. avînd o chei ă de curea. decum între oameni. fără tragere de inimă. ) de copil.DOS. (arg. (înv. dar de clacă. decum aşa!. ) extraordinar.. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii. încoace şi încolo. din (sau în) prima parte a nop ii. în sus şi în jos. a-şi declina competen a.. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere.CR.CR. 1) dintr-un loc într-altul. seara(devreme). (pop . simulat: literatură de comandă. şi mai mare pieire în ara leşească. din amabilitate.. ) vrednic de a fi de crezut. prefăcut.EM.. 1) (despre oameni) curtean. de cu înnoptatele. şi de cole pînă colea. ) comun: eşti .

de fa adă.. parolist: e om de cuvînt şi. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. nobil: nu numai oameni proşti... de frunte.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . dacă i-a promis. de estradă.CAR. dis-de-diminea ă: Dumnezeu. în zadar. de (vreun sau nici un) folos.. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e. gra ie . de alaltăieri. . de formă. bra de fier . de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii.AL. (despre muzică. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). de ieri. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. în zori: de cu ziua mătur casa. de exemplu. pe loc: iar Ipate. (plin) de foc. înfocat. de cu zorile. de colo. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc).POP. . 2) de încredere. remarcabil: om de ispravă. de diminea ă pîn-în seară. de cu ziuă sau de cu ziua. de gală. foarte mult.EM. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. (ne)folositor. (mai) deinte. de frupt. din fire: de felul lor este să se găsească în mare.AL. de hatîrul . de origine. de loc: [era] de fel din Botoşani. dis-de-diminea ă. dintr-una. (ca) de ieri.CR. să fie sigur că n-a uitat. a se dedulci ca calul la tărî e.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. într-o parte. vrednic. de flanc. untul). zdravăn. impresionant. spectacoleetc.DOS..i mănînc banii de haram? AL. tău etc. de colo de ieri. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. POP. numaidecît. bunăoară.CR. de aici şi din altă parte. de profesie: de felul lui era cojocar . dintr-alta. de pildă. de-i sar (sau crapă.EM. de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară).. de formă. 2) degeaba. renumit. tare neînduplecat. numai aşa de flori de cuc! CR. de calitate superioară. (înv.ISP.VLAH. aprins: tu. ) a se deprinde cu binele. peticele. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii .. focos. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos. de curînd. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. fără căpătîi. 1) la voia întîmplării. însemnat. de alaltăieri. 1) de la natură.. (de) colea.3) demeserie. degeaba.CR. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. de pomană: vrei să. foarte tare. de aici în altă parte.EM. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul ..DRĂGHICI . de haram. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată. de ici. de fier. de ici. degete boante. se prinde în joc lîngă o fată. de fel(ul meu. festiv: în faeton de gală Cezarul trece.REBR. colea de ici. de formă. tare. sever: inimă de fier . de dulce: a trecut miezul nop ii.. alergînd în toate zilele. de haimana. formal. pocnesc. atractiv.CR. de ispravă.POP.) distractiv şi variat. fără stăpîn. . 2) de neam.NEC.AL. din zori în noapte. 1) îndată. de cuvînt. ales. toată ziua: mă aflam la Floren a. cu viers duios de foc. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui. de efect. degete scurte şi groase.. de ici. (reg. mul umită . ci şi oameni de frunte.. acum putem să mîncăm de frupt.ISP.). de sărbătoare.

MINEIUL. 1) de la capăt. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. de la olaltă. de jăratic. din mul ime.IORGA. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. de la un timp sau (reg. to i.. de iznoavă. de la vlădică pînă la opincă. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini. de la (bun) început sau dintru început.COŞBUC . din popor: era om de jos. şi-a făcut de iznoavă socoteala. de înaltă şcoală. de joi pînă mai (de)apoi. integral.AL. baletistele şi clovnul August. în fa ă. de la cap la coadă. de la vlădică pînă la opincă. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte.AL. de mare (sau mică) întindere. de la caz la caz sau (reg. de jos: se ridică alene de la pămînt. încît pare că e de împrumut.NEGR. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. . al erei noastre. cu îndrăzneală. ca să ştiu ce leac trebuie să. în scurt timp. de jur împrejur.CR. la nesfîrşit. împrumutat: un strai unguresc larg. în ultima vreme.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte. (înv. de la capăt: cînd a ajuns acasă. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta. 1) zilnic.PANN. de îndată. de la mare pînă la mare. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi.i cam prieşte. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . arzător: mamă. 1) luat cu împrumut. fără preten ii. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate.SAD. (înv. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace. de jug. de jos. satul doarme ca-n mormînt.CR. ) foarte tare... (înv.OD. de la început pînă la sfîrşit. împreună: eu cu sergentul . ) din caz în caz. din toate păr ile.AL. de la roate. sărim de la olaltă. de la ară. 1) părăsit de to i. de largă (sau scurtă) respira ie.. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît. laolaltă. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi. în totalitate. de împrumut. ) din nou. (reg. de la o zi la alta. de la coarnele plugului. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. de la margini pînă la margini.CR. de la ochi sau (verde) în ochi. mereu. de la pămînt. a o nimeri prost. de la (sau după) naşterea lui Hristos.ARGHEZI. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). din mase. îndată. din natură. care dă dovadă de o pregătire excelentă. ) imitat. copiat de la al ii: cultură de împrumut. în (sau din) era noastră. SBIERA. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna.VLAH. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta. 2) (fig. foarte repede: prostul uită. 2) văzînd cu ochii. nu. de la mînă pînă la gură. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai.i fac. a dejuga la moară rea. de departe.CAR. de la distan ă. călărea a de înaltă şcoală. de la mînă pîn-la gură. de la un rînd de vreme. încă o dată. ) pe întreg pămîntul. în toate păr ile.POP.POP.

P. ) mai demult. ) degeaba. 1) care se aşază pe masă. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . (despre oameni) bun. de miere. 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. este etc. de lux. de mare trebuin ă.. care vindecă. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. .HEL. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. de nu mai pot (nu mai po i.COSTIN . mătăsos. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. (înv. 2) de calitate superioară: edi ie de lux . calificat într-un anumit domeniu.) sau nu mai pot (nu mai po i. de margine. extrem de . de mai nainte sau de mainte. să mai fiu de-al meu măgan. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. de zbura el de măgan. 2) care cuprinde. .. deosebit de . somptuos: hotel de lux .POP. (p. fecior de ăran. dezonorant. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj. puternic. şi pop. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. de masă. meridional. de mijloc.DOS. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . (înv. de mătase. prestigios. din copilărie. (reg.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac.POP. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte.POP. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu.EM.SAD.NEGR. 2) potrivit (ca dimensiuni).EM. 1) care nu e de primă necesitate. vindecător: ierburi de leac . HEL. ) mărginaş. care apar ine sau este specific mahalalei.) de .. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. ) de mărit. de mic. de mahala.PREDA. de maramet. 1) de firmă. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . fără veselie.CEZAR. 4) (fig. ponderat. de miazăzi. de marcă . şi-a făcut aeroplan. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . . şi reg. excesiv de elegant.BIBLIA. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. de mama focului. banal. (nici) de leac. de mamă sau despre mamă. de mai tîrziu. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă .. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. de marcă. umilitor.. ) foarte ruşinos. de măritat sau (pop. ) grosolan. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. de meserie. fără cununie.. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan . de mare tonaj. generos. 1) situat în centru.) foarte.BĂLC. mediocru: este un autor de mijloc. ) obişnuit. nu mai poate etc.POP. ) moderat. darnic.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. de mare circula ie. de (o) manieră sau de (aşa) manieră. 3) (fig. dar n-am fată de mărit. renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian.ext.. foarte. de măgan. în aşa fel.N. serviciu de masă . de mărgărit sau de mărgăritar. blamabil.POP. ) 1) singur. sudic. (înv. din proprie ini iativă: Vlaicu. tare: ipau şi strigau de mama focului. nu mai poate etc. sînt (eşti. bătut.EM. (înv. i se plîngea de scumpetea vie ii. moale.. 2) marcant. . absolut necesar.

CAMIL. cu grijă să nu cumva . slăbiciune de moment. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie .EM.. demn de aten ie. 4) (fig. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. . ) minunat..P. credibil. (înv. de silă sau de silă... 2) originar din . extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune. (reg. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol. de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva). pasager.: de milă să nu le strice frumuse ea.EM. de mizerie.. de loc din . demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor. a lui etc. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine. 2) executat manual: lucru de mînă . . comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială.. de mir. de moşie . demn de crezare.AL. care inspiră încredere.P.COSTIN . de milă să nu . grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune. 2) foarte bine. superficial: treabă de mîntuială . de milă.ISP. de milă fu nevoit a mai aştepta. de (un) moment. . 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac.EM.NEC.ext. surprinzător. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire.. ) din cale-afară. de greşeale cealea ce-s de moarte. de mînă. din proprie ini iativă. de miraz. de mîna a doua.. DOS.: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească. ) grozav..i sînt de mirare. de milă. de mintea mea (a ta. vrînd.CEZAR.. de(-a) mirare sau (înv.CAR. de mîna întîi. trecător: iluzii de-un moment. (înv. de voie.. fantastic.. de monolit. de moştenire . de mîncare.. . vrednic de a fi luat în seamă. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche. 1) depăşit. ) de mirat. de moştenire. de moarte. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului. 1) mortal: lovitură de moarte . funerar: ce ai . de minune. demn de a fi admirat. nevrînd: de silă. (p. minunat. pădurile şi luna vor face-o de minune.GR..NEGR.. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). .i plac făclii de moarte? EM. . de prim ordin.AL. (reg. 1) mizerabil. faptele.COŞBUC.BIBLIA.FIL. de modru-n afară. sau de moşia lui .de milă de milă. de silă de milă să nu . 2) sărăcăcios: via ă de mizerie. de. trainic.. 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . demodat. de nezdruncinat. de mit. excep ional. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. ca-n basme. fabulos.).. despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate. de nevoie. de modă veche sau de veche modă. (vrednic) de mirare.. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică. 3) (înv.... de scurtă durată. efemer. straşnic.MACED. 1) admirabil. de calitate inferioară. 2) mortuar.ISP. momentan. de mîine.i mijloace. de calitate superioară. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. . admirabil: dar cu slabele.

2) comercial: învoiala de nego cu Polonia..) de soi bun: ramurile unui cais de neam. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez.. inimaginabil: un peisaj mirific. de na ie. 1) (urmat de prep.. ) dis-de-diminea ă. extrem de .. fiindcă îi lovise cu nădejde. . de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul . 2) (fam. invincibil. . 1) care depăşeşte puterea închipuirii.MINEIUL.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. neînduplecat. ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. din pricina ..VLAH.de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava.. de tot boul de nego . de neam.GALA.. cornărit cîte un leu.. care există de multă vreme. imposibil. şi reg.. incredibil..CAR. alb strălucitor. 2) (fig. din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. de necazul . ininteligibil. (înv. (fig..NEC. (cuiva sau a ceva)..DELAVR. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . de răul .: frumoasă de neînchipuit .. de multişor. „din“) de loc din .CAR.. drept mul umire: cîntare de mul ămită. (înv. temeinic: nici nu mai mişcară din loc. de nebiruit.. de (sau din) năprasnă. (înv. demn de a sta în muzeu..ARGHEZI. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă.. excep ional de . deoarece. vetust.. . originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu. de nemîncate. pre ios. de mul ămită.. 1) (despre oameni) de origine. de nea. de (sau cu) nădejde. apt să . în repetate rînduri. ) mul umitor. nevastă de neam ş-un băiat la Paris.URECHE . 1) imposibil de mişcat din loc. de mult ce.. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri.. din popor. ) ferm. de neînlăturat. de necrezut. ) depăşit. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. . 2) foarte. de neclintit... imposibil de descris. impardonabil.POP. indescriptibil. de mînie. capabil să .. marmorean: fa a ta de nea.ISP. de muzeu. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei.. de neînchipuit. inevitabil. de origine din .EM. de neconceput. de neîn eles.. pe neaşteptate.. însemnată: are casă frumoasă. ) 1) destinat vînzării. . solid. 2) de na ionalitate . 1) de încredere: le trămise un om de nădejde. (reg. de multe ori sau de cîte ori. de născare. 1) rar.CAMIL. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig. cu care s-a născut (cineva). moldovean prin adop iune. 3) (despre vi a de vie. de mul ămire. de natură să . de necrezut sau de necrezare.SAD. de naştere de natură să .CONACHI.CAR. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. de nego . 2) puternic. de ciudă. de neînchipuit . pomi fructiferi etc. de nedescris..ISP.: grec din naştere.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare.P. absurd. de neiertat. despre oameni) fără personalitate.SAD. cumplit peste fire.. acceptabil. vechi: asta-i cam de multişor poveste.. (cuiva sau a ceva). de (sau din) naştere sau de naşterea sa. de necaz.

de (sau (înv. defel.. de toată întîmplarea. de ocazie.. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii. 1) care ac ionează. de (sau dacă) nu . de nici un fel.CONV. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu .EM. încît nu-mi era de nici o trebuin ă. (înv. de norocul (cuiva).GANE. alege-te. ) din (sau în. o ară etc. for at. tagmă) cu cineva. 2) împreună. 1) fără valoare. 2) lipsit de orice merit.CAR.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . de obicei. cumpărat sau vîndut ocazional.DOS. de nici un fel..: întîrziară cîtva de nevoia iernei. unde-i era de obicei culcuşul.CORESI . nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele.ŞINCAI. ) fără valoare.: de nu.ext.. de ocară. datorită . general.. (înv. ) necesar. de ocazie! CĂL.. ocolit. de netreabă. fără importan ă. ) din cauza ... gîrbovit şi de nimic. (înv. de (sau pentru) ochii lumii.. din timpul nop ii. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte.NEC. PANN. în comun..POP. un pistol. 1) comun.. nefolositor. animale. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. ) (care este) potrivit cu soarta. schimb a ta coroană într-o ramură de spini. indirect: o ia pe un drum de ocol. de noapte. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este. de nici unele. de (cu) noapte(a) sau (reg. de fa adă. de foarte multe ori. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său.. CAR. 1) (înv. 2) (apărut) întîmplător...EM.. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare.PRAV.VLAH.PANN . din) nevoie. cu) noapte.: trupe de ocupa ie . ruşinos.URIC. de nici o trebuin ă. .BĂLC.. de nevoia . culege-te din crierii capului. de ocol. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. de regulă. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. silit. în caz contrar . public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie.. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască... de obicei.ISP. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . . care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii.URECHE. (p. deloc. care ocupă temporar un teritoriu. pentru orice eventualitate: purta. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă.. 2) (despre păsări răpitoare. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. 3) în mod obişnuit. în genere: merse la cursuri ca de obşte. inutil: toiagul său . pentru a salva aparen ele. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. de ocupa ie. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri. altfel . foarte des. de formă.. lucrează în timpul nop ii. nordic. . de (la) nouă neamuri. 2) constrîns. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte. fără caracter: om rău şi de nimic. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. de nord. nefolositor.LIT.. în zori. se tocise. de obşte. ) întru) nimic. de (sau cu.STANCU. în mod obişnuit.

2) (reg. foarte tare. de domeniul . 2) festiv. de la oraş.. (înv.DELAVR. ) o inimă de aur şi bra ul de o el. ) de obicei.. virgină. 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . a fi complet diferit de . de olaltă. (înv.. de onoare sau (înv. 3) de baştină. întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. de-o seamă (cu cineva) sau (reg. pre de altă parte să întoarce şi vine... . în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte.. (fam.POP. de paradă. probleme de ordin economic . de olac. 2) iute..: să ne bucurăm de frumos. ) de (sau la) seamă. sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă.: albina [se deosebeşte] de viespe.... 2) originar: locul de origine al rîului . a nu avea nici o trăsătură comună.. de neam. francez de origină. ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni. mai de omenie. de oraş. de ordinar(ă). 3) (despre materii.: mă interesează orice chestiune de ordin intim.. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata.. (pe) de altă parte . de o şchioapă. (pe) dincolo ... 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă... asemenea o elului: (fig. .HEL. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă. (pop.CR. care are caracteristicile. egal.. de o el. de orice ordine ar fi acel frumos. unul de celălalt: se iubesc .POP. 4) onorific: membru de onoare. la fel: înal i to i de o măsură. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă. genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură.STANCU . .. deopotrivă. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului)... de omenie. de ochii lumii: patrio i de paradă . ) de onor.NEC. 1) într-un loc .. şi io cum să nu greşesc. despre fete) fecioară.VLAH. (cale) de-o poştă sau de la o poştă. cinstit. . din alt punct de vedere . a deosebi binele de rău.. 2) de demnitate: datorie de onoare . to i o ceată se făcură. cu caracter .. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare. splendid. .: de o parte-l bat şi-l gonesc. (pe) de o parte .. de (sau pe) o măsură.... . de o palmă... 3) de formă. cumsecade. substan e) (foarte) mult. minunat. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . de altă parte .AGÂRB.HOGAŞ. (reg. 2) la fel. a se deosebi cît cerul de pămînt. gros: un biet vînător. . şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM. (pe) aici .. de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis .. 1) de încredere.. de ordine . de-o făptură şi de-o samă. ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă. (de) la o distan ă (relativ) mare.. asemănător.MACED. care provine de la oraş. . FIL.GOLESCU. cît cerul pe pămînt. de origine.. de natură: alimente de origine animală .. aspectul etc.de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte ... . jupuiau ara.. dacă pe bade-l iubesc? POP. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte. de ordin(ul). .. de natură . 2) dintr-un punct de vedere . repede. CAR. spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie....VARLAAM. 1) de provenien ă.OD. de-o mărginioară.ARGHEZI. şedea-n sat d-o mărginioară. ) de natura . ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR.. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el....PANN.AL. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. foarte mic.HASD. 1) bun. de na ionalitate: un celebru diplomat. a deosebi albul de negru. 2) unul de altul.. de paradis.AL.URIC. .

de popularizare. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. 1) care exprimă polite e. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . a-şi depăna amintirile.. . foarte pu in. (p. prost. aşa cum doreşte cineva. de(-o) (sau spre) pildă. politicos. (înv. ) obişnuit.SAD. de post. de poruncă. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune. a povesti din aducere aminte..AL. 2) greu. (pop. de pe. provincial.AL.BĂLC. de rînd: eu.GR. ca de poruncă. amabil. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. .EM. de perete. . 1) (înv. de plop. 1) plumburiu. de pe urmă. ) (făcut) în silă. a depăşi limitele. de cuvînt: om de parolă. 1) periferic. de periferie.. de pază. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. din jur. de pomină. de (sau pe. de popă. (reg. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. degeaba. ) de mîna a doua: literatură de periferie. săptămîni. ) (în mod silit). nici tu să fii urduros. de pomană.DOS. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă.REBR.CR. de parolă. de polite e. (p. a depăna din picioare. întunecat: sub cer de plumb. de posle(a)de.. în) porunceală. unde am fost primi i de pomană. a întrece măsura. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. a o lua la sănătoasa. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină.ext. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure. de neuitat. tată. după) indica iile.POP. după.ext. jalnic: oraşul . de mîntuială: pot să te întreb. 2) protocolar: vizită de polite e. (numai sau doar. 2) (fig. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . de pisică. de plumb. cine este acest so de porunceală? FIL. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. comanda cuiva.ext. de pămînt. un om de posleade. de lîngă. de (la) pădure. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. ) pămîntean. 2) (făcut sau acceptat) dinordin. vrednic de milă. necioplit. a merge foarte repede. se află într-o stare de plîns. l-au băgat la başcă de pomană. (impus) cu for a.SAD. fără rost. 2) (despre oameni) necivilizat.AL. de pe cînd. zadarnic. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti).CĂL. 2) (în mod) inutil.PANN. de plîns.) 1) (despre mîncăruri. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. (p.CAR. a divaga. 3) din polite e. de pe vremea în care . dorin ele. mătuşă de plop a lui Andrei. (reg.HOGAŞ. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. (pop . de (sau pe) pleaşcă. . sălbatic. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. păzitor: este îngeru-i de pază. marginal. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. ) 1) (făcut) la (sau pe. ) profund. însărcinat cu paza. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . în opozi ie cu „de dulce“) de post. . 1) gratuit. 2) (despre zile.COŞBUC. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. .

luni) în care se recomandă postul. de poştă. în calitate de martor. ) de la început.m. de povară. de (sau (înv. 2) (despre zile. (p. ) ar ăgos.NEC. de predilec ie.URIC. 3) cu predilec ie. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere.CORESI. pe mul i al i boiarnici de price.. MAIOR. dintîi. 1) preferat.. 2) care este potrivnic... 2) obişnuit.. de pova ă. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. pe măsura . ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. (înv.IORGA .. nici unul. dar îşi luară toate măsurile de prevedere. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. de preferin ă între 5 . de postrig.. la) potriva . instrumente de măsură etc. duşman: să prinză. de prăsilă. de gală. ori mor i ori cu zile. pline de precau ie.BELDIMAN... un necaz posibil: mişcări încete. ) cu) preferin ă. înainte de toate. nici la moscali.P. de preferat. de precizie. (foarte) scump. (despre animale) care cară poveri.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină.NEC. ) mult) pre .. în care se posteşte. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post. egal cu .PANN. 2) (despre oameni) care apar ine. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră..BOLLIAC.de post de postrig de poştă de potcă de potriva . de praznic. să sentoarcă cum a fost. de (mare sau (înv. ) de calitate. . de ceartă. de potcă. de poveste. (p..CAR.. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. faptele petrecute. .. de(-a) prima sau din primă. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară. (în mod) preferabil. prin călugărire. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. la fel cu . a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. (înv. prestigios. săptămîni. om de poveste.ext. de (sau cu) pricină (sau pricini).. favorit: studiul istoriei .CAR.OD. ca sfat. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . 1) (persoană) care îndrumă. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. de dispută. de price.SAD. ARGHEZI . (foarte) exact. ) care poate povesti. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. corespunzător cu .7 p. să iasă la vînat. de (sau ca) prevedere. . bun: aparatură de mare precizie.POP. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . n-ar mai fi ramas nici la turci.. asemenea.. certăre : oameni de potcă fără de lege.. de postrig la călugărie.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. CEZAR. poştal: vagon de poştă . (înv. 2) care serveşte cuiva ca exemplu. în zile de post. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. de (sau pe.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC.CĂL. (înv.STANCU.gener. ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. de precau ie. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. . de povară de pova ă de post. de prestigiu. (despre aparate. (pop..PREDA. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. (înv. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol.. mai ales.

CEZAR. venetic: boieri de-o zi.P. care se dezvoltă în timpul primăverii. (înv. abundent. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. de (sau în de) prisos sau (înv. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). ) de prisoseală. mai cu seamă că era de pripas. (înv.CAR.ext. absolut trebuitor. . . 1) (despre îmbrăcăminte. 2) (despre copii) părăsit. de progres.ext.HEL. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. (p. o va creade giude ul. zile) în care se primesc oaspe i. (p. de prost gust. ) de prisoseală (sau prisosit).. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. de purtare. de muncă. (care este) în plus. ) (despre oameni) progresist. .EM.VLAH.REBR. situat în provincie. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi. şi-al ii de pripas. (înv. 3) (despre oameni) străin. de primire.CR. mult. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . din plin. inutil.ISP. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . . e salonul de primire.BRĂTESCU-VOINEŞTI. de puterea sa. banal. (care este) din belşug. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii. de protec ie. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară .PRAV. de (mare) primejdie. care are caracter teoretic. de primprejur. a depune armele. excelent. liber: de va face ceastă mărturie. 1) de primă importan ă. 2) a ceda. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. ) nelegitim. indicat pentru primăvară. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. de pripas. de prim (sau de primul) ordin.cu ferestrele la stradă.HEL. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. . în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . de principiu (sau principii). care sprijină. boieri de ieri . de (o) probă. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin].de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. de încercare. ajută.. independent. 2) (despre ore.REBR.CĂL. nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust.CR. mai mult decît trebuie. primăvăratic: flori de primăvară . 3) (glume ) extraordinar. ocroteşte. 4) care este potrivit. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . care se află în jur. 1) a capitula. deplasat. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos.. abandonat. peste obişnuit.TOP. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. .SAD. învecinat.ARGHEZI. 2) de cea mai bună calitate. la trac iune. 3) care se efectuează. pozi ie de principiu . . 1) (despre animale domestice. ) de sine stătător. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. înconjurător. a depune o plîngere. a face o reclama ie. de lucru. serveşte) de îmbrăcăminte. 3) care poate fi primit. din flori: băiat din flori şi de pripas. indispensabil. a renun a..P. (care este. de purtat. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. specific provinciei: în oraşul de provincie. de toate zilele. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă.CEZAR. ) (care este) fără rost. de primăvară. şi unii. ajunge a fi neîn eles. de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul]. zadarnic. superfluu. de provincie.

cu) rod.HEL. despre pomi) fructifer. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă. (sport ) la foarte mică distan ă. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească.DOS. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. (înv. în mod obişnuit. de data asta.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. care serveşte drept sediu (unei persoane. (înv. vulgar: vorbe de ruşine . ) duşmănos. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi. 3) din proprie ini iativă. de gradul întîi. 4) la rînd.ISP. de rîndul acesta (sau ăsta). înv. ieşi balaurul din groapă.POP. de (sau din) rîndul . de rangul al doilea sau de al doilea rang. de rangul întîi sau de primul rang. de gradul al doilea. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe.REBR.ext. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd. (înv. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. roditor. de prima clasă. ) capabil să poarte sabia sau (p.SLAVICI.. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. menit să înlocuiască. de rîndul traiului. . de reşedin ă. neîndemnat. 1) superior. ) 1) prin viu grai.. ) de bază.POP. mai vîrtos bărba i de sabie. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. indecent. bogată)..VARLAAM.EM. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. supărător.GALA. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir.. referitor la . (înv. de reşedin ă. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică. de rudă bună (sau mare.POP. 2) foarte pu in. de regulă. 2) închipuit. 2) (reg. de calitatea întîi. 1) fără valoare. (spec. ) comun.P.. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg.. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. va putea fieştecare a le socoti de rost. de rădăcină. de rasă. de rezervă. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. de pu ine ori. ) de neam bun (sau mare. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. . CĂL. .NEGR. cheie de rezervă .KOG. oral. de sabie. de rînd de rîndul . (înv.MINEIUL. de calitatea a doua.SAD.POP. de rudă rea (sau mică). de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie ..PANN . . fiiască plecăciune. de răul cuiva. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului. ales: un scriitor de rasă. ) în privin a . destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. rareori. (fig. (pop. unui organ administrativ etc. ) 1) de prăsilă. de (sau pe. de rîs. de reziden ă. (p.). ) alături. (despre cuvinte. ) vrednic de laudă. cu prea mare simpatie. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. diferen ă. trivial. expresii) ruşinos. de rost.. bogat): era de luminată şi bogată rudă. . (înv. SAD. . de ridicat la cer. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. în oraşul său de reşedin ă. de ruşine..: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. (înv.CAMIL. (reg. 1) din popor. de rău.PANN . fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. 2) ruşinos. şi pop.gener. de rudă.P.CAMIL.. de revolu ie. de rînd. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. .

CR.P.POP.. mînia (asupra cuiva).POP. a-şi descărca mînia (asupra cuiva). . a deschide larg uşile.CAR. a-şi deschide (sau închide) inima.MAIOR. a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. nici zile de sărbătoare!POP. fii cu ochii-n patru.. 2) a-şi revărsa supărarea. (în mod) festiv. haine de sărbătoare. în care (oficial) nu se lucrează. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă. de scaun.CEZAR.. de schelet. a-i croi drum în via ă (cuiva). (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. a se destăinui (cuiva). cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. a deschide (sau a rupe. ceremonios.. scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele). 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. ) specific lumii mondene. de santinelă. 1) a se confesa. a croi. de frumuse ea celor populare. sărbătoresc): lelişoară. a-şi spune ofurile (cuiva). 2) (ca) pentru sărbătoare. aşi croi (singur) drum în via ă. idei cu o umbră . a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). ARGHEZI. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi.REBR. a deschide gura. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . cubeilicul. care serveşte pentru a salva: am cerut .. de salvare. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . . care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat.POP. a mustra.. cetate de scaun. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. (adesea peior. de salon.LOV. a deschide ochii. a vorbi. ci o genera ie de biruitori. . a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. a se mira foarte tare. 1) a veni pe lume. a-şi descărca inima (sau sufletul.CANT. 2) pînă la sa (iu). ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. aleanul sufletului) (asupra cuiva). societă ii bune (care frecventează saloanele). 1) (păstrat) pentru semănat.. de săptămînă. a deschide apetitul.. de sa (iu). puiule.SAD. a-i deschide cale netedă (cuiva). decît să-şi închidă inima. a face poftă de mîncare. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. . gura ta-i de sărbători. . trup de flori. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi .SAD. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. a începe.de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. de sărbătoare sau de sărbători. 1) (înv. a fi uluit. aleanul inimii. de odihnă: săracul n-are soare.CAR. cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP.STANCU. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. de sapă. de (sau pentru) sămîn ă. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. . bărci de salvare. a tăia) pîrtie. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. a fi ospitalier. .

de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit. (p.. poruncea a-l scoate de grabă. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama .POP. ) comun.. . enigmatic.1648). un incident de mare sensa ie..CĂL. egal cu . pe măsura . VINEA.VINEA.. 1) la fel cu . ) din firea . din temperamentul . (pop. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor.COM. 2) (care se află) în folosin a curentă. de serie. (a.. 3) care se referă la serviciu.: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă.. . 1) care se face. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. hîrtie de scris. PREDA .BUDAI-DELEANU.. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie.GCR. de sec... obişnuit.. din timpul serii. corespunzător cu . surori) vitreg: mamă de scoar ă. banal: produc ie de serie . foarte deşen at la port şi cuvinte. ieşite din comun.CAR. 3) pentru post. pionier. a descîlci (sau a descurca) i ele. săptămîni. obiecte) fabricat.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu.. . (care este) cu însuşiri deosebite. iubitor de glume. (care este) de o valoare remarcabilă. de seară. ) 1) de post. de potriva . a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile. 1) a fi atent..... senza ional: s-a petrecut . (care se află) dejurnă pe timp de o noapte. cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . de seara pînă diminea a.. a marca primul punct într-o întrecere sportivă.. a deschide un credit (cuiva). POP. de (mare) senza ie. de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. (iron. în tot timpulnop ii. nu deşert de minte. STANCU.BUL. (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. a prezenta (numai) aspectele negative. deschizător de drumuri. a clarifica. de (sau cu) scîrbă. a pronun a o sentin ă de divor .. astea-s chestii de serviciu. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva.CR. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară. (reg. ) 1) care produce neplăcere.ext. a descrie în culori negre. (despre mărfuri. de mică întindere. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală.IST. (care este) de o mare însemnătate. de serviciu.. a credita.. de sfinx. ..cu for a.: [era] scunducel de stat.SEBASTIAN. a semnala (numai) defectele. împreună cu alte obiecte asemănătoare. iar. 1) în tură de lucru la serviciu. . misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite.. ) (despre părin i. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx .GANE.. a limpezi o afacere. asemenea. 2) împotriva voin ei sale. de scurtă respira ie. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. (înv. a deschide urechile. 2) (despre zile. luni) de post. de scoar ă.. .. 2) a ine seama (de ceva). a lua aminte (la ceva).. 2) (înv. a împrumuta (pe cineva). de seama lui. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi.REBR. a unei institu ii etc. de o zi sau pe o perioadă din zi. de seama ... de seamă.. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică. confec ionat după acelaşi tip. a descoperi America.a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. ) a for a uşi deschise.. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii. a desface o căsătorie. de scris. fra i. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii.

din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude .CAR. fără interven ia cuiva. să ştiu şi eu . încîntător.AL.AL.CR. căci se numea Porojan. 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. ) singur de (sau de la. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot.LIT. deosebit de frumos. crud: scepticismul. (înv.POP. 1) roşu (aprins). ARGHEZI .EM. sinene) sau (înv. şi pop..POP. a fugi. . ce-i al tău şi ce-i al meu. a deşerta caşul. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul.POP. 1) secret. exagerat: o. tainic. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. (despre copii) sugar. părinte al turbării şi al sinucidului. 3) desfăşurat în cadru restrîns. de (sau (înv. resurse proprii. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. vulgar: cunoştea mîniile regelui . de sus şi de început. şi vocabularul. (fam. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. (înv. ) cu) taină.FIL. de şoc..POP. să se influen eze cumva una pe alta.) din ini iativă proprie. . de sîn. de şatră. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. împreună: am botezat de sîmbră. necuviincios. despăr ire de pat. (pop. ) din.CR. ) din capul locului. ) degeaba. . iubirea dulce iei. (reg.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. despre chipul lui. monstru de sînge. de sîmbră. a deslega calul de la gard. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. ) a o zbughi. deştept ca oaia. (făcut. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte.. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. prost. de(-a) surda. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). de sus şi pînă jos. lumea-ntinde lucii mreje. de sînge. din.STANCU. ) a povesti. peste măsură (de mult).. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. (bun) de ştreang. a relata ce a aflat. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. ) foarte apropiat.PRAV. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . (înv. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu. realizat etc. una plînge tot cu lacrime de sînge. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. 3) sîngeros. sinele. ) sineşi.AL. 2) (înv. (înv. FIL. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba.VLAH. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. ) cît despre el. de sus pînă jos. 2) grosolan. (care ac ionează) (de unul) singur. fără a căuta să se atingă. întîi. fermecător. acum beau de zvînt pămîntul. zadarnic. foarte mult. ) divor . (reg. . cu (sau prin) mijloace. în întregime. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. intim: Cina cea de taină. una rîde. a deşerta sacul. dintre) sine (sau (înv. de sirenă. mai rea.CONV. excesiv.CORESI. ) în tovărăşie.

2) cu totul. 4) afectat. de toată frumuse ea.. ştia să facă o mul ime de pozne. .CAR. de toată mîna sau de multe mîini. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte.CR. foarte nostim.Z.. 2) de cu toamnă. serios. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală.MACED. 2) de to i. m-am suit în pat.BACOVIA. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru. de temelie. de toamnă.. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . (p. favorabil: el singur. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare.. de tot felul.. zdravăn: pusese piele bună . (despre haine) de purtat la lucru. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie.CĂL. (înv. din timp. important. micule .. 1) fundamental. se întîmplă .CAR. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . fundamental. de toate felurile: era multă lume. potrivit. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare.. de teren. de tăvăleală. foarte frumos. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală . care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă .. teatral: aşa-i slujba. de (sau cu) (mare) tiraj. amuzant. tare. de talie.BOL. de ticnă. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. . .. esen ial: întrebarea . CĂL. erau cusute de tocmală. principal. 2) (despre îmbrăcăminte.. de teatru. minunat. mahalagesc.. potrivit pe a lui vrere. de talent.MAIOR. .GHICA.. de tînăr. DUILIU. ci unul de mare tiraj? STANCU. nu mai era de nici un temei. de timpuriu. de toată ziua sau de toate zilele. de tot . trivial: chestie de tarabă. spre mîngăiere. de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . variate: avem de toate cu îmbelşugare. ) băştinaş. sau de toată .BLAGA . 1) care se referă. 1) foarte . boieri şi cocoane de toată mîna.CONACHI.BRĂESCU . dar învă ase bine meşteşugul... de toată nostimada. 1) care este stabilit prin. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot . 2) de încredere. stimabile! CAR. sigur: cum îl scăpa din mînă.POP. de toate.NEGR.. de temei.. de toată orînduiala. de recuzită: pumnal de teatru. de fiecare zi. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. 1) de bază. de (sau pentru) toaletă. 2) care se întrebuin ează în spectacol. folositor. 2) (reg. devreme: vream să plecăm. un burete de toaletă şi căr i. . de tarabă. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală. de temelie.ext.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva.. de talentul. autohton.. principal. onorabile! daraveri de clopotni ă. partida să fie remisă.oftă ea cu compătimire de teatru. ) greu.REBR. 1) (lucruri) de diferite feluri.: era băiat de tot hazul. de tocmeală. 4) bine.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. . ) prielnic.SLAVICI .

au împins pre nem i de la şan uri. de. şepte mii de leşi. ) întru) tot sau cu (sau în.POP. 2) (înv. di undi pînă undi. de (sau (înv.. deodată. de-un rînd. ) care este născut din . . actual: ştire de ultimă oră. 1) (înv. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. şi reg. de tunet înfundat. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd .POP.CORESI. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba. mai de trei parale. COŞBUC. care este din aceiaşi părin i cu cineva.BARBU. silabe energice .NEC.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile)... complet.EM.. ca tunetul: atunci răsunară. format de mărăcini de tot neamul. de (la) ară. în total: fusesă de to i şesă..scotei ochii cu degitili. intermediar.BUDAI-DELEANU. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea . pe de-a-ntregul. . trecător: la oamenii deosebi i. de o singură specie. de proastă calitate: într-o altă droşcă. 2) de omenie.. trup de trandafir. vrednic de cinste. cinstit. felurit: un gard viu . . ) cu (bună) treabă.EM. cum să-şi închipuie? de un fel. de un cîrd de ani. de tranzi ie.HEL.POP. de to i (sau de toate). ) în toată forma. (despre nume) de rîs. ) potrivit. 1) trebuincios. sîne e de-a iiş. (înv. întru) totul sau (pop. de trei parale. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă.NEC. lasă-mă să rup un fir. de la tropice. de treabă sau (înv. de unde să-i trăznească lui prin minte?!.. mi te dă cu totul mie. 3) (reg. 1) de la sat: pragul vilei de ară. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. capabil: că boii se in cu iarbă. de trufă. ) cum trebuie. priceput. ) harnic. puternic. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. necesar.) de trebuială.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. variat. foarte nou.CEZAR. răsunător. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă. bun. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . de tunet.) totuluş) tot. de batjocură. de(-a) iiş. momentan. de trecere.pe un timbru ciclopic. de tropice. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă.POP. fel de fel. veneau cei patru cavaleri. nu se ştie cum: amu. unei interesante epoci de transi ie. 2) sătesc. şi casa c-un om de treabă. (înv.DRĂGHICI. de un timp încoace.CAR.VINEA. 1) în întregime. îi vini Soarelui cinca însurătorii. de un moment. hloabe. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol .. de trebuin ă sau (pop . ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară.P. fructe bizare şi aurite de tropice. cu desăvîrşire: lasă. de unde pînă unde.MAIOR.i sco i ochii cu degetele sau de.COSTIN.EM.i bagi degetele în ochi. de trup sau de un trup (cu cineva). de tot soiul sau (reg. (reg.. de mai mul i ani. variat: mul imea păsărilor de tot soiul. de ultimă oră.GHICA. de (la) un cîrd de vreme.OD. de trandafir (sau de trandafiraş). deocamdată. (pop . . . folositor. ) de data asta.. cînd Irod născutul lui cină făcea.i lumea ta uitată.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

(pop. a tîrî.. a se duce (sau a merge. 1) a călăuzi (pe cineva).)!.POP. ) a merge pe jos. (fam. în) pustii (sau pustiu. v. duce-s-ar etc. (pop. călătorie plăcută! drum călcat. a se duce (sau a veni) cu plosca. (reg. drum bun!. drum (sau cale.SAD. a (nu) fi capabil (să . ) a amăgi. drum umblat. a se duce cu poşta nem ească. să-i poarte de nas. ) a se da de-a rostogolul. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. a (nu) putea. a dirija după plac (pe cineva). a duce cu preşul (pe cineva). a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). a se duce (sau a pleca. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. a sus ine (pe cineva). unde era copilul. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . mititeii. duce-s-ar etc. a se duce către Domnul. ) a induce în eroare (pe cineva). nici alta. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. a o duce cîine-cîineşte. 2) (fig. după cum le place lor. a păcăli. pustia)!.): cum. fam. a pieri: boişorii mei s-au dus. solu ie intermediară. (reg.. ) a pleca pe neaşteptate.) pe (sau la.).VLAH. ducă-se (duce-te-ai. duce-mi-s-ar la pustia! POP. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. ) a proteja. . a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. ) nu cumva mă confunzi?. fără a zăcea la pat. a duce boala pe picioare. (fam. practicabil. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine.CAR. bătut. ca pe ciripie. a duce cu zăhărelul (pe cineva). a duce cu cobza (pe cineva). a conduce. a o duce foarte greu. a ine) de nas (pe cineva). a fi bolnav. merse drept.CR. ca recompensă.) naiba!: dar mai grea e sărăcia. linie) de mijloc. a muri: ei. (reg. a trage) ca pe ciripie. a pleca foarte repede. a înşela (pe cineva). 1) a stăpîni. (reg. a duce (sau a purta. a înşela (pe cineva). a amăgi. crede că eu nu bag de seamă. ) a da în judecată (pe cineva). a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. ISP. la stuful cu flori. a duce de mînă (pe cineva). (fam. mă iei drept altul! drept răsplată. a dispărea. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva . (reg. a fi dus la groapă. ) a linguşi. a (nu) fi în stare. a se duce cu nepus în traistă. lua-l-ar (lua-te-ar etc. ca urmare. a se duce (sau a merge) de-a roata. a purta cu vorba.. ) a se duce (sau a veni) în pe it. atitudine de compromis.CR. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. ca pe gura lupului. ducă-se (duce-te-ai. s-au dus cătră Domnul. 2) a duce cu vorba.) dracului!. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. a porni) cu călcîiele înainte. de ei etc.. că mi-a i scos peri albi! CR. a se duce (sau a merge. . drept urmare. a sprijini. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. a trage mî a de coadă. a se duce ca pe gura lupului. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii.

a termina (ceva).). a dori foarte mult. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva).EM. 1) a scăpa. a fugi) în lume (sau în lumea largă). adică. a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări.CR. a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a pleca departe. a duce jindul. a (se) duce (sau a (se) închide. a o duce (sau a trăi) împărăteşte. a trimite. a avea de împlinit. ) a se duce la pescuit. (reg. a ocroti. pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a se duce glon . a duce în poală (pe cineva). cum s-o scoată la limpede. a-şi vedea de lucrul său. în spate (pe cineva sau ceva). dar te rog să nu por i flori. a se duce (sau a pleca) unde vrea.ARGHEZI. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). toată greutatea unei case. a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. a băga) în prăpastie (pe cineva). ) a se duce direct şi hotărît. a se duce (sau a pleca.CAMIL. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a-şi vedea de treburi.ISP. a se duce har un (la cineva). doar ni s-or pierde urmele. a se întoarce la ocupa iile sale. a se duce intă (la cineva). a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . a fi împovărat. a petrece.CAR. a trăi anevoie. să meargă fiecare la treaba lui.POP. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. a se retrage la treburile sale. a duce (sau a împinge. a duce tot necazul. la luminiş). a salva (pe cineva sau ceva). a se duce (sau a merge. a se duce la năvod.AL. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a duce greul (unui lucru). (reg. a se duce întins (undeva sau la cineva).P. a face chefuri lungi şi dese. ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. (înv. POP. a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări). de interesele sale: cei trei camarazi se despart. a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură.Dumnezeu. a se duce în lumea lui. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). a o duce foarte bine. a finaliza. a duce la groapă (pe cineva).POP. a o duce greu. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. a duce hăul şi greul. a băga) la (sau în) mănăstire. la limpede. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. a se risipi. ) a se deda pre) sihăstrie. a jindui: să nu mai ducem jindul. şi reg.EM. a se duce drept. a provoca moartea (cuiva). a isprăvi. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă. a intra.PANN. a duce. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR. a se duce în (sau (înv. a duce la mormînt (pe cineva). fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. a purta pe umeri. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun.

a face ceva pe jumătate. (fam. a duce (sau a aduce. au mers tins la Dan ca. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). a se duce (sau a merge. şi reg. ) a îndrăzni să . despre oameni) a o încurca. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca.CAR. COŞBUC. altul mai lasă. a duce trai pe vătrai. la întrebuin are zilnică). a se duce pînă la calea întoarsă.CR. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot. a trece prin contrabandă. (fam. a muri. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. a-şi duce povara.. dacă nu vrei. a se duce întins: moscalii . a se duce pocnetului.LIT. . a se duce rugă. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială. a lăsa neterminat ceva.. a garanta de ceva. a compătimi (pe cineva). 2) (fig. . a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu.CONV. . ) a fi îngrijorat de soarta cuiva.NEC. a pă i ceva. a muri. a se prăpădi. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. despre obiecte) a se a se distruge.. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. duc bine la tăvăleală. . a-şi duce traiul.. HOGAŞ. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). (înv. unul mai dă. imprimîndu-i un anumit ritm. a nu se lăsa.ISP. (pop. (reg. a duce o via ă grea. a se duce pe gotcă. a (se) strecura clandestin peste grani ă. a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. a-şi purta crucea. a dispărea: s-au dus to i.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. cu toată şmichiria voastră. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat.POP.. a duce sfat.CEZAR. a duce trena a duce trena.EM. a(-l) duce sfîntul (pe cineva). a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă. a-şi duce nasul undeva. a o pă i: v-a i dus pe copce. slavă domnului! sănătos şi voinic. 3) (fig.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . a se duce foarte departe. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. a duce trena cuiva a duce trena cuiva. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. ) pe copce). a duce o via ă de cîine. a-i lipsi ceva. a (se) duce sau a trece. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. eu mă duc pînă la scaramurgului. de-a dreptul. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA. a se duce (sau a merge) (în)tins. a se duce pe copcă (sau (reg.P. nu-i ajute sfînta sară. a face treaba) pînă la tindă. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată).ISP. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). 2) a îndura ruşine pentru ceva. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). ) a se duce direct. că . a se ine scai de cineva. (reg. (înv.. a fi durabil. ) a menaja pe cineva.POP. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. a se pierde. a ajunge să fie cunoscut de to i. a da de nevoie.. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. a trăi foarte greu. a duce ogodul cuiva.. a duce lipsă de ceva. a trăi: Dumnezeu. 1) a răspunde. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. plină de lipsuri. a se duce pe tocmală.

după cîte îmi amintesc. după capriciul cuiva. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră.. 2) cum. foarte mînios.. să-l ierte Dumnezeu.SAD. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva.CR. propor ional cu . după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de . este şi astăzi.: după chip ca şi aceia. după mine (după noi).. ) după cît de. . după (sau pe. după fiin a sa. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . aşa cum. dracul. potrivit cu . aista nu-i semn bun.. (înv. (vie) potopul!. PRAV.. în felul în care ..CR. după părerea mea: după mine. tradi iei.. după (sau întru. a devenit insuportabilă şederea aici. conform obiceiului. în esen ă. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are. o femeie nu spune niciodată tot. legal... după împrejurări.CR. din cîte se poate observa. după cum de ..).CR. după cum: rabdă pe cît vei putea.. ) la fel cu . în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care. apoi. după fiin a sa.. după dreptate. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie.. precum. după cum. care le ştie pe toate. după lege.. după cum se vede.CORESI. (înv.. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc. a fi cunoscut ca un cal breaz.. potrivit legii. Dumnezeu cu mila!. turbat de mînie. după datină. după cum de mult va fi fost furtuşagul..: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii.: nu-i după cum gîndeşte omul.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame.CAR. 1) doarDumnezeu. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. dacă-mi aduc bine aminte.CR. just.POP.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. pe urmă. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. după înfă işarea cuiva. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. (despre îmbrăcăminte. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. care ştii ce milos sînt. după (sau pentru) faptă şi răsplată. după cît ştiu eu.. 1) (înv. după mine. în) măsura. . după cum se întîmplă. după (sau pe) măsură. potopul! . în măsura în care.. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc. de. a se între ine. întocmai ca.COŞBUC.. a duce via ă comună cu cineva. dunăre de mînios sau mînios dunăre. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. după aceasta (sau aceea). . just. potrivit circumstan elor. după lege. ci-i după cum vrea Domnul. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR. după bunul plac al cuiva. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. pe. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . Dumnezeu să-l ierte!.CONACHI.): după cît ştiu eu..CAR. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. după chip ca . din) cît.EM. a trăi laolaltă.

după toiul cuiva.i de drum!. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. piei din ochii mei!.N. pe măsura.) sau după capul meu (tău. . ) (care este) conform legii. (fam.. e de groază. (înv. e posibil? . ca pe) pravilă sau cu pravila.REG. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură.ORG. corespunzător cu .. du-te naibii!.ISP. e foarte greu. e de comă. după lege. e cam albastru sau e cam albastră situa ia. după tingire. ) (care este) drept. (fam.. lui etc. e bătător la ochi. după rîndul . POP.ISP.. după semuire . după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi. (p. dispuse dupe rîndul fabricării lor . ) a fi îngrijorat (din cauza . după natură. e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). poate.i de treabă!. lumina dentunerec şi marmura de daltă. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!. e cu ochi şi cu sprîncene... (înv. după mintea mea (a ta. (înv.. e evident. după (sau pe.COSTIN. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . potrivit cu . e cu putin ă?. şi petecul. ) conform cu . după potriva . 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!. ) după toată probabilitatea. ) în raport cu . e flagrant. 2) în limita.GALA. ca să nu mai aud de numele tău..CR. după mutra lui..CORESI. dar n-am cu ce mă-nvăli. peşti din cărnuri delicate.. ce-o au după olaltă.POP. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar.). se poate?. după obicinuire.. a (nu)-i păsa (cuiva de ceva).... probabil... just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul. după sac. după (sau cum e) tingire(a).. CAR. în ordinea . cum doreşte: îmblăm după voia inimii.ext.. pleacă!: da’ du-te pîrlii.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. a-i a-l durea capul păsa (de ... după obicinuire.. 1) mergi sănătos!.POP.. OD..BUDAIDELEANU. treacă-meargă. după semuire .). după olaltă.): trecea prin pădure.: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele... ceva nu e în ordine. e cusut cu a ă albă. după pravilă după putin ă după rîndul . după cît se pare.. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă.. ceva e suspect. după putin ă.). după voia inimii după voia inimii. lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!. du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. cît. 1) vezi.. şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. (fam.EM.. după toiul lui.. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa.. 1) a avea dureri de cap (din cauza .. fără să-l doară măcar capul. pe măsura posibilită ilor.: toate acestea. şi capacul. a-l durea capul (pe cineva). a lui etc. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu.MACED.. e ceva de speriat.. 2) (fig.. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). e teribil. după toate probabilită ile sau (înv. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc.. (înv. soru ule! AL. după părerea mea (sau a ta. a lui etc. du-te unde ştii!..). ) vezi. du-te dracului!. 1) pe măsura puterilor. cu pravila. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică.după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . ) lucrurile par să ia un curs neplăcut. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!... e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi).

se vîră. (sau de ... ) e primejdie!. e mult de cînd .. e grav! el (sau ea) ştie ... e nor sau sînt nori.. e mult pînă a ... e murat în varză acră e nasulie! e natural să .. e nimica toată. e dracul gol. e-n ordine!...: e nădejde s-avem ploaie...CAR.: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM..: era mai ca să-l omor. e un fleac. va trece mult timp pînă să .. e mult pînă să ... se subîn elege. e prea de tot: las-o baltă. e un personaj. e de la sine în eles.e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine . e înnorat. e o figură.. că prea e de oaie! e (foarte) probabil..... e foarte apăsat de nevoi... e firesc să . pu in lipsea să . era la un pas de a .... e mult pînă a ... e o nimica toată. el nu ştie cum şi pe unde.. ) e posibil să . e mîncat ca alba de ham e mult de cînd ..CAR.... ei bine . e prea (sau prea e) de oaie. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul. v.. (sau pînă a .. enciclopedie vie (sau ambulantă).. ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate. tot ce se poate: e foarte probabil .. e nasulie!. vorbeşte. în odaie la Ivan.. e un fleac... promite multe..CAR..ZANNE. enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să ... e suficient... e peste poate. omule.. e murat în varză acră. se putea prevedea. e nenorocire! e natural să . (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă..). (sau pînă a ... e nădejde să . după cum spuneam .: e mult de cînd nu ne-am văzut.. interesul personal e mai presus de interesul străinilor. se cheamă era şi timpul să ningă. e o bagatelă.. cît pe ce) să .. (fig. ne-am în eles! e numai gura de el.. e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul. e lată ! el ştie . e (o) nimica toată.. era şi timpul e de ajuns. e mult pînă să . era şi timpul.POP.).. dar nu face nimic. răsărirea multor talente. e o bagatelă. e mult pînă să . (reg.POP... aproape.. ...: aşa e bine şi natural să fie.. e minune (sau ce minune) că ... are o minte diabolică... (pop. e-n regulă!.EM.... sînt speran e să . vor înlesni . e mîncat ca alba de ham. e imposibil.CR. (glume ) e bătut măr. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP... era mai (sau mai-mai.. era de aşteptat. e destul.. dar e mult pînă a le face. a trecut mult timp de cînd . (fam. e nădejde să . numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . sau ei ştiu .. undra).. e descurcăre foc.. (despre oameni) a încărun it devreme.. e lată (rău de tot)!.. că marile reforme sociale şi economice . e de rău!.): uşor e a zice: plăcinte. e păcat de Dumnezeu... e floare la ureche. e de mirare că . e (foarte) posibil..IOSIF.. e mare păcat: ei bine. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că . (sau de atunci). e nins în luna lui mai. e normal să . ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului. ) e prost ca noaptea. era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt.

iaca. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil.POP.. a ploaie). a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare . aducător de moarte (sau boală). din polite e. a face albul negru. a ucide (pe cineva).. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de .CAMIL. e predestinat să . căci e rău de boală. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. 2) a chema (pe cineva). a face ascultare. a exista numai pe hîrtie. seamănă leit... vere.! CR. (fam. e tun. a făcut destulă echilibristică. de la sine în eles. a face acroba ie (sau echilibristică). a face prezen a. e rău de pagubă. este în natura lucrurilor este probabil că . a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva).. a apărea.. să ne dea o mînă de ajutor .. a nu lua în considerare. a batjocori.. 1) a deveni palid. ) a adopta solu ii nesigure. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată..CAR.POP.. 2) a încărun i.. namiaza-şi făcea. a face aşezare. punctual. a denatura.. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru).SAD. eşti nebun?. a cobi.EM. a-şi face apari ia. ) ce vorbeşti?. a exista numai de formă. a falsifica realitatea.. a sugera. a face aluzie. a veni undeva numai din obliga ie. (fig. ) a aşeza. aduce ghinion. a se ivi. (înv.. a satisface serviciul militar. e vreme grea. e exagerat..PANN. a ignora. .e rău de moarte e rău de pagubă e scris să .. ) a se adresa unei instan e superioare. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega. examen de admitere. e semn rău: săptămîna mare . e scris să . este firesc.. să nu prea lipeşti sau spoieşti. a expune la aer. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa).. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit. 1) a invoca (pe cineva sau ceva)..P. a face abuz de putere.. a face act de prezen ă.POP.. a face armata. a face a bine (sau a rău. a(-şi) face amiaza. foarte exact.: e probabil că femeia mă iubeşte. (înv. exces de zel. 3) (jur. analiză lucidă a propriei conduite morale. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine. este (sau e) probabil că . a se albi (la fa ă). a face apelul. a se face alb. (înv. este în natura lucrurilor. e tras de păr. există posibilitatea ca . e sortit să . ca să-şi facă amiazul. sîrguin ă. a face apel (la cineva sau la ceva). a face cu ou şi cu o et. că prea e trasă de păr! POP. (înv. . a apela (la cineva): am făcut apel la vecini.. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. ) a asculta. ) porcească) (pe cineva).. 2) a se odihni după masa de prînz. a-i face de petrecanie (cuiva). e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel. a prevesti: parcă nu face i a bine.. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt. a face arătare. ) a arăta. şi-acuma fac nourii a ploaie. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală). e posibil. a rîndui. e prevestitor. a face abstrac ie de . a abuza de puterea de inută.. a insinua. a face de două parale. a lăsa la o parte. a aerisi. de nu vă mai astîmpără dracul . fii serios!. . examen de conştiin ă. a vînt.. a omorî.

1) a-şi tunde barba. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a se face ca ceara. a-şi face bagajele. VARLAAM . 1) a face bucă i (pe cineva). v..CR.. a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. a face ca cineva.). a deveni palid. a se face bocnă. de-amu n-or mai face cale! POP.. te face mii şi fărîme. ) a birui. a trage) cale (sau drum) (cuiva). (arg. a merge..TOP. a face băşici. [ienicerii] le tot făcea cale. ca mine să pă ească.. 1) a bate. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). a se pregăti de plecare. a se nimici: paharul . 1) a bate. a hăcui.DELAVR. a se duce: dragile mamii picioare. a face (sau a pune) bot. a nimici.. (reg. a face cuiva rost să . a fi gras: observă că a început să prindă burtă. a cădea: era să facă bîca. a-i prii. a omorî.. a da drumul (cuiva): auzind aşa. a (nu) fi de dorit. a face blatul. a se face bucă i (sau fărîme. a prinde) burtă. 2) a face parale. praf şi pulbere. pămînt. a (se) însănătoşi. a face bucă i (sau bucă ele.. CR. 2) a fărîmi a (ceva).PRAV. a anula. a face bătaie. ăndări. . a se sparge. (sau ca .. 2) a se bărbieri. a face bogat (pe cineva). a face boboane. a emite monedă.POP. 2) a ajuta să treacă. ) a intra. a face (sau a da. . a se face aşteptat. ) a vrăji. a fi bocnă. 1) a lăsa să treacă (pe cineva).CEZAR. a urma exemplul. a umbla. a tăia.NEC. ) a aştepta. praf.. a face biruin ă. pulbere.. a întîrzia. a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte.... decisive.P. scrum. cioburi. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. a-i face bine (cuiva cu ceva). a se băşica. dărăburi. a face (sau a avea. a face cale . a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine. a se lăsa aşteptat.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să . . grămadă. ăndări) (pe cineva sau ceva). 1) a se îngrăşa.. a reduce la zero. a călători. a mînca fără plată. (înv. a se distruge. (sau ca . să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături.. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. zgură). 3) a pregăti terenul. a se sfărîma. a îmbogă i (pe cineva). a face bîca.. (pop. 2) (fig. a face cale. a (se) întrema. a face bani. a se bosumfla. de . a învinge.. a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. ) a combate cu argumente puternice. a face baie. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi. a zdrobi.. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. preferabil să .: să-i facă cale să fugă.): ai face bine să treci pe la el. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată..AL. a-i face bine (ceva cuiva). a face blau.POP. scrum. VLAH. a (se) face bine (sau sănătos). a face bine (sau rău) să . mii şi fărîme. pilda cuiva. a călători. (înv. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. a-şi face barba. de . a se îmbăia.

a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. . vin-la sînu-mi! EM. (despre alimente) a se arde. duce. a nu mai putea înainta. a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. (fam. a face (sau a sta în) ceată cu cineva. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. (fam. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). a intra într-o tagmă oarecare. despre bube. 2) (fig. a-i face capul calendar (cuiva). a face carieră. a se încrucişa (cu cineva). m-aş duce. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. a face (sau a bate) căr ile (de joc). a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. a face cauză comună (cu cineva). zgomotos.AL. (înv. V. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi.. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva.: face el ce face şi cu mare greu scapă. a face (sau a apuca) calea întoarsă. nu venea. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva). ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). a-şi deschide drum: sus la munte.. 3) (fig. 1) a-şi face pîrtie. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva. da mi-i calea-n cruce.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. 2) (p. a face caraul. . şi-au făcut duşmanii cale. pînă nu se coace. ca să se întîlnească cu el. a şovăi: de urît m-aş duce.POP. a-şi face cămaşa izmene. 2) a scoate în eviden ă. a face ca trenul. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva).DOS. zău. 3) a da amploare la ceva. adecă îmi fac capul ceaslov. a face cap. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. jos la vale. a reuşi într-o profesie. 2) a respira greu. ) a da de piedici. s-a făcut că plouă. a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . a eşua (într-o afacere). a i se face (sau a-i fi. a gîfîi. PANN. a se întîlni. . a toca la cap (pe cineva). a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . a se înroşi la fa ă. . . a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). calea mi se face cruce! POP. a se face cărbune.EM. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii.P. a se întoarce. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii. a bate.POP. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. a face casa. a se face ca sfecla.POP. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul.CR. şi pop. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale.ext. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. FIL. a fi solidar (cu cineva). . ) a sta la îndoială. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. 1) a sfîrşi. face ce face. că ne-ai făcut capul călindar! CR. a se face că plouă. a fi sătul peste măsură. de havadişuri. a se face căpuşă. a da chix. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. 2) a omorî. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva.EM. CAR. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. a ucide (pe cineva). ) 1) a fierbe de nerăbdare. CEZAR.AL. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii.

măre. obraznic. a face (o) (în)cercare. a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. a face certare (cuiva). bleg. l-a i lega.POP. în stambă. a se da în spectacol. (fam. a se face cîrlig (sau covrig). a înainta o peti ie.MINEIUL.. în păr) (cuiva). scandal. a face clăbuci (sau spume) la gură. ) a snopi în bătaie. prea te faci chinez.PANN.AL. a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. (despre oameni) 1) a se înfricoşa.i faci chip cioplit.AGÂRB. 1) a cinsti. de se făcuse cîrlig. a face circ. a solicita. (pop. iarna se făcea colac la uşa tindei. a deveni îndrăzne . a face albie de porci (pe cineva). (înv. a vorbi mult şi cu furie.ISP. ) 1) a se ghemui. a se turti (de băutură): bea. a omeni. a se strînge covrig. a se face cocă. a se face (sau a şedea) colac. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. dă-mi voie! CAR. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. . 2) a redacta. a face fărîme. (înv. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . că nu ştie nimic. a ospăta (pe cineva). a face praf (pe cineva sau ceva). a ocărî (pe cineva).ISP. a face o probă. a supune. a se încolăci: Grivei . a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. a face (sau a scoate) coarne. ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. a-şi face coada colac. 1) a batjocori. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. . a face cercare (cuiva). ) a chema (pe cineva). spinarea dobă şi pîntecele cobză. (pop. ) a trage de păr (pe cineva). a-şi face chip cioplit. a se încovoia.POP. a face (tot) ciur (ceva). cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat. a face cobză (pe cineva). 3) a fi beat. stimabile. a pedepsi (pe cineva). a zdrobi în bătaie (pe cineva).ISP. a se face chinez sau a o face pe chinezul. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger. a deveni moale. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. cînd vor fi la adecă. 1) (înv. a se îmbăta turtă.ISP. a se obrăznici. a trata. a fi ud pînă la piele. 2) a fi spre lauda. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă.NEGR. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. a(-i) face (cuiva) cinste(a). băie i? mie mi-e sete. a se face preface că nu în elege. . ci numai o cercare să fac. 2) a umili. .POP. a face chiseli ă (pe cineva). a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). a da col ul. a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. a face pe prostul: ei. a găuri în multe locuri (ceva). a se ghemui. a face col ul. a da de băut şi de mîncat (cuiva). tămbălău. cine face cinste? FIL. 2) a fi vlăguit. ) a certa (pe cineva).BIBLIA. ) a face gălăgie. a pune la munci istovitoare (pe cineva).. a face ciulama (pe cineva). 1) a cere. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a onora (pe cineva): mă mir. de bătaie. a încerca. a face chemare (cuiva). 3) a cinsti. impertinent. (reg.CR. ş-or face coada colac. a se codi. a face (o) cerere.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face. a face cîl i (pe cineva sau ceva). a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. a coti după col . a lega fedeleş (pe cineva): atunci. căci e creştină. a se închina la idoli: să nu. pînă cobză l-a i făcea. de se turteşte şi cocă se face. (pop.

. a face corp comun (cu cineva).): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. năzdrăvănii. a face cre (ceva). a se uni cu . la dracu. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să .. a lăsa de la sine. murgule. clăn ănindu-vă din ii.. ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. a face conciul unei fete.DELAVR. bade. de năzbîtii.. a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). (pop. a-i face cuiva favoarea să .ISP. a naşte (copii): numai un copil o să face i. a face (sau a trage) cu geana. a se mira peste măsură. (sau a . a-şi reduce preten iile.(sau a ... a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . . a certa. nici cruce să.. a face cor cu .. a duce trei degete împreunate la frunte. pozne). uluit: ca mîni. ) a se logodi.ISP. (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite).ISP. parcă-l văd ministru. a se solidariza (cu cineva). POP. a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. a-şi face cruce cu stînga. a-i face cuiva onoarea să . a face cruce. a trăi cu femeia altuia. a încre i (ceva): hai. a-i face cu măseaua (cuiva). ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. începu a-i face cu degetul. a face crîngu poiană. ) a fugi foarte repede. (reg. badea conciu’ nu-mi făcu. a face concuren ă (cuiva).. a fi surprins. (fam. 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul. la piept.i faci! NEGR.. să nu ne facem cruce cu stînga. 1) a chema. a face credin ă. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. a complimenta (pe cineva). a face cauză comună cu . a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]..COŞBUC. a zămisli. a face cum îi vine la gură (pe cineva). a considera pe cineva demn să . săracul! POP. ) a poposi. gîndeşti că-i moşul. a şerpui: poteca face cotituri în drum. a-i face costum de scînduri (cuiva). năzbîtii. a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva).a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu .BACALBAŞA.. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). a concura (pe cineva). a face cu degetul (cuiva). a-şi face cuib în cuibul altuia.. a se închina: nici pe dracul să vezi.. a face complimente (cuiva). de pozne.. a face cuie.. a face ceva inutil.). 1) a se cruci. a se aciua (undeva). a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi..AL. a coti.. (sau a .. a-şi face cuib (undeva). a-i face credit (cuiva). murgule . a face cumetrie cu sărăcia. . (reg. a face cu capul. a face cotituri (sau coturi). a ceda.. de trăsnăi..POP. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e. făcîndu-şi din coada ochiului. a vinde pe datorie (cuiva).)...: lumea politică face cor cu toată lumea. (înv. am văzut altele mai straşnice! VLAH. a face cruce lîngă biserică. (fam.i mai face părul cre . a cobi. a se stabili. 2) (rar ) a prevesti a rău. a face cu ochiul. nu-mi mai face cu capu. a face copii. a(-şi) face cruce.. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. a face concesii. a face conac. nu. a se ine de boroboa e. la umărul drept şi la cel stîng. că mă vede bărbatu! POP. ) a omorî (pe cineva). a se încrucişa.

. obliga iile. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . ) a certa aspru. a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica.CR. tare i-i drag! AL. cela .. ) a cuvînta. a se face cu treabă sau a umbla a treabă.. a da de ştire.. a tîrgui. a fi înştiin at. a curta (pe cineva). a porunci.. iară ele fac cu ochii. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. a cumpăra.MAIOR. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). a face cunoştin ă (cu cineva).. a se remarca. decît fata îşi făcu curaj. ca să nu se facă vreun cusur la nimică. a face (sau a turna) curte (cuiva). a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. n-o lua numai pe auzite. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului..P. 2) (fam. a da de în eles (cuiva). a face cu ou şi cu o et (pe cineva). 2) (fig. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente.. a-i pune oala.. a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR.. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva). a face cumpărături. ) a nu neglija. a face datorii. . se duse cu el la gîrlă.NEGR. a ocărî (pe cineva).COSTIN.a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că . (înv. a sta de vorbă. a-i trage o săpuneală (cuiva). 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală.LET. a (se) face de rîs. a se îndatora. a primi vestea că .EM.PANN . a i se face cunoscut (sau (înv. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. a-i trage o săpuneală (cuiva).. a face cuvînt (sau cuvinte). a-şi face curaj.POP. 2) a încunoştiin a. ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a i se face (cuiva) de . a-i face cu ulcica (cuiva). a-şi face cuvînt cu cineva. ) a se în elege. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva). ) a se preface că are de lucru.. a pofti să ..BĂLC.AL. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. a se îmbărbăta... care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una. .POP. a se distinge. (înv. a dojeni cu asprime... 1) a deretica.. a dori. anun at. a-şi face datoria. pentru a-i cîştiga simpatia. a sim i o atrac ie puternică spre . a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. se opinti cît putu şi .CORESI. a conversa (cu cineva).. a informa (pe cineva). (înv. a nu face cusur. (reg. a atrage. a-şi îndeplini îndatoririle.. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. ) de ştire) (cuiva) că . a intra în vorbă. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt.. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva). a chema (pe cineva): Ipate.: i s-a făcut de ducă. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. (reg. a cunoaşte pe cineva. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva). se vede. a (se) face de batjocură. a avertiza. a se face de basm. a se face cunoscut. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui.CR. a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu. a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. el î i face cu capul.PANN. a face cură enie.

a (se) căsători. a face descîntece. ) a-i face capătul. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz.POP.i faci neamul de ruşine. un obiect).). . 1) (fam. a patrula. (fam. 2) (fig. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva). a batjocori (pe cineva).. a mistifica realitatea. a o face de oaie. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. a-şi face de năjit. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. 2) a-şi crea singur încurcături.. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. (reg. a păzi. a păzi. (pop. a face din alb negru. ) a se sinucide. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. a face de nevastă. a (se) face de panaramă. 3) a lumina (ca ziua). 2) a risipi. a se face de nici o treabă. . ) a căuta ceartă. ) a face de rîs. a face de patrulă. a face (sau a da) de căpătîi. a strica. dar îmi fac de seamă. ..POP. a da gata (ceva). a-şi face de seamă. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . MINEIUL. a comite fapte periculoase. a părea că lucrează. Măria Ta . a (se) face (sau a fi.. a distruge (un bun. ) a face farmece pentru a se mărita. (reg. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc.POP. (fam. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. a-şi face de noroc.satului) sau (înv. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap. că. a (se) ruşina. bătaie.. a face din cap că . de cap i-a fost! POP. a face de dîrvală (pe cineva). ) a omorî. (înv. a(-i) face de petrecanie (cuiva). a beşteli. a (se) căpătui: am trei feciori. ) a munci fără odihnă. (înv . . AL.. 1) a petrece zi şi noapte. ISP.POP. a se ine de prostii. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. nu l-a i face de vînzare? POP. (reg. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). a-şi face de petrecanie. a certa aspru. a-i face de urît (cuiva). a face de măscară. (înv.OD. neîntrerupt. a denatura. .EM. a face o prostie. şi pop. (pop. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane. a fermeca.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare.EM. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. a rămîne. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). să-i însurăm. a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii.. a falsifica. a face de două (sau trei) parale (pe cineva)..POP. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi.apoi să le facem de căpătîi. a-şi face de vorbă (cu cineva).a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a face din iarnă vară. să ne facă de urît. de cap şi de ciolane). spre a-i face de petrecanie.POP. de făceau noaptea zi cale de trei poşti. nu iubi pe fiecine. ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). a(-şi) asigura existen a. să ne facem de noroc. a-şi face de mărit. cînd stau de gîndesc.. a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. (fam. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. a face de vînzare (pe cineva). . ) a deveni nefolositor. a face de pază (sau de strajă).. a vrăji (pe cineva). (sau să . a fi foarte harnic. primejdioase. vrăji etc.CAR. a (se) face de rîs. ) a (se) face de rîs.

a face drum (sau cale). (fam. a face excep ie. a se opri.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. a face făgadă (cuiva). a face economii. a (nu) se descurca în împrejurările date. a face fa ă. a exagera. 2) a se face de rîs. a-i juca un renghi (cuiva). a se fîstîci. a păcăli (pe cineva). şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a face mofturi. tăcînd. ai a face drum. . a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. a rezista. o figură) (cuiva).CR. a se bifurca. ) a merge. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. a exploda. fe e. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a face epocă. s-a făcut dusă deacasă. 2) a se sinucide. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu.CR. figura. a o face fiartă. a face fasoane. rău cap ai avut! CR. .CAR. a umbla. a face dobîndire. a nu se supune normei. a înfrunta. a se face dus(ă) de acasă. a face din în ar armăsar. cum îl duce mintea. a face fi e. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface.CR. a-şi face felul. ) a făgădui. a fi peste măsură de zelos. şi pop. a încerca toate mijloacele. a ine piept. (înv. a face (sau a schimba) fe e-fe e. (pop. ) 1) a-i face pe plac cuiva. a face explozie. începe a face fe e. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă.SL. a i se face dor (de cineva sau de ceva). a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. precum etc. a trage pe sfoară (pe cineva). a face figură de circumstan ă. (înv. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. a face (sau a rupe) ferfeni ă. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău. . ) a dobîndi. a eşua. 2) a da gata. a sări în aer. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. a economisi. a face (aşa) după cum (sau cum. a se face drumul cruciş.CAR. (înv. nazuri. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. regulii. 1) a da chix. a se sclifosi.CAR. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla.POP. a promite (cuiva). însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar.) zice (sau porunceşte) cineva.POP.ISP. a înşela. a exagera (valoarea. a face exces de zel. a (nu) face fa ă împrejurărilor. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. 1) a-şi face cheful.CAR. a atrage aten ia. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a face tot posibilul. a face escală. posibilită ile. a-i face felul (cuiva). a distruge. a urma sfatul (sau porunca) cuiva. că de mult î i făceam feliul! CR. poftele. a face după (sau de. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. 2) a face cum crede de cuviin ă.POP. a omorî. a face mofturi. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică.

(pop. a-i face greută i (cuiva). a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). la un spectacol etc. 1) a depăna. a băga zîzanie. ) a îngrozi (pe cineva). (înv. te fă frumoasă! POP.NEC. 3) a strînge. a-i pune be e în roate (cuiva). a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. a face galerie. a face gură (mare sau largă).. făcea focul şi punea de mîncare.POP. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură . (înv.. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a prigoni. buhoasă. a se îngrijora. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. a se face fugit.MINEIUL. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos.POP. (înv. (iron. ) a goni. a ipa. a face gaură (sau bortă) în cer. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. a face menajul. 1) a doborî (pe cineva). a face gălăgie. a bea (foarte) mult. a se sume i. a face goană (cuiva).AL. a face gura pîlnie. a-i crea probleme.ISP. a i se face galben înaintea ochilor (cuiva).a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. a face pe placul. a i se face rău (cuiva): plîngea . a face foale. a(-şi) face grijă (sau griji). a-i veni ame eala. a aprinde focul: fata aducea apă. a face ghem. pe gustul cuiva.POP. a face gata. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. a face greutate asupra cuiva. 2) (despre vreme) a se îndrepta. a face gătire. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. gîndesc că numai în pizmă. 1) a provoca ceartă. a face (sau a da. a face glume. a face focul. a face gospodărie. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. a face groază (cuiva). a glumi. făcută ghem. a face sluj. face fîn. a se face galben. a se împodobi: du-te acasă. (înv. a striga. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a cosi. a se face ghem.POP. a-şi face gînduri (sau închipuiri). 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). a face gălăgie. a face frumos. ) a avea pîntecele plin. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. a aduna la un loc.POP. a se face frate cu dracul. a se face frumos. a vocifera. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. 2) a face intrigi. 1) a se găti. ) a face plîngere împotriva cuiva. 2) (fig. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a face gîlceavă. a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. merge ziua. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. d-om intra! ISP. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci. a se îmbăta. a se ghemui. fa. a gîlcevi. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. a face gît. scandal. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e.VLAH.POP. a-şi face griji.COŞBUC. scandal: to i strigă şi fac gură largă. ) a (pre)găti. 2) a mototoli. în iad. şi te lă. (înv. ori strînsă. . a pune) grămadă (pe cineva).

a (se) face (tot) huc. a apuca repede. 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. a (se) face iască. a face haz de necaz. a-şi închipui. a-şi face interesele. (fam. (reg. a se amuza. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură . o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). (reg. . (înv. a sfărîma. ) 1) a tăia în bucă i. să vă facă inimăbună. a face haz (pe cineva). ) a împiedica pe cineva. 2) a se repezi (să ia ceva). a avea efect. a înhă a (ceva). a face hăis (sau hăisa). 2) a se îngrăşa. şi publicul făcea un haz nespus.AL. (reg. AL.SAD. a drumurilor. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. simulînd voie bună. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. a se tîrgui. a mărun i (ceva). a prinde. ) a da în sarcina. a fărîmi a.URIC. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. a-şi forma o impresie. 2) a-şi face nevoile. a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. a(-i) face hatîrul (cuiva). a spera neîntemeiat. a face harcea-parcea. a consola. 2) (fig. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva).POP. a face hareci (asupra cuiva).. a face pe dracu-n patru.GHICA . ) a ispiti (pe cineva). ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. (reg. ) a se tupila.. a bate măr (pe cineva). a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . a face hîrburi.CR. a face izbîndă. a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. a face inventarul. a face (sau a produce) impresie. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. a face imposibilul. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. ) a (se) sfărîma. a face împiedicare (cuiva). a face iarmaroc. a face hunie.URIC. a face (o) hara-para. a face hap. a năvăli.. a face hîrcă (pe cineva). a face havalea (la cineva). a-şi face speran e zadarnice. a înghi i amarul făcînd glume. (înv. a plăcea. a şcolilor. a face (sau a da) iama. (înv. 1) a rîde.CAR. 2) (fig. 1) a fi preocupat numai de propriile interese. a se amăgi cu lucruri irealizabile. a face ispită (cuiva). a se face huhurez. a satisface capriciul. a mîngîia cu vorba (pe cineva).URIC.. afaceri etc. . ) a face de rîs (pe cineva). (fam. ) a învinge categoric.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. a face împăr eala. a împăr i. a atrage aten ia. (reg. 1) a se usca. a-şi face iluzii. a o lua la stînga. cheful (cuiva). a izbîndi. ) a provoca învălmăşeală. a-i face inimă bună (cuiva). a sparge. a inventaria. a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi.. să se facă havalea la boierii pămîntului. 1) a suferi de guşă. a face haz (de cineva sau de ceva).POP. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). ) a face cale. (înv. treburi. a(-i) face pe plac (cuiva). 2) a lua în rîs.

cu baltac patru-l făcea. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu. a se face în două (sau în trei. a face judecată. a (se) face linişte. a servi interesele cuiva. a face (o) învoială (cu cineva). în defavoarea cuiva. a-i face în silă (cuiva). a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. cu rugare smerită.PRAV. a face îndrăznire. a face jertfă. (înv. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. a face lipsă. striga el. (înv. ) a îndrăzni. a lăsa să treacă: face i-mi loc. a conveni. a se desface în două (sau în trei.ISP. a înşela (pe cineva). ) 1) a face un chef straşnic. a practica onanismul. a jefui.COŞBUC. a încunoştiin a. a face jocul cuiva.NEGR. a se face la loc (sau iarăşi). a face înşelăciune (cuiva). să nu mai facă zgomot.ISP.P. a înainta o plîngere. ) jac). a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. ) a face cunoscut. ) 1) a se masturba.) păr i: cînd ajung la moara nouă. decît să facă jalbă la împărat. a face labă sau a o lua la labă. patru etc. să aud ce nu e e crezut.POP.CR. 1) a tăcea. ) a întrista (pe cineva). a produce o pagubă: nici lipsă fă.CANT. (înv. ) a pierde vremea. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . a jura. ) a hotărî. a face înfruntare (cuiva).) păr i. a face lege. ) a munci din greu. a face îndemnare (cuiva). a tăia în două (sau în patru). a permite accesul. (arg. (înv. (înv. ) a îndemna (pe cineva). a-i înlesni. a face jurămînt. ) a-i produce.LET.POP. a face loc. 2) (fig. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. a face înştiin are. a redeveni: se făcu om la loc. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. să facă o învoială. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. a nu mai face zgomot. o prostie. a face lectură. a face jaf (sau (înv. (înv.MAIOR.POP. a citi. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. (înv. 2) a determina pe cineva să tacă.POP. a jertfi. a face în neajuns(ul) cuiva. (înv.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. a face întristare (cuiva). a se face în patru. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. calea lor se face-n două. a-şi face loc. ) a-şi închipui. 2) a face (fără voie) o poznă. (înv. a face jalbă. a-i face îndemînă (cuiva). (reg. ) a înfrunta (pe cineva). a face în două (sau în patru) (pe cineva). în patru etc. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). a necăji inten ionat (pe cineva). a o face lată. a cădea de acord. ) a face ceva în dauna. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. a da sentin a. a omorî. (fam. a judeca.

2) a certa cu severitate. gusturile. pentru a putea ine lichide. scară) şi punte. a se purta sever. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . alte măsuri. a face mofturi. a-şi face mîna căuş.SAD. a-şi face milă (de sau cu cineva). a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. a-şi da toată silin a.MINEIUL. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a face lux. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). a se îndura. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. (fig. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. ) a se produce învălmăşeală.. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. 1) a lumina. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. a face milă (cuiva). a face (de) mascara (pe cineva). chefurile. luntre şi punte. a deveni timid. a duce o via ă fastuoasă. a da mîinii formă de recipient.CR. a face paf (pe cineva). ) a clarifica. ) a chibzui. a face (un) masaj (cuiva). 1) a mărturisi. a-i face mizerii (cuiva).LET. (înv. (arg. a face mea culpa. poftele: numai dracul . a face praf (pe cineva sau ceva). a se face mititel. a distruge. 2) a-şi bate joc. a-şi face mîna greblă. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. a face meşteşug. a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. 1) a masa (pe cineva). a se face mănăstire. îşi făcea mendrele printre muritori. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). a face militărie (cu cineva). făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. ca să scape de el? ISP. ) a se ploconi. a depune toate eforturile.POP. a face mîlcomire. a viola (o fată. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. 1) a-şi face capriciile. îi făcu mai scur i de cîte o palmă. umil. 2) (fam. ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a se face miel de ghindă. pentru a nu scăpa nimic printre ele.. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă.. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. a limpezi. a fi lipsit de caracter. ) cruce. ) a-i trage o bătaie. . a face mărturisiri. a încerca imposibilul: s-a pus el. a necinsti. (reg. ) a da de pomană. . nu-i vorbă. a se strînge. a începe bătaia. a se face (sau a deveni) (mai) mic.. (spec.ISP. a face mar (pe cineva). a-şi recunoaşte vina. ) a fi zgîrcit. a certa rău. a se face mare. a creşte. a se chirci (pentru a nu fi văzut. a face marafeturi. milităreşte (cu cineva). a face mizerie.POP. a-i muia oasele (cuiva). (înv. 2) (fig.EM. (înv. a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. a-i face neplăceri (cuiva). (reg. a bate metanii: îi face metane-n post. . a şicana (pe cineva).CR. a face metanii.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. a face de doi bani. costisitoare.

) a mîngîia (pe cineva). a(-i) face (în) necaz (cuiva). a se strofoca. a face nart (la ceva). a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a face morală (cuiva).. a face mutre. a avea capricii. (reg. 1) a face începutul.AL. nazuri. (înv. ) a zdrobi. lui Attila. a se face mî ă. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea.. a face nazuri (sau naz).. a lua ini iativa: a făcut nart la arină. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. (înv. (înv. 3) a i se năzări. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz.GR. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. a dormi. a face muzică. a se da de ceasul mor ii. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată. a se face (sau a fi) neam . a strîmba din nas. ) a face pe prostul.NEC. a-şi face nălucă. tocma ca un copilaş. (înv. a omorî (pe cineva). 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). 2) a pune nart. ) a se ghemui. a face (băi de) nămol. (înv.PANN.DRĂGHICI. a fi năzuros.PANN. a face mofturi. s-au ascuns în codru . a(-şi) face nadă. a se preface că nu în elege. moarte-mi fac cu mîna mea. a se supăra pe mîncare.. cu mîna lui). a moraliza (pe cineva). (reg. ) a se frămînta. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. a face mîngîiere (cuiva).a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). pe niznaiul.POP. a face mototol (pe cineva). (reg. a se face covrig. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. şi pop. a face mofturi. POP. (despre oameni) a se ghemui.P. a face morman (pe cineva).. a produce supărări (cuiva). 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . o făcu mototol după uşă. . . POP. a-şi face moarte (singur sau el însuşi. 2) (fam. că se făcea moarte de om. a face nani.POP. a face necazuri (cuiva). a face mobilizare.OD. ) a căuta. (fam. a se sclifosi: muza îmi face mutre. (despre copii) a se culca.GHICA. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap. 3) a face gălăgie. ISP. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. a(-i) face nădejde (cuiva). a refuza mîncarea din cauza unei supărări. despre fete) a dezvirgina. a face mofturi. . a face mutare (cuiva). a face năvod de oameni. şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului.CEZAR. a se face mototol. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . a mobiliza. 2) (fig.. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. a face monopol. ) a muta (pe cineva). ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. a face nazuri. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. a culca la pămînt. a face naveta.PANN . a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare.AL. a supăra (pe cineva). (înv. să facă băi de nămol. a-i deştepta speran e (cuiva). ) a boci. a face mumă (pe cineva).

PRAV. a face nevoie (cuiva).P. (înv.. de mînie). a-i face o belea (cuiva). întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). de-ş făce obraz. a face curte (cuiva). după cneazul Ragivil .DRĂGHICI. 1) a se pune bine (cu cineva). 1) a construi o casă. a pleca brusc. ) a păcăli (pe cineva).URECHE. (reg. (rar ) a reduce la zero. a face obstruc ie. ) a întemeia o familie. (înv. a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. ) a (se) nenoroci. a nu avea nici o valoare. a face ocară (cuiva). a rămîne treaz toată noaptea. necazuri. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele.. a face notă aparte. a călători: au hotărît să facă această călătorie.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . a obstruc iona. ce pururea le făcea nevoie. a face nefer (pe cineva). a i se face negru (sau roşu. . a face oastea. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. a băga în bucluc (pe cineva). a se face nevăzut. a face o bilă.CEZAR. a anula. a achizi iona.P. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . ) a provoca neajunsuri. . a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom. a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet..a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva).FIL. 2) (înv. a se scula din somn. a-i face o dandana. a face o achizi ie. ) a ine piept (cuiva). ) a juca o partidă de biliard. a face ochi dulci (cuiva). a nu face cinste (cuiva). a nu mai vedea bine (de supărare. ) a nedreptă i (pe cineva). a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . a nu valora nimic. ) a i se uşura) nevoile. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. (fam. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. (p. un rău (cuiva).. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal.. a face o casă. a face ochi. a procura (un lucru rar).STANCU.DELAVR. a-şi face obraz. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. a efectua serviciul militar. urcîndu-se la cer. 2) a se preface: ia las. . a-şi face (sau (înv..NEC. cînd îşi făcea nevoile. 3) (fig. (înv. a face numărul cinci. (arg. (fam.CEZAR. (înv. a curta (pe cineva). ) a fura. a nu face nici doi bani. a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. a face noapte albă. a face o călătorie. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz. măi omule. a face opinie separată. a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. ) a ocărî (pe cineva)..POP. a se face niznai sau a face pe niznaiul. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul. şi reg. las! nu.ext. a face obraz (la cineva). a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui.i mai face obraz! CR. fig. a face nulă.SAD. a face nedreptate (cuiva). 1) a se trezi. a dispărea.

a educa. a face olat (cuiva). a-şi roti ochii. a fi motiv de mîndrie. a se împotrivi. a face opinie separată.PANN . a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). a încerca. greşeli). 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). a face opozi ie. a face onoare (cuiva). 1) a fi foarte obosit. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). a face omenie (cu cineva). a deschide. a face o cucerire. 1) a favoriza (pe cineva). să-mi fac ochişorii roată. a veghea. binele de la dînsul voi cunoaşte. a face orgii. a provoca. 1) a lipi ceva. a disciplina. a face o nefăcută. o experien ă. ) a juca o partidă de căr i. să mă uit la lumea toată. a face onorurile casei (sau ale balului). a testa. a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. a face o reveren ă. apoi la brazdele grădini ei. a muştrului zdravăn. a instrui (pe cineva): şcoala . a face om (pe cineva). a face o inspec ie. ) a face o poznă. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă.CAR. ) a pleca în potiră.POP. a întrerupe termporar o călătorie. privirea: mai scoatemă-n deal odată.POP. a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a se purta urît (cu cineva). a face ordine. de fală (pentru cineva). actul arătat nu făcu două parale. a face o poteră sau (reg. a jigni (pe cineva). o boroboa ă. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR.CANT. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. . pe cale de a adormi. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale. a face o haltă. a fi atent. a face o lipitură. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul.CAR. (înv. a da olat (cuiva). a face ochii mici. a-i face un rău (cuiva).. a se opune. a se plimba. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui .CAR.. a face o gură cît o şură. a certa cu asprime (pe cineva). 2) a se preface că nu vede. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată.. a-i face o măgărie (cuiva). calificarea (cuiva). 1) a asigura pregătirea. v.CAR. 2) a face o concesie (cuiva). a făcut o sumă de greşeli politice. a face (sau a produce.. ) a fi în elegător. a onora (pe cineva). a cuceri (o femeie). a se uita de jur-împrejur. a face o foi ă. a face o încercare. 2) (fam. (fam. a deschide o paranteză (sau paranteze). la o recep ie etc. a ordona. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. a face o digresiune (sau digresiuni). a se destrăbăla. ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. a face o plimbare. a face o probă.a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. a face o glumă. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva).: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. (pop. a căsca gura mare. a face o favoare (cuiva). om îl face. ) a agă a o femeie.

a (se) face paradă (de sau cu ceva). tărăboi (cuiva).BRĂESCU. a osîndi (pe cineva). a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. a cîştiga. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale. a fide calitate. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. a face o tablă (pe cineva). a parada. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi. unt şi ouă. ) a condamna. a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche).POP. a se grozăvi. ) a se osteni. a-şi face osîndă (cu cineva). a scădea.CR. a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva). a-i face o scenă (sau scene) (cuiva).. ) a certa. a pansa. a bate. a da o fugă. a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de .CAR. a culca la pămînt. a-şi da importan ă. făcuse avere.PANN. a-i face o salată (cuiva).. a face paradă de . a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. a ajuta. (înv.POP. ca să ne facă o surpriză. a învinge. a se strădui. a strînge bani: lapte. d-sale îi merseseră treburile bine. a-şi face osînda.i mai face atîta osîndă cu mine! CR. .a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la . a (se) diminua.CĂL. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă.. a-i face o situa ie (cuiva). a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR. a mustra. (înv. a face o săritură.CR.): fă o roată pîn-acasă. o raită (pînă la . a face (pre) osîndă (cuiva)... a ruga (pe cineva). a(-i) face o surpriză (cuiva). a face papară (pe cineva sau din ceva). a face paosul (cuiva). a face (sau a pune) pansamente. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace. a sări (o dată): face o săritură înapoi.. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. a face o vizită (cuiva). .. pe to i ne fac papară.CAR. a arăta bine. a uimi.i spun una. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt. a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. sau pe la . a vizita (pe cineva).. a face osteneală. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. făcea toate paralele. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. a ului. a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. a face parale (sau bani. a face parale a face parale . a-i face scandal. (fam. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol.BOL. ce făcea paradă cu titlurile. rămîi paf! a face pagubă (cuiva)... ) a se purta rău (cu cineva): nu..NEC.CR. a bandaja. ulei sfin it sau agheasmă. a-i face o rugăminte (cuiva). a agonisi. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile.. (fam. avere). a (se) face o scădere (sau un scăzămînt).CAR. a doborî. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. cu ochiuri sclipitoare. (reg.). a face (toate) parale(le).. a ispăşi o pedeapsă. brînză.

voie. a face parte din . placul. a face pe (sau după) chef (sau dor.. voia. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. a (se) împăr i.HEL. (reg.. ) a pleca: fă paşi! a face patron. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. . aş face poate şi eu pasul acesta. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. lut. gust. ) a i se face părul măciucă (cuiva). a snopi în bătaie (pe cineva).. pămînt. plac. a oropsi pe cineva. a face patul (sau culcuşul). poftele. a i se face părul puică (cuiva).voia: Dumnezeu . a face pe-a surdul. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. a face pe boierul. şi fam.). a face părălu e. nu-mi da om care-i urît.AL. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva).. (fig. . a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face. (reg. a face părtaş (pe cineva la ceva)..ISP. a(-i) face rost (de ceva cuiva). (reg. că e păstrător. a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. poftele. făcu un culcuş stăpînului său. dorin ele. 2) a aştepta să fie servit.. a face păsat (pe cineva). ) a sta la pîndă. a face pilaf (pe cineva). Doamne. parteşi face. a (se) face (în) păr i. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan.. a(-şi) face păcat(e) cu cineva. cine-mparte. a zdrobi. a apar ine: o foaie oficioasă . a se face că nu aude (bine). pofta. a face pe chef a face pedeapsă . a face (ceva) pardale... a-şi face părul. a(-şi) satisface capriciile. a face praf: fă-mă. a fi unul dintre elementele componente ale . a face părtaş (pe cineva la ceva). a se face (sau a fi) pastramă.GHICA.CR.. a distruge. nu tot pe-a [l] mor ii. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. damblaua). a(-şi) împlini. poftă. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal..AL.. a face părăsire (cuiva). sau din . a(-i) face parte (de . a face pastramă (pe cineva). 1) a împăr i... a face pedeapsă (cuiva). ) (cuiva) sau (înv.POP. a nimici. a fi membru al . a face pasul (acesta).. (pop.. a face paşi.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din . ) a distruge. a face o faptă rea în dauna cuiva.. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva). ) a-şi serba ziua numelui. (sau dintre . ) a certa cu asprime (pe cineva). (înv. 1) a se feri de muncă. a se pasiona (de ceva). a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. a bate (pe cineva). vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. (reg.POP.CR. (fam. că eu m-ascund dup-o stîncă.PANN.... ) a părăsi (pe cineva). ) a pedepsi (pe cineva). a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a face pătul. a slăbi foarte tare. (înv. ) a scoate parte (cuiva).CAR. a se coafa. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună. a(-şi) face parte.

a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). a face pe iezuitul. a ului (pe cineva).a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru.i fie degeaba. a face pe prostul sau (reg. a face pe şmecherul. ) a se face prost. (fam. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). că nu bagă de seamă. a se preface că nu în elege. a fi înfumurat: să-l vezi .POP. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. a face pe nevinovata. a face pe sfîntul. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. a simula moralitate.. a-şi da aere de nevinovă ie. a face peniten ă. şi făceau la piroane şi la cuie.CR. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a se face că nu aude (bine). (fam. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare.POP. a face pe marele. a face pe gînd (cuiva). a se purta cu seme ie. (înv.CAR. a(-i) face pe treabă. (fam.CR. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). sau ori ce-i face. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. (fam. a fi îngrozit. a face pe mironosi a. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a-i fi foarte frică. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. n-are să. ) a-şi datoată silin a. a-şi da importan ă. 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică.. face-mi-ar pielea cojoc! POP. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. ca să faci pe gîndul meu. a face (la) piroane (şi la cuie).CR. (fam. a face pe surdul.NEGR. a încerca să fie şmecher. viclean. a face pierdut ceva (sau pe cineva). a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). ) a-şi risipi averea. a simula prostia. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. a face (sau a căpăta) picioare. ) a ine să atragă aten ia. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. mătuşă. a face pe grozavul. a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a depune toate eforturile. ) a-şi da aere. (fam. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. a-i face pe obraz (cuiva). şi reg. a nimici. a fi corupt.. a fi lipsit de caracter. (reg. a (o) face pe nebunul. ) a bate foarte tare pe cineva. a se da drept moral. a i-o face pe piele (cuiva). a face pilaf (pe cineva). (pop. .. 2) (fig. a o face pe fanariotul.ISP. ipocrit. a-şi face pe parte. ) a dispărea. 2) a face taximetrie. o făcea pe nebunul. a fi fudul. că de-i face pe treabă. a nu răspunde cînd e chemat. a-şi face (averea) pere-mere. timorat. (reg. a face pe rîiosul. strigat. a face pia a. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. a se grozăvi. ) a se opune cuiva. a trata după cum merită (pe cineva). a dîrdîi: acum tremurau de frig . ) a uimi.POP. (reg. a face piftie (pe cineva).

a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). a face pod cu palma.COŞBUC.. a-i face pontul (cuiva).DOS. 1) (înv. a-şi face ponos cu cineva.a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). a-i face pocinogul cuiva. ) a plînge: mult plîns feaceră. a face plată (cuiva). să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui. a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. a ancheta (în felul poli iei). ) a-i face de petrecanie cuiva. a bate măr. (înv. ) a nimici (prinfoc). (pop. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. a(-i) face plăcere (cuiva ceva).PRAV. cheful. a se îndura (de cineva). (pop. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva).CR. . nu în eleg comediile alea. (fam. a face pluta.CAR. ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. (despre oameni) a pluti pe spate.CR. a plănui. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . pîrjol făceau. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a face plîns. a reclama. a trimite) (o) plîngere. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. şi fam. a face politică. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul.CAR. ) a pedepsi (pe cineva). a face plăcerea cuiva. (înv. a face poli ă (pe cineva). (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. a pune palma streaşină la ochi.FIL. 2) a chestiona. (înv. a satisface capriciul. (reg. 2) a face slujba de pomenire (cuiva).GALA. a face prăpăd. spinarea dobă şi pîntecele cobză. (înv. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut. a face pocăin ă. a face pompă de ceva.. a-i înlesni (cuiva ceva). ) a purta pe drumuri pe cineva. a redacta. a adresa.CAR. (înv. a-şi propune lucruri irealizabile. şi reg. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. 2) (înv. a face planul ca iganul. a men iona. a face podul. 2) (înv. ) a răsplăti. a pîrjoli. 1) a plăti (pe cineva). ) a fi despăgubit. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. de care se face atîta pompă. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. a fi membru activ al unui partid. ravagii: pe unde treceau. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a face pomenire (cuiva). a face pîrjol. ) a(-şi) aminti (de cineva).CAR.MINEIUL . bravos!CAR. a face băi de soare. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar.MINEIUL. a solicita (ceva cuiva): d. 2) a păcăli (pe cineva). a face plajă. a face plinul. a face (sau a compune. a(-i) plăcea (cuiva ceva). a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). a face pe plac cuiva. a face planuri. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. a pomeni (pe cineva). a face poli ie.

.DOS. a se umili (dinaintea cuiva).DOS. au dobîndit cununa slăvii. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. a face pozne. 2) (fig.). a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. cît făcea poznă. ) a face ravagii printre . v.. a prăda. a face (bună sau rea) primire (cuiva). a face începutul. ) a nu realiza nimic. (fam.... a(-i) crea dificultă i. Ghi ă.DOS. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. 2) (fam. a se face preş (dinaintea cuiva).. a năvăli. a face pregătiri... se sculară. a face primă.PREDA. că te face prăpădit. (înv. a certa (aspru) (pe cineva). a da iama (în. ) a distruge.. a face pre osîndă (cuiva)... a (se) nimici. a da în judecată (pe cineva). a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf. a face prădăciune. a face praf (sau colb). a pune rămăşag. a trăncăni. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. a face poznă.POP. pizmaşii. prin . a se face prăvirişte. pîrjol în copii. a pretinde. a prăznui.. (reg. a-şi face proces(e) de conştiin ă.. 1) a face să se ridice praful.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. a o face praf. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv. ISP. a paria. a face prăpădit (pe cineva). a se îndeletnici cu . (fam. ) a vorbi fără rost. ) a face o impresie deosebită. a face prăznuire. a avea ini iativa.. a se bucura de considera ie deosebită. a-şi face prilej cu .. a face comedii. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. a spune minciuni: nu.. a face prinsoare. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. prin. (înv. a fi slugarnic (cu cineva). a nimici... a batjocori. ) a tăia porcul. că faci praf! PREDA. a spune ceva de necrezut..SAD..).. a (se) face praf. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani ... a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu . a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. (reg. sub ochiul cel de sus . ) a-şi ocupa timpul cu . a face proaspăt. între .. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit. a poposi. a face posomol în ..CONTEMP.BRĂESCU. (pop... printre . (reg. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. şi cale să deschidem prin aprigul duşman. a o face prea încornorată. (înv. 1) a (se) distruge. ) a face de rîs. a(-i) face probleme (cuiva). (p. a-şi face povară. le fă pre osîndă. Doamne.. nu alta! POP. a pre ui... ) a se năpusti. a se pregăti.i mai răci gura.ext.. ) a se îmbăta. a face preten ii..AL.a face popas a face posibilul a face posomol în . a face primul pas. a chema în fa a instan elor de judecată. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în .. a face (tot) posibilul (şi imposibilul). a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni.. sau împrejurul . a valora: cuvîntul său făcea primă. a primi (bine sau rău) (pe cineva). între... printre sau împrejurul . ) asupra cuiva). a-i trage) o praftură (cuiva).: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. (reg.

făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. facerea lumii. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . a face răscumpărare. CAR. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva). a face rădicare. ucis.MAIOR. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). a (se) face puzderie. . risipit. a (se) face praf. (pop. a fi cuprins de o stare de ame eală. ori iarba nu. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. (înv. a face război.DOS. (înv. bani.. a nu face nici o treabă.DELAVR. apa rău î i face. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui.. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva.. bunuri materiale etc.CEZAR. pe care el le-a rostit la facerea lumii. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva). în toate saloanele literare. grea ă etc.i place? POP. a face procesul (cuiva sau a ceva). CĂL. ) a se ridica. .. a-i face punga păienjeni la gură. a face revista. dar nu fă nicăieri purici. ) a fi nerăbdător. ) a fi foarte zgîrcit. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. nimicit. (înv. (înv. a izgoni (pe cineva)..NEGR. a exprima îndoieli. . a pricinui un necaz. a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană. a nu-i prii.P.EM. a se răzvrăti. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva)..CR. este o mare facere de bine. ) a răsplăti (pe cineva). a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern.) a nu mai rămîne nimic. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă. înlăturat.POP.. ) a răscumpăra. a face punte. a face (un) rău (cuiva). 2) a nu rezolva nimic.SAD. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. a fi complet distrus sau irosit. (reg. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). sfărîmat.PRAV. har: mai ales pentru noi . ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău. facere de bine... (înv. a paria. 2) (despre servicii publice. binefacere. (fam. (reg. a face răsplătire (cuiva). a vizita: făcînd revista prin Paris. ) a (se) sfărîma. să nu le facă nici un rău. a face rezerve. a-i face raport (cuiva). crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). a critica. a-i face rău (ceva cuiva). . că oriunde le-ar vedea cineva. a face rămăşag. ) a cutreiera. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum.CODRU-DRĂGUŞANU. a face purici. (înv. folos. fărîmi at. ) a se război. faptă bună. 2) (despre obiecte. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. a nu face nici o brînză. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit.

a o şterge. a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă.. . a face robie. (înv. (înv. (reg. (sau de .. ) a se enerva.. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. a (se) face roată în jurul . a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. (arg. ) a (se) decide. (reg.. a aduce) rugăciune (sau rugă. to i arhiereii. ) 1) a se obrăznici.. 3) a da o raită. a face sălaş (cu cineva). a face rost (de ceva). ruga... (nu) face să . ) 1) a-şi bate joc de ... (reg. du-te. ) a rămîne. a ob ine. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. a o roi. noi.. prizonieri. a face sat (undeva sau cu cineva). POP. de ne-am urît! POP. robi: multe robii au făcut în ara Leşască. (înv. (pop. 2) a se strînge. încalecă. rugile). a face roiul.CAR. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. a se face sau a (fi) făcut scoabă.. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de .POP.. şi pop.).DELAVR.. (reg.. de-ş făce rîs. POP. a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale). a bate (strivindu-l) (pe cineva). rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. pentru că i-ai făcut rîs de mine. a se înroşi la fa ă. . (nu) merită să .... a-i fi ruşine (cuiva).. a rîde (de cineva). scula i-vă şi face i rugă. şi aşe face David sălaş cu ea. ) a pleca repede (de undeva). 1) a se îmbujora.).NEC. a se înfuria.a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de ... să rătăceşti toată via a ta. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii. 1) (mil. a face să curgă sînge. a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său.NEC. (p.. a fermeca. 2) a face un control. (pop. v. (sau împrejurul . a face rumân (pe cineva). (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. a face risipă. .: iar tu. a-şi face rondul. a face salată (pe cineva). a se face roşu (la fa ă). pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. (înv.. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. a face rît a face roată în jurul . ) a strivi (pe cineva).). 2) (fig. un război. PANN.POP.. ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. a face sandviş (pe cineva). a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva). a-i face să .. ) a face parastas. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea . a risipi.ASACHI. ) a inspecta santinelele. a da. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute. .AGÂRB. a face ridicarea. a face (sau a înăl a. (sau după . HOGAŞ. a încercui. a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. (fam. a face rît. a (se) face scrum (şi cenuşă). a-i face rînd de ceva (cuiva). a declanşa o încăierare sîngeroasă. ) a creştina (pe cineva)... 2) a face nazuri. cu sîla. ) a (nu) avea succes..ext.. bade. a se ruga. 2) a silui. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros.. a face rîs (de cineva). a i se face ruşine (cuiva). a face scandal.CAR. (pop. a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. ) a lua captivi. face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. a-i face (cuiva) să .VARLAAM. (nu) secade.. sat nu face.ISP. ciobane.

a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă). (reg. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii. a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal . a se face (sau a căpăta) scoar ă.. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. a ajuta să scape (pe cineva). a scîrbi (pe cineva). ) a sfărma. ) a se re ine. ) a învrăjbi. a slăbi. ) a for a. a face scurtă la limbă. la urît silă nu-mi face. ) a omorî (pe cineva). EM. (reg. de durere.. a se îmbogă i. PANN. . (reg. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul . a-şi face (singur sau (înv. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . a face (sau a pune) sfîrşit. a i se face semn (cuiva). a face (sau a prinde) seu (sau cheag). scîrbă. ) de seamă) (cuiva)... a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. a face scurtă la mînă (sau la mîini). (pop. a însemna (ceva undeva). (înv. şi reg.. a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă .. EM. ) a trăncăni: mai ho. 3) a produce grea ă. CAR. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. şi pop. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. că fac scurtă la mînă! DELAVR. ) a se sili.DOS.. a face schimb. cu atîta meli ă.EM. din cap. 1) a pregăti o omletă. mărgînd la sv [î]nt [u]l. a lăsa) (un) semn (undeva). 2) (înv. (pop. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a-şi face scrupule. a(-i) face seama (sau (înv. 2) (reg.. (fam.AG@RB. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros. a face sfadă între . din mînă) (cuiva). a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. de băutură). .. că faci scurtă la limbă.SAD. şi-atunci l-a făcut scăpat. a(-şi) face silă.POP. vin la sînu-mi. el şi-a strîns toate degetele tare. a sparge. a-şi face semnul crucii (sau (înv. a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. a se usca foarte tare. a strica. a impresiona foarte puternic. a face sfat. a lăsa. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. .POP. silă (cuiva).ARGHEZI. . a se frămînta..... a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. din greşeală. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. a schimba. a unei ac iuni etc. a se sfătui. 2) (fam.. sieşi) seama (sau seamă).. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce.. şi iron. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. a stîrni vîlvă. (înv. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. a face (un) scrob. a se face scrob. 1)(înv. drept cu fa a-n jos. a face (sau a da. ) semn de pace).POP. a face senza ie.: nu trebuia să-şi facă scrupule. (înv.CR. a deveni zvelt. PANN.STANCU. ) singur sieşi. a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. ) a silui (pe cineva): o femeaie . ) a-şi da) sel(e)am(ul). a face (sau a produce) silă (cuiva)..a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). ) a se sătura (de mîncare. a face (sau a pune. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva). a face siluetă.

a-şi face spaimă. a se face sloi (de ghea ă). a face teren. lăsînd masa goală. a face temenele. a face socoteala. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. a escroca. (reg. a asmu i. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi.POP. (înv. (înv. ) a preda. a face ştiut. a înceta să mai existe. 2) a sta de vorbă. inimă amară) sau (reg. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). îl făcură tărî ă. a nimici. a distruge. (reg. (reg. a-i face morală (cuiva). ) a tămădui. a face tabinet. a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. a face (sau a juca) teatru. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. (reg. a (se) întrista.POP. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. a spune lucruri inutile. apucînd pe zmeu de cap. a face (sau a da) teslim (sau testimat). ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a vindeca. fără rost: certă conducătorul părinteşte. a face şcoală. a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. fie ce va fi. ) a se distruge. a face.URIC.1795). a-şi face tabietul. ) a surghiuni (pe cineva). (înv. a se învoi asupra pre ului. a face praf (pe cineva sau ceva).BRĂESCU. a face terci (pe cineva sau ceva). a bate zdravăn (pe cineva). a face şcoală (cu cineva). pe loc se şi face sloi de ghea ă. a socoti.VINEA. a face teslim a face tîrg . a se sfătui (cu cineva). a face tărî e (pe cineva sau ceva). a învinge (într-o luptă. CAR. a (se) mîhni. a face tămăduire.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea.NEC.POP. a face linişte. mîna. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. şi-au şi făcut spaimă. ) a se instala undeva ca acasă. a face tîrg(ul). a se face ştiucă. 3) a a î a. de spinare. (fig. a face şah şi mat (pe cineva). (înv. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. ) a se face de rîs. a defăima. a se ine de pozne. îi făcu pu ină teorie.CAR. a se face (tot) şperlă. (a. a face şotii. a face talmeş-balmeş (pe cineva). a vorbi de rău (pe cineva). a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. a se face stăpîn pe ceva. a face tăcere. a uzurpa. a calcula.POP. cum au auzit huetul carelor. cu cafea şi ciubuc. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). (fam. de mîni. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. ) a rupe în bucă i. NEGR. poala-i săruta. a încredin a. a glumi. de picioare.) (pe cineva). cu omu care-i de treabă. a înghe a: fie apă. a efectua o muncă în deplasare. 1) a învă a minte (pe cineva). într-o dispută etc. a (se) supăra foarte tare. a livra. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. a-şi face şăncălii. a face şatră. a bate la cap (pe cineva). . a face şagă (cu cineva). a înşela. a face şor (cuiva). a face surg(hi)un (pe cineva).

) a o face pe treabă. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP. pieptănîndu-se. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva). ) a se face de rîs. a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul.. ) a nu face nimic. 1) a strivi. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă. util: n-are moşul sită. a mînca peste măsură. 2) a-i fi frică. a(-i) fi necesar. POP. 2) a urina sau a defeca: ia. POP. . a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă. dar dacă i-a face trebuin ă. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu .: aveam o căru ă.VARLAAM..i fac spinarea tobă. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“.POP. a se teme. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . a-şi face toaleta. cobză) (cuiva).. ) a se servi de . a face inte sau a da în inte. iar boierii. 2) (fam. a(-i) trebui. a face turtă (ceva sau pe cineva).. (înv... a turti (ceva sau pe cineva). ) prin) putin ă. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie. ) 1) a sfărîma. tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui.. 1) (reg. a face tot îră. a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară.. a-şi face treaba cu .. tot furînd.a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să .. a-şi face treaba (sau trebile).i mai bine urca şi. a se ghiftui: zeamă de prune. rea. (înv... a face treabă sau (reg. a face toaleta (unui condamnat).: nu putem trăi în casa asta.CR.. (pop. că cu alta nu-mi fac treabă.. a se îndopa. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). a se face trup.STANCU. a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav).. (reg. REBR. a face tot posibilul. a se găti (spălîndu-se. a face trudă.PANN. şi reg. 1) a-şi face interesele. . cum era. bună. a face trotuarul. a se încurca (cu cineva): nu te teme. a ucide. a face tocmeală. pîntecele) tobă (sau burduf.. a încerca toate posibilită ile de a . c-o să. 1) (reg. a se folosi de .POP. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“.. a se face tot îră. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. . ) a (se) trudi: svîntul .VINEA. a se face imir la lume.. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. a se întrupa. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace). ) 1) a se agita. a face toate (chipurile) să .. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. a pregăti pentru opera ie (un bolnav).POP. te umflă-n burtă. a se concretiza. îşi fac trebile pe rînd! HASD. ) a lua fiin ă. (înv. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă.i fă treaba-ntr-însa. 2) a nimici. mîndră dragă.. a-i face trampa (cuiva). 1) a face bine (ceva). a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).. a se frămînta. capul.POP... (înv. să trimea ă fata la baba Roscor oaia. despre porumb) a începe să se coacă. (reg.SL. (pop. cînd bei multă. a face tot ce-i stă în (sau (înv. faci burta tobă. . ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva). a face ărîna praf. îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta. CAMIL. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu . . a se tocmi. îmi făceam treaba cu ea.P. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări.

a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari.VLAH. a merge spre . ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului. a călca în picioare. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. a servi (pe cineva). de şia muşca labele. a face ur uri. a face uitat (pe cineva sau ceva). a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). numai prin munca şi meritele lui. a face un serviciu (cuiva).ISP. a încheia o afacere. a face un act de dreptate. a face un hatîr (cuiva).AL. a face umbră pămîntului. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. a comite o greşeală. . a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă... a complimenta (pe cineva). a face un compliment (cuiva). a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. a ajuta pe cineva. a-şi face un nume.. a deveni celebru. a-şi tăia.POP. a se apropia de . pînă se făcu una cu tina. a trăi: noi. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile.. a face ceva nepotrivit.. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac... a gafa. a face un gheşeft. a face (fără voie) un rău (cuiva). pentru că a facut pacate. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. a nu mai putea fi deosebit de . a se uni cu . da femeia ta. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). a face unire.. a face un chef. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă.... a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut.AL. un privilegiu (cuiva). a clăn ăni de frig.. pe mine mă fac uitată. a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră. a-i juca (cuiva) o festă: taci.AL. a face un ocol. a-i face un bine cuiva..POP. a distruge. prostesc. pîn-ce s-o face lucru muşama. a acorda o favoare. (pop. a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. făcînd cercuri de zburare. a se uni.. a chefui. a ocoli. vestit.. a se împreuna cu . a păşi.POP. (reg. a face una boacănă sau a o face boacănă.. (reg.CR.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . a face un pas (sau cî iva paşi). a da uitării. a face un carambol. a face un cerc (sau cercuri).. ) a ciurui. a se face (tot) una cu . a face un pas greşit. a umbri. a face umbră. că i-oi face eu cumătrului una. 1) a descrie un cerc (sau cercuri).: porcul se tăvăli în noroi. a-şi face unghiile. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare.POP.: face cî iva paşi spre dînsa. a face (sau a comite.EM. a se contopi cu . a zdren ui.POP.CR. las-o să cînte acolo celor păcătoşi. a pune în drepturi pe cineva.. a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP. a ajunge cunoscut.. se vedea plutind cu fală. a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba.. a restabilidreptatea.. a se face uşcă.

) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. (reg. a(-şi) face venin. 3) a reduce la tăcere(pe cineva).POP.. a omorî (pe cineva). ) a da de ştire. n-am în lumesărbătoare...BARI IU. 1) a se răcori. necazuri. a se strînge ghem. ba ş-un topor î i fac.. a face val (cuiva). a vizita (pe cineva). . ) a-şi duce. a se face (sau a sta. a-şi face loc de trecere. se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. a produce senza ie. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. a(-i) face veleatul (cuiva).cum văd eu. ) a vîna. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. ) a suporta un eşec. a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt .. a-şi face vînt. urechea toacă. a tulbura. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. a-i face un rău (cuiva). a se face vălătuc. zdren uite.NEC. a(-şi) face urechea toacă. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . a face vînat.. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. silit să plece. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. ) a alunga (pe cineva). a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a face veste (sau ştire) (cuiva). (despre vreme) a se strica. a-şi face planuri proiecte.. ) a perturba..) a (se) deteriora. a-i face vînt (cuiva). erau făcute val-vîrtej. dacă vrei. şi ia acuş te scarpin. a face val-vîrtej (ceva).. a face vis (sau visuri).SAD.OD. a se face vînăt (la fa ă). înfoiate. a-şi petrece. (fam. a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale. (fam. a-şi face sînge rău. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . a păcăli (pe cineva). a pricinui neajunsuri. financiare.. a da chix.CR. caiete etc. a-şi face vad. a anun a. a face varză (ceva sau pe cineva). a fi) varză.. religioase. ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). a se ghemui. ) (despre căr i. a o face varză sau a face o varză. a face valuri. a perturba. (fig.. a se folosi de. a depune toate eforturile spre a reuşi. a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste..a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). a face (o) vizită (cuiva). a (se) face (sau a ajunge. a umbla) val-vîrtej. 2) (fig. a juca o festă (cuiva): frînghierul . cum zicem noi ardelenii. a-şi face valiza (sau valizele). a pleca. a face vîlvă (sau zgomot). a face uz de. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). (pop. 2) a-şi lua elan. VLAH. a-şi face visuri. a face un topor (sau toporul) (cuiva). 1) a înşela. a trezi interesul.POP. (înv. a (se) supăra foarte tare. dacă mă crezi.CAR. a deveni cunoscut. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). atît mai bine pentru mine.. ne mai stropşim la ei. a-şi petrece via a într-un anumit fel.POP. a visa (la ceva). a se pregăti de plecare. a spera. a-şi face (sau a-şi duce.. militare . a se face urît. MARCOVICI.... a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură..CR. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite.. (înv. a uza de . 2) a bate zdravăn (pe cineva). a fi nevoit. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . (înv. le mai facem cîte un şurub în cap. a-şi trece) veacul.

încearcă toate solu iile pentru a putea să . fă bine şi . a face vorbă (sau (înv. a sta de vorbă. voim să le facem zbor la universitate. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni.!. fată mare. fală goală.. intrînd la stari ul tău.POP. a promite foarte mult. (înv. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească.. a face zbor (cuiva). ai face) bine să (sau de) .. virgină. fată veche.EM.. vulpea iese la marginea drumului.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . 1) s-a îngrăşat.POP... e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet. faptă vegheată. ) flagrant delict. făcător de rău..DRĂGHICI.! fă bine şi . fă (sau să faci. ) a decedat. fală goală.. 2) s-a obrăznicit..!. . ai amabilitatea să . a se face ziuă albă.CR... legiuitor... a face zid împrejurul cuiva... a (nu) face vreo (sau nici o) brînză.POP. a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune . răufăcător. ce-i putea şi mă ia cu dumneata. făcător de minuni... a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. a făcut morişcă. să . 2) a fi solidar cu cineva. 2) a eşua. 1) a fi lipsit de valoare. făcător de lege.: fă. după ce că e leneş. fă ce-i face (sau po i) şi . trup fudul şi sărăcăcios. a face gălăgie.. mofturi. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi ..!. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea. (reg.. a rotunji. face i bine şi ierta i! POP.. traistă goală.BIBLIA. a îndemna.. 3) (fig. a-şi face zor mîniei.. 1) a ascu i.. ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă.. (sau de .. a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă.. fa ă încruntată: azi. fecioară. (p. ) fată bătrînă. fa ă în fa ă.ext.... a îndruma. totul.. făcător de bine. fii bun şi . binevoieşte să . ) a împlini. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe. a se necăji. vorba ceea: tu. binefăcător.. ) sau faci bine (sau rău) că . traistă uşoară.. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul .SL.a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva).. să . fată nemăritată. ) fată bătrînă. a face zîmbre. (reg. 1) a apăra. a proteja pe cineva. ) voroavă). vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. te rog să .... fă ce ştii!. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva).. a amărî.. (înv.).. fală uşoară . a vorbi.. (reg. a făgădui (sau a cere.! CR. e treaba ta! a făcut ceafă. a face nazuri...POP... fa ă turcească. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că .EM. 2) a pune vîrf (la ceva). a chinui (sistematic). a-şi alimenta supărarea. faci bine (sau rău) că . traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să . neicu ă. (sau de . te priveşte!.. a face zile fripte (sau negre) (cuiva). pentru a le înzestra cu diplome de doctor.. a nu valora nimic. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai.EM. a necăji foarte tare. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt. făcute de mînă.

continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului.EM.fă-mi cinstea să . fără preten ii. limpede. nice ruşinată. infidel.! fără . fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . fără cînd.. neprotocolar. fără credin ă. fără egal. 3) de ruşine. fără ceremonii. de ocară: rămîne fără de cinste. 1) (înv. neîncetat... ! fă-mi plăcerea . malonest: lotru. fără obiec ii.. te rog! fără .. (înv. cît nu se vedea soarele.NEC.PRAV.. elocvent prin el însuşi. ce să zice fără de cinste. fără (nici o) considera iune.. fără (de) cinste. tot socoate şi socoate.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . sărac.. de logică. necinstit.. necontenit. ) fără nici un . fără capăt. de-a-dreptul. de dînsele. . cevaşi. pînă ce nu se mai în elege nimică. ) decît. fără convingere. (înv. (înv.. fără împotrivire.... sincer. fără ocupa ie (statornică). neconvingător. . fără chibzuială. (pe) nedrept.POP. neastîmpărat.. nechibzuit. că au fost dentîi muiare de cinste. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire...)!. fără fasoane.MOLD. fără (de) astîmpăr. fără încunjur. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. (despre oameni) fără adăpost. care. ) nepotrivit.. 1) necinstit.CR.... fără alăturare.. fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. amestecate şi zămentite era. incorect. fără nici o bună orînduială.: o văzu sănătoasă. fără curtenie.NEC. fără tragere de inimă. necredincios (în căsătorie). necugetat. ) afară doar dacă. fără a ine seama sau socoteala de nimic.PRAV. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă. curat: gramatici . fă-mi onoarea să .NEGR. (înv. pe fa ă.. fără protocol. fără crîcneală... răutăcios. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia. fii bun . convingător. fără cap şi fără picioare (sau coadă). fără ceremonie (sau ceremonii). .. fără căpătîi. haide.LET. fără barbă. domnul mieu. BIBLIA..DOS. fără cislă. .. fără (de) cale. aceasta nu să chiamă fără de cinste. de a .. fără (de) asemănare.. . să se cunoască loc de rane. neprotocolar: haide.. î i explică . fără compliment(e). necuviincios: multe lucruri fără cale făcea. fără bună rînduială.. imberb. la întîmplare: cursul vremilor . haotic. ) dezordonat. fără (de) apărare. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală .PRAV. fără rost. fără cît (numai). fără comentarii. ave i un drept la recunoştin a mea.I... după ce o va sili cineva .NEGR. (sau a .. trebue spus fără compliment.. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. 2) numai cît. ) lipsit de sens. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să .. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc. verde.. (fig. fără sămn cevaşi. fără contenire. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. CANT. fără seamăn. perfid. 2) lipsit de castitate: ori care muiare.. fără condi ii. incomparabil... necondi ionat. (înv.!. lipsit de apărare.

. 1) (înv. ) în seamă de nimică.HASD. . necondi ionat. fără de săvîrşire. necru ător. fără îndoială. ) în mod continuu. fără de mită. fără (sau peste) cuviin ă. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. inutil. serios! .CORESI .fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. incoruptibil. fără doar şi poate. fără excep ie. la argumentele mele. (înv. desigur.VARLAAM. ) fără îndoială. păcătoşilor. neînfricat. fără doar şi poate. fără cumpăt.AL. fără de frică. cu siguran ă: credeam fără de îndoire. 1) (înv. fără glumă!. sigur: la acest ospă fu poftit. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. fără de dumnezeire. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu.EM. fără de îndoire. fără decît (numai). şi pop. fără de tăgăduială. să asculta i ce voi zice. fără fasoane. continuu. fără deosebire: să pornească to i. nesfîrşit. (înv. fără de sfîrşit! EM. (înv. fără folos. veşnic: va [i] de voi. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. inexpresiv: privire fără expresie. că fără de săvîrşire ve ve i munci.ISP. nechibzuit.POP.PSALT.CORESI. fără excep ie. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. şi fiul de împărat cel străin. a rămasfără de răspuns. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. fără de (nici un) răstimp. neapărat. (înv. cu siguran ă. ) abis. fără de cinste. necuviincios. lungă sărutare. fără frică.BIBLIA. CONACHI. neînfrînat. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. (înv. interminabil.ISP. . ) cinstit.BIBLIA. fără ezitare. (înv. fără mofturi. decît: nu-i vei lovi. fără de grea ă. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. ) cu supunere. fără de trudă. DOS.BOL. fără a se revolta. fără (de) tăgadă. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. uimită. fără de numai (cît). nepotrivit. fără expresie. umblă fără nici o samă. fără frîul chibzuin ei. fără frîu. fără de (sau nici o) seamă sau (reg.. [undele] scadu pînă la fără-fundu. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. (înv. fără a protesta. interminabil: să. fără de price. (înv.DONICI. fără de răspuns. precis. 2) fără capăt. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. viteaz. ) fără întrerupere. fără de margini. fără de sfîrşit. (înv. ) cu excep ia. fără fund. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. (înv.DOS. (înv. ) fără rost: omul . ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. fără de numai pre carii ai robit cu sabia. (înv.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. într-adevăr!. ) lipsă de credin ă. nesfîrşit: sac fără fund. fără a admite replică: să asculta i fără price. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. (înv. fără cuvînt.MINEIUL.

2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . 2) foarte (mare).fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. de la obraz. involuntar.. tu ştii fără-ndoială. nevindecabil: boala asta e fără leac . ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. 1) (despre boli) incurabil. neîntrerupt. peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură.CONACHI. fără margini. fără motiv. fără preget. fără prevedere. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. nelimitat. fără mijlocire. fără zăbavă. fără (de) materie. punctual. pasuri fără măsurare. neîntîrziat. . 3) (înv.ISP. imediat. fără (de) milă. 1) lipsit de ra iune. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget .. ) 1) negreşit. fără murmur. (p. fără în elepciune. nestăvilit: iubindo fără margini. 2) intens. 1) v. 2) nelegiuit. păcătos. fără (de) margini (sau margine). .CORESI. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. ) măsurare).CR. fără (de) minte sau fără de min i. fără leac. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare. cum e şi iubirea mea. 1) foarte întins. 1) din cale-afară. (înv. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai.CR.AL. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. fără (de) moarte.i pare să fii singur. ca zeii. EM. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. crai bătrîn fără de minte. repede şi fără greş..DOS.EM. mişel: ce om fără de lege e spînul. fără (nici un) pic de. (înv. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. de mai pot trăi. 2) fără greşeli. lipsit de măsură. 2) în mod nesocotit. .AL. fără defecte: mîntuia de spus. neinten ionat. fără (de) măsură (sau (înv. neocolit. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat.. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte.DOS. imaterial: focul duhului cel fără de materie. lipsit de în elepciune. ) nemijlocit..: fără leac de supărare.BĂLC fără (nici un) în eles. ) faptă nechibzuită. ) direct. continuu.. fără greşală. neîndoios. .CONACHI. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . fără grijă.CR. fără înconjur. fără greş. 2) (fig. neîndurat: dar tu însu i . permanent. crud. fără (de) încetare. 3) (înv. fără (de) leac de. fără inten ie. 2) fără scrupule.EM. 2) (despre deprinderi. 1) drept. mut. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. imprudent. în fa ă. prostie. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). istoria Vechiului Testament. 1) nemuritor. numaidecît. puternic. fără a crîcni. exagerat.. şi pop. .MINEIUL. fără (de) greş. calea-i lungă.ext. fără a se împotrivi. ) spiritual. nejustificat. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. fără întrerupere.CORESI . absurd..CORESI. fără temeri. (înv. fără întîrziere. fără leac (sau milă) de păcat. fără noimă. fără (de) păcat. fără îndurare.AL. fără limită. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru.POP. nesfîrşit. fără (de) lege. desigur: fără greş va veni Domnul. . fără (de) îndoială. nebun: bine. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. ) nesocotit. fără remuşcare.DELAVR..

.URIC. fără perspectivă. fără ocol (sau ocolişuri).PAN N. nemaipomenit. (înv. şi pop. pe şleau. . indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea. v.CORESI. fără odihnă. (înv. fără (de) pesteală. fără părtinire. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. gratuit. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . fără (nici o) noimă. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură. cu excep ia .. fără păs.MINEIUL . sigur: avu credin ă bună. Doamne. ) fără leac de păcat. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. îndată: şi vin. fără (de) pată. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac. fără oprire. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni.CR.ext.NEC.. fără de păreare. ) imediat.EM. gratuit. (p.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai . ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte..ext. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i.EM. 1) necunoscut. inutil. fără numai . lucruri răsuflate.. ) neîndoielnic. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv. fără nici o temelie. nemărginit.SAD. 2) impresionant. nevinovat.URECHE .AL.CORESI. neîntîrziat. şi reg. (a. fără judecată. incomparabil. în mod (absolut) inutil.HOGAŞ. (exprimat) pe fa ă. fără (de) osîndă. fără nici un chichirez.EM.CAMIL. fără nici o nevoie.. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. curat.DOS. . nenumărat. fără sens. fără plată. fără (de) părere.BĂLC. (înv. fără nici un căpătîi. 2) fără-omenire. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. fără pierdere de vreme.SAD. fără nici o temelie. fără-omenire sau fără-de-omenie. fără înconjur. (înv...: al i boieri mai aproape nu se aflau. nevinovat. fără de pesteală. neidentificat.P. continuu.. fără (de) număr.. (înv. fără (de) nume. ) fără de nevoie. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. identic: fără osebire. fără păs sau fără (de) păsare. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. fără sens. fără pereche. ) fără vină. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. 2) fără rost. nepărtinitor. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. (pop. .. .1746). (înv.P. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic.CEZAR. fără pauză. fără ocol. (înv.BOL. 1) în continuă mişcare. fără (de) omenie.. fără plod. ) neîntemeiat. (p. fără orizont. ) anonim. fără ocolişuri. direct. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem. drept. fără căpătîi. cu vederi înguste. fără (de) păcat sau (pop..DRĂGHICI. neştiut. ) afară de . neîntrerupt. 1) lipsit de noimă. (înv. vorbea fără ocolişuri . fără menajamente: spune-mi fără ocol . gratis. întocma potrivită. 2) mereu. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. impar ial.. fără osebire. fără numai Preda Buzescu şi frate-său.CAR. prostesc. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. decît .. neîntrerupt. fără perdea. 2) întocmai.SAD.

deplin: acolo unde iubirea va fi . rece. Elvira dispărea. liniştit. neîntrerupt. peste dihania spurcată fără răsuflare.SAD. .P. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. neîncetat. fără restrîngeri. lipsit de amabilitate.PSALT. modest. nemaipomenit. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos. nefolositor. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi.. în mod nemotivat. fără justificare. fără repaus. fără (de) rînd. fără (de) preget. fără prihană. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . ostil: îi privi din urmă.P. neîntrerupt. (spec. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . 1) (mult) sub valoarea reală. (p. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti. şi reg. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă. fără pripă (sau pripeală). voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. care este aşa cum nu a mai fost. ) neîncetat. lipsit de păcate. 2) neprielnic. neîntrerupt.. continuu.BARI IU. că-i tot îngreuia cu dăjdile.SAD. mort: dete . (înv . fără odihnă. fără (de) priin ă. (înv. fără prietenie. fără afec iune. imaculat. ) precedente).ISP. fără rezerve. simplu. ) nevinovă ie. 2) inestimabil. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai.CAMIL. fără re inere. . iaste fără de putin ă a le dobîndi. neîncetat.. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei. gimnastici şi clowni. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. fără (de) răgaz. neprietenos. nevinovat. fără restrîngere. (înv.OD. fără preget. fără (de) precurmare. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. (înv. ) nemaiîntîlnit. fără rezervă (sau rezerve).definitiv: răspunsul lui e fără replică.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd. cast: oameni aleşi. din senin: dintr-o dată . ) 1) în mod obiectiv.MOXA.. fără-rău.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). 1) neîntîrziat.CEZAR.GOGA. fără preten ii. ) numaidecît. pe îndelete. GALA. rece. fără pregetare. fără prietenie. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. fără (nici o sau de) pricină. fără răsuflare.CEZAR.. nepotolit. fără (nici o) restric ie. virgin.MAIOR. (înv.NEC. curat. 2) fără încetare.BIBLIA.VLAH. fără (de) prelungire. cu toată furia mîniei sale. fără restric ii.1804). fără potol.ext. fără nici o pricină.BUDAI-DELEANU ..P. necontenit. natural: un om cu maniere nobile. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. . continuu. neîntrerupt. fără (de) prihană.) imposibil. continuu: via a e o bătălie fără răgaz.GOGA. (înv. întreg. fără replică.. ) 1) nechibzuit. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. fără (de) pre . (reg.URIC. necontenit.REBR.BRĂESCU.NEGR. fără precedent (sau (înv. ) continuu. fără preten ie (sau preten ii). la care nu se poate replica. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. fără (de) putin ă. neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate.POP. (a. ) neprihănit. extraordinar: o catastrofă fără precedent.GALACTION.

leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri. (înv... cu îndrăzneală.CR.. nemaipomenit.. fără sămîn ă. incoerent. ieşit din comun. 1) dezordonat. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens. ) nepotolit. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă .CAR. necontenit: da cum vă afla i? .. (p. fără schimbare. (care ac ionează. fără nici un sistem. fără sfiin ă.. fără (de sau nici o. obraznic. fără săvîrşit. fără sfîrşire.COŞBUC. nechibzuit.EM. fără încetare.. el aşteaptă cu plăcere. fără jenă. de mare): coiful . ..VĂC.CĂL. ) lacom. da sînte i sănătoşi? .P. cu tupeu.REBR. fără so . (pop. inegalabil. necontenit. nemaiauzit. neobişnuit (de mult.ext. fără (de) seamăn.. nechibzuit. (înv.URIC. fără seamă de . nemaiîntîlnit. (a. incomparabil. (p. ) cu indiferen ă... indiferent. dar lungă fără sfîrşit.. veşnic: iadul .PANN . exagerat.PRAV. au fost întreprinse de bande exaltate.. de nici o) sfială. măi. strigă la femeie fără rost. haotic. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric. fără (nici un) sistem. ) fără chip (sau număr. nespornic.CEZAR. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule. neruşinat: aşa sînte i. 1) fără număr. ) 1) în dezordine: aşa. neasemănat. care era de fier şi fără de seamă gros. interminabil. fără (de sau nici un) sens. fără nice o rînduială. rece. (reg. mereu. fără sim ire (sau sim iri).. sterp.. ) etern.M.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . sau fără de seamă sau (reg. nemăsurat.. fără sentiment. fără spor. fără socoteală. ) fără milă. nu putem nici pînă diminea ă rămînea... ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. 2) excesiv.GANE. 3) de prisos. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. ) fără întrerupere. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit. exagerat. 2) fără sens. fără (de) rost. moş Ioane. fără cunoştin ă. de neîn eles. extraordinar.EM. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri.HOGAŞ. lipsit de randament.. fără sine.. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat. fără schimbare.. fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. fără scrupule . ) neobişnuit. fără (de sau nici o) ruşine. ) (despre fiin e) steril. (înv. şi reg. din cale afară de ..CONACHI. (adesea fig. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric. mereu: un lăcaş . (înv. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. fără (de) sfîrşit. fără ruşine şi fără obraz. anarhic: cruciadele . şi spune fără sfială. 2) (care este) fără asemănare.1802). ) (în mod) nesocotit. am alergat acasă. în care.. (înv. dezordonat.. insa iabil. el . neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal.BUDAI-DELEANU . fără asemănare. cu neruşinare: rădică-te. impar. se ilustră chiar din prima legislatură.. fără (de) sa . nesătul. (fam. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a.. rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară.VLAH. fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. ce durere ai? CR.PREDA .ext.

fără vreme. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. obez.ISP. fără şovăire: în sfîrşit.CR.COD. şi reg. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. fără să marcheze talia.AL. picioarelor mi-am pus sprejineală.. reg.EM. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. fără ticneală. (înv. tăcere: multă fără-voroavă fu.POP. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . fără tăgadă. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. nesigur. fără (de) treabă.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare. drept spre peştera cu vrăjitoarea. neînsufle it. fără tăcere. fără tagă. (pop. lipsit (cu totul) de . (înv. fără (de) tagă.VOR. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). căci voiesc. să mă-nsor cu dumneta.VLAH. .EM. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. (înv. (reg. ) fără pauză. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. fără şir.. fără suflare. (înv. fără (de) vină. fără prea multă zăbavă. vorbire) incoerent. fără (de) veste (sau ştire). fără trăsură. neîndoielnic: acest nume este deci. fără talie. 2) (despre haine) care cade drept. fecior de babă. incontestabil: Zilot Românul.MAIOR. prostănac. . fără (de) voie. fără odihnă. (despre scriere.. fără tihnă. ) copil slab. deodată: fără veste. PANN.POP.: era un ger aspru. al vestitului meşter român. fără (multă sau prea multă) zăbavă. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. fără ticneală.OD. neîntîrziat: împăratul .CAR. ) linişte. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. fără (de) tăgadă. a-şi fărîma capul. incult. ) fără temei. fără (de) ştiin ă.DOS. în mod sigur. se îndreptă. nefondat.DOS.. incomod: de tot drumul rău. mort. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină. becisnic..DOS. neîntemeiat. ) 1) netăgăduit. 2) fără ezitare. fără şezămînt. (înv. pe neaşteptate.. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. prea de timpuriu. a-şi bate capul. fără ştiin a cuiva.. fără un (sau nici un) pic de . (înv. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . ) a lepăda (fătul).. ) obositor. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri.. 1) (despre oameni) gras. fără şagă.XENOPOL. greu. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. ) fără bătaie de cap. ) instabil. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. v. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. (înv. cu ştiin a cuiva. zău. fă-te încoa!. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. fără pic de vînt. OD. fără-voroavă. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. imediat. (pop. (înv. neîncetat. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. fără de tagă. ) vino încoace! fecior boieresc. fără şagă.DOS.

. ) Doamne fereşte!. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. a pricepe repede. a fi ab iguit. ferit-a sfîntul! POP. fecior de bani gata. a avea o minte pătrunzătoare.: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. fecior de suflet. ce norocos eşti! a o feşteli. fecior (sau fiu. copil de suflet. a fi concentrat asupra a ceea ce face. (pop. să dea milostenii la săraci . făta i în tindă.ISP.. a avea grijă să .POP. a nu avea nici o valoare. a se face de rîs. tot cu binele. a fi alb ca varul.. copil de femeie nemăritată.CAMIL. . a fi foarte palid. ferice de tine!.. fecior de domn. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata. a fi alături de cineva.. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. a fi de prisos. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. a (nu) fi a bine (sau a bună). a ine minte. a(-şi) feşteli mantaua. fel(uri) de fel(uri) de .: paserile cîntau fel de fel de cîntece. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi (o) apă de ploaie. ca să i-o deie numaidecît. excomunicat. fel de fel.URIC.POP. fel şi chip felurime de .fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a fi afumat. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip. a fi buricul pămîntului. (pop. toate felurile de . plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit. (înv. în toate chipurile. ) a fi de cea mai bună calitate.. femeie iertată (de Dumnezeu). ) a nu uita.. cheltuitor. a se face de rîs. a fi aproape de mintea omului. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. (înv.. a fi (uşor) ame it de băutură. ) a fi rău. a fi afumat (cu luleaua). a-i fi aminte (cuiva). copil de oameni avu i. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru.. feciori de ghindă făta i în tindă. a fi a-ntîia.. deştept. şi fam. femeie la toate. (arg. a fi (un) afurisit. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). a fi iste ... ) a fi prins asupra faptului. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP.. a o pă i.. fel de fel de .. ) a fi lipsit de temei.. fecior de casă.VLAH. pui) de lele. în nici un caz.. (iron. a o încurca. ) valet. a fi ager la minte. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. de seriozitate..P. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). a fi solidar cu cineva. 1) a fi blestemat.. prin . a fi alfa şi omega.NEC.. ) în (multe) feluri de chipuri. inutil. felurime (sau felurimi) de . nicidecum: oamenii aceia .POP.AL.. 2) (fig. a fi beat. a fi uşor de în eles. (fam. a fi agă at cu oc-în-poc..: feliurimi de supărări şi necazuri. diferite feluri de .. tot felul.

a fi cu caş la gură. generos. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. prezident . a fi bine de . a semăna leit. (pop.. (fam. a fi agil. a fi bărbat la gură. a fi belaliu la mîncare. cumsecade: mătuşă-sa .. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu. a fi foarte blînd. ieşit din min i. ) a suferi de epilepsie. ) a fi preten ios la mîncare. într-o ureche. a fi blindat cu lovele. a fi bogat ca un stup. . uitîndu-mă înapoi să văd. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu). a fi bine dispus. a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii.AL. 1) a fi cumsecade.CR. 1) a fi prevăzut cu blindaj. a fi bun cu perje. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. ) a fi pregătit. să nu mă ajungă moşneagul.PANN. a fi foarte bătrîn.. 2) (fig. a înghe a) bocnă. a fi plin de bani. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a fi bolnav de ceasul cel rău. a fi blindat.. a fi bătrîn ca vremea.. (fam. ) a avea bani din belşug. a fi blînd ca un miel.CAR. a fi (beat) turtă. a fi putred de bogat. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). . a fi boboc. a fi bun. a fi bun ca mierea cîinelui. ) a nu fi bun de nimic. a fi într-o stare avansată de ebrietate. 2) a fi curtenitor. a fi bun de picior. a primi cu plăcere oaspe i. a fi aşezat la întîmplare. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva)..CAR. 1) a fi chipeş. a fi răutăcios. (arg. a fi botezat de un popă beat. spre Humuleşti. atent. este foarte bine dispus. a fi potrivit de .AL.. favorabilă.. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. . 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta... (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz. a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o . 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică. beat mort..EM.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de . a fi bătut în cap. a fi bun ca sînul mamei.. mort de beat). ) a fi nebun. a fi (sau a se face. dezordonat. a mînca cît şapte. a fi bucă ică ruptă. a fi bine văzut.. a fi bucuros de oaspe i. a avea bună dispozi ie: d. a fi băiat (sau bărbat) levent. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. a fi as în meserie (sau în materie). . nici bun. bine făcut. a fi foarte bun. a fi momentul potrivit de a .ARGHEZI. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării... a fi nebun.. a fi un gourmet.. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). a fi beat cri ă (sau beat pulbere..GALA. a fi foarte bun.CAR. iute.BACALBAŞA.CAR. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea. (reg. a fi bun de . căci îmi era acum a scăpare de dînsul. era pîinea lui Dumnezeu. a fi prost (ca noaptea). a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă.. a fi într-o doagă. sîcîitor.. a fi bun de (dus la) balamuc.

a fi carne din carnea cuiva. mi se pare că eşti cam taram-taram. 2) a fi neatent. a (nu) fi bun platnic. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. a-i fi capul în primejdie (cuiva). ) a vorbi vulgar. a fi aiurit. de hăr uit (cu treburi mărunte).a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. a fi cap de afiş. ) a fi mărginit. a fi cap tăiat (cineva). a fi leit (cineva): e tată-său. a fi încuiat. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a fi închis în sine.. a fi (sau a se crede) foarte important. în carne şi oase! . a fi cam într-o parte (sau doagă. a fi bun de pus la rană. (reg. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. a-i fi (sau (reg. a duce o existen ă precară. nesuferit (cuiva). ) a avea. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva).CR. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). a fi (sau a sta. a fi de o teapă cu cineva. a fi bun ca pîinea caldă. a şedea. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. a fi sărac. a fi carne rea (sau rău de carne). zăpăcit. a spune măscări. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. (fam. a fi ca o varză învelită. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. a fi cal de şa.. a fi cască-gură (sau gură-cască). a fi vedeta unei reprezenta ii. a trăi tihnit. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a fi într-o ureche.. ca o oapă. a fi copilul cuiva. zăpăcit. a fi ca sarea-n bucate. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. ) a fi bun de gură. chibzuit.. a fi bun la toate. de maniere. a fi buruienos (la gură). a fi înclinat spre plăceri senzuale. a nu-şi găsi locul. a se îmbrăca strident. a fi abătut. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a trăi în belşug.REBR. a unui spectacol. a se pricepe la orice. a fi butoi fără fund. a fi ca nimeni de pe lume. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. a-i fi antipatic. a fi bun de plisc. a bea peste măsură. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. a fi neobişnuit.CR. a fi ca găina cu un ou. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris ..ISP. a fi ca copilul cu două î e. fără gust. că mi-i capul în primejdie. a fi ca o sorcovă. a fi într-o ureche: i-ascultă. a se afla în mare pericol. a fi (sau a sta. a face orice. a fi lipsit de curaj. ascuns. (fam. a fi ca fata nemăritată. dungă). a umbla) fără vlagă. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a fi cam taram-taram (sau tralala). a munci pentru al ii. a fi foarte bun. a-i fi carul într-o roată (cuiva). a fi ieşit din comun. a şedea. 1) a-şi irosi timpul fără rost. fă. 1) a fi viu. a fi lipsit de educa ie.CR. a nu avea nici un rost în lume. priveau la verişor . neglijent. cumsecade. cap tăiat! POP. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi potrivit. adecvat.

a se duşmăni (cu cineva)..CAR. a fi cheia şi lăcata. a fi începutul şi sfîrşitul. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a fi călare pe situa ie. se adunară în ascuns.. a fi cîrlig cu cineva. a avea (mul i) cititori. a fi (sau a sta. a răspunde pentru purtarea cuiva. ca să se sfătuiască. a se prinde. că trăia mai bine . a fi cineva. a fi pus pe gîlceavă. a-şi ascunde gîndurile. a se face. (înv. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. a fi complet chel.NEGR. Petre îi venise ciudă. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să . a şti totul. a fi alfa şi omega. buimac: Orbescu căzu ca din pod. (reg. a se pune) chezăşie. a fi cît roata carului. căci credea că pe dînsul îl îngînă. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a fi (sau a da. a fi ceva de capul cuiva. a fi chit cu cineva. a se pune. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut..a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . ) a fi certăre . a nu mai fi chip.ISP. .. [h]ai să mergem.PANN. ) a fi prieten la cataramă cu cineva. a fi cărbune potolit.POP. că . (reg. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului.POP. a fi om de seamă. a se înfuria: lui Sf...: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva).DOS. a fi (ud) ciuciulete. sentimentele. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. a fi certat cu capul. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. a (nu) (mai) putea scăpa. a fi (tot sau găurit) ciur. instruit. ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . a nesocoti normele morale. a fi dezorientat.. a fi chemat de Dumnezeu. a fi (sau a se face) catran (de mînie).POP.ISP. (pop. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. de mînie. iată că Dumnezeu mă cheamă. ) a se înrudi cu cineva. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. a garanta pentru cineva.. a nu mai datora nimic cuiva. a fi certat cu morala. a fi (sau a se face) foc (de mînie). a fi mul umit. a fi la un pas de a . 2) a invidia. 3) a se enerva.. a fi cimotie cu cineva.NEGR. că maica ta ne aşteaptă cam de mult.. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). (pop. era cît pe ce să piară. a fi cît roata carului . a fi citit. a fi cît pe ce să . a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut.. a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a controla totul. ) a fi prost. de se făcu foc şi catran. a fi ciuruit.. a fi ud leoarcă. 1) a fi cultivat. (înv.POP. a fi stăpîn pe situa ie. a se cătrăni: se supără. a (nu) exista cine să . a (nu) (mai) fi chip de scăpare. 1) a-i părea rău.POP... fericit. a avea anumite calită i. a fi căzut din şariglă.. a fi certat cu justi ia.: sîngele îi curgea atît de tare din rană.STANCU. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale.. a fi căzut (ca) din pod. a fi ceasul trecut. a fi certat la cu ite (cu cineva).

a socoti) cu cale. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz.. zdravăn.just. a fi (sau a găsi. cu judecată. a socoti) nimerit. a avea minte ageră. a fi lucid. a fi considerat ca . a nu fi cinstit. (fam.CR. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni.NEGR. a fi cu cineva. a fi cu capul pe umeri. a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). a se lua la ceartă. a se maturiza: demult. cu picioarele în coşul trăsurii. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece .ISP. 2) a fi bine dispus de băutură. a nu avea sim ul realită ii. a fi copt (la os). 2) a fi beat turtă..CONTEMP. 1) a fi de partea cuiva. a avea chef de băut. a fi coadă de topor. a fi foarte beat. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. a fi aerian. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. tun) (de beat). (pop. a fi îngîmfat. a fi foarte beat: acesta. a fi coada clasei. a fi contra. ) a se cădea. a fi instrumentul altora. a fi om matur. turtă. a fi copt la minte. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece.POP. 1) a fi încrezut. 2) a nu se da la treabă. a fi cotat ca . a fi codi a cuiva. a trăda.DUILIU. a fi crescut în seul său. a fi pentru.. era cri ă. a fi rău de gură. a fi col os. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. a fi ferit de griji. la har ă (cu cineva). a nu fi cruce de-nchinat. ) (despre o femeie) a avea copil mic. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva).CR. v. (fam..Z. potrivit... limoniu.. a fi apreciat drept . cleiu! CONTEMP.. 1) (despre fete) a fi însărcinată. a fi un om de nimic. a fi clei. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale.AL. a afla. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect.GR. pace . a nu şti nimic: sînt bărbat odată. a fi (sau a găsi. 2) a fi încăpă înat. codi ă de-a lui Isaia. a fi unealtă în mîinile altora. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi ultimul la învă ătură din clasă. a fi în dezacord. a fi realist. ) 1) a fi ignorant. 2) a fi împreună. cînd e vorba de dreptate. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă.. (înv. încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. nu verde! AL. a se contrazice (cu cineva).a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca . iar tu. a fi cu (sau fără) chef. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului.. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. . a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. a fi (beat) cri ă. a gîndi matur. a se cuveni. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule. eşti cu mine. a fi cri ă la minte. a fi cu bra ele prinse. a ine cu cineva. vestejit. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei. a fi coadă de cîine.. a fi cu cădere. a afla. era foarte vesel. dar era mai bună ca azi. . pînă îl făcu cuc.. de-i aşa de cu chef.

(pop. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. .. ipocrit: creştin. POP. ) a fi cu două fe e. VARLAAM.AL.NEC. a sta) cu inima sărită. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. a fi cu un picior în groapă. a fi (prins) cu mî a-n sac. ) a fi fă arnic.POP. cam .. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. a fi pe ducă.ISP. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri.POP. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază.ISP. supărăcios. a fi necesar (să . 1) a fi bun. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. 1) a fi capricios. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap). a fi (sau a aştepta. să-mi poci plăti datoriia. a fi frumos.REBR. a fi nostim. că nu-s nevastă cu cîrpă. ci-s voinic cu comănac. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să . a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac.. a fi capricios. (fam.POP. lipsit de experien ă.. a fi cu lapte. a fi (sau a se sim i. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită. a avea farmec.. a fi cu cîntec. (reg. a-i juca cuiva) coliva în piept. a fi cu caş la gură. om voinic: nu-s femeie. a-i plăcea sătrăiască (cuiva). a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. ) a regreta (ceva). a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . evlavios. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav . (fig. a fi cuprins de un dor nestăvilit...POP. cucernic. ca cel ce se ştia cu musca pe nas..). a fi cu nart. (sau a . (reg. a tînji (după ceva). cu şapte poteri mă bat.POP. (înv. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). a fi cu tîlc. 2) a fi sfios. a fi cu mîinile legate.. 2) a fi dubios. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. ) a nu putea ac iona.OD. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. conci nu port. a fi (încă) cu mucii la nas. a fi sau a se sim i. să mai strîng vreo şapte cete. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. (înv. ) a fi (încă) prea tînăr. a-i fi cuiva tîngă (după ceva).CAR. a fi cu nasul de ceară. a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). . a-i fi lumea dragă (cuiva). ) a fi nevoit (să . a fi cu nărav. obscur. a fi (sau a aştepta. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a fi bărbat. ruşinos. acum se mai linişti olecu ă. ) a se găsi foarte greu. de unguri să-mi fie frică. 2) (iron..CR. a nu fi cum. cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. a fi cu (sau a-i bate. COSTIN. a sta) extrem de emo ionat.): de nevoie mi-au fost . a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure.. a fi cu limba fagure de miere. a fi cu haz. a implica.. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. a fi cu comănac.).POP.. cu moartea) în sîn (sau în spate). nu era cum. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. ca să zici că eu nu pot. a se teme foarte tare de ceva. a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. a fi elocvent.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. a fi cu două obraze. a vorbi foarte frumos.CR. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. 1) a fi mai complicat decît pare.... cu nărav.

a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). (cineva sau de ceva). a se înfuria. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . (despre oameni) a fi necioplit. a fi cu ochii pe cineva. a fi dator vîndut. descurcăre .. de invidie. a fi realist. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). a fi curat ca lacrima. a fi curat ca mirul. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta. a supraveghea pe cineva. a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . (reg. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul.POP. a fi în pragul mor ii. a fi pe moarte. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. 3) a fi leneş.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a fi cu îfna la nas. a se înrudi cu cineva. a fi cuprins de scîrbă. a fi foarte descurcăre . a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. că-i iarbă de noi şi umbră de voi. 2) a umbla cu nasul pe sus. (pop. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. a fi foc şi pară. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva.M. a fi zăpăcit. nici împără ia de tine.. a fi curat ca mirul. a-i fi cu scîrbă (cineva). a fi cu tolba-n spinare. a avea sim ul realită ii. v. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. a fi cu estul în cap. a fi pe moarte. a fi cu ipăul în spate. a fi cocoşat. a fi născut într-o zodie norocoasă. şmecher: era dat în paşte. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi lipsit de păcate. a cunoaşte lumea. a fi sărac.POP. ) a fi cocoşat. a fi cocoşat. dat dracului. a fi şmecher. rezervat fa ă de oameni. a fi de . 4) a se lăsa condus de femei. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a fi cu stea în frunte. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. a nu fi dat la rindea. a fi cu estul în spate. (înv.. a fi dat prin tîrg. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. 1) a fi pus pe ceartă. a fi dezgustat. omul ar fi curat ca mirul. de necaz). a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI .CR. a fi scîrbit. a(-i) fi cu (sau (înv. a nu slăbi din ochi pe cineva. 1) a fi foarte bătrîn. a fi pe drumuri. ) la.. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul.EM. a fi dat dracului (sau naibii). 1) a (se) putea. a fi cu traista în bă . a fi plin de datorii. prin) putin ă (sau putin a). a fi cu îfna în nas.HASD. 2) a fi prost. ) a-i fi duşman.CAR. 1) a fi retras. a fi cu picioarele pe pămînt. că nici tu nu eşti de împărat. a nu depinde de cineva (sau de nimeni). . cu un picior în groapă. a fi de acelaşi sînge cu cineva.VLAH. a fi cu şerpar de a ă. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a fi cu un picior în groapă.DOS. inventiv. 2) a fi foarte bolnav.

firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii. ) a-i veni rîndul să facă de pază. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. a fi de pradă. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva. de alaltăieri a fi de ieri.HEL. de alaltăieri. a fi (sau a umbla. (reg..pe drumul ista. a fi (sau a rămîne. a fi (ne)sincer. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv.zice Dumnezeu . clar. de batjocură: casa lui va fi în jah. (înv. a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi de interes a fi de (mare) interes. a fi de fel din . a fi specialist în materie. dificultă ile. 3) a fi ab iguit. a fi evident. a fi de (o) măsură (cu cineva). a fi martor: iar adevărul. a ajunge. cum nu i-i cînelui a linge sare. a-i fi de ajutor (cuiva). a fi în eles cu cineva. a fi de datoria cuiva.BIBLIA. a nu dori. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur.CAR. a fi necopt.a fi de ajuns. a fi de branşă a fi de branşă. ca şi păcatul mumii Eve.MAIOR. a fi de caraul a fi de caraul. a fi (sau a se face) de miraz. a fi util.CR.. a fi depăşit greută ile. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă. a fi de mul umită. (reg. noi suntem cu totul de altă părere. 1) a fi nepăsător. utilitate.CR.POP. a avea o opinie diferită: uite. a fi de altă părere a fi de altă părere. a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii). a nu-i arde. a fi nou. căci tu eşti lui de ajutori. a fi de meserie. a fi în tabăra opusă..CAR. a fi de ieri. 2) a fi de o teapă (cu cineva). a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită . a fi de loc din . a-i fi de folos (cuiva): du-te . a fi originar din . a fi de (mare) importan ă. a rămîne) de capul lui. nu cum vrea el.. a mul umi. a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva)... a se subîn elege. insensibil. a-i fi de (sau a. că doar nu-i de capul său. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei. a intra în îndatoririle. 2) a fi ignorant. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. de-a) mirare(a) (cuiva). a fi de folos a fi de folos (cuiva). a umbla) liber.POP. a rămîne nedumerit. a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. a fi de fel din . folos. a fi prezent. suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege.POP. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă.. a fi de datoria cuiva a fi de dorit.. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune. a fi destul.CAR. a fi de mare necesitate. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . a fi de lemn (sau ca lemnul).HOGAŞ.CR. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a.EM. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. neexperimentat. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf.. tînăr. ) a (se) face de rîs.CAR.... pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. a fi de fa ă.

a fi (sau a deveni. a fi de poveste şi de veste. (reg. a fi de-o seamă cu timpul. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). nemişcat. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. a fi în plus. a rămîne) de batjocură. ) a fi rău din fire.nemilos. 2) (fig. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a fi de-o teapă cu cineva. a avea o vîrstă matusalemică. a de-o seamă cu timpul.REBR.. (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. cu ceilal i. a fi (sau a (se) face. a fi de piatră. a fi de neam de . (arg. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui.POP.. cu greută ile.. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. (înv. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. a fi (sau a se face) de rîs.): mirele şi mireasa erau de neam de boier. a fi (sau a sta. a ajunge) de notorietate publică. a fi de resortul (cuiva).. a sprijini pe cineva. (reg.. a fi de o teapă cu cineva. a se trage de la . a fi obişnuit cu necazurile. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. . a fi de origine.. a nu fi de nici o zeamă. a fi deranjat la mansardă. (fam. a nu fi pe potriva cuiva. al curcilor. a opina (că . a ajunge) cunoscut (de toată lumea). a fi de competen a (cuiva).. a fi de na ie spurcată (sau rea. ) a fi demn de povestit. a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. PREDA. vremea rece continuînd. de a deveni cunoscut. a fi (sau a deveni. a fi de neam mare.CĂL. a fi de neiertat. ) a fi din timpuri imemoriale. a ajunge.. a crede. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. încremenit (ca piatra).CAR. de strajă: de planton şedeau doi solda i. a fi (sau a se face) de proverb. (înv. a fi (sau a sta. a fi de rond. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. al satului. celebru... al tîrgului.. a şedea) de pază. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). a şedea) de planton. a fi de pănura cuiva. cînd era Corbea în ară. a considera. ne făcea şi de ocară. a fi (sau a (se) face. ) a fi la fel.GHICA. ) a fi nesim itor. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. (despre oameni) a fi neserios.BĂLC. a fi de partida cuiva. al cîinilor). a prisosi.. ) 1) a nu mai fi bun de nimic.. a nu mai fi de nici un sfînt. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. de vi ă nobilă. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. a nu putea fi iertat. rău.BARBU. uşuratic. a fi de prisos. ) a nu fi în toate min ile. (reg. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion.. a dracului). . 1) a sta neclintit.): comisia interimară este somată să spună dacă. (sau din .CĂL. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . care nu e de resortul meu.. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP. a ajunge.a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . sau a-şi trage neamul din . 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. a fi de rău augur. a nu prevesti nimic bun.

. a fi îndrăgit. a fi (cam) după prînz. a fi din opincă. a fi distrat. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă.: nu-i bine să fie tot de un neam domnu. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. a fi lipsit de utilitate. a fi de un neam (cu) .1780). a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. toate erau după voia lui. (pop. a fi localnic. a fi dracul gol. a fi de zile multe. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. a nu fi de glumit cu . cum focul negru să te legi de unul? POP. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu.. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv.NEC.POP.. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin. (pop. a fi drac împieli at. iubit (de cineva). că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. (reg. nu auzea.. a fi dus cu mintea (sau cu min ile). a fi după chipul şi asemănarea cuiva. a plăcea (cuiva). săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . şi reg. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea.. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. a fi la fel cu cineva. a nu mai fi de trai (sau de trăit).. a fi de vi ă şi sămîn ă. băştinaş.. 1) (înv. a fi două inimi într-un sîmbure. a fi din os domnesc (sau de domn. . a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). ca s-o pîrască . a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. boieresc.. a fi de vină. ştiind că e de treabă.ISP.: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR. a se bucura de plăcerile vie ii. a fi neastîmpărat. a fi de treabă. a avea origine ărănească. a fi după voia cuiva. . a nu fi de şuguit (sau (înv. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. ) a fi (fără) de nici o treabă. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap..IORGA .SAD. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de .. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL. afurisit. a unei boli). a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . a fi din partea locului. a fi de neîndurat. (glume ) a fi ame it de băutură. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. neatent: el nu vedea. a-i fi dragă lumea (cuiva). a fi vinovat. cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. poznaş.POP. ) de şuguire) cu . 1) a fi rău. ) a fi bătrîn. a fi de şugubină. 2) a nu se mai putea trăi. a fi aşa cum doreşte. .. din oase sfinte). a(-i) fi drag (cuiva).a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu .CAR. 2) a se jena..CORESI . 1) a fi cufundat în gînduri.. că ce cerea. 1) (înv. atîta era de dus cu min ile. (despre sugari) a dori să sugă. 2) a fi iste . a fi de neam ales: dintre atî ia.VLAH. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i.. (reg.. cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. . a fi de folos.ISP. ce să se schimbe.... (a. ) a fi trup şi suflet cu cineva. că n [u] mai sîndu dă trai. a fi din aceeaşi familie (cu) . ce dorea el..

pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. necuviincios: au început . a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. a ignora. 2) a se înfierbînta. iubit şi blond tovarăş. a se teme: părerea ta. fie ce-o fi! PREDA.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. a fi rău de gură. a fi fără grijă.. treacă de la mine. zăpăcit. a face zile fripte (cuiva). a se mînia (pe cineva). a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. a fi foc şi sabie. a fierbe în suc propriu (pe cineva). (reg.ext.REBR. o strînse năvalnic în bra e. a fi peste măsură de obosit. a fierbe de mînie. a fi neruşinat. să fiarbă în suc propriu. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte.. 1) a fi plin de energie. a fierbe fără apă (pe cineva). ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. (fam.BIBLIA. a fi fără inimă. fiecine cela ce. a asista. a nu avea nici o grijă. (p. fie ce-o fi!. a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi fără (de) obraz. (fam.VARLAAM.. a nu fi dus de multe ori la biserică. a fi frumoasă coz. a nu se sinchisi de nimic.POP. a fierbe ma ele în cineva. a-i fi frică (cuiva). a nu-i păsa.NEC. a fi vagabond. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată.EM. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. a turba de mînie. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). ) a fi foarte frumoasă. a fi prost crescut. a fi fără conştiin ă. a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). a fi fiere spurcată. a fi peste măsură de mînios. ) pîrjol. ) a fi nebun. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). 1) a fi lipsit de farmec. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. a fi lipsit de educa ie. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. (înv. (înv. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti. să se facă aşa. ) a ine în tensiune. fuseseră fa ă la această întîmplare. a fi foarte enervat. a fierbe mărgica. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. fie şi aşa. nu mai ai haz! PANN .. otravă) (pe cineva).făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . a fi fără creştere. fiecare cu păsărica lui. fie!. accept. a fi frînt de oboseală. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. ) a fi aiurit. fiecare cu ciudă eniile lui. a nesocoti conven iile sociale. nevoile. admit. a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. te-ai trecut. a se înfuria.AL. a plesni de sănătate. rău. fiecare îşi cunoaşte necazurile. a fi lipsit de scrupule. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. (reg. a fi prezent. a-i dzice dulău fără de obraz. a fi nemilos. (despre oameni) a fi furios. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. a fi fără putin ă. a fi cuprins de patimă.făta i (sau făcu i) în tindă. violent. a nu avea nici un rost. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. ) a se sfătui. a fi rău.

) a fi plin de păcate. a fi în pielea goală. ticălos. a pune la respect (pe cineva). (reg. (reg.POP. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a nu putea. a-i fi graiul prins (cuiva).P. îngîmfat. a fi peste măsură de gras. chit pe chit. a-i fi grea ă (cuiva). a fi galben (la fa ă). 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a fi tocmai pe tocmai. a avea inten ia să ..GHICA . a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. a nu-i prii (cuiva ceva). a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. a fi nesim it(or). a fi foarte sărac. a fi neîndemînatic. a fi foarte slab. a fi foarte bogat.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . a suferi de indigestie. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi. după peste o jumătate de veac. a fi gol puşcă (sau pistol. a-i fi (sau a-i veni. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. a fi gata. a fi goală ca o oală. a fi fără ruşine. 2) a fi înfumurat.. a fi hap pe cap.AL. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie. a fi gură-spartă. (reg. (reg. fudul la coate. a fi obraznic. că mi-i gîndul să-mă-nsor. a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. a-i pica) greu (cuiva ceva). a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. 2) a fi foarte sărac. a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a fi greu de mînă. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală.CR. ) a fi complet despuiat.: fă-mi cămaşă de fuior.. a i se urî (cuiva de ceva). 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. o taină. a pălmui. a lovi cu putere. a fi gros de cap. (fam. a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins. ) neagă). 2) (fig.. o povestire cu atîtea amănunte subtile.. a nu-i tihni. a-i fi (cuiva) gîndul să . ) a nu putea vorbi. 2) a fi mojic. a fi sensibil la boală (sau la mîncare). a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini.CAR. dar era tare de ureche. de n-are de ce se prinde mî a. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz.POP. a nu-i plăcea. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva).MAIOR. a se cădea. a fi hacul (cuiva). a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a umbla în zdren e. a se jena: nu-i era grea ă a min i. a fi gingaş la boală (sau la mîncare). a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). ) a-i fi scîrbă. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP.EM. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă). a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). 1) a fi gol puşcă. a-i cădea. a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor. a fi fudul la coate. a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). a fi gol prepeleac (sau mei). ) a nu putea păstra un secret. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). 1) a fi bogat... ICHINDEAL. a avea mintea înceată.

zău.. a nu fi în apele lui. a fi (sau a rămîne) încredin at că . a fi convins că . ) a fi nebun. 2) a nu se sim i bine. fă arnic.ISP. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. înspăimîntat: şi nu-i era. a fi angajat undeva. a-i fi indiferent (cuiva ceva).. harnic.. a(-i) fi inima rece (cuiva). a fi în mintea copiilor. a fi foarte vioi. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant. a fi în activitate. a fi întrebuin at. (reg. a fi (sau a se crede) foarte fericit. năucit. a fi în dificultate. (înv. a fi prost dispus. ) a fi zăpăcit..CAR. a fi în comă.. (sau a . fii pe pace!.: nu este nime harnic să-i stea împotrivă.. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR. tulburat. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi viclean. (înv. (reg. a fi în anii maimu ei. a fi avut. a fi amestecat. ) a fi în stare să ... 1) (despre oameni) a se duşmăni. a fi la ananghie. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva).EM. a fi îndestulat. a fi speriat. a fi în cruci. a fi în căderea cuiva. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . (reg. a fi hămesit. a fi în cumpănă. de . a fi foarte îndrăgostit. a fi în circula ie. fii salon!.. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie.. 1) a fi cuprins..NEC. . a nu-i conveni (cuiva ceva). a ocupa un post. măririle. a fi lihnit de foame. (reg. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să .. . (înv... ) a fi scrîntit la minte. a-i fi în cale (cuiva). a fi în bună rînduială. fiin ă de fa ă. dezorientat.DELAVR. a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că .. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP. nu. a fi iute (sau slab) din fire. a fi îmburdat cu leagănul.). 1) a-i veni peste mînă. a agoniza. a fi sigur că . 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul. a lucra. a fi îndrăgostit lulea. iute. a nu mai putea de bucurie. smintit.. a fi de competen a cuiva.. a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. a avea din belşug. zănatic: vorbe de om sărit din î îni.a fi harnic să .i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba.. a fi în ăle vaviloane.. a fi în cîmpul muncii. a putea să . a fi ieşit (sau sărit) din î îni..SAD. 2) (despre fenomene. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci. a fi în ordine. a fi îmbrăcată grafină. 2) a fi în stare... a munci..AL. abătut. a nu-i fi to i boii acasă. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. fii liniştit!. (arg... a fi în duşmănie. implicat într-o chestiune. ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi.MINEIUL. a fi iute (sau slab) de o ele.ISP.. ) a fi sclerozat (de bătrîne e).BĂLC. nimănui în piept inima rece. ) 1) ine-te de cuvînt!.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune.

.... (reg. a fi păgubit. (înv.. şi reg. (mai ales despre cereale) a fi necopt.. a dăinui.N.. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori..: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva). a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu.. a fi sclerozat. sta în nevoie să-l piarză. a fi în pierdere. a fi în acord cu ... a fi (sau a ajunge. a fi în spiritul timpului. a se men ine. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie.TEST. a fi în neglijeu. a trăi în lumea imagina iei. a se ine) în fiin ă.. tău etc... a se conforma legilor în vigoare.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele . dracul îi şi da în gînd una... a avea de gînd să . a fi (sau a intra) în legalitate. în primejdie. a fi în mătase.. a fi în dificultate.. a se bucura de încrederea cuiva. a putea să . cu toaleta neterminată. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor. ) a duce lipsă de ceva. a fi în întîrziere. a fi copilăros. infantil.. a fi în jenă financiară. a fi (sau a-i veni) în plecare. a fi (sau a sta. a fi în măsură să . a se afla.ANTIM . a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva.. a întîrzia. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă.CR.EM. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor.. a delira. a nu avea bani. a se afla în plinătatea puterilor. a fi (sau a rămîne) în pană. a fi cît pe ce să . (reg.. a cădea..). ) a fi în largul. a fi în pagubă.. a fi în curs de executare. a fi într-o situa ie critică. 2) a fi gata de . a fi spre folosul. a fi în ghearele cuiva. a fi în intimitatea cuiva. a fi la ananghie.. a fi în lapte...).ISP.): păsările erau mai în ogodul lor. a fi în interesul cuiva. a fi în pas cu vremea (sau cu timpul). în stăpînirea cuiva. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a avea posibilitatea de a . 1) a se scula: la şase era în picioare . crud: boabele sînt în lapte.. a fi în joc.. (fam. a fi în picioare. NEGR. să-l cheme întrajutor. a fi în pîrg(ă). a fi în notă cu .POP. a fi în lucru. a nu face ceva la timp.: cum sta baba împietrită. a fi în ton cu . a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). a fi la cheremul. a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). ) a fi gata să . a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare . a fi în ordine..AL.. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR.. de elaborare. a fi la modă. a nu-şi fi în minte. a fi în formă.. (despre porumb) a începe să lege.. (înv. în pîrg. a fi îmbrăcat sumar. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte.POP. a fi în rela ii apropiate. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva.. a-i trece prin minte să .OD.. a fi lipsit de judecată. a fi în ogodul tău (al său etc. ) a aiura. a fi (sau a se sim i) liber. a exista. 1) (înv. 2) a fi în dificultate. prieteneşti cu cineva. în voia ta (sa etc.

şi fam. a fi (sau a se afla) în priză.EM.. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia.. (pop. a pune. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. a fi (sau a se afla... a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale.. a fi (sau a ajunge. în fa ă.: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. a fi în suferin ă de bani. a fi lefter... a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu.. fără ieşire. a fi (sau a băga pe cineva) în priză. a fi în scaun. eu chiteam că vi-i în şagă.. sau a fi (sau a intra) în rîndul . a intra) înrînd cu . a avea un defect din naştere. a putea să .CR. a fi cu rost. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. a fi în fruntea unei activită i.. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac . a fi în prim plan. (înv. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate. a fi în scumpire. ca în sîn de rai). a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să .. ) a depinde de cineva. a rămîne) în puterea cuiva. (reg. cuconaşule. 2) a fi într-o situa ie dificilă. SAD. a fi în secretele zeilor. 1) a sta în rîndul întîi.CAR. (fam. ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse..SAD.. ) a-şi pierde sim ul realită ii.MIRONESCU. a fi (sau a aşeza. a se afla la asfin it.EM.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. a fi alături de . a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu . (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. 2) a fi în centrul aten iei.HASD.. parcă nu-i sînt to i boii acasă.. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva). (fam. a-i fi în şagă (cuiva).). a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a .. a fi însemnat de Dumnezeu. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară). ) 1) a rămîne fără bani. a trăi bine. la discre ia cuiva.CR. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt.. a intra etc. a fi în rînd cu lumea. a fi (sau a se afla... a fi în regulă. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar. a fi la fel cu ceilal i. (fam. despre femei) a fi însărcinată. despre soare) a coborî. ) a fi fără chef. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă.POP. (sau să .. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor.: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at.. a fi în pom.) în produc ie. . a fi în porneală. a fi (sau a se găsi..: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos.. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile.. a fi în primele rînduri. . a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă . a se vedea) în situa ia cuiva... a face parte din aceeaşi categorie cu . (pop. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . a fi lefter. a fi la acelaşi nivel cu . ) a nu avea bani.. a fi în ordine: totul e în regulă. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a .. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii.CR. (fam...STANCU. a se afla. .. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea. (reg. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. a fi în pozi ie. REBR. 2) a sta în puterea cuiva...

). a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). nu putea face decît a îmbrăca haina. a fi dat dracului. a nu-i tihni (cuiva). a fi într-o pasă bună (sau proastă). (înv. cu ochii către stele. ale ei etc. a fi la aman. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă. a fi bine (sau prost) dispus. a fi în voce. fudul. toană. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale.) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a sta. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. a fi întîrziat. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva. 2) a fi abătut. a ieşi cel dintîi. a fi aidoma (cu cineva). a fi smintit. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. a (nu) fi în (sau (înv. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. ) a nu-i cădea bine. a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni.STANCU . ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fila (pe cineva). a urmări (discret) (pe cineva). a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu).REBR. a fi într-o minte (cu cineva).. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. a fi în vizită (cu cineva). înfumurat. a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . a se vizita cu cineva. (înv. 1) a veni cu întîrziere. parte. icnit. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. a fi în ter ă (cu cineva). a fi rigid. (despre artişti. a da din col în col . a fi (sau a se închide. a fi zăpăcit. îngîmfat.. a ajunge. a nu fi în toate ale sale (ale tale. a fi în trecere prin . nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. 2) a fi înapoiat mintal. a nu-i fi în ticnă (cuiva). a fi într-o situa ie critică. a fi al dracului. .POP. nestăpînit.. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi învechit în rele. (despre jucătorii de căr i). ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. a flirta (cu cineva). savan i etc.CAR. ) a fi tulburat. a fi înrăit. 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. a fi (sau a se afla. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război. ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi (cineva) în tălpi. (fam. a fi la ananghie. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). Nu e vorbă.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . (înv.. a fi în toi. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva).POP. a fi ar ăgos. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. a fi în toane bune (sau rele). a fi întors pe dos. 2) a (se) pune în mişcare. a fi în epat. a fi bine (sau prost) dispus. a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi.POP..NEGR. a nu fi în toate min ile. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală.ARGHEZI. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. a fi protos. a fi întîiul la joc. a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi. a fi bulversat. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). într-o stare dezolantă. în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă.FIL. la strîmtoare: junele.

) a căpăta propor ii grave. 2) a fi aşa cum se cuvine. la remorca politicei turceşti. a fi lat de foame. clar (ca lumina zilei). (fam. sclivisit: îmi place. a se duşmăni. (despre evenimente. pre) un cuvînt (cu cineva). pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă.CAR. . a fi disponibil (ceva). a fi la sigur (de ceva). a se face. ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. a fi foarte transpirat. ferchezuit. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie).CAR. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea ... (înv. a fi leat cu cineva. a-i fi prieten credincios (cuiva). a fi epuizat.. 4) a trece la mijloc. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. a nu se în elege cu cineva. ) a avea certitudinea unui lucru. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. a fi într-un gînd. a se pune) la remorca cuiva. situa ii etc. a stăpîni. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. ) a fi ruinat. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. a fi la capătul răbdării. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . ) a avea aceeaşi părere. ) a fi dichisit. (reg. a fi la col i (cu cineva). a fi la pămînt. a deveni dramatică. ) a nu avea libertate de mişcare. 2) a fi în cauză. a fi asociat cu cineva la o afacere. 1) (înv.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor. . a nu mai putea răbda.AL. a fi lăsat la vatră. 1) a fi în serviciul cuiva.. a fi la gură de cuptor. a se găsi în mare primejdie. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). a-i fi la mîini bune (cuiva). îngrijorătoare. a fi la mintea omului. CAR.. a fi la discre ia. (înv. a se tocmi) la (sau într-un. a conduce. ) a fi demoralizat. a fi la stăpîn. a avea pîinea şi cu itul. (cuiva sau a ceva). a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. 1) a fi căzut la pămînt. a fi la înăl imea situa iei. extenuat. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total.IOVESCU.SAD. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. a fi evident. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. . a fi (sau a se lăsa) condus. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . a fi la parte cu cineva.OD. 2) (fig. a fi stăpîn. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. 3) (fig. că eşti la şmicherie. 1) a se găsi. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire.. 2) (fig. a fi (sau a sta.IORGA. 1) a fi la (o anumită) altitudine. a fi (sau a intra) la vătale. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. a nu mai putea. (reg. mă. a fi (pus) la şmecherie. a fi (sau a se uni. a fi la mijloc. a fi foarte flămînd. 2) a-i conveni.NEC. a fi lată (rău de tot).MUSTE.

. a fi mic la os..POP. de) gheare (sau unghii. necontenit îi necăjesc pe oameni.a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . aidoma cu cineva. a fi lung de (sau în) gheare.. a fi mai riguros. a fi măgarul cuiva. ) a fi prostănac. a fi foarte flămînd. a fi (sau a avea) loc. a fi miop.CR. de i-era mai mare dragul. a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv. a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul. a fi lovit cu praştia (sau de praştie).... a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva). că nu avea după ce bea apă. a nu fi mijloc de a . a fi mai presus de orice critică. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească. a fi mai bucuros să . (pop.. (sau de a .... a (nu) fi mai deştept. a fi (sau a se crede) superior (cuiva). a prefera să . a se putea.: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi.. a avea o constitu ie delicată. a fi prostănac. a fi mai catolic decît papa. a-i fi milă ca iganului de pilă.. a i se permite să .). a-i fi mau (cuiva).. a fi de o calitate foarte înaltă. a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă. ruşinea. a fi mireasă cu . a se situa) mai presus de . foarte ruşine.... a (nu) fi mai breaz ca al ii. DELAVR.. a fi liber să . a nu avea milă.). femei) a se căsători cu . a fi zăpăcit. a semăna. a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră. trăsnit) cu leuca. 1) a compătimi (pe cineva). predispus la furt. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort..MAIOR. decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei... a fi foarte obosit.. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. în chestiuni de formă.. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva). (înv.. despre fete..CAR. .. a-i conveni (cuiva ceva). a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a .. a fi ho . mai iscusit decît al ii... a fura. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. .: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal. a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să .. a se obişnui (cu ceva). a-i fi mai mare dragul (sau mila. a fi mai sărac ca cucul. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.. foarte sărac. a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile .. ) leit poseclit) (cu cineva). ) a fi (cam) nebun. a fi lung în (sau la. a avea posibilitatea de a .. în această cestiune. a se ridica deasupra . a fi predestinat. a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de .. şi pop. degete). a suferi de miopie.. 1) a fi lipsit de vlagă. (fam..POP. a nu vedea bine.POP. a fi (sau a se pune..MAIOR. 3) a fi beat cri ă.EM. a fi lipsit (de . 2) a se îndura. i s-a făcut milă de aceştia... a fi lovit (sau bătut. a se dezgusta. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva).: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele... a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva.POP.. a fi lipit de foame. a nu exista posibilitatea de a . a fi întocmai.. a fi lovit cu mîneca undrei. epuizat. 2) a fi cu toane. ciuda) (cuiva).. (reg.

. . vorbăre . a fi mîndru ca un păun. a fi principalul sprijin. POP.ext... a fi suferit multe necazuri. a fi musai. a fi mîncat de nevoi. a fi mîncat de gîndaci. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi. ) a putea. a pune la punct (pe cineva). a fi mîncat de molii.).. a fi la un pas de a . ) a fi om bun.). 1) a fi milos..POP. descurajat. CR. 2) a fi foarte îndrăgostit de .POP. a fi abătut. a-i veni de hac (cuiva). de unguri să-mi fie frică. nici modru de-a o lăsa. (rar ) a fi smintit. a fi fă arnic. (pop..CR. (reg. lipsuri..): i-oi da car cu şase boi.CR.. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită. . a fi mînă spartă. cînd m-oi întoarce acasă.. a fi născut în zi de lucru. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva)... că nu-s nevastă cu cîrpă. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da.a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după .. a fi (mai) bătrîn... a şti) moarea cuiva. a fi mîncat (sau a cunoaşte.. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald). a fi absolut necesar. a se înrudi (cu . a fi murit şi moartea (în cineva)... a fi moale de mijloc. a fi mojic... a fi modru. a avea o existen ă tihnită.POP. 1) a dori foarte mult să aibă . a fi nea într-o parte... înfumurat. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus . a fi moale la inimă.. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . a fi becisnic. a-i fi imposibil să . a fi vorbăre . 2) a fi lipsit de voin ă. (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale.: n-are cap de-a o uita.. a fi lipsit de educa ie. a fi veşnic însetat: Setilă. a fi îngîmfat. a fi născut în zodia ra elor. (reg. a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. a fi risipitor. (reg. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). ) a avea hainele rupte. (reg. ) 1) a nu mai putea. (reg. (p . a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să . a fi foarte harnic. ) a bate (pe cineva). a avea (mai) multă experien ă de via ă. omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. să te faci rudă cu noi.. a fi mî ă blîndă. a fi neam prost. a fi mî ă plouată (sau udă). ipocrit.. a fi moară neferecată.. a fi mînă strînsă. a fi mort după . le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare.. a fi na ie blagoslovită.CAR. a cunoaşte firea.. 2) a fi peste măsură de . a fi linguşitor. s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva... a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. a fi obligatoriu.. a fi foarte norocos. a fi zgîrcit.POP. a nu fi mult să . a fi lipsit de vlagă. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. născut în zodia ra elor. a flecări tot timpul.. ciuruite. a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap). (sau fără . a fi fără seamăn de . a fi (sau a se face) neam (cu . a fi econom.. . fiul secetei. a fi neam după iapa popii (cu cineva).

necorespunzătoare. ) a avea o purtare inadecvată.. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). ).. a fi om serios. (fig. ) a fi prost şi obraznic. a fi numai gura de cineva. a fi becisnic. a fi nefolositor. a fi supărat (pe cineva). a fi scund.. că este nevoie de cap. (reg. (reg. a fi lipsit de caracter. a fi spurcat la gură. a fi numai o apă. a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva). a privi foarte atent (la ceva). a fi negru în cerul gurii... a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . PANN.. ce i-i gîndul. a fi nul la . a fi nelalocul lui.. a-i părea rău. ci cînd te trînteşte un măgar. a nu fi nimic de capul cuiva. a fi numai ochi (şi urechi). a fi foarte slab. (reg. a nu apar ine nici unei categorii. ) a-i fi silă.DOS.. de-o teapă.. a-i fi nează (cuiva).. a avea suflet negru. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP.. a fi un obstacol în calea . nici măgar.. ) a se numi .POP. a nu avea un statut clar. a se chema . a nu se pricepe la nimic.CR. a nu fi nici cal. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează... a fi nespălat la gură. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să. a fi negru de supărare. (arg. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele .: şi-i era numele Plachidas. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo.. a fi nor. a fi ignorant.AL..... a trebui.GALA. a fi foarte supărat. a nu-i fi nici cald.. a-i fi oarecum. a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă. de coloană vertebrală. a fi un om de nimic. v. a se jena. a trebui să . ) a fi bolnăvicios.... a fi om copt (la minte). (înv. a nu fi nici de zeama ouălor. a nu fi bun de nimic. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la . a fi tobă de carte. a fi (to i) la fel. a-i fi indiferent. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. a fi om copt a fi neam tămîie. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. nici măgar a nu-i fi nici cald.. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. scîrbă.. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . a fi oaie cu şorici.i fie. a fi exagerat de amabil. (reg. a fi nebun de carte. mînios. a-i fi numele .. de eşti neagră ca pămîntul? POP.. a nu avea habar.. . a fi numai burtă şi căciulă. de binevoitor.: eram nul la matematici. a fi constrîns să .. a nu fi nici cal. nici de rece (cuiva). ) a nu şti absolut nimic la .: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. a fi lac de transpira ie.. că nu trăia bine cu soacră-sa. a fi numai greabănul de el. a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva).ISP. a fi numai lapte şi miere. a fi slab ca o scîndură. cu judecată cumpănită. a spune multe şi a nu face nimic. inutil. a fi necesar. a fi nevoie de cap. a fi (to i) o apă şi un pămînt. a fi necazul oamenilor. (reg. . a fi înnorat. a fi o cîrpă.. a fi nuntă.a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să . mîndră.. (cuiva). a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva).. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. de mînie: spune-mi.POP. a fi o frînă pentru .

. (înv... 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. a se purta conform moralei creştine. . la momentul potrivit. a fi. a fi trecut prin multe necazuri. a se lăsa dirijat de ci. a cădea) pe bec. a fi necesar: e op să ştim .. a fi orb de minte. ) 1) a fi de folos. ni el pe la nas . a fi păduche leşinat.CR.. ) a supravie ui. ) a fi prost. a fi în ceasul mor ii. a trece) pe linie moartă. (pop. a fi nătăfle . tare): asta n-aş face-o eu. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu. pe cugete). a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. a fi (sau a rămîne.. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea.ISP. a-i fi paharul plin (cuiva).POP. a avea experien ă: cine a pă it multe.). (reg. şi pop. a-şi respecta promisiunile. de ce nu mi le iei? EM. a ac iona cu rapiditate.EM. a fi lipsit de energie. a fi energic. ) 1) a fi lacom.PSALT. a fi pe jantă. a fi păpuşa cuiva. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). ştie multe. ) în) gînduri (sau (înv.. a fi (sau a se găsi. (fam.. a reflecta: o. a se ruşina: nu-i este aşa. 1) a avea experien a vie ii. ) a fi mic de tot. pe ghimpi. a fi bogat. a mai fi pe cît este. a fi încă o dată pe atît (de mare.: e pe cale să se-nsoare . (fig.? PREDA. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.VINEA. a fi om de cultură.i fi paraxim unde nu vezi . a fi om de ac iune. să nu.POP. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. a fi om de cuvînt. Doamne. a-i fi (cuiva) paraxin. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. ) pe gînd. (reg. pe cărbuni.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . a fi pe cale de a . 2) a fi foarte slab. de ini iativă. a rămîne) (dus) pe (sau (înv. a se pune.. (fam. a fi pe linia de plutire. bleg. a-i fi (ruşine) pe la nas. a fi retrogradat (într-un post mărunt). 2) a trebui. a fi (sau a sta) pe jăratec. a fi pe cale. a se mira: boierule. 2) (fam. a ajunge la limita răbdării: multe. de-ar mai fi el pe cît este.. a fi o surpriză. de ce mai stai pe gînduri. a fi op. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. a călători: de ani e pe cale. a fi papă-lapte. şi fură op. a fi o mînă singură. a fi pă it multe.. (reg. a fi pe fază. (înv. a sta. a fi (sau a se afla. a fi om de lume. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă. a fi foarte instruit. . 2) a fi vesel. ) 1) a rămîne fără bani. dornic de petreceri.. oportun: to i plecară-se . a fi pe cu it. a fi pe punctul de a . l-au bătut.. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. a fi o revela ie. a (se) gîndi. a şedea. numai amîndoi. ) a rămîne fără bani. a cugeta. (sau să . i-a fost paharul plin. a fi (sau a sta) pe cu ite. lefter. a fi (sau a rămîne) orfan. a fi bun.. a fi la un pas de moarte. ) a i se părea curios. fără ajutor. da-i omul lui Dumnezeu. ) a fi singur.. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. a fi (sau a cădea. gata să-şi dea sufletul.neva. demone.COŞBUC... a inten iona să .

a fi gata de . (reg..i e pe roată.. a fi pe roată. şi fam. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale. parcă sînt picat din nori...: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli. ) a-i sta norocul tot împotrivă. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). a fi într-o situa ie critică. a (nu) avea sim ul realită ii. a-i fi prea destul (cuiva).. (reg. potrivit cuiva. ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii. ) a a fi pe moarte trage a moarte.CAR. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e. a fi pîine şi caş (cu cineva). a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva. spălătoreasă. slăvitule. a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război.POP. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei. a fi dezorientat. iar pentru al ii ciumă. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă.. a se sătura. contra)... (pop. în punct de .... ) a fi prieten la cataramă (cu cineva). (înv. (pop. (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule. a fi pe scîndură. a fi fă arnic. din nori). (sau (înv.CR. 1) (fam. a fi cît pe-aci să . a fi pentru a fi pentru unii mumă. a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . a sta pe picior de plecare.NEC. a fi pregătit să . a fi pe măsura cuiva. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă.. Vălean era pă scîndură. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva).... indicat. sînt pe post de a fi pe post de . fata moşneagului era piatră de moară în casă.. a trata preferen ial. CEZAR. a fi pisică blîndă. GANE. făr-de surori. tot împotrivă.SAD. a fi rău lasuflet: nevasta . iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă. a fi plin de neam.CR. a fi în agonie. a fi agreat. accidental (în locul altuia) func ia de . a se potrivi..P. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul.: azi.. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). .NEC. a trage să moară. 2) (reg.a fi (sau a se afla. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. ) a avea ghinion. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . ) a veni pe neaşteptate. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam.CONACHI.).. a fi piedică cu cineva. a fi pe punctul de a . a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. 3) a fi complet străin de cele din preajmă.. a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei.SAD. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). ) în punctul . a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva. săracul. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită... CAR. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. (înv. (fam. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă. a nu şti ce să facă. ) a fi nimerit. ) a fi foarte norocos.. ştii că starea. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. v. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva). a (nu) fi pentru (sau împotrivă.POP. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. a plăcea cuiva. (reg..POP. ) a ocupa temporar. a fi pe post de . a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva)... a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. (fam.NEC. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg. simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac.

POP. vrăjit. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). ) a fi (total) lipsit de experien ă. a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui. a fi puişor cu caş la gură.: sînt porni i pe sîcîială. a fi (sau a (se) da. i se păru că e prea-prea.. . o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . calul cu atîta se cufunda mai adînc. a exista o ocazie. a veni (cuiva) de hac.REBR. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. 1) a o duce greu. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. 2) a fi desfigurat. (reg.. fir-ar el iacă cui!.. a fi (sau a părea) indispus... ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere. a fi recunoscător (cuiva). a fi pus la punct. a-i fi popa (cuiva). intim (cu cineva). fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor). a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit.ext. ) a fi ame it de băutură. a fi copil.P. a (se) lăsa. a (se) da. fir-ar al (sau a. a învă a minte (pe cineva). a fi (în) prada cuiva. a rămîne) dominat. să ne fie ca astă-seară. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP.. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi.a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici.. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). a deochea. că nu-s aşa rău de scîrbă. acceptat.GALA. 2) a se sim i rău.CR. a fi sprijinul familiei. ai. frate. ) a avea mul i bani. a fi încrezut. a căuta (cu tot dinadinsul) să . a fi pradă (cuiva sau a ceva).. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. a fi pragul casei. .POP. (înv. a fi rău de scîrbă.CAMIL. a muri. 1) a fi fermecat. a fi prins de limbă. ale) dracului!. a fi rău de gură (sau gură rea).EM. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. a fi dispus să . şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. .. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. a fi (sau a părea) rău dispus. a fi prieten la cataramă (cu cineva).. a fi concediat. a (se) lăsa. a avea gură mare. o posibilitate favorabilă: ia stai.STANCU. copleşit de cineva sau de ceva. (pop. a fi pus pe trai.POP. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). a nu fi pu in lucru. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. a fi rost (de ceva).. v. a fi pocit. apoi eu i-s popa. a fi plin de sine. a fi prea de tot (sau prea din cale afară. a fi prieten apropiat. a fi rău. prea-prea). să-i facă lui asta. blestemat. a fi imatur. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR... a fi scandalagiu.. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). a fi (sau a cădea. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a fi pornit sau a porni pe . îngîmfat. a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte .CAR. permis: dar ca o stîrpitură . (p. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). a fi pus pe liber.

a fi perfect sănătos. a fi gras şi frumos. a (se) scîrbi. a rîde rar. (spec. a(-i) fi sortit.CR. a fi posac: fetişoara asta. cu firea ei sfioasă . a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere.. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală.. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare.ISP.CR. a fi foarte flămînd. glume: uneori cînta lucruri vesele. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a vorbi indecent. sac fără fund. a fi încet la minte. 1) a fi lacom.VLAH. a fi salta-singurel.CAR. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. a fi rupt din soare (sau din rai). a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva). a se arăta rar în lume. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . eşti sărit din minte. ) a fi de calitate foarte bună. (reg. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. a fi rupt (sau frînt) de osteneală. (fam. a fi scart.SAD. a fi sărac cu duhul. a fi distins. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva). încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. a fi nebun: ori.. a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. vulgar. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz. a avea) ruşine (sau (înv.BOL. cum îi ziceau prietenii. a fi zgîrcit. a fi rupt (sau fript) în coş. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. sau cine ştie ce pricopsală a fi. a nu fi sănătos dacă . a fi ruşinea cuiva. a fi sănătos tun. a fi sătul pînă-n gît.CR. amabil. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. a fi scump la secure. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). 1) a fi alb la fa ă. a fi scump la vedere. anecdote. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. (arg. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase.HOGAŞ. (reg. fiind rup i în coş. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a fi sănătos ca un harbuz.SAD.POP. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. a fi sac fără fund (sau spart). nesă ios. . era un fel de izvor nesecat. a fi (un) sat fără cîini.POP. a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva). greu de fasonat. a-i fi (cu) ruşine. a fi peste măsură de sătul. . 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund.. a se înrudi.PANN. că mi-e scîrbă cînd te-aud. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). a fi scump de mînă. a fi salon. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. a-i fi (sau a i se face. poate.EM. bucuroşi le-om duce toate. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău).. a fi scăldat în lapte dulce.BASS. sac fără fund. a i se acri. nu cum erai mai înainte. a trăi retras: Hariclia. foametea. a fi sărit din minte. era mai scumpă la vedere. a (se) dezgusta: fugi. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave.MINEIUL. 2) a fi plăcut.. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. de foame şi de sete... trivial.

a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a fi o persoană cu trecere.. pentru că baba mea e o sterpătură. a fi slab de înger. a fi strîmtorat (sau la strîmtoare). (înv. la grai).. a fi sub domina ia cuiva. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. a fi neşovăitor..GANE. a fi sfîntul zilei. îi nădejdea slabă.. fără sfială.: vom da de dînsa pe cale. a se lăsa uşor intimidat. a fi obraznic.CR. a-i fi sfială (cuiva). a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva). cheamă-mă! POP. a se bucura de considera ie. (reg. (înv.CAR. de rezisten ă.. . a fi stearpă (sau (reg. 1) a fi bolnav de inimă. a fi la greu. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. a-i fi grea ă.(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a fi sîngele cuiva. a i se închide ochii de oboseală. a fi impresionat de . era numai scump la grai. a fi indispus. a fi slab de piept. a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor. dar fii scurt..BUDAI-DELEANU. ) a fi lipsit de putere.. a fi în nevoie.. a fi la ananghie.BOL. a avea memorie scurtă. fără chef. a fi în dificultate. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. a fi sfin it. căci l-a purtat la sînu-i. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să .. a fi soarele la (sau pe la) toacă. plictisit. a fi nevoit. a fi foarte obosit.. a fi scurt. şi sub cruce.COŞBUC. ) voroavă). pe Stan pă itul întreabă.VLAH. înduioşat.REBR. a fi strîns cu uşa. a fi sub călcîi.. 2) a fi slab de înger. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. grai. a fi slab de î îni.CR. a fi scurt la minte.sub glie. a fi sigur de (sau pe) sine (sau el.PREDA. după cum spun ăranii. (reg. ) o sterpătură). a fi lipsit de fermitate. fiindcă sînt foarte obosită. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. silit să facă (sau să spună) ceva.PANN. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să .. precum văd.SAD.STANCU.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi bolnav de plămîni. a fi sub glie. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? .BOLLIAC. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul. a fi mort. a fi slobod la gură. a fi concis: ascult. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă. ) a fi pu in probabil să . a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. ) a se sfii. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. (sau de ... că aici. ) a fi beat. a spune tot ce gîndeşti. a ceda cu uşurin ă. taică.). a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva).CAR. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. a fi sensibil (sau sim itor) la . (fam.. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a avea deplină încredere (în cineva). a fi Stan pă itul.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva). a fi slab de inimă. dînsul).

a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . (a. a fi ferm. ) a semăna leit cu cineva. a fi tare de ochi. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“.CR. şi reg. să fie tari şi puternici .. a fi tare în fălci. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . 2) a fi rezistent la băutură. nui lucru de şagă. a avea ceva inexplicabil. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă.NEGR.. voinic. 2) a-i fi lehamite de ceva. a fi şiret ca oaia.. (înv. dîrz. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii. a fi tare în replici. mă făcui tei! POP. a-i fi (cuiva) tălam. gras. ) 1) a-i fi ruşine..CEZAR. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . mi-e nu ştiu cum să le priimesc.. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii. a nu şti nimic. a fi nu ştiu cum.ISP. a nu se da bătut.CĂL. . ) 1) a fi prost. a fi tare (sau gros) de boacă. ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să . fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. a fi talanga tîrgului. a fi de o calitatefoarte proastă. (reg.. (reg.... a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti.NEGR.. a fi tare a . încăpă înat. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap. a fi (sau a face să fie) condus de cineva. 2) a fi răbdător: în sfîrşit.. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. ICHINDEAL . a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare. a fi scăpăta i.. înjugă ca să are. (înv... a fi neinfluen abil.. răspundea cu un zîmbet de superioritate. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să .. a fi şapte fra i pe un cojoc. 1) a fi prost. de amintirea. ) 1) a fi lefter. ) a fi cu dreptul de a . a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). a fi sănătos. neînduplecat. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. a fi sub orice critică. a fi stăpînit. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. a fi (sau a sta) tanto pe tanto. a fi rezistent. a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi.VLAH. mărginit.: dat-am cartea domniei meale . URIC. (reg. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat..SAD. de la o vreme pierde răbdarea. a fi tare în ceafă. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare. a fi încăpă înat. a fi rezistent. a nu ceda. a fi liber să .. a fi tare de (sau la) cap.. a se jena. a nu avea nici un ban. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă. neînduplecat. cît era ea de tare de cap.1737). . a fi tare de cap. a fi tămîie. a fi obraznic.. la toate dovezile profesorului.AL. a se îmbăta foarte tare. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul.BIBLIA.REBR. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic... o capră ruptă în bucă i. a fi (sau a se face beat) tei. a nu vedea bine. 2) a fi ignorant. ) a răspîndi zvonuri. a fi prost ca noaptea. (fam. mama. 4) (reg. . 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în.POP.P. ) a fi rezistent la băutură.CR. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare..: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului. neobişnuit. a fi tăiat cineva. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi.

. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit. iartă-mă! . a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul. scofîlcit la fa ă. îl etc. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. a fi dat în judecată.COŞBUC.HOGAŞ. a fi tîmp la vedere. timpul de căsătorit. prin ciurel. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul.CAR. (reg. a fi vai de cineva: avea . a fi acelaşi lucru.. a fi tot de-o zeamă. a lăsa pe cineva) sărac lipit. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. (sau de . a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură). a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără. a ajunge la.... a fi topenie de cineva. eu mă duc. (înv. a se îndoi (din principiu) de orice.). o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. a-i fi (sau a-i sosi.... a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. a fi (sau a rămîne. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei. a fi miop.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie. tocmai pe tocmai . a (nu) avea timp (pentru ceva).GANE. v.. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui. a fi totuna. a fi treabă. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai).. ) a nu vedea bine. a fi retrogradat. mi-e egal: spune-le ce.POP. (despre oameni) a avea experien ă. a (nu) fi timpul (sau vremea) să . văzuse şi pă ise multe. a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe .. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase. a fi tot o mîncare de peşte... trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. totuna face.GALA. a fi trecut (sau trimis) la munca de jos. a fi (sau a (se) face..CR..POP. a fi cheltuitor. a lui etc. a fi versat: un boier bătrîn. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi. a se decide prin bătaie. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . a ieşi cu bătaie. (fig.POP.. ) a fi rău de cineva. îl etc..) privi. a fi zăpăcit.... cu obrajii traşi). a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate . a fi (sau a rămîne.. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca).a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. că pentru ei.. fost-ai rob. ori mort. a (nu) fi momentul potrivit pentru . te iert şi eu. mi-e indiferent. prin veşcă). şi reg. (reg. a fi treaba pe . a lăsa pe cineva) tinichea. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e . a (nu) mă (te.ISP..: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . a (nu) fi treaba mea (a ta.. ori viu. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă.) interesa: în sfîrşit. a (nu) fi timp (pentru ceva). a fi timpul să . şi-i cere raiul.CAR..ISP.. (reg... d-ăia care auzise. a fi tot cu mîna în buzunar.. a ajunge. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte. tu zici că eşti tinichea de tot. (a fi) foarte slab. a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . a (nu) mă (te..i place.. a fi situa ia de a . a fi slăbit. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag). a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil. a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). nişte mustă i totdeauna bine răsucite. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva).HASD.. ) a se ajunge la .VLAH. a fi trimis pe banca acuzării. îi treaba d-tale.).. AL.

a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . a fi cuminte. a nu fi lipsit de păcate. a fi vrednic de milă. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi inut să . guraliv. de via a) cuiva. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. 2) a fila pe cineva.CR. a fi foarte capabil. ho iei etc.POP.: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. a se identifica cu aspira iile cuiva. a fi un om şi jumătate.P. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz . pentru ca să nu-i fie urît.. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a dori foarte mult să . a fi trupul cuiva. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). toc.CAR. toc . .. a fi tufă de parale. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic...). fi. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva).PRAV.. a se plictisi: baciul. (înv. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. a avea o mare experien ă (de via ă). nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare.AL. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură. carea au fost împreunat cu dînsa. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit.. a fi urechea tîrgului (sau a satului). a fi abil. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva.. a ajunge într-o situa ie foarte grea. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să . ICHINDEAL. a nu vrea să în eleagă.. tufă de parale. a fi demn de compătimire. a fi ap ispăşitor. dobitociei. să fie un trup. a fi vorbăre . a lucra cu dexteritate. 1) a se ine scai de cineva.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi. a fi veşnic cu căciula pe cap. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea.. cu fine e. a fi lipsit de bani. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. a nu ine seama de nimic. a fi clei. a fi uscat troscot. a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. pardon!. a fi. a fi vrăjit (de cineva).CAMIL.ISP. a fi foarte bătrîn.. (pop. cumătră? .. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. a fi uitat de moarte. ho etc. viclean. a fi umbra cuiva.. (în blesteme): toc.AL. a fi vorba.POP.. a fi obligat să .usca i troscot. a fi uşă (sau cheie) de biserică. a suferi pentru greşelile altora.) şi jumătate. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). ) a fi rudă de sînge cu cineva. a fi foarte încăpă înat. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. a se uni.i-ar de (sau în) cap!. a fi trecut prin multe.. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii. a fi tureatcă. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.. a fi mîndru.. a fi vacă de muls. a fi turc (sau ca turcul). a nu apela la nimeni.CR. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a se contopi: aceasta iaste muiare lui. a fi un prost (sau măgar.i-ar de cap! a fi inut să . dobitoc. ) scuza i!. începu a fuma din pipă. a fi (sau a se face) un trup. (reg. a fi culmea prostiei (sau măgăriei. a fi un om cu însuşiri deosebite... a avea purtare de sfînt. a fi vrednic de miraz.

fră ie de cruce. a bate pe cineva. ) a pierde vremea.DRĂGHICI. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. foc bengal. gură-slobodă. forme pline. forme generoase.ZANNE. a plictiseală. a se gîndi mult şi intens. tovărăşie. floare la ureche. ) a învă a minte (pe cineva). care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. a regreta o pierdere. ) be ivan. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. (înv. apoi fluieră a pagubă.EM. a depăşimăsura (în comportare). pe cît om fi ş-om trăi. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. fluieră-vînt sau flutură-vînt. o nereuşită. a-şi freca mîinile. a freca menta. om fără căpătîi. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . ) a şuiera) în biserică. bagatelă. a fi zobit de oboseală. a comite fapte care şochează. fraged la limbă (sau la gură). a i se fîlfîi cuiva (de ceva). a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. frămîntări de limbă. flecar. a fluiera a pagubă. bagatelă. foame foarte mare. a fost (odată) ca niciodată. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. (fam. haimana: un june fluieră-vînt.POP. a freca de gîlci (pe cineva). foame mare.PREDA. ) a fi pe potriva cuiva. indiscret. 2) fleac. planturoase. a fluiera a pagubă. foc şi scrum. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce.ISP. mul umit.CR. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. a fluiera în biserică. a nesocoti convenien ele. dacă şuieră-n biserică. a fluiera în (sau a) pustiu. a muştrului pe cineva. a-şi bate capul. a învă a minte pe cineva. foc de paie. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. a-i face bucata (cuiva). (reg. bătrîne crai. (fam. satisfăcut. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . a for a (sau a exagera) nota. nedeterminat. foame de lup. fluieră-n bute. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. fra i buni.DELAVR. umblînd de colo pînă colo. fraze încîlcite. fleac. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea.GOGA. alcătuite din cuvinte greu de rostit. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). a tăia frunză la cîini. un eşec. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). foc de artificii. (reg. (pop. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. 2) a fi foarte bucuros. mult dor de voi am mîncat. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). foame brează. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. a-l freca de gîlci pe cineva. a dansa îndrăcit. a freca chelia (sau ridichea) cuiva.

a-şi frînge gîtul. în pielea lui. a eşua. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. a fugi de acasă. frig (sau ger) cumplit. a muştrului. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului. 2) a fi foarte zgîrcit. a goni. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. fudul de-o ureche. a ocoli (pe cineva sau ceva). a-i frînge turta (cuiva).EM.COŞBUC. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. căci cu răbdarea îi frigi pielea. frumos (sau frumoasă) de pică. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). a fugi repede (ca iepurele). a evita.URECHE. a fugi iepureşte. ar ăgos.ISP. a se duce) foarte repede. desnădăjduit. ca puşcat). surd. şi să te ii. (pop. a bate bine pe cineva. nerăbdător (să facă ceva. (reg. glume ) a bate (pe cineva). a evita pe cineva. a fugi foarte repede. a-i crea neplăceri (cuiva). a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. a-i frige pielea cuiva. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. a fugi foarte repede. Harap-Alb. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele.Mănîncă pămîntul. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume.CR.POP. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. 2) a muri. a fi îndurerat. a fugi (sau a alerga. frig (sau ger) de crapă pietrele. a frige în bătaie (pe cineva). a-l frige pămîntul sub tălpi.CAMIL. a pricinui un mare neajuns (cuiva). a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. glon . 3) a-i face rău. a frînge carul. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). disperat. ) foarte frumos. ca tăunul cu paiul. da de unde!. a-i face zile fripte cuiva. a-i face mizerii cuiva. a bate măr (pe cineva).CR. CR. fugi de-acolo!. a pleca în lume. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. a frige mielul întreg. şi e frumoasă de pică. (pop. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele.P. a-i fugi laptele (cuiva). ) a nu izbuti. (despre femei) a-i seca sînul. 1) a da faliment. a fi neliniştit. pietrele). îşi prăpădeşte) călcîiele. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a frige la ma e (pe cineva). a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele.ISP. potcoavele. a fugi (sau a ieşi. a frige un miel tîlhăreşte. .POP. doar ni s-or pierde urmele. frumos de muc. a fugi (sau a ieşi. a-şi frînge mîinile. a fugi ca tăunul cu paiul. . 1) a fi nervos.

GHICA . . ) bifurca ie. a prinde. 4) a muri. 4) a se îmbolnăvi.EM. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. a-l fura gîndul (pe cineva). a fura cu zîmbetul. a fura inima (sau mintea) (cuiva). 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. cînd . ) a fi deosebit de iste .a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). a lua ochii (cuiva): se lumina. a fura cu urechea. a-l fura Aghiu ă (pe cineva). ca la drumul mare. furca drumului.. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). a fuma foarte mult. .NEGR.SAD. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. . ca în pădurea Vlăsiei). fură de stinge (sau de usucă. a zăpăci (pe cineva). (pop..POP. cu coada ochiului) (pe cineva).. socială etc. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). fură permanent şi cu îndemînare. a fi ca mort: îi trage un frecuş . (reg. a-l fura somnul (pe cineva).CAR. a-i plăcea. de-i fugea sufletul din el. a fura fără teamă.ISP. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur.POP. a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. a reflecta: te fură gînduri.POP. a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva). 2) a fermeca. a-i lua min ile.AL. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. a se gîndi. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). de le fura vederile. a fuma ca un turc. a fura (sau a vinde) turnul Col ei. intru.. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). a fulgera cu privirea (pe cineva). 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie. a a ipi (pe nesim ite). a adormi profund: cum bău. lau luat sfin ii. a fermeca (pe cineva). de şiret. a fura ochii (sau vederile) (cuiva). a picoti.CR.. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). a-i fugi sufletul (cuiva). pentru mine? DOS. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. a dormi uşor: cum a pus capul jos. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). ) a se îmbăta. a fi învinuit de o faptă imposibilă. a fura cu ochiul (sau cu ochii. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. cînd o vezi.POP. îl şi fură Aghiu ă. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . fugindu-i în fundul capului. (pop. . (reg. ) 1) a adormi. răspîntie. a medita. a fascina. omule.STANCU. 2) (fig. a fuma mult.. ) de pălăngeşte). a fura (sau a lua. a fura ca în pădure (sau ca în codru. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. a cuceri cu zîmbetul: Rada. a cădea pradă gîndurilor.CR. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). a jefui.COŞBUC. a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. a adormi: de abia mă furase somnul.. a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva. parcă îl fură cu ochii.. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. .CR. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură.

REBR. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. (înv. al unui fenomen. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e).să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică.CR. subterfugii. a socoti nimerit. dar nu şi-a găsit prostul! GALA.. a găsi plăcinta gata.ISP. (anat. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). că i-o găsi baba leacul! POP.. ca să-şi găsească un rost. ) 1) a-şi găsi naşul. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. a avea răspuns la orice. a găsi capac la toate. galben de gras. a se fofila.(reg. a descoperi sensul unui eveniment. gălăgie insuportabilă. furca pieptului mă doare. gata să . 1) a găsi remediul. (înv. a-şi găsi prostul. a găsi (sau a afla.POP. lelea bărbatul).. cît pe ce să . a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. a face pe el de frică. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). a se găti de horă. a-l găsi gălbinarea (pe cineva). a găsi solu ia unei probleme. a găsi noima.. pe moarte: c-am rămas galbin de gras. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară . 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul. infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva). (sau a . igane. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă . a se asambla cu o alta. aproape să . a găsi momentul potrivit (pentru . ) foarte slab.. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte.. nu i-ai găsit sfîntul. chi ibuşul.PANN. că vă ve i găsi mantaua cu mine. chichi a. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare.CAR. treabă pu ină. a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar. ) a-i găsi pricina.. a-şi găsi sfîntul.furca pieptului gata să .. ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi.NEC. a profita de munca altuia. înşela. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă. vorbă multă. a-şi găsi un rost.. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. a găsi acasă pe mutu. birui cu una.CR.) bacăul. a (i se) găti o papară (cuiva).POP. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul. (reg. a o pă i. . 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba. (iron.. popa.MOXA.POP.şi foarte bine a făcut . a da.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme. a o încurca. a fi sărac.. a-i găsi tipicul. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor.ext. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate. a-şi găsi potriva.). a se îmbrăca cu haine de sărbătoare.POP. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. a găsi fa ă. a găsi poarta încuiată. ) a(-i) imputa. (p. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire. clenciul. a găsi leacul. a găsi dreptate cuiva. a găsi vreme (sau prilej) (de .)....: era gata a o lovi. lesne-i a găsi pricină. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva)..ISP. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. 1) a găsi pretexte.POP. a-şi găsi omul (sau naşul. (reg. 3) a o duce greu. a crede) cu cale (sau de cuviin ă). a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină.POP. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului.

vorba nesocotită sepedepseşte. a grăi pe cineva.i voiesc. n-ai haz. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. greu (sau gros) de cap. a striga din suflet. . a se găvozdi bine. s-a trădat fără voie. vorbeşte mult şi repede. ) a chema pe cineva. gura bate curul. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. gură nespălată. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia. gura lumii (sau a oamenilor. ci bine. cu influen ă. persoană flecară. ) a fi atent (la ceva). cu) gură. a tîrgului). nimic .POP.POP. pe fa ă. gura păcătosului adevăr grăieşte. ) a fi de altă părere. (înv. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva. (înv. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. ) bogat. (pop. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. (arg. a linguşi (pe cineva). a vorbi afectat. ) a împuşca pe cineva.RUSSO.POP. a se ciocni. a avea gînduri. a se ghionti cu cineva. (pop.. a grăi (sau a spune. care vorbeşte vrute şi nevrute. gras ca gratia. original. gras tobă. a se ghiftui cu mîncare. a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. . a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. 1) complet dezbrăcat. a bănui de fapte rele pe cineva. gură în (sau la. foarte slab.DOS. a contrazice. gura îi meli ă. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. a se lovi cu cineva. (fig. (pop. clevetiri. să rîd!. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. prin în elegere directă. gras (ca o) cobză..ISP. a satului. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. gros la ceafă. a gini marginea. 2) (foarte) sărac. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. a grăi pe ponturi.VARLAAM. gura lumii-i slobodă. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol).i gîndesc. a grăi de price. gras ca tîrnul. a gîdila la inimă (pe cineva). (înv. gol făcăle . ) a năpăstui (pe cineva). (extrem de) sărăcăcios: nici pat.CAR.NEC. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. nici masă.PANN. autentic. a spune. gîdilă-mă. (reg. slab şi bolnăvicios. n-ai umor. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem.POP. ) a se îmbuiba. să i-i mînce doftorii. foarte slab. gîscă (numai) bună de jumulit.SAD. gol (sau (înv.CAR. a gîndi de rău pe cineva.. şi pop. a grăi curmeziş. get-beget coada vacii. a vorbi. a striga) de la inimă. a mahalalei. (reg. gol puşcă. ) slab. foarte gras: şase boi ca pepenii. a grăi cu năpaste. persoană care poate fi exploatată.

pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. în felul acesta. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. a se ciorovăi cu cineva. venind şi plecînd. înapoi nu m-oi mai întoarce.POP. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa.POP.SL. hai. apucat. pute de leneş ce e. bîrfitorii. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva).PANN. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. a nu avea ce mînca.fieşi aşa!. ) a murit. nu se scrie la dînsa aşa igănie. i-a luat cînepa apa. ) (despre oameni) icnit. foarte departe. i-a cîntat popa aghiosul. i-a intrat barba-n gură. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. (reg. haină la două rînduri. a se hă i cu cineva. gurile rele. făcînd zgomot mare. închisoare. hor. hor. a nu-i da pace cuiva. ieşit din min i.. a holba ochii. (pop. a se hrăni cu vînt. a întărîta pe cineva. hai sau haide. (fam .POP. haine de toată ziua (sau de purtare. hotărît lucru. haram de capul vostru!. s-a topit. (pop. ia mai slăbeşte-mă!.) arest. a i pă i voi şi mai rău! CR. haide. a rămas singur cuc. hor. a se lumina de ziuă. haram că . a se guri de ziuă. hîrdăul lui Petrache. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi..i văd mersul! haită de cîine haram că .treacă-meargă:aida-de.întinde-o de aici! haită de cîine. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. (pop. parcă le văd cum or să mănînce păpara. cîine rău. a se ciondăni. a murit. gură seacă. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc.. hai să.DELAVR. i-a cîntat cucul în casă. brusc. nu face nimic. a se hîrîi cu cineva.AL.. (pop .mai lasă-mă înpace! . (reg. l-au înmormîntat.. precum v-am spus. hor. lasă. a dispărut. că l-oi hrăni cu miez de nucă.. haină cu două rînduri de nasturi. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. ) a găsit ce-a căutat. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. a se ciondăni. i-a adunat Dumnezeu potecile. s-a făcut nevăzut. cu siguran ă: hotărît lucru. ) persoană flecară: badea Teacă.EM. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. hăt departe. pentr-un topor. slavă Domnului!.gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. (înv. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine.ISP.DIONISIE. ) a se certa pentru fleacuri.. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. a descărca pistoalele. din senin. ia-l de unde nu-i. ) pleacă!. (reg. ia loc!. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. haide. de tăvăleală).) păcat că . haida-de!. haine de lucru. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici. e pe moarte. a se sfădi cu cineva. hop de (sau într)-o parte. hodoronc (sau hodorog)-tronc. har Domnului!. (reg. iaca aşa. vezi tu: haide. i-a crescut păr în palmă. ) a se crăpa. a hurui la pistoale. pe neaşteptate.i văd mersul!. ) a se îmbrînci cu cineva. hor. (reg. e pămîntiu la chip.

a ieşi (sau a pleca.1) buruiană (otrăvitoare). bagă de seamă!. ia seama!. a se duce. laconica ta scrisoare. ieftin iei. a ieşi cătră Dumnezeu.CAR. oful iese la spălat! POP. (pop. s-a chivernisit. supărat şi mîniat. ) om rău. numai pielea şi oasele.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. a fugi. supărat. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. ca un pierde-vară. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. ) zgîrcenie. a încerca să se eviden ieze cu orice pre . i-a pierit glasul. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). icre-verzi. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA . (fam.ISP. foarte ieftin. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). iarnă cu şapte cojoace.EM. a ieşi afară cu udul. a se purta necorespunzător în lume. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. (înv. ) după ce că e sărac. a fugi. pe alocuri. a se duce. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. a se căpăta. mai e şi mînă spartă. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. ieftin por i. (înv. i-a venit iapa la hă . . dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . a ieşi afară. bagă de seamă!: ia seama. a fi foarte slab. iertare de vamă. 1) a-i apărea ceva (cuiva). a se întoarce) umilit. (înv. duminică. ) scutire de vamă. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). imaginare: să nu mai umble. după icre verzi. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. a se pişa. ieftin ca braga.CONTEMP. lucruri inexistente.ISP. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR.CR. băiete! BRĂESCU. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte).POP. bade.DOS . pe (sau ba) colo (pe colea). a se căca. iarbă rea. aseară: am primit ieri-seară. fii atent. (fam. se uită: nu fi. a-i ieşi ceva (cuiva). a ieşi cu dosul la oameni. (fam. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. nu mai are ce răspunde. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. din loc în loc. . ) trece. primejdios. în timpul serii precedente. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. iese la spălat. 1) nu mă grăbi!. arghirofilie. ia vezi!. a ieşi cu capul gol. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. are o foame de lup: mai aşteaptă. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. şterge-o!: ia şeaua la spinare. a dat norocul peste el. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. 2)(fig. . pleacă (numaidecît)!. ieri-seară sau ieri-seara. o duce bine. nu mă zori!.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca.iarnă foartegrea. a-i merge bine. despre oameni) e foarte înalt. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. a defeca.

PANN. 2) a avea cîştig de cauză.EM. 2) a fi foarte bucuros. a muri. a muri (şi a fi dus la groapă). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul. a se distinge. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul.POP. a nu se mai putea stăpîni. grea: prilejul de a scăpa din impas. ) a scăpa) de sub teasc. a-şi ieşi din păreri. a ieşi din comun.FIL. a ieşi (sau a scăpa) din impas. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. a răsări. a nu mai putea de bucurie.i ieşi din aste păreri.CAR. (fam . a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. a ieşi cu vorba înaintea cuiva. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. a ieşi (sau (înv. răbdarea.) 1) a ieşi basma curată. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR.NEGR. a uita (de cineva sau ceva). a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva).MAIOR.COŞBUC. a se eviden ia. bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. a depăşi o situa ie dificilă. a fi de bun augur. bată-te să te bată. a-şi ieşi din fire. ) a se lămuri. îl scoate i din toate răbdările. că n-are să.i placă! POP. a-şi pierde controlul. (reg.ext. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. (pop. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). a ieşi (sau a scăpa. a-şi ieşi din minte (sau din min i). ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. (reg. a ieşi (sau a se ivi. răbdarea: faci să-mi ies din min i. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. nu mă fă să-mi ies din fire. a-i purta ghinion (cuiva). a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte.) 1) a-şi ieşi din fire. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a-şi ieşi din piele. a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). (pop. a nu mai fi la modă.CAR. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească.AL. a-şi ieşi din pepeni: apoi. a nu (mai) putea uita (ceva).a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). din toate răbdările) (pe cineva). a ieşi din lume. a-şi aminti mereu (de ceva). (pop . a deschide vorba. pe neaşteptate: ei. a-i purta noroc (cuiva). a-i ieşi din cap (cuiva ceva). (p. a se remarca. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. a (nu) ieşi din făgaş. a (se) enerva. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). 1) a-şi pierde cumpătul.AL. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a depăşi vîrsta alăptării. . a-şi ieşi din răbdări . că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP.KOG. a se demoda. a apărea brusc. a ieşi deasupra. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). a ieşi din modă. ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva).

(fam. a scoate) la lumină (sau la iveală. 2) a răsări în calea cuiva:poate să.POP. a ieşi la horă. poimîne.MACED. a fi demodat. 3) a deveni public. 2) (fig.i din rezonu-şi va ieşi.i iasă în cale vrun iepure. a ieşi înainte. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială.IORGA. a-şi ieşi din sine. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. ) a ajunge la o situa ie mai bună. a ieşi în (sau (înv. 2) a ieşi la oameni. a (se) da pe fa ă. (înv. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. a da publicită ii: Al. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. CONACHI. şi pop. 1) a ajunge la lumină. la obraze.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. ) a ieşi la tîmpinare. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. a (nu) ieşi la un capăt. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. a ieşi la lume. a (se) vădi. a o scoate la capăt. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). ) întru. a pune. din î îni: să mă faci . a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. a-şi ieşi din rezon. a publica. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. ) a nu se mai comporta normal. să poată ieşi şi el. i-au ieşit întru întîmpinare. (înv. ) a privi. a-i reuşi după dorin ă. 1) a ajunge în cîmp deschis. a-şi pierde cumpătul. ) a defeca (şi a urina). a (nu) ieşi la hat cu cineva. a ieşi în cîmp liber. a nu se mai putea stăpîni. din pepeni. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac. a se remarca. ) la arătare). a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. a se distinge. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. a (se) distinge. a ieşi înaintea cuiva. 1) a fi proeminent. ca să se mai roadă. la o în elegere cu cineva. a ieşi la larg(ul). a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire.. (pop. a (se) remarca. a ieşi la mal. Russo.CR.CR. a-şi ieşi din sărite sau (pop. a ieşi (sau a da. 1) a ieşi cel dintîi. 3) (fig. a ieşi la liman. EM. (înv.(înv.CAR. depăşit. 1) a (se) arăta. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). a ieşi la gol.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). a-i ieşi după plac.REBR. a frecventa societatea. a se duce) în (sau la) poiană. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. iau ieşit înainte de departe. a asista: îşi înăl ă harapnicul. dar pînă la urmă a ieşit la liman. să-mi ies din răbuş afară. a ieşi (sau a scoate.POP. 2) a se distinge. 2) a (se) eviden ia. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. ) a(-şi) pierde sărita. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. mîne.FIL.POP.PANN. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva). a se înfuria. . a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . la larg. a ieşi din uz. a se arăta în lume.POP.SAD. 2) a se sim i liber. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. la) întîmpinarea (sau (înv . 1) a ajunge la ărm. . . a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. a ieşi (sau a merge.. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. .

1) a muri. o situa ie etc. a pleca.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din .POP. a nu reuşi într-o ac iune. ieşiră de minciună. nebun.CANT. a o ine una şi bună: din ce ştie ea. 2) a nu mai putea. obiceiurile. a reuşi. a ajunge la un rezultat. (reg. a se duce) (ca din) puşcă. ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. 1) (despre pete) a se cură a. a i se bulbuca ochii (cuiva). (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere. a ieşi pîrîş (asupra cuiva). a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. a fi exoftalmic. a ieşi la văpsea.. la limita puterilor omeneşti. a ieşi la spălat. a fugi.. a se speti muncind. a ieşi la săvîrşit. a ieşi la iveală.BĂLC. ) a da în vileag. a scoate pe cineva) la pensie. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie.. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. (înv. a-i ieşi mestecenii (cuiva).) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur.. neobişnuit. (fam. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). (pop. a ieşi pro ap înainte. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă.IORGA. a fugi. lucrurile ieşiseră destul de prost. imediat. ne iese părul prin căciulă. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . ) a izbuti. pînă să le iasă sufletul. DELAVR. a nu-şi schimba convingerile.URIC. (a. (înv. ) a ieşi la poartă. ) scos din min i. a ieşi mincinos (sau de minciună). să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. a-i ieşi pasien a (cuiva).. a pleca. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . a ieşi (sau a o scoate) la selamet. 3) a fi sărac lipit pămîntului. 2) a depune un efort foarte mare. ) a pîrî.. a ieşi la zăbrele. a ieşi (sau a scăpa. a ieşi (sau a se retrage. a-i merge rău. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard. necum. i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. ) a încărun i. a reuşi: cum. merge pe dos. 3) a aştepta foarte mult. [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă. ) a face o afacere proastă. a rămîne de minciună. 2) (despre esături) a se decolora. ieşit din comun. ieşit din gînd. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. (înv.CAR. 1) a i se umfla. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. la o concluzie. a fi proroc mincinos: toate prorocirile .. a fi pămîntiu la fa ă. foarte repede. (înv. (fam . a se băga în fa ă.SAD. a ajunge la o situa ie mai bună. ) a reuşi să isprăvească. a ieşi (sau a scoate) la eft.. 1) a face eforturi deosebite. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media.1820). a ieşi prost (sau rău). a ieşi (sau a scăpa. a sărăci. a ieşi la socoteală. a izbuti.. a-i ieşi sufletul (cuiva).. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. . (pop. a-i ieşi pămîntul în fa ă. a se duce) în cea mai mare grabă.SAD. (reg. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd . a scăpa dintr-o primejdie. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva).

mînie. întristare. ) a accepta să fie chezaş. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. a da peste un necaz. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. a contraface. (înv. pedepsit de cineva. a lua legătura. (fam. a da curaj. a înşela. a intra în (sau la) chibzuri. inimă rea. a intra în necazuri. a începe lupta cu moartea. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. a intra boala în cineva. 1) suflet trist.BOL. (pop. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. ieşit din modă. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a spune ceva fără voie. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere. ca o stîncă ruptă din munte. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. a-i ieşi vorba din gură (cuiva). a induce în eroare (pe cineva). lucru ieşit din modă în zilele noastre . a intra ca-n brînză (undeva). a scăpa o vorbă. o gigantică mămăligă.ISP. a intra epitrop.. a pătrunde foarte uşor (undeva). a intra în competi ie. a intra în agonie. a se certa cu cineva. în încurcătură.DRĂGHICI. interesul poartă fesul. a se expune unui mare pericol pentru cineva.CR. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. a se asocia cu cineva. ) a munci pînă la epuizare. a intra în delă. a concura. jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră .. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. ) a fi certat..NEGR. a da de dracul. impozitul sîngelui. a intra în conflict cu cineva. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . a intra în fabrica cuiva. om foarte bun la suflet. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. a intra în combina ie cu cineva. (înv. muştruluit. a intra în foc (pentru cineva). a fi în contact cu cineva.URIC. a intra în belea (sau în chichion.NEGR. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli. a intra cumpărător. inimă albastră. întristare: a murit de inimă rea. a cădea pe gînduri. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR.CORESI. (înv. a avea de îndurat un neajuns. a intra în foc. (înv.ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). a avea un diferend. Cuza cumpărător. banul este totul în lume. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). (înv. mîhnire. în necaz). a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. a face un aranjament. ) desuet. a garanta pentru cineva. a intra chezaş.. 2) necaz.P .HOGAŞ. a intra în atingere cu cineva. a intra în luptă. melancolie. demodat: biata mamă. a insufla încredere (cuiva). inimă de aur. ) obligativitatea serviciului militar. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc .PRAV. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică.CEZAR.

a intra la stăpîn.i aminte bine şi nu intra în păcat.CR. a intra la gînduri (sau la grijă. 1) a-i da ascultare (cuiva).a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. a intra la mijloc. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). (reg. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine). a intra în groază. crezînd că doar l-o împăca. a începe să putrezească. a se pune de acord. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. 1) a slugări. (înv . 2) a fi sub influen a cuiva. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. .OD.ISP.PRAV. a se nelinişti. 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. a deveni obişnuin ă. 1) a muri. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. 2) a fi agreabil cuiva. îi întoarce capul. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. a se îngrijora. a deveni bănuitor.i voi fi brodit gustul. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. cu două. a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. a intra la apă. la idee) sau a se lua de gînduri. a se înscrie în-tr-un partid.POP. 1) a comite o faptă condamnabilă. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. ) a face puşcărie. a intra în mormînt. (pop. a muri. în voia) cuiva.CR.AL. a greşi. a se încurca într-o treabă. a cădea la învoială. a intra în tain.NEGR. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . a intra în sufletul cuiva.GHICA. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. fata . a intra în materie. (despre esături) a intra la apă. a intra la răcoare. a intra în spital. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. a intra în (sau a ieşi din) salce. a deveni o obişnuin ă.PANN . pasările se luaseră de gînduri. a păcătui: ia adu. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. . că întru acuş într-un păcat! AL.PSALT. a se speria foarte tare. a se alarma.. în necaz.CR. a se interna în spital. 2) a deveni drag cuiva. a intra în panică. 2) (spec. a intra în pămînt. a intra în joc (sau în horă). a intra în obicei. a intra într-un partid.POP. a intra în voie (sau în plac. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. a intra în grozile mor ii. a-i intra în sînge (ceva cuiva). ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei.CAR.) a se îngrozi. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva). . ) a ajunge într-o situa ie bună. în placul. la idei. (pop. a intra în putrefac ie.. 2) (despre oameni) a intra în belea. a intra la spălat. la griji. a aborda miezul chestiunii. azi aşa. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. a corespunde exigen elor cuiva: sper că. mîine aşa. le biciuia şi nu le da de mîncare. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. care intrase iar în favor.

iute (sau rea) de cur. foarte harnic.BĂLC. curvă. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. a fi la discre ia cuiva.PRAV. a îmbăta cu apă rece . a i se isprăvi zilele cuiva. a fugi. n-a intrat vremea-n sac! CAR. a se angaja slugă (la cineva). a nu da importan ă. iute (sau grabnic. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr.. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. îi dă necazul de nod. (pop . a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate.. foarte repede: aceasta era foc de harnică. e un risipitor. (glume ) e foarte slab. îi ştiu eu buba. ) ar ăgos. s-a înserat. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. ) îi merge (prea) bine. după cum intrau platcă saunu. posac. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. despre femei) desfrînată. atunci întră sub judecată. a nu fi atent. se văicări el. a intrat nora în blide.CAR. imediat. 2) e bleg. a muri. iute foc sau foc de iute.AL. e îmbuibat. . a intra pe mîna cuiva.GALA. a intra vremea (sau zilele) în sac. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. (pop. a-şi izbîndi asupra cuiva. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură.CR. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. cînd auzi de bărbat. iute şi degrabă. 2) a se păcăli. irascibil: ei. a trece vremea: răbdare. ce rea eşti la mînie! COŞBUC. ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. nenorocit. a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). a nu avea bani. ştiu eu ce îl doare.CAR. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. tînărule. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). a-i intra ra a în traistă (cuiva). a-şi iu i pasul. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. 1) este foarte mic de statură. rău) la mînie.CR. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. cheltuieşte fără socoteală. a (se) amăgi. a intra sub judecată. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). îi trec mul i bani prin mîini. a intrat murga în sat. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). e veşnic supărat. într-o belea: am intrat mesa. a băga) mesa. a i se face frică. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. (reg. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). a intra (în) platcă.POP. (fam. Doamne. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge.a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea. este foarte necăjit.ISP. îndată. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. a-l trece un fior rece (pe cineva). ironia sor ii (sau soartei). a fi distrat. (reg. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. posomorît. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). (înv. iute de pumn. iute (sau strîmt) la ma e. . iritabil. (înv.POP.

NEGR. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. 1) a se îmbrăca cu haine groase.NEC. a îmbrăca o carte. a mul umi şi pe unul şi pe altul. (înv. a îmbătrîni degeaba. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. a se împăca cu rînza. (înv . a îmbrăca păşunea cu vite.POP. a se împăca ca capra cu varza. a împărtăşi soarta cuiva. a îmbuna inima cuiva.. a încadra o icoană. a purta haine de doliu. a-şi ocupa. (pop. a îmbrăca o icoană. a-şi accepta destinul. 1) a lega o carte. (arg. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. îmi este indiferent. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). a înşela (pe cineva). ) a mînca pe săturate. a-i intra frica în oase (cuiva). a pune lenjerie curată de pat. a (se) îmbrăca cu uşa. din străin să-mi fac un frate. (reg. a îmbrăca un lan (sau o moşie). ) mă doare capul.POP. a îmbrăca ziua. a îmblînzi (pe cineva). a se îmbrăca bine. 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. îmi bate cugetul. a împăna o fugă. a se împăca cu soarta. şi pop . a-şi umple ziua cu lucruri utile. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). degeaba. a o tuli. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . a împăr i ceva cu cineva: un înger . dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace.NEGR. nu-mi pasă. a îmbrăca patul. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. (pop.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. îmi umblă cuvîntul prin gură. nu mă interesează. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. a nu mai vedea bine. a împăca două interese opuse. ) a fi în rela ii proaste. norii sus se învîrtesc. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. (reg. a se îmbrăca în negru. 1) a fermeca (pe cineva). a o şterge. a fereca. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. 3) a pune coarne (cuiva). a rămîne fată bătrînă. a îmbră işa o carieră. (reg.. 2) a orbi. vorba românului.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a îmbrăca pe cineva. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. ) 1) a fi boierit. a(-l) vedea mort (pe cineva). ) a o lua la fugă. a tremura de frică: iar Duca-vodă.. îmi vîjîie motorul. a îmbătrîni în vatră.REBR. a se dedica unei profesii. 2) a deveni domn. a se cocli) turtă (sau cri ă). a nu se putea în elege unul cu altul. ) 1) a îmbogă i pe cineva. a împărtăşi ceva cu cineva. îl ştiu.CAR. a mînca lacom. a împăca (şi) capra şi varza. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva).POP. a(-i) împăr i colacul (cuiva). a-i face un rău cuiva. a îmbrăca caftanul. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva.

a se lăsa ispitit. a batjocori.. (reg. a se împăuna. a împrăştia ca găina. a veni scaden a.. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. a o împătura. se-mpiedică-n picioare. a se împodobi la păr ile ascunse... a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. a reînnoi.. 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. în acelaşi timp cu . halal să-mi fie! CR.. P. a(-l) duce) păcatul (sau păcatele.. a cheltui fără socoteală. a se împiedica în picioare.DOS . a i se împletici picioarele (cuiva): unii. . a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . a mitui (pe cineva). a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna. a se îndemna (cu vorba). laolaltă cu . ) a rămîne fată bătrînă. c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a-i spune multe şi mărunte. (reg .POP.a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu .NEGR. a face dreptate. a împrospăta culorile. pre) camătă. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem. a împăr i dreptatea. (înv. [băcanul] îi înşăla . a nu mai putea vorbi desluşit. a împăr i fră eşte. ) în. (pop. împreună (şi) cu . a înviora culorile. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva). a împrumuta ceva (de la cineva). a face rost de bani cu orice pre . împieli atule. a isprăvi (cu cineva). a bate.. ame i i numai... sau (înv. a i se împlini veleatul (cuiva).. a se împodobi cu pene de păun. depreună. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. că i s-a cam împlinit veleatul! POP.POP . 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. dar împletişi coada albă.. a împleti din picioare.CAMIL. a toca la cap pe cineva. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. a împinge bani groşi (cuiva). a (se) împrumuta cu ceva. . împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. ) şi cu .dracul) (pe cineva) (să . a i se împiedica limba (cuiva). a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa.AL . termenul de plată. a da o mînă de ajutor cuiva. a dansa. 1) a termina. a împrumuta (sau a da. ) a insulta. a împleti gî e albe. a se împinge cu vorba. a împinge o poştă. 2) (fig. a împuia urechile (sau capul) cuiva. cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a se împlini sorocul.) a fugi. a merge din greu. ) a se căsători cu cineva: spune tu.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor..URECHE . . a calomnia..CORESI . pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. a împăr i în mod egal. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a lua) bani cu (sau (înv. împieli atul. ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a o lua la sănătoasa. a risipi..). verzi şi uscate cuiva. a împinge la roată cu cineva.

a-şi înainta demisia. pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. în afară de aceasta. în asemenea împrejurări. a-şi pierde curajul. ) într-acelaşi timp. din unele (sau din multe puncte de vedere). din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. cu adevărat. a rezolva două treburi deodată. în acelaşi timp sau (înv. precis: plouate.NEGR . ce-mpuşcă-n lună! AL . a împuşca doi iepuri dintr-un foc. a bate cu bă ul.. nu putea să.) precursor. o peti ie. predoslovie. o plîngere) (cuiva).OD.PANN. mînăstirea de la Sf. în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR.. totodată. plini de frică. (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor. îndată. înainte de timp.. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . în asemenea caz ar primi desigur să.i dau un răspuns chiar în secunda aceasta . prematur.. a demisiona. (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. în atari circumstan e: sper că d-l Socec .. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . a avansa (pe cineva).SAD. concomitent. PREDA. pur) al cuvîntului. a o lua la sănătoasa.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. (înv . în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. a adresa o cerere (sau un act.BĂLC.) a nu avea bani. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. a o lua la fugă. că tot mai am oleacă de nădejde. mai e şi urît..i fie editor. atunci.CR. absolut.. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă. împuşcă-n lună. a fi lefter. are to i sor ii de a fi confirmată. erau găinile. în această privin ă. în momentul acela. exact. cuvînt înainte. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima.CAMIL. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens. această poznaşă trebuşoară în multe privin i.. om nesocotit. în(tr-) acel ceas. în(tr-) adevăr. înaintea erei noastre. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). înainte cuvîntare. a se descuraja: nu tempu ina cu inima. exprimată în acest sens . a împuşca cu pat de puşcă grecesc..CR. în adevăratul sens al cuvîntului. (chiar) în această clipă. în acest moment sau în momentul acesta.CAR. 1) cu privire la .. în legătură cu problema în discu ie: părerea . o peti ie. înainte-alergătoriu.. exact. sub acest aspect (sau raport). prea devreme. (fam . cu grămada alerg... înainte de termen. în afară de aceasta. (chiar) acum. simultan. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate . imediat. înainte (sau mai întîi) de toate. în acest sens. sub un anumit aspect. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). a înainta o cerere (sau un act. a împuşca francul. fug.ANGHEL. extravagant: bre. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi.PÂRVAN . prefa ă. într-acel ceas. a o întinde.. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă. o plîngere) (cuiva). înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos.P.

..înainte să . a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie.COSTIN . altminteri.. a desfiin a. pînă să . să se facă catolic.SAD.)..CR. bolta cerească.. foarte mult..CR. altcum.. altundeva... a se scumpi: se înal ă la pre toate celea... în aşa hal că . iar porneşte la Dumnezeu. în amurgul vie ii. de neputin ă). trimite şi contravaloarea lor.. (reg.) în al i timpi.: în caz de incendiu. n-au vrut să încalece în oaste. chema i pompierii! în caz contrar.. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală).încă cum! a încăleca în oaste. a înapoia în lucru (pe cineva). înaltul cerului. a fi bătut măr.. în mare măsură... 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL . văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului. a lua o bătaie zdravănă. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. la bătrîne e. pe înserat.. în eventualitatea că . că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. de dezinteres.... în butul cuiva.: în caz contrar.. laolaltă. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. dacă . a mişca din umeri (în semn de neştiin ă. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. cată să te înarmezi cu răbdare . a lua. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că . a se înăl a la pre .). în (sau la) caz(ul) că . vei suporta consecin ele . ) în ciuda... în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP.EM. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin.. în trecut. a împiedica la lucru (pe cineva). a încasa (sau a căpăta. (pop . 2) în cap. în amănunt. în capăt. împreună. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. (sau de . în cai de poştă. a ridica. exact.. dacă nu . a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că .. în cap de noapte sau în capul nop ii. în alte timpuri sau (înv .. ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas.: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt.. 1) în alt loc. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt.. încă cum. în carne şi oase . (înv.POP. că nu şezi pe ghimpi..) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii.. altfel. a înăl a (sau a da. altfel. în aşa măsură că . a(-şi) ridica privirea. a mări pre ul. în(tr-) alt chip. ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă.. odinioară: mai şezi. altădată. cînd .DIONISIE. 2) (fig. (înv. a se înarma cu răbdare.. a distruge în fază incipientă. pînă a nu . în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să . . în cap sau în capăt. a înăbuşi în faşă. în mare măsură: i-e foame? .POP. în persoană: era chiar el. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa. a (se) supăra. în alt mod. a întîrzia. în detaliu.LET. în bună parte.. în caz afirmativ.. în amurg. a strînge) din umeri. în bloc. în altă parte. (sau de a .POP. a (se) amărî. în carne şi oase.

. în privin a.. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs. a se încărca de bogdaproste. cînd. şi pop.CORESI . din punct de vedere.. în ultimul moment. plin de ifose: nu.. la urma urmelor. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie.: în ce priveşte forma. 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz.. 1) a se îngrăşa. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga. . a bate (pe cineva). cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu..POP. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran. începură dară pe altă coardă. în clipa (sau momentul) în care . a nu-şi încăpea în săul său. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul . am avea de făcut următoarele observa ii... a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva).CAMIL. SAD.....i încerci norocul.. în ce fel. referitor la..VLAH. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva.: dînşii la ceartă începură. în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la .) sau în ce (sau care) ceas.. privitor la. încă (odată) pe-atîta. în (ceea) ce (sau cît. (reg.i mai încapi în piele de fudulie? REBR. ca doardoar a încăleca pe nevoie. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au. 1) a fi foarte bucuros. în ce ape se scaldă?.POP . (înv. 2) a fi înfumurat. (înv .ai putea intra în politică.BIBLIA.. în ce ape să scaldă.. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul. pentru un serviciu. (reg .. a se încărca cu cineva (sau cu ceva)... . a încărca (sau a umfla) nota de plată. (pop. a se apuca de . în (sau cu) ce chip.. a începe (sau a o da) pe altă coardă.CR. a nu avea loc.. . dete şi peste calul tatălui său din tinere e. cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă.P.P. să vadă.DELAVR. acu-i acu ca să.. ) după) urmă.POP. 2) (fig . în ce direc ie?. sub raportul.REBR. a întrebuin a alte mijloace (de convingere.ISP. în cel mai bun (sau mai rău) caz.. a începe la . ca să-şi cerce norocul. . a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva). a începe cuvînt. (sau care . în ce mod.EM.. (judecînd lucrurile) sub aspectul . în ceasul ce ... ) întrucît. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu.COŞBUC. a încerca marea cu degetul.. a(-şi) încerca (sau a cerca. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . a se încărca de calabalîc....: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine. (înv . .. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe.. (fig.. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri. a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. 3) a fi gras şi leneş.. şi eu sînt numa-n cămaşă... ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă.) a fi peste măsură de gras. a încărca de Doamne-ajută (pe cineva). în sfîrşit: în cele mai de pe urmă.. cu privire la... în ce parte?. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele .CEZAR. rugă.) a fi foarte preocupat. ) a scăpa de sărăcie.. a căuta. iar în cel mai rău . Cătălin.. a nu mai încăpea de cineva. a prinde să . a ac iona fără certitudineareuşitei: ei. a nu(-şi) mai încăpea în piele. degeaba.a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce . a-şi găsi beleaua... în ceasul al doisprezecelea. în cămaşă (sau cu cămaşa)... ai putea învă a o meserie. a se încăl a cu cineva. îl bătură. s-o dus acolo la fîntînă. încît) priveşte (sau privea). de constrîngere). ce fel de om e?.COŞBUC . a-şi aprinde paie în cap. a se impiedica de cineva...) a ispiti) norocul. raportat la. ce opinii sau inten ii are?. neliniştit.

a închina armele. a închega o prietenie (cu cineva). a-şi astupa urechile.POP. (înv. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. a închide ochii sau a închide un ochi.) a rupe legăturile.POP. urîndu-i să fie sănătos. a muri. EM. ) a saluta pe cineva. parcă nu mi-ai fost curată. a închide ochii cuiva. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . a ciocni) în (sau pentru. foarte încet.POP . a da dracului pe cineva. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . a închide lupul în stînă. a închina dracului pe cineva. a înceta din via ă. a muri. a nu putea dormi. a i se închide cărările cuiva. a închega două vorbe. a lăsa în pace pe cineva. rela iile cu cineva.ext. a înceta din via ă. (p... (despre subiecte în dezbatere. a nu mai putea face nimic. teme. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. pu in cîte pu in. probleme) în discu ie. a-şi închide urechile.DRĂGHICI. (înv. ) a i se înfunda (cuiva).SAD. a nu mai avea nici o ieşire. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. a i se închide glasul (cuiva). a se închina (sau a cădea. a o încheia cu cineva. cu obloane ce se trăgeau în chepeng. a renun at. a pune deoparte ceva bani. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. (pop . a-şi închina fruntea în ărînă. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi.NEGR. a închina (sau a bea.) a tăcea. a se închina (sau a cădea. a închega ceva bani. la poalele slăvitei măriri. a fi la cheremul cuiva: să vie aici. (înv. a se face că nu observă ceva.CAR. a abandonat.POP. pierd încet-încet sim irea. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. a nu (putea) închide ochii. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva. a i se închide ochii (cuiva). a lega coerent cîteva cuvinte. a încheia catastihul. a preda o cetate (cuiva). să închee hotărîre. cînd vi s-a închide glasul. ..CONACHI. ) a muri: că nu ştii ziua. a veni) înaintea cuiva. să aibă noroc etc. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai.SAD. a se împrieteni (cu cineva). a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. în chepeng. (fig. a încheia hotărîre. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate .OD. a nu mai voi să audă ceva. treptat.ISP. fericit. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis. a strînge. a se închina de sănătate. a lega o prietenie. a amu i. să arate. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. a încheiat-o. a trimite salutări cuiva. în chestie sau în chestiune. a păzi cu străşnicie. de) sănătatea cuiva. a închide ochii (pentru totdeauna). 2) a muri. 1) a picoti.. (fam . nici ceasul. a închina o cetate (cuiva).a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. ) a-şi aduce duşmanul în casă.

: au trecut la arigrad. imediat. în (sau spre) cinstea cuiva... închis (sau ferecat) cu şapte pece i.POP. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. în chip de şedere. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva).. 1) sub formă de .AL. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele. în cinstea nepotu-său. ca şi cînd ar fi . deghizat în .. foarte repede. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte.. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva. a închina o ară (sau cheile ării). ) a muri.POP.. a face. 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte.: amîndoi. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă. cu înfă işare de. a înlăn ui cu bra ele pe cineva. în numele unei ări. într-o doară.. dar răutăcioase în fond. supărarea cuiva. în cîte sîntem azi?. încîntat de cunoştin ă!. (înv . a se lupta cu îndîrjire.. ) pe fa ă... de supărare). 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne.AL.. a (se) încurca planurile (cuiva). 1) a capitula...BELDIMAN.. a încînta cu migdale amare (pe cineva).... a se încleşta la (sau în) luptă. în chip de şedere..P . în chip de . declara ii de supunere: a închinat ara turcilor . în calitate de .BIBLIA. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. în ciudă sau în ciuda cuiva. în chip. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . şi nu pren pilde. în semn de .COSTIN . astfel. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă.. aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd ...CEZAR. 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea. ) într-acestaşi) chip. în formă de . a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva. de frică.. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă. şi pop . (înv. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. dezordine..) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. a încinge cu o bîtă pe cineva... a (se) produce confuzie. în ciuda vremii ce trece. sub pretextul că .. aşa. 2) spre lauda. a închina steagul.. a muşca cu putere din ceva. a-i pune be e în roate (cuiva). căzînd în genunchi.POP . corp la corp. (p. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare.DOS . ) a adormi. 2) (înv .NEGR. în felul acesta. în felul . în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire. a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva.. în loc de . ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip.. 1) păzit cu străşnicie. a i se încleşta inima cuiva..: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.. (reg.I....) ca. 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i.VLAH. în chipul sau în(tr-un) chip de . PANN.. în cealaltă închină steagul.a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de .POP.. fă iş. pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate. 2) (fig.ext.. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile..CR . în chip de negustori.

a încropi din tei curmei. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. am sim it că nu mai am aer. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat. în clipa aceea. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce .. COSTIN. ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă . ) a aduna cu îrîita.N...mintea. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii.. a se acuza. în continuare.toate puterile.eu n-am meritat.. to i deodată.a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu . în cor. în dezacord.NEGR . traiul să mi-l încropesc. (pop. la unison. să se ducă încotro vedea cu ochii. printr-un efort. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. ) încoa).. lung la dînsul s-a uitat. în formă de cruce.. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile. în credin ă.. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri. în opozi ie: discu ie în contradictoriu . încolo şi încoace (sau (pop. ISP.. nepotrivit. a se încocle i o luptă. (înv. în contratimp. ca urmare. (reg..favor ce-n credin ă. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc. în comun. a se învinovă i. în contradic ie cu . col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă.. a face efortul de a în elege.. în creierii mun ilor.. a se încorda către cineva. în dezacord cu . HASD. a se uita cu groază la cineva.. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii. laolaltă.P. împreună. în contradictoriu. în conformitate cu . zău!: florile acelea în mînă-mi căzură .POP .. inoportun. a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept..SL. continuu. a încre i din sprîncene. a-şi încordaputerea (sau puterile.AL.. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu .POP. chiar atunci: în clipa aceea.PANN. în opozi ie cu .) încoa şi încolo (sau încolea).ISP . de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. încoace şi încolo sau (pop . oriunde. îndată. ) într-adevăr. a încresta în grindă. conform .. pe seama cuiva.. încrucişat: oştenii Rîmului . a-şi încremeni ochii. a-şi încopcia mîinile (pe piept). în(tr-o) clipă.. fără întrerupere. i-ai încleşta mîinile.. în curs de construire. numaidecît. prin urmare.CEZAR.. memoria). inînd seama de . în considera iune.PANN. în consecin ă.. în contul cuiva.EM.. cît ai clipi din ochi.. a-şi face imputări reciproce. în (sau cu) col uri. a-şi încropi traiul.. în cruce (sau cruciş).GR.CAR. potrivit cu . a se încrimina unul pe altul. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît . gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş. a-şi împreuna mîinile.: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona.. în construc ie..CR.a-şi aduna.CR. dar n-are încotro. în locuri înalte şi greu accesibile.

..NEGR. pe durata . în curs de rezolvare.: de ziuă-ndată cum s-a luminat. în culise. (înv. la urma urmelor: căci în definitiv.. 3) foarte. în curînd sau (înv.. (înv.. cum poate. în curs de execu ie. a da din col în col . şi pop . în curmeziş. a încurca cuvinte... a o încurca... îndată cît .. în timpul .DOS . a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine. ) pentru totdeauna.POP .. îndată cum . (pop.. în debandadă în decursul .în scurt timp. . toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim . voi merge şi eu ... în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce . a avea o idee fixă. ) îndată ce . de îndată ce .. 2) indecis. sau cum ce .. băiete! POP. a încurca vorba sau a o încurca.. ) a încurca treburile. în necunoscute haine s-a schimbat.POP . în (de)curs de .. şezînd: ce-mi eşti bun.POP. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui. a vorbi confuz. în decursul . cu mînia. nu te încurci! CR .. pe durata ...PANN . a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP.ISP. după ce .. (pop. sau în cursul . dacă dormi în cur! POP . cunoscînd bine lucrurile. cîn i.) de cumuşi . în cumpăna nop ii.. a nu sta pe gînduri. haotic... pe cale de a fi executat.. de nu ştii juca.. cînd. (de) îndată ce ..POP. în fond. în timpul zilei. bade. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot.. a nu pierde vremea: dar cîn i.... în timpul .a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva. 2) (fig. 1) în echilibru. îndată cum . roaba babei sapropie de el. pe loc. a rosti cu dificultate cuvintele.. a nu glumi.EM. imediat ce .) peste curînd. imediat ce .. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori.: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. pe cale de a fi rezolvat. în definitiv. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine..POP . a pierde vremea(degeaba): dragă.PSALT . încurcătură de ma e.. 1) în lat. nehotărît.POP. în secret. în cur sau din cur.. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş.. în debandadă.. sau (înv . în cunoştin ă de cauză. (pop .. ) imediat.... (pînă) în (sau la) cumplit... a da răspunsuri evazive. în definitiv ... a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul.. căn curînd.. 2) a o pă i (cu cineva).POP..) ocluzie intestinală. ) pe căi piezişe: de .. la miezul nop ii. îndata mare. a îngăima. de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. îndată cît . a trăi cu chiu. a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de . a încurca rostul (cuiva).. 3) a încurca vorba. a încurca lumea. a nu se încurca..: îndată ce sosise. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit. imediat ce . ve i mearge către mine în curmeziş.. . BIBLIA . cît durează . a încurca vremea. a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).: în cursul zilei.CAR.. Lăpuşneanu porunci.) 1) a duce o via ă chinuită... a bolborosi.. (pop .. vremea n-o mai încurca. a bălmăji... în cursul zilei... te-nsori. a vorbi greu.. în cumpănă. a nu se lăsa. în dezordine.

fără măsură. a se îndesa ca iganul la praznic. a o lua spre . a spune vrute şi nevrute. a îneca în sînge. neclar. cărarea. a se îndrepta de păcat. (pop . în sens invers. excesiv. în timpul serviciului legal. fleacuri. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. (înv. la fel (de .: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. a se face a nu şti. a-şi îndrepta cărările într-o parte. în vîrstă. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi. reprodus aparte.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. a se îneca în vorbă.ISP. a stărui. ) cherchelit. în extras. a se îndrepta. a masacra. a fi copleşit de datorii. a insista. în doi peri. 1) (pop. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. 4) (reg. 1) (înv. a spune) verzi şi uscate. bătrîn.. (înv. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . ) a avea via ă lungă. a păşi. 1) a trage căciula pe urechi. în esen ă. a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. într-o doară. anapoda. a i se îneca corăbiile (cuiva). în direc ie opusă. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. în exerci iul func iunii. a-i rămîne vorba în gît. nedefinit.. 2) (fig. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori... a fi supărat. sur.BIBLIA. a îndruga (sau a înşira. nehotărît. 2) (despre oameni) cărunt. foarte repede. a se îneca ca iganul la mal.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico.POP . ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . .) (ceva sau cineva). a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP.. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. echivoc. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. a eşua înainte de a sfîrşi ceva.ext. în exces.EM. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. pentru ca să îndelungesc la mînie. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . a îndoi în arc. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc.. în doi craci.. în doi timpi şi trei mişcări. 2) a se arăta nepăsător. în faptă. fragmentar. în dorul lelii.EM. (p. cît ai clipi din ochi. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal.. aiurea. a se îneca în datorii.DOS . a-şi îndrepta pasul (sau paşii.ISP. a umbla după pleaşcă. a se împiedica în vorbă.POP.. în evantai.ISP . în egală (sau în aceeaşi) măsură. (sau către . a măcelări.EM. calea) spre .). . eu cînd oi vedea ursul în doi craci.) care este între două stări. ) a expune pe larg. văcar după vaci.. te-oi lua. a-şi prelungi via a. în etate. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat.. beat. 3) (fig .. în ultimă analiză. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii.PANN. confuz: vorbe în doi peri . a se înghesui unde se dă ceva degeaba.

dinaintea .P.. în flanc (cîte unul). a tinere ii. în felul . pe înfundatelea.. în văzul ... în fuga cailor..URIC. spre binele. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. a mers la casa oraşului şi a iscălit.OD. în furculi ă... a hoinări. în (sau din) gaură (sau (reg. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“..a se stabili. repede. a nu mai avea nici o ieşire.: după Te-Deum. fă arnic. în (toată) fire(a). în şir indian.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . (pop . (înv. iute.. în fa ă. în fiin ă. în fine. în pămînt). în dos ciumă.EM. în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul .a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman.) în borta şarpelui. în folosul (cuiva). a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine.. dar acum i s-a-nfundat. în garan ie.CAR. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. (sau a şoarecului). în gaură de şarpe . a rătăci pe undeva.BĂLC. în fond. a se înfrupta din talerul cuiva. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL. real. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă. într-un (sau dintr-un) loc ascuns. în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. a înfunda gura cuiva. a se înfoia ca varza. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg .REBR. în favoarea cuiva. (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul.. în floarea vie ii (sau a vîrstei. dinainte: în fa ă. în felurimi sau pe felurime. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară). în fond.EM. decretul. a-l înfunda rîsul pe cineva. a împiedica pe cineva să spună ceva. în galop.. în fa ă mumă. de fapt. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL.. scăpare. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva.EM. în fa ă în fa ă mumă. ipocrit. li-i luna.OD. în toate min ile. a trage un pui de somn.) a hălădui. a o pă i: a umblat cit a umblat.. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor.NEC .NEGR. în fugă: un călăre trece-n galop. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. în galop întins. în faptul dimine ii (sau zilei). a închide. a rîde înfundat. în fa a poporului. prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte.. ca. a i se înfunda (cuiva). a nu mai avea încotro. a se îngîmfa. a reduce la tăcere pe cineva. şi el dreptate. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani . greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. în fa a . a dormi dus.. a se înfăşura pe undeva. unul în spatele altuia.VLAH. în realitate: avea. a june ii). a astupa gura cuiva. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi.DELAVR.PANN..CEZAR. în plină tinere e (sau june e. a citi apoi pe felurime.CR. a înfunda o uşă (sau o fereastră). a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. care nu a depăşit termenul de garan ie.

. a da de dracul.CAR. în grabă.CR. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură. în harul Domnului. a suporta (de nevoie) o dojană.SAD. în gura mare. degerat. înghe at bocnă (sau ciocan. în tării. a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. a înghi i (cu) noduri. a suporta o neplăcere fără să crîcnească. 2) (fig. înghite şi taci!. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva).GANE. a suporta un lucru neplăcut.) a se învă a să suporte greută ile. a înghi i pastila.AL. o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri. măduva în ciolane de frig. o batjocură. 2) (fig . în înaltul (sau în slava) cerului. aflat în stadiul ini ial. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. a se îmbina.EM.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc.POP . a îngrăsa porcul de Ignat. l-au bătut cu buzduganul. a se speria foarte rău. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. toacă). a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. a prigoni pe cineva. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. zboară cu dînsul în înaltulceriului. a urmări. în văzduh: calul . 1) din punct de vedere general.VLAH . a înghi i gutuia. (reg .CR..POP. ) foarte înghe at.. înfrupta din ceva: înghi i-n sec. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie. a se lua după cineva.ISP . înainte de a se dezvolta.. (înv. 1) a îngurgita cu dificultate. însărcinată o femeie. . a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at .CR. se sculă şi ieşi.NEC .) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a lăsa gravidă.ISP.LET.) a nu se putea împărtăşi. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc. a înghe a de frig. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. umilin ele. a înghi i în gol (sau în sec). a îngrozi de cap (pe cineva). a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva).SAD. a se îngloda în datorii. 1) a i se tăbăci pielea cuiva. a răbda. (înv . a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. a îngropa cu talerul (pe cineva). sim i că-i înghea ă sîngele în vine. 1) a înghi i aer. a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. a se înhăma după cineva. rabdă! a înghi i cruciş. a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă). în germene. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere. a se lupta) ziua cu noaptea.. repede: atunce în grabă . ) a suporta cu greu o durere. suferin ele. a înghi i hapul. 2) (fig.. 1) a mînca cu mare poftă. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a se îngîna (sau a se bate. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. . OD. a înghe a lemn.) a o pă i. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. a-şi îngreuia stomacul. grăbit. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. (reg. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi. (fig. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca. a-şi înghi i limba.

.. în loc de . 3) comer cu ridicata. în mică măsură sau în măsură neînsemnată.: s-a discutat mult în jurul acestei probleme ... să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară.. în lumea largă în lumea largă. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. a înjura profanînd cele sfinte.EM.. un ăran în miniatură. în amintirea cuiva (sau a ceva).. în larg în larg. a înjura de cruce în jurul .CAR. 2) în cursul. 1) în locuri depărtate. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege.. substituit cu . ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR .. (sau în locul .. în măsura (sau în limita) posibilită ilor. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). 1) în cantitate mare.. înlocuit.) a începe (sau a se apuca de) o treabă. 2) la scară redusă. nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate.. foarte mult. din cauză că lipseşte ceva.. în bună măsură: au desăvîrşit .. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă. (cuiva sau a ceva).. ) în toate direc iile. în linie în linie. la vale... în jurul . (fig .... înjugă sacii la car şi hai la moară. de-a binelea. să măcinăm boii!. ) în mediu.. în memoria . de tot. 2) relativ la . înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. în legea cuiva în legea cuiva. cu totul.. în general. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. miniatural: un înc de vro şapte ani. în (sau prin) mijloc sau în (sau pre. în josul în (sau din) josul. cu to ii. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri. integral. la nivelul . în genere. printre. peste tot. în medie. BARI IU.. în şir drept.POP .) spre cea mai multă parte. departe de ărm. ca omagiu postum. pe scurt.în întregime în întregime. în linii generale în linii generale (sau mari).. în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş.. a înjuga boii la car a înjuga boii la car. sau în (sau pe) mijlocul . 1) în preajma . în timpul.POP. în mijlociu. în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş. masiv. cu totul. în mărime reală..ext. în cantitate mare. nişte corni e în lege. 2) în rezumat.. în mărime naturală..POP.. între.. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură . pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş. în masă. întru) mijloc de . în medie sau (înv. în toate direc iile. BIBLIA..ISP . în (sau din) lipsă de. (pop. de-a lungul şi de-a latul.. . în linia .. DOS . în (sau la) linia . 2) pretutindeni. pu in. în dreptul .1) de dimensiuni foartemici.. în felul cuiva. în loc de . 2) în număr mare.....VLAH. în josul apei în josul apei.. adevărat: două cucuie tari . 3) la mijloc.. în (cea mai) mare parte sau (înv . după bunul plac. aproape. în lipsă de. în mare.. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente. în miniatură. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie.CR . la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş.. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea.. în cantitate mică.).. (p.. în majoritate.. în (deplină) libertate sau în toată libertatea.. în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului. 1) pe scară largă... în lături în lături. 1) la mijloc.

(înv. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de . inseparabil. de-a) notu.. în gol: privea în nevăzut. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea.. . cu piciorul sau în minte. în total..DOS.NEGR . în natură. 1) lipsit (de ceva)..REBR . tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare.. în mod necesar.SAD . 1) în (continuă) mişcare.CEZAR. în (sau din) numărul . în monolit. în speran a . în acea clipă. în nepăsare.PANN. ) în negre. în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. (înv . în neorînduială. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR. în mişcare. a zugrăvi o casă. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng. încîlcit.HEL. în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. cu buzele sub iri şi strînse. neapărat.EM.) muchii.EM. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. în not sau cu (sau a. DRĂGHICI.. (pop .. ) agitat. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr.. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor.OD. în numărul . nepieptănat: crai cu barba-n noduri. agitat.. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul. 1) mişcător..ext .. în nădejdea .ISP . în neastîmpăr. dintre . vesel: dar el cîntă-n nepăsare.) activ. .. în noduri.) complet.. patru etc.în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . cu necesitate.RUSSO . a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . în nevăzut. fără socoteală. (p. 1) fără a-şi da seama. parc-ar fi la masă mare.P. în mod organic.ext. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă.. a conversa mult cu cineva. 2) (fig ...AL .MACED . în număr. ) îngrijorat.AL.. în produse: plată în natură . în minutul acela.GALA . 2) (fig. a repara. 2) în suferin ă. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru. în necaz. în neştire. fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. în număr de .. în nevoin ă..FIL .. în noaptea timpurilor. a se înnoda la vorbă..) înotînd: au trecut în not.. în (trei. străvechi. a se înnoda la ceartă. în negru sau (înv. şi reg . în necazul . (p. în minte. printre. 2) fără rost. ) chinuit. în neodihnă. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. în haine de culoare neagră. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. în nevoie. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. în ciuda . în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. a se înnădi cu cineva. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa.. . în gînd: a bate tactul cu mîna. 1) în realitate. a înnoi o casă.. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi. în neştire.. 2) în obiecte.... POP.:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) ..) nepăsător. în momentul acela sau în acel moment.ISP. cum este în iad. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta .POP. în vremuri imemoriale. indisolubil. distrat. era tăiată în monolit. (înv. obligatoriu. încordat. fără doar şi poate. cu socoteală. 3) fără măsură.

GR. confiden ial: se adunau să le dezbată în particular. a avea ochii plini de lacrimi. a înota toporăşte. 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. după opinia. ) de formă. în (sau prin) partea locului.. pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. în treacăt (fie zis). în ochii cuiva sau (înv.MARCOVICI .POP. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte.. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame . în patru. . în osîndire. în pantă... 4) aparte. (cuiva sau a ceva).. în ordine.. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos. în paguba .. în particular.. între noi (fie vorba): mă rog. II.. în opozi ie cu . în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba . confiden ial: to i vorbesc în parte. . în special. 1) (înv. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza.. 2) într-un grup restrîns. pe) numele (cuiva sau a ceva).. în original. ghea ă.. în numerar. (reg .P. în (bună) pace. 2) în oarecare măsură. într-o doară.fără cîştig material. necopiat.SAD. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. pieziş. a cădea la fund (ca un topor).. ... 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. a înota în seu... în (sau de-o) parigorie. nimeni nu ascultă.PREDA .GHICA . (despre plă i) cu bani lichizi. în onoarea . în linişte..PREDA . a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). a înota în miere. 1) în mod deosebit. .. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine.OD. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii. spre cinstea . în patru păr i egale.BĂLC. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor .. (pop .în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea .BOL. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea. în pagubă.CĂL . 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e. a o duce foarte bine. înclinat.. în paranteză. spre lauda . 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte. 3) separat.. ) personal. (reg .URIC.AL. înpierdere.) urgisit. 6) în special.) de hatîrulcuiva.) a nu şti să înoate.CAR . în opozi ie cu . (p. (cuiva sau a ceva). aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate. a fi bogat. separat. ) înaintea ochilor cuiva.. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte.. prin acele locuri. .ext. în parte. în paranteză (fie zis). peşin. aşa cum se cuvine.) a fi foarte bogat. I. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor). fraude a făcut? CAMIL. în forma primară. par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute.. 2) din partea cuiva. în contrast cu . în cinstea cuiva.BOL. (reg . libertatea sa în numele suvenirilor istorice. aşa. spre deosebire de . netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original.BUDAI-DELEANU.AL. ) drept.. în parte în partea locului în particular în patru . după părerea cuiva.CAR.AL . în regulă.

în plin(ă) . în picaj.. în perspectivă. înaintea . în pozi ie.în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri. în pravilă.. în pilda . pe deasupra. (înv . (înv . în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta..) 1) pieziş. în mod efectiv. (reg . 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă. ) în necazul..CAR .. tată-său în picioare. (pop.. oblic. în flaute.. sub cerul liber.OD. în pildă.MAIOR . sub pretext: trimesese giupîneasa la ară.. în (sau prin) vecinătatea ..ext.. în picioare sau (fam . în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda .EM.. în miezul . în practică. în ajunul . şi reg . în (sau prin) preajma . împrejur. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. în preajmă .. s-a pustiit.: cîteodată începea să cînte în pilda iganului. 2) pu in înainte de .P . alene. (cuiva sau a ceva). cu intermiten e. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma . agale... împotriva . (înv.VĂC . în păr la galerie. (înv.. cu deficit.) în persoana sa. în pierdere.. în pizma cuiva.BĂLC . în (sau prin) apropierea . în patru vînturi... referitor la . fără cîştig.. în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă... vînturi).. care suflă d-a-n picioarele...BRĂESCU . (înv.) pieziş: drept în fa a muchei . . părăsit.) în pozi ie de tragere. pe lîngă aceasta.. însuşi. în ponce. cu to ii... concret.. în toate direc iile. împrejurul .. (înv . (înv.. în plin cîmp. personal: dieta .COŞBUC . în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată..... pretutindeni.TOP. în permanen ă. CAR. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce.CR. în (sau prin) preajmă. în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul. în popasuri... în piez. (reg . fără întrerupere. 2) chiorîş. ) chipurile..) în contradictoriu.: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi. în picioare sau din cap pînă în picioare.. în pildă că o trimete pentru trebiule casii.. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida .. deschisă de împăratul în persoană. în (sau prin) jur. 1) în (sau prin) jurul . însărcinată. în pensiune. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune. (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui.. aidoma: bucă ică ruptă.: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri.. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor. (înv . în piez..ISP.. (p..SAD . un tărîm undulos.. prezen i cu to ii: mitocănimea era .NEC..... în perilipsis. ) în (sau prin) fa a .. . to i cei de fa ă. în păr.SAD . în poară.. nu tîrzie vreme după aceea. se deschide.: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor. şi reg .AL . abandonat.VLAH . în pofida ... ) (despre femei) gravidă. CAMIL. cu-ai tăi străini. în poancă. în ruină: rămîi în părăsire Despot. şi reg ... în părăsire. (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i .) în contra.) cu aluzie la . în persoană sau (înv .CĂL. în toiul . în pildă în pizma cuiva în plin . ) fără urmă: mormîntu lui .) de-a-n picioarele.. în plus. leit..OD . 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu.... ) pe scurt...COSTIN.. în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară.. în (sau prin) apropiere.POP . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar.

. nu veni diseară.. succint.... ) în prezen a ....P. în privelişte în privin a . 2) sub aspectul . în linii generale. în prezen a .. în privin a . în primă audi ie... în pripite.. iute.: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă.... în principiu. în mod preventiv.CEZAR. privitor la . iar într-al doilea .CEZAR. în primăvară.. SAD.... (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd... în prelungirea .. privitor la ..) de pripă. în fond. 3) (înv. în privin a vremei.ext.AGÂRB .... cu privire la .. în preven ie.: sînt încredin at. dacă s-ar întîmpla .... în primul rînd (sau loc)... în prezilele ..în prealabil în predmetul ... în prescurt. în (sau de) prezent. în fa a .: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării.... în (ceea) ce priveşte . 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare. în eventualitatea că ..... (înv. mai întîi. în ceea ce priveşte .... cu o zi înainte de .. în imediata continuare.CEZAR.. raportat la . referitor la . 1) în primul rînd. (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului. în pre .. POP..: în previziunea că nu mi se va acorda cererea.. în ziua precedentă. din punctul de vedere ...: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră. în prezent în prezen a . în principal.. în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala . să ia vreun lucru în pre . în preziua . în prezilele . cu precădere.PRAV. (reg .. în privin a .HASD. dascăle. .. înainte de toate.. 1) referitor la .... în (sau spre) privelişte.) în mare grabă.. sau (înv.. grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. (înv .. lipit de .. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară.. cum aude că-i bărbatu. P.....BĂLC.P. în predmetul .. în pripite-şi leagă capul. (înv.. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate. 1) în timpul primăverii. în prima linie în primă audi ie în prealabil. sub raportul . din punct de vedere teoretic. (p.... 2) în linii mari..... în zilele noastre. în văzul lumii.: în prezilele conferen ei na ionale din 1863...BOL . 3) în cursul primăverii viitoare: bade. înaintea ... pe scurt.. în chestiunea .. ) cu pu in timp înainte de .) relativ la . în ajunul .. ) în compara ie cu . (cuiva sau a ceva). ) în rezumat.) (cuiva). în prescurt în pre în preven ie în previziunea ..: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui. în văzul . în prima linie. repede. în priveala . acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte....) în zilele premergătoare .. foarte repede. grabnic: muierea-i mare dracu.EM... ) cu privin ă la . (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor. în cazul . mai ales. lîngă.P. . fa ă de . îmi procurasem un paşaport.... ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit ... în momentul de fa ă.: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii. (înv.BARI IU . în previziunea .. ...CR... în pripă sau (înv .AL......... în prelungirea .POP. privea arbuştii exotici.: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei..CAMIL. cel mai aproape de duşman... în vederile . (înv . mai înainte de . (sau priveliştea ...CAMIL.. mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i. în (sau din) preziua .OD.... vino mai în primăvară. la vedere.P. azi.BĂLC..... EM. în public......

în temeiul . în raport cu .. în viitorul apropiat.. fără măsură.. în rate. del negustor. GHICA .. 5) (înv .. cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului. în în elesul adevărat.. în fa a oamenilor. GOLESCU .. deplin al cuvîntului.) (aflat) în momentul culminant. plecat şi umilit...GR.. care cum pute.. în văzul lumii: eu. în mare grabă: venie... în putere de .) în văzul .în privirea . ) în scurtă vreme. în prezen a . (înv .. propor ional cu .. . soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri.) în viitorul (foarte) apropiat. în pu ine zile (sau ceasuri).OD .POP . în prostie. 2) (înv. în rate în răgaz .CR. peste cîteva zile (sau ceasuri). să mă pui în public cu un coate-goale.BĂLC . imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat. fa ă de . în toi: arşi a lui iulie era în putere.) în schimbul . în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii).. în propor ie cu . în (sau pe) măsura (în care) .. înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos..) după) puterea .ASACHI .. .. cu numărul locuitorilor.. (cu fruntea) în pulbere... 4) (pop . în propta . degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu.. şi reg . (reg.. curînd: în pu intică vreme are să se dea. inutil.. comparativ cu . după cum . (înv.... 3) (înv ..) în pustie... în propor ie.... pe deplin.. nu vine bine.EM. mai în putere şi mai luminos. în răgaz...HOGAŞ....) în publică.. în raport cu . împotriva .SL. în puterea calului..CAR..REBR . umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi... în pu ine cuvinte... mobila de salon în rate lunare...) în goana calului. puternic. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea].... plătit eşalonat: cumpărase ... ) care dispune de autoritate. în (sau (înv .FIL.SAD.) în plină dezvoltare..: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică. fără socoteală.. 6) plin de sevă. de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere. în ceea ce priveşte . în (toată) puterea cuvîntului. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere. în compara ie cu . în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz.SAD..CANT . într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie. în plină vigoare: era un om voinic. ) la putere. în rezumat. în proaspătă vreme în propor ia . ) în contra .. 1) în virtutea .. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp). (p. iartă-mi aceste nazuri.. numaidecît.: în puterea prieteniei.. că măicu a i-a spus bine..: în putere de bani. în neştire: toacă banii în prostie . .CANTA .. în baza ... în proaspătă vreme... în propta . în public sau (înv . (încă) în vigoare. 2) (înv .. 1) (înv ... în propor ie cu . în propor ia (în care) ..: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului. în puterea vîrstei.: în puterea aurului răscumpără pe părintele său.) prin for ă armată. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale)..P..CAMIL.AL.POP..NEC . în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu . că nu mă dă după tine. în plină noapte.) în materie de ..NEGR. 2) din privirea..: o picătură în raport cu nemărginirea. în puterea nop ii. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de . în pustiu sau (pop . zadarnic. voia negreşit să izbutească. se-n elege. în puterea ..CAR. 7) cu (de-a) puterea. în puterea calului... în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea ...VLAH.. în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv.ext . în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele.. tot atît cît .: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor... (înv ..

SAD.. în restan ă. 2) în toată regula. le găseşte în regulă. în relief.CAR .. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. ieşit în afară (dintr-un plan). regresiv. în realitate. economia acestui proiect. în ruptul capului.CAR. pe la.... echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr.. pînă acasă la mumăsa. [ei] întind corturile mari. POP . . în respectul ..SAD . asupra .. în repetate rînduri sau (înv.ARGHEZI . ) pe) sarcina . ostil. poartă pe marginile lor.VLAH.. în(tr-un) ropot. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena. 2) în legătură cu . ..P.TEODOREANU . din cînd în cînd.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului. tăia tot în rotogol..REBR. 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior.. dărăpănat. 1) împotriva . în fugă. nicidecum.. în roiuri. ) de repe ite ori.: un înot în răspărul apei. în răspăr..în răspăr în răspărul .. în răspărul primejdiei. efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate.....CĂL. ...: trec eu Dunărea. uneori. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III.. 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă.: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său.GALA ..REBR . 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie..GALA.. de multe ori.. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne. în privin a .. ruinat.. sau cu respect la .EM. în obliga ia ..... în atribu ia ..: cine era prea sărac . dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni.. stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină.. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr. în grupuri. de fapt. 2) în ciuda . pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor. la) roşu. (nici) în (sau de-a) ruptul capului. scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina ... 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. în rezumat. între timp: în răstimp. la fel. oameni şi cai în mişcare. în rezumat. pe seama . deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. în cete: răspîndindu-se în roiuri. proeminent: vasele mari.... în regie proprie. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp... în (sau la) (bună sau perfectă) regulă. în rezervă. cîteodată: în răstimpuri.HASD . în rotocol sau în rotocoale.. rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. fa ă de . 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă . aşa cum se cuvine: omul legii .CAR.. în relief. (pop .REBR. pe scurt: iată.EM. în regres. examinează scrupulos actele..SAD . 1) în formă de cerc.. (despre clădiri) netenciut.) foarte repede.. . potrivnic. în risipă.. în răstimp.VLAH .BĂLC.COŞBUC .BARI IU. în pofida . în ceea ce priveşte. în nici un caz. în (sau din. cu nici un pre ... în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul ... în (sau la.POP. 3) contrar. egal. de aur sau de argint. în contra .CAR . 1) în seama . de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul. în rînd..STANCU. în ruptul capului..... în răspărul . . în grija . în (sau (înv. restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor. executat cu mijloacele beneficiarului.. în spirală... într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai..CAMIL. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat. pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra . 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. în ruină (sau ruine). 1) în ordine.

pentru a arăta.) spre) semn de (sau că) .... la....CAR .ISP. în sensul său. (înv . în al doilea rînd. umblînd mai multă vreme în sec.. în prăpastie: vru să sară peste zid..SAD ..... în taină. dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină. şi anume.. ca dovadă (că) . (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă. ca expresie a .. a dovedi sau a întări (că) . să nu-i uit numele.. .. peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească. ) în lipsuri. seara: cum ajunge soarili-n sară.CĂL. 2) în onoarea .) degeaba: fratele Greuceanului. valoare.POP .. a nu însemna nimic. în (sau pentru) sănătatea . a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai. în momentul acela.. ca semn de pecetluire a jurămîntului.. în subsidiar..) în secretar. era acest punct de sprijin. în cinstea . către. ) în aer. importan ă. cu alte cuvinte.. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire.. aşa cum dorea Titi. în sensul unei apropieripolitice. 3) (reg. în secundar. în loc(ul).. 1) (înv . EM . pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla.IORGA .IORGA . separat.. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta. în semiprofil.NEC.. fără martori..: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului. 4) (despre tuse) fără flegmă... în sensul .. în particular.STANCU . 1) în direc ia ..NEC. prin intermediul unui text scris. însă. în schimb în scopul ..ISP .. ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile.. pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse. în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de ..: dă paloşul să-l sărute. ...PREDA. în schimb sau în schimbul . în (sau ca. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre. într-un grup restrîns. ca echivalent. în scris.. cu inten ia .) la) seară. pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos .. fără succes.. şi reg . 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL.. curînd..în sarcină în sănătatea .CR. în interesul . la) scurt timp sau (înv.. ca probă (că) .. ) spre semnul . în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze..PREDA ... în sensul că .. în sec.. a nu avea nici o însemnătate.TUDORAN. se întoarse la locul de despăr ire.. în nevoi. 2) (reg. în (sau cu) scopul . spre: încercările ce se făcuseră. pentru ..... în (sau (înv . a socoti.. astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil. în secret ... peste) scurtă vreme sau în (sau după.. sau (înv . în scris în sarcină.) cu scopos. în sec.. uscat: tuşi în sec .. (chiar) atunci. 2) potrivit vederilor. în secret sau (înv . în sensul . în sensul că . în (sau după.. a însemna la răboj. de la Mihai Viteazul încoace. sau (înv. sări.. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor. în spiritul . în gol. pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee . (chiar) în clipa aceea... în vederea . pe moment. în timpul serii. drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire.. .... îşi ia furca subsuoară.. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate..

la rînd.) vărgat... 2) imediat.SAD. spuind despre moşi păroşi. valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari... de nevoie. în slujba . reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. (înv... 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge. minciuni. în embrion: astfel.PETICĂ. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . 1) succesiv. dar i-a întors tot mai mult..) cu for a. fleacuri.. în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie. în sînul . 2) plin de sînge: măgariul ... în mintea cuiva. în sfîrşit... în fază incipientă.) cu şoptă.COŞBUC.BOGZA. înspre olaltă.. si-ne. în stadiu ini ial. în (sau a) silă.CAR . în servicie.. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină. în glumă.. în sîmbure în sînge în sînul .. în (sau cu.. în şipot. 1) în carouri.i. în pierdere. a înşela la cîntar. în sînge. în număr mare.SAD .ISP. a înşeua murgu-n pustiu. a înşira (sau a spune) la gogoşi. la urma urmei: diligen a soseşte. într-un mare număr de exemplare. ) întru) sine (sine-mi.AGÂRB.în serie în serpentină în servicie în serviciul .) într-un) şir (sau şirag)... în serviciul . cu şerpuituri. s-a dus în şir la palatul domnesc.. fiecare formă. . înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă . în curs de formare. (înv . a lui etc. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii.. a calcula greşit..PANN .. ei pot să fie mari... în sîmbure.) încet.P . ICHINDEAL . în (sau la. în (sau de) şagă. a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). să vă spui la moş pe groş. neîntrerupt. în stare născîndă...POP .: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. înspre cădere.) sau în sinea mea (a ta. (înv . 2) (reg . cu matostaturi în şatrange. unul după altul. în (sau (înv. în sfîrşit. (reg . în solda . de) silă. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. în fine.. 2) cu (de-a) sila.. prin) silnicie. numaidecît. a se înşela la socoteală. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă. în (sau cu.OD ..TOP. a sta la taifas. a spune verzi şi uscate.POP.. în folosul . (înv . la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă. necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri. în cuprinsul . cadrilat: un lat brîu .CAR.CAMIL. unul către altul.. a înşira (sau a spune. în serpentină. a-şi face iluzii zadarnice. actual. fără plăcere. în interiorul .. cu voce scăzută: fete .) de actualitate.. în cele din urmă. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge . la un anumit moment. cu cotituri. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. în mijlocul .).: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine. ) spre asfin it. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. într-o doară.EM.. în propria conştiin ă. (foarte) încet. sine-şi etc. întins: dîndu-ise ceea ce a cerut. trec grăbite chicotind în şoapte. a spune palavre.. în şatrange.EM. a cîntări incorect. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC . consecutiv. în interesul . 1) fără interes. în forul interior: mă întreb în sine-mi.FIL. în gîndul.

a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui .. iubito. prevăzută. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere.. a se întinde ca caşcavalul prăjit. dispus. în tălpi a sărit. a bate (pe cineva). discret: iubind în taină am păstrat tăcere. pieziş. (înv. (p..URIC . (înv. 3) pe neobservate. salteaua). îi pui în cap estul. . fără a afecta activitatea practică. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. (reg . în teză generală. a se întinde ca pecinginea. în (sau cu.1) pe ascuns. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. în tălpi. de firea lui este să se întinză ca pecinginea. la data fixată. talentul.MAIOR . şi rabdă-n tăcere. în teorie.VLAH . în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu.în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . în (sau (înv. a se răspîndi. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. (a. tihnit: dormi.POP. a se baza. în terase. nestingherit. n-am venit să. cînd merge bine. (înv ..i tulbur somnul. dormi în tihnă. 2) în linişte. a întinde fuga (sau o fugă). tăcut: îl îmbrobodeşti. în teptil.P . în linişte. a se întemeia pe ceva. în (sau prin) tangentă.. să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. ştii.) a se bronza. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. a fugi.) zadarnic: am aşteptat în taină. în (sau la) termen. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul... ) întru. în (sau la) talie. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt.ext. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice. CEZAR. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). în timp ce . să fie rochia gata în termen. a întări din piele. în picioare. urmă în şopot iganca. a întinde ca pe o obială (pe cineva). în pantă.) întru. ) în general: în teză generală . în voie. şoptit: eu ştiu de ce te temi.HEL .POP. ) vertical: pe geam l-a văzut. a se sprijini pe ceva.. încet: la răsărit icoane. i-au întins cojocul. căci nu am văzut nici un vînat. prin) taină. netulburat. în taluz.POP . tangen ial.EM . oblic. (reg . a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). în şoaptă. măria ta. cu) tăcere.. POP. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a. 1) fără a vorbi. de la străbuni lăsate. că se rupe! POP. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit.. 2) (reg ..CAR .PANN . a se lă i peste tot: nego ul. în secret.KOG.EM. a-i întinde cojocul (cuiva).ISP. a bate (pe cineva). în pace. a se întinde numai cît îi permite mijloacele.. liniştit. a se bizui. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată.SAD .SAD . a nu vrea să asculte. la. dar în practică . nu s-a făcut niciodată. a se întinde în pălişul soarelui. ) în taină. puterile. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. fără a crîcni. a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă..) a se face că nu aude. (înv. pe cînd . chiar ca p-o muiere. pe.. în vreme ce .OD .1738).a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească.). în tăria mea (a ta etc.. dracii haida să majungă.

a o duce greu. fra ilor. a se întîlni pe teren (cu cineva). a se nimeri acasă.) a pedepsi (pe cineva). a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă. (p. [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. cît te ine) plapuma!.PANN. prietenii s-au făcut nevăzu i. în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. a momi.) venirea lui Isus Hristos în lume. mai înainte. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. pune-o în traistă! CR .) a atrage. întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. întîiaşi dată.ext. a fi. (reg . întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară . în tîrg şi la moară.. a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune .CR . a se întîmpla de fa ă (sau acasă). prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos. a ajuta (pe cineva). pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR. înainte de toate..CORESI. a întinde masă cu cineva. despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. a întinde vorba. în tine. ) a trăi în mizerie. (bis . (pop. de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). 1) a saluta (pe cineva).) mai întîi...) a avea ghinion. ajutorindu-le.. 2) (fig . tu în col petreci în tine. (înv . . peste posibilită ile sale. (mai) întîi şi (mai) întîi.. a încerca să facă ceva peste puterile. a se întîlni (sau a se întovărăşi. 1) a da ospe e. a întinde masă (cuiva). a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva). a întinde mîna (sau (înv .PRAV. să va certa.a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval. .DELAVR . a-şi lua nasul la purtare. a da de mîncare (cuiva). a înşela: undi a dacă voi tinde. (pop . a lungi vorba. a se obrăznici. a se întîlni doi proşti la un tăciune.) tusea cu (sau şi) junghiul. a se potrivi ca . întîia vreme. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. plapuma). întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi.) mînă bună) (cuiva). împrejurul: legăm calu . (fig .. a fi bun prieten cu cineva. a întinde pedeapsa (asupra cuiva).) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi. în sinea ta: şi de plînge. a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). a pretinde mai mult decît i se cuvine. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare..EM .(înv . li s-au făcut milă. a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. ) peste tot. de se ceartă.CAR . şi de dzisele tale nu rătăciiu. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a.POP. 1) a lăsa undi a în apă.) în cerc. a vorbi mai mult decît trebuie.PSALT . a se bate în duel (cu cineva). 2) (fig .MINEIUL. în jurul.ca tusea cu junghiu’.. a-i întinde (sau a pregăti.

a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). a-şi întoarce mantaua după vînt. (reg.i fie sigur. purtarea. STANCU . a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. a sforăi (în somn). a răsturna. a întoarce porcii. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a i se întoarce ochii în cap (cuiva). 1) a prosti. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. a fi oportunist.COSTIN. (despre sugari) a în ărca.POP . a se întoarce ca moara în vînt. a se întoarce (sau a se învîrti. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva).POP .CR. a preface. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). 1) a se învîrti pe loc. a readuce la via ă. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. a recurge la viclenii. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. bună mehenghe. măi badeo. a fi schimbător. a întoarce capul cuiva. a cîştiga simpatia.CR . a întoarce foaia. a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug. a-şi schimba brusc atitudinea. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. a-şi schimba brusc atitudinea.AL. părerile.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). a salva de la moarte (pe cineva). a întoarce o haină (pe dos).ISP. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul.ISP. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva). a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a (i se) face grea ă. a-şi întoarce cuvîntul. mi se întoarce rînza pe dos. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. scîrbă (cuiva). a o întoarce ca la Ploieşti. a întoarce foaia: ei. ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos). a-şi recupera pierderile. purtarea. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. a-şi întoarce fa a de la cineva. a înşela pe cineva. a întoarce (toate) cu curu-n sus. a-şi schimba brusc atitudinea. nestatornic. a-şi întoarce paralele. 2) (fig . îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a întoarce de la moarte (pe cineva). 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata.ISP. a face vraişte. a (se) îmblînzi. (pop. . a (se) întoarce inima cuiva. a întoarce de la î ă.URIC . ca să le poată întoarce inimile spre dînsul.POP. începe s-o întoarcă la şurub.DRĂGHICI . a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei). întoarce-l tu singur. nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a se adapta împrejurărilor. a-şi schimba atitudinea. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). a sări) într-un călcîi. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva).POP .

(de) pretutindeni. . te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. şi de să va întoarce sfera .BOL. a întoarce pe dos. clipa) sau în (sau pe. nasul) (cuiva). a se schimba situa ia. în (sau din. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent.BOL.. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. a dispre ui (pe cineva). clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. (înv . atunci după cuviin ă.CR. pe deplin. în plină desfăşurare: petrecerea era în toi .. ha! AL. (de) peste tot. cîntă ca paserile. 2) a desconsidera. a(-şi) întoarce vorba. anul). cu viclenii: şiret el. lumea din toate păr ile îl înghesuia. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR. a întoarce tîrgul. a se întoarce norocul: s-o întoarce. ha. în toată firea. şi pop. seara. în fiecare zi (sau diminea ă. care a fost în to i timpii şi va rămîne.REBR.EM. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa.. a înşela (pe cineva). mereu: este un gen de poezie intimă. (de) pretutindeni: dragele iubirile. matur. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). roata şi la mine. în orice clipă: domnul Ştefan. a min i. pe deplin. a intra la necaz. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc. a(-şi) lua vorba îndărăt. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. . pretutindeni..) de toate păr ile. pune. în toată regula sau în regulă. dosul. a părăsi (pe cineva). luna. în toate col urile.PANN . în toate zilele sau pe toată ziua. dar eu şi mai şi . că i-am întors un şurub . lună. permanent.) în întregime. seară. a întoarce traista pe dos. noaptea.) tot timpul. în fiecare zi.. 2) v. peste) tot momentul (sau ceasul. a modifica. mereu. în (sau din) toate col urile (lumii). a întoarce vizita cuiva. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . în toată cinstea. veritabil.POP . a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. 1) (înv . în toate direc iile: pe unde trecea. de lipsuri. a da de nevoi. în toi. în toată puterea. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. în lege: este la mijloc un complot în toată regula. a umbla cu şiretlicuri. a-i întoarce un şurub (sau şurubul. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi.POP . în putere.) în to i timpii. el. a strica o învoială. ) în fiecare clipă.CR. în mod sincer: î i spun.REBR. 1) a nu mai asculta. după toate regulile. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. în toată puterea cuvîntului.. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. săptămînă.i în gînd ..noapte. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. din belşug. a adapta.MACED.POP. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată. săptămîna. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua. gata de luptă în toată clipeala. în torent. un tîrg. întotdeauna. (înv. în toiul cuiva. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. şuruburile) (cuiva). în toate timpurile sau (înv . ha. 3) a se supăra (pe cineva).a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera). în toate minuturile sau în tot minutul.POP . şi reg . în toată ziua (sau diminea a.. în toată cinstea.POP .

din toate punctele de vedere.AL . imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . şi o luară într-acolo. a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi.CAR . a se întreba cu cineva sau (înv . în tot modrul.. (reg .. (înv. (înv. într-alt chip. altminteri. în total opt zile... pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată.. în asocia ie.SL. întreabă-mă. 2) fără intă... că n-am habar. a senatorului Andrei Mocioni. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta. .VOR. într-aceea ce .. a întreba sfat (de .. altcum: într-alt chip n-avură cum face.HOGAŞ .) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă. POP. (înv .DOS . una peste alta: căldurile au inut. în partea. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. foarte mare.. într-aiure(a). oricum. într-acolo... în total. ) pe fugă. orice s-ar întîmpla.SAD . într-alergate. acum. nu ştiu mai mult decît tine. 1) trecînd.P.).. într’acoace? AL.. întru totul: cu conlucrarea. în trăgători. în trecere. . toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi.) alergînd: boierii ieşiră într-alergate. în tot respectul memorabilă. (înv. să te-ntreb! în torente. degrabă. în compania .deşi cam în treacăt.ARGHEZI..BARI IU. încolo: zăriră nişte palaturi . ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său. la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher.LET.. potrivnic: multe într-alean se fac. a-şi căuta dreptatea la judecată.. 3) vremelnic. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea.CAMIL.) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare .) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa.: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini.COD. tot. (înv .DOS. (p. au întrebat sfat. în întregime. la mine să vie să se întrebe. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea. în tovărăşia .ISP. într-ascuns. 1) cu totul. fără a insista: am atins acest subiect . în cîteva cuvinte. chemîndu-şi boierii.) a-şi întreba (jude ). şi pop .IORGA . în tot respectul sau în toate respectele. în orice împrejurări.. pe ascuns. într-alean. ) în timp ce . împreună cu .AL...în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia ..OD. în tovărăşie. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui. în această clipă. în tranzit. într-acest ceas.. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . în tot cazul sau în orice caz.ŞINCAI. a face proces (cuiva). şi pop .EM. 2) pe scurt..GALA. să te-ntreb!. în general. în trăsuri generale. altfel. ) în linie. ) împotrivă.CR.ext. numai cu o întrerupere de vreo patru zile.. în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. degeaba mă întrebi. adecă soseaşte călare svîntul. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. în treacăt. direc ia aceea. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă.. 2) peste tot. într’acoace. într-ales. (mil.URIC .VARLAAM. în linii mari. pe alese: ia sălă i într-ales. în tovărăşie într-aceea ce . la întîmplare. în trecere.

îndată. în troiene. (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică.... copilă. înfiorat.. cu vorba. tremurînd: cu inima în tremuri. trecător: cîte numiri ar inventa el .) în tremuri. pasager. (reg .) pentru necesită ile cuiva: suma .. 1) în formă de scară.. cu nebuniile). imediat: au pot să fiu. fără martori: o să-mi spui altădată . în tremur sau (înv . într-o clipitură. în fugă. se prăvălise întunericul nop ii. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară. 3) fugar.. treptat. 2) pe scurt. în fiecare zi un an. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. (pop . a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga. a se întrece cu dracul în fugă.COSTIN . în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . între lumea fe ei (sau ochilor). dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească. şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. iar în crăpatul zorilor . reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. între lumea fea ei tale îmbla-vor. într-o doară. fugitiv.) într-o doară. pentru un surîs de pe buzele ei. în treacăt. fără a insista. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. a depăşi imagina ia.. . în agonie.) într-o clipită: copiii crescură repede .) a fugi repede. în aer. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările . a se întrece cu gluma (sau cu şaga. între via ă şi moarte. (înv. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă. la noroc. cu dedeochiul.POP. în acest răstimp: între timp. un surîs în trecere.SLAVICI. între olaltă. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . de trei ori Dumnezeu. şi pop . neîntrebînd voia craiului. a face mofturi. Doamne.BLAGA . într-o clipă (sau clipită) sau (reg . de probă: l-am ales. Catrino? COŞBUC ..ARGHEZI. într-o cercare.N. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“. a depăşi orice aşteptare. (înv . ANGHEL. a exagera. în cîteva cuvinte.POP. (înv . în troică..a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva.SAD . confiden ial.. a se copilări: haide. într-o cercare. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul. să vedem ce minte are. a întrece (toate) aşteptările..EM. treci pîrăul! ce te-ntreci.) înaintea cuiva. trei ani într-o clipitură. a se întrece (cu firea). (înv . a întrece orice închipuire.PSALT.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. altădată. în trebuin a cuiva.STANCU . a sărit ca fript drept în picioare. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP. 2) în etape. 1) la repezeală. cînd vom vorbi între patru ochi. între patru ochi (sau pere i).) pe clipită.EM. nazuri. 2) unul pe altul. fasoane. în trecut. în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare.MAIOR . între timp (sau timpuri). (reg . . între cer şi pămînt. în fiecare noapte alt an. în trepte. au îmbrăcat pruncul. întreg la (sau de) minte. numaidecît. aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. peste oraşul uriaş .ISP.EM . în trecere.COSTIN.GOLESCU.

. cam la o parte.i trebuie prea mult curaj.) cu o ocazie oarecare. 1) (înv . stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere.EM. CAMIL. în direc ii opuse. dar într-o potrivă cu dînsa.SAD. dobîndi glas. . (reg . (înv .care curg pe nică. ARGHEZI. într-o (bună) zi sau într-una din zile. . pe loc. (înv . din) nărav. într-o parte şi în alta. odată. 2) pe potrivă. întru adevăr sau într-adevăr. mereu: poroncele aceste nouă.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. stă şi vorba pusă la loc cu temei. DOS . într-o zi oarecare. într-o (sau la o) parte.OD. într-o (sau pe o) rînă.BIBLIA. în goană. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv.) în vreo privin ă. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. pre) trufă (sau trufie). şi pop . numaidecît. într-o secundă sau în două (în trei. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL . ) foarte repede. foarte repede. Panait. într-o rînă.CORESI .DELAVR .P . ca să alergi înainte. ) în tîrziu sau (reg. precum acela. 2) (reg . cîndva.) pentru a se mîndri. (înv.CR. ce pentru mîntuirea noroadelor.VARLAAM .) în (sau din) vremea aceea. şi reg . într-o nimară. te întreb într-un tîrziu. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. într-o părere.AL . PRAV . pe dată. fără întîrziere. în patru etc. 2) foarte des. 1) într-o doară. prietinul meu. imediat. (înv . în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . îndată. (să fie) într-un ceas bun!. repede. după multă aşteptare. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. 2) (despre obiecte) înclinat. GALA. pieziş: îi pusese căciuli a .EM. nu. la întîmplare. întins. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. la răcoare.. într-un răstimp: într-o toană. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. nu spre trufă. după mult timp. imediat.) pe o parte. într-o margine. . (înv . cu adevărat. 1) într-o latură. (reg. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă. într-un anumit sens. . într-un buc. aplecat) pe o parte.) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul.) insistent. curînd. (înv . pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii.CAMIL.CR . ceva.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. oarecum: a zîmbit şi el aşa.) în egală măsură. întru (sau pre.CR. întru deşert.) zadarnic: întru deşert ne trudim. întru (sau din) acea oară. de la o vreme. din clipă în clipă. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. într-o părere. ) repede. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. 1) (despre oameni) (culcat. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori.CR. 2) deoparte. odihnind p-o rînă! PANN . (înv . într-o clipă. într-o toană. la un moment dat. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. într-o potrivă. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. pe ceas.) 1)foarte repede. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. în (sau spre.P. ) după un tîrziu. (înv . tot la umbră.POP . la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei. într-o tinsoare. la moment. întru ceva..PREDA. acum. şi pop . într-un suflet. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare.

într-un timp. într-un şold.. peste tot.) cu totul. într-un minut sau în două minute. într-un (sau cu un) glas (sau grai). odată.ISP. mai că . întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă.. într-un noroc.. s-a terminat!. ISP. fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. îndată.ISP.. odată şi odată..URIC. la întîmplare: să mă duc. într-un peş.) pu in lipseşte ca . curînd: într-un minut fu aproape de pădure. în unanimitate.P. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii . în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. (a. întuneric beznă.VARLAAM... URIC . pe o coastă. într-un cuvînt. şi pop. (înv. întru toată deplinirea. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. într-un hat (sau hat în hat) cu .BIBLIA . 2) de nimic..POP. într-un rînd.. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. în. (înv . de la o vreme.AGÂRB . oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş.. într-un suflet.POP . vecin cu . imediat. NEGR. (înv .. întru tărie..MINEIUL . într-un răstimp. la o dată oarecare. (reg. întru nimic sau într-o nemică. . orice damă l-ar fi văzut. vine tot într-un suflet şi domnişorul. înclinat.CORESI . într-un necaz. într-o stare de nedescris. împreună. (înv .STANCU. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! . la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare. . într-un timp mai lung sau mai scurt. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu . într-un glas. ce şi cetă ile întru tărie să puie. curgerea ploii conteni. întru pu inel. noi ne mişcăm împinşi din urmă.GHICA.) la fel.SAD. foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş. de aceeaşi părere. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina. deodată: răspunseră to i într-un grai.. într-un gînd sau la un gînd.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi. o scrisoare plină de reproşuri . în stare de apărare: voinicul. defel.. într-o rînă. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul. 1) (aplecat) într-o rînă.ISP. 1) împreună. a în ărcat bălaia (sau murgana)!.) în disperare: i-a scris. într-un timp mai lung sau mai scurt. la nevasta vrunui vornic. şi pop .HASD . 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt.CR.. în acelaşi fel. în tuşă. într-un necaz. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat.tr-o clipă. ) în siguran ă. ) (culcat) pe o parte. în turmă. nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. acum sau altădată. a se întuneca la fa ă.CAR .. ) pe o parte..POP . într-un (sau la) noroc. într-un răsuflet. deopotrivă. 2) (reg. cu grămada. foarte repede.CAMIL.. (p.strîmb. în rezumat: într-un cuvînt. cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. (înv .1820). la nervi. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea.ext . deodată: într-un răstimp.. pieziş. la nimereală. într-un hal fără (de) hal.. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a]... întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip. (pop. se schimbă şi ei în pămînt.într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu . VARLAAM . la un moment dat. ) 1) deloc.

PANN.. (pop . în epat la minte. în (sau de) varvaric. PANN. în văzul . în ultimă instan ă. în epat la limbă. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile. a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. a se învă a minte. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a. copile mic de stat. (despre nave) a eşua. îndărăt. a (se) învă a cu nărav.EM ..: lucrurile se făceau în văzul lumii. în spatele . fa ă de . a fi ascultător. ) de-a rostul. 1) a învă a exact ca în carte. în valuri sau valuri-valuri. a în elege (sau a şti) de cuvînt. (reg. în elege de cuvînt!.a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . în van i s-a tîrît la picioare. a învă a păsăreşte.EM.. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic. văzînd că toată munca lui este degeaba. se în elese cu el la cuvinte. în ultimul moment. (pop . a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură). iste . în ultimă analiză. 2) a învă a în mod mecanic. degeaba. beat. (pop . (chiar) în ultima secundă. de rost)..: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie. părăginit.. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul . POP . zadarnic: în van l-a rugat. a se în epeni pe nisip. în urma . sarcastic. dinapoia . inutil.. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus.. dar la minte în epat . a învă a pe de rost (sau (înv. POP .. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a.) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. vioi: măi. 1) ame it de băutură... într-un tîrziu: în urma urmelor. înainte de a fi prea tîrziu. a învă a păsăreşte. a cădea la învoială: Mihaiu ... în ultima clipă. în cele din urmă. SAD . dinapoi.. la urma urmelor. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus. eu nu i-oi mai da drumul vara. a învă a buchea căr ii. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. (chiar) în ultima clipă.. în spate.POP. a învă a pe de rost. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă ..POP.. . a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile).ISP. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. în urmă. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. a memora fără a în elege..POP . necultivat. a învă a papagaliceşte.. a învă a minte (pe cineva).BOL...... în fa a . 2) ironic. a învă a papagaliceşte. se toarnă. în el sau în elul puştii..GALA . a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte.POP. în van.. în urma urmelor. în elină... se dete la prins musculi e.. îndărătul .) în cele din urmă.

a învîrti pe degete pe cineva. în vederea .. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . NEGR.OD. 2) (bis. (înv ... a manipula pe cineva. (reg. în vreme cînd .CAR. a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine. a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte. a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva. ) a umbla cu înşelătorii. în timpul apropiat de . . 2) (înv . veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci.VLAH. ai fi trăit în veci de veci. în vecinătatea . a i se învîrteji capul (cuiva).. s-o stăpînească de veci. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai.. în vreme ce. (înv. deprins a te ciocni la to i domnii. a zgîndărî o rană nevindecată. (reg. în vecinătatea . ) a se ajunge din pre sau (înv .BĂLC ..NEGR . la orizont.AL .. îi zise cumpărătorul . în vecinătatea serii... . . 1) de-a pururea..în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. în vederea . ) etern. în (sau prin) apropiere.: dau voiniceşte asalt ..EM.NEC....) a rupe pre ul (sau tîrgul. cîtă vreme . 3) (jur. a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. înrăit: învechit în zile rele.) cu voce tare.. în zadar în zare ..EM. în (sau prin) vecinătate.: acel turn. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI.: două metode în vederea aceluiaşi rezultat. aşezat în vecinătatea por ei. a avea la bunul plac..... a învîrti dulapuri.. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg. cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor. în veliglas. în zare sau în zări. fără zgomot. pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP. ) niciodată. (p.. tocmeala). CANT. (înv .... în preajma . şi reg .. în timp ce. în (sau prin) apropiere.. 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie. şi reg . zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie. a da tîrcoale unui lucru dorit. în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. în public. înv... în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele.REBR.. a avea ame eli. (pe undeva pe) aproape. în jurul . în zadar.: Robinson cum era să le cunoască.EM. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană.. în (sau prin) vecini. . învoindu-se din pre . ..PANN. în eternitate.. suferin a (cuiva).. (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul..COSTIN . la discre ie pe cineva. pentru . a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă. a fugi. în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor.. ) din moment ce . a spori durerea. ) în vecia veacului. în vreme cînd nici văzuse.EM. a se mişca foarte repede. . 1) în apropierea ..) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia. învechit în (zile) rele.) în văzul tuturor.. ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie..) pu in înainte de .ext. HASD. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea.. (înv . în (sau la) vedeală.CANT . ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce. şi pop . în scopul . a pleca.

a juca de sîrmă.. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. î i stă mintea în loc. de păr lung îl apuca.. a(-şi) juca ultima carte. repede. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. a încerca ultima solu ie. (reg. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. 2) în fugă. .CR. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. a juca la bursă. dintr-o singură mişcare: arnău ii . a juca (sau a sări) tontoroiul. a se juca cu focul. jos pălăria!. CR. a juca o carte mare. a judeca ca o cizmă. a domina pe cineva. grav. niciodată. (reg. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . a judeca la rece.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). pe Iordaki s-arunca. (fig. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. fără ascunzişuri. viclean. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva).. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . a amăgi. a juca păpuşile. a stăpîni. a obliga... ) a spune minciuni..AL.M.. a păcăli (pe cineva). tontoroiul pe mormîntul ei. iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. îi porunceşte cineva. a fi prost ca noaptea. ca la o şerpoaică. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi.. a practica jocul de căr i. . în linie frîntă. joacă dracu’ pe urloaie. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. ) a se preface. a juca o comedie. 1) în timp ce zboară: paserile . a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. jucăuşă: un puişor de fată. e incredibil. (fig.. 2) a fi şiret.GHICA ..POP . a juca o co că (cuiva). ) se petrec lucruri ciudate. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. a juca (cu căr ile) pe fa ă. a fi deschis. a face joc dublu. sînt în stare să ne joace renghiuri. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). a înşela pe cineva. e de necrezut. 3) dintr-odată. a înşela. căreia îi jucau ochii în cap. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. toată admira ia! a juca căr ile. inimaginabil. unde nu călca picior de parte femeiască. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . a se descurca în orice situa ie. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele. i le prindea cu mîna din zbor. cînd începe a se lumina de ziuă. în zig-zag. a judeca cu obiectivitate. 2) (fig. (pop. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. (despre actori) a nu avea spectatori.PANN. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. a(-i) juca un renghi (sau renghiul. suspecte. 1) a avea privirea vioaie. a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). să. a juca cu sala goală.i îndeplinească toate gusturile. a juca la două nun i. . dintr-un) zbor. la Sfîntul Aşteaptă.. fără patimă. determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie.SAD. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva).CAR. a face cum îi impune.. ca mî a cu şoarecele.

la alegere! la anul. 1) foarte strîns. fructe cîte vrei..EM. vlăguit: după atîtea nop i nedormite. marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. la urma . niciodată.. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada ..CR. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. 2) (fig. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. niciodată. la adăpostul . la aer la alegere la anul. a înşela un credul. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul.POP. la cît mi-a sta capul (cu cineva). putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. apărat. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. la căderea serii. judecată solemnă. la calendele greceşti. în fa a lui Dumnezeu. ) foarte. ) a păcăli. a (se) jura pe sfînt. (fam. bun pentru locuit. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia. (înv. după aceea: „Amin“ zise Domnul . de apă). noaptea pe la cîntători. (fam. (pe) la aprinsul lumînărilor. 1) la umbra . cînd zorile-s albe. la coada .: stătea cuminte la coada şirului. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. la cataramă. ) sub pretextul .. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. dacă vă duce i voi? la cerere. îmbarcat. cînd o-nflori bostanul. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. a jupui (sau a beli) apul. pe la cîntatul cocoşilor. (pop.. (înv... la alegere. ) 1) a vomita la be ie. la brodeală. la Paştele Cailor. pe puntea navei.. la Sfîntu-Aşteaptă...) la nimereală. la cît mi-a sta norocul. la aşa cap. (fam . straşnic: be ie la cataramă . la sfîrşitul lumii.. la (sau în) aer (liber).EM. sub protec ia ... la (sau după) care. aşa căciulă!... protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. la cît vine (sau ajunge) (cineva). a jura strîmb. complet finisat: apartament la cheie .P. ferit. ) în ce hal ajunge (cineva). epuizat. .CEZAR. cînd se solicită: s-a transferat la cerere . virgulă. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. foarte transpirat. pretutindeni în jur.BUDAI-DELEANU. despre) cîntători.. un prost. (bra ) la bra . op ional. aşa sînt şi purtările lui. afară. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap..POP.. jumătate de picătură. la adăpost. ) cît noroc voi avea. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt.. (pe) la (sau pînă în. (fam. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie. ajunsese la capătul puterilor ... cum e omul. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii . la bună vedere!..judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul ... a jumuli un fraier.. pe alese: pe tarabe. la capătul puterilor. 2) (fig. a depune un jurămînt mincinos. la capătul . într-un loc neacoperit. la căderea serii. la ce?. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt. judecată de apoi. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate. (pop.. la întîmplare. la cheie. şi jur-împrejur căta. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). după care apoi se depărtă.. în siguran ă. la (sau pe) bord.

(pop. l-a iertat Dumnezeu. (fam. la fa a locului. la coadă . ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM.AL. ) impecabil. la hurtă. neîncetat: este admisibil . şi reg. la minut. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme. uşor de în eles. cu rost. la (sau de) modă. (fam. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. la iarna viitoare. în neştire.POP. fără cusur: era gătit la marele fix. la urmă: terminase şcoala primul . fript pe grătar: peşte la grătar . cum se nimereşte.CR... la fel. ) foarte departe. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . 2) (despre oameni) foarte cunoscut. la locul ei. că doar era la mintea cocoşului. la mai mare!. la grătar. la dracu-n praznic. ca şi de coborît.SAD. din belşug.CR..). în fond. la mare. imediat. viclean: mare hîtru mai eşti! . la doi paşi (de . aidoma: toate s-au întîmplat la fel. (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt.PANN. întocmai.PANN . l-a făcut ceapă cu apă. clar: pricepuse şi el. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . la drept vorbind.. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. la întîmplare sau în voia întîmplării. vezi Doamne. cît vrei.la coadă lac să fie. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. foarte aproape (de .URIC. a murit. nici nu apucase să cumpere ceva . într-o doară. l-a în ărcat Scarao chi. la maximum. la loc. disperat. ) exact. la întîmplare. la iarnă.). loc prielnic. la loc comanda!. trimis pe front. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară. (înv. cînd va veni iarna. perfect. (reg. BOL. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. ) e la fel de greu de urcat. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură.). (înv. ocazii să fie. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. la infinit. 1) pe ultimul loc..NEGR.. foarte departe. l-a făcut de rîs. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). POP. potrivit: vorba era vorbă. la dracu-n praznic.. la mintea omului (sau a cocoşului). într-un noroc: mergeam la întîmplare. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . ) e foarte şiret. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. (fam.. la discre ie. în voia soartei. lac să fie. .SAD. în cel mai înalt grad.STANCU. parc-ar fi intrat în pămînt. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. că broaşte sînt destule!..CR. pe loc: fotografie la minut. la mare(le) fix.. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. la urma urmelor. unde s-a petrecut fapta. (a fi) aşa cum se cuvine. la dracu-n praznic. la capătul pămîntului. la măsură. cu haine comandate la Paris . acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă.. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu. fără limită.. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme.

după miezul nop ii. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate..ext. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă . pe loc: Dumnezeu ..CR.. (p. la ore mici.SAD . la nevoie la nimereală la nivelul . fă loc!. 1) acasă. 1) de actualitate. în regiunea . la o adică..VLAH. fără a gîndi. (fam. a consfătuirii etc. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte.CAR. la nebunie: te iubesc la nemurire. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . la parte.): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. la nivelul . la nesfîrşit.. care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă. la moşii ăi verzi. pîn-la nemărginire. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . la nevoie. ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul.CEZAR. cu intensitate maximă. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. la negru. ce să faci la vreme de nevoie. insuportabil: jazzul urla la paroxism.. (înv. imediat.CR.CEZAR. cu pre de speculă.P.CONACHI. zi. la supărare: multe spune omul la necaz.. în dreptul . la întîmplare. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei .SAD .. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. la noapte. la o adică. în universul pămîntesc.POP. 2) la drept vorbind: ş-apoi. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. 4) în lumea noastră.. la necaz: te va învă a . să-şi gătească şi să-şi spele singur. fereşte-te!. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul. veşnic. P.EM. . la mică distan ă. 2) în caz de trebuin ă: beciul . în mersul liber (al calului). în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR.GOGA . de mult. ) fără sfîrşit. la (sau în) pas sau în pasul calului. a chibzui. dificil. putea să tăinuiască. într-un moment critic. . sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. la mul i ani!.. la o parte!. ) extrem de tare.BACOVIA. la moment trimise pe un înger. la o şchioapă. (fam. la dispozi ia cuiva. enorm.. în casa noastră. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. . (pînă) la nemărginire. (pînă) la paroxism. o domni ă.P. în vreme de restrişte.. fugi! la ora actuală. 2) în satul sau în oraşul nostru.EM. o fată. 1) într-un moment dificil. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi.CAMIL. la ordinele cuiva. ISP. (pe) la noi. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor.ISP. 1) la nevoie: putea. făpturile osebite.CAR.CAR ... ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală. la o adică. loc) de nevoie. la nemurire. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . la necaz... la ordin!. . la nimereală. fără întrerupere. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit. la nevoie sau la vreme (sau ceas. în prezent.

cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. la prilej. culcat pe jos. 1) la loc sigur. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. la rînd. la poruncă.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. (înv.CEZAR.. corespunzător.) învins. la ordin: la poruncă! stăpîne. achitat. ) la prima vedere. el etc.BOGZA . 1) să fie linişte!: mai lasă. 2) (fig . NEGR. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont. pun unul la prisos. niciodată: vei mai căpăta . în corela ie cu „la figurat“) în mod real. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului).. său etc. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. scorul meciului era alb . ) la închisoare. ca economie: din suta ce munca mea a scos. potrivit. ) pre) rîndul meu (tău. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta.CAR.CĂL.. (fam.: las’că nici nu se înghesuie la treabă. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. deprimat..). 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare .P. în rezervă. la pauză.. la (sau în) păstrare. (care poate fi plătit. la pupitru. în calitate de dirijor.POP. la (sau (înv. la amiază. ) la momentul potrivit: la prilej. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul.. 3) (fig. la rigoare.i fleanca! . la primăvară. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. la prisos. consecutiv: lasă să. că nu pot să dorm! GALA . la răcoare. la momentul potrivit pentru mine (tine. (înv. 1) unul după altul. la peşte. la păstrare. după răbojul întipărit în cuget. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. ) deoparte.ISP. (înv. la peşte. lapte de cuc... la repezeală. în mod desăvîrşit. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . nu numai. la perfec ie.la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . la părere. (reg. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem. iron. obiectiv.NEGR. la timp. gălăgia.AL. la remorcă.) la pont.NEC. GALA.POP. deznădăjduit.CAR. . tacă. la răcoreală. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. . VLAH .. la sare. la pornire. la prînz. concret. ) la închisoare: o să fie în altă parte. 1) întins. ) nimerit. 2) (fam.). la pămînt. la propriu. dînd nouăzeci şi nouă. lasă gălăgia!. ) ruinat: industria e la pămînt . în caz de extremă necesitate: la rigoare.PREDA. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. (de obicei.. la propriu şi la figurat.) fără a avea indicat numele titularului.NEGR. ce să tîmplase .POP. la plecare.. la fix.CAR. la rînd sau de-a rînd(ul). remorcat. las’că .. zise calul şi-şi luă zborul. la purtător. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. în afară de faptul că . în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. la punct sau (înv . STANCU. şi la lapte de cuc. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă. las’că ştiu eu! CĂL. la momentul oportun. (care este emis) fără a fi nominalizat. era la pămînt cu moralul . în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor. la pescuit: nu era acasă. folosit etc. lasă că ştiu eu (ce ştiu). 2) taci din gură!. dom’le. la (sau cu) potriveală.

. contează pe mine! lasă vorba!.. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile . (pop. încet. orice trebuie făcut la momentul potrivit. ) zdravăn. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. cînd frunza va îngălbeni. la seamă. (pop. bazează-te. al reprezenta iei. (reg. (fam. (pînă) la capăt. termină cu prostiile!. la (sau în) scenă deschisă. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit.. în geamul tău. la tavă.STANCU .. (pînă) la sfîrşit. tare. în timp ce cortina este ridicată. că e mai bine! REBR. (p. din belşug: s-au făcut prune la temei. straşnic. neglijent. ca de obicei. la înghesuială. apreciat. (p. în timpul spectacolului. la secret. aşa mai la o strîmtoare. (rar ) 1) degrabă. la spartul tîrgului? la strîmtoare. ) nu mai fuma!. dar ajunsese. ) în cantitate mare. ) foarte tare.. 2) niciodată. în timpul toamnei viitoare: la toamnă.POP. prin pîrloage.. . de drastic. ) pre uit. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată.BACOVIA. lasă prostiile!. la toamnă.SAD. fără martori: se traseră mai la umbră.ext. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. la toartă. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. 1) pînă cînd îşneşte sîngele.BLAGA. la (sau în) tabără. l-a scos apa la mal. (care are loc. (arg.POP. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. la temelia. ) la război. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL.POP. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec. nu mai spune prostii! la sărite. cu o monedă voi suna. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit.ext. important: zurăiesc banii de aramă. cînd va veni toamna.. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. la fripturile la tavă. abandonează acest subiect!.ARGHEZI. (fam. la momentul potrivit. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie.REBR. ) şmechereşte. la temei. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut.CAR. (care se află. repede.P. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. prin ierburi. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. strîns. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său.lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore.CAMIL. la spartul tîrgului . la sigur. la (sau pe. ) sigur.M. la tabără de ieşit. bine făcut. taci din gură! la scara murgului. lat în spate. toate hîdele-s la samă. om apatic. (pop. (pînă) la sînge. de) scară sau la (sau pe) scara . la timp. 2) extrem de aspru.SAD. renun ă!. îndărătul şurii.POP. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. prieteşug la toartă. lasă-te pe mine!. (reg. la loc îngust. unde puteau să vorbească la secret. tîrziu.POP. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. a la şme. . ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. voinic.

fix: ai venit taman la anc! la (sau în. la anc. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. îşi scotea din cufăr uniforma de general . lăcaş de veci. nătîng.. în pas ritmic. deschis: dacă eşti aicea. pretutindeni.AGÂRB. (înv. împreună cu . în fond.. la zoritul zorilor. la vară. a înşela. ) la chef. în timp ce se bea. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). la zile mari. (p. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger. a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). împreună. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. cătră un prieten al său. la ultimă nevoie. nu vede. în zori. la un pahar de (sau cu) vin. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă. . a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci. în sensul cursului apei. ) niciodată.. . ) la momentul potrivit. (reg.. la vale. la un moment oarecare. a fi gata să izbucnească în plîns. tocmai. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul.. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit.POP.CR. la (sau pe) anc. la toată urma. ne vom pune candida ii noştri.VLAH. exact cum (sau cînd) trebuie. la vara cailor. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari. în orice caz: la toată întîmplarea. perciuni). la un timp.ext.N. în ultimă instan ă.. la zi.POP.. în acelaşi loc cu . la (sau în) ziuă.la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu . la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă . 1) la ocazii deosebite.: culege o poală de somnoroasă. la o adică: argă elul cela. 1) în ziua. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte. a (se) lămuri buştean. nu cred să fi fost prea urît. în văzul tuturor. a păcăli (pe cineva). perciunii). la sărbători: la zile mari.. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. laolaltă.COSTIN. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). lă-mă-mamă. a lăsa baltă. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt). mai lăsau fudulia la o parte.. la un loc cu .. (pop. la momentul potrivit. deodată.. om prost.. favori i. în public.COSTIN. la un moment anume.OD. la o vreme. a abandona. pe) ăcăneală. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare.. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. favori ii. a nu-şi rade barba (sau mustă ile. la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin. la un moment dat. 2) (fig.CR. n-aude. la eft. în cele din urmă. peste tot. la tot pasul sau la fiecare pas. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală. 2) zilnic. pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. AL. a-şi lăsa barbă (sau mustă i.N. oricum s-ar întîmpla. la vedere. 2) în direc ia în care curge o apă.AL. la urma urmelor sau la toată urma.PANN. a lăsa buza. la un loc.CAR. la data convenită. 1) în sensul coborîşului. în timpul verii următoare.

a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD. a abandona.. 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. a se supăra. că-i beat. a-i permite cuiva să facă ce vrea. a-şi lăsa inima veseliei. a lăsa gluma (la o parte). a nu duce la bun sfîrşit. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda. a se îmblînzi. a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). a părăsi (la greu) (pe cineva). a abandona.EM. a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . ) a pune în încurcătură pe cineva. (reg. (reg.. a lăsa în ploile lui (pe cineva). .DRĂGHICI. a lăsa în banii lui (pe cineva). a nu se mai interesa. a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. a părăsi. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva). ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a o lăsa încurcată. măi omule! CR.. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). a lăsa genele. nu mă lasă inima să-mi vînd calul. .i lăsa gura apă. a lăsa în voie. a cru a via a cuiva. a lăsa de pripas (pe cineva). a lăsa în salba lui (pe cineva). a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui .. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva). a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu. a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva). a nu mai glumi.NEGR. a muri.i laşi inima veseliei? POP.. a se veseli.POP. a tergiversa. a lăsa în mila Domnului (pe cineva). a-şi (mai) reduce preten iile. a amîna. a se lăsa greu.. a se lăsa de popia cuiva. greu pe al lui bra . în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a nu termina (ceva).REBR. dar inima nu mă-ndură. a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a lăsa în frîul său (pe cineva). a-l lăsa inima (pe cineva). a lăsa în apele lui. a lăsa de izbelişte. ) a sărăci (pe cineva). a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. a lăsa din pre . POP.(reg. a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva). a lăsa în pană. ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a nu se amesteca în treburile cuiva. a lăsa cu zile pe cineva.POP. (fam. a reduce pre ul. a deveni rezonabil. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte.POP. a lăsa de dorit. a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori.POP. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu. a dori foarte mult (ceva).a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a lăsa încolo (pe cineva). a lăsa în pace (pe cineva). a se îndura: însura-m-aş. ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a se îndupleca. a lăsa de pe o zi pe alta. să-mi fac şură. a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva).. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). (fam. şi te-ai făcut lucru rău. a se astîmpăra. de.

a lăsa lampă. a(-şi) lăsa o şansă. a lăsa mare şi devreme (pe cineva).HOGAŞ. a abandona. a întrece (pe cineva sau ceva). a eclipsa (pe cineva sau ceva). a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). a renun a. ) 1) a-şi diminua. nici de-o treabă lăsatu-m-au. a lăsa lucrul. a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. a lăsa mască (pe cineva). a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare. pînă l-a lăsat lat . nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. ) 1) a păcăli. a lăsa jos (ceva). a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva).CR..i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului.ISP. (pop . a se bizui pe cineva. a lăsa din mînă (ceva). căindu-să ce au făcut. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. (fam. a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva). a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a părăsi. a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie.POP. ) a-l face să devină neputincios. a se încrede în cineva. . a lăsa la bunul plac al cuiva. a dezamăgi (pe cineva). te bagă-n foale. a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. a pleca. a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine.SAD. 2) a ceda. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. a se lăsa moale. (înv. a înşela (pe cineva). (reg. a lăsa la vatră. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. (înv.. a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). a Celui de Sus) (pe cineva). a porni) la voia întîmplării: mai bine. a renun a la . 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva).. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz.) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor. a umbri. a (o) lăsa (mai) moale. a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar.a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. dar se lasă păgubaşe. a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. a depăşi. a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică.. a înceta să mai lucreze. a lăsa olog (pe cineva). gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a face concesii: te laşi moale. a omite. ) a lăsa cu gura căscată. pe coada tăciunilor? POP.POP. a nu se mai interesa (de cineva). a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă). a uimi. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva). (pop . a se relaxa.PRAV. a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva).ARGHEZI.. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). (fam.ZANNE. a se lăsa pe credin a cuiva. a lăsa la o parte (ceva). a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. a se lăsa mai mic. a lăsa lat (pe cineva). . a depăşi. a ului (pe cineva). a abandona ceva. a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! .) a bate foarte tare. a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. a lăsa mofluz (pe cineva).POP.

DOS. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura. mi-au tocat paralele. a lăsa rece (pe cineva). în pustie) (pe cineva sau ceva). înfumurat. ne lăsam puică. a pierde vremea. a vorbi mai mult decît trebuie. a lăsa pe vodă departe. a se lăsa pe tînjală. a lăsa u (pe cineva). are de gînd să ne lese sănătate. a lungi vorba. coarde visează. a transmite prin cineva ceva (cuiva).GR. a lăsa (la) pustia (sau la pustii. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). . pustiei. a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele. a renun a la glume. pe scîndura goală) (pe cineva).POP. a se lăsa (cu) răcoare. a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. sărmana. a sugera (ceva). a lăsa să se în eleagă (ceva). a fi arogant.AL. 1) a omorî.BRĂESCU. a fi renumit. a-şi lăsa pielea pe undeva. (reg. a fi econom. ) a muri: mămuca nu face bine ce face. a se lăsa (sau a se pogorî. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. Manoli. lăutarul coarde vede. 2) (fig. a deveni serios: Manoli. (fam.a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. 2) a se lenevi. a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. (reg. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a (nu) se lăsa tras de mînecă. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). 1) a cădea în mîinile duşmanului. feti ele. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. (reg. a lăsa sînge (cuiva). a face economii. lăsîndu-şi pieile zălog? CR. m-au băut şi m-au mîncat. ca scîndura m-au lăsat. a lăsa vraişte. a lăsa (ca) timpul să treacă. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva). a se lăsa tăgîr ă. (pop.POP. a cădea) seara sau a se face seară. a lăsa în dezordine.CAR. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. . ) 1) a se lăsa greu. ) a da naibii. ) a muri (undeva departe). o cantitate de sînge din corpul cuiva.i de şagă. a se aşterne. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. a (nu) se lăsa prea mult rugat. a lăsa sub masă (pe cineva). a-i lua totul (cuiva).POP. a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua. a lăsa un nume. a lăsa totul (sau toate) la pămînt. a lăsa cu buzele umflate pe cineva. a lăsa sănătate. a toca averea (cuiva). de l-a lăsat rece . pustiilor. Meştere Manoli! agiungă. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. a lă i vorba. a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. a lăsa toacă (pe cineva). a amîna. 3) a sărăci (pe cineva). a lăsa să curgă (în scop curativ). şi fam.CR.CR.POP. a nu-i da nici o aten ie (cuiva). a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a lăsa vorbă (cuiva). a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. printr-o incizie.

ISP.ISP.POP.DELAVR.PANN. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. a se strica. a lega doi (sau două) în tei. a lega cal aveta. a leşina (sau a se omorî. ) a fi pe moarte. a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. a lega (sau a sta. a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie . a lega gura pînzei. a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură. a prosti (pe cineva). 2) a abandona.PRAV.. 1) a amăgi. a i se lega limba cuiva.. ) a lega (flori) în formă de elipsă. a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva). ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare.POP. a fi lihnit de foame. a se cutremura. cînd voiu fi mireasa lui. obiceiul pămîntului. a-şi lega samarul. (pop. a lega nod (pe cineva). a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. leagă vornicia de gard.CR. a se zbuciuma) de rîs. a lega în cap (pe cineva). a reuşi să adune ceva avere. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva). tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine.. a se tăvăli. a lega la iesle (pe cineva). (reg. a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. a lega fedeleş (pe cineva). (înv. a lega sfoară în sfoară (pe cineva). a nu putea ac iona. badea-n cap nu m-o legat. a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. (pop. şi fam. începu şi el a lega gura pînzei. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. a căuta prilej de ceartă (cuiva). iată storsul a trecut. (înv. a leşina de rîs . mă trimite-n altă ară. a renun a (la ceva): bărbate. . a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban.POP. legea junglei. a nu mai putea vorbi (bine). a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie.CAR.ISP. a lega hîrzob. să te prăpădeşti de rîs.NEGR.ISP.(reg. (reg. să-l leapede de în preo ie. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva). (reg. ) a deveni bogat. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat... 2) a se înstări. fără scrupule (pentru existen ă). a se alege cu ceva. a înşela (pe cineva).a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză. ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară. a se prăpădi.URECHE. luptă acerbă. a leşina de foame.i leg cal aveta. a lega tocmeală.. fedeleş) (pe cineva). a lega paraua cu zece noduri. a abandona învă ătura. a se lega la cap (cînd nu-l doare). . a-i pune coarne (cuiva). a se lega de capul cuiva. a-şi crea complica ii inutile. legea pămîntului sau lege nescrisă. a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega.AL. a pune. a lăsa) în pripon. a lega cartea (sau şcoala) de gard.

2) (fig.. ) lucru prost făcut.. nestingherit de . stereotipă (cultivată de politicieni). liberi de orice priveghere. persoană bîrfitoare. limbă păsărească. evident. a se lipi somn(ul) de genele cuiva. somn nu s-a lipit de genele lui. a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva).CAMIL. a linge unde a scuipat. (fam. lipsă de . a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act ... a linguşi (pe cineva). limbă de lemn. ) a distruge. (fam. a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR. lînă în lînă. a nimici (pe cineva). a-şi linge buzele... lucru absolut sigur. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de . o să lingă unde a scuipat şi pace.. loc comun. a fi nebun. dezastruoasă) venită pe neaşteptate. a lovi (sau a pocni. şi pop. a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. literă (sau slovă. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de . a lovi. mormînt: l-au dus la locul de veci . mă lipsesc de ... linişte desăvîrşită.MAIOR... a fi foarte flămînd.liber de . a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa.. ) literă chirilică. e foarte lacom. a adormi: un an de zile . idee banală. a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). a linge melesteul. exprimare ambiguă.. între care se intercalează anumite silabe (ex. renun . lipsit de .. a lovi (sau a păli. (pe) lîngă olaltă. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă. a fi devotat trup şi suflet cuiva. ) a nu fi în toate min ile.. a bate măr (pe cineva). loc de veci.. unul (pe) lîngă altul.: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“). a fi foarte zgîrcit.AL. a rîvni. liturghie cu bragă.. teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. 2) grai argotic şcolăresc.. a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele.. absconsă. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. specula ie bursieră reuşită.REBR. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o. a trage una) în numele tatălui. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească. loc rău. întîmplare (nefericită.. a linge mîna (cuiva). a nu fi în toate min ile. literă de evanghelie. lovitură de trăsnet.GHICA. a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus. lovitură de gra ie.. limbă de şarpe. a-i da la mir (cuiva). a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva).: jucătorii de căr i . a făcut-o . (reg. măi Chirică! CR. smintit. care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete. a se lipi ca mierea de găleată. a lua act.P. a fi lihnit de foame. a trăsni) la mir (pe cineva). linişte (sau tăcere) de mormînt. (fam. .. ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . a i se lipi coastele de foame (cuiva). lovitură finală. buche) veche.POP.. (înv. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua). lovitură de bursă. lînă 100ş.: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva). ucigătoare. a lovi (sau a pocni. a pofti..

a se dezvolta. (p. . ) a se căra. 2) (fig. a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). îşi ia seara bună de la dînşii. a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. a socoti pierdut definitiv (ceva). îmi vine să turbez. a saluta la despăr ire. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii.P. a lua avînt. apoi tu ai să ieşi în pagubă. a. amărîtul de mine. pentru a-i cîştiga bunăvoin a. ) a lua din scurt (pe cineva). (reg. a lua contact cu cineva. a-şi lua capul în poală (sau în poale). de durere. a alina durerile. în cursul serii (pe cineva): domnul .i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva). a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva). a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. m-am dus. (pop.CANT. a-şi lua elan.ext. frisoane. a începe să-i fie frig (cuiva).PANN.. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva).NEGR. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). a o lua la sănătoasa. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul.CR. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă. cu vorbe bune (pe cineva). nu altă ceva. a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. 2) (fig. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva). a da de ştire. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. a(-i) lua colac cuiva. a lua comanda. .COSTIN . a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare).. al ii colac i-au luat.AL. să iau cîmpii.. să întoarce cătră boieri şi . a se purta frumos cu cineva. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. şi mam dus. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . m-am dus. a lua boala (sau durerea) cu mîna. durerea) foarte repede. a lua cenuşa de pe turtă (cuiva).. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva). ) 1) a o lua la sănătoasa. a se lua cu binele pe lîngă cineva. necazurile (cuiva). a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă. a lua cu blînde e. pînă ce m-am văzut departe. săracul! a-şi lua coada la spinare. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele. a înnebuni: a luat cîmpii. a lua legătura cu cineva. pe la toacă. a lua cu furca lungă (pe cineva). a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). 2) a fugi orbeşte (de spaimă. 3) a-şi pierde min ile. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat. Marioară. a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare). a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte.EM.a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a. a lua caimacul. ) a se enerva. a-şi lua avînt. ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. (înv.. a o şterge: într-o diminea ă. a fugi. 1) a avea febră. (reg.AL. a lua ceva în nume de bine (sau de rău). a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva).i lua concediu de la rani ă. de disperare): cînd gîndesc. a lua altă vorbă.SAD. a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva). că am să mă întorc iar la dînsa acasă. sim i că-l ia cu fierbin eală. a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul. a lua apă. a vindeca (boala. a lua calea din picioare (cuiva)..CEZAR. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. şi ia-mi calea din picioare! POP..CANT. în monarhia pasirilor au pribegit.. a lua aer. a se purta cu menajamente.ISP. ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. .

a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii. ca proasta. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). a o lua (foarte) în serios. a da cuiva) cuvîntul. a lua cu răul (pe cineva). ş-o uitat de peşti.. să mi-l fac cumătru. a lua cu împrumut (ceva). a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. a se antrena într-o discu ie (prelungită). a se lua cu vorba. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a se lua cu treaba. DELAVR.CR. ) a lua la rost. a o lua de capital. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. cu dibăcie în rela iile cu cineva. luaseră darul be iei.ISP. a goni. a lua cu zorul (pe cineva). a afla. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. acolo vom ieşi. a lua la trei păzeşte (pe cineva). a solicita.. a lua cu resteul (pe cineva). a lua cu pătura (pe cineva). a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a-şi pune mîinile în cap. a lua curba. POP.POP. a împrumuta (ceva de la cineva). a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. cum pare. s-o luat el cu ziua tîrgului. .CR. (despre vehicule) a vira. adeziunea. a obliga.FIL. a lua cu o perdea mai sus pe cineva. a o lua de bună. a se lua cu ziua tîrgului. a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu.POP.COŞBUC. 1) (fam. a se îngrozi. a constrînge. a cere. a considera că este cum se spune. de piept) cu cineva.NEGR. a lua (la) cunoştin ă (de ceva). ) a proceda cu tact. a sili (pe cineva). a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr. şi reg. ) a stîlci în bătaie (pe cineva). a fi înştiin at. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu.CAR. pentru a-i cîştiga favoarea. a se purta urît (cu cineva). ) a trata cu asprime. (înv. a se lua cu mîinile de păr. . a lua cu reteveiul (pe cineva). i se urcă în cap. a amenin a pe cineva. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. a o lua de bună. a vorbi (sau a cere. . (pop. a trata cu asprime. a se încăiera.STANCU. nu ştiu cum. a lua de cînepa-dracului (pe cineva). a bea cu patimă: oamenii .a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo. (pop. a lua cu prăjina (pe cineva). a lua cu japca (sau cu hapca). a i-o lua înainte cuiva. a lua (sau a avea. şi fam.CAR. a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. începu a-i da cu huideo.. a se lua cu politică pe lîngă cineva. a-l lua cu răcori (pe cineva). a merge orbeşte. a tăia apa de la moară cuiva.CR. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. a lua cu otuzbirul (pe cineva). fără a şti încotro. a se purta sever cu cineva. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. şi unde ne-a fi scris. a goni (pe cineva). a lua repede cu vorba pe cineva. a lua darul be iei. a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. a min i. a o lua de-a-chioara.CR. 2) (reg.. a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara.

drept întruchiparea adevărului. ) 1) a-şi pierde răbdarea.NEGR. ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa. a lua de so ie (sau de nevastă). 2) (despre arme de foc) a se descărca. ) a găsi. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret. a-i lua dracul din pupeze (cuiva).CAR. a lua frunza-n buză.. ) a fugi în lume. a lua de chică. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat. a considera ceva drept sfînt. (reg. a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare. a lua foc.ARGHEZI.POP.VLAH. a-şi lua nădejdea. a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. pentru nişte boi ce au căzut de pripas. a lua (sau a prinde. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR.. a trage la răspundere (pe cineva). a pleca repede. a lua de suflet. a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). că el nu l-a văzut. a se bate (cu cineva). a se inspira (de la cineva sau din ceva).. a o pă i. 2) a se certa (cu cineva). şi fam. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii . a lua (sau a apuca. a lua de so (sau de bărbat). (pop. a-i lua frica (cuiva). primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a-şi ieşi din fire. a lua foc cu mîna altuia. speran a de la ceva. a se lua de lucru. a se destăinui fără voie. (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege). a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul .POP. a înhă a) de piept (pe cineva). ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar. (reg. (înv. înhă ă de piept pe agresor. a cîl îi (pe cineva). (p. şi a dorit să o ia de nevastă.CR. CONACHI.. începu să-i ia şi el frica. a scutura) de mo (pe cineva). a trage de păr (pe cineva). ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. a-l lua hahamul (pe cineva). a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . tu-l îndemni mereu la furt. a o lua din loc. nepreceput de nime.CAR. a-l lua dracul (pe cineva). drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. a o lua de la început (sau de la capăt). a lua fiin ă. 1) a se aprinde: lemnele au luat foc .. că şi luă foc. a înfia. a se înfiin a. a cădea) drept zălog. a reîncepe. a apărea. a(-şi) lua gîndul de la ceva. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe. a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). a relua.. 3) (fig. (pop. a lua (sau a apuca) din (sau (înv. a lua (sau a apuca. a lua foc cu gura.BUDAI-DELEANU. ) a lua (sau a prinde.POP.ext. ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. a pune pe altcineva să facă muncile grele. a cădea) de pripas. 2) a fi nebun. a se naşte. 1) a se ine de gît (cu cineva). ) de) scurt (pe cineva). ieşi la locurile ştiute. a lua de (sau a-şi afla) prilej. de acolea. a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala.a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). a cere socoteală (cuiva).

a-şi face curaj. ) 1) a alunga.. a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva. (fam. a ironiza (pe cineva). a lua împrejur (pe cineva). apoi îmi iau inima în din i. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva)... a se decide. a da impresia de . 2) (fig. (reg. a se lua în goană cu cineva. 2) a-şi bate joc (de cineva).CR. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile)..a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de .... a proteja (pe cineva). a-l lua înainte. a-şi asuma o îndatorire. a prelua conducerea... a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM. a se lua în goană după cineva. la trei parale (pe cineva). a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. .CR. a lua în coarne (pe cineva). a se lua la har ă. a lua în har. . ) a pune) hotărîre. ) a trage folos din . baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a face de rîs (pe cineva). (reg . a lua hă urile în mînă. a lua peste picior (pe cineva). a-şi pune mintea. a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. în bătaie de joc. a lua (sau a face.ISP.. 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna. ) a apăra. 2) a o pă i. a ine cont. a-şi face curaj. a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag.. (sau aspectul de . a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). (reg. a lua încolo (pe cineva). a depăşi. a zori cu vorba (pe cineva). la bătaie (cu cineva): el. a lua înfă işarea de . a-l copleşi: i-or lua grijile înainte. a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). a se lua în handră (cu cineva). ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). peste picior (pe cineva). a (se) certa (cu cineva). a-şi lua inima (în din i).KOG. a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră.. 1) a cuprinde cu bra ele. a se servi de . a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva).CAR. a-şi bate joc (de cineva)... nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor.i spun. a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce. a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva). a lua o decizie. a întrece (pe cineva). a se hotărî într-o ac iune. (înv. a goni. a (nu) ine la cineva. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva).. a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca). a-i cere socoteală (cuiva).SL.CAR. creanga. a fugări pe cineva. (înv. a o lua în gît. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva).. om în toată firea. a lua repede. ) a-şi bate joc.. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă. .). a alunga cu parul pe cineva.. a avea în vedere (ceva). în cu ite îl luară. în rîs. a se lua în coarne (cu cineva). a i se înfunda. . a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii. a se hotărî.. (reg. a izgoni (pe cineva). a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). a se certa (cu cineva). a cuteza. a părea .ISP. a se îmbărbăta. a umbla razna. 1) a lua asupră-şi o însărcinare. a lua în colimator pe cineva. a lua în balon (pe cineva). seama (de ceva). a veni la.: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR. ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI. a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva).) a lua la vale. a lua în cu ite (pe cineva). a ocroti. a ajunge la concluzia că . a se încumeta: înghit în sec..POP.

s-au ridicat din Crim. a lua în privin ă. se ridică şi porni bodogănind către casă.CEZAR. ) au luat patriotismul în otcup. ) a lua în antrepriză: (fig. a lua în serios (pe cineva sau ceva). (înv. a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. (pop. a lua în sfîrc. a bate (pe cineva). (pop. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă..CĂL. a se lua la col i cu cineva. (reg. a induce în eroare: şi atunci.POP. 3) (fam. (reg. a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată. ) a afla. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva.. în eviden ă (pe cineva). ) a păcăli.P. ) a avea în vedere. a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. a lua la bătaie (pe cineva). a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). o iau în piept. a dojeni (pe cineva). a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului .. se apăra în dulcea limbă a poeziei. (pop. ) a lua peste picior.AGÂRB.IORGA . că l-a şi luat în primire.AL. a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). a lua la cunoştin ă: împărăteasa. a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva).CĂL.ISP. nemaiavînd cum face. a înşela. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare . a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar. a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). punîndu-li-se cruciş o nenorocire. a ironiza.POP. a lua în şfichi (pe cineva).un obstacol):rarii oameni cari.CĂL. a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă. a ironiza.SAD.POP. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva . ) a da de bucluc.. a lua în elegere cu cineva. a certa (pe cineva).POP . a se lua la ceartă cu cineva. a zeflemisi (pe cineva). a început a lua peste picior pe nuna cea mare. a o pă i. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. peste picior) (pe cineva). ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă.OD. a înfrunta (o primejdie. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a ironiza. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). (fam. ) a lua peste picior. ) a pleca.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice. a o lua în porneală. 4) a-şi bate joc (de cineva).ARGHEZI . a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt. a lua în piept (ceva). (înv. 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire . ) a lua la rost. (înv. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul. a lua în rîs (sau în zeflemea. (pop.CR. a lua învă (de la cineva). a lua în pinten (pe cineva). a lua în tărăboan ă (pe cineva). a purta) în pîntece. COSTIN. dacă au luat această înştiin are. a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. o luă la amăgeli. a lua (sau a avea. nu vei lua lucrurile în tragic. a-şi bate joc (de cineva). ) a învă a (de la cineva).. 1) a lua sub supraveghere.DIONISIE. a lua la (sau în) armată (pe cineva). a lua în primire. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). a înrola un recrut. a o lua la amăgeli. a lua înştiin are. a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă.

POP. femeile-n grabă de frică rup fuga.POP. ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg. a o tuli) la (sau de. a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă. ) a lua o bătaie (peste cap). (pop. goană.) a începe să poarte foarte des. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului. în) fugă (sau picior. a lua la (sau după) rînd (pe cineva). la trei păzeşte. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult. ) a lua peste picior (pe cineva). ) a fugi. a o tăia. la trei parale.ISP.POP. nu se ştie ce se putea întîmpla.SAD . a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. a lua la sigur pe cineva. a lua la purtare. a o rupe. a lua la descusut (pe cineva). a porni în fugă. a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. ) a fugi.. a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. de cei care iau pe pontatori la sigur. ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). a lua la măsurat (pe cineva). dar s-au liniştit. a se ciorovăi. a o rade. a se lua la sfadă sau (pop. la sănătoasa. a lua largul. fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. a lua la răfuială (pe cineva). a trata şmechereşte (pe cineva). ) a se purta şmechereşte (cu cineva). a lua la şoşote (pe cineva). englezeşte) sau (înv. a lua la întrebări. ) a cicăli (pe cineva). a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. dacă n-ar fi şterso la papuc. 1) a afla. a descoase (pe cineva): cum l-a prins. a pălmui (pe cineva). o luă în goană la Dumnezeu. a se lua la întrecere (cu cineva). a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva.CR. a se ciondăni. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). a o şterge. nu ştim din ce pricină. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. . a mustra cu asprime. a se lua la har ă (cu cineva). a lua la poceală (pe cineva). a o lua (sau a o şterge) la papuc. ) a o rupe dea fuga.POP. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi .LIT. 3) a remarca (pe cineva). a o lua la moacă. (reg. ) a se certa. a alerga. 2) a accepta. POP. (fam. cu dovezi evidente şi cu precizie. (despre îmbrăcăminte. încăl ăminte etc. a ataca (pe cineva) de-a dreptul. (reg. ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. a o lua (sau a o apuca.CONV.a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă.ISP.POP.COŞBUC. a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL. (înv. . a lua la refec (sau la roată. a lua la şmecherie (pe cineva). 2) a bănui. (arg. a lua la tocănit (pe cineva). dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. a-şi bate joc (de cineva). a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. . la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). la rost. a lua la palme (pe cineva). (fam. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. (fam.NEGR. (aproape) zilnic (ceva).POP.

. a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său.. a-şi lua (sau a da cuiva) merticul.. a lua (de) muiere. dracul. a lua maul (cuiva). şi le-a luat mirul. a se aşeza. care era năzdrăvan.CAR.. a răpi) min ile (cuiva). ) a-şi primejdui via a. 1) (reg. (despre bărba i) a lua de nevastă. 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. a-şi bate joc (de cineva)..a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să . a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său. 1) a dojeni.. 2) (fam .POP.. 2) a certa. a(-şi) lua nădejdea (de . a pleca departe. ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. a lua naştere. a lua (sau a fura.CR. a se căsători: orb am fost eu la vedere. a scărmăna (pe cineva). ă ico. a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). piuitul (cuiva).POP. a-i lua miaul (cuiva). cu o lovitură bine cumpănită. a şedea: lua i loc. a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR. a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. Ilie. (înv.POP. a lua maul. a lua nevoie. judecata.DELAVR. ) a lovi peste gură (pe cineva). a-i lua mirul (cuiva). a face să tacă (pe cineva). a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul. a o lua (sau a o spune) moldoveneşte. a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor.. de. ) cîmpii. a pleca supărat. ca la nişte fra i ce vă sîntem.DOS. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul. mi-am luat toată nădejdea. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci..i furau min ile. a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva). sau de la . a-şi îngădui să .NEGR.: şi.) a reduce la tăcere (pe cineva). naiba) (pe cineva).. a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR. (înv. a lua la zor (pe cineva).).POP. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi.. a vorbi şi a ac iona direct. a zăpăci. a lua (sau a primi) mită (de la cineva). a(-i) lua muştiucul (cuiva). despre . ca orice autor care se respectă. se luară la trîntă.POP.. . a-şi lua libertatea să . de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR.. (fam.VLAH. cu hotărîre: spune i verde. 1) a ucide (pe cineva). (fam. şi neputîndu-l afla.. ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva). a se forma. şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile. a lua loc. a apărea. a se produce. (sau de a . i-a luat maul. vă rog. a se obrăznici: ce zici . cînd a fost sămi iau muiere. a lua la vale (pe cineva). a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie . a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. a-şi lua lumea în traistă.). ) a rîde... a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg. moldoveneşte. cu ochi şire i şi negri.. a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile..POP. ) mun ii) în cap. am luat mun ii şi pustiile în cap. a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui. a lua mun ii şi pustiile-n cap..CR. a-şi permite să .. (înv.. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate. domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt. .

a se lumina (referitor la cineva sau la ceva). ) a o lua de-a dreptul. a înhă a. vederile) (cuiva). a lua pe credin ă (pe cineva). a purta o haină pînă se rupe. ) a lua o haină la purtare. a lua (sau a da) ore.BOL. a privi insistent. a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva).M. (reg. a nota (ceva). a înregistra. a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget. a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. a lua (în) păliş (pe cineva). a fi foarte bun intaş.. a-şi lua ostafcă. a lua (sau a fura) ochii (sau văzul. ) a-i dejuca planurile (cuiva).CAR. a lua (sau a prinde) obraz. a se obişnui să .. căci îndată î i lua vederile.CĂL. a o lua pe coajă.. a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă . al ii-n glumă parte-i in. a o lua pe altă cale. de o mare teamă.CAR. a lua o hotărîre (sau hotărîri). ) decidere).. a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale. 2) a lua peste picior (pe cineva). a sus ine.COŞBUC. nu-şi mai lua ochii de pe el. ) 1) a dojeni (pe cineva). a lua (sau a da) medita ii. văd limpede şi înfrîng sentimentalismul.a lua notă a lua obiceiul să .POP. a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva). a încerca altă solu ie. a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea. (reg.. a o lua (în) păliş.. uşor.. a lua (sau a ine) parte(a) cuiva. a lua părtaş (pe cineva). a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . de pe suflet) (cuiva). a lua o haină la handră. (reg. a fermeca. a o lua pe coarda razachie.CAR. a lua apărarea cuiva: femeile. ) a încasa o mamă de bătaie... a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva. a lua (sau a apuca..POP. a lua partida cuiva. (reg.: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice. a se asocia (cu cineva). a lua o hotărîre (sau o decizie.. ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut. a lua (sau a avea) parte la .. a-şi păstra. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale. (înv.AL. a lua pe departe (pe cineva). (înv. a înhă a) partea cea mai mare. .P.POP. a (se) elibera de o mare grijă. a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la . cu sacîz dulce.. (înv.. a avea încredere (în cineva).CAMIL. a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva). a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva). a contribui la . a lua o cetate (sau un oraş). a lua o măsură (sau măsuri). ) a trece de partea cuiva.. a re ine (ceva)... a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie. a participa la . vederea. care strălucea aşa de tare. cea mai valoroasă. a în elege brusc (ceva). 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. mai generoase. ) a se obrăznici. (fam.. fără să ia notă de dorin a lui. a zăpăci. a-şi rezerva) partea leului... a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă . a (se) hotărî. a apăra. 1) a atrage privirile. şi reg. încît nu te puteai uita mult la el. a cuceri o cetate (sau un oraş). a lua (sau a apuca. (reg. au luat partida ta.. 3) a impresiona. a lua obiceiul (sau năravul) să . a lua pasărea din zbor..

a lua pe sus (pe cineva).POP. a se da) pe după piersic. a se fofila: spune repede de ce-ai venit. a-şi găsi un rost.. ) a-şi primi pedeapsa. pune. a lua (sau a da) pe răboj. a căpăta amploare.i dar praştia şi hamul.CEZAR. a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva. pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui.GR. 2) (fig. . a lua pîinea de la gură (cuiva). a se eschiva (să depună mărturie). a-i lua porumbul de pe foc (cuiva). a-şi lua poteca. a-şi primi pedeapsa cuvenită. a urma exemplul cuiva.. a merge de-a dreptul. a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva). (despre fete) a se călugări. a lua pe Ienache în cap.a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce.PANN. a păcăli pe cineva). a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii. ) a dejuca planurile (cuiva). a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). (pop . a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD. păcălit (sau a înşela. a lua (sau a căpăta. . (pop. a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. Făt Frumos luă poteceaua înapoi. (înv. a lua pe Hristos de mire. prin aluzii. a exploata.. şi fam. 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta. a lua pe nu ştiu în bra e. . 2) a ucide (pe cineva). 2) a se codi. a o şterge. cîştigă şi te hrăneşte. du-te şi tu de munceşte. a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva). a-şi exprima punctul de vedere. hotărîtă) într-o problemă. a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. n-o mai da pe după piersic! CAR. a-şi lua plata.. ) a pleca. amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii . a se eschiva. a lua pozi ie.CAR. a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor. . 2) (fam. a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca. . le-a luat piuitul. a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva).AL.POP. (pop. ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus. a dobîndi) propor ii.ISP. (fam. 1) (mil. (înv..GHICA . a creşte (tot mai mult). . a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi. 1) a fi plătit pentru munca depusă. (reg.) a se îmbăta. ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii. ) a se întrupa. a avea) pe (sau spre. 1) a se dezvolta. a lua (sau a da. a-şi lua por ia. a lua pildă. a o tăia peste cîmp. ) a-i deschide ochii (cuiva). a o da.P.i în cumpănă drumul. . a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie. bis. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia).NEC. aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc. ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare.CAR. pe procopseală: dorea să se facă popă.. a lua atitudine: onor dl. a lua (sau a primi) pieli ă. ) a scăpa de sărăcie (pe cineva). a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa. a lua (sau a da) pe datorie. a o lua peste cîmp. a lămuri (pe cineva). (reg. a estorca. (reg. ) 1) a spune ceva pe ocolite..REBR. ) a lua (sau a da. de) pricopseală (pe cineva). 2) a manifesta o atitudine (fermă. ) a fi înşelat. (reg.. a lua (sau a da cuiva) plasă.

. ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. 2) a fura sfîntul (pe cineva).PANN. vede fundul pungii. fără a lua seama la scrîşnitul lor. îmi vei da revanşa imediat.VOR. nu tu! POP. mă rog. a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală. ) a se sfîrşi. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi. 2) a lua seamă.NEC. îndată. luo schimbare Filicsu.): îi puseră. a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva). a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii . a ine cont (de ... . (înv.. ) a vorbi cuviincios. ) a schimba. despre obiecte) a se deteriora. iat-o şi ieşită de supt tipărire.CANT. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva). a lua (sau a apuca) răsuflare(a). a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii.MARCOVICI. a ochi.POP. a-i strica rostul. (înv. ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas.). a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa. luîndu-mi rămas-bun de la călcîie. a lua seama (sau aminte) (la . a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg. a nu lua sărat pe limbă. a o lua razna. a-i lua locul (cuiva). numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine. .POP. a o lua repede. a lua schimbare. 1) (pop. . a lua seama (cuiva) sau (reg. al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas. sau de . a se considera răspunzător de ceva.CEZAR. (înv. a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire.a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. a-şi lua răspunderea. au lăsat în locul său pe Leon Isavrul. . a lua sfin ii (pe cineva sau ceva). a (se) supraveghea. a se revanşa: n-am fost destul de atent.VLAH. o luă razna peste cîmp. 2) a-şi da seama. a se pregăti să tragă (cu arma). a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute. a lua săvîrşire.).. a lua puşca la ochi (sau la cătare). monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească. ) a se răzgîndi. de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească.COD. 1) (reg. 1) a merge la întîmplare: calul . (reg. a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii. a lua (sau (înv.VLAH. a înlocui: sfărşindu-se doi ani. cînd o ia razna. a-i lua roatele de la sanie (cuiva). zmucindu-se în mîna ariciului.SAD. a-şi trage sufletul. şi..CR. ) a trage de seamă. a divaga. prea o iei repede.. ca să-mi iau răsuflarea. a pleca pe furiş. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. a se decide: un moment se gîndi să cumpere.P. ) a spiona: cine nu ia sama slugii. pe nişte mese de fier înroşite în foc. ) a lua de seamă. a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă. ) a se călugări: Theodoric .. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul. a număra pulsa iile inimii (cuiva).DELAVR. (înv. a luat şi purceaua de coadă. a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea. 3) a bate cîmpii. (fam. a-şi lua rămas-bun de la călcîie. (reg... (p.POP. ) a în elege: era om învă at. (înv. fuga la scăldat. a se pripi: voinice. îşi luă de seamă. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv. ) a băga în seamă (ceva).POP. a lua purceaua de coadă (sau de nas).PANN. a-şi lua seama la vorbă. . să luăm aminte! . ) a nu mînca nimic..ext.. 1) a fi atent (la ..

. 1) val-vîrtej. a lua (sau a prinde) taurul de coarne. a întrerupe pe cineva. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească . a-şi lua zborul. a-şi retrage cuvintele. a pleca repede de undeva (de frică. a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul . 5) (fig. a proteja (pe cineva). a o şterge: fata mea.. a-şi lua teşchereaua.: luară sfîrşenie de sabie. a lua vorba din gură cuiva.) a pleca repede de undeva. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul. (reg. a o tuli. de ruşine).AL. ) a-şi închipui.i iei zborul. (arg. a nu lua un pai de jos.. a evada: am să te închid în turnul ăsta.i mai ieie vamă.1733). vameş vie ii. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. 3) a începe să meargă repede. 2) încremenit. a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva). a lua şaua de pe cal. (reg. 1) (despre păsări) a porni în zbor.. a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază. a lua totul cuiva. a lua sfîrşenie de . a înşela. a păcăli (pe cineva). a fugi (de undeva).. a lua smacul..VLAH. a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru . a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă. a vămui sau a plăti vamă: (fig.. 2) (despre aeronave) a decola. ) somnul.. a lua un examen. de unde n-ăi putea să.i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. a-şi lua vorba înapoi. a se sfîrşi.GR.BOL. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el. a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi. a-şi lua timpul pentru . a-i lua turta de pe spuză (cuiva). a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate. a alerga: caii repezi . a se călugări: a doua zi ea luă vălul. (a. a trece un examen. să. (fam. 1) a fura sfîntul (pe cineva).CAR.. . pe cîmp îşi luau zborul. a lua strai a la oblînc.. a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz. (reg.. are să se vînză şi cenuşa din vatră. căci îi luau vorba din gură. a-şi lua vînt. ) a scăpa din captivitate. (ca) luat de iele. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară.. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva).. ) a ochi cu puşca. a-şi lua valea... a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva).. a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. a lua sfîrşit. ) a-şi pune traista pe umăr. a lua şi cămaşa de pe cineva. a lua vălul. a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. a-şi lua (ale) trei fuioare. ) a fi ucis de .EM. (înv. a lua sub pulpană (pe cineva). ) a deflora. a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei.CR. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva). 4) (fig.VINEA. să nu. a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a..ISP. a nu face nimic.GCR. a lua o hotărîre. a lua (sau a da) vamă. (pop .ISP. a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva). (înv. paralizat.a lua sfîntul a lua sfîrşenie de .OD.AL.CR.DOS. ) a-şi lua tălpăşi a. .EM.. a-şi face vreme pentru . ) a pleca.. ) a-şi face răgaz.

om rău care vrea să pară bun.OD. lumea veche sau veacul (sau evul) vechi. lună seacă. întreagă). nu-i pasă de nimic. adio) (de la cineva sau de la ceva). foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. puzderie: se adunase lumea de pe lume . a lucra de beilic. 1) (înv. a-i întinde o capcană (cuiva). fapt lipsit de importan ă. totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume. a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). ) a vorbi mult pentru a spune pu in. a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. luna lui traistă-n bă . a lucra în pierdere (sau în pagubă). 2) a considera iremediabil pierdut (ceva). . farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. ) lumea reală.NEC.POP. nu se sinchiseşte.POP. domnule! lumea albă. lung la ma e. a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. pop. lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească.AL. la revedere. foarte lung. . n-ar fi lucru mare. lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim. a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. lucru de nimic. ) luna martie.ISP. (fam. om prefăcut. MAIOR. foarte lung (în timp sau în spa iu). a munci cu bra ele. a se grăbi: lupul . ) lună nouă. lumea toată sau o lume (toată. lungi pasul. a se face ziuă. a (nu) lungi vorba. ) lacom. a munci fără tragere de inimă.. 2) extraordinar. (reg. 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i.COŞBUC. ) jignitor. laolaltă. (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii. lumină chioară. 1) lucru (sau fiin ă) de seamă. a răbda mult timp de foame. de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi. a complota. lucru mare. 2) foarte mult. . se duse la tată-său.CR. (reg. care plîngea. grozav: lucru mare.POP. 1) foarte multă lume. a pune la cale ceva (împotriva cuiva). manual.a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. lumea (sau vremea) cealaltă. a lungi (sau a întinde) pelteaua. . a lucra pe coarda sa. lung ca o zi de post. lună de miere. a lucra ca o cizmă. a se lumina de ziuă. luător în rîs. . lumea de pe lume sau lume peste lume. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie . a lucra foarte prost. a lungi pasul. mi-am luat adio de la maica mea. (înv. prima lună după căsătorie. bun(ul) rămas. a se lumina a ploaie. a lucra în deficit. interminabil. a lucra cu palmele. vremea cînd începe lucrul la cîmp. (mit.ISP. dragă. vrajă. lucru făcut. lumină insuficientă. lup îmbrăcat în piele de oaie. a merge mai repede.. (reg. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari.

DOS. mai abitir ca . ) mai este de îndurat. mai ales. mai degrabă.a se lupta ca un zmeu mai abitir ca .?. deosebit: eu te socotesc mai altfel. mai încape discu ie?..? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de .. mai colea de Calafat.AL.) mai de soi. într-un bordei dărîmat. (reg. mai bucuros. îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? ..: clămpănea mai abitir ca o muiere. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare.POP. mai va (pînă) . oarecum diferit.: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani. ) a fi foarte ocupat. mai frumos... 2) a fi foarte fericit. deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici. mai bine.?: încă mai ai gură să întrebi? CR...ISP. mai bine zis (sau zicînd). a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie.. a nu putea uita ceva.. mai precis. . mai ceva. mai tare. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP... mai cu cap..REBR. mai curînd...PRAV. mai an..COŞBUC.. mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP. mai înainte sau (înv. (încă) mai ai curajul...: o tînără de 20 şi mai bine de ani. ) mainte. (reg. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR. ) mamă vitregă. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva).. nu chiar aşa.: astă-iarnă am iernat. a lupta vitejeşte.. poate mai ceva decît aceştia. decît băutură. mai lesne. mainte au fost curvă. de pu ină vreme..dar totuşi în apropiere de . mai degrabă. mai mult de . mai ceva ca . tupeul să .. mai e (sau încape) vorbă?. în special.. mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu... mai bine lipsă. ) mai cu seamă. mai ales. mai ales. mai dihai .. mai cu seamă. şi pop. mai e nevoie.. a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi... 1) a fi zgîrcit. mai colea de .. mai aşa. de nu-l mai încăpea locul. ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele.. îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor.. ceva mai departe de . mai bun: cum pă ise şi al i pe itori. mai apoi de toate. . (înv. (înv. să nu te întovărăşeşti cu proştii. mai apoi de .. mai bine. mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai . mai ceva .. mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri.. parcă a fost mai ieri . a nu avea vreme. mai bine de . a nu mai putea de bucurie.CR... mai deştept. mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de . ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului. e de la sine în eles. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva). mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut. (reg. (reg. cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian. mai de temei.POP. a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva).POP. mai an ăr . mai exact. (încă) mai ai gură (sau mutră) să . a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva)..ISP. să ne gătim. mai uşor. cu deosebire: şi..POP. iar mai de temei.DOS.GR... multe încă. mai bine deloc. mai curînd.. (reg . care nu pot a le înşira toate.DRĂGHICI.... mai bine renun .CR. nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri.. multe. . mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de . de curînd. maică de-a doua oară. mai mult. mai ales.. mai ai gură să . mai altfel. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao .. nu ave prietini. anul trecut.ISP.NEC. (înv.

.. nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să. . mai încoace de .COSTIN...i iasă înainte vrun iepure. mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să . 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo. mai la vale. cu excep ia . se prea poate. mai ştii? mai ştii minunea a nu-l mai încăpea vremea (pe cineva) sau a nu mai încăpea cu timpul.... foarte pu in... mai mult ce . superior (cuiva sau la ceva): de ce Dumnezeu să fie mai presus decît mine? POP. parcă po i să ştii?. mai încolo mai în grabă a nu se mai întîlni cu . a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. mai-nainte-grăitoriu.. mai ştii minunea (sau păcatul)?. mai rămîne i cu bine ! mai rămîne vorba despre ..: conul Iordanache nu mai ştia unde îi este capul.. dincoace de ... şi aducea cîte oarece hrană.. 1) mai departe: cînd mai încolo. nu e exclus: ori mai ştii? bătrînul Rumi face-o glumă.POP. 2) foarte bine. ce iară nu era de ajuns.. a o lăsa mai domol (cu ceva): cu paharul îndeseşte.. dar cu birul mai răreşte! NEGR. ) profet. mai rămîne i cu bine (sau cu sănătate)!. dă-te mai încolo! . foarte frumos: cînta de mai mare dragul.EM. neîndoielnic: mai mult decît probabil cum că o parte ocupa înăl imea. pe la cetă i aproape.. minus: fructele. 2) în vremea din urmă.. NEGR... mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce . (în) afară de .COŞBUC. a nu mai prididi să . a nu se mai întîlni cu . inferior (cuiva sau la ceva): literatura. (înv. e poate mai prejos de exigen ele tinerimii culte. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie.MINEIUL.a nu-l mai încăpea vremea mai încoace mai încoace de . mai degrabă. mai prejos (decît cineva sau ceva)..DELAVR. 1) a nu se mai vedea cu . fără. cum se vede.: mai rămîne vorba despre asta. a uitat să şi salute.... îndreptatu-s-au persul şi au început a batere pre Mirveiz. a nu-şi mai şti capului de .... peste toate: mai mult. sigur. a fi copleşit de . mai presus (decît cineva sau ceva). a o mai rări (cu ceva).CR.CR. mai ştii?..NEC.. 2) a nu mai avea parte de . proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti... 1) vrednic de a fi admirat.COŞBUC. ceva.. mai mult ca (sau decît) sigur (sau probabil). demn de a fi compătimit. în continuare: publicăm mai la vale o dare de samă statistică.. mai în grabă. zise tata posomorît. mai mult. în cele ce urmează. mai încoace... numai iată fîntîna. 1) mai aproape.. cum se face îngenere la noi...CR. mai pu in merele. cind încăpea cu timpul.. mai rămîne vorba despre (sau de) .GHICA.: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri... (înv. mai încoace. cine ştie?..OD... ) atît numai că . mai mult de-o grămadă. 2) foarte tare... mai încolo. 1) vrednic de milă. (formulă familiară de salut la plecare) să fi i sănătoşi!: şi mai rămîne i cu bine! CR. .VINEA. a nu mai putea să . a (nu)-l mai răbda puterile să . mai pu in. recent: mai pe urmă. (de-a) mai mare dragul.. foarte mult: plîngea mai mare mila.. mai bine. mai mare mila.: mai încoace de timpii fabuloşi.CAR... se prea poate.: nu-l rabdă puterile să-şi joace copila pe genunchi... mai rămîne să se discute despre ..HASD. s-au copt la vreme. a o mai rări a nu-şi mai şti capului de .: i s-a permis a se întoarce la Constantinopol. în plus.

mare greu (de) .. mare minune. va mai trece timp (pînă atunci). masă tinsă. a nu-l mai ine (sau încăpea) pielea (pe cineva). 2) (reg. 2) mai ales. mare şi tare sau tare şi mare. mare minune sau minune mare.CAR. şi reg. (cea mai) mare parte (din .... ) foarte frumos.. . martor ocular. umilitor.). (înv. mare lucru. mare comedie. 1) lucru care impresionează. minune mare. sînt nenorocit.. n-aş crede să (nu) . ) ruşine este. încît nu-i mai putea ine pămîntul. 2) (în construc ii negative) lucru lipsit de importan ă. (pop. a fi bătrîn şi neputincios. m-am (sau ne-am) topit!. grozav. şi reg. a nu mai putea să continue o activitate.NEGR.): în elep eşte ai grăit. mai tare-i pradă.. foarte bun: şor cu flori.. a nu-l mai ine (sau răbda) pămîntul (pe cineva). 3) a fi îngîmfat. mai tare... sau dintre .: mare minune să nu tragă o ploaie după zăpuşeala asta.. reclamau solu iuni urgente. ) masă aşternută: armele lui era mai dragi decît mease tinse pline de . influent: vei ajunge şi tu odată mare şi tare.mai ştiu eu ..CAR. 1) am pă it-o!: nenea Iancu! să vie aici! m-am topit! ... ) mare ciudă enie. a nu-l mai ine cămaşa (pe cineva). mare parte mare ruşine mare şi tare mare treabă! martor ocular masă tinsă mai ştiu eu .. de filozofie. mai una.MOXA.SAD. mai alta mai va mai vîrtos mama focului m-am topit! manta de vreme rea mare comedie mare greu . 2) a fi foarte ocupat. nesemnificativ: adevărul e că nuvăzură mare lucru .. 2) a nu-şi mai putea stăpîni bucuria. ) 1) mai degrabă: în loc de agiutoriu mai tare le iau.CR. sau dintre .. (de) mama focului. răspunseră cea mai mare parte dintre sfetnici..... a nu-l mai ine proptelele. (înv.. mai vîrtos. împărate.ISP.NEC... mai va (pînă atunci).. dezonorant: e ruşine să nu ştii limba ta! NEGR..CORESI . cine şi-ar fi închipuit?: şi atunci. 1) a fi neliniştit.: atîtea chestiuni arzătoare de estetică. 1) a fi obez. (despre haine) a fi foarte zdren uit: cămaşa nu se mai poate inea petec de petec.. (iron.. cine mai ştie .. (înv. mai ştiu eu de ce. sau mai ştim noi . mare minune să (nu) . minune mare!. majoritatea (din . . ... (e) (mai) mare ruşine(a) sau (înv.ISP.SAD. mai alta. mare lucru mare minune mare minune să . (fig. ) cantitate mare de . 2) (fam.VARLAAM . 2) mai ales.: au dus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la Tighina. una. puternic.. a nu se mai ine petic de petic.. uimeşte: mare lucru şi prea slăvită iaste a Domnului nostru de oameni iubire. ) persoană luată în seamă numai la caz de nevoie. ) am plecat!. a nu-l mai ine şalele (sau spatele). alta. mare treabă!.. numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. mai tare-i robăsc. 1) mai tare. ) mare lucru!: i-oi mai da zece ani de via ă . 3) (în construc ii negative cu valoare afirmativă) n-aş crede să (nu): mare lucru să fi scăpat vreunul. persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt. mai tare a nu-l mai ine cămaşa a nu-l mai ine pămîntul a nu se mai ine petic de petic a nu-l mai ine pielea a nu-l mai ine proptelele a nu-l mai ine şalele mai una.NEGR..COŞBUC. m-am evaporat! manta de vreme rea. (e) ruşinos. vin..CR.. straşnic: ipau şi strigau de mama focului. a nu mai avea loc sub soare: aşa mul ime de spurca i erau.zece ani! mare treabă! zise Todorică. ar fi de mirare să (nu) . 1) cine ar fi crezut?..

meargă-i numele! COŞBUC.a prevesti lucruri favorabile. oblu) la .. a calcula.CR. ) simt nevoia să . a se duce direct la ..: iar mă-ntoarnă inima. a-i măsura vorba cu îmblăciul (cuiva). a merge (sau a umbla. a-i merge bine (sau rău) (cuiva). a fi foarte bogat. aproximativ: începe el a o măsura cu ochii de us pînă jos şi de jos pînă sus.. ) începe să mă supere un junghi. mă cearcă un junghi a măcina cuiva a măcina făină mă doare-n cot ! mă doare-n cur ! mă întoarnă inima mă miram eu să nu . a merge cu bine. a-şi măsura puterile (cu cineva). sau (înv.. a măcina cuiva.. ştii. a merge cu bine măcar că . n-aveam nici o îndoială că . a pre ui) din ochi (sau cu ochii). mă doare-n cot (sau în călcîi)!.POP. a merge.. mă tem că . a se lupta (cu cineva).. pu in îmi pasă (de tine)! mă întoarnă inima. a se lua la întrecere.. a măsura cu o scurtătură (pe cineva). a merge ca grapa pe uscat.măcar că . a meni a bine. a prevesti.. împărate. a judeca. ) măcar că ce ..... cam cioturoasă.: bine te-am găsit.. deşi. a spune lucruri lipsite de importan ă. vorbeşte din carte. a se mişca foarte încet.. chiar dacă . .) a face pe plac cuiva. a face un lucru inutil.. măcar să-l taie. (înv. mă cearcă un junghi. cu-o scurtătură. (reg. a măsura banii cu dimirlia.CAR. a lungi) compasul. a prezice lucruri nefavorabile. a-i merge bine a merge ca grapa pe uscat a merge ca melcul a merge ca pe roate a merge către . (sau să . a-şi alege cuvintele (pentru a nu supăra pe cineva).. CANT.... a măcina făină. spală-te pe cap cu el (sau cu ea)! mă prind că nu ghiceşti.. ) a se gr