Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

2) a rîde cu gura pînă la urechi. ca dracul). băiatul le arătă coltucul. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). valoarea unui lucru. 2) a se obrăznici. de viscol).a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. a refuza. a-i întoarce spatele (cuiva). a arăta bine (sau rău. a-l apuca ploaia (sau furtuna. a rînji. a-şi arăta col ii (sau din ii. a se arăta cu ponos. impecabil. a-şi arăta fasolele.POP.POP. ) a rîde cu gura pînă la urechi. în mod demonstrativ.CAR.i singur ploile.M. a nu da nimic: zînele . a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. a arăta drumul (cuiva).POP. 3) v. a arăta ca scos din cutie. 1) a avea o înfă işare de muribund. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). de ninsoare. a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. ) a-i dovedi (cuiva). 2) a acuza.. a-l apuca pîr agul (pe cineva). a avea o înfă işare (ne)plăcută. . şii vedea! NEGR. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul. (reg. (pop. (pop. a se apuca pe cap.DOS. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul.. a o lua la sănătoasa.AL.STANCU. a-l apuca (sau a-l găsi.ISP. fildeşii. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. de înmormîntare. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. viscolul) (pe cineva). (fam. a se cumin i. a arăta cu (sau a pune în) scriptură. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva).POP. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. a pleca repede. a apuca trenul. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). a se destrăbăla.CAR. a-l trece) neputin a (pe cineva). ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. a fugi (de undeva). a arăta coltucul (cuiva). a-i arăta cotul (cuiva). (fam. 2) a avea o figură tristă. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. ninsoarea. băiete! STANCU. 1) a indica. a-şi ieşi din pepeni. despre oameni) a apărea. nefiind putin ă a le pune în scriptură. o criză de nervi. 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. . (ne)sănătoasă. a(-şi) aranja ploile. ghearele. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. (reg. a-şi arăta coarnele. a avea un acces. a refuza sfidător. a rînji. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . . 2) a alunga. (înv. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. măselele). pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. arătîndu-i apoi drumul. a-şi arăta călcîiele. a-şi scoate ghearele. 1) a lua pozi ie de apărare. ) a-i sări muştarul (cuiva). a-l apuca nervii. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). (înv. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine.LET. a se ticăloşi. publică-le sub numele meu. (fam. a-şi face de cap. batjocoritor (pe cineva). a supune oprobriului public (pe cineva). a fi surprins de ploaie (sau de furtună. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste.

(reg. a da afară (pe cineva). ) a distruge. verde (ceva cuiva). a(-şi) arunca ochii roată. a trage) (cîteva) palme (sau o palmă.. atavismului. fără menajamente.SAD. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. 1) a se uita pe furiş. a spune. a frige) la inimă. a scoate în stradă. 3) (fig.i trag palme.CAR. ) a fi neînduplecat. se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a arunca o ochire (sau o ocheadă). 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). a arunca (sau a băga) moartea în igani. a pedepsi exemplar. a se purta cu ostilitate. a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). a da. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra .. a arunca în pustie (pe cineva). a face orice sacrificiu (pentru cineva). a întemni a (pe cineva). a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva).).. a se uita cu în eles (la cineva). are balta peşte.. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva). a izgoni (pe cineva). răuvoitor (cu cineva). a spune deschis... a tăia frunză la cîini. se găseşte din abunden ă. a trece cu vederea. a arunca o vorbă.POP.POP. 1) a arunca o privire. a fi risipitor. personalită ii etc. a fi foarte nerăbdător. a arde gazul degeaba (sau de pomană). a arunca o lumină (asupra . a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii.. 1) a cauteriza. a rade.. a se amesteca într-o discu ie.. a ancora.. a pierde vremea.. . a se uita de jur-împrejur. a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). a arăta răceală (cuiva). ceva. cu coada ochiului (la cineva). o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. a învinui pe nedrept pe cineva. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. a şterge. mi se păru că văd icoana din Santa Maria. mă-n elegi? CAR. a arăta uşa (cuiva). ) a stigmatiza. a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă .. a zice) de la obraz (ceva cuiva). a se expune primejdiilor. a privi spre . necru ător. Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea.. a arunca ocheade (cuiva). a nu mai avea răbdare.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). 2) (fig. a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. a arde (sau a croi.. a arunca în temni ă (pe cineva).).VLAH. ca s-ară i pumnul stăpînirii. a neglija. a se arunca în gura lupului. a arde cu fierul roşu. în fa ă. a cheltui fără rost. a arunca ancora. a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid . a sim i o durere. a primi) o palmă (sau o scatoalcă). a arunca în traista dinapoi. rece (cu cineva). a se uita (întîmplător) la . arde focu-n paie ude.AL. pe vale). a-şi expune via a (pentru cineva). 2) a trage cu ochiul. fără să se manifeste. a lipi. (sau spre . a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . (despre sentimente) mocneşte.. a arde de nerăbdare.CR. a lumina. să learunce în pustie. a arde (sau a încinge. într-o doară.POP. a se purta distant. a trata cu răceală (pe cineva). a nu lua în seamă. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea.: cînd aruncai ochii asupră-i.

astă-toamnă. a-şi asigura spatele. a tăinui.POP. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. şperlă. pădure! POP . atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . asta mai e de făcut. a arunca vorbe în vînt. a ascunde. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste .POP.. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. ) asta nu se poate!.. mi-a lăsat nişte căr i. a se preface: craiul .NEGR. asta-i problema!. asta-i altceva. atîta tot. a-şi disimula inten iile. mărăcine. a ascunde ac în miere. DELAVR. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. asupra crimelor lor.BĂLC. zicînd: mă doare pu in capul. a-şi arunca via a în şan .. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. îmbla cu înşelăciune. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. adevărul. a asculta teacă de pămînt. prin inuta lor. a asculta supus. a ascunde cuvîntul. asta-i altă mînecă. (fam. în timpul serii de astăzi. (reg. a asculta orbeşte (de cineva). în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine. pulbere.. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. îşi aruncau via a în şan . 1) a orbi pe cineva. (sau asupra . (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde.COSTIN. a prezenta denaturat realitatea. (înv.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste . ) a da cu şperlă în ochii lumii. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. asta-i buba!. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. asta depăşeşte orice limită. asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. a băga intrigi. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne. asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). asta (sau aia) e altă căciulă!. astă-seară. arză-te-ar focul!. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri.CĂL. ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. asta (sau aia) e altceva!. . arză-te focul. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. (reg. asta-i altă mîncare de peşte. în timpul verii trecute.. ) a încerca să inducă în eroare..ISP. asta e cu totul altceva. ) a ine secret.. ) a proteja spatele armatei.ISP. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. fără a crîcni (de cineva). (înv. 2) (fig. a asculta încul pămîntului.. diseară: vai. (mil.).. să înşele (pe cineva). a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. astă-vară (sau (pop. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. BARI IU. asta întrece orice!. asta-i prea de tot! astă-primăvară. ascunzînd cuvîntul. a-şi ascunde gîndurile. a vorbi aiurea. ) a dormi profund. a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da.. ) an-vară). a face afirma ii necontrolate.

ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă . ce baftă.)!. î i vine uşor. dacă a lunecat pe nesim ite. acum ai devenit rezonabil. ) aşa mai în eleg. a culca. aşa colac! AL. aşa-i cîntecul. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva)..ISP.): ie. murgule. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva).. că nu şezi în casă toată ziulica. să. (arg.ext. aşa pui problema (?). aşa se spune. a da) la pămînt (sau pămîntului). ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. aşa se zvoneşte. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL. a dărîma. (sau să . ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . aşa ceva.) se cuvine: aşa i-a trebuit.) chef. aşa se prezintă lucrurile. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. al lui etc. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă.URECHE... a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost.CR. a doborî.. (reg.)!. aşa să-mi ajute (să. aşa vine vorba. aşa o fi. el etc. aşa meri i (merit etc. omule.. asta i (mi etc. el etc. vor alerga acolo ca să-şi potolească setea..POP..CR. ca mortul colacul. aşa vrea muşchiul meu (al tău. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor.NEGR.).. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva.STANCU. aşa i-i a ..i ajute etc.. nu mai dau pe datorie. e un fel de a spune. i-a fost) povestea (?). aşa am eu (tu. î i convine a . cu mare poftă. fătul meu. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva). (fam.. aşa să trăieşti. aşa colac!. să paşti iarbă verde! a aştepta.. aşa merge cîntecul. aşa stă treaba. ) aşa vreau eu (tu. a astupa (sau a închide) gura cuiva. aşa e (sau i-e. a împiedica pe cineva să vorbească. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. (p. să paşti iarbă verde!. (pop.ISP. tot ce se poate. ce noroc. murgule. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. asta este situa ia. acum mai vii de-acasă. (înv.). a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. limpede!: aşa să şti i. ) aşa stau lucrurile (?).i (sau să vă) fie clar..) trebuie!.VINEA. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. mai rabdă. aşteaptă.i vine apa la moară. (sau să . acum ne putem în elege: ia. aşa (sau acum) mai vii de-acasă.) Dumnezeu!: ia spune-mi. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul.).CR.a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea). iată despre ce este vorba. a aştepta cu nerăbdare. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP. aşa î i (îmi etc. în robie. aşa să trăiesc (să trăieşti etc. tot mai adînc. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!. 1) pe sănătatea mea (a ta etc. crezînd că plouă cu apă. roagă să-l ieu . ) a petrece noaptea. a mînca (sau a bea).). asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. pînă. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a . a aşterne (sau a trînti. aşa i-i a zice. şi fam.

atunce cu mersul boierilor la Poartă.: trăgea nădejde altul de domnie. a-şi fixa privirea pe .i (îi. atît mai trebuie!. a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. atîta jaf în ciuperci! ISP. asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit.CR. a atîrna (sau a ridica. . a-şi a inti ochii asupra .. nu-i nici o pagubă!. a fi surd. cît şi al ii. a auzi de numele cuiva.. a pune) în furci (pe cineva).. atîta pagubă! atîta. atunce cu . (înv. a atinge în punctul sensibil (pe cineva). a-şi a inti ochii asupra . a avea o pozi ie. ostilitatea.. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia.. ) a da un bacşis (cuiva). (arg.. vă etc..ISP. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. numai că . a a î a ambi ia (sau curiozitatea. o situa ie precară. a instiga. ) cînd cu . a avertiza (pe cineva). dar de văzut nu te-am văzut. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor . a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva).) ferească Dumnezeu să faci (să facă. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul. a cunoaşte pe cineva din auzite.DELAVR.. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac.. vă etc.. ura) (cuiva). atîta rău!. a atrage după sine.. atîta pagubă! atîta rău! atîta. (pop. a măguli orgoliul cuiva. a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta. aversiunea. auzi colo!. a se remarca. ) a fi beat. poftele) (cuiva). a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat.. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. a atrage aten ia. a atinge la manşetă (pe cineva). ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva).. ostilitatea. a fi tare de urechi. ca cucul a se aşterne ărînii. atîta (numai sau doar) că .POP. ) a auzi în treacăt. ei!. a a îta spiritele. a cădea lat: cît e de lung. a se distinge. să face i etc. a stîrni. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci.COŞBUC.) trebuie!. a spînzura (pe cineva): tatăl miresei ... a se culca la pămînt.LET. ura) (cuiva). să te (îi. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal... şi unii.. (despre voce) a se auzi de departe: strigă . ... şi al ii. a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. a aten iona.) asta! atît(a) i-a trebuit.. poftele) (cuiva). a provoca mînia (sau antipatia. ca cucul.CR.POP. aversiunea. din reputa ie: de nume i-am auzit.POP.. şi pop. a atîrna de un fir de păr.. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. îndată face cî iva paşi spre dînsa. a atrage aten ia (cuiva). s-aşterne ărînii. cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . a auzi cîinii în Giurgiu. asta mai lipseşte! atît unii. a sensibiliza (pe cineva).i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii... apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul.. a se atîrna ghimpii de cineva. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). a se uita intă la .CANT. ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. a auzi-n gură. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!... a trezi..a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că . (înv..

a se distinge printr-o însuşire. a fi bursier. a avea bursă. uşă deschisă) (undeva sau la cineva). a avea bani groşi (sau gîrlă). a avea apă în vine a avea aplecare spre .POP. 2) a se răzbuna pe cineva. a avea ciudă.POP.. a avea asupra sa (ceva).a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a duce.. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate .: avea aplecare spre ştiin ele exacte . ) lovele. (fam. a avea bumbac (sau cîl i. a avea greută i. a avea acces (sau intrare.POP. a fi dotat. a nu avea astîmpăr. a nu-şi găsi locul.. probleme. ) a avea justificare. a avea bani număra i. a fi unic: la drept vorbind. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva). a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a fi iute ca prîsnelul. printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). a fi roşu în obraji. a fi lihnit de foame. a înghi i repede şi nemestecat. ) a nu auzi (bine). a avea bani. mălai). a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie. 1) a fi bicisnic. a avea bujori în obraji. a (nu) se în elege (cu cineva). a i-o face cuiva. păunul n-avea potrivnic de mîndru. a avea boală să .. 1) (despre persoane) a avea de lucru.. 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd. rival).. a avea argint viu în vine. ) a avea noroc.. de furcă (cu cineva).POP.. a avea avere cît praful de pe tobă. a nu avea linişte. a da. a lăsa impresia că . (fig.. înzestrat. a avea bani cu carul. 2) a fi fricos. . crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare..... (fig.. a avea a face cu . necazuri.. auzi vorbă!. a nu se auzi nimic..CAR. a fi foarte bogat. a avea o sumă limitată de bani. a nu avea adversar (sau potrivnic.. a avea beregata curcanului. fra i erau ei. a purta cu sine (ceva). o ipoteză). a avea burta lipită de spate... a putea intra. a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . a avea acoperire. a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr.... ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. a fi pornit împotriva cuiva. a fi putred de bogat. a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva.. a avea atuul (sau avantajul). dar unul cu altul nu se aveau bine. dar ai a face acuma cu un bărbat. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. vată) în urechi. (reg. a se avea bine (sau rău) (cu cineva). a avea a face cu .. a avea înclina ie spre . a fi linişte deplină. a avea (sau a găsi. a avea bosă.CAR. a avea aplecare spre . (fam. a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. ) a avea poftă nebună să . pică pe cineva. a avea apă în vine. o ipoteză). a avea (sau a face) economii. a avea baftă (chioară). a fi fără egal.. a formula o propunere (sau o idee. a avea bătaie de cap. a avea (sau a ine) bani la ciorap. a avea boală pe cineva. ) a nu avea nimic. ) gologani. . (arg.. a avea aerul că . a se adăposti îndărătul legilor.

. (nici) purcel. cu greutate. a în elege cu dificultate.. n-are cap de-a o lăsa.POP. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie). a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu . a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag.CR. a (nu) putea să .AL. cine prinde-a o gusta. MOXA. 1) (fam. inteligent. (reg. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el. 1) a (nu) avea existen a asigurată. a avea ce mînca. a nu avea ce face (sau ce să facă). 1) a nu avea griji materiale. (sau de a . 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură.. 2) a fi foarte sărac.. ) a fi foarte sărac. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu .NEC.POP. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să .. nici nevastă. 2) a mînca foarte mult.i vreau nici rău nici bine.. a avea cap.. a nu avea nici o legătură cu . a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . a avea capăt (sau cap)...). a avea casă şi masă.CR. a avea canon. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă .. a avea căldură la cap... eşti cam greu de cap. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. că-s flăcău şi n-am nevastă. şi tot îmi fac. a nu avea voie să vină. a se sfîrşi. cu mine? . a avea casa cucului. a nu se mai sătura mîncînd.. a avea cerbice eapănă. da urîtu’ n-are cap.. n-am ce împăr i cu tine..: nu. a avea ca (sau drept) ajutor (pe .): el are drept agiutor zece ărani secui. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie...POP. a nu avea ce căuta undeva. (înv... domnule. a avea (sau a fi cu) caş la gură.. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a avea căderea să .a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac.. a avea calitatea de a .. a avea antecedente penale. să stea undeva... a fi ajutat (de .CR. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. a fi imatur. au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea. a delira. se muie.). a avea ceva cu cineva. a nu avea nimic în comun cu . numai el are căderea de a decide. ) a fi deştept. a avea capul ca dovleacul... a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă.... am ce mînca la casa d-tale.. a pretinde... a avea cale (pe undeva). a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. nici copii.AL. a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să . a avea cazier. a se termina: toată boala are leac. (înv. a avea cele necesare traiului. 1) a dori.. a fi lipsit de experien ă. nici un fel de căpătîi. a avea căutare. a persecuta. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva . a (nu) avea ce pune pe masă. a fi prost: cum văd. a avea cale cuvintelor.: aici. n-am cale. a avea burtă de popă. a (nu) fi în stare să . ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale. 1) a nu avea ocupa ie. a nu avea (nici) că el.: rea bucată-i dragostea. a aiura. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie. 2) a avea capăt. a avea din ce trăi: slava domnului. 1) a fi (foarte) gras. a nu avea nici un adăpost. a fi pedepsit. (despre mărfuri) a se vinde uşor. a vrea ceva de la cineva: ce ai.POP.. a avea căpătîi. a fi prost ca noaptea.

a nu putea să .. a avea ceva la bază. fiecare mai avînd ceva după perdea. a avea ceva să-şi reproşeze. a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. ) a-i fi simpatic. a nu avea ce bea...): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei . a fi într-o ureche. ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă. a nu avea (sau a nu şti) cum (să . a fi bogat: ce te milogeşti.. a avea culoare (în obraji). a avea col i. a nu avea cherestea. obraz. a ob ine o victorie (asupra cuiva). a avea ceva pe conştiin ă..): pentru atîta încredere. a nu avea cîtuşi de pu in. a avea considera ie (pentru cineva). a stima.. a nu avea posibilitatea. (fam. a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a avea cîrlig (la cineva). Prutescule? CONTEMP. a cunoaşte în amănunt... ruşine.. a fi comis fapte imorale.CEZAR.: azi n-ai chip. a se întemeia pe ceva sigur. a avea (sau a purta) coarne. ce zici..OD. a fi mort de foame.i mul umesc... drag (cuiva). ) a nu avea caracter.EM. nu am cum să...SAD.. a avea obrajii rumeni.AL.... avîndu-le în sînge. a avea cheresteaua groasă. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua.a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . (sau de a . a fi servil. a se bucura de încredere.). a avea conştiin a pătată.). a fi periculos. a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe. a scrie bine. a avea cinstea să .. a avea cinstea să . a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA .. a avea clavir la cap. a purta pică cuiva. a avea coastele lipite. a (nu) avea cînd (să . cu cine mi-am făcut treabă. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva.. primejdios. a-i fi imposibil (să .. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva).P.. a nu avea posibilitatea să . a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a avea cheag (la pungă). că ai cheag destul. a nu avea coloană vertebrală. a avea cu cine (sau cui) să semene. a fi foarte flămînd. a avea cîştig de cauză. a avea condei (sau pană). a avea bani puşi la o parte. a dori.. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui.). a nu avea chip să . a nu avea deloc. a avea chef de ceva. a (nu) avea timp (să . a avea crezămînt.. par’că joi n-am avut cînd. a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc.POP. a (nu) şti. mijloacele (să . a avea onoarea să .. cu talent. a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a cîştiga. supus. a fi bine informat. (sau de a .): mă dusei vinerea-n tîrg.. (pop. detaliat. tăcură.. în privirea-i să te pierzi. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva.DELAVR..POP. a fi gros de obraz.). a avea credit. a cinsti (pe cineva). a respecta. a avea ciudă pe cineva. a avea ceva în sînge. a se bucura de încredere. în toată voia. 2) (reg. a avea trecere..ISP. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea.

CAR. (înv. a avea onoarea. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi. ) 1) a fi deosebit de nervos..): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. a fi bun de ..POP...POP.. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva). .COSTIN. a avea darul să . a(-i) avea (cuiva) de ştire. (reg.LIT. (sau de a . ) drit)... precum mă vezi: sula şi căciula. toane. a avea caş la gură. să mă însor. a (nu) avea (ceva) de ros..: are fa ă de şef . a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult.. a i se permite. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă.POP. (fam.): pe d. a (nu) avea o slujbă. a avea de lucru.. a fi sărac lipit (pămîntului). de soco i că ai de treabă acolo.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. (reg. o sinecură. (reg. (fam. 1) a avea un loc de muncă.CAR. sînt golan. (fam. n-are de ce te trage cîinii. a fi lung de mînă. a avea degete lungi. a fi şiret... a avea darul vorbirii. a avea draci pe urloaie. credit la cineva: boierii. a avea două chei pentru o încuietoare.. a avea de treabă. avusese dreptate. ) a aduce a . (înv. a nu avea de furcă... a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. a nu avea de moară. a avea (sau a fi cu) din ii cunună. răspunse flăcăiaşul... .CONV.DRĂGHICI. a (nu) gîndi bine.. ) a trage la măsea. a avea fa ă la cineva. şi pop... a avea grijă (de cineva).. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a avea dantura întreagă. a se exprima fluent. a avea un lapsus. a avea din i de lapte... a avea fa ă... a avea de lucru (sau de treabă). a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei).. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire . (înv. a fura. a nu avea de ce-l trage cîinii. ) a fi mul umit să ..AL. a avea fericirea să . care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut. . a avea datină..PANN. a (nu) avea dreptate.. a avea dreptul (sau (înv. a-i face plăcere să .. a fi un bun vorbitor. a avea doar zestrea nativă: bine. a avea de gînd..ISP. ) a avea trecere.. . 2) a fi ocupat: tu. d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea.. a fi de natură să .. ) a fi foarte sărac. (sau a . a nu avea după ce bea apă. a păzi. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire.a nu avea cuvinte a avea darul să . a nu avea din ce trăi. (sau de a . dară eu n-am de nici unele. dar n-avu mult de furcă. (sau de a . a nu avea decît sula şi căciula..CAR.. plăcerea să . ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni. a avea darul suptului.. v. a avea de mul umire .CAR. a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să . ) a fi neastîmpărat. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură. a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva). drept: în privin a amicului..)..). a avea draci.GHICA. 2) a avea hachi e.

a nu avea greş. a nu putea păstra o taină. a fi potrivit. a nu strica. a fi zorit: ş-apoi ve i duce. îndrăzne e. a avea fumuri.: de ai gînd să ne iubim. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. vină-n crîşmă să bem vin. a (nu) (mai) cuteza să . a avea planuri.. ia sta i oleacă..POP. de şansă. proiecte de amploare. ) a fi beat. a avea idei extravagante. a exista. a avea (sau a fi cu. a fi indiscret. numai pleavă şi puzderii. a nu avea minte.. a băga de seamă. stigle i) în (sau din. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR. a avea grăun e în cap. a avea girul cuiva. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. . ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide. a fi lipsit de noroc. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. toane. a cînta frumos..CR. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e.. a fi grăbit. cel mai nerod. a avea gînduri negre. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată.. a fi perspicace. (pop. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni .PRAV.. a (nu) (mai) avea curajul. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. .. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a avea (sau a pune în) gînd. a fi preocupat de gîndul sinuciderii. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă. îndrăzneala să . a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. vrei s-ajungi senator! AL. aşa s-a întîmplat. de unde să-l iei.EM.CR. a inten iona să . a avea fiin ă (pe lume). . (pop. a avea gură să . a avea intui ie.. a avea gînduri mari. parcă-i fu gura seacă.. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă.CR. a avea glas bun. a fi sarcastic.. ifose.CR... a avea glagore în cap.: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. a avea gura spartă (sau de cîrpă). a (nu) (mai) avea gură (sau obraz. a avea mîncărime la limbă. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. a avea foc la inimă. a avea minte. (înv. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. a da în gropi de prost.. NEGR. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. a nu fi în toate min ile.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să .CR. a avea cap bun. la) cap. a avea (sau a fi cu) gura mare. năstruşnice. a avea (de) grijă.EM. . a dori foarte mult..POP. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. a avea ghinion. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă.. tupeu) să .. a avea gură pocită: afurisit drac. dacă n-are fiin ă pe lume? CR.POP. încă mai ai gură să întrebi? CR. cum a cobit el. a lua seama. a avea fler. a avea gura ca o sabie. a umbla cu. a sim i un gust amar în gură (după un chef).. a avea acordul. a avea fum (sau cea ă) în creieri.. a avea limbă ascu ită. a se naşte. ) a semăna cu cineva. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă. a avea (de) gînd să . a-i intra.. a fi înfumurat.. a voi să . ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui. . a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară..

a fi incomodat. a avea înclina ie spre . (fam.COSTIN.... a avea gură de cîrpă. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva).AL. a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre . a şovăi. a avea în coaste . a fi foarte trist. a avea de furcă cu cineva: să. a crede că . a nu fi în stare să . a avea haz. ) 1) a avea.: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i. rău. a nu sim i milă. .. a pălăvrăgi. a spune obscenită i... a fi foarte bun.. a avea obiceiul să . a trage folos de pe urma cuiva... a avea influen ă asupra . nesim itor... ca copiii are haz... a avea inimă largă. a nu avea habar (de cineva sau de ceva). a prevesti lucruri neplăcute. simpatic. a avea igrasie la cap. a avea aptitudini pentru .: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. a avea inima îndoită. a flecări.. a fi darnic. a i se părea că . a inten iona. a avea în buzunar (pe cineva). a vorbi mult şi repede. . a avea ifose. ) a fi prost. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine. nimic n-avea importan ă.CAR. a voi să ia în căsătorie pe . a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că ..CAR. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu. a avea sub control (pe cineva).: avusese de mic înclina ii spre desen.i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP. trivial. a avea inten ii (serioase) cu . trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea.. a fi nostim. a avea gustul (să . (cuiva sau a ceva). a avea influen ă (sau înrîurire) asupra . împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva)...: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei... a (nu) avea importan ă. 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini..POP. a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . a avea gură de aur. a avea de gînd să . a (nu) avea însemnătate.EM. a fi plin de griji.NEGR.: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. 2) a avea farmec. a avea impresia că .. a avea inimă de aur... cumsecade.. a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun. mărinimos.. .. a (nu) conta: pentru el. (reg. a avea inimă tare (sau de piatră. a fi guraliv... şi de plată n-ai habar! AL. a fi înfumurat.... 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva).PANN. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor].POP. a fi un bun orator. a avea în coaste (pe cineva). 1) a sim i plăcere.i iei tălpăşi a...).. a avea inima grea... a avea vedenii. a avea inten ia să . a avea (sau a-i fi) inima neagră...a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . a cobi. că cu mine ai în cîrcă..... valoare. a avea iluzii optice. a avea (bun) gust. a nu putea ine un secret. nu i-i hasnă de cei cîni. a avea inten ii cu ..AGÂRB.. a se exprima vulgar... a nu avea hal să . a avea gură pocită sau a fi pocit la gură.. a fi nehotărît. a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă. a-şi da aere. stingherit (de cineva). a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar. compasiune. bucurie: ce haz am să merg acasă. a fi într-o doagă... a nu putea să . a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare). a avea gură scîrnavă (sau spurcată). a fi nepăsător.. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă.. cînd n-am nevastă frumoasă?POP... a fi deprins să .

a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş . după cum zic turcii.GHICA. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles. pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. a se baza. a avea (sau a lua) în privire. a avea în tăşcu ă (pe cineva). a avea la inimă (pe cineva). a avea întîietate.i gard la gură! AL.CR. trebuie să te iau cu mine. a tăcea. a-şi impune tăcerea: Florico. a avea în vedere. a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. a avea la activ (ceva). 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . ) a avea la dispozi ie.. a avea experien ă. .CAR. (înv. a avea la mînă (pe cineva). a avea în vedere (ceva). a simpatiza (pe cineva). (reg. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva). pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. CAR. (înv. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i.. a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. li se puse condi ii. pune.VLAH. ) a dispune (de cineva). a fi nevoit să accepte. n-are-ncotro cotigi. îl avui ca-n palmă. . ICHINDEAL . ) a alinta (pe cineva). a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). a inten iona. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. a (nu) avea noimă. a răspunde (de ceva). 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. a nu (mai) şti ce să facă. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). a avea în vedere (pe cineva). la discre ie (pe cineva).LET. a menaja (pe cineva).BĂLC. a inut să meargă la Kissingen incognito. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).NEGR. a avea legături.. a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . a avea în primire (ceva). a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a lua în considerare. aranjamente secrete cu cineva. a conta (pe cineva). a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. 1) (înv. şi reg. ) a avea în vedere. ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său. a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva). a se bizui. (reg.. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva). a avea încredere (în cineva). mort copt.MAIOR. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . trebuie să stea fa ă. abia dacă erau la degetul lui mic ... a se resemna: n-am încotro. a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. a avea în elegere cu cineva.STANCU. a avea în minte (pe cineva sau ceva). îl vor avea în vedere. a avea înştiin are. a nu spune nimic. a avea prioritate. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. a avea la mînă (pe cineva). (înv.EM. a nu (mai) avea altă posibilitate. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . a avea la suflet (pe cineva). a avea la cherem (pe cineva). a avea în puterea sa.a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge.EM. cotigi). .

de şarpe). (fam.CAR. a fi rău. .NEGR... la desen). a nu avea posibilitatea să ..M. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber).AL. (fam. a nu avea mijloc să . 1) a lovi primedios. 2) a fi neîndemînatic (la scris. palavragiu.BOL. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. a fi în imposibilitate de a ac iona. a fi orfan. a avea minte fragedă. 2) a fi loc.. imatur. a avea mari cuvinte să . 2) a purta noroc: ai mînă bună. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie . ) a avea parte (de . ) a fi slobod la mînă. a avea mai mult de-o grămadă (ceva).). s-aibă milă de izbîndă. a avea mînă grea. ) a avea o situa ie bună. a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). 1) (înv.a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să .. a fi copilăros. şi împăratul. a avea maşină la scară.. a avea la plăcere (pe cineva). a avea (sau a da. a avea motive temeinice să . a avea lumînări la nas. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv.. a avea memorie (sau memoria) scurtă. a avea un post însemnat.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă.. a avea loc. a da semne de prostie. a avea mila cucului. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . a avea (sau a fi la cineva) mîna. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă).. meschin. a nu (mai) avea loc de cineva. a fi uituc: au memoria scurtă. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată.. 1) a fi flecar.). (sau a . a avea la mînă (pe cineva). avea şi alte coarde la arc. însoară-mă şi pe mine. ) a nu gîndi. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. (înv.DOS. 1) a fi îndemînatic.. a seduce. a avea mai multe coarde la arc.PANN. s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit. a atrage. (înv. a uita repede ceva. necopt. a avea miere de şarpe la inimă. 2) a se purta copilăreşte. a avea minte de cocă (sau de prunc). ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i.CAR. a fermeca. ) a proteja (pe cineva).. a avea mîna curată (sau mîinile curate).. 2) a nu mai încăpea de cineva.. a fi foarte instruit. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). 2) a fi indiscret. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva... a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar.. a avea lipici. a fi cinstit. a avea mintea (bine) mobilată. a nu avea deloc (ceva). a fi zgîrcit. a se îndura: o. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. a fi prost ca noaptea.. 1) a se întîmpla. 2) a fi rău de gură. 1) a-i curge mucii (cuiva). 1) a fi incomodat de cineva. (sau a . darnic. a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. a avea limbă ascu ită (sau rea. a avea milă (de . a avea minte de vrabie. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director.. ai milă de-a mele rugămin i! EM. a nu avea creier.GHICA. prosteşte. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile.. marmură. a avea mîinile legate.GHICA.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul.. a-l avea la taşcă (pe cineva). 1) a fi răutăcios. 2) a fi milos. a fi generos.

a(-i) fi necesar. (reg... nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele .. PANN .. credit. (reg.. (sau la . şi-n casă nici cenuşă n-au. a (nu) avea nas să . (sau a .. a (nu) avea tupeul să . a sim i mereu nevoia de a pleca. a nu mai avea mult. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea. 2) (reg...CAR. a avea neamuri (bune).. a fi uşor iritabil sau impresionabil. a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt). a nu avea posibilitatea să .FIL. pre . a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să . a avea mîncărime la degete. a fi irascibil. ) a nu avea nici o grijă. limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor. a fi sărac lipit pămîntului. (înv.. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie..COŞBUC.). a fi vorbăre ...): acele petreceri cinegetice. a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în .. a avea (sau a fi cu) natură.). trecere: mincinosul nu are nas.. (cineva sau ceva).... a nu avea nici cap.. a avea nervii slabi.. ) a nu avea habar. a fi etern. a se bizui pe . a nu avea nici casă.. 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i. nici un în eles. a nu avea absolut nimic. a avea nevoie de . (reg. a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. 1) a (nu) îndrăzni să .. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă. a nu se putea controla..) sau a se lăsa în nădejdea cuiva. a considera (sau a fi) necesar. a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră...P. a fura. ) 1) a se bucura de simpatie...: ai nas să te ară i? .a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să . a avea năvalnic. a avea (sau a fi cu) nas de cîine. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva).. a (nu) avea mod să . (sau de a .COSTIN.. a nu avea ce mînca.CEZAR.AGÂRB... aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare.. a avea (sau a fi) nevoie să . (sau de a ... a fi durabil. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă.. în care stau.. dificultă i..... a nu şti nimic. a fi pe moarte.) (cineva sau ceva). a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni.: eu sînt bătrîn şi sărac. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor.. în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare). a avea nevoie să .. 2) a (nu) avea autoritate. (sau de către . a fi cu nervii la pămînt. a avea mîncărime la tălpi. a nu avea nevoie de . (sau a .OD. a nu avea nici de unele. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă. ) a avea neplăceri. periculos..PANN. să n-ai la mine nici o nădejde. 1) (înv. a nu avea moarte... a nu avea nici o noimă. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal. despre . a nu avea nici cap. a nu putea sta mai mult timp într-un loc.. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă. nervos.. ) către .. pe .. nici masă. a trebui să . ) a fi fără ruşine...N.. a avea nevoie a avea nevoie de . a nu avea nimic.COŞBUC. (înv. a avea nervi. nici coadă.)... ) a fi violent. a avea natură a avea nădejde în . spre ....... nici coadă a nu avea nici casă. a nu avea (nici o) nevoie de .. a fi dintr-o familie bogată. a fi ar ăgos...

.a nu avea nici în clin. sau norocul .. VLAH. norocul îi curgea gîrlă..CR. a avea (sau a fi cu) noroc. boabă) chioară (sau frîntă). toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. a nu avea (nici un) în eles... a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii. a nu avea nici un chip.. să mă îmbăt şi de scîntei din stele. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a avea noroc (sau norocul) că .CAR. absurd: condamnă muzica clasică.. ) a fi foarte sărac.. a avea succes la . a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el. a nu avea nici tăciune în vatră. a nu avea nici o perdea. N.. că n-avem nici un chip. a nu avea ruşine.) (cineva sau ceva). a avea (atîta) obraz. a i se ivi prilejul favorabil pentru a . a nu avea nimic... din fericire .. . a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva). a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz . să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. pudoare.. ) de obicei).SAD... nici o para frîntă! AL. a întrece măsura bunei cuviin e.: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare. a nu mai avea încotro: vezi şi tu. a avea succes..BĂLC. a nu a avea nici o legătură cu . a fi perfect sănătos: jucăm. a avea ruşine.. nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are. a avea noroc porcesc a avea noroc să . a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic. cu care ei nu au avut nici în clin.. a avea noroc porcesc (sau orb. a avea numai sufletul în oase..: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR. a avea noroc la . a fi foarte sărac. a nu avea nici un haz... a avea avantajul de a putea fi ajutat. (reg.. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . bine că . a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i. a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu.. chior.. a nu avea (sau a nu face) nici o scofală... nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu .. a nu avea nici un chichirez.. a fi foarte zgîrcit...... zău. nici în mînecă? GHICA.. că .EM.. (pop. a reuşi la . a avea o bună (sau proastă) reputa ie. a nu avea (nici o) noimă. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul).. a avea noroc la . a nu (mai) avea număr.. a nu avea nici în clin. care n-ar avea nici o noimă.NEGR... a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate. a avea noroc de . a nu avea nici mî ă la casă. a avea nume bun (sau rău)... a avea parte de . a fi slab ca un îr.. sprijinit (de cineva sau de ceva).CR. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin. a nu avea nimic comun. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS.: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre.: avură noroc de vreme bună. a avea nouă suflete. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele.SAD.... a nu avea nimic a face cu .COSTIN. a avea noroc că .... a nu avea nici o legătură. a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie.. a nu crede în nimic.. a fi fără sens. (sau cu . a avea noroc de . a avea obicei (sau obiceiul. a nu ine seamă de nimic. nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). a avea noroc (sau norocul) să .

... a simpatiza. de a . a avea orbul găinilor (sau al găinii).CAR. a avea o mutră de înmormîntare. a avea oftică pe cineva. a avea ochelari de cai. cu ochii cîrpi i de somn. ) a fi miop. a iubi numai pe cineva. (p. de a . zurliu. 2) (fig. a ine în mod deosebit (pe cineva).): noi avem onoarea să cunoaştem pe d. a avea ochii cîrpi i (de somn). a şti.. 2) (fig. a avea cinstea. ) a fi într-o ureche. a avea oftică. după apusul soarelui. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. bogat.. a avea o andără în cap. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’.. a avea lipsă.a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . a fi deosebit de flămînd. ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. striga. a avea o foame de lup. şi pop. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam.VLAH. a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. 2) a fi perfid.. a (nu) (mai) avea obraz să . (fam. a nu avea ochi decît pentru cineva. a nu putea suferi pe cineva. viclean. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. ) a i se citi durerea. a fi lat în spate. a avea nevoie. a avea o constitu ie robustă. a avea ochi prelungi. a nu avea ochi să vadă pe cineva. a avea o presim ire. a avea o slăbiciune (pentru cineva). 2) a fi susceptibil. a vedea foarte bine. a avea op.. a semăna ca două picături de apă. (reg.. a avea inima îndoită. a presim i (ceva).. (înv. a purta pică cuiva. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă. a nu putea suferi.CAR. a avea o re inere. a nu-i scăpa nimic. a avea o idee fixă (sau o marotă. .). 1) a fi bine crescut. a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga.. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva).. a fi înstărit. ) a (nu) se distinge (unul de altul). a avea (sau a fi cu) o casă de copii. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să . a avea ochi la spate.. a se uita numai la cineva. (sau a . a avea ochi coda i. a fi bolnav de plămîni. STANCU. suporta pe cineva. nebun... a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece). plăcerea să . a avea onoarea să . 1) a avea privirea foarte ageră. (fam. o păsărică). ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier. ca un broscoi în pierzare. a avea ochii duşi în fundul capului. a avea ochi de pisică (sau de cotoi).. a pre ui. a fi deosebit de rezistent..). a ine numai la cineva. a (nu) (mai) avea gură să . ) a fi lipsit de ruşine. . (sau a . a fi indispus. a avea o gură cît o şură. a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. 1) a nu vedea seara.. ) a-i fi necaz pe cineva. a o ine una şi bună. a fi mărginit.... a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . a avea ochii căzu i. a (nu) avea osebire.. a vorbi mult şi zgomotos.... (fam. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR. migdala i.ext. Ureche. suferin a pe figură.. a fi sănătos tun. a fi supărat pe cineva. ) a fi trăsnit.

. a fi stăpîn pe situa ie: are . era. 2) a avea apetit. a avea sor i de izbîndă.. şi fam. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. a nu avea para de ştreang. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. a avea ponturi. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. a vorbi convingător: frumuşică. ) a fi lipsit de spirit de observa ie.. a nu pricepe un fapt evident.. a avea păr pe limbă. a (nu) avea parte (de ceva). (reg. (fam. a avea perdea la ochi. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. 1) a pofti. ) a fi atrăgător.. a-i purta sîmbetele cuiva. văzînd-o cît era de tînără.CAR..CAR. a fi foarte slab sau foarte flămînd.. de perspicacitate. i se tulburau min ile . seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . deranjat de cineva: era aşa de rea. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună.. a avea pe cine moşteni. a avea pe Scarao chi într-însul. a avea poftă..ŞINCAI . a avea cui să semene. în mînă şi pînea şi cu itul.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL. a fi prost. de o durere. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). lescaie) sau a nu avea lescaie.POP. a nu vedea. (reg. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. a avea toată puterea..CR.. a fi răutăcios. a dori. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). a (nu) se bucura. a avea picioare moi. a avea pile.. a fi plin de draci... viclean. a fi necăjit.CAR. VLAH. simpatic. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă. a comite păcatul de a . a avea pe dracul (în el). a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. . (pop. a se bucura de protec ia cuiva.POP. a (nu) avea alături (pe cineva). a avea (sau a ine.ISP. ) a fi bun de gură.. a avea păcatul de a . a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). a fi supărat pe cineva. cîştigam destul de mult. a avea papagal. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a . a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă). de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. a avea nefericita inspira ie de a .. a fi lipsit de educa ie.. . de frumoasă şi plină de vină-ncoace. dar ce papagal avea! POP.. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche. a se mişca încet. nemite să le-nzestreze. de. a avea pîntecele lipit de coaste. a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). (reg. a avea piper pe limbă. a fi drăcos.. (reg. a fi lefter.. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. sarcastic. a nu avea nici un ban. a nu avea seamăn. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. a nu se sinchisi de . a (nu) avea. 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva.. a avea păr pe limbă a nu avea păs de . a fi preocupat de un gînd. a nu avea nici un ban. şi taie de unde vrea şi cît îi place. a nu avea păs de . ) a fi şiret. a (nu) avea parte (de cineva).CR. a fi foarte sărac. a avea pat (cu cineva). de un sentiment. captivant.

(fig. şi mărfurile. a nu avea (nicăieri) astîmpăr. şi pop.EM. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz.. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva. a se bucura de apreciere bună (sau rea).): tot vorbesc.AL. a avea preten ia. (fig. a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la . ..a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . (reg.. a avea purici pe limbă. ) a fi cumpătat. a avea reputa ie bună (sau proastă). a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine. a avea un mare necaz. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia.. bunuri materiale) a se vinde bine.. a se potrivi (la .. (înv. a avea preten ii. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. a avea puterea în arului. a nu se grăbi. a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs . a avea (sau a fi plin de) purici.. a avea rău (pe cineva). a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat.OD. a avea (un) pre . şi bucatele.. a ine seamă de . a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară.. a avea raport (cu . lipsit de putere. a avea prindere. 2) a fi exigent.). a avea privire la . a avea (pu ină sau pu intică) răbdare... foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum.GALA. la loc şi la climă. a reac iona cu promptitudine.CONV. a prefera. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. de cum a văzuto. a avea rău de mare.... a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei.. 1) a pretinde.. ) a avea sprijinitori.MUMULEANU ... ) a bănui. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă.. (înv. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri)....LIT. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici. a avea înclina ie spre . 1) (despre mărfuri. a aştepta. avea mare prepus pe dînsa.): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare. a fi slab.. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru .: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări. a avea pova ă bună. a avea presă bună (sau proastă). a avea (sau a căpăta) puteri depline.. 2) a avea o valoare ridicată.. preten ios.BUDAI-DELEANU. a avea (sau a face) recurs. chibzuit. a vorbi neclar.POP. două vorbe raport n-au. linişte.MAIOR. a avea (sau a găsi) răsunet. a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. ) a avea mîncărime de limbă.. a avea prepus pe cineva. . a nu suporta tangajul navelor. a ac iona.POP.CAR. şi pop. plăpînd. ) a avea influen ă. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre .CAR. a avea ecou. (spec. sau la . trecere. 2) a nu avea astîmpăr. umbla după împăciuire. (înv. ) a duşmăni. (înv. a trezi interes. 2) a se referi (la . (reg.DOS.. a fi certat (cu cineva).. ) a acorda aten ia cuvenită. din mîini nu stau.CĂL. 1) a fi năpădit de purici. a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă. a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva). a avea priză. sus inători (pentru a parveni).). a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. a avea proptele.. ) 1) a avea legătură (cu . (jur.

a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop.. a fi aşezat.. a prinde) seu la rărunchi. a avea rînză fierbinte.. a nu avea (sau a nu fi) rînd de . a avea proptele. a fi bun de gură. a gîndi matur.. a regreta. a avea rînză tare.. a (nu) avea (sau (înv. a avea semănare cu . ) a avea. a avea rînză domnească. resurse suplimentare.: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut. a (nu) se putea sătura (niciodată).POP. 2) (spec.VLAH. ) a fi rezistent la băutură. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). a fi veşnic nesătul. (înv. a avea chef de vorbă.. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). cîntă tare. cumpănit. a avea remuşcări. a avea seu la rărunchi . samăn badea nu mai are. ) a avea dreptate. a avea necaz (pe cineva). desigur. supărat. a avea (sau a fi cu. (fam. a-i părea rău. a avea scorbură la inimă. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă.: [localitatea] are multă asemănare cu muştele. şi să nu mă cheme. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la .. ) a avea (sau a face) avere. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. (înv.: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. a (nu) ajunge la sa ietate. ) a aprecia. echilibrat. ) a vorbi prea mult.BUDAI-DELEANU. (p... a semăna cu . ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a nu (mai) avea pereche. sfin ii lui) la Ierusalim.ext. ) a se îmbogă i.. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente.. ) a vorbi mult şi cu miez. a nu mai avea scuipat în gură. ) a nu avea posibilitatea să . (reg. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva).a avea recurs la .VINEA.POP.. ) a fi supărat.. a stima. a-şi afla de) rînd. (pop..POP. a fi foarte vorbăre . a avea replică. ) a fi bolnav de stomac. a avea chef de vorbă...CR. a avea scuipat la furcă. a avea rela ii (cu cineva). a avea rude printre moaşte. a-i repugna (cineva sau ceva). a avea rezerve. eu cînd mi-oi afla de rînd. (înv. (reg.POP. a fi de neam mare. a (nu) vedea) sa . 1) a între ine legături. a avea (sau a face) rînză. re ineri. (reg. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . a avea rude (sau sfin i. 2) a vorbi mult. a găsi răspunsuri prompte.AL. merge-oi. a fi foarte necăjit. a fi unic. (pop.. a avea său rău (pe cineva). a iubi (pe cineva). a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de ... ) a se înfuria uşor. ) a avea acces la . (reg. 1) a vorbi cu rost. a avea (sau a-şi face.. că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă..HASD. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu . cu seriozitate: ne place de dumneata. a avea scump (pe cineva). ) a (nu) afla.. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. ) stupit) la furcă (sau la gură). ) a fi protejat de persoane sus-puse. 2) a avea îndoieli. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi. (reg. şi pop. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. 1) a avea disponibile fonduri. dar are şi duşmani. incomparabil: suie dealul. (reg. . (înv.. a avea pile: are rude la Ierusalim.. raporturi (cu cineva). a avea rezon. şi pop. (pop. a avea sa la (sau de) vorbă.

reac iile. a avea tact (sau tactul de a . ) a fi total lipsit de bani. 1) a fi istovit.. a fi capricios.).a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . a avea capăt. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. a nu avea stare.VLAH. (p. 1) a fi sărac. a avea toane. (reg. a avea ştimă. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . a nu avea trai (cu cineva).CAR. era neagră-n cerul gurii. (fig. în armonie (sau în neîn elegere. a (nu) avea talie.. a avea temperament. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată. ) 1) a avea măsură (în comportare).POP. a avea sînge în vine. a avea trac.. poftă. a fi pe cale de a leşina. a-şi controla sentimentele. a fi dotat.POP. cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat. 2) a fi foarte slăbit. de elan.. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ .. a avea tot timpul să . candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol.. pasiune. nu are nici temei. a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva).POP. a avea stăpînire de sine. a avea stofă. ) a fi lipsit de sens. a beneficia. a avea spate. monşer! CAR.. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. 2) a nu avea linişte. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. a unui examen). a trăi în bună în elegere. înzestrat. a nu avea zestre. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva).ext.POP. a nu avea toate şipturile.. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. a pune pasiune în ceea ce face. a fi plin de energie. (înv. nici roade.POP. 1) a fi plin de energie. a fi foarte rău: soacra. a avea (un) sfîrşit. a fi senzual. a se bucura de protec ie. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . a avea tărî e în cap. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. (pop. a dormi mult. a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a fi (ne)întemeiat. a avea (sau a sim i) tragere de inimă. a (nu) avea (vreun sau nici un) temei.. a se termina. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. a avea (sau a sim i) atrac ie. a (nu) avea siluetă. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). a avea talentul de a . că n-am timp de aşteptat... a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun .CR. a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a ...ext. a nu ra iona. 2) a avea abilitatea de a . deh! ca soacrele.REBR. a avea toate la îndemînă. ) a fi plin de calită i... ) a fi năzdrăvan. a nu avea minte. a avea somnul mieilor. ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . (p. 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti. a nu-şi găsi locul. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). în ceartă) (cu cineva). (despre artişti.. a fi foarte grăbit.. de vigoare.. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP.POP. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede. a iubi foarte mult (pe cineva). (fig.

(fam. a avea un cîrlig. de vine întotdeauna tîrziu acasă. ) a-i plăcea să bea. a avea cui să se roage. de iertare. a avea (sau a fi cu) opi.NEC.. 1) (înv. şi fam. a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP.. a avea trecere. a-i intra. a avea op la limbă..LET. (înv. a avea inere de minte. a avea tupeu.. (reg.. a fi în vogă. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva).VARLAAM.. a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. a avea un noroc orb (sau chior)..POP. a avea un cuvînt cu cineva. a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă).POP. a inten iona să se răzbune pe cineva. a avea inere de seamă. a nu-i avea treabă (cuiva). a fi rău de gură. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. a ironiza. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă. eu n-am treabă. 2) a avea limba ascu ită. ) a (nu)-l privi.). ) a avea memorie bună. a avea ug la băutură.. (pop. a (nu) avea adăpost. 3) (fam. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva. a avea un aer (de . ) a avea o taină. de pălăvrăgeală.. nime treabă nu ne are. a avea (sau a i se pune) un nod în gît. s-a descurcat de minune. a unei supărări puternice). . 1) a avea de discutat ceva cu cineva. ) a nu neglija ceva. a i se deschide toate uşile. (reg. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să .a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva). a fi pornit împotriva cuiva. a fi la ananghie.. a nu mai avea ară (cu cineva). a avea un foc la inimă.. a fi tratat cu respect şi considera ie.. a (nu) avea unde-şi pune capul. a fi îndrăzne . a avea un necaz. ) a trebui să . a avea o înfă işare (de . a avea o teamă.: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. a avea prestigiu. dar cel pu in convenabil.). că n-avea nici o treabă cu învă ătura . a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. a avea (sau a-i sta. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el. a se bucura de autoritate. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz. a i se face o concesie: furii . a fi foarte norocos. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. a lăsa impresia (de .. a (nu)-l interesa. . a avea treabă să . nu ave nici o trecere sau milă de iertare.PREDA . 4) (fam. a suferi. (înv. că are treabă cu tine.PANN. ) a fi mai breaz ca al ii. 2) a avea o răfuială cu cineva.CAR. a fi necăjit. a lua în considera ie. a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb . a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). a avea un cuvînt greu (de spus).): foaia franceză ar avea un aer modest. obraznic. 2) (fig. (reg. (reg. . a avea epi pe limbă. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. a avea unde să-şi plece capul. aşa că ieşi să se plimbe . ) 1) a avea chef de vorbă. ) a nu se pricepe (la ceva). a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. a fi cu.. a avea credit: are trecere la minister .. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. 3) (despre mărfuri) a avea căutare.

ba colea. ) d-apoi cum nu? ba ce!. greută i (din partea cuiva). ba e laie. a o duce de azi pe mîine. ba chiar îl înviorase. (reg. se-n elege!. a fi la un pas de moarte. ba că-i una. ba colea . moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. a nu auzi bine. ) a face aluzie la ceva. a azvîrli cu piatra în şatră. (înv. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. ba e neagră bag seamă ba ici.. baba călătoare n-are sărbătoare. ba ici. hăr ăgos şi de tot hapsin.. în toate păr ile. într-adevăr. ba aşa. în timpul nop ii trecute. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat.. (iron. ba colea. a avea urechi de cîrpă...CR. a fi miop: un marchez . a avea zile înşirate cu a a.noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. a avea val (sau valuri) (cu cineva). a avea o perspectivă cuprinzătoare.AL. 1) a nu fi neapărat necesar.. ba că-i alta.AL. a nu auzi bine. ba azi. şi pop..POP. că doar n-am urechi de săftian..FIL.HASD. ba că chiar.. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. că-i (sau c-o fi) alta.. a avea clientelă numeroasă. ba bine că nu!. a nu fi presant. nu cumva? ba ceea. a avea urechile astupate cu ceară. ba zău. azi hîr. a avea zăbavă. ba una. (reg. a nu mai avea zile multe. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. pasămite: bag seamă că nu era acasă.POP. păcat! CAR.. ba aşa.. pentru ca să nu salute pe nimeni. ) a trece mult timp..CR. a avea vreme să . a avea răgazul să . a fi deschis progresului. ba e albă. ba chiar. şi fam. a fi receptiv la nou. ba alta.. c-o pă i. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea. ba chiar. ba mîine. trei zile pe lîngă casă. a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. se făcea că are vederea scurtă. mîine ha azi. ) a fi surd: ho! .. a putea să mai aştepte. 2) a nu avea habar.(sau astă-) noapte. a avea timp să . cînd sta cîte două. CR. ba ceea sau ba că-i una. c-o pă i: şi aşa. pretutindeni: tot mai cercînd. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una.. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. mîine bătaie. se vede că . a se certa (cu cineva). pare-mi-se. (pop. azi. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie. a avea vederi largi. a nu avea zor (de ceva sau de cineva).. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. c-o fi. mîine ha . . ba ici. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. c-o fi. ba că chiar?. a avea urechi de săftian.. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. o suferin ă (nemărturisită). ba e neagră. ba aşa. ) azi ceartă. a avea o durere. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că .: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. (reg. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. a trăi în mizerie. ba e bălaie. a avea vad. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung .a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să .. ) ba aşa.). evident că da!.. a avea neplăceri. a trăi în linişte. ba da.. a nu avea zor azi hîr. la Sfîntul Aşteaptă. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva).

) pedeapsă în bani. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . ba nu. (fin. ) a face creditul egal cu debitul. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. ) a se bate cu gîndurile. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. nicidecum. cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. banii grosului. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. a nu se potrivi deloc. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile.CR. bani pentru cheltuieli mărunte. că pe mor i nui mai învie nimeni. bani ghea ă.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. (reg. bani de buzunar. ) a umbla fără rost. arde-te-ar focul! : cum. serios?. bani număra i. a gîndi intens (la ceva). mare vărsare de sînge. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. a trîndăvi. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. a plictisi (pe cineva). (reg. bani cura i (sau murdari). a fabrica monede. în hîrtii de 50. luată de la cei întemni a i: 30 bani. (reg. zău?. a sîcîi.REBR.POP. a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri.POP. bani bătu i. te vei hrăni tu cu oameni? POP. 1) bani numerar. a se bate ca apa de maluri. ) vorbărie goală.ISP. a bate ceamburul. a balansa conturile. nici nu mă gîndeam la tine! POP. a bate bărbunca. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap. bată-te focul (să te bată)!. chiar aşa? ba nu. bată-te focul. baie de soare. a se bate rău. 1) a sări în sus de bucurie. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas. ca orbe ii). banii verzelor. basmul cu cocoşul roşu. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i.000 lei . în plus: este fată.URIC. balon de săpun. şi încă de cele mai prefăcute. de ziceai că se bat calicii la gura lui. ) a nu se ine de treabă. ba încă sau şi încă. a-şi bate capul sau (pop. 1) băşică din clăbuci de săpun. bată-te (norocul) să te bată!. să ai parte de noroc!: ei. că nu s-alege niciodată. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. istorie. a bate bani. a se bate cap în cap. a regula) la cap (pe cineva). a se bate ca orbii (sau ca chiorii. întîmplare care nu se mai termină.POP. bată-te să te bată. ) a fute. bani de (sau pentru) coşni ă. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. a insista (pe lîngă cineva). banii grosului. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. a cicăli. 2) (fig. bani buni. bani peşin: n-avea decît 3. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt.POP. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). (înv. proiecte inconsistente. bani cu putere de circula ie. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. de la cei ce se vor închide. a-şi frămînta mintea (cu ceva).000 de lei bani număra i . (chiar) mai mult decît atît. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . a nu-i păsa. 2) a-şi bate joc.

că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. 2) a se mîndri. a pleda fără folos. a bate în lemn. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. a comanda. a da o mamă de bătaie (cuiva). orgolios.. a-l bate gîndul (pe cineva). a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten.POP. . a bate din picior.. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. în tălpi). a pălăvrăgi..: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă. a-şi răci..POP.POP.P. a bate în (sau la) pravilă. a flecări. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. a bate din picioare.CEZAR. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. bate cîmpii cu gra ie. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP. a nu găsi ascultare. a tropăi.POP. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). a-i da. a bate cu fruntea-n nori. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. moşneagul îl lăsă într-ale lui. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni.GALA.EM.CĂL. a bate furcă (pe cineva).. a bate cu pumnul în masă. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. de-a surda. a bate fericea pe cineva. a avea simpatie pentru .. a-şi complica existen a: aşa. 1) a călători.CAMIL. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. . a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . a trăncăni. 1) a se lupta cu duşmani imaginari. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii. 1) a se răsti. a hoinări. a divaga: autorul . a bate drumurile. a porunci. a aplauda.P. a bate mult şi bine (pe cineva). a bate fierul cît e cald. înfumurat. a bate din pinten de bucurie. de pomană. 1) a se abate de la subiect. 1) a fi foarte înalt.ISP. drept mul ămită. DELAVR. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. a lovi aerul cu aripile. a-şi bate (sau a-şi strica. a bate din palme. 2) a vorbi aiurea. a umbla mult.a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu. a se lăuda. a bate din aripi. (pop .. te omenim şi. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD.i ba i singur cuie în talpă. a protesta inutil. în zadar).. a spune prostii: gata. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept.i trebuie dacă. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul. a umbla pe coclauri. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a vorbi în vînt. . a trage la intă. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. a bate din pinteni (sau din pinten). 2) a fi mîndru. 2) a hoinări. a bate cu.AL.) a vorbi mult. a vagabonda. a bate din pupăză. a-şi face (singur) greută i. 2) a încerca să-şi impună voin a. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. a dori să nu se împlinească ceva. a se fuduli..

) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei. (reg. a face impresie: între atîtea hodoroage. a fi iminent: iarna bate la uşă. a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). a bate în pungă (pe cineva). a bate (sau a ciocăni) la uşă. 1) a se retrage (din calea inamicului). a bate obrazul (cuiva). a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. 2) a promite. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. (fam. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. a fi cheltuitor. şî-n covată. v. . a bate mingea. a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . 2) a face (ceva) de mîntuială. a lua în rîs. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. şa făcut colacu-ndată. 2) a fi suspect. a bate mătănii. la toate uşile.CAR. 1) a cere sprijin. a bate în sită (şi) în covată. a frapa. a lăsa) măr (pe cineva). a bate (sau a freca. ajutor. 1) a rîde (de cineva). a bate măsura. a mînca lacom. a bate o carte. . cînd el glumeşte. 1) a fabrica monede de metal. în semn de pocăin ă. nimic! mai bat o dată. ) a renun a (la ceva). a imputa. v. a dactilografia. (reg. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. a bate (sau a face.CAR. a necăji. a se bate lupii la gura cuiva. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). a bate (pe) la por i (sau la uşi. a bate (sau a fi) la uşă (fig.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii.ISP. a bate tactul.POP. iar nimic! CAR. 1) a sări în ochi. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi.AL. (pop. a bate la maşină.POP. . a bate laturile. a bate foarte tare. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). de părea că se bat lupii la gura lui. a risipi.COŞBUC. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. 1) a se învoi din pre . a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. a reproşa (cuiva ceva). a stagna. de cucernicie. hulpav: începu iarăşi a mînca. draga mea. a bate pasul pe loc. a bate la cap (pe cineva). a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). ) a face un tîrg. a bate monedă. la toate por ile. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. a bate la ochi. a bate maidanul (sau maidanele). a juca o (anumită) carte de joc. 2) (fig. a bate capul (cuiva). a atrage aten ia. 2) (fig. a umbla fugar. 2) a cerşi. a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. (despre copii). a bate în retragere. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva). dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. a se remarca.POP. a se juca cu mingea. ) a produce o pagubă (cuiva).ISP. ) a se apropia. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a nu progresa. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea.

) a-şi întinde cortul. a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. ) a cerşi.. a fi sărac lipit pămîntului. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. haimana. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . a divulga.. a bate ăruş. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. pe toate răzoarele. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . a bate toba. ba că-i alta. a-şi provoca neplăceri. a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . a umbla fără treabă.. ) a aprinde o igară. a se stabili undeva. c-o fi rasă. (fig. a juca poarca. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul).POP. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară. (înv. ) a se lăuda.CAR. ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie . a bate un cui la sicriu.. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. (arg. (înv. a bate tarapanaua.. (fam. încurcături (inutile).. a bate tactul (sau măsura).CR. a bate toaca. peticele).SAD. a bate (cuiva) toba. a spulbera fără urmă. şi le flocăiam .. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. a bate satu-n vergi. ) a anun a. a divulga un secret.i spun: ba zău. ba că-i laie.. căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba. tura-vura. a risipi. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii . a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva). veseli şi să bată talpa la pămînt. a bate măr (pe cineva).CR. ba (nu) zău. a băga cap teafăr sub evanghelie.. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. ba că-i bălaie: ce mai . ) a umbla haimana. a bate poarca. a-i vorbi degeaba cuiva. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat.ISP. a expedia o telegramă. a bate pragurile.CEZAR. a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a bate recordul. l-o lăsat to ş-o plecat. într-o disciplină). ba că-i una. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele. (arg. cu vîrful degetelor. prin bătăi de tobă. şi reg. a bate (pe cineva) pînă iese untul din el.. a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. ba (că) (e) tunsă. ) vorbesc serios.) a snopi în bătaie (pe cineva). a face reclamă.P. a face vîlvă. a bate podurile (sau prundurile). de le mergea colbul. a lăuda exagerat (pe cineva). a bate preş (pe cineva). publicitate (cuiva). (reg . dară bate toba la urechea surdului. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă.POP. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). c-o fi rasă.. a bate telegramă. c-o fi tunsă. (reg. (pop.POP. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui.REBR.ISP. dacă. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. ) a bate măr (pe cineva). a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate ol (pe cineva).. a face aluzie la ceva. a bate talpa (la pămînt).a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba).

a urzi intrigi. a băga în boală (sau în boale. a băga în cofă (pe cineva). obsedat de ceva. a băga după gratii (pe cineva). a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. . în năbădăi) (pe cineva). a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt.POP. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). ) a intimida.CAR. vrajbă. a băga în belea (sau în bucluc. michidu ă) coada undeva. a (se) băga în ceasul mor ii. a băga în aceeaşi oală. a dispune de cineva. a începe să macine. groaza. 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. 2) a fi net superior cuiva. a înspăimînta. a pune pe acelaşi plan. zîzanie) sau a face intrigă. a înspăimînta (pe cineva). rîcă. a hărnici (pe cineva).CR.. s-o vîre-n groapă pe biata babă. ) a provoca discordie. 1) a pune pe treabă.ISP. a băga în friguri (pe cineva). a-şi băga coada peste tot. a provoca mari neplăceri (cuiva). (fam. a observa. a băga de seamă. fitile. 4) a provoca necazuri. a băga (sau a intra) frica (sau spaima. a îmbărbăta pe cineva.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a lua aminte. a închide.CR. strîmbe. a provoca neîn elegeri. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). în încurcătură) (pe cineva). în pămînt) (pe cineva). a-i băga ceva în cap cuiva.AL. în alte alea) (pe cineva). numai la numele lui ne intra groaza în oase. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a amenin a. a băga cărbuni. a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a da gaz. 2) a pune în cofă (pe cineva). a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică.GR. a (se) speria de moarte.. preocupat. 2) a băga în sperie i. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii.POP. cînd ştia că el n-are pic de dreptate. a trimite. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. a băga în draci (sau în to i dracii. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. a depune actele în vederea căsătoriei. 1) a înte i focul. a face pe cineva să fie interesat. 1) a avea în puterea sa pe cineva. a băga (sau a pune. SAD. a-şi primejdui via a (pentru cineva). a amesteca. a băga în năbădăi (pe cineva). este pentru că nu băgăm noi de seamă. a atrage. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . a înnebuni (pe cineva). 1) a băga în belea (pe cineva). dar omul care-i frumos. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). a băga în răcori (pe cineva).POP. 1) a înmormînta (pe cineva). bagă-n coş. supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . a întemni a (pe cineva). 1) a băga în draci (pe cineva). a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. a fi peste măsură de curios. . a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat.SAD. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. 2) v. a (se) speria. 2) a zăpăci. 3) (fig. a speria (pe cineva). a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. a băga inimă în cineva. a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. a băga în buzunar pe cineva. a fi atent. a băga formele. a avea grijă. la apă. a bate măr (pe cineva). . nici la moară n-are rînd. a (se) îngrozi. a (se) înfricoşa. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua.POP. în cofă. a căpăta rînd la moară. a băga (sau a turna) în coş. cînd ajunge. certuri.

a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). a băga (sau a vîrî. eu de drag te-aş băga-n sîn.POP. a cîştiga încrederea cuiva. a hărnici (pe cineva). a se cumin i. (ne)băgare de seamă. de-o vîră în to i spărie ii. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar.. a se băga în ochii cuiva. a speria foarte tare. considera ie. în toate grozile mor ii) (pe cineva). la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: .POP. în toate boalele.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). a memora. POP. a se băga în vorbă. şi fam. voieşte să-l bage în liceu.POP. a (se) îngrozi.POP. a-şi băga min ile în traistă. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a prinde) la (sau în) cap. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă.CEZAR.P. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. a scoate din min i. ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. (pop. a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. (reg. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale . a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. stimă. a da aten ie. remarcat de cineva. a ine minte. a se amesteca într-o discu ie. considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. ) a telefona. a face reclama ie. a băga în sîn (de drag) (pe cineva). ) a mînca mult şi cu lăcomie. (ne)aten ie.POP. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . (pop. m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu. de fazan. a băga la trier (pe cineva). a băga o plîngere (sau o jalbă). a-şi băga min ile în cap. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). a fura ca în codru. a se face cu insisten ă remarcat. a băga rufele în boale. a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut..CAR. (reg. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. a re ine. băgare în seamă. a băga mîna în strai a cuiva. . 2) a(-i) lua seama (cuiva). a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc). a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. a lua. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. a înscrie la şcoală (sau la liceu. 1) a stima. a certa aspru (pe cineva). a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a (se) înspăimînta. a băga în viteză (pe cineva). a profita de agoniseala cuiva. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). de prost (pe cineva): cum văd eu. a băga la ghiozdan (sau la jgheab).. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a se face observat. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. a o încurca. a le zoi. că lumea parcă are dreptate. 2) a lua de fraier.POP. a învă a.. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). a băga (sau a da) o sîrmă. a se amesteca în treburile cuiva. la universitate) (pe cineva). (fam. a nu spăla bine rufele.

a fi prieten (la cataramă) cu cineva. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). băgător de seamă.. a număra: tăie . bătu i pe muchie. băiat de via ă. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. dintr-o înghi itură. a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). îi intră pe sub piele. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva.. trudă.POP. ) a da (de) seamă. ) a calcula. frapant.ISP. a bea la încheierea unei tranzac ii. 1) a muri: bărbat de omenie. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. crăiese şimpăra i. ) inut) în seamă.TEST. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). (înv. a bea adălmaşul. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai.CAR.N. izbitor. (înv. con inutul unui pahar. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). a bea din igară. a înfricoşa (pe cineva). (pop.ŞINCAI . a bea în cinstea (sau în onoarea. băgat (sau luat. a bea ca în tîrg. bătaie de joc. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. dintr-un oi de rachiu..000 de lei bătu i pe muchie. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). oameni în seamă băga i. în sănătatea) cuiva. 2) a muri de frică. supraveghetor. bătut în cap.PANN. a mînca din aceeaşi oală cu cineva. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. v. osteneală. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. de nu-i putea da nimeni de seamă. a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). năpăstuit. a-şi bea min ile. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. cu lăcomie. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui.). au primit păharul mor ii cel amar.AL. petrecăre . a trage o igară. bătător la ochi.POP. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. (pop. 1) observator. 2) (despre sume de bani) întreagă. a bea (sau a primi) paharul mor ii. a socoti. a închina un pahar pentru cineva. a unei obliga ii etc. cu momele. batjocură. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala. bătaie de cap. 2) (fam. a-i băga vină (cuiva)..a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. om vesel. bătut de Dumnezeu. pînă la ultima centimă: 1. prost. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. a bea dintr-un pahar (cu cineva). 1) (despre monede) cu marginea zim ată. a bea (sau a mînca) ca o scorpie. (înv. care atrage aten ia. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . o mare mul ime de copaci .000. a bea.ISP. ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale.CR.

a trage la măsea. ) a se lovi la nas. muncitori. ) tîmpit. de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. bocciu la cap. a beli belingherul. (pop. întocmai. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. aşa î i trebuie!. bra de fier. a-şi jupui. ) a fi în primejdie. falsificînd laptele (sau vinul. pe încetul. (fam. foarte beat. au falşificat şi au călcat în picioare tot. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. ) tuberculoză. ai picat la anc: bine că ai venit. (pop . rachiul).) umflare a abdomenului la sugari. ) diabet. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. boală lungă (sau mare). ) a adăuga apă. boală de ploscă. în cele mai mici amănunte. bine (sau rău) faci (sau face). a-şi beli (sau a-şi juli. a cheltui to i banii pe băutură. 1) (pop. gînduri bune (sau rele). beat-mort sau mort de beat. ) a rînji. bob numărat. bine i-a făcut!.DOS. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. ) a fuma. voinic. a bea (cîte) un păhărel. .) be ie. zise împăratul. ) a se păcăli. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). cu inten ii.NEGR. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva).EM. ) boală venerică. (înv. amănun it. (pop.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). ) tifos. a beli foale (pe cineva). boală seacă. deneam. a-şi umfla pieptul. dar şi mai rău inten iona i. (pop. (fam. cu grijă şi cu răbdare. (pop . bine născut. boală lumească. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. stil umflat. ceea ce nu există. a bea vîrtos (sau eapăn). (pop . de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. ) a da de bucluc. a căsca ochii. 2) (fig. (înv. a boteza laptele (sau vinul. a trage la măsea. Făt-Frumos. (pop. bolta cerului. rachiul etc. chipeş. a-şi scoate pieptul în afară. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. boală de zahăr. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. bine ai (sau a i) venit!. ai venit la momentul potrivit. boală uscată. brînză de iepure. (pop. am mare nevoie de tine.EM. a o încurca. exact.).CAR.CAR. (arg. ) de familie bună. arătos: frumos şi bine făcut. (pop. a o pă i. 3) (fig. a da totul pe băutură. (pop. bombastic. bra puternic. bine făcut. bra e de muncă. vînjos. bine (sau rău) inten ionat. a-şi rupe) nasul. boală cîinească. a-şi beli din ii. bine că ai (sau a i) venit.OD. a(-şi) beli ochii. bob cu bob. a bate la cap. a bea (sau a trage) tutun. a-şi bomba pieptul.) atrofie. (reg.

pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. MINEIUL. (pop. frumos şi bun la inimă.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. (înv.NEGR. căciulă. ) ortodox. bine ai venit!. bun (sau rău) platnic.BIBLIA. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. (iron.i împrumut nici un ban. bun de făcut cu varză. (pop. vîrful degetului. ba încă şi mai şi.CR. a băga la jgheab. ) noble e. bună treabă! sau na. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. bun de tipar. buricul degetului. bună seara! sau seară bună!. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!. bine (sau rău) inten ionat.POP. bun de mînă. bine) credincios. ordine: comandantul . ) în mod special. proastă treabă! bună ziua. că eşti rău platnic. bun de spînzurătoare. ) urît. rău. bun (sau de bine. să-l pui.POP. 1) gureş. că stăpînul n-are gură!. (reg. bun de gură. bun venit!. ) aducător de noroc. prolifică. buni cugetători. ) 1) (despre oameni) prost. milos. îndemînatic. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. (înv. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. a se bucura de stimă. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. a bună seamă. bun neam. îndurător: un tînăr boierinaş.ŞINCAI.i-o bună!. sprinten. 2) abil. şi pop.AL. bun de pocinog. bun de ştreang. a făcut o gafă. (de) rău) cugetător. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. ) de paşi). bine ai venit!: bun ajunsul. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . bun de pus în ramă. a brodit-o!. bun de saftea. bun de pus (sau de legat. (pop . bun de sămîn ă. bun găsit!. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele. să mă pui la rană. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă.) curcubeul. bună rînduială. urător: juni colindători.SION. (înv. necorespunzător. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. limbut. bun (sau iute) de picior. că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. anume. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet). mîndră bună! POP. vorbăre . .. (reg. bun de picioare (sau (înv. vere! POP. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. de treabă om! (prea) bun (sau drept.. a fi stimat. . despre vaci) care fată în fiecare an. căciulă. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. cale de cinci zile omului bun de paşi. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. ) bună venire!. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre.. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă.. (despre oameni) foarte bun. bun de pripas.SAD.

(pop. ca de la om la om. însemnat. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă. 1) (înv.. ca acum. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea... 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală. cafea rusească. febril. de parcă: eşti uitat. foarte aproape. plană. (înv.. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. ca ce . de se se topeşte omătul . prieteneşte. înfrigurat. ) cam ce . care strigau ca din gură de şarpe. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . amănun it: satul se vedea ca-n palmă.POP. 1) uşor. supus. caligrafic: nu sînt fecior de notar. de parcă s-ar petrece acum. aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale. buturuga mică răstoarnă carul mare. foarte uşor. foarte iute. ) ca unul care. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. ) de prisos..POP. iute. 1) de curînd.DOS. . ca şi cum. grozav. CAMIL. ca la carte sau cum scrie la carte. 2) împrăştiat. şi pop.NEGR. ca (scos) din cutie. elegant. puternic. ca de la cer la pămînt. ca (sau cum e) helgea.. de s-au tuns în călugărie. ca (sau cum e) catranul. foarte mare. ca fulgul pe apă. ca de tipar sau parcă-i de tipar. complet diferit.. ca ieri (alaltăieri). ca ceea ce. pe nemuncite. de-a gata.P. . (înv.NEGR. aranjat. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. ca şi cînd. în mod sincer. 1) cu mare viteză. aşa cum trebuie. blînd. cuminte. despre scrisul de mînă) frumos. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. ca (şi) cum. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). în mod violent: auzind aceste.. la mică distan ă. în ce scop?. comer clandestin. ca acela sau ca aceea. foarte tare.. a-şi burzului creasta. 2) de ce?.OD.. ştii. foarte negru. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. a se umfla în pene. ca fuiorul popii.POP.POP. ) pentru că.POP.AL.. dichisit. deschis. 2) nesigur. 2) foarte bine.(?) sau ca cît . de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. ) foarte mare. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. ca de frica mor ii.CR. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. ca (şi) cînd. uitat ca cum n-ai fi mai fost. . . colea. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . (reg.ISP. ca din (sau în) gură de şarpe. (reg. şi nu. deoarece: l-au sfătuit.): filosoafe. ca din palmă. ca din praştie. iepurele se duce ca din praştie. straşnic: nu lipseau nici femeile. foarte repede. ci sînt fecior de plugar. AGÂRB. ascultător. ca îngerii. ca de pe tipsie. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. deoarece: mucenici .i scriu ca de tipar. (sau cam cît . 1) cu suprafa a netedă. ca la carte. ca în palmă. cu putere. ca fulgul...DOS. incert.

). împrejurul nostru..ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . drum bun!. (pop.. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică. fură: l-aş ine la mine în gazdă. ca-n brînză. numai că se purtau ca nelumea . a se duce de-a binelea: fiul craiului . inima la tin-rămîne... de-a binelea. aiurea... ca aceste. ca la uşa cortului. glasu-şi îmblînzeşte. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. frig. ca mîine (poimîine).POP.POP. . apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie.. voi trăncăni i ca la cort. ca la teatru.CR.POP. mîndră. ) în mare dezordine şi murdărie. calcă a popă.REBR. cam de . cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea. (înv. iitura. cam pune mîna.. e ho .SIMION. ca musca-n lapte. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit.POP. anapoda.CR. ca nelumea. nepoftit.. peste pu ină vreme. ca niciodată.CR.. ca muşcat de şearpe. sări drept în sus. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. ca iganii: în loc să cînta i de mort. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară.. în biserică).DASC. ca la moară. (fam. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. uşor. cam aşa. contrar bunului sim . cal de bătaie. hori şi alte cîntece sculă ele. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. ca la cort. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. ca neoamenii. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. ca la pomană. ca mîne. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . se vede de pe acum că va deveni popă. cît de bine.SAD.ext. ca nealtădată sau ca nealtedă i. (bine) de tot: ce ruşine! au pă. (p. ca nealtădată. de se strînsese lumea. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. ca la comedie. brusc. încalecă calul .POP. ca mai bine. ca la sită sau ca la sita cumetrii.: troncănea cîte una cam de acestea. . 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară. ca lumea. (aşa) cum trebuie. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. dar cam pune mîna.TOP.. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului.CEZAR. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. de trei ceasuri etc. a se cam mai duce.. cale bătută!.it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL.P. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina. curînd: eu mă duc.PANN .AL. ) că va ajunge „cineva“. REBR. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. nicidecum.. ca la uşa cortului.ISP. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică. persoană care duce greul.SAD..CR. ca mai ba. nu ca neoamenii. ci umblă la dînşii ca la sită. cum e mai bine. ca la şatră. şi reg. ca la bîlci: făceam un tărăboi.. cald nem esc.). aproximativ de felul . cum nu a mai fost. că de n-ar fi nu s-ar povesti. în trei ceasuri etc. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză.

livid: fa a-i era ca pămîntul . (jur. în dezordine. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor.MAIOR. (p.FIL. 2) (fig . lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica.. ca o sfîrlează. de tot: uitai ca pămîntul.NEC. cap de an. 1) cu desăvîrşire. prost: cap de cuc. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. buştean: doarme ca pămîntul . ca prin vis. cum trebuie. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. ca pe (sau după) răboj.AL.P. de-a curmezişul. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. în mod miraculos.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . 1) în toate păr ile. ca prin(tr-un) farmec. (reg. rămase afară. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. foarte repede.VLAH.IONESCU. capătul zilei. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. 2) profund.ISP. 2) (fig.DELAVR. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. ) foarte tare.EM. ca omul. trist. cap în cap. 2) (înv. .CEZAR. ca oamenii. uitasem că sînt impiegat român. ca şi cînd ar fi fost fermecat. PANN . 1 decembrie. (reg. ca omul sau ca to i oamenii. cuvînt cu cuvînt. foarte uşor. ca pe noi. cum se întîmplă. ca pe ciripie. orbeşte. pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. cu obraz de babă turcească. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche.) fără discernămînt. cum trebuie. 1) cu grămada. cap de tigvă. ca pe noi. grăi Tămăduianu. ca pui de potîrnichi.CR. vro greşeală. ca oul. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. cap de cuc. imbecil: taci. ca pe mîneca cămăşii. cap de tigvă. ca o găină plouată. spre seară. cap de acuzare.SANDU-ALDEA. zbîrcit la fa ă: omul spîn. cap de ară (sau de lume). cît ai clipi din ochi.. (în număr) foarte mare. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul .RUSSO.i faci casă.DELAVR. fragil. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. ) lucru de mare pre . I. ca pe note. adînc. ca pămîntul.BRĂESCU. margine: totdeauna la cap de ară să. gogoman. cap de primăvară sau capul primăverii.PANN . î i sporesc simbria la fiecare cap de an. ca din carte. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. 1 martie. eu! . 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). ca o (sau cu obraz de) babă turcească. ) cum se cuvine. nedesluşit. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii. (om) prost. ) în linie dreaptă. prost. descurajat.ext. imprecis. ) perfect. deodată. aşa cum trebuie. ca pe apă. (fam. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. 4) (despre chipuri) pămîntiu. că doar n-are să fie un cap de ară! CR. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. cap de iarnă. 3) (în construc ii negative) deloc. nătărău. cap sec. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile.

carne de pasăre sau de peşte. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît.NEGR.. capul legii. nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. sau prin carte de dispăr enie. cum s-ar zice: n-avea nici cai? .CAR.... ori dracii pe dînsul. ) altcineva. 1) deci. şi reg.. (înv.. ) testament: harta testamentului. ce altceva?: . cine să ştie altul? POP. carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie)..EM. capul mesei. ) încît: breslaşii .CODICA. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte. (înv. careşi pre unde. IV.ISP. care pe care?. ini iatorul. cu alte cuvinte. şi pop.. care alta?. (pop.... care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei. locul de onoare la masă.NEC. care cum s-ar prinde . (a. trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. (înv.. care .CR. carte de căpătîi.de asta te plîngi stăpîne? . care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci. capul neamului. deciziunile de Cur i.PANN.. care eşti capu’legii. mai bine în capul locului. luni. cartea neamului. (jur.IORGA. carte cu limbă de moarte. ) camera deputa ilor.. (înv. coordonatorul răută ilor. fiecare pe unde poate. manual.. fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii. al fărădelegilor.CR.. .. ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi.SBIERA. carte de judecată. (înv. care va să zică.: n-oi veni la atîta nesim ire. ) orice (fel de) . oricît . care altul. (înv. capul locului.. conştiin a na ională a învă ăceilor săi..AL. ) preot: părinte . dacă nu-i şti Sfin ia-ta. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor. ca rar care altul. casa de jos.. care vra să zică iar bejenie! AL.capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care . striga . . 2) ceea ce înseamnă.. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. va voi a veni cătră a doua. carte de şcoală.. care numai ce. care (sau cine) încotro (poate). aşadar: care va să zică şi fră ia.... care numai ce huia divanul împărătesc. adecă ori prin moarte.. ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. mai ... capul răută ilor.MAIOR.. carte de soroc. a ştiut să deştepte şi să învioşeze.. (înv.1732). carne albă. strămoşul unic al maimultor familii... car funerar.. . adecă carte cu limbă de moarte.. . careşi pe unde. capul mesei (sau al bucatelor). prin urmare. teademenise cu vorbe dulci..DOS. să ne dai răspuns la o întrebare . scriere fundamentală. sentin ele de Tribunale. dric. care alta? care altul care cum s-ar prinde . care va să zică. mă Chirică? CR. vreunul: Aron Pumnul ... carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos . adică: orizon [t] politic s-o posomorît! .DOS. mai ... ) genealogie. (înv. (înv. înv. care cum s-ar prinde . capul săptămînii.d-apoi de care alta..

. ca un ap logodit. de obicei.: mică chilioară. ca un motan plouat. ca un fel de . ) casă de toleran ă. (pop. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. în urmare.POP. chip de mănăstire şi de pomenire. (reg... casă în doi pere i.CR.POP. casă de vindecare. familie în care dictează femeia. ca un singur om. casa (cea sau a) mare. (pop.. pe mal de apşoară. sanatoriu... ca (sau drept. ca un ban în două pungi. şi-l duseră la fîntînă. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. casă în care cîntă găina. (înv.ext. (înv. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. abătut. aiurit. catran de . în consecin ă: dezgustul creşte şi.. din călcîie pînla cap. (înv. casă de judecată. ca un ban în două pungi. (înv... espresia figurii se face mai ciudată. au spus „da“ ca un singur om. păstrată pentru oaspe i. nu alta. ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche.AL. casă de sănătate.. ca şi cum. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap. (reg. familie în care dictează bărbatul... casă grea. bună şi milostivă.casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de . şi-i era casa cam grea. casă de curvie (sau de curvăsărie). cuconi cinci şi cucoane trei. casa sufletului. familia ărănească: atunce noaptea . pe scurt. ca să nu mai lungim vorba. ca un roi fără de matcă. dezorientat... ) ca în chip de . . ) al dracului de. ca să vezi!... ca un ban în două pungi ca un fel de . ) ospiciu. casa (cea sau a) mică. vin catran de acru. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa. dar era încă bun de ginere..POP. gol puşcă.. şi reg. nenorocit. casă nebunească. pe post de . visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi.NEC.NEC.POP. căsătorie nefericită. extrem de ...PANN. (înv. dus pe gînduri.: borş. ca şi de la rînd. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică. (p.. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una.N. prăpădit. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii... ca . . zăpăcit. (reg. 1) ce idee!.. 1) eapăn. te arde la casa sufletului. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg. ca şi cînd.. şi pop.POP. ca şi de la rînd. (înv. afurisit de . la unison...PANN. ) în loc de . familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă. ca un pui de bogdaproste. ca sardelele... ca sita la cumătra.COSTIN.. foarte. ) spital. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste. hohot prelungit de rîs. (înv. (reg.. ) cameră în care locuieşte. casă în care cîntă cocoşul. sau chip de . ) senatul. ) judecătorie. . sau (înv. cascadă de rîs. de-i tăiară capul. înghesuit.. într-un cuvînt. ea pieri. foarte des. bordel.ISP. ca să zic aşa. ) în) urmare. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap.

un examen etc. ) a dispera. (înv. nici vorbă!. la zăcere). că bine zici (zice etc. . cutremurătoare. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. . a pica) cerul pe cineva. a-i cădea (de) amar (cuiva).i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. a fi o povară pentru cineva.i alt fraier! caută.i de treabă (sau de drum)!. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. a-i cădea bun (cuiva). sămi păstrezi nevestica. că d-aici nu s-o mai duce. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). caută-mă pe-afară!. amîhni. uluit.P. a-i cădea ceva în fire (cuiva).i de treabă (sau de drum)!. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. a se nimeri. 2) umblă după furat. (fam . şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . şi-năuntru se băgă. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea.CR. a cădea bine. ş-un zahar. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. a cădea cu inima. ai (are etc. a cădea plocon pe capul cuiva. a începe să clocească. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). vine de taie pe ăst duşman al mieu. (aflat) într-o situa ie foarte grea. dacă i-o cădea amar. idei.. a fi surprins. 2) a primi o veste copleşitoare. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă.) (perfectă) dreptate.MINEIUL. aşa este: că bine zici. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. a cădea cloşcă. 1) umblă fără rost.CR. să-i dai. (fig. şi tu ai gîcit! POP. NEC. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva).. într-o stare mizerabilă.). a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). maică.VARLAAM. a i se acri (cuiva): of. a-i lăsa un gust amar (cuiva). (despre păsări) a fi bună de clocit.POP. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public.ISP. mama ei căzu bolnavă greu. să-i dai. (înv. ca vai de lume. (ba) că chiar. a fi un eşec. da de unde?: poate era niscaiva aur? . zguduitoare.CEZAR. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc. dragă. (într-un mod) vrednic de compătimire. (fam.POP. a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte. ) a cădea foarte rău.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută.). măicu a mea. a cădea (sau a se dărîma. POP. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos. lapte dulce.) şterge-o!. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. întinde-o! caută pe altul!. găseşte.) sau ca vai de capul lui (al ei etc.POP. a fi inoportun. a-i fi greu (cuiva) să facă. atitudini. .ba că chiar. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). maică. (înv. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. mamă. a cădea (la pămînt) cădere grea. vezi. 2) a-i sta bine (ceva cuiva).POP. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. (înv. 2) (despre candida i) a pierde un concurs. a întrista (pe cineva): maică. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. a cădea belea (pe capul) cuiva. într-adevăr. îi căzu lui ceva-n fire. 3) a fi foarte ruşinat. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. caz (sau proces) de conştiin ă. a cădea bolnav (sau la pat. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie. ) 1) a se înfuria.

a face în pantaloni de frică. a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt. a se perima. a se prinde) în cursă (sau în capcană. (înv. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă.. cinstea.P. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. a leşina: flămînd.ISP. (fam. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. ) a se îndrăgosti de cineva.POP. a nu mai fi de actualitate. mai pu in subtilă. a cădea din dreptatea moştenirii. a-şi pierde buna reputa ie. în pantaloni) (cuiva)...EM.POP. jur. a se înşela. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a (nu) pricepe despre ce este vorba. slăbit: picioarele nu mă in. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). (înv. a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi.AL. ) a fi înşelat. de nimic nu mai sînt bun. PANN . îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă.a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. deci se puse jos să hodinească.P. a se îndrăgosti (de cineva): el iar. 1) a sim i. a se prosti: ce-i cu tine. a trece la altă credin ă. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). mai cădea de pe picioare. a-i cădea (cu) drag (sau (fam. privind de săptămîni. a cădea în dragostea cuiva. POP.EM. a pierde protec ia unei persoane influente. soro. (înv. POP. a se păcăli: Ana însă. fulgerător. a se întoarce. a cădea în desuetudine. 2) a se da de gol. ) a cădea (la pămînt).DELAVR.CEZAR. omule. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva). a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . a oscila între extreme. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . (fam.. . 2) a fi foarte obosit. a-i cădea în fire (cuiva). a se amesteca.PRAV. a-i fi foarte frică (cuiva). omenia. a cădea (sau a fi căzut) în cap. a cădea dintr-o extremă în alta. ) a fi prost.COSTIN. a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. a cădea (sau a se arunca. ca din senin. a sărăci. 2) (fig. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. simpatie. să vor pune de împotrivire părin ilor . COŞBUC. căzu în cursă. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica. a cădea fără sim ire. bătut cum era. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). ) a se lepăda de legea străbună. a cădea cu vorba. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. . căzu cu vorba Ceauşanca. a cădea de-a pluta. 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. a se băga în vorbă: aşa. . (fam. ) în la e). în la . 2) a îndrăgi (pe cineva).. îi cade dragă fata. 1) a-şi pierde echilibrul. a deveni alcoolic. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. (înv. . a cădea de fraier (sau de fazan). a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). a conveni (cu cineva). a cădea în (sau pe) brînci. ) a (nu) în elege. să cază din dreptatea moştenirii. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). a cădea în dizgra ie.

(înv. a cădea (sau a ajunge. a implora iertare. a huli. suspicios. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară. necazuri. a muri. a se descurca: cum făcea.BUDAI-DELEANU.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. a-i cădea (sau a i se muia. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă.. să ne cază lăcomie. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva). de respect etc.KOG. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. ) 1) a provoca neplăceri. a rămîne ruşinat. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). a intra. . a cădea la în elegere (cu cineva). a încăpea.. a greşi. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. 2) a nedreptă i.N. umilit.. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. cum nu făcea.DOS. ) a-şi pierde arogan a. a cădea în picioare.. ce să dzice au cădzut năpaste .ISP. 2) a se învoi. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. a deveni necredincios. în posesia.a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . a cădea lăcomie (cuiva). a muri subit: rămase mort pe loc.. tupeul.CANT. (fig. 1) a face pace. căzu la pace. . 1) a se lăsa în genunchi de durere. cădea totdeauna în picioare. (înv. a cădea în ispită. (fam. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). a pica) la (sau în. a cădea în spinarea cuiva. a cădea în prepus.. (fig. gheara . PRAV. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. ) a face poftă (cuiva): sta i. a cădea (sau a pica) la învoială.. a fi sacrificat.COSTIN.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească.. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da.NEGR. în puterea. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut.ext. a nimeri. a ob ine. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. (fam. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. a fi uitat. (înv. a se converti la . a cădea în răspundere. a cădea în (sau la) greşeală.. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). a-i cădea (cu) lesne (cuiva). (înv. a se lăsa.. . ) a fi răspunzător. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică. încă prea cu greu le-ar fi căzut.POP.. a pune. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. a pica. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. pe) mîna (sau mîinile. ISP. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR.POP. ) laba. a cădea (sau a rămîne) mort. ghearele. feciori. a cădea jertfă. . a cădea la sfadă (cu cineva).CĂL. . cum learuncă din călcîie. mîndria.EM. a cădea în uitare. a cădea în hulă. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . (înv. milă. a cădea în necredin ă. a se certa (cu cineva). a se prosterna. a se lăsa ispitit. labele. şi vă uita i la poale din şase la i. a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. a-i cădea în vatră cuiva. 3) (p. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). a ajunge la o în elegere. ) a fi bănuitor. a ajunge (din întîmplare) la cheremul. a cădea la legea . ) labă) (cuiva).

POP. a da chix. a fi prădat.. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus). care vine. a cădea trunchi la stomac. c-o pă i: se învîrtiră. că-i bălaie că-i cîr .EM. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! . că nu putea să . c-o fi rasă. a distruge: vijelia-ngrozitoare. a-l călca datoria (pe cineva)... a călca ca pe ace. a călca cu dreptul. a da norocul peste cineva.POP. . 2) a umili. dezagreabil. vine. (înv. că-i cîr (sau hîr).. a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i.CAR. că-i cea. jur. a cădea sub certare. a-şi călca cuvîntul. călătorie sprîncenată!.PANN. . a cădea (sau a aluneca) pe panta . a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el.. (despre mîncăruri) a se digera greu. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. calcă totul în picioare.. c-o pă i: că hîr. a nu avea noroc într-o întreprindere.. ) a fi neplăcut.. că-i hăis. bietul băiat nu se lasă. cădere din dreptate. ba e una.SAD. că-i cea. mîndru. ) a fi pedepsit.POP.. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). că e laie. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. a se îndrepta spre . a i se revela adevărul: în clipa aceea.. a incomoda pe cineva.: d-apoi calul meu de pe atunci. . se suciră. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi. că e laie. 1) a zdrobi. că-i mîr că-i hăis. ) drum bun!. noi vom fi . ba-i bălaie. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. ) c-o fi. ) a lua de după gît. (înv.POP. PANN .. a călca cu stîngul (sau în sec). a cădea sub vinovă ie de moarte. (fam.. că doar nu era să . în ticnă. a trăi: pînă va călca el .. . a călca în picioare. CORESI. a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . că-i bălaie sau ba e laie. a umbla încet şi cu grijă.SAD. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. c-o fi.DELAVR. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.. calcă de sus. vine. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. a i se dezvălui. a-i cădea (de) urît (cuiva). dar calcă popeşte. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). iarbă verde. a se lăsa antrenat de .POP. a călca hotarul.a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta ..POP. (înv. a face pe grozavul: carte nu ştie. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. ) a se abate de la calea dreaptă. (pop. 2) a-şi da aere.. a fi îngîmfat. a călca iarba verde.URIC. c-o fi tunsă. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă.VLAH.ISP. a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. ba e alta.. că-i hăis. (iron. eu tot nu-mi calc cuvîntul. eu tot nu-mi calc cuvîntul. hîr încolo. (înv. că-i mîr sau hîr încoace. trufaş: a doua zi. ) a fi acuzat de omor. a deranja.. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. a începe bine ceva. a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul..1794)... că mîr. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva. a călca a popă (sau popeşte). ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. (înv.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. (a. se simte de şapte palme mai înalt.

călcîiul lui Ahile. jur. (înv. a păşi nesigur. a călca şarpele pe coadă. căldură tropicală. că ştiu eu ce vrei să zici. pe opinci) (pe cineva). a fi precaut. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). a călca pe talpă putredă. 3) a enerva. vorba de pe vremuri. (înv.. punct nevralgic. pe de lături). . a semăna (în obiceiuri. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. a nu-i merge bine (treburile). ISP.BĂLC. a călca strîmb (sau într-aiurea. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. a-şi călca pe inimă. pravila. a nu mai călca pe pămînt. ducîndu-se îndată. (înv . îi zise cumnată-sa. 1) a atinge un punct nevralgic. pravila. călcare cu omor. a nu respecta. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . iute la mînie. a călca pe iarbă verde. a supăra.CAR.POP. a călca pe bătătură (sau pe bătături. a irita. (pop. . a atrage aten ia. a călca (ca) pe mărăcini. (înv..a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini.POP. PANN. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. a căpăta aripi. a călca pe ouă. a căpăta alageaua. elan. 2) a lua peste picior. 2) a insulta. a supăra (pe cineva). călcător de jurămînt. a încălca porunca (sau ordinul. a călca porunca (sau ordinul. a călca (sau a urma. fără să-şi capete alageaua.POP. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura. . 2) a moşteni comportamentul cuiva. 1) a fi înfumurat. 2) a face gafe.POP. (fam. legea). cu nevasta s-a-mpăcat. a delimita teritoriul satului. urmele.CANT. a păşi încet. pe coadă) (pe cineva). a scoate din pepeni (pe cineva). a accepta un compromis.. cu sfială. .ISP. a jigni (pe cineva): mă pocneşte. la coada işlicului. VLAH. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea. umblînd parc-ar călca numai în străchini. dar mereu calci în străchini. a călca ocina satului. a călca pe picior (sau pe picioare.POP. 1) a face semn. a supăra un om rău. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. a nesocoti. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală.. măcar trei nevoi să-l calce. a da de în eles (cuiva). cu pruden ă.. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. cu fumurile în cap. . a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). 1) a fi foarte fericit.. platoşă.SAD. a ironiza (pe cineva). (fig. a gafa: nu ştiu cum faci. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). a călca (sau a umbla) rău. . te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL.) pasurile) cuiva. . 2) a fi fudul. cămaşă de fier (sau de zale). ) a prinde avînt. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face.CAR. a face o concesie. ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci.

. că sucita. a căuta acul în carul cu fîn. că cîr. că mîr: că sucita. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit.) coşciug.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. căptuşeală de scînduri. a pierde vremea. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. ba că-i teacă. pe socoteala ării. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat . să caşte gura prin Europa. cu înfrigurare. a că(u)ta ouăle. 1) a se uita cu naivă curiozitate.DOS... a căuta a . a se privi unul pe celălalt. pre ios: unde. măi Gerilă. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. un profit. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă.. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. cu misiune politicoasă. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă. ) c-o fi. pumni. ca iarba de leac.POP..POP.i mai caută-n obraz.ISP. de să cunoscură. . a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . căutau a melancolie. a căra apa cu ciurul. CAR. că e una. a căra apă la pu (sau la fîntînă. cu pumnii) (cuiva sau în ceva). a-şi căuta (în ochi). (înv. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e . îl cat. a căsca uşa. o sinecură: cît rabdă acest sărman. a hoinări: a fost trimis. (od. a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi.PANN. în cinste. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. (ba) că(-i) teacă. a se căuta. a face un lucru inutil. să fie? . o slujbă publică. 2) (p.ISP. a căuta ca pe un ac. numai nu te cau i! CR . a aduce a . aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj.. şi reg. ba că-i bălaie: se suciră. (pop . a inventa motive de ceartă. a căuta ceartă (sau pricină. a se afla în treabă. cu mirare. Doamne iartă-mă. 2) a deschide larg uşa. şi fam . ca pe un lucru rar. a căta în ochii cuiva. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva). spre a şti dacă sînt proaspete. după cum se obişnuieşte. ba că-i laie.. (fam.. 1) a munci fără spor. căru ă de poştă. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). 2) a nu fi de nici un ajutor. a căsca ochii. în zadar.NEGR.AL. unde căram apă cu ciurul. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. ) 1) a întredeschide uşa. cu lumînarea. a bate. cu interes.ISP. a se uita unul la altul. gîrbace. a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. a căuta (ceva) cu insisten ă. a stima.. (reg. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. ext. a face un lucru inutil. ba că-i pungă. ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate. se-nvîrtiră. a primi. î i dă cu luleaua-n nas. că învîrtita.. a căuta cu deosebită aten ie. a căta la mîna altuia. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). (ba) că(-i) pungă. a căuta de-a fir a păr. că e alta. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. a examina ouăle în lumină. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. 2) a fi atent. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. 1) a deschide ochii mari. că învîrtita sau că-i sucită. cu bîta. la rîu). c-o pă i. a ob ine. a respecta (pe cineva): nu.DELAVR.. a se holba. a da) un os (sau un ciolan) de ros. a căra soarele cu oborocul. a căuta nod în papură (cuiva). a că(u)ta în obraz (sau în barbă. la obrazul) cuiva.. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. folos (cuiva sau la ceva). sfaturile. că-i învîrtită. a deschide gura mare.

a căuta cotle e (cuiva)... a o căuta cu lumînarea. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. a-şi căuta de obiele. a ei etc. a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. român. a alinta.. pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. sta cu capul . a nu se amesteca în treburile altora: ba să. a căuta (toate) mijloacele să . a privi cu bunăvoin ă.. a căuta în stele. de capul tău. să-şi caute de sănătate. . a răsfă a (pe cineva): bărbatul .i.CR. drumul. 2) (fig. (reg. ) a descînta cu bă ul. care-i căuta la cap. mehenghiule! POP.. cu dragoste la cineva. 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale. ) a da în judecată (pe cineva). a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva). în poalele unei roabe tinere . a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti. . a-şi vedea numai de propriile interese.AL. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor... silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . a căuta de-a fir a păr. ca să.. sau de nevoi) sau (înv. a căuta cu lumînarea. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai.i ca i de treabă. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . mititeii. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă.. sau de treb(ur)ile lui.. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . . cu privirea) (pe cineva sau ceva). a bate (pe cineva).. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). că mănînci trînteală. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. peste tot. 2) a-şi continua. nu v-ar putea găsi mai potrivi i. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior. (reg. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). a-i căuta în (la) cap (cuiva). nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. a-şi căuta de seamă. a căuta de ou. a se îngriji de mîntuirea sufletului. a căuta de suflet (unui mort). de treabă-şi vedea.POP....POP. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou).AL. a căuta cu minu ie.. a face pe plac (cuiva). ) a căuta nod în papură (cuiva). a căuta de dreptate (cuiva). a ine seama de dorin ele. mergi cu bine! AL.. a examina o pasăre. a căuta cu gîndul. 1) a se ocupa de propriile interese. javra dracului se face a o căuta de ou. de treaba lui.CR. a-şi căuta de sănătate.AL.a căuta chip să . a căuta insistent. a-şi căuta (sau a-şi păzi. AL. de drum. 2) a se amesteca în treburi necurate. de capriciile cuiva. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR.COŞBUC.EM.: chip cătam cu viclenie. a se interesa de cauza cuiva. 2) (fig. a-şi căuta de suflet.i cate de dreptate. 1) a dori... a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva).COŞBUC. a pierde vremea.CAR. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. a-şi vedea) de cale (sau calea. să te fac săntrebi. nu teastîmperi. a fi cucernic: moşnege. (înv. a căuta cu ochii (sau din privire.GR. o cau i cu lumînarea. ) a nu se amesteca în treburile altuia. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . nici că-l asculta. ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. se duse. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi. . ) a se preocupa numai de treburile personale. ale ei etc.

din cauză că . ce i-a venit?: ce-ai pă it .. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă.: ce-ai făcut. ) a se uita urît.. 1) apărut din senin. luat pe nepregătite. a căuta nod în mămăligă (cuiva). sosit pe neaşteptate. a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva). a căuta peri în palmă. şi reg.. aerian. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva).DELAVR. ) a căuta nod în papură (cuiva). . a căuta ziua de ieri.. (înv. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă. a căuta rîcă (cuiva). a căuta pretext. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva).. şi au fugit de la Beciu la Vene ia.. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există.: bociră a ce rămaseră săraci. a pierde vremea. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). a căuta prilej de ceartă. (fam. pentru că .CR.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP.AL. nu te depărta. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa.. de . a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup . (reg.. de discu ie. (reg. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă. ce i s-a întîmplat.VARLAAM. ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer.POP. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. păcate-n mîndălaci. a se băga unde nu-i fierbe oala. subiect de conversa ie.LET. a căuta ceea ce nu există. să vază cea de apoi ce a hi. cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta. senil. de . ce-ai pă it? . a cădea din lac în pu . a da de dracul: cată ei pe dracul? .. (înv. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva).. a căuta pete în soare. 2) cea din urmă. a căuta cearta cu lumînarea. de spaimă. vino.STANCU. a căuta sămîn ă de vorbă.ISP. ) deoarece. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. (reg.. nu ştii româneşte?. de-ai bolonzit? POP. de . ) a căuta nod în papură (cuiva): cată .(reg. a-şi căuta vreme. nu în elegi ce.. a se amesteca în treburi necurate. (înv.CR. căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie. căzut în pruncie.DOS. ) ce i s-a întîmplat?. ) după) urmă. ramolit. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli.i mai dau o dată carul. a umbla aiurea.DOS. a căuta rău cuiva.. ce-ai făcut. (înv..PANN. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare. a căuta pe dracul. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). las’să sară. ce. ce te-a apucat?.. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. . 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. ce-ai pă it?. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR.i spun? cea (mai) de apoi.. dar asta i-a fi cea de pe urmă. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. ) 1) la sfîrşit.. cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU.. cea (mai) de pe (sau din. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut. a căuta vreme cu prilej.. ) a căuta prilejul. a ce.

NEC.. cui ce-i aduce? EM. ce-i porunca?. moment nefavorabil. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru).?. ce-i drept. cum o mai duci?. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. de apoi.ce-ai zice dacă . spune exact ceea ce gîndeşte.... 1) lumea de apoi. ceas(ul) bun. în cea mai mare parte. cel (mai) de pe urmă).. ce-i de capul tău?. la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală. ) oricum. sau ce de mai . ceasul naşterii (sau de naştere). nu v-am spus eu?. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile ..?. copilul se puse pe .. mlăştinoase.NEGR. ce(e)a lume. ce-i aduce?. ce am eu de acolo?. de fapt: doi icusari plătise . (înv.. 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP . (sau cînd . a ceda (sau a da) pasul. cum?.CR. într-adevăr...?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR.PRAV.. oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund. ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii. a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului. ce-am avut şi ce-am pierdut. sau ce mai de ..?: ce folos de curea lată...CR. 1) ce mă priveşte?....DOS. făceau paralele acele. .. moment fast. ce legătură are?.. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece . ce interesează? ce (mi)-ar fi?. nu mă afectează. ce naiba? ce cum. cum se poate?.. ce?.. ce folos că . rudele. (sau dacă . ce contează?... ce face?..: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au... cum î i merge? ce fel de .. poftim?. . ce mă interesează? ce-mi pasă?. şi-n căpuşă. (fam. dacă nu-s boi în poiată? POP. nu mă interesează.. ce de(-a) . COŞBUC... dacă . pe ceea lume. ce mi-ar fi? . a trecut peste pod. ce folos că ... prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală.... pu inul pe care l-am putut aduna.. ce bruma am putut agonisi.. de .... cît de mult .... ce face? ce faci? ce fel de . după ce le vor fi făcut acea vătămare.. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă .?. ceasul mor ii (sau de moarte. ce dracu .. în bună măsură. cei de-acasă. ce-i de tine? ce-i drept. ce părere ai avea dacă .CR.)?. ce (mai) faci?. favorabil. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat. a nu rezista tenta iei. momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. a ceda ispitei. ISP.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL. ce soi de .NEGR. familia. ) ce doreşti? . ori de nu. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. dar.d-apoi aşa... ceas(ul) rău (sau slab). )?. ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?. ce ciorile . n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau.. plîns.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de . ce mult . (înv.. (în) cea mai mare parte... 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă. cum ai reac iona dacă . ce cum va fi. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. ce-i în guşă.POP.. conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. pentru ciubote...

ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura. numai. ori una ori alta. ce nătărău (sau neghiob. zise boierul în gîndul său.P. 1) atît.EM. ce mai e nou?. ce folos decurge din . sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi.. ce să mai lungim vorba(?). cele sfinte.. 1) la ce bun (atîta) . cel (sau pe) pu in. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc.000 de lei. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. întărit cu cele sfinte. cel fără de fund. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri.... dracul.? CAR.. CEZAR. cel mult.?.STANCU. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. după ce orîndui cele de cuviin ă.. (înv.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR. extrem de . cel (mai) tîrziu. tot acelaşi lucru! ce mi-e una.POP. cel mult..). cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. flăcăii ce stau la pîndă. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului... ironici.LET. ce mai ala-bala?. barem. ce contează. ) abis..VĂC. celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai . 2) ce atîta discu ie?. foarte . ce mi-e alta. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . cele cuvenite. de cela să-i aleagă de domnie. ... aşteaptă moartea nepăsător. ce mai veste-poveste?.cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai .. cu putin ă cela de cela. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi. (înv. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme. măcar.CAR.CR.CR..? ce mai ala-bala? ce mai la deal. ce mi-e Manda!. cele de cuviin ă. ce aştep i? ce mai tura-vura(?).VLAH. sau cel cu căciula roşie. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda. ce rost are (atîta) .: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă.EM.. la vale? aşa e lumea asta. prost)!. scrie. se inea cela. din trecutul de mărire v-ar privi.ISP. te rog. ce mai la deal. ce mi-e Tanda. că venim cel mai tîrziu duminică. (pop. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare.. ce mai (e) nou?. cel din urmă. (despre oameni) cel în drept.BIBLIA. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus.. la vale?. 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5. cel de pe (sau din. cel ce (sau de) se cade. ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog. ce importan ă are.: ce mi-i vremea cînd de veacuri. cu putin ă. cel mai ..BIBLIA. . stele-mi scînteie pe lacuri. cît poate fi de nătărău (sau neghiob. ce mai tura-vura? ce mai la deal. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la .BELDIMAN. ce mai stai?. ce mai (atîta) . (reg. (mi-)e tot una. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?.?... prost)! ce noroc pe mine!. ce mi-e Manda! ce mi-e una.VLAH. . cel de pe comoară sau cel cu coarne. cel de apoi. în cel mai rău caz. ) după) urmă. Cel-de-Sus.CR. ) diavolul.

ce păcatul (sau păcatele)?. şi plecă şi el.. ) a cere sfatul cuiva. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). ce-o fi. cît îmi pare de rău!. (înv.. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. a solicita în elegere. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. ) a testa calită ile cuiva. nimica toată. a-şi încerca norocul. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. (înv. a cere adăpost. a cere imposibilul. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. dar eu ce pămînt m-oi face? POP.. (înv. doar eşti preot bătrîn. a cerca rădăcinile.URIC. (pop. igumen .. a cerşi. a-şi cere dreptul. a cerca o moşie (sau hotarele). ce vor putea face ca să poată hălădui. a cerca prilej.. a cerca sfat. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. a solicita ceea ce i se cuvine. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. a-şi cere legea (cu cineva). (înv. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. ce Dumnezeu?. (înv. vai de mine. şi pop. ce păzeşti? ce păcat!... ce nu-l săruta. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări.ISP. pardon) (cuiva). a solicita aprobarea.POP.. a cere la judecată. cum i i da de fund? CR. a cere un pre exorbitant.REBR. a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. (fam. a ruga să i se cru e via a. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. a cere imposibilul. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. şi pop.. ca să ceară ajutor de la arbori. însă fără să ceară încuviin are. ce naiba?: ce păcatele.POP. ) cît. şi de cheltuială ce pe apă nu curge.DOS. IORGA. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii . cum: ce nu-l strîngea. a cere lapte de la o vacă stearpă. ce nu grăind şi ce nu făcînd.ce nu ce-o fi. a pretinde garan ie. ce păcat! POP. să-şi ceie lege cu Petru-vodă. a cere cu talerul. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. (a. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). (înv. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . a cere lînă de la broască.COŞBUC. î i cer iertare. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos.LET. o fi!. a cere chezăşie. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. dar ia să vedem. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de .POP. ce pe apă nu curge. a implora milă. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?. a cere îngăduin ă. a cere îndurare. a reclama. a ruga să fie iertat (de cineva).LET. ce naiba?: tu te duci bade sărace. a cere încuviin are. ) a cerceta cauzele.1741). a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. a cere de pomană. ) de ce nu eşti atent?. (reg. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. să vie aice să cerce acea moşie.CĂL. ce pămînt?. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. a (în)cerca marea cu degetul.

v-a etc... mă duc să aduc arme.? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii . ce rost are?. a vorbi) cum îi (î i etc. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă.. fugind pe întrecute. îşi ceru socoteala. nici că i-ar trece prin minte!: şi. ce te-a (l-a. cerul şi pămîntul. la ce bun?... a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama... a-şi cere seama (sau socoteala).. v-a etc. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul.CR. cu brutalitate.): pornesc . trebuie sămi dai satisfac ie ... ce socoteşti. a fi nevoie (să . cum să mă descurc (sau să te descurci etc..CR. ce ştii . ext. să vezi întîmplare!.: ce ştii cum se întîmplă? poate să.) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. ). a se certa furcă (cu cineva).POP.duse cum îi venea la gură. a se certa fără jenă. a ocărî.).CR.POP.. un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte. ce să vezi? sau ce să vadă?. ce să fac (sau să faci etc.. (p... a vorbi) necontrolat. a cere imposibilul. a solicita o părere.. ce crezi?. a certa (sau a blestema. a cere milă. a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale. şi reg..a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer.) apucat?. a se certa ca precupe ele.. a se certa la cu ite (cu cineva)...i smomească pe nevasta d-tale. v-a etc.).). ce s-a întîmplat cu .. cine poate şti . a cere mîna (cuiva). nestăpînit. ce i-a (i-a. (înv. cînd pe jos.)?. v-a etc. a fi necesar (să . ce te-a apucat?. ca să. a se certa violent (cu cineva)..)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. a se certa ca la tractir. a solicita (cuiva) permisiunea să . a cere sfatul cuiva.NEGR. (înv.i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP...POP.. deodată.) vine la gură. a cere preten ii (înv.. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit). după cum cerea trebuin a..)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să.. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn.) (de .. fără ruşine. a certa (sau a blestema... a cerşi îndurare... a cere insistent.AL. ce ai (are.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc. totul.?. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? . ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc. v-a etc.. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul. a spurca.AL. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să .: a plecat la grangur. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece.).) prins?. cînd pe sus. a cere voie (cuiva) să . socoteală) (cuiva). ave i etc. ce te crezi?. cont.)?. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu .TOP. orice. a ocărî.i iasă bine... ce te-a (l-a.. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă. a se certa ca la uşa cortului. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să . ce i-a venit? ce te-a (l-a. a trebui (să .CR.POP.) apucat (de .?.. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL.) găsit (de . a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit ..) face?. ce s-a făcut cu . a cere igăneşte. a cere (sau a da) satisfac ie. mult.. ce te-a (l-a.GR.

chiar aşa. are etc. chip şi seamă..SBIERA.) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă .. .?: ce treabă am eu cu boala lui? ce.) interesează? ce mă (te.. chip de grai..: chiar de te-ai pune curmeziş.. a chema la ordine (pe cineva). ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. (înv. (sau de.. ) principiu fundamental.) cu . ce vînt te-aduce pe la noi? POP.. ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef.CR. a chiorî din ochi pe cineva. ce i se pare ciudat. chiar azi. ce poveste?. chiar dacă .. chef pe cheltuiala altuia. ce nu merge? ce te interesează?. chiar el.AL. (de-a) chioara. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?. a soma pe cineva să respecte anumite norme.. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva.. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă.. ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă.CAR. are etc. cheie de boltă. 1) ce mă (te. chiar dacă . ) ce (mai) e nou?... pe deplin: să în eleagă.i convine?. exact aşa: ba chiar aşa-i. eu sînt bolnav? CAR.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva. chiar şi.P.MAIOR.. cum î i spun eu..)?. ai ştiut. a cere. chiar de la început.? CAR. chip şi seamă .... ce treabă are? POP. a chema la rampă. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri).. (fam. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. ce nu e în ordine?. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti.. prin aplauze..i pasă? chef.. naşule. ce te interesează?. deşi .. (fig. n-ai altceva mai bun de făcut decît să . ce te-a apucat de . (înv. sau chiar cum . cu atît mai puternice.. ce se (mai) aude?: aminteri. neneaco. ce i-a venit (sau ce. jupîneşică dragă. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie.OD.CR. (sau de . chip cioplit.) (cu . chiar şi în materie de vînătorie. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste. (înv.. 2) ce legătură am (ai. ce nu. încă de la început. îl etc. (pop.. neneaco.?.. ... a admonesta pe cineva. leit ca . ce.CĂL. pînă şi el. cu banii babachii... ) idol: să nu faci ie chip cioplit. ce mai veste-poveste pe la dv.. şi fam. a încerca să înşele pe fa ă pe cineva.)?.. (bis.... tocmai azi.ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să .. întocmai ca . el însuşi..BIBLIA. să urmezi părinteştile lui pove e. ce vînt te-aduce? (sau te-abate?).. ) pictură.. chip scris.. întru totul. chiar şi el. ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai. pînă şi: iubite autorule. ce zor ai?.i veni) să .. curios? ce te potriveşti?. chiar ca . cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca . îl etc.. cu toate că . ce te miră?.. şi dacă .. eu tot aş pleca .AL.). las să fiu.

ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie.pus la patru ace. a citi gîndurile cuiva. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă). generalul Basta .: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline. cînd aşa. mai să . chiar dacă . cînd aşa cînd-cînd . circulă zvonul că .. cînd .. cine . cine ce treabă are? CAR. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta). ) a se mîhni. deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. (înv. cioplit în patru muchii.. cine (cu) .. a intui. (fam .. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci. bea cine ştie ce... cine ştie cine (sau ce). cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare. cine are prea mult..... pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că . ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde... ciuli urechile.. chit pe chit. uneori . nici prea prea.POP. cine (mai) ştie. cînd .. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace. cînd mai sub ire. cînd de cînd să deie-n mine.. (fam.. nimic. asta mă-mportă pe mine.: prind cocoşii a cînta .ş-apoi cine treabă are! EM.P. (înv. chip vărsat (sau turnat).CEZAR.. cînd . ) a fura la cîntar.. 1) ciorbă slabă..BIBLIA... căci va fi sub pălărie .: a promis tot ce i se ceruse.... cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR. ba . cine are piper mult. ba .. 2) (fig.... ba în altul. cu urme de vărsat de vînt pe fa ă.. 1) potrivit. aproape să .. (înv. a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd .. anc pe anc..) dichisit. a ciuli urechile. despre oameni) a-şi încorda auzul... chit că . cine ştie ce (sau cît).. important. nime-n lume n-a s-o ştie. altul (cu) .. ciupit de vărsat.. pune şi-n iaurt... şi pop. VARLAAM . pe cine interesează?. cine are piper mult. a intui ce gîndeşte cineva.. cînd mai gros.chipuri şi mijloace chip vărsat chit că .AL.CAMIL..POP. a citi printre rînduri.. tot pă itu-i priceput.... îşi bate joc de ce are.... a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd.. cînd aşa. se vorbeşte că . 3) cît pe ce să .... SBIERA. sensurile ascunse ale unui text. ) 1) în orice moment: noi de multe ori .ISP. ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi... seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză.. 2) cine ştie cine. la Oradia-mare.. a se ciudi de necaz. 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul. unul (cu) .. tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor .. se zvoneşte că . ci dar.... cînd aşa. inconsistentă.. chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt. cu toate că .. a ciupi la cîntar. a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat. ba într-un fel. chit pe chit ci dar cine .. a sesiza aluziile. la 2 noemvrie.BĂLC. .ISP. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii... cine are treabă? sau cine ce treabă are?..P. egal. ... . . normal. 2) (fig. (înv. cine (cu) . se duse cu oştile .. cineva (sau ceva) însemnat.. ) vorbe goale. cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt.. nici foarte foarte: nu .. ciorbă lungă.. alteori ....

a-i cînta pupăza (cuiva). cînd i-e lumea mai dragă. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. a fi într-o doagă. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. cîteodată. rău mi-ai cîntat de noroc! POP. a-i cînta (cuiva) de noroc.cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). a meni. ) niciodată: te-i duce la maică-ta . numai mie pupăza. a cînta mereu acelaşi cîntec. a cînta osanale (cuiva). a rămîne singur.POP. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). cînd somnul e mai dulce. niciodată.. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. (pop. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. cînd ai una. a o ine una şi bună. nu-i bărbîn ă. a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. niciodată. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. niciodată: s-o procopsi.. SAD. din timp în timp.. a-i cînta cucul în pungă. niciodată. a-i merge rău. 2) a linguşi (pe cineva). a cînta în cor. cînd voi muri.. catunci te-i mai face fată. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. a cînta cu ifos.CR. .. a cînta găina în casă. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. de . cînd colo cînd e brînză. cînd mi-o creşte păr în palmă. a fi sărac. 2) deodată: cînd colea despre ziuă. a-i cînta în strună (cuiva). a se jelui cuiva. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica...) a prooroci.CR.. cît îi putea. ) cu foarte mult timp în urmă. cu ifos. c-are să crească un rîzgîiat. CERNA. faptele cuiva. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui..CR. ) a se plînge. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). a avea noroc. a-i cînta cucul în casă. a cînta a . auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? .POP. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva). cînd i-e mai bine.EM. într-o ureche. a cînta înaintea cuiva.to i erau cu părul. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. (pop. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă.. tu nici măcar din cînd în cînd. demult.) creşte păr în palmă. cînepa dracului.COŞBUC. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. a cînta împreună. a încuviin a. a sus ine (din interes) vorbele. a cînta cucurigu în casă. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. a prevesti. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. niciodată. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace.ISP. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. (sau în . nu-i bărbîn ă cînd e brînză.POP. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva). (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie. (reg. a fi sărit din min i.CR. (pop. niciodată. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. colea.. suind voios în slavă. a-i cînta popa la cap (cuiva).PANN. cînd mi-o (sau i-o etc. n-ai alta. cînd o cînta ştiuca în baltă. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a . . . (fig.

cît ai plesni din bici (sau din palme). vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. a-şi consolida pozi ia. c-aia-i chioară. s-a urcat deasupra lui. 1) (înv.. cît . cîteva) (cuiva). cît ..POP. şi pop. c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr.. ) îndată ce . 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect.casa pahar. se prinse de vîrful prăjinei. cît le va da ştire.. a cîştiga (sau a pierde) partida. a o rupe la fugă. a se propaga. a (nu) reuşi într-o ac iune. a înainta încet. cînta. parte. uneori .. cînd .SAD. imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr. cîntărind-o din ochi. extrem de pu in..cînta. cît ai scăpăra dintr-un amnari. îndrugînd poveşti şi basme.. pe dată. mai . cît ai da (sau cît dai) în cremene. . a cîştiga de partea sa (pe cineva). cînd. cît ai clipi din ochi. cît ai sfîrşi (sau ai bea.ISP. într-o clipă: cît ai bate din palme. ) parte .. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul. imediat .POP.CEZAR. a progresa.DELAVR. cît de frică.. a-i cîrpi o palmă (sau una. imediat: cît ai plesni din bici .ISP.. a cîştiga teren.. 2) (fig. cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme. a cîştiga tărîm. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul.i-ar popa la cap!. alteori. cît de ruşine şi cît de bucurie. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi). a cîrpi o minciună. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară .: căzacii . cît ai clipi.. cîteva) (cuiva). împingînd pe duşman înapoi. a-şi cîntări (bine) vorbele. . a-şi alege (cu grijă) cuvintele. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. puse de-l tăie. să cîştige mai mult teren.. LET. veni friptura. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă... ) a cîştiga teren.. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap). ai fuma) o igară. ) foarte repede. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul.. c-ailaltă-i şchioapă.POP. 2) ciorovăială.NEC. cîrpi la repezeală o minciună..GALA. a atrage de partea sa (pe cineva). (înv. ba (că-i) mîrc. sfadă.VLAH. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. şi .. ..COŞBUC. cît vor veni. cîntecul lebedei. într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar). a pălmui (pe cineva).i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . 1) foarte repede. a-şi cîrpi traiul (sau via a). 2) (reg. cît ai clipi din ochi... ceartă: ca să scape de gîra-mîra. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc.. 1) a înainta (în luptă). foarte repede. două.... că mîr. (înv. 2) cîtuşi de pu in. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape.POP. cît . 2) a se răspîndi. foarte repede.PREDA. a dobîndi importan ă: ea vrea acum ... a-i trage o palmă (sau două. ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii.. şi: se culcă Ileana. s-a repezit spre deal şi. mai. a-şi face un aliat (din cineva). valoarea unei persoane: se uita lung la ea. cît ai pune pe o muchie de cu it. imediat. numaidecît. nici cît ai da în cremene. într-o clipă: şerpele. foarte repede..P.. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. cît de supărare. 1) c-o fi..

. într-o clipă: cît ai zice mei. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. cît costă?.. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. cîte oarece pridoslovie. foarte pu in timp. cît e (sau pînă-i) cucul. oricît. în foarte mică măsură.. şi iarbă cîtăva de .CR.foarte pu in. slobozea cîte o îră cenuşe. să mai cumpere cîte ceva. cît ai zice „cîrc. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. în apropiere. cît de pu in. cîtă frunză.cît ai zice cîrc. foarte repede. cît colea.IST. cît de cît.AL.CR.). cînd văzui a lor mul ime.. cîte doi-trei (sau trei-patru etc.CR.. 2) pu in. ) de departe: armasariul .: la mine-n prag venea. (reg.ISP. cît îi cucu! AL.: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea. ) foarte . cîtă frunză.CANT. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. în număr foarte mare.CR. ajungi în cătunu Sătulei. ba. aşa cît apuca-ntre degete. în cît de mică măsură. îl brînceşte cît colo. şi pop. cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei .STANCU.. pe fugă....AL.. . scurt: la toate începăturile căr ilor.CAR. cît capul sub sabia gealatului. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri. cît ce . se ia după moşneag şi. la o azvîrlitură de bă : purcelul . 1) aproape... ca cioara-n par. (înv.. cu nici un chip.ISP. foarte repede: adormi cît ai zice peşte. la (oarecare) depărtare.. foarte pu in. cît de pu in sau (înv. . cît e ceasul?.. tot nu-i ajunge.POP.. cu-atîta inimă rea? POP. cît colo.. 1) ceva. cîtă frunză şi iarbă. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i. cît ai zice peşte. cît ai zice miau. (reg. cît de ci..COŞBUC.. într-o clipă: cum ieşi din sat.. Frangoleo!“. unde-s casele boiereşti.. (înv. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. cît de cît. imediat ce . (mai) cît colea.: la drum. cît colea.. înnainte trimi ind. niciodată. cît ce pot (po i.CR.. cît de mult. că vorbea cu în elepciune. servindu-mi ara pe aşezate.POP. ) foarte pu in timp. de departe. iar nu din fugă. ) cît de pu inel. şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg.CR..). ) cîtă pulbere şi spuză. Frangoleo!. 2) la o parte: ce stai. ) cam. fără habar. niscaiva.CR. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi. nu prea departe. (înv.. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. cîtă iarbă. bade. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg. foarte pu in: pe unde mergea. unele. ) îndată ce . cît ai zice mei. într-o clipă. e bine să porneşti cît de diminea ă. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo. . poate etc. cîtă pulbere şi spuză. cît capul sub sabia gealatului cît ce . cît (sau ca) cioara-n par.. cît colea cît colo cît costă? cît de . cît apuci între degete.. cît de colo. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! .. cîtăva de . 2) oricît (de mult): cît de mult are. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept.cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? . imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea. mergea în urma lui.CANT. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc... mamă-sa cît ce-adurmea. cît ai zice peşte.EM. ce pre are? (măcar) cît de . destul de .

pînă la epuizare: strigă tu . ) niciodată. cît îl in puterile. v.POP. osul. pu in.POP. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo.AL. cît mai (sau cît de) curînd. 3) nemărginit.. cît îi poate cojocul cuiva. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul..ISP. (pop.. cît vrea.. cît cole. cît îi poate pielea (cuiva). încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. cît colea. cît îl in picioarele (sau puterile). (înv. cît poate suporta cineva. nu mai face brînză cu Harap-Alb.CR. ) fiecare. de frică. cîte vrute şi nevrute. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. cît îi stă în puteri. foarte pu in.EM. încetul cu încetul. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre.ISP. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici... cît mai (sau de) repede. şi fam. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii. că ea nu poate. cît îi poate calul (cuiva). cît hăul! ISP. toate. 1) în vecii vecilor.POP. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima. cît ici. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. cît poate. cît îi lumea şi pămîntul. cîte zile voi (vei etc.CR. tot felul de (nimicuri.. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. cîte şi mai multe. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). ori te făcea să-şi sară inima din loc. unul cîte unul. cît îi cere inima cuiva. cu toată energia. pedantule! CR. multe (şi de toate). de să nu-i dea nimeni de căpătîi.BELDIMAN. cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). cîte unul careleşi. PRAV. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. că prea sînt multe . (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in. imens. foarte multe. toată via a: nu te voi lăsa. pe rînd. cît lumea cît mai curînd . cîte . (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). cît frunza codrului (şi cît nisipul mării). ajung pe Ivan.): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR. pe rînd. 2) niciodată: alt stăpîn . în mod progresiv.CR. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. cît i-a inea gura. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd. mîna) sau ce poate osul (cuiva). nu după multă vreme. cîte un (sau una). cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). buşeli şi flocăieli cît lumea. cît îl (îi etc.CR. (reg. prostii etc. COŞBUC. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd..) ine gura (sau gîtlejul). cîte pu inel. VARLAAM. nenumărat: trînteli.) avea. în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. . nesfîrşit. cîte zile voi avea.. (înv. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. şi. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul.. cîte şi (mai) cîte.BĂLC. ) în mod progresiv.CANT. ceva: cînd spunea cîte una. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump..POP. cîte unul (sau una). cît ici.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . minciuni.

) sau (cum) nu se mai poate de . fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată.. cît pe colo cît pentru . cît se poate de ...POP. cît ai clipi din ochi. într-o clipă. foarte lung. uriaş.NEGR.. cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . foarte întins. cît pe ce (sau pe-aci) să . frate. cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să . putem etc.SAD.. el părea că nu bagă de samă. (sau despre .. cît (ce) poate (pot.).ISP. din cale-afară de .COŞBUC.CR. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul.EM.. cît timp.. cît stau răsăritele de apuse.. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. foarte tare. deloc: a înfruntat pre nuna cea mare.NEGR. mai că ...: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei.. într-o clipă. cît pofteşti. dar desfrînat cît se poate. căciula.. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo. insesizabil: trebi ca acestea.. grijile nu te ocolesc.: am aruncat şi eu o vorbă. mai să . pu in a lipsit să .ISP. cît se-nvîrteşte o roată.. ca cum te-ar pişca un purice.. ) în cel mai înalt grad.. ) în cantitate foarte mare.. (mare) cît o zi de post..CĂL. peste limitele obişnuite.SAD.OD.BIBLIA . din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate.: cît pentru străinul brunet. foarte mult: Oşlobanu. atîta vreme cît: cît timp trăieşti. foarte repede..POP. mult: mînca şi bea cît patru . (pop. aproape să . foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit .. 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. cu cît mai vîrtos a lucra ceva.. privitor la . cît te-ai învîrti într-un călcîi. deloc: am avut minte cît păr pe broască..NEGR.. referitor la . foarte pu in. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui. în ce priveşte. cît pe colo.. cît se poate de . (sau mai .. cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste.. cît să .... (reg.. oricît.... ne cam pusese pe gînduri..SAD. mare cît o zi de post. cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască).ISP.. cît pumnul sau cît un pumn. (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior. cît şapte sau cît şaptesprezece. mare: se cutremurară. cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. (înv.. ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila . imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte. . foarte pu in. (foarte) repede.. cît papură în baltă. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul. cît să chiorăşti un şoarece...... imperceptibil.).. cît de mult.. care mînca cît şeptesprezece. PSALT. nu se mai bagă în samă. la o împără ie. nimic. iaste lăudat . foarte mare.CR. sau de nu se mai poate. (nici) cît (e) negru sub unghie...CR. numai ca să . cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine.. interminabil: uite-i mă. foarte. revărsîndu-se zorile. extrem de .cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să . (înv. cît pentru .. la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă... cît te-ai şterge (sau să te ştergi. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre. foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.. cît toate zilele (de mare)... cît patru. te-ai freca) la (un) ochi..

cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). a cloci pe vatră.. a se gudura. cît veacul. (despre cîini) a da din coadă.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva. foarte mic. a cloci o boală. a clădi (sau a funda. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . o (bucată de) vreme: cîtva timp. a merge împleticit. a turba) de mînie. (pop. ) război. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu.POP. a vorbi mult şi fără rost: ajungă. pînă foarte departe: cîmpurile. cît vezi (sau vedeai) cu ochii. nesigur. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. bătu în jos. cît va da din deget. erau ale lui. mult de tot. a-şi clăti gura. a fi foarte mînios. foarte (mult sau tare). cîtva timp. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică).). cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă.ISP. bătu în sus. a coace la inimă pe cineva. luptă: am fost în foc la ’77. un sîmbure) de mac. a pune la cale ceva. 2) (fig. a fi pe cale de a se îmbolnăvi.DOS. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). permanent.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. cît ine Dumnezeu lumea.MAIOR. (reg. (ori)cît de pu in. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. dojană etc. (pop. neînsemnat: privighetoarea . a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. (înv. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. lumină strălucitoare de lună. a da din cap: bătrîna a ieşit. defel. a clăti coada. a nu se urni din loc. liniştea se aşternu peste pădure. cît un lucru mare. a clămpăni din gură. clătind din cap. cît un lucru mare. unii (sau unele) peste al ii (sau altele). a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. ) foarte repede. şi peşte să prinză. într-o clipă. ) a nu se clinti. a cloci un gînd. cît unghia. clar de lună.EM. (înv. ) cît de cît. a întemeia) pe nisip. pînă va trece mînia Domnului. absolut deloc.SAD. în dezordine. a trîndăvi. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile .NEGR. şi pop. cît vedeai cu ochii. ) tot timpul. a nu se mişca. a clocoti (sau a spumega.. claca lui Dumnezeu.ISP. a nu se clăti din loc. cît va trăi. cîtuşi de cît.DELAVR. a se clătina pe picioare. (reg. pe iluziuni mari. a clăti(na) capul (sau din cap).NEGR.BIBLIA .POP. clipă de clipă. cît un fir (sau un grăunte. a dori răul cuiva.CR.VLAH. cîtuşi de cît. 1) a-şi spăla gura. a rămîne neatins. claie peste grămadă. continuu. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC.

colea .AL. coada oştii (sau oştirii.. coada-i grasă!. a stîlci în bătaie (pe cineva). a proiecta (în secret) (ceva)... mă! PANN.BIBLIA.. instrument. colac peste pupăză! POP. a o codălbi.. dincolo că risipeşte. de vi ă nobilă. 2) foarte nervos.: te aştept în Bulevardul Elisabeta. a se trage din . .. a vorbi mai încet. a coborî vocea (sau glasul). mîndru. din cînd în cînd: [copilul] începe . (reg. cîte una.. (înv. neaoş. (un necaz) în plus.. taberei). colea. în şoaptă. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. colea.... minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din . dincolo . coate-goale. pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. a fi be iv. că o drege.. a coborî ochii..a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. dincolo ..AL. a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. la intersec ia cu . colo şi colo sau colea şi colea. cu musta a coada ră oiului. a-i purta sîmbetele (cuiva). ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. cînd şi cînd. că cîr. că mîr: că o fi. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu . urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. a coase la oboroace. (despre şuvi e de păr. alcoolic..PANN. îmi mai trebuiai şi tu. unealtă în mîna duşmanului. a colinda (sau a bate) cîrciumile. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt.. a coace (sau a cloci) un plan... a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. ici şi colo. (pop.GHICA. nepot. zgîrcit. colac peste pupăză sau pupăză peste colac... ieşit din opincă. coada veacului. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi..PANN. strănepot de plugar... (pop. a greşi.. că o drege. coada ră oiului sau coadă de ră oi. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. fără a le potrivi. a pune la cale.OD. obuzului.. şi zici: coada-i grasă! POP. vagabond: ne sculăm să plecăm.) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. (get-beget) coada vacii. ) cu gura larg deschisă. a fi strîngător. a descinde din . colea.. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea. a-i întinde o cursă. sfîrşitul să fie bun!. să se sfîrşească comedia.. de origine rurală: nu eşti .: cole. stăi.i pare cu scumpete. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL.: cobora în linie directă din Mavrocorda i.CAR. pe de-o parte . c-o fi. a cocoşa în bătaie (pe cineva).. a-i pune gînd rău. vezi cum îi stau coastele. coate-goale se scoală şi dumnealui. spre a înghi i tot ce-i iese în cale. IORGA.. pe de altă parte .. getbeget coada vacei. . minte scurtă.. a coji în bătăi (pe cineva).. fudul. coadă de topor. nu sînt caii şi pace! POP. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă.CONACHI.. a vorbi.. musta ă etc. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt. ) a o pă i.. coborît cu hîrzobul din cer. 1) (înv. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). a coase petec la petec. ) sfîrşitul lumii. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL. sărăntoc. col cu Calea Victoriei. ) a sforăi. c-o pă i sau că o fi. a coborî în linie dreaptă (sau directă) din .SAD. situat în unghiul format de două străzi. colea. a comite o eroare. a stîlci în bătaie (pe cineva). pe alocuri. coadă (sau fustă) lungă. a coborî tonul.... col cu . colea colea . a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm..

hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e. (reg. împreună. simultan cu . a conduce pe ultimul drum pe cineva.. de-mi crăpa buza. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu . a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie. băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei. 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva. (legat) cot la cot... cu o milă de loc de Movilău. a-i crăpa capul (cuiva). fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că ... a bate zdravăn... preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. a avea mare nevoie de ceva... fig.. 3) (fig .. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu .. ) a formula. a fi imprudent. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche.COSTIN.. a comite o impruden ă. a înso i (pînă acasă) pe cineva.. neîncredere în for ele proprii. a considera de datoria sa să . într-un proces. conacul cel de apoi. copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt).EM.. (jur. alături.. . a contracta o boală. în acelaşi timp cu . (înv.M.... complex de inferioritate. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte... a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame ...: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. a-i fi foarte foame... concurs de împrejurări.. ). a omorî pe cineva. fa ă de .GHICA. consideră că n-am spus nimic!. orfan. copăcel. ) copil nelegitim. ) moartea: aproape de Nistru.. jocul întîmplării.. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. copăcel. a se sim i dator. copăcel. EM. a lăuda peste măsură. (p. nu-mi pasă!. derbedeu. de după gard). . obligat să . de 200 de mahmudele. ) a avea o migrenă persistentă. a se constitui parte civilă. bastard. sau în compara ie cu . copil de tufă. copil înfiat. a condamna în contumacie (pe cineva)... ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. potrivit cu . copăcel.. dac-ai sta să te potriveşti lor.CR.. a înmormînta pe cineva.ext. 2) (fig.GHICA.a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu ..... de) casă. un paj .. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. avînd în vedere că . n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . libertatea se coboară asupra unei societă i. viclean copil de casă. a comite (sau a face) o gafă. cotul şi pişcotul!. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva.CAR. om destrăbălat. a copleşi cu laude.. comparativ cu . copil de suflet. ) a condamna în lipsă (pe cineva). consideră că n-am spus nimic! considerînd că . conform cu . a se îmbolnăvi: a contractat o gripă.. a fura. (jur. a gafa. concomitent cu . a considera de datoria sa să ... fiu de boier care era paj la curtea domnească. a contracta o datorie (sau un împrumut). a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva). copil din (sau în.. copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas. fecior în casă: Cătălin. a conduce (pînă acasă) pe cineva. (legat) strîns. a se contamina. a se împrumuta. eapăn. dar indrăzne cu ochii. a se prăpădi după ceva.. copil al nimănui. a crăpa de foame. a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. haimana.) a nu-şi mai vedea capul de treburi..AL.

a cresta pe răboj..POP. desigur!.. HEL.. în perini de puf).. avere bună! NEGR. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi.. a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala. a trăi confortabil... a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă.. a sugera că . a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă).CR.).. cînd l-a văzut viind. crescut cu o grijă exagerată. mînios: baba. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că . (pop. copii! ISP. a fi naiv. a avea mare nevoie de . pieptul) cuiva. a fi foarte leneş. a crea (sau a da. a fi foarte nerăbdător să . a-şi crede ziua eternă. a dat Dumnezeu!. de crăpau lemnele! CR.. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). răsfă at. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima. a fi foarte încrezut. crăpa rînza-n ea de ciudă. o mare satisfac ie. a-şi face iluzii.a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă. a avea o foarte bună părere despre sine.. într-un film). a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. în fine!. a crede că tot ce zboară se mănîncă. a ajuta. a da. calea laptelui.). a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri. sufletul îmi creşte.EM. a întredeschide uşa.. (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. ba bine că nu!: nu umblă . a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc.ext.. m-a lăudat. ) a fi foarte.. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). (despre actori). a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea.CAR..ISP. nu-i de mirare!. a fi foarte nerăbdător. de necaz). în sfîrşit! a crăpa uşa. a lăsa) impresia că . cred şi eu!.. a crede fără a verifica. să fii sănătos. a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. (sau de .. de invidie. a creşte iarbă sub cineva. a lua de bune spusele cuiva.. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului.. a se lumina de ziuă.. a creşte (sau a încălzi. ) ochii). a-i crăpa pipota de nerăbdare. a crede tot ce i se spune: mama .. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. a le crede toate lăptoase.POP. a creşte. crescut în belşug. a crăpa (sau a pocni. . a crea un rol.CR. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf. a lăsa să se în eleagă că . a crăpat ceasul!.SL. crescut în vată..... crescut în mătase (sau în puf).. [nora cea mică] se apuca de direticat. supărat. (sau de . tinerică... (p. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind .. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva). a nu duce lipsă de nimic... crezîndu-le toate lăptoase . a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru.: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine.. a sim i o mare bucurie. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă. a se crede grozav. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii. cum i le spusesem eu . cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă.CR. a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer.

2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută.. a-şi cru a for ele. a-i cru a via a cuiva. cu tot. cu fast. (a.P. ) cu toată bunăvoin a.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. 1) Doamne ajută!. într-o măsură şi mai mică. 1) a-şi face loc prin mul ime. cu for a. a face proiecte. cu apropiere. cu anasîna.CR. cînd se va mai ivi ocazia. cu grijă. cu dificultate. cu mare băgare de seamă. cu to i flecăii din batalionul meu. în amănun ime. îndepărtînd obstacolele. într-adevăr: acum.. în lung şi în lat. (p.GANE. şi pop. cu (de-)amănuntul. aşa pu in la inimă! ISP. împreună cu . cu atît mai mult se cărpănoşeşte. cu atît(a) mai pu in. a o tuli. din toată inima. (în) cruciş şi (în) curmeziş. cruce de voinic. cu aten ie. înjurătură amenin ătoare. apropiat. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. crucea zilei (sau nop ii). cu precau ie. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. pe măsura trecerii anilor. cruce de aur în casă!...CR..URIC. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. (în) crucile satului. 2) (fig. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. cruce ajută!.. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. cu anevoie. cu anii. miezul zilei (sau al nop ii). cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. 2) a parveni. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. laolaltă.POP.GALA. cu adevărat.POP. la un loc cu .. (înv. cu alai. cruce de voinic.1818). ) pretutindeni. a se menaja. cu alte cuvinte. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. . cu de-a sila. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai. a bate (cu un bă . a ticlui o minciună.CAR. crucea ta!. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. a-şi croi drum în via ă.CAMIL. ) astfel.ISP. a-şi deschide drum. cu altă ocazie. a o croi la fugă. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună... a croi la planuri. cum să se arate el. cu .CR. cu băgare de seamă. cu această (sau astă) rînduială.PRAV. adică: cu alte cuvinte. a lăsa în via ă (pe cineva). 1) din belşug. cu aceste(a) cu toate. în toate direc iile. a răzbate în via ă. în apropiere.P. ca orice amator pasionat. a croi pe cineva. ajunseră la muma Crivă ului. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. ochii i-au slăbit.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . (înv. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. cu biciul) pe cineva. a croi o minciună. cu timpul: cu anii. tată. cu greu.ext. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului.

2) mult.POP. din abunden ă. cu chip de a . crescută cu cheltuială prin pensioane. cu bunăvoin ă.. (sau ca (să) .).. ) 1) el însuşi. cu în elepciune. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. ) cu bunătate.. 1) (înv. cu gînd să . astfel încît .... cu to ii: au plecat cu că el şi purcel.: cu chip că eşti hazliu. în cunoştin ă de cauză. cu ce îndrăzneală?.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos.. cu chiuita. cu capul plecat (de supărare. (reg. . cu condi ia ca .P. în aşa fel încît .. îmi spui o mul ime de .. cu duhul blînde ii.AL. cu creştetul descoperit. cu vai cu chiuita ..CAR. cu brio.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani. cuvinte. şi ea tot nu-i mul ămită. ) n-a lipsit mult să (nu) . cît p-aci să . imatur..cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine. drept.RUSSO. ) cu multă însufle ire. cu chip că . (înv. cu tot avutul. (sau să . cu capu-n jos. umil... lipsit de experien ă. .. cu toată familia. 1) (muz. cu bra ele deschise.). (reg. cu capul gol. din belşug: îi aduce în casă cu carul. cu cheltuială.. inteligent: era un tip cu cap. 2) singur. cu ce obraz?. cu căciula în mînă. nimerit..COŞBUC. (fig... ) necugetat.CAMIL. s-apropie de cal... cu bună ştiin ă. cu chibzuială cu chip că . foarte mult: a i umplut. ) smerit..POP. după multă osteneală. cu toptanul. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca .. cu bun chip sveatnic. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. cu cale.. cu (chip şi) chibzuială..VLAH. călărind pe gramaticele latine. cu capul (sau cu fruntea) în piept. jucînd [căr i] cu chibzuială.VLAH.. deştept. din toată inima.PRAV. de cerneal-atîtea coale.. (reg. cu caş(ul) la gură. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. cu bunăvoin ă. cu capul a mînă.. rezonabil. toate merg cu capu-n jos! CR... în persoană: se mărgini Traian.NEGR. de ruşine): cu fruntea-n piept. cu trudă.CR. 2) cu sănătate. cu chiu. pe dos: lumea asta e pe dos. supus. cu nemiluita. zvîrrr! cu toporul într-însele. de-i so ie. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie. anapoda. ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR. (înv. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. (înv. sub pretext că .. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul).. cu că el (şi) cu purcel.P.: văzînd nişte lişi e pe apă. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .. cuc armenesc. grosolănii... cu chezăşie ca .. cu fundul în sus. cu inten ia să .. în mod conştient. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. costisitor: bunătatede copilă. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei. cu cevaşi. cu carul... binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă. cu (sau de-a) chiuita. (singur sau însuşi) cu capul său. cu chip să ucidă vreuna. cu chip de a . cu greu.DOS. cu chiu. potrivit.MAIOR. şi sîngur cu sine să facă greşala. scump.. cu cap.CR.BIBLIA. cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie. ) 1) cu grămada. cu bun chip... nenumărat.

clar. cuminte.IST. 1) nejugănit. cum se cuvine.. (înv. din toată inima. premeditat.. ) cu puterea sa.. prefăcut. ipocrit: om cu două fe e.MARCOVICI. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul. cu coarne. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică.. cu coada între picioare cu coada între picioare. cu claritate şi cu elegan ă. metodic. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. anume. ipocrit.CAR. cu cumpăt cu cununie cu cununie. hotărît. în totalitate: era cu desăvîrşire chel. cu consecven ă cu consecven ă. ) cu toptanul.1811). for at.OD.SAD. cu obliga ia de a .. echivoc. enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. (înv.. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui. cu adevărat. cuviincios.CR. cumătre. energic. 2) (bărbat) viril..EM. cu două în elesuri.. corect.. nimerit. cu coarne cu condi ia să . cu de la sine putere sau (înv.URIC. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare. cu crezămînt. cu drag.. cu de destul cu de destul. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine. pe măsură ce trece timpul. cu cioporul cu cioporul.. privea la ei cu drag. şi coraj d-a cugeta.CORESI. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde... PANN. cu . 2) sub cuvînt că . cu dragoste. amănun it. cu ciudă.) mul i. . din proprie ini iativă: o igancă aduse. ruşinat. 1) sub cuvînt de . cu de-a sila cu de-a sila.. credincios: cu credin ă să-l primim. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată.. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu .: mînînc merele cu tot cu coajă. (înv. împreună cu . în elep eşte: am făcut şi eu un praznic. cu cu cumpăt (bun). cu ridicata. cu for a. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne.. cu desăvîrşire cu desăvîrşire. (a. cu cuvînt de . bine... cu coaie cu coaie... ferm. (reg. în mod consecvent. cu .PANN. cu două fe e. convenabil. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. cu cale. (înv. potrivit. cu cît trece timpul cu cît trece timpul. cinstit.. tu te coboară pe pămînt. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale.cu cinste. cu credin ă cu credin ă. prietenos: soarele . cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete.. la un loc cu . plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi.CANT.POP.COD. după.. în detaliu..CORESI. desluşit: autorul descrie cu fine e. cu cuvînt de . cu condi ia să . .. în) cuviin ă. (pop . limpede. cu convingere cu convingere. cu tot cu (sau de. fă arnic... fă arnic. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. frumos..CORESI. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie. cu de la sine putere. ambiguu: vorbe cu două în elesuri.CĂL. mor iş. cu claritate cu claritate.VOR.. fals. ) cu greu.GALA.CR. cumsecade. cum trebuie. MAG. bucuros.. cu depărtare cu depărtare.. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă . integral. complet.. (în mod) onorabil. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. ) chibzuit. în ordine. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă. cu mînie. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc.EM. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta..

cu drept cuvînt. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul).. dragii mamii. în mod întemeiat: . (reg. cu părere de rău. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus. cinstit: fuge . (în) afară de .DOS. cu gaidele în sus.POP. ) cu picioarele în sus: a doua zi. ) sub amenin are. curajos. repede. ) cu de-a frica.DOS. cugetare bună (sau rea). cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . care de pe unde se găsea. cugetător de Dumnezeu. a cugeta bine . cu folos. cu teamă: vorbea cu frică. (înv. a avea gînduri.POP. pios. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. cu dreptate. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop. indecis...cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . (înv. cu mîna la piept. MINEIUL. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind.CONV.. cu fuga. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte. pios. cu droaia. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat. drept. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. strîns. cu dulce. nepătat. cu genunchii la gură. cu fierbin eală. .. blînd. cu duhul blînde ii. ) arzător. cu bunătate...DRĂGHICI. cu curu-n două luntri. conştiin ă liniştită.GHICA. cu durere în suflet. integru. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. fă arnic. fierbinte. prin for ă. folositor. cu febră: brusc. a se cufunda în somn..POP. nehotărît.POP..CR. (înv.. adevărat. util: să ne fie cu folos.. imediat: hai. profitabil. cu frică sau (înv. degrabă. a cugeta sfaturi. deschide i cu fuga.. împăcată cu sine: cu cuget drept. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR. cu înflăcărare.CR. cu for a. cu duiumul. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu. cu excep ia ultimului capitol. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. cuget curat (sau drept).. cu binişorul. plin de îndrăzneală. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI. cu regret. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) . cu fuga! CR. cu dulcea ă.OD.CR. sincer: spune i-mi cu drept. cu căldură. .. cu fa a curată sau cu obraz curat. evlavios. cu drept cuvînt. cu foc. 2) speriat. ghemuit.: învă ase toată materia. te aşteptai să fii răsplătit. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce.. fără fă ărnicie. fierbinte. (înv. prin laude meritate. sim i că-l ia cu fierbin eală. nevinovat.. cu excep ia . în număr mare: au venit păsările cu duiumul. ) a voi binele (sau răul) (cuiva).LIT. cu frumuşelul. pe bună dreptate. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate. plăcut: vorbea cu dulcea ă.ANTIM. cu fruntea sus. cu frica lui Dumnezeu. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare.PSALT.. 1) (înv.P. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. cu binişorul.POP.. a dormi adînc. (înv. cu foc şi cu potop. DOS. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu.

. 2) (înv. cu gîsca-n traistă. cu gîndul aiurea. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. de nevoie. cu (mare) grijă. grăbit. cu inima deschisă. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea. cu (mare sau mult) greu (sau greutate).NEC. ) cu înşelăciune.ISP. cu haz. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură.. fără convingere: Bun sosit la noi. . cu hurta. cu toată impar ialitatea. cu hapca. (reg.BĂLC. 1) energic. nostim... cu duiumul. cu gura plină... cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. (înv. EM. cu inten ia de a . în mod fraudulos: îngerul cel rău. cu de-a sila. cărunt.OD. cu sinceritate.i ascult chemarea. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că.. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului.COSTIN . speriat. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă.VLAH. (reg. cu gura rece. 2) cu (mare) aten ie..POP. cu hamişa. bucuros. fără şovăială. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. cu mare dificultate. cu mî a-n sac.POP. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec . inten ionînd să . 2) inimos. curajos. patetic: cîntau la psaltichie.REBR. voinice!. cu hapca (sau cu japca).. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. cu sila. cu insisten ă.AL. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. ) cu toată gura. cu musca pe căciulă.CR. într-o bună zi. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. cu greşeală.P. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. zise craiul cam cu jumătate de gură. cu grămada d-a lungul Buzăului. topit de durere.. (reg. cu gîndul de a . 2) de-a valma. în grabă. ) din greşeală. că-l înduplecă. cu grămada. cu gîsca-n barbă. plăcut. cui de tei. ) cu grămada. cu foc.. observă tot ce se petrecea jos în curte.POP. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece. nemăsurat. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul..CAR. îngrozit: cu inima răcită. colea. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. cu ifos.POP.NEGR. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară). vinovat.. cu hatalm. pe fugă.cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a .CR.. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR.CR. sus ine că da. cu glamnică la inimă. cu grabă.AGÂRB. 3) cu răutate. cu franche e. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura. hazliu. distrat.. hotărît. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. cu inimă. cu obiectivitate. cu ifos. lucru pe care nu po i pune nici un temei. la hurtă. ce cu hamişa voia să se vîre în cer. cu mare greu găseşte drumul. fără voie. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. cu inima răcită. . ) cu for a. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. 1) din belşug. . cu inimă bună. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să.

ISP. pe urechea ceea. tot .ISP. victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă. iară. încîntător. a se culca foarte devreme: baba .. a tăia un arbore. cu gîndul. cum adică? sau adică cum?. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare..: cumu iaste aceasta drept . tată. (înv. cu iu eala fulgerului (sau glon ului). a se mul umi cu succesele ob inute în trecut.. în mare cantitate. a ne durea şi în toate păr ile a ne da . a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva).BĂLC.. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . cumva: cum. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur.ISP. cu planul de a . cu înflăcărare. a culege lauri. cu iuboste. cu siguran ă.. 1) în belşug. cumpătat. DRĂGHICI . cu îndestulare. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile.. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată. înverşunat. uşor.VOR... a culca un arbore.CR. biruitor. (sau de a . iară noi usnele nu desfacem. (reg. cu bun-sim . a deveni celebru. a se culca pe lauri. pornit: făcea totul cu înverşunare.. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să . cum a da tîrgul şi norocul. ) timp îndelungat. atent.).cu inten ia să .. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. (înv. cu degetul în gură. cu judecată.. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). incert.ISP. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. menit a smulge aplauzele colegului d-sale.COD.. într-un fel oarecare.. cu îndoire.. s-a descurcat şi de data asta. cu luna. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul. trist: de ce plîngi cu jale? AL.. din abunden ă. ) deşi .. cu grijă. (în mod) în elept.. a avea succese mari. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. PANN. ca ultimă dorin ă. lesne.. necum. cu limbă (sau cu grai) de moarte. a se culca (odată) cu găinile.. necum. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa. prudent. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini . ) îndoielnic. (înv. cu inten ie. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. cum. cu lunile. pe urechea aia). cum ..CAR. cu îndelungul. cu în elepciune. 2) a nu-i păsa. se culcase odată cu găinile. destul. cu întreruperi. cu izbîndă. jalnic.. cu înverşunare. chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. ) cum s-o nimeri.CORESI. (înv. să ne rugăm. intermitent. ) cu drag. cum o da Dumnezeu. cu înlesnire. din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. cu toate că . exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor. cu ardoare.. cu înfocare.. totuşi . VLAH. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? . cu lipici. cu lopata. atrăgător. a culege de pe drumuri (pe cineva).. a nu se sinchisi (de ceva). cu (bună) încredin are. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic. inten ionat. (aproape) instantaneu. ce vrei să spui?.. fie ce-o fi: apoi dă.. cu luare-aminte. 2) în mare măsură.. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI.. necum cum . seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici.. cu jale. .CR.

PRAV. chibzuit...: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină. cum de . cu miile. (p. ponderat: şi la băutură să fii cu măsură..URIC... ) în cantitate mică. în detaliu.. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi . cu mare greutate. (glume ) ame it de băutură. cum se face că . semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate. cum de .. spre a . cum ar fi ciocănitoarea.. cu măruntul. (înv...ARGHEZI . (p. fără bătaie de cap. cu chiu şi vai. cum e habarul?. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. cu mare caznă.. priceput.. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie. bunăoară: o pasăre. cum se obişnuieşte. 2) fără nici o grijă. după multă osteneală.ZANNE.. (ca) de pildă.PRAV.. cu merit sau de merit.. ) jalnic. cu măsură. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate). cu mare alai.ext.CR. 1) impasibil. 3) decedat. (fig. diplomă de merit. cum e mai . cum merg lucrurile? cum e legea. (înv. precum: apă limpede cum îi lacrima. cu milă.. era frumoasă de mama focului. cu mîinile la piept. cu mîinile goale. adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. cum e sfîntul şi colacul.. neînarmat.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău. (înv.POP.. fără deosebire. ca (şi). 2) (înv. cu minune. cu minte. sistematic.POP. de pildă.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă. cum ar fi . cum am auzit-o. metodic.. de respect. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa.EM.. (înv. cum că . cu mare. cu mîinile la piept . cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic... cît se poate mai . ) în elept. cum se cuvine. şi pop.. cu chin. cum că .CR... cu măiestrie. cu mărun uşul. cum am cumpărat-o. cu scopul de a ... din ce pricină. cu mare ce. cum e obiceiul. mort. de exemplu. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. to i. cu judecată sănătoasă. aşa o spun mai departe.cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o. cum e.. că .. conform obiceiului. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept. aşa o vînd.CR... cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . cu pompă. îndemînatic. . cu greu. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. cum era şi de aşteptat. cu metodă. în cantitate..IOSIF.. cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei.. în voie. inactiv. ) uimitor. cum se cade.. ext. ce naiba? cum e.. altfel spus.. cu mic.. cu miez. cum dracu?.AL. cumpătat. cum ca să . ) substan ial. precum se putea prevedea.. dureros: puica mea plînge cu milă. cu amănuntul. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune. ) în cele din urmă: după multă trudă. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit.. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. ) pentru ca să .

. . a cumpăra foarte ieftin. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună. iar nu aşa. cu moartea-n suflet. cum poate. şi cuscrii cu craii lor să facă.ISP. cum rămîne (cu .)?: omul putea să nu ne deie nimic.: strica-să-vor aceale tocmeale. să. bine seamănă cu-ai mei! . cu mîna lui (a mea. manual. de mînă. POP. cum poate (mai bine). 2) vorbă să fie!.PSALT.. personal. cum s-ar prinde.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. pe je tăcut se lasă.. cum mai de.DELAVR. bravo ie!. cu mîna cuiva..)?.) făcut mama. cum (să sau de) nu!. (mai) plastică. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). ce se întîmplă (cu . mai firoscos decît noi to i. cu mîna..POP... cum nu! CR. (înv. ochii tăi. cum are chef. precum au şi făcut. de pierire). ca din topor. desigur!.CR.EM. cum nu şi . cu mîncare. cum o mai duci? cum mi-o fi scris.BĂLC. că-s făcu i pe seama ta. (care sau cine) cum poate. a cumpăra la un pre exagerat de mare.. (înv. fără a aduce sau a lua ceva. n-ar sămăna.COSTIN. fireşte!.) sau cu mîinile lor (ale noastre. cum mai po i?.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . sincer. cum mi-e sortit. cu (sau la) modru. (înv.. cum îi vine pe ăcălie. potrivit: să n-apuce codru. ale voastre etc. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . (înv. hî! da. a cumpăra pe nimica toată.NEC. a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). (mai) cu mo . cumpătul vremii.. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. 1) de ce nu?. şi atunci cum rămînea? CR. .MOLD. cu mîna goală. a cîştiga timp.PRAV. cum îi vine. l-a etc. a cîntări din ochi. (înv. halal să. după cumpătul vreamii.i fie!. se poate altfel?. şi domnii Volohiii. disperat. (înv.. şi rudenii. a cumpăra de la un intermediar. direct. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire. se înghemuieşte acolo. halal să-mi fie! CR. cum trăieşti?. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu. a cumpăni din ochi. ) ca şi cum nu . a ta etc. ) ce mai faci?. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. cum nu şi s-are fi făcut.POP. cum m-a (te-a. (iron. (reg.NEGR.). cu conştiin a curată. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu.da cum. a cumpăra vremea.AL. ) 1) (mai) răsărit.CANT. cum mi-o fi dat. vezi bine!: mîndruli ă.. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo .i .foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte. cum s-ar prinde. unde nu-i de modru. cumpănă de via ă (sau de moarte. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. . cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . mai încape vorbă?. uştiu! iute sub un chersin.COŞBUC.. a evalua. ) nimerit. ) roditor. după puterile. foc. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd.. cum o mai hălăduieşti?. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap. deschis. odoronc-tronc.. cum doreşte. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. cum o mai duci?.

după cum: au înfruntat .. nărăvaş. după multe eforturi. cum te văz şi cum mă vezi. cum vrei. cum să fac (ca) să . cumuş [i] va muri stăpînul. ce vrea să spună asta?. ce înseamnă asta? cum vine vorba.DOS. (despre cai) sperios. . cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om. (înv. cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. făcîndu-l eretic ..CORESI. în ce chip să procedez (ca) să . 2) ca să . cumuş [i] era.: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa. cu nasul zbîrciog. umilit. cum să fac să . ) mai încape vorbă?. fără efort..DOS. cu aere de superioritate.PRAV... bine: îl aşază cum trebuie. cum trebuie. cum se zice ăran. (fam. pune roata la loc.OD. cum şi (în) ce (fel sau chip).. cum se nimereşte. amănun it..DOS.. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii.. extraordinar. cu monoclu-n ochi..?. întocmai ca . (înv.)?. cu modera ie..cum să .? cum să nu! cum se cuvine cum se face că .. să feace turbureală în mare. ) 1) aşa cum.? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să .CR. cu reproş. cu greutate.ISP. cum dă Dumnezeu. cu nasul în jos.ISP. cum nu mai există. cum şi copiii. a mul emi lu Dumnezeu. cum nu se mai află (pe lume).. şi femeile.. moare de dor ca să te cerceteze.. şi pop. cum se cade. cum şi Iov. 1) explicit. desigur. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce.. cum e posibil?... adică: om de gios. cum stai cu . cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar ..?. cum pofteşti. cu mul umită.. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare.. după cum se cere. cu nazar.EM... cu multă caznă.. (înv. pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite.. pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i.. aşa cum se cuvine.VLAH. dispre uitor: vine de la Paris. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu .: datori sîntem . cu mustrare.. din toată inima. d-ta care eşti atît de delicată! AL. cum se poate?. cu măsură. cu multul.. cum să nu!. supărat.. zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine. cocoane.FIL.?: cum stai cu sănătatea? cum şi. cum se cade. 2) prin ce întîmplare. . ce părere ai? cu multă bucurie. cum se zice.. parcă tot îi pute ceva. cum crezi (că e mai bine)..: aşteaptă cum to i să se întoarcă. cum se cuvine. cum o duci cu . cum se zice. cu socoteală. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul..BARAC .?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare. cum se face că . 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic. cu nasul zbîrciog.. cum i se pare?.PRAV.... oricum. uşor.. cum te văd şi cum mă vezi. (înv. 2) în timp ce. 1) la fel ca . COSTIN .. izmenit.CORESI . ) 1) să . (sau de .MINEIUL. cumuşi... ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim. cu multă uşurin ă. cum vine asta?.. pre împărat . temeinic. cu nart. fără asemănare.

cu neîndemînă. cu năvală. plin de temperament. cu neîncetare. 2) cel mult. dificil. (înv. . beau cu nemiluita şi nu se îmbată. . (p. hambare. şi reg. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau. (înv. cu nejudecată.. nerăbdător.NEC. în dezordine.COSTIN. năbădăios. cu crispare. cu necaz. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut. fără milă. sfidător: roibii cu nări. (înv. cu neputin ă sau (înv . cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . . 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul.LIT. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire.GANE. ext. neîntîrziat. ). cu nemilostivire. şi pop. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie].VARLAAM . şi reg. cu nemară. ireal: lumea . crud. cu nedumerire. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate.HEL. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele.. anevoie. an oş. ) 1) atent. fără răgaz: fiarele . cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. ) cu nenumărata. cu nejudecată. fără cru are. cît trăieşte lumea. cu neadormire. cu nemiluita sau (pop. cu nepreget. cu nările în vînt. cea aievea ne părea cu neputin ă.EM. fără socoteală. cu nepăsare. livezi. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste. ) mîndru. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. (înv.COŞBUC. ) nesigur.le-n vînt vor trece în mîndru galop.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi.N. fără a fi fost judecat.OD.. cu nestrămutare. cu năpaste. .. cu aviditate.problematic. 2) neîncetat.HOGAŞ.ext. ferm.EM. fără preget. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială.CR. .CR. bălăcea cu nuiaua prin apă. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. (înv. fără rost: privind cu nedomirire.MAIOR. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. nenumărat. necontenit: o privesc cu nencetare. (înv. 2) (p. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. ) greu. cu neastîmpăr. cu nefolosin ă. cu neîndurare. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. (înv. ) imediat. ) continuu. cu (sau în) nerăbdare.ARGHEZI. ) imaginar. 2) (rar ) în neştire. cu necurmare. cu nesa .ISP. (înv.ISP. nervos.SAD..NEGR.. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. incert. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie.MARCOVICI. abuziv. cu necesitate. cu nevinovă ie. ) fără milă. cu nerăbdare. aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani.CR. ) fără folos. cu neorînduială (înv. seme şi avîntat. din belşug.) cu neputere. HOGAŞ. cu neaşteptare.POP. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. ). cu ghiotura: nişte be ivi care.ISP. (înv.EM. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti.ARGHEZI.ISP.CONV. (înv. cu nervozitate. cirezi.

MOXA. purtător de (ne)noroc. putea să-l cunoască din talpă. (înv. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. în (dez)avantajul (cuiva): românii. a nu şti nimic (despre ceva). a cunoaşte lumea. 2) prevestitor de (ne)fericire.. s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. nicidecum: cea mai mică nu voia. a cunoaşte (sau a şti) har cuiva. 2) semnificativ. a avea experien a vie ii. cu nimereală. orice s-ar întîmpla.GANE. ) de nemică.SAD. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. ) la întîmplare. ) 1) cu rîvnă. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere.CANT. (înv. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). 3) stăruitor. dis-de-diminea ă. (fam.ISP. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume.MINEIUL . (înv. . cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. zelos. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. cu noroc . a dura. ) cruciş. cu (sau prin) nevoin a cuiva. (înv. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i.GANE. a cunoaşte (ceva) numai din nume. cu noimă. sub nici o formă.CORESI . ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . (pop. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. în detaliu. a nu cunoaşte moarte. ) prin munca asiduă a cuiva. (înv.POP. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. cu nimara. zice. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. cu (sau fără de) noroc. în nici un caz. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. să se mărite. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă.BIBLIA . cu nici un pre . .cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi. pe de rost. 2) a şti pe din afară. a şti (pe cineva) după înfă işare. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea. pe nimerite. HOGAŞ. a cunoaşte fa a. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. cu nici un chip. pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . de (in)succes.ISP. deloc: această leage nu-i bună de nemică. cu nimereală. (înv. lăcui într-însa. cu noaptea-n cap. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. 1) cu (sau fără) succes. ) 1) (foarte) greu. a cunoaşte.ISP. PRAV. DOS. cu (multă sau mare. în nici un caz. anevoie. în nici un fel. 2) primejdios. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva).NEC. precum am trăit eu. şi reg. şi pop. 2) anevoie. judicios. a (nu) avea sim ul măsurii. ). adecvat. privindu-l pe sub geană. . încă necînta i cocoşii.tr-un chip. (înv. 3) de nevoie. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL.. 1) a cunoaşte în amănun ime.EM. cu judecată. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. de bun (sau rău) augur.. a cunoaşte (sau a vedea) de departe. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că.CONACHI. în elept. a fi trainic. cu (sau în) nici un chip sau nici în. cu nimic sau (înv. 1) logic. cu-n ochi la făină şi altul la slănină.ISP. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte.

(înv. CAR. (fig.).. ) ara .. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit . 1) cu titlu de . 2) avînd numele de . . ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos. cu for a... cu tot dinadinsul. (sau pe . (pop... cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire. sub formă de .AL..BĂLC. cunună de lauri. prin toate mijloacele: spînul vrea să.. (sau pe . cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt.. cu ogodul sau pre ogod. glorie. cu numirea cuiva. ) pe nedrept. cu orice chip.. prin lume şi prin via ă cu orînduială. cu nuri. cu privirea intă. . cu ochii (sau cu privirea) intă la . repede. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL. cu ochii pierdu i.cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de .i răpuie capul. cu pacoste. cu oasele pisate.P. cu orînduială.POP. cu orice chip sau în tot chipul. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind.. sau (înv. sacrificii.POP. ) pe îndelete.MINEIUL.. cu o falcă în cer şi alta în pămînt.POP.istăpîneşti împără ia cu norocire.GHICA. ) cu noroc. cu orbire.. cu ostenta ie... în extaz. ) sub pretextul ..): to i rămîn uimi i în fa a ei. cu orice risc.... .. . 2) (fig. organizat: toate se petrec ..ext.SAD.POP.. ) cuprins de mînie... . (p.. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . cu orice pre ....HEL....: baba se urcă în pod.. ca şi cum . (sau că . VĂC. şi reg.. cu paralîcul.. 1) (despre femei) atrăgătoare. cu pasiune...CAR.. cu ora. cu osebire.ISP. (numai) de formă. cu de-a sila. cu (sau sub) nume(le) de .. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. (numai) cu numele.. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele). mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă... 3) sub pretext că .: i-a dat un milion cu nume de împrumut .: un cal învă at cu nume de Graur... 1) fără discernămînt. ) faimă. cu numire (sau cu numiri) de . angajat şi plătit după un tarif orar. cu orice pre .CAR. cu otuzbirul. mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. să . bine: să. demonstrativ. pe toate căile. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi. numit . (înv. (pop.. cu oricîte eforturi. înflăcărat.. cu paşi repezi. 2) (fig..CR. foarte uşor. 1) în special. orbeşte. privind în gol. fără a se mai gîndi. (înv. foarte cunoscut. ) în cantitate (foarte) mică. fără grabă.CEZAR.. ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri. 2) pe de rost. cu ochii închişi. ) cu numire că . cu privirea pironită la . cu numele cu numirea cuiva cu numire de ...SAD. neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten. soseşte generalul Mencicof. şi reg. cu orice pre .DRĂGHICI.. (înv. cu orice risc. cunoscut ca un cal breaz. în mod ostentativ. apetisantă: o demoazelă cu nuri.. (înv. grabnic: (fig. cît cepele de mari.. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate. cu rost. ) cu de-a sila.). 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. cu titlul de .MACED..REBR. motivînd că . cu parul.: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case.. în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele. indiferent de riscuri. cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata. . intens: începu să lucreze cu pasiune... în orice condi ii. 2) bătut măr. cu numele să le aducă slănină.

) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. cu greu. cu (sau pre) podobie. scriere) chirilic. PANN.. cu picătura.. din toată inima: a rîs cu mare poftă.N. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . înainte de orice. 1) entuziast. cu regret. 2) afectat. cu precau ie. foarte intens şi foarte repede: şi. cu pieptul deschis. (în mod) premeditat.P. cu mare aten ie. cu părul complet alb. 1) (exprimat) pe ocolite. ) sub pretextul că . cu potcoavă. uşor indecent: anecdotă cu piper. din fugă. cu premeditare.CAMIL.CEZAR. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . 1) bucuros. cu grijă. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol.CAMIL. (despre alfabet.CR. picant.FIL.OD. ) (despreoameni) atrăgător.. şi reg.P. cu precădere. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. cu pică ele.GALA. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. te ascult. direct. dar prea le zici cu perdea.CORESI. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. pe jos: e rău cu carul. (înv. (înv. cu pruden ă. cu plăcere. (nostim şi) cu pică ele. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. (despre glume). care costă. indirect: d-apoi. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). şi reg. cu părere de rău. cu păstru. . cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP.POP. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. mai ales: căuta . cu pîntecele lipit de coaste.POP. îndeosebi. în (mod) special.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . cu patos.CAR.. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. liniştit: să te văd încaltea.. 1) complet dezbrăcat. cu părul colilie. să-i ajute. cu economie. cu păcat. cu poftă. înflăcărat. cu piper. în primul rînd. îndeosebi: filologii . în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. cu poala. (făcut) în grabă. domnişoară! BARBU .AL. (înv. pătimaş: cînta şi el cu patimă. care se plăteşte: policlinica cu plată .. 2) încet. (înv. cu iertat să-mi fie.P. 3) împăcat. lihnit de foame. dar mai rău pe picioare. nedrept.. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele.. de nu mai pricepe nimene. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. .P. cu plată. din toată inima: cu plăcere.. cu (sau în) pielea goală sau (înv. cu por ile închise. MAIOR. cu precădere asupra exigen elor nobilimii. ca să n-o ruşinez. greşit. cu băgare de seamă. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. cu piciorul sau pe picioare. (mai) cu perdea. cu (sau de) predilec ie. cu piciorul în scara murgului. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. mai ales.cu plăcere! . ) cu măsură. 2) sărac lipit pămîntului.. cu părere că . pe amor îl dau de gol. cu foc şi cu pîrjol. despre ouă) încondeiat.COSTIN .CAMIL. circumspect: am păşit cu precau ie. (reg.CR.. cu precugetare.CAR. plin de haz. (fam..SAD..POP. 1) cîte pu in.

SAD.SAD.. 2) (foarte) pre ios.. înainta cu pruden ă.. cu probabilitate... cu prisos. cu priveghere. (pop.TOP. cu promptitudine. .CĂL... în mare cantitate. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.. ) mult.. cu (de-a) puterea sau în putere.: o sculă minusculă cu preten ie de nas. avînd în vedere . în mod prompt. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii.. raportat la . cărbune potolit. cu toptanul. ) devotat. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea.. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. (foarte) valoros. în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. POP.. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului... cu sacrificiul . util: Despot nu-i ării de priin ă. supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă.: după cît se zvoneşte în ară. cu (sau de) (mare) priin ă. cu preten ie de .POP .P.STANCU.. cu (sau (înv. cu preten ii sau cu preten ie.. privitor la .: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război.BARONZI. ) de-a valma... cu amabilitate. cu prioritate.CONV. cu profuziune... cu pricina. ) din plin. credincios. din) prisosin ă sau (înv. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul. prin violen ă.. e om cu priin ă pentru norod.cu preten ie de . 2) preten ios.. canapele şi fotolii de lemn aurit.MACED.. din belşug..VLAH. cu prilej. ) cu prisosire. ) 1) cu (multă) bunăvoin ă.ext.CORESI . din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej. cu pruden ă.GALA. ) excesiv. care ar vrea să fie . din abunden ă: se bea cu prisosin ă.. 2) (în supersti ii). care vrea să pară . ) cu for a. (reg.. şi reg. ) cu luare-aminte. în schimbul . cu protec ie. în (ceea) ce priveşte . în plus. în mod special. respectiv: viu şi teafăr.....BĂLC. la mul i oameni. ... (înv. din belşug... (înv. (care este) în discu ie. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. cu primejdie.. ..AL. din abunden ă. mai ales.COŞBUC. cerin ele. 2) (reg. (înv. cu riscul .. îndeosebi. îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina.. prietenie. ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta. cu pre ul . 1) (înv. . (p.CAMIL.. cu efortul .. referitor la ... ) de.. cu preten ii cu pre cu pre ul ... în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune.: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. mai mult (decît trebuie)..HOGAŞ .MARCOVICI . 1) cu infatuare: o babă cu preten ii. normalul. boită pe obraz cu suliman.CAR. fidel. (în mod) prudent: neştiind locurile. cu puterea.SAD. şi pop...LIT. cu privire la . în cauză. să o scoată la mezat. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . (înv. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre .. în privin a . grămadă: intrară cu puterea în ogradă.CĂL... 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. dar regii ne-o iau cu puterea. şi reg. apropiat de . este numai un obicei rău. cu pumnul (sau pumnii). 1) (înv. cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere. 3) folositor.AL. în primul rînd: drum cu prioritate . aşteptările. influent. din plin. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la .. cu (mare) pre . apă lină. cu grijă.

cu răgaz. (p.ext. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. ploi) a curge continuu şi abundent. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. a curge pînză. de mai multe ori: cască cu repeti ie. cu (sau în) repejune. cu regulate ă.NEC. cu răstire sau cu răstiri.HEL. a curge hududoi. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul..P. acum eşti om. a fi slab ca un îr: calului . a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . (despre ape. cu răsuflarea la gură. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. cu gaidele în sus.CEZAR. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. (a. cu raita în sus. (iron. acum sau altădată. (înv. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. DELAVR. şi pop. a-i curge obielele (sau flendurile. a-i curge balele (după cineva sau ceva). ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii.POP. pe îndelete. a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică.. într-o bună zi. (înv. (înv. de-i curgeau sudorile. ) cu picioarele în sus. a-i merge toate din plin (cuiva). 1) (înv. (reg. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. ) a se dezvinovă i. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu .POP. cu rezolu ie. fără să fii împărat. ) bogat. cu repeti ie. (reg. ) putin i).SAD. se făcu pămîntul. peticele) de pe (sau după) cineva. ) a dori. a fi îmbrăcat sărăcăcios.1835). a curge gîrlă (sau pîrîu). a pofti.POP. ) a fi foarte slab. .CANT. curată socoteală.EM. cum ve i putea. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă. . din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie.. ) a fi foarte slab. 1) a transpira abundent.CR. răutăcios. a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). odată şi odată. (pop. a-i curge numai miere (cuiva).. cu regulă. PANN..cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv.. din abunden ă. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. a tînji (după cineva sau ceva). 2) posibil. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). lucru clar. i-ospun cu tot regretul. ) ordonat. mali ios: scri i . dar nu erai om. a fi foarte slab.LET. a-i curge sudori(le) (cuiva). (reg. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. cu risipire. fără grabă. a-şi cură a obrazele. cu rezervă. cu regret sau cu tot regretul. (înv. puse cu regulă în dulapuri.MACED. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. abia respirînd. m-a măhnit şi m-a supărat. în zdren e.URIC.NEGR. rînduit: aste oase. ) a fi priceput la orice. . ) a curge repede şi cu zgomot. dar nu cu răutate. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate.NEGR. sîngele de păgîn curgea pîrîu. (reg. ) în scurt timp. cu răutate. a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). ) repede. a curge mult. (în) curîndă vreme.REBR. a rîvni (pe cineva sau ceva). cu glas seme . (înv. iron. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. a-i curge oasele (cuiva).

într-un tîrziu. rupse ea.. fără necazuri. NEGR. cu sănătate. (înv..ext. ) dezonorat.SAD. a face pe dracu-n patru. făcînd mîncare cu rîndul. a curma pămîntul. . judicios. chibzuit. la inimă) (pe cineva). en gros. a rupe.PANN. ) termen. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. de-om ajunge cu sănătate. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. timp de mai multe săptămîni. (înv. ) 1) în acord. 1) a bate ara în lung şi-n lat. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă.POP. ca ieşit din min i.POP. (reg. cu sabia scoasă. răsuflarea mi se curmă. a curs multă cerneală pe acest subiect.P.CONACHI. CARAGEA. a se sinucide.EM. (înv.CAR.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. (fam. în cantitate (foarte) mare. în condi ii bune.POP. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. pe încet şi cu rînduială.CEZAR. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. cum se cuvine.NEC. despre oameni) cu judecată temeinică. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . luna): am luat cositul cu ruptul. cu sa iu. cu schimbul: stam la masă to i împreună. a-l curma foamea (la ma e. disciplinat. tăcerea.URIC. cu sacul.HOGAŞ. cu ruptoare. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. (înv. a-şi curma via a. cu rînduială la cap.SAD. ) în mod incomplet: această nelegiuită . a fi copleşit de o emo ie puternică. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. cu scaun la cap (sau la minte. a străbate ări şi mări. cu scăzămînt. capăt unei discu ii.AGÂRB. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. a i se opri. . ) a se face luntre şi punte. a curma (sau a întrerupe. cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei. curs de vreme (sau de vremi). a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. . a curma o discu ie. de flămînzi ce era. cu sălbăticie.CR.CR. cu ziua (sau săptămîna. ) cu toptanul. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei. a sparge) tăcerea. s-a scris mult despre acest subiect. a pune.. cu săptămîna. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. 3) cu toptanul. amsă ieu nepotul cu mine. a i se curma (sau a i se tăia. la judecată). 2) (fig. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată). cu rînduială. (înv.VLAH. (p. cu săptămînile. cu ruptul sau cu rupta. chibzuit.BOL. cu ridicata. ) îndelung. fioros. ordonat. . (a. cu rost.POP. cu rîndul. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele.. crud: îl biciuia cu sălbăticie. cu schepsis. crunt. cu (sau plin de) ruşine. cu bine: mar i. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. brusc. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. gata de luptă.1805). (în mod) bine socotit. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. 2) (despre cantitatea muncii) impus.

CĂL.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. porneşte pînă te văd. cu asiduitate. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. cu seninătate.VINEA. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor. . deocamdată. cu scumpătate. cu (sau (reg. rînd pe rînd. neapărat. sfios. . 1) cu convingere.CAMIL. cu calm.. l-a luat acasă.ISP. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. în mod serios: la această părere. cu plăcere. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. bine văzut.VLAH.. . cu scrisul sau cu scrisoare.HOGAŞ . (fam. liniştit. 3) în mod corect. cu în elepciune: ce-o fi.CAR. dar mul i. cu lăcomie. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere.. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. . fără glumă. albina strînge miere la fel. P. 1) cu putere. ) cu drag. cu toată convingerea. 2) în mod hotărît.CAR. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. seme eşte: nu-mi este de vînzare . din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul .CAR.CAR. cu tărie. cu calm. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele.. în mod seme . cu sfătoşenie. cu (tot) seriosul. disciplinat. cu o stare materială. răspunse cu seme ie feciorul.am răspuns cu siguran ă. cu sentiment. ) (despre oameni) respectat. fără glumă: asta. cu stăpînire de sine: proşti. cu for a. de familie nobilă. CEZAR. (reg. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. negreşit. 2) cu respect. 3) cu multă poftă. cu seamă.. cu (sau de) sînge albastru. sistemă democratică. silnic: mai cu binele. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. se numeşte. nu putui şti cu siguran ă. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea.LET. cu conştiinciozitate. cu seu. to i ceilal i fac nişte ochi mari. timid.P. cu seme ie.CEZAR. 2) cu pasiune.P. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. cu sînge rece. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt.P.AL. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei.CR. fără voie.HOGAŞ .. cu rigurozitate: hai. cu înverşunare. cu siguran ă. în ara Românească. aruncată cu toată seriozitatea . cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie. sincer. POP. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. cu sinceritate.BOGZA. banii de aur. precis. ) în) sete. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. de neam mare. POP.AL. om vedea. . ) cu rost. 1) indiscutabil.CAR. mai cu de-a sila. ferm: fără de tine nu mă duc .i fă datoria cu sfin enie. şi. netulburat. violent. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun. (înv.CEZAR. 2) cu mare aten ie.CĂL. (înv. ordonat.GHICA. cu tot seriosul. abuziv. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. cu) silă. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. cu toată seriozitatea. . cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. 4) cu mare aten ie. (înv.NEGR. cu exactitate. cu sistem. temeinic. cu situa ie. vor putea fi aprecia i de na iune..

atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. suflet românesc. cu (sau întru..: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă.OD.. erudit. cu repeziciune. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. cu deprinderi fixe.. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. cu (sau fără) cunoştin a cuiva.OD. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de.BARAC. cu ştiin ă. ca să vede i cît de mult vă amăgi i. sigur.. cu minciuni.. cu multă zarvă. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv.ext.. cu şoşele (sau cu şoptele. în grabă. cu tocmele). cu surle şi trompete (sau tobe. bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare.DELAVR. ) cu împuternicire legală. cînd le încol ea.. ) cu for a. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . (înv. cu ritual. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. cu momele şi.P. ) cu atitudini. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). . cuşmă frigiană. cu tălaba. ) cu (de-a) tăria. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte.. cu (sau fără) învoirea. vis de vitejie. în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii]. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. cu (sau fără) voie: mă jur . cu (sau şi) momele sau cu momele. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. tabietliu.CORESI. POP. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt..VLAH. 4) (înv. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. cu şezămînt. cu ştiin ă de cauză.NEC. ca să poată creade. imediat. (p. flagrant. nu poate să se manifesteze cu tărie.CAMIL. (rar ) învă at. ) stabil.. că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură. cu ştire. . cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. asta i-o doresc! EM. (înv. trăgînd cu tabiet din narghilea. VINEA . ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. deacă i-ar fi găsit . (înv . vedeau pe dracul. puternic: arme cu tărie.SAD. cu grămada. izbitor.POP.ext. cu şir. cu (sau fără) ştiin a cuiva. în număr mare. (în mod) coerent. energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie. (înv. cu sudoarea frun ii. cu tahmin sau cu tahminuri. (p.FIL.. ) în de) sîrg. (ne)ştiind. 2) categoric.FIL. 1) tare. dulce Românie.. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . 5) (reg. (înv. te-am supărat cu ceva. ) cu condi ia ca . ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva.PRAV. cu şoşele . cu tabiet sau cu tabieturi. ferm. instruit. bătător la ochi.MACED.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. cusut cu a ă albă.EM. savant: om iscusit şi cu ştiin ă. . (ne)fiind conştient. trîmbi e). încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. în. cu şoşele. cu tărie de cuvînt. cu socoteală că .CAR..cu sîrg cu socoteală că . nice altă. curajos. cu pedanterie. fală şi mîndrie. fără ştirea mea. cu (sau (înv. valabil.

cu socoteală. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM.LIT. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei. cu mul umire.. cu ton. (a.SAD. rămase pe loc şi se uita în urma lor. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci. (înv. (înv. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia.ŞINCAI . ) în totului tot sau (înv. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt.URIC.ext. proaspăt.PANN. chiar aşa fiind . cu scop de .BĂLC. 2) prielnic.. în ciuda .SAD. tinereşte. serios. inconsecvent. ) 1) în pace... admi înd că . 1) trainic.. sub formă de .. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie. ) foarte mult. cu tot dinadinsul cu totul . ) cu sila. deşi. sînt om serios şi. cu mare plăcere. 3) cu stăruin ă. cu rost. serios.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol. cu inten ia să . . cu ticnă sau cu ticneală. 4) potrivit. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor.. aşezat: nu te teme.1819)...CR. cu haz. în pofida .. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel.POP.EM. cu titlu de . stăpînă. cu titulă ca ..SAD. (p. to i...CANT. din care să poci trăi cu ticneală. 5) (reg.. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă. cu plăcere.. (înv.N.. (a. cu tot dinadinsul. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton.POP. . (înv.. cumpătat. cu toate acestea. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei.CR.. boierule mă tem...PREDA. cu toate puterile. cu topuzul.. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa. chibzuit. cu tîlc. cu caracter de . din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul. cu tinere e.: cu toată sîn enia dreptului său. folositor.. şi pop. cu toate că . cu toate (sau cu tot.. dobînda banilor mei. în cantitate mare.. cu valoare de consulta ie. ) cu sîrguin ă. cu titlu consultativ. mor iş. cu tot (sau toată....... solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova. cu ridicata. în întregime: în totului tot.i vorbesc cu temei...MAIOR. de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul... totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . a cuteza împotrivă.. ) în toi: duminecă diminea ă. cu temeinicie.. în totalitate.. cu toată) că . (înv.NEGR.. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas. cu temelie.COSTIN .. ) de tot. .: cu toată graba.. răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. cu titlu de curiozitate . ) cu scopul ca ... că mai este-un putinei. şi vederea într-însa ş-au mutat. comod. cînd tîrgu era cu temei. cu tîlc. (înv. în linişte. cu toate acestea. chiar dacă admitem (sau inem seama) că . temeinic: mai căuta i cu temei. şi scaunul. 1817). NEC. ) în toptan. cu stăruin ă.. toate) . cu subîn eles.CR.IORGA. baba vindea-n pia ă petrenjei. cu toane. cu for a. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele.cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . cu totul sau (pop.. intens... capricios. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot .. ) în tot sau (reg.: cu titlu de împrumut . cu brutalitate: î i spun drept.... serios. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. 2) întemeiat. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. cu toptanul sau (înv. cu titulă ca .. cu tot sufletul.CONV.

) cu îrîita. pribeag. ) urît. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni.POP. trufaş: Midas. arogant. cu traista-n bă sau traistă-n bă .DOS. (reg. 1) bine umplut. cu una. cuvînt cioplit. cu trăsura de la mă-sa. în consens. cu capul pe o piatră . aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie.SAD. cu via ă. cuvînt năimit.AL. cu piciorul. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. (înv. cu urît. aleasă. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). promisiune. calic. pentru a rezolva ceva. (înv. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă . cu trudă. foarte greu: dar el dormea. a cutreiera lumea. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. să fiu tot cu voie bună. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . (pop. . cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. cu vîrf şi îndesat. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele.POP. uşor.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). în interes (personal. cu voie bună. cu trebuin ă.. ) pus pe ceartă. cu uşurin ă. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. cu îfna pe limbă. cu treburi sau cu treabă. le regreta. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. cu greutate. vitejeşte. cuvînt cu cuvînt. ) mult. (înv. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. tremurînd.VOICULESCU. ) pe jos. spre tire sfeature sfătuiră. uşor. mort. cu vitejie.. cu uimire.. cu două. ar ăgos.POP. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. ) cu tremuri. (fam. cu trudă. ARGHEZI . cu (sau întru) un cuget.DOS. 2) (fig. angajament.PSALT.CANT. călător. fără nici o modificare. cu multă fine e. repede: românul nu se sperie cu una.EM. cu trufie.GANE. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. după ce-i trecuse mînia. cu două. cuvînt de ordine. chiorîş. răposat.. 1) lesne. abia suflînd. dispozi ie dată de un superior. pe care. ) exprimare rafinată. înfiorîndu-se: galbeni. înmărmuri i. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. 3) cu uşurătate. haimana.GHICA. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. cu îra. 2) rătăcitor. întocmai. cuvinte grele. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. 1) sărac. ISP..CR. cu un cuvînt sub ire. a călători mult şi în locuri diferite. uimit: stă. cu ărîna în gură.ISP. cu tremur sau (înv. (înv.

a-şi da adeziunea.P. a da apă la moară (cuiva).POP. a fi foarte bogat. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul.. a ceda. (fam. a-şi da importan ă. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale.CAR. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . a ignora. . adevăratele gînduri. 1) a fi atent. a-i da bătaie. CEZAR. a bate (pe cineva). a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . a da ascultare (cuiva).CEZAR. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. a adopta o atitudine de superioritate. 1) a asculta spusele cuiva. supus (fa ă de cineva). 2) a trata cu respect. a desface contractul de muncă (cuiva). a alarma. a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. ) a mustra. (fam. a da bani pe miere. a-i crea probleme. din post) (pe cineva).VLAH. cu zilele a (sau în) mînă.P. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). ) a-şi cheltuit banii cu curvele.. a găzdui (pe cineva). a sprijini. cu considera ie (pe cineva sau ceva).CAR. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. 2) a se retrage. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . a-şi dezvălui adevăratul chip. a da alarma. 1) a (se) cufunda în apă. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. ) a boci. încetul cu încetul. RGHEZI. odată şi odată: bădi ă. a trece cu vederea. . a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a stimula. a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor. a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a da bacşiş (cuiva). 1) a alunga. 1) la vremea potrivită.le-n mînă.COŞBUC. a da averea pe cur. din func ie. de dragul tău. a-i da bătaie de cap (cuiva).EM. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a plînge.AL.i convine ceva. a-şi da aere. a adăposti. POP. a fi îngîmfat: lasă. a da (o mînă de) ajutor (cuiva). a accepta. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu. a adera. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). a elimina. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. 2) după cîtva timp. a nesocoti. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. a se da bătut. a îndepărta. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. a încuraja. nimeni nu le da nici un ajutor. 3) a fi ascultător. repede. a fi de acord.GALA. a batjocori. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. cîndva.DOS. cu zor sau cu tot zorul. a (se) da afund. cu toate astea. a da adăpost (cuiva). a-şi da acordul (sau asentimentul). cu vreme-oi muri şi eu. POP. a-l da banii afară din casă (pe cineva). că prea îşi dădea aere în ultima vreme. (reg. cum dai apă la şoareci. toate mor broaştele-n tău. a lucra de zor. .

a saluta în cursul serii (pe cineva). a da bună seara (sau seara bună) (cuiva).i dă inima brînci. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa.CR. a(-şi) da binecuvîntarea. a da de lucru (cuiva). dacă va trebui.REBR.ISP. dacă te îndeamnă inima. care le-au dat binecuvîntarea. dacă-i pe aceea. a da ca cîinele prin bă . a da brînci (cuiva). 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. pe stînca şoimilor. a da chiorîş de cineva. dacă (sau de) nu mă înşel. a da bice (sau călcîie) calului. dacă. de parcă aveau orbul găinilor. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. prosteşte peste cineva. dîndu-le bine e.CR. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD. că din ritmul lor nu-i scotea. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. trebuie să joci!. . de nu ne ajungea casa. a da bra ul (cuiva). a-i sări muştarul (cuiva). 1) a bate cu biciul. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă.SAD.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. a nu izbuti într-o ac iune. a fi foarte îndrăzne . prin mazăre şi bob. dragă. a da chior peste cineva. a se lovi unii pe al ii. (fam. a eşua. a se ciocni.ISP. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). a da chiorîş unii peste al ii. a (se) saluta. a da buzna (undeva). a da căr ile pe fa ă. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul.AL. dacă te-ai apucat de un lucru. a-şi da acordul. a da chix. a consim i. a găsi. şi dam chiorîş prin fasole.CR. atunci n-avem ce mai vorbi. 1) a accepta. (pop. dacă va fi nevoie. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă.POP. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. a nu lua seama pe unde calcă.SL. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. ai mai fost şi săptămîna trecută. a(-şi) da bine e. dacă o iei aşa. ) dacă î i convine. a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. a da ceasul înainte (sau înapoi). a da chix.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. a da năvală orbeşte. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. spune-i. dacă va fi cazul. dacă ai intrat în horă. a intra intempestiv. 2) (fig. dacă î i surîde. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). a da caier de tors (cuiva). ca orbii. a deveni sincer. a da chiorîş prin ceva. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. a da bir cu fugi ii. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. a da canon (cuiva).CEZAR.P. ) dacă aşa stau lucrurile. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. a da carul de mal.POP. a-şi da arama pe fa ă. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. (bis. maică-ta să-ngrădească uli a. a o lua la sănătoasa. dacă aşa stau lucrurile: acum. a eşua. ologul a dat brînci orbului în apă.POP. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. obraznic. ) a grăbi. dacă-i treaba-aşa.

a da (sau a lua.CONTEMP. a se lăsa prins de . nu le da leşilor cîmp. a nu ine seama de nimic: ar fi dat. dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus.. o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă. mită. v. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată.ISP. 2) (fig . a dat col ul. a da colb (la ceva sau cuiva). a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR. a-şi da cu părerea. a se repezi. a-i da (tot) concursul cuiva.) a induce în eroare (pe cineva). a rămînea de ruşine. a da clacă la . a da coaste (cuiva sau la ceva).VĂC. a se da (sau a se bate.ARGHEZI.N. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva).ISP. a-i da (sau a-i arde. a mîntui repede. ) a muri: a bolit toată iarna şi.PANN. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . singur stă oaste către oştiri. a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia.. a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. a sprijini pe cineva. cu bă ul etc. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). a da (sau a plesni. 3) (fam. în primăvară. a-i croi) cîteva (cuiva). nimeni nu voia să le dea crezămînt. a se răni singur. a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. a împrumuta (bani) cu dobîndă. a fi beat. a întărîta (pe cineva).CR. a da (sau a lua.CAR. a primi) ciubuc.) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. (înv . v. a nu-i da cîmp cuiva. a face prevestiri cu ajutorul bobilor.i dea cîteva . a primi) peşcheş. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva).: jertfă oricare lui e pu in. a da din cap. a fi disperat. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră).COSTIN. a da cu camătă. a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. a da cu capul. a da gata. şi cu barda în Dumnezeu. nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni . 2) (fig.) a da ascultare (cuiva).AGÂRB. a gafa.POP. a intra pe sub pielea cuiva. de rîdeau. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu.: lîngă coşeriu. a da colb în ochi (cuiva). 1) a arunca praf în ochii cuiva. . a da din cap.ext.. a se năpusti de-a-valma la . a face o gafă.după lege. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . a linguşi (pe cineva). ) a nu se teme de nimic. el nu dă coaste la măglisiri. a lovi de cîteva ori (cu palma. (p.... a se lăsa în voia întîmplării. a da cu bobii (sau în bobi). a fi cu chef. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. a isprăvi. a da cu căciula în cîini (sau în grindă).. a da cu banul. a-i da cu ardei (sau cu chibritul.. a regreta o eroare.. a (se) da (sau a se lovi. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. a supăra. a se încrede. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a da col ul.POP.. a face o prostie. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). a da cu capetele. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. la o adică. (fam. a da coaste a da cinstea pe ruşine. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. (înv. a se izbi. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani . cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). a ajuta. ) a presupune.. nu vezi pe cel de jos.

CAR. a respinge (pe cineva sau ceva). 1) a se păcăli. a da cu mîneci largi. a mătura: dă şi tu. a momi (pe cineva).. a da bucuros: părin ii fetei . ) 1) a vorbi mult... 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc. 2) a împiedica. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. a regreta foarte mult: degeaba. a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). a nu vedea la doi paşi.. că acuşi ne vin oaspe ii. a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). dar el a dat cu piciorul. a a î a o ceartă.a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . a da cu paharul.. (reg.. a lua cu huideo (pe cineva). o dau cu mîneci largi.) a trage la măsea. prin şperlă)... a bate cu milă (pe cineva). a descoperi (pe cineva). CEZAR.. (sau prin .POP. a opina.. a se familiariza cu . a întîlni (pe neaşteptate). a nu profita de . a solu iona: a dat curs cererii mele . î i dă cu luleaua-n nas. ) a omorî (pe cineva). (p. a da cu crucea peste cineva. a da cu nasul pe .). că e prea tîrziu! GALA... 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale.)...POP. a-i da cu luleaua în nas (cuiva). ) a încerca să fure sau a fura. (pop . . a da din abunden ă.. şi fam. a găsi. femeie.P. a da cu nasul de . a da cu nasul pe . a prinde. îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era . a comite o gafă. a da cu praftori a (pe la nas). a da curs a da cu sita a da cu şoldul .PANN.ISP.. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare.ext.SAD. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. a nu accepta o situa ie mai bună. a-şi da cu presupusul.. (p. tocmai acum..i mai caută-n obraz. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte. a da cu măciuca-n baltă. a-şi da cu degetul în ochi. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură.. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi .. a da cu polonicul.. ) a da iama prin ceva. a fi de părere.. 2) a pierde prilejul de a . a-i da cu tifla (cuiva). a-i da cu parul în cap (cuiva). a nesocoti. a adulmeca. a da curs (sau urmare) (la ceva). a trece în grabă pe . a dispre ui (pe cineva): nu. a oferi cu larghe e.ISP. a nu mai putea de necaz. a fi întuneric beznă. a da (sau a lua) cu chirie.ext. a da cu mătura. a da cu mîna în foc (sau prin spuză. a da cu oarba (cuiva). să-şi dea cu presupusul. a pune la punct (pe cineva). a tenta. guraliv.CR. a da cu gîndul.i dai cu pumnii în cap. (sau prin .. oleacă cu mătura. a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat.CR. ) a băga zîzanie. (fam.: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. (pop. a fi vorbăre . ) a presupune.. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva).. 1) a refuza. a da cu praştia în (sau prin) ceva. a opina. a lua cunoştin ă de ... a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. 1) a rezolva. a da cu huideo (cuiva).. (fam. a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva).CAR. 1) a bate zdravăn (pe cineva)... a da cu milă (în cineva).. a-şi da cu pumnii în cap. a da cu şoldul.

pe . nemini însă nu-i dă de căpătîi. a se rostogoli.TEST. că or da ei peste mine. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata.POP... a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla.N. . a da cuvînt. de-a tumba.PRAV. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul. a se da de-a rostogolul. a se da de-a berbeleacul. . 2) a găsi ac de cojocul cuiva.POP. a descoperi. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. ) a descifra. aşa cum s-ar zice: mură-n gură. a se da de-a berbeleacul. a da de . a da de bucluc. de-a rostogolul. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]... ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). a-şi da cuvînt(ul). a da de (sau ca.POP . a surprinde asupra faptului. a da de dracul (sau de naiba). . a se da de-a dura.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. a descîlci. domnule. a da (sau a avea. pînă nu se potoleau de bunăvoie. (pop. a da de duşcă (un pahar). . de carea se putem da cuvînt.. căci îşi dase cuvîntul. aşa că se dau de-a dura. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva). a descurca. 2) a da seama: nece urii vine fiind. a da de căpătîi. a se zbuciuma. a lămuri. dragă şi nu mai spune. (fig. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. 1) a promite solemn.POP.HOGAŞ. a-i rîde în nas (cuiva). 3) a descoperi. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. că mai jos de opt mii nici o para frîntă. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). a depune eforturi disperate. a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . a prinde cu mî a-n sac pe cineva.. a da cu toaca peste cineva... cînd le certau bărba ii ori soacra. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic. a se da de-a dura. 2) a întîlni. a face în ciudă (cuiva). (sau peste . a-i da de cheltuială (cuiva). a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. 2) a face de căpătîi. 2) a se în elege. 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. curgeau de-a rostogolul la vale. a în elege. a se da de ceasul mor ii. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul.. a da de-a dreptul. ) 1) a spune.POP. drept) exemplu (pe cineva sau ceva). a lua) (bani) de cheltuială.. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva)..POP. măi crestatule şi pintenatule! CR.. a se da de-a curu-n cap. a nimeri la . c-apoi dai de dracu! POP. a se da de-a mototolul. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva). a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui..DELAVR.). 1) a ajunge la . a-şi da cuvînt a da de . . a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap).i pui în cîrcă cu mine.AL. a avea noroc. la tot pasul.. a da de bine.MOLD. a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz.HASD..POP.ISP. a o încurca: să nu. a se rostogoli: pietre mărunte .a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva)..: taci. a da (sau a avea. a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar.POP.POP.. a se strofoca. . a găsi pe . a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală.EM. a da de cap (sau de capăt. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială.: ho ii s-au înmul it atît de tare. (înv. a lua) bani pentru a cumpăra. a batjocori (pe cineva). 3) (fig. a veni de hac (cuiva sau la ceva).AL.

întrebări în mintea cuiva. 2) a da de furcă cuiva. a da de fundul sacului. ). să mediteze. la) rîpă. a da de nod. 1) (înv. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. a (se) trăda (fără voie). a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. a da de poznă (cu cineva). a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. 1) a trînti la pămînt (pe cineva). 2) a naşte îndoieli. a i se înfunda cuiva. fîrtate. greută i. a da de mîncare (cuiva). a da de mascara. căci firea toată îl da de gol. a da de nuntă (cuiva).VLAH. ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). a da de (sau peste) hac. . care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. a da de gîndit (cuiva). a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. ) a sărăci. a (se) da de gol. a descoperi gustul a ceva. BĂLC. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL.POP. .CAR.POP. . a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. ) a prinde.CAR. (reg. ) a muştrului (pe cineva). a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva.POP. 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii.i deie de fund. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. şi fam.CR. şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. (reg. a da de pagubă (pe cineva). (înv. .a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). . a da de unul mai tare. (pop. 2) (fig. ) a-i face primejdie (cuiva). a da de furcă (cuiva). . într-un mare necaz (pe cineva). a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. numai dracul cred să. 2) a strînge de gît (pe cineva). a da de (sau a afla) gustul a ceva. ) a se face de rîs. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv. 1) a angaja. a băga într-o mare încurcătură. a da de lucru (cuiva). a pricinui un mare rău (cuiva). a da de pămînt (cu cineva). a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. şi reg.POP.CAR. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). a face (pe cineva) să se gîndească.POP. o supărare cu cineva. a crea dificultă i. a-i merge toate din plin.POP. a fi foarte norocos. (pop. a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. 1) a distruge. a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. a bate tare (pe cineva). a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. ) a da de greu. şi reg.NEC.NEC. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. a păgubi (pe cineva). 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). pre mîna lui Grigorie-Vodă. pe care l-am moştenit de la tata. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva). a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. (reg. a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). a da de potcă. a demisiona: bătrînul intendent. (pop .BĂLC.) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva).REBR. a da de bucluc. 1) a ridica o problemă (cuiva). ) a avea un necaz. a da de nevoie. a (se) da de (sau pe. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit.

2) (despre oameni) a se linguşi. de bucluc. a da de şugubină. ) a zbura. a da dosul sau a da dos la fa ă.CAR. ) a-şi da osteneala degeaba. (fam. timiditatea.. de meli ă).POP. a da divor .. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. a lăsa liber. o nenorocire. a da din mîini şi din picioare. a deschide ac iune de divor .ARGHEZI. a dovedi. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. (fig.ext. (p. Oancei. a se zbate pentru a găsi o rezolvare. a urca pe scara socială. a da din col în col .POP.CR. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei.. a da de veste (sau de ştire).. a se da drept . a da din enchi în enchi.a da de rost a da de rost. tracul. cu capetele). de clan ă. a răzbate. ) 1) a-şi învinge emo ia. ) a se strădui. a divor a. dinclon . a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. (despre păsări) a bate din aripi. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. dă cea mai formală dezmin ire. a da din gură (sau din clampă. a da din buzunar. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. Răzoaiei. a da din coate.. cu clon ul. a dezmin i: d.. a da din coadă. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva). ) a dezerta: dădeau dosul. a (se) face de rîs.VLAH. a face pe dra. încet să nu dai de şugubină. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate. a munci în zadar.. a da dovadă de . (pop. 2) (fig.. măi îcă . 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. de clon . a o lua la sănătoasa. a da de ziua necazului. un necaz. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă... a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie. (reg. a se dumiri. a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. a demonstra: publicul nostru .. a desluşi. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă.. 2) a se dezlăn ui. a da dracului (de pomană) (pe cineva). a da din aripi. ) a se frămînta. ) a vorbi repede şi fără pauze. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor..ext. gen.). a da dracului tămîie. a se gudura (aidoma cîinilor)..ISP. (p. cu capul. Iloaiei). a vesti. a fi la strîmtoare. a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . a da de belea. ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere. a fugi. limbut. a da (o) dezmin ire. ). (pop. a o şterge din loc. în semn de (dez)acord. soi rău ce este ea. 1) a se zbate. (sau de . a fi gureş. Leca . a da din col în col . a trăncăni: dă-i cu gura. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. a da dreptate cuiva.cu-n patru. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. (reg. a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos).POP. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace.CAR. a-şi da drumul. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. a în elege. a flecări..EM. goni i de vrăjmaşi. a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva.. a da bir cu fugi ii.. (reg. să iasă sfan u! POP. a vorbi mult şi fără rost. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . a-şi face loc (prin mul ime). din căpă înă. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a.

dădu gata oala cu sarmale. se dete din ce în ce după păr. a da ortul popii. să dai foc aripei. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP. frîiele) (cuiva sau la ceva). 1) a isprăvi. . pînă se dă după picior. a da foc (sau focuri). ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. a-i da drumul (sau brînci. ) a delapida.POP.POP. 1) a îngădui. a distruge (pe cineva). da foamea le da de cap. a se ascunde. 3) a impresiona. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a-l îmboldi. 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. a se da după tufă. a gira. a da fa ă cu cineva. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele. 1) a deveni insolvabil. a face aşa cum doreşte.. ) a mări ritmul unei ac iuni. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . ci feciorii se dau după voia părin ilor.POP. (despre încăl ăminte) a se modela. vînt) pasului sau a da pas. 3) (înv. ) a ascunde. ) a trage cu o armă de foc: strejile . a se ascunde. a da (sau a fi) exemplu. a ului (pe cineva): hai. 2) a chinui. ) 1) a mări viteza unui vehicul. a îmboldi. . a spune tot ce ştie.VĂC. 2) (fig. a da glas.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. (fam. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă.(fam. a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a se da după picior. a trezi dorin a de a fi imitat. a se da după voia cuiva. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). 2) (arg. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. a da (sau a pune) fitil (cuiva). cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a da după piersic (ceva). a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. a-şi da duhul (sau sufletul).EM. a grăbi. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă.CR. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva.CAR. a da faliment. a lucra din umbră. a da gata. a se da după păr.SL. a(-şi) da gir(ul). a zori. a se sustrage de la ceva. a da (din) fălci. deteră focuri în trimişi. că m-ai dat gata! a da (o) gaură. se face că nu mă mai cunoaşte. ) a se ruina. a accelera. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea.POP. . a-şi da foc la valiză. (pop. . a se da după perdea. (pop.POP. neplăceri.POP. a dosi (ceva). a chema pe cineva.CAR. a-i da foamea de cap (cuiva). a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. care te bate cîtva timp.POP. a garanta. a da frîul (sau frîu liber. 1) a găuri. a lichida (ceva): cum era mort de foame. a-şi periclita situa ia.CAR. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. 2) (fig.POP. ) a-şi crea necazuri.. (pop.

4) (fig. ) a-i merge mai rău ca înainte. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. a cădea) în clapcă.SAD.ISP. 1) a da năvală. a-şi da importan ă. (fig.AL. a (se) da (de-a) hu a. 2) (fig. ) a se codi. . (înv.EM. ca de oala mălaiului. ) 1) a bate în retragere. a da (sau a lua) în arendă. .CONACHI. a arenda. uneori. 1) a lovi în cap pe cineva. a greşi. a da (sau (înv. 3) (fig . conducerea. cineva. îndărăt tot dă ca racul. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. ) a se lăsa. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. ) a fi prins.AL. am muncit de am dat şi inima din noi.gă-nainte. în lipsa fiului său. era ca un făcut. a da în căr i. ) a da ortul popii. să nu dea în clapcă.AL. . a doborî pe cineva: oricine face rele. a năvăli. 1) a greşi.ISP. îi dădea în cap . a nu nimeri ( inta). la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). a da (sau a umbla) iama. ) a scoate din min i.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. a da în brînci (muncind). mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. (pop. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. a da (sau a se prinde.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. a da (sau a băga) greş (cuiva). ) a face) greş. a-şi da aere. a da (sau a trage) în carne vie. 5) (fig. a mîna la stînga. a pune pre . dară se feri.PANN. om bătrîn. 4) (despre nivelul apei) a scădea. a ceda: vai de biet român săracul. a da hăisa. a da hîrştioaga popii. (fam. 3) (fig. de dădea în cap . (reg. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a regresa: apele au dat îndărăt . (reg.CR. nurlie. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. 3) a da un avans de bani. a pre ui. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. a-şi da în cap. a înapoia. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. a-i da în cale (cuiva). 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. a da (şi) inima din el. îl dă în cap Dumnezeu. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. a munci foarte mult.CR. a da importan ă.URECHE. ) a-i găsi vină (cuiva). nu-i dau în cale. a-i da înainte (cuiva). apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP.CR. a da în cap. a da foarte mult: ba zău. a se crede important. ) a convinge (pe cineva): dacă eu.PANN . înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. ) a păstra pentru sine puterea. 2) a comite o eroare. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. pînă la epuizare. 2) a jefui. a aconta. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. el [turcul] tot în carne vie. a-şi face singur rău. 2) a fi mai deştept.AL. îmi sporeşte ca la rac. a prăda. a da tot ce poate da. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). (la jocuri. a (se) legăna. a-şi da aere.

...DOS.GHICA. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să .. a înota: după ce mergea. de grijă) cuiva să . .. cusururile.. POP. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat. a da în nas. BĂLC. a-şi da în petic (ca iganul). a da în gropi de prost. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului). a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu. a trece o apă înot. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară.CAR. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui. a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat. a se da în lungiş şi-n curmeziş. a băga înbelea. a o da (sau a se da) înot. ) a dărui. a se dezvolta. (sau a . şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi .. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el. a face să ştie.. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă.CR. a da în fapt de zori.. de la coadă la cap. a se da în nevoie.PANN.. a da în mustrare. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate. (înv.CAR. MAG. a se da în gînd cu cineva.).. DELAVR. a începe să se coacă. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. a se balansa. d(e)-a îndărătele(a). ) a avea de îndurat o nenorocire. dar nici nu dă în gropi de prost.POP.. a acorda.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş. a da în (sau de) jaf.DOS. ) a înştiin a. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele.iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice. a da (sau a supune) în cunoştin ă. a lăsa pradă. căprarul. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală.a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să .: nu i-au dat îndămînă să se bată. a nu se da în lături de la nimic. a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia.greşi omul. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii. (despre cereale) a creşte. a (nu) se da în lături (de la ceva). fără voie. a se nenoroci. 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios. PANN.HOGAŞ. (înv.. două oi în urmă a căpătat... a cădea în nas.. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot. a intenta proces (cuiva). a-i veni bine să ... a se lumina de ziuă. l-ai dat în mustrare.. a da îndemînă să .POP. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . pe dos. a se da în leagăn.. în patarama d-lui sublocotenent. (înv. a da în (sau de) gît (pe cineva). a da în judecată (pe cineva). cu spatele înainte şi cu fa a înapoi. ) a-şi arăta.CAR. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. (înv. a se legăna. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). a-i da mîna cuiva să . a (nu) se codi. a da în noduri... (înv. după ce umbla. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit.CR. fie fată de ăran. (fam. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît . a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat.i dai în petec. ) a mustra: prin ce. a da în har.IST.. a-i conveni să . înot dacă o da .

a da în (foc şi) pradă.DOS. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. (înv. a ocărî pe cineva. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. părinte. .ISP... a demasca (pe cineva). a da în primire. (reg. a da în scaldă (pe cineva).. a da în scris. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a da în vart (pe cineva). a da deoparte. ). a se da în stambă. a dat în primire! a da în public (pe cineva). numa-n româneşte.CAR. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi.BELDIMAN. au slobozit frîul stăpînirii . a demasca. le dai în trăsnet toate! COŞBUC. a se da întru trufii. 1) a preda. a da pe fa ă (pe cineva). (reg. ) a se face de rîs. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună.) a da la iveală. pînă asta dată. a începe să se coacă. prin) tărbacă (sau în tărbăceală).despre legume. a se da în public. a da la fier vechi (ceva). a pune) în (sau la.GALA. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă . pomi fructiferi) a începe să rodească.PANN. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă. ) a reveni la vechile obiceiuri. a îndepărta un lucru fără valoare. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a-şi da în petec.. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. sub) tipar (sau (înv. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. căci încă nu se dăduse nime la muncă. a da în tăiere (o pădure). o luară la trei parale. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. ci o deteră în tărbăceală. a trimite la învă ătură (pe cineva). BĂLC. a da (sau a arunca) la coş. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. (reg. a dat jos căprăria din pod. (înv. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . .POP.STANCU . a bea zdravăn. a da la moară. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. ) a băga în bucluc (pe cineva). 3) a-şi bate joc de cineva. a tipări: asta poezie . a da (sau a bate. ) a deveni cunoscut.GR. că doar nu sînt cîini. a se pune pe treabă. a-şi da în pîrtie.AL. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. a-şi da în petec. a se descotorosi (de ceva). a da în tivic (pe cineva).STANCU. a lega. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. (înv. a-i plăcea să muncească. (fam. a da în rod sau a se da pe rod. a provoca un mare neajuns (cuiva). 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. a se da la muncă. 2) a bate măr pe cineva. (pop.. .SAD.. a arunca (ceva). a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. 2) (fig . a da (sau a lua) în (sau la. a da jaf. ) a lovi peste picioare. a da la gioale. (reg.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). vrînd a afla vreame a să da întru trufii. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. a-şi da în teapă. a da în tipar (pe cineva). (reg. a se lipsi de ceva. (fam.. a se da pe brazdă. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure. a batjocori. (fam. CAR.

a da mită (cuiva). a arăta (tot) ce poate. desluşiri). ) a cădea la învoială (cu cineva). ) a-i conveni (cuiva) să . . a da lustru.ISP.. 2) (fig. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). nu mai scapă nici un arşic. a(-şi) da mîna (cu cineva). ). ce are bărbatul meu . a da (sau a cădea) la rebut.. d-a minune. ) a linguşi nemăsurat (pe cineva). . a lămuri. a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. a se da la plan (cu cineva).PREDA. a da (sau a face) mărire (cuiva). (fam. 1) a rindelui.ISP.. să se dea într-o parte. 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii. încep a da lenchi. nu-i dă meşii să mai vie. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii. a nu-i conveni. cu deosebită părere de rău. a da lumii veşnica sărutare. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. a-i da limbi (cuiva)..PRAV. lămuriri. a se da la treabă.a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la .. 3) a colabora (cu cineva). 2) (fig.CR. (fam. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP.. de împăcare). mîndră.? ISP. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte.. a-i da mîna (cuiva). a da lovitura mortală (cuiva). a da lenchi. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut.. a da lovitura de gra ie (cuiva).CR.. a îndepărta.SAD.POP. 1) a întinde mîna (în semn de salut. a înlătura: el dă aşternutul la o parte. a da la reformă.. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului.. a da mîna a-i da mîna .. ) a bate (pe cineva). ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . a da (sau a trage) la rindea. a da la gunoi. ) a se retrage (dintr-o ac iune). ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune. a nu-i da meşii (cuiva). a lovi arşicele cu ichiul: dacă .P.. a oferi prilej de . ) numai aşa. a se da la şedere. (reg. a se eschiva: oamenii .CAR. se-n elege! CEZAR. a-şi da măsura. a da la pricină (cu cineva). a clarifica.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. (fam. .. au trebuit. (înv. a sta la taifas. (fam.. pînă ce ajung la bătaie. a da (o) liturghie (sau liturghii). a putea să .MARC. a nu-i da mîna (cuiva). (reg. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă. a da mangărul cel de apoi. a da lovitura. damă de consuma ie. a lustrui. (reg.MUSTE. a da (sau a aduce. 2) a se uni (prin căsătorie): vino. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). a nu cuteza: pe unde îl ştie.. din pură curiozitate..i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux.CAR.PANN. 2) (fig. (înv. a mitui (pe cineva). a da loc la .. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i..CR. (fam. (reg.. ) a reforma. la vechituri..

a da mîncare la peşti. a merge de jur-împrejur: el poartă calul. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva.ISP. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la . a da (cuiva) motiv să . a stîrni: meşteşugul cuvîntului . prilejul să .AL. a a ipi. a-i da năvală (cuiva). a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz.. a nu da obraz (cu cineva). nas în nas. a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas. (înv. d-a-n fuga. a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval.ISP..a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . a produce.. a (nu)(-i) da nas (cuiva). a-i da o bărbiereală (cuiva). ) a se lăsa păgubaş.. (reg.). a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva. aşa d-a-n fuga... 1) a ocoli. a mînca. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva). î i mînca o calcavură de cele tătărăşti.. a lăstări. (reg. a provoca.POP. . ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii.AL. 1) a cocheta. ca să. a primi) o calcavură. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. a ocaziona: aceste primblări .i fie mînă de ajutor la drum...REBR.. 2) a da tîrcoale: Prîslea . a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere). dînd ocol. a da năvală ca porcul. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. a da ocazie la .. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul.. a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. (reg. pleoapele) în gene (cuiva). ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. a avea îndrăzneala să .CR. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva... 2) a închina. a da noroc (cuiva sau cu cineva). prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză. da ocol mărului. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului.ARGHEZI. (reg. a da naştere. a-i da nasul să .. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva). ) 1) a se certa la cu ite cu cineva. a da năvală. 1) a naşte. (reg. a da mor ii pe cineva. a da ocol (la ceva sau cuiva).. a se pomeni.. 1) a saluta (pe cineva). PANN. da ocazie de multe bănuiele. pe loc a încremenit. (pop. ) a vomita. (fam... obraznic. a oferi (cuiva) ocazia.ISP. a da (sau a intra) moartea în cineva. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva.LET. d-a-ncîtelea.. zorind să se facă mai curînd nunta. (rar ) a copleşi. ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele.. a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. a fi nesim it. a da obraz (cuiva). a i se închide ochii de somn (cuiva). a-şi da ochii peste cap.. (sau de . a îngădui cuiva prea multe.. a dat naştere literaturii şi elocven ei. 2) (a fi pe punctul de) a muri. a da (sau a trage.AL. a da mlădi ă.CR. sare să i se urce-n spinare..ARGHEZI. 2) a genera.. cu judecătorul. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz... a avea tupeul să . a prilejui. a crea.NEGR..ISP. a-şi da mul ămita. ) a da buzna (undeva).COŞBUC. a-i da ochii (sau geana. .. în trap grăbit. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar.

a se duce repede (pînă la . a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. în toate păr ile.BUDAI-DELEANU. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC .. a sugera o idee.POP. a provoca. a da omătul.. a-şi da odăjdiile. a face o plimbare. a da o perdea (cuiva). dă. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). a dat o raită prin oraş. 2) (fam. 1) (reg. a-şi da cu presupusul. ) a-şi da sufletul. a da o săritură. a depune toate eforturile. a se răsti. a se ră oi (la cineva). 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). a da onorul.. să vie pînă la noi! . a da o fugă (sau o fugu ă. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală. ) a şterge o palmă (cuiva). a-şi da o părere (sau cu părerea). a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. iar omenie nu le da de un ban. (înv. a opina: dacă nu-l aplauzi.. a povă ui.CAR..POP. mîndru ă.SL. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor..POP.NEC. (reg.). atunci le vom spune următoarele. a da (sau a face) olat (cuiva). a respecta. a muri. ) a da naştere. ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . fuga. (pop. a da (sau a lua) oile în porneală. a da o masă (cuiva). a da oile în paza lupului. a da o ştearsă. a pedepsi (pe cineva). a da o raită (pe undeva). a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. a oferi. a da origine. a da o lec ie (cuiva).a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ).ISP. a da o pedeapsă (cuiva). pămîntului).. (pop. fugu a) (pînă la . a lovi (în treacăt) (pe cineva). ) a da (sau a lua) oile în pază. a oferi de mîncare şi de băut (cuiva). a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. 1) a se face iarnă: anul acesta.. a da ordin (sau dispozi ie). a da o idee. a da o gură (cuiva). a ordona. a dat omătul cam devreme . a da orbiş.i însă numaidecît o părere. a lovi orbeşte. gura ta. măcar fluieră-l.): dă fuga la împăratul. a da o idee despre . a genera. a învă a minte (pe cineva).. a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). ) a-şi face drum..BLAGA. (înv. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale. .CAR. să le duc la păşuneală. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. a cutreiera lumea în lung şi-n lat. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului..). a descrie. a da o pova ă (cuiva). a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. CAR. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte.CAR. la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. şi au făcut pace.POP. că mi-i tare dor de ea.. . (sau de .

legat.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). . cu curul) în sus. (pop.POP. pentru că nu îngrijise grădina. peste tot cîmpul.CAR.. 2) (înv. a nu tulbura. a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas . a omorî (pe cineva). a (se) acomoda. a da pas (sau pasul). 3) a ceda pasul. ) a mustra. a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva).ISP. (reg. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte. ) a expedia. a se da pe ghea ă. a tenta. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. pînă la SîntăMărie. a da paiele (cuiva). a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii . PANN. 4) a permite. a da (sau a întoarce. . a-şi da otpustul. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). ) a da ordin. a da pe (sau în) chezăşie.CAR. a-i da paşaportul (cuiva). a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. .i dă pas de vorbă. a (se) da pe brazdă. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR..POP. (fam. a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). (fam. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. . a-i face o vizită cuiva: pe drum. a da (sau a se duce) pe gîrlă. a preda (sau a duce) pe cineva prins. a momi (pe cineva cu ceva). a îndepărta (din serviciu). 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. a ispiti.AL. şi le dai paiele! CR. s-ajungem în pas cu soare. a da pe bete (afară). îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . a ordona: datu-s-au parola de bătaie. a flata (pe cineva). a nu deranja.. ) a păşi. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a (se) prăpădi. a (se) pierde.ISP. mîine o livadă întreagă.FIL. de frica strechiei. 1) (reg..POP. a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. a (se) da pe fa ă. care nu le mai lăsa în pace. a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a (se) îndrepta. a îngădui prea multe.NEC. ) a ucide. a (se) distruge. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. a merge: dă. şi pop. a da papucii (cuiva). a da afară (pe cineva). 3) a da parola. 2) a fi foarte harnic. ) a izgoni. şi pop. (înv.REBR. a da pe garan ie. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a nu supăra (pe cineva). a da nas (cuiva): te ui i la ei. murgule. a expedia. a da (sau a trece) pe la cineva. ) a înşela (pe cineva). 1) a scotoci pentru a găsi ceva. a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. a da pat (cuiva).. a da parola (sau parolă). a adăposti (pe cineva). a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. bărbate. (înv. 2) a-i da drumul pasului. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a da (sau a trage) o eapă (cuiva). ) a da (sau a pune) parolă. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. a deveni public.LIT. a certa (pe cineva).CONV. a (se) demasca. pasu mare.. a aluneca pe ghea ă.

IORGA. a face un schimb în pierdere.) peste rît. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . a da semnalul de plecare. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). a pune la punct (pe cineva). a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . DELAVR. (reg.ISP.POP.ISP. a da pe ine-minte. a da pînza pe fuioare. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. 2) (fig.POP. ) a da pe credit. a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. a nu (se) da pe şapte. a da pierzării sau (reg. a mînca. a strica planurile cuiva. şi pop. a da platnic pe cineva. . ) a face otreabă de mîntuială. n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap. (reg. 2) (fig.CR. a da foc. a da perdaf. a da pe oi. a slobozi) pîrjol. pe datorie. ) a incendia: pojar codrului că-i da. ) pe sub nară). a da pe brazdă (pe cineva). a da (de) pomană (ceva cuiva).POP. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. 1) a se da de-a berbeleacul. s-a dat platnic şi i-a plătit. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. ) a jude ului) (pe cineva). a-i da peste bot cuiva. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. a zori.a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv. (arg. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). ) a încurca. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. a tulbura. a da (sau a lăsa. a o pă i. ISP. ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute .ISP. a depăşi limitele bunei-cuviin e. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. a da plecarea. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a-i reproşa. ) a dojeni cu asprime pe cineva. a se da platnic. (înv. a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. să-l dea pre mîna giude ului. a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute. . ) a aduce pe calea cea bună. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. a da pojar.CR.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. (reg.ISP.DOS. nu-şi pune cineva poalele în cap. 2) a presăra: î île-i le despica. cu sare le presăra. 4) (fig. ) a da pe datorie. 2) (fig. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. (înv. (înv. a da pe şleau (pe cineva). a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a mitui (pe cineva).AL. din milă etc. a da peste cap (pe cineva sau ceva). ) a bulversa. ) a scoate la pierzare. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. mîntuirea sufletului. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. a da pinteni (calului).PRAV. a-i da peste nas (sau (pop . ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). 3) (fig. ) a vărsa pe nas (ceva). perdaf cu piper le da. a da. a da rasol.CR. (înv. 1) a plesni peste gură pe cineva.

a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi.. a ceda: fata . a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . a se da prins. ) 1) a da de gol. a muri: calul său.. (reg. (înv. a replica. 1) a necăji. a escroca. ) a se da bătut: boierul. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica). a da prin şperlă (pe cineva). 1) a relata. a alege.FIL. a da rămas (din judecată) (pe cineva). ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită.STANCU . ) a o pă i: bietul boier.. a da răscoală. 2) a informa.P.. a dat-o şi el prin şperlă! POP.. (înv. a demonstra. pe pîrlitură? OD. a da (sau a face) pui de giol.. răsuflarea şi-a dat. a da rasol. a o da prin şperlă. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. a da rezultat (sau rezultate). să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă .NEGR. . ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol. a da rela ii. a da prin (sau pe) pîrlitură. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i..NEGR. 1) (înv.DELAVR.CAR.ISP. a da prin şireag.CAMIL.POP. a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR... nu voia să se dea rămas.AL. a da probă (sau probe) de .. a-şi da obştescul sfîrşit. nu vrea să se dea prinsă. (înv. a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu.ISP. 2) a vorbi de rău. a-şi da răsuflarea (de pe urmă). a da (sau a(-şi) face) raport(ul). ) a înşela. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate . a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. a demasca (pe cineva): m-a scos. . cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge. a dovedi. a supăra (pe cineva). a da publicită ii (sau în publicitate).IOSIF. a cîntări (cuvintele). 3) a divulga un secret: cum .a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). lîngă el. a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. . a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel. a produce efectul scontat. dar încă om cu om! CR. (fam. (înv. a da în gura lumii (pe cineva). cred ...COSTIN. dar încă (sau încă-mi-te).. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. a da (sau a cerne. a se da rămas.ISP. ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte. a publica: cît pentru odă.STANCU. că domnitorul va da-o publicită ii. 2) a trata cu asprime (pe cineva). a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica.FIL.. a trece. ) a învinui. vezi. 2) (reg. 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat . (reg.BĂLC. (reg. . ) a se recunoaşte învins.. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului.

a înştiin a: orologiul .l(iz)a un pericol. a se da ruşinos. 1) a (se) justifica. ) a semna. a comunica din depărtare cu cineva.GHICA. a anun a. a nu îngădui. a da tonul: dete semnalul aplaudării .POP. ) a nu mai prididi. ) semnal). cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg.SL. a răspunde de propriile fapte. a ocărî. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama. a da semn.. şi reg. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. 1) (înv. ) a nu da răgaz. bietul. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat. .SAD. (pop. a săra: pun sare. a se ră oi (la cineva). a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română.POP. 1) a mul umi.COŞBUC. sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a fi conştient. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva).POP.POP.. a da seara bună (cuiva). ) a declara. în mahala). a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). va dobîndi multe daruri.. a da bună seara (cuiva).POP. a da scări..FIL. a (se) da sfredel unei bu i.GHICA . a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire.EM. nu să dădea ruşinos deloc. a (se) da semnalul (sau (înv. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. a înjura (pe cineva). a da de veste. a da seamă (sau cont. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit)... a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. şi reg. a-şi afirma prezen a. la sictirit) (pe cineva). (înv. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. în tîrg. a început a-i da femeia cîte una de în eles. a da sălaş (cuiva). ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. 2) a anun a. a da roată (sau roate). a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară. gust în vîrful lingurii.. a da ocol. a da (sau a pune) sare. seama). v.CAR.SAD. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir . a se manifesta. a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. a da (sau a face) rod (sau roadă). (înv. ) a se ruşina. a raporta.AL. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui.DOS. a se sfii: dracul de argat . a da satisfac ie. sictireli. a (se) anun a. 2) a accepta o provocare la duel. cînd era încă în floarea vie ii. 2) (înv. a comunica. a deceda: şi-a dat sfîrşitul. a da (un) semn (sau semne) de via ă.POP. a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). a da (cu sau un. de în eles) ceva.EM. a lua ini iativa.. şi to i o aplaudară. (înv. să-l întrebe cîte ceva. existen a.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). socoteală.

(înv.IBR.. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine. a dat prea mult de pomană. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti. a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile.POP. a-i da (cuiva) trecătoare. COŞBUC . a da teşchereaua (cuiva). a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. a da şapte boi şi şapte vaci. privind frumuse ile pămîntului. a da sînge. al unui anumit fel de a gîndi.. a îmbuiba (pe cineva). a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. ah. ) a risipi fără chibzuială. a nu precupe i nimic. a dat de fund.DOS. a da şpranga. (reg. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv.SAD . a dat Nan de găvan. a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. al unei mode: la Neam . tonul îl dă corpul didactic. 3) a depune toate eforturile. (pop. ) a tăgădui. a pune) (mare sau multă) silin ă. accentele unui text (scandat sau cîntat).. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. la o adică şi cămaşa de pe el. ) i s-a înfundat. a începe să-i crească firele din barbă (cuiva).. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. (reg. a şpri ui. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol).) a pă it-o. 2) a marca. dat fiind că .. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele .CAR.i zică. ) acum. mi-i tagă. (înv. 1) a bate tactul unei melodii: (fig. strădania. negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . a mărturisi. ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). a da toate pe una. a alăpta copilul.a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . KOG. a da sîn. a se învîrti în preajma unei femei. a expedia (pe cineva). a da tonul. cu piciorul sau cu o baghetă). a da (foarte) mult. a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă..VLAH.. numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. te fă că crezi orice el o să. chiar şi ce nu făcuse . ) a alunga.EM. prin mişcări regulate (făcute cu mîna.. 1) a vomita. pentru a-i cîştiga simpatia. a face orice pentru o dobîndi ceva. 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi. a primi) şper . şpagă. a da şpri . (pop . a da (sau a lua.. 2) a umbla. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). pentru că. a-şi da (toată) truda. a contesta: de giude ul tău nu .). ruinează societatea prin falimente frauduloase. căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare. a-şi da ton.CANT. . a dona sînge. nu alta! era în stare să dea. a da paşaportul (cuiva). ) a avea (sau a face. a da (sau a lua. a da tact sau a ine tactul.. a primi) mită. 2) a spune tot ce ştie. deoarece. a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). (reg. a se sili. a da roată. a depune toată silin a. 2) a fi ini iatorul unei ac iuni.FIL.. a încurcat-o. întrucît. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). a da strigăt(ul). a-i fi) tagă (de . a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat. a da totul din el. a nega.

ISP. a trece răspunderea în seama cuiva. a da valma..EM.. CEZAR. a da un ropot.CEZAR.P.AL. a da (sau a lăsa.. a da un avertisment (cuiva). a ordona. şi pe mine m-au scăldat. ) a face o gaură în . a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă .. dă-mi un telefon. a se năpusti. a da ăncuşa. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească).POP.ISP. a da un exemplu (sau o pildă).i dau un sfat. a da. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească. a da ăncuş la . a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). a trînti etc. fereastra).. a da u u (pe cineva). un fier roşu) prin inimă (cuiva). a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). (reg. a da uitării.. 2) a părăsi. a da î ă.. . a alăpta: ciutele î ă mi-au dat.. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat. ) a arunca zarurile. 1) a ocărî.. (cuiva).. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). . a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela. sau eşti nebun? PREDA. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză. a da un concert. POP.P.ISP. a da un cal la praştie. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. CONTEMP.) uşa (sau poarta. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva). a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . a-i da (sau a-şi lua) un aer de . a face (pe cineva) să lase impresia de . ai răbdare!. (reg. a sus ine un concert. şi trimite-mi băiatul.. a deschide larg uşa (sau poarta. a da un ordin. a abandona (pe cineva): ho ul. a chiui. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. nici nu pot ca să te dau uitării. a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva). dacă văzu că nu este nimic în crîng. a ghionti (pe cineva). a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite. nu-i nici o grabă!: ce dracu. a da un chiot. a da buzna: cî iva flăcăi . (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?. a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita. a concerta. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. o mare supărare.. a da vitele la iarbă. ) a legăna.. a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul.POP. dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap..POP. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva). a uita: ah. fereastra) de perete. în deşert. am să. (reg. a da (sau a primi) un telefon. a mustra cu asprime. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. a da hu a (pe cineva). a da vitele la păscut. să semene cu . a avertiza (pe cineva). a da anc la pepene.FIL. un fier ars... a sfătui (pe cineva): dragul mamii.. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere..VLAH. dau valma prin fete. (reg.. a izbi. au năvălit turcii.DELAVR..a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap). lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. a da tuturor răilor (pe cineva). (reg. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare. a însufle i. o mamă de bătaie (cuiva). a da via ă.

nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. (pop. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. de-a latul. destul.. spunîndu-i tot.SL. de-a frumuşelul. mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor.CAR. a da zi după zi a da zi după zi. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. a îngădui. fără ocolişuri. din fir pînă-n a ă. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. din plin. de-a că eaua. tîrîndu-se pe brînci. Doamne. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. de acum. scurt. în curmeziş. a (se) grăbi. (pe) de-a gata.. mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. Doamne.GALA. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. pe-o parte: moşneagul . foarte negru: păr de abanos . (înv.. în diagonală: părintele Manea făcuse . a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa.a(-i) da voie (cuiva). ) pieziş. 2) din nou.. ) pe-o ureche. de atunci) încolo (sau înainte)..PANN . 1) pieziş. de tot: mo ăi cîteva clipe. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste. de-a întoarsele. (cu) alineat nou.. dă-mi. după aceea. de-a coasta de acord! de acord!. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. a da zor a da zor. de-a latul.. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. de aceea de aceea. fără rost.BIBLIA . de-a capul. mai departe. 1) de la începutul rîndului. a amîna. de actualitate de actualitate.VLAH.: el îi dă zor cu scrisul. precum mă taie capul..POP. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi. transversal. de atunci). mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. Doamne. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. CAR. 1) lasă-l în voia lui!. a ucide (pe cineva). de ajuns.POP.. de-a capul. de mîine. a nu mai conteni cu . izbucneşte.EM. din această cauză. a permite (cuiva ceva).POP. a omorî. apoi adormi de-a binelea. ) den) coaste. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă. cu de-amănuntul. CANT. de aici (sau de astăzi. 2) numai că nu cade de oboseală. cu minu iozitate. de-a berbeleacul (sau berbeleaca).ISP. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. de-a doua oară de-a doua oară.. a-i da zor cu . luminează-mă. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus . de-a handramandra. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă).. a tergiversa. a-i da zor cu . direct. de-a buşilea de-a buşilea. stătea mai departe. a dărui de abanos de abanos. de-a binelea de-a binelea. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea.POP.POP. suficient..MAIOR. bine. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas.VLAH. oblic. de ajuns şi de rămas. de mîine. 1) e foarte grăbit. 2) din lateral. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. începînd de acum (sau de astăzi. de-a curmeziş(ul). în fa ă: am să răspund de-a dreptul. cu cuşma de-a-că eaua. cu de-amănuntul. (reg. de somn. fără osteneală. de-a rostogolul. a aproba. dă-i pace!.. de-a coasta sau din (sau (înv.

necurmat. de fapt.AL. (reg. de-a tăvălugul.POP. razna.SAD. de-a tăvalul. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . de-a mîna. (reg. ) cum s-ar spune. hrană. ) ghemuit.. ) hai-hui. lîngă . de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. ) 1) apropiat. a . de multă vreme. de-a berbeleacul. de-a surda.. de-a rînd cu . ) de la un capăt la altul. (reg.. de atîtea ori. de-a tărtăcu a. iar boierie nu-i da.. de-a prostul. are să se moaie vremea. cum s-ar zice.URIC. intim: îl socotea de-a mînă. doar: du-te. ) la întîmplare. (reg. (cu) de-a mărunta. ) de-a rostogolul. 1) (reg. pretutindeni: vezi.DOS. în van. de atîta (amar de sau veac de) vreme. nu i-i oprită calea. de-a-n (sau d-a) şiru.. alunecînd (pe ghea ă): u a .ARGHEZI.. cu drept cuvînt. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. de-a mînă. de-a şirul. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori. de-a dura. (înv. de-a tumba: pietre mărunte .de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu .. de-a rostogolul sau (înv. de-al dracului. (reg. 2) minu ios. acum eşti de casa noastră. ) de-a rostogol. din vecini.. cîte doi.COSTIN . de atunci încoace.AL. cu de-amănuntul... de-a rostogolul. de-ale gurii. (reg.. ) de-a berbeleacul. şi pop. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă..CR. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. ) în lan . peste tot. de-a poanca..NEC. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. fără o intă precisă. la picioare. din capriciu. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. de-a tîrî(i)ta. de-a tăvălugul.. ) 1) necontenit.EM. de-a puterea hi. în veci. de ani şi ani. de-a trăvala. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. neîntrerupt. zadarnic. de-a tîrîişul. de-a pururi. de-a ampura.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. (înv. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. în sensul lungimii: zece metri în lung. învecinat. pe vine. alimente. amănun it. de-a putere(a) fi.EM. de-a rătăcita. în lungime. a proasta. a ... . curgeau de-a rostogolul la vale. ) alături de . tîrîş. (reg. (reg. de-a săniuşul. v.HOGAŞ. de demult. într-adevăr. de-a lungul sau în lung(ul).. 2) la rînd. de-a şuiu. de mîncare. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. (reg. bine-i de dat de-a săniuşul. (reg. de-a tăvălişul.. din răutate.

de pe cal.de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine. fără socoteală. de-a rostogolul. din acel loc.. ) cu privire la ..CAR. înv... de bun augur.. de ce de ce. principal. cu toate că.?: spune..EM. ) în comun. în devălmăşie. mîndră. de ce . (fig.... fără a mă putea opri.).: m-a blestemat măicu a. de bună trebuin ă. desigur. (înv... caracter de bronz. de bine ce .... de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv...DOS.. eşti etc. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii . de (sau din) brazdă.. pentru că . pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR .: de rele ce sînt. de ce... onest.: de ce mergeau înainte. eşti etc. de cap.OD. de căpătat. pentru că nu vreau eu! CAR.) de . fundamental. (înv. de încredere. de-a vălătucul. ) abia.... COSTIN .. . ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă. lui etc. a deborda (sau a plesni) de sănătate.. de buzunar. mai mult sau mai pu in.. în neorînduială..... de . uite.MOLD. esen ial.POP. autohton... de ce? de . esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă. de capul meu (tău... pe măsură ce trece timpul. neaoş. de aia: de ce. cum de . după cum mă (te.). ce e (sînt.. în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma. atît e (sînt. de rău.. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare.. (reg. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. în privin a . ) netrebnic. (reg. de ne ce. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . de bună credin ă. din cauză că . de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. de frunte. capital. cu adevărat. prielnic. nu pot să trăiască la un loc. de bronz... în mare grabă. negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales. POP.. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. în ce scop?. de ce . (fam. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece). din fuga calului.. din ce cauză?. eşti etc.AL. 1) împreună.). foarte repede: cad mereu.POP. voinic de ce-mbătrîneşte? POP.. 2) primit în dar. prost: cal de brac.. de brac. de ce .EM. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte. 2) (p. d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. ) cu) bună seamă. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. a fi sănătos tun. de ce i-am călcat vorba.ext. de bunăvoie... fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte. (despre vite înjugate) din dreapta... . ) fără odihnă.ISP. 2) claie peste grămadă. în dezordine: aduna i . cu certitudine. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le). 1) ob inut prin cerşit. cinstit. (sau de aceea . ce e de ce merge . ) d(e)rept ce?. ) neclintit. de (sau (reg. de azi pe mîine. ferm: inimă debronz ..PRAV.. cad de-a vălătucul. de rău de bine ce . de ce. 3) (jur...CR.) de . de ne ce de ce . de căpetenie. favorabil.: domnul . au dat năvală. leage ne-au pus de cătră păcate.COŞBUC. cu atît .. de bine.. de bază. de-a valma.. ) capital. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră .. îl etc. fundamental: greşala ce va face iaste de cap. (fig. cu cît . de ne ce. ISP. de cătră ... aşa e (sînt.

de cîte ori . maică-ta... de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini. din momentul în care . însă săracă de îmbrăcăminte.. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi. onest. adesea: de cîte ori da. de cînd cu moş Adam. 2) cast. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. din vremea cînd .? POP.ISP. 5) pe gratis. (înv. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier).. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă... maică-mea.BARAC. de circumstan ă. din totdeauna: de cînd e lumea. în multe rînduri. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui. de atîtea ori cădea. arătos. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate. de cînd sînt. cu mult timp în urmă. niciodată: a fost odată ca niciodată .. se îmbată de două ori. degeaba.DOS. (fam. dintotdeauna.... maică-mea. de chiteală..mergi şi tu cu noi? . de mare importan ă: scaun de cinste. de frunza frăsinelului.. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. de atîtea ori. de cîteva ori. mă-sa) m-a (te-a. [Soarele] caută să se însoare. maică-sa.. l-a etc.PRAV.DOS. după horn nu bate vîntul.CR. de florile mărului.. ) de foarte multă vreme. în zadar. l-au rădicat cu to ii să le fie domn. de circumstan ă.CR.ISP.. de fiecare dată. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . niciodată.de ce nu? de ce treabă?. ori de cîte ori. de cînd era bunica fată. cu cît . maică-sa. ) chipeş...de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. mă-ta. din moşi strămoşi.. 1) de ocazie. (reg. de cîte ori . de cînd cu jidovii şi cu tătarii. de pomană: cine bea în cinste ori în dator. de (pe) cînd. de (sau pre) cît . ) de ce?. de (sau pre.GOGA . fără ca să poată izbuti. mă-ta. cu) atît(a) .PANN. desigur: .LET. de atîtea ori de cîteva ori .. . din ce cauză?.. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu ..: e mult de cînd te-aştept! AL. de cîntecul cucului. mă-sa). (reg. de (sau în) cinste. ) 1) cinstit. 1) (din) totdeauna. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît .: de cît mai mult îl munceaşte.. de cînd se scria musca pe perete.) făcut mama (sau maica. de (sau pe) cînd cu . de cînd mama (sau maica.URIC.. 4) de onoare. (înv. de cînd sînt. în (sau pe. de demult.. din timpuri imemoriale.CR.) pe lume. (înv. (pop. de cînd trăiesc. de multe ori s-au întins călugării. de cînd tata moşu.) făcut sau de cînd m-a (te-a. de cînd sînt (eşti. ) falsificat. (pop. . cu atît . de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul.GHICA. de cînd e lumea. ) de demult.PANN .. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste.. formal: a luatcuvîntul numai aşa. ) din vechime.. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu. de chip... da. formulă introductivă la basme) (de) demult. . 3) cu trecere.. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare). impunător. feciorelnic.. POP. l-a etc. 2) de formă. ) de foarte multă vreme. . ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă. (pop.POP. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată.. maică-ta. distins: o fămeie de chip. domni şi căpitani. credincios (în căsnicie). este etc.

(înv. tuturora de comun. în complicitate cu . din copilărie: „cî i ani sînt. . 1) (despre oameni) curtean. de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea.. fără folos. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). a-şi declina răspunderea. din toamnă.EM.. necum: a ajuns împărăteasă mîndră. (arg. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. de cu toamnă sau (înv. de cum. îşi luase şi-un nepot. decum. de comă. de complezen ă.POP. şi de cole pînă colea. 1) dintr-un loc într-altul.NEGR. a veacului cunună. în şese luni de cu toamnă. vorbă să fie!.) cu atît mai pu in. el zise „de cocon“.POP. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. de cînd aceasta fu lui?“.. cu acordul tuturor păr ilor. de curînd ieşită din pensionat. POP. în zadar. (înv. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. demn de încredere. de cu seara sau de cu seară. decum aşa!. pregătirea pentru a face ceva. şi mai mare pieire în ara leşească. de curte... de nevoie. de credin ă. ) de toamnă. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. din amabilitate. 1) executat în urma unei comenzi. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . ciuma... . de cocon. 2) (fig.URECHE.BELDIMAN... avînd o chei ă de curea. a-şi declina competen a. veneau cu fete şi feciori. de curea..DOS. (pînă în miezul nop ii). (pop . ) de porunceală. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. de tînăr. nici între zîne.. cu pu in timp înainte. din tinere e: un negustor . în sus şi în jos. . de cea mai bună calitate. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. de cu înnoptatele. de comun. de cu tinere e. dis-de-diminea ă. darămite. recent.CR. foarte devreme. (înv. .CR. ) de curîndă vreme.. de pu in timp.PANN. făcut din curea: ciurul . ) vrednic de a fi de crezut. de nu era alta aşa ca ea. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă.. prefăcut. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu . de la un capăt la altul. încoace şi încolo.. simulat: literatură de comandă. ) de copil.ARGHEZI. de formă. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez. dintr-alta: ba din una. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii.. dar de clacă. seara(devreme). fără tragere de inimă. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. a declara că nu are dreptul. LET. şi-au plăcut unul altuia. abia: demoazela Agapi a. de curînd sau (înv.. nemaipomenit: a fost un bairam de comă.CORESI.COŞBUC. 2) (despre animale şi păsări) domestic. nu demult. de comandă. ) extraordinar. ) comun: eşti . de (mic) copil. 3) dintr-una. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul. de comun acord. de coniven ă cu . (încă) de aseară. de cu frică. decum între oameni. are zestre de o mie [de] galbeni. din (sau în) prima parte a nop ii. cîteodată. ca să-l poată acă a în cuiu . (înv. (încă) din (sau în) timpul serii. îndată ce s-a înnoptat.. ba din alta.

de formă. se prinde în joc lîngă o fată. (despre muzică.. de colo de ieri. de ici. de fel(ul meu. 2) de neam. de profesie: de felul lui era cojocar . nobil: nu numai oameni proşti. din fire: de felul lor este să se găsească în mare. de cuvînt. dacă i-a promis. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. degete scurte şi groase. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. gra ie ..DOS. de alaltăieri.. de ici. să fie sigur că n-a uitat. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. (reg. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. de flanc. într-o parte. de frunte. pocnesc. de origine. de formă.CR.. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . . de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui..NEC. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). din zori în noapte. mul umită . peticele. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul .POP. aprins: tu. de calitate superioară. vrednic.. ci şi oameni de frunte. fără stăpîn. (ne)folositor. de formă. formal. de curînd. de exemplu. fără căpătîi. numaidecît. spectacoleetc. .. (înv. dintr-una.EM..ISP. însemnat. 2) de încredere.POP. colea de ici.) distractiv şi variat. de alaltăieri. 2) degeaba. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. zdravăn. foarte tare. focos.3) demeserie. de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. de cu ziuă sau de cu ziua. ales. foarte mult. de colo. alergînd în toate zilele. de diminea ă pîn-în seară. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos. pe loc: iar Ipate. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc).i mănînc banii de haram? AL. cu viers duios de foc. toată ziua: mă aflam la Floren a.VLAH. de hatîrul . ) a se deprinde cu binele. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . tare. în zori: de cu ziua mătur casa. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată. 1) de la natură..ISP. POP. degeaba. de fier.CR. tău etc. bra de fier . (mai) deinte.CAR. atractiv. impresionant.REBR. (de) colea. de haram. de estradă.. de fa adă. dintr-alta. numai aşa de flori de cuc! CR.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. în zadar. de aici şi din altă parte. tare neînduplecat. de pildă. renumit. de aici în altă parte. de pomană: vrei să. de cu zorile. de gală.AL. dis-de-diminea ă: Dumnezeu. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. (plin) de foc.CR.. dis-de-diminea ă.EM. (ca) de ieri. degete boante. de efect. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. acum putem să mîncăm de frupt. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e. înfocat. de ici. de loc: [era] de fel din Botoşani.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. de frupt.AL.AL. untul).EM. a se dedulci ca calul la tărî e. de ispravă. bunăoară.). de sărbătoare. festiv: în faeton de gală Cezarul trece. sever: inimă de fier . de ieri. 1) la voia întîmplării. de (vreun sau nici un) folos. . de haimana. 1) îndată. de-i sar (sau crapă. remarcabil: om de ispravă..DRĂGHICI . de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). de dulce: a trecut miezul nop ii.CR. parolist: e om de cuvînt şi.

fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. ) din nou. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. de jur împrejur. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta. de la distan ă. integral. de largă (sau scurtă) respira ie. arzător: mamă.POP. de departe. de la caz la caz sau (reg. de înaltă şcoală. în fa ă. foarte repede: prostul uită. de iznoavă. sărim de la olaltă. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. (înv.COŞBUC . îndată. nu. în toate păr ile. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît.CAR. de la mare pînă la mare. de îndată. . declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi.OD.. de la un rînd de vreme. care dă dovadă de o pregătire excelentă. de la roate. de joi pînă mai (de)apoi.NEGR. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). împrumutat: un strai unguresc larg. a o nimeri prost. încă o dată.POP. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate. de jăratic. de la pămînt. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. împreună: eu cu sergentul . de la o zi la alta. baletistele şi clovnul August. încît pare că e de împrumut. ) pe întreg pămîntul. 1) luat cu împrumut. 1) zilnic. de la început pînă la sfîrşit.i fac.PANN. de împrumut. cu îndrăzneală. de la olaltă.IORGA.ARGHEZI. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace. de jug. de la ochi sau (verde) în ochi. de jos. copiat de la al ii: cultură de împrumut. de la vlădică pînă la opincă.MINEIUL. călărea a de înaltă şcoală. 2) (fig. laolaltă. de la capăt: cînd a ajuns acasă. mereu. de la (sau după) naşterea lui Hristos. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini. ) din caz în caz. satul doarme ca-n mormînt. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai. de la mînă pînă la gură. în ultima vreme. (reg. de la mînă pîn-la gură. de la ară. a dejuga la moară rea. de jos: se ridică alene de la pămînt. (înv. de la (bun) început sau dintru început.AL. de la un timp de la vlădică pînă la opincă .CR. în scurt timp. ) foarte tare. din popor: era om de jos. 1) de la capăt.i cam prieşte. ca să ştiu ce leac trebuie să.. 1) părăsit de to i. şi-a făcut de iznoavă socoteala. fără preten ii. în totalitate. de la un timp sau (reg. din toate păr ile. to i. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. (înv. în (sau din) era noastră. din natură. de la margini pînă la margini. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori .. SBIERA. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta.CR.SAD. ) imitat.AL.VLAH. al erei noastre.. 2) văzînd cu ochii.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte.CR. la nesfîrşit. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte. de mare (sau mică) întindere. de la vlădică pînă la opincă. din mul ime. din mase. de la cap la coadă. de la coarnele plugului.AL. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz.

3) (fig. 2) care cuprinde. de (o) manieră sau de (aşa) manieră. de nu mai pot (nu mai po i. puternic.POP.EM. de mare tonaj. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. de margine. darnic. de meserie. ) degeaba. (nici) de leac. care apar ine sau este specific mahalalei. prestigios. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine.P.) foarte.POP. (înv. de mărgărit sau de mărgăritar. ) 1) singur. banal.. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. (înv. care vindecă. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. (despre oameni) bun. dar n-am fată de mărit. de mic.. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. de mama focului. fără cununie. de zbura el de măgan. 1) care se aşază pe masă. de miazăzi. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. ) grosolan. meridional. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. ) moderat. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. din copilărie. de mare trebuin ă. moale. bătut. de măritat sau (pop.N. blamabil. de măgan. ponderat.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. în aşa fel. absolut necesar.CEZAR. (înv. 2) marcant. calificat într-un anumit domeniu. de mătase. . de marcă . (p. ) foarte ruşinos. de mai tîrziu. sudic.SAD. tare: ipau şi strigau de mama focului. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac.POP. şi-a făcut aeroplan. 1) care nu e de primă necesitate. de maramet. umilitor. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . 1) situat în centru. să mai fiu de-al meu măgan.EM. serviciu de masă . care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . este etc.ext. . fecior de ăran. vindecător: ierburi de leac . de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . fără veselie. dezonorant. ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. de lux. de marcă. 1) de firmă.POP..HEL. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . de mijloc. . mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. ) mărginaş. . 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. ) obişnuit. de mare circula ie. i se plîngea de scumpetea vie ii. şi reg..PREDA. ) mai demult... ) de mărit. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte. mediocru: este un autor de mijloc. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. şi pop. (înv. de mamă sau despre mamă. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . (reg. nu mai poate etc. somptuos: hotel de lux . renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian. HEL.) de . de masă. 2) potrivit (ca dimensiuni).POP. 4) (fig. generos.COSTIN . foarte. 2) de calitate superioară: edi ie de lux .BIBLIA.DOS. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine. de miere..) sau nu mai pot (nu mai po i. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan .EM. sînt (eşti. deosebit de . mătăsos. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. excesiv de elegant.. de mai nainte sau de mainte. în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. de mahala.NEGR. extrem de . din proprie ini iativă: Vlaicu. nu mai poate etc.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde.BĂLC.

ca-n basme.EM.i mijloace. 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . de nevoie. vrînd.BIBLIA. de calitate inferioară.. 1) mizerabil. demodat. de mit. (reg. de modă veche sau de veche modă. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). de greşeale cealea ce-s de moarte. fantastic. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. 2) sărăcăcios: via ă de mizerie. de mizerie. din proprie ini iativă.: de milă să nu le strice frumuse ea.. demn de aten ie.). grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune. 2) mortuar. de silă sau de silă. de milă să nu . (p.ext. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva). surprinzător. despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate. de mînă. de minune.. 4) (fig.EM. . (reg. de mîine. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol. de voie. 1) depăşit. 2) executat manual: lucru de mînă . fabulos. de mintea mea (a ta. trainic.AL.GR. de moştenire. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor. cu grijă să nu cumva . superficial: treabă de mîntuială . ) grozav.COSTIN . comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială. . pădurile şi luna vor face-o de minune. admirabil: dar cu slabele. de. vrednic de a fi luat în seamă. ) de mirat. credibil.. de mîna a doua.. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie .CEZAR. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului.NEC. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac.ISP.. de (un) moment. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei.. nevrînd: de silă.. a lui etc. de(-a) mirare sau (înv. de nezdruncinat... de modru-n afară. de silă de milă să nu . 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine.CAMIL..: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească. demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. 1) admirabil.MACED. trecător: iluzii de-un moment. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică. de calitate superioară. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. .. de milă.. de monolit. faptele. straşnic. excep ional..ISP. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte.. .P. de moştenire . extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune. care inspiră încredere. momentan.FIL.i plac făclii de moarte? EM. funerar: ce ai . de mîncare. de moarte. de moşie . (înv.. ) minunat. efemer.EM.AL. demn de crezare. DOS.. de mîna întîi. pasager.CAR. . 3) (înv. de scurtă durată. de loc din . (vrednic) de mirare.COŞBUC. de mir. minunat.P. slăbiciune de moment.. . 1) mortal: lovitură de moarte . sau de moşia lui .de milă de milă.. de prim ordin.. de milă fu nevoit a mai aştepta. de miraz.. (înv. ) din cale-afară. .NEGR. de milă. 2) foarte bine.i sînt de mirare. demn de a fi admirat. 2) originar din .

vechi: asta-i cam de multişor poveste. deoarece. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig. de neclintit. de născare. absurd. de mult ce.ISP.URECHE . de multe ori sau de cîte ori.: grec din naştere. de neîn eles. însemnată: are casă frumoasă. despre oameni) fără personalitate. (înv. ininteligibil. 1) (despre oameni) de origine. de origine din .CAMIL. . ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. neînduplecat.. de răul .: frumoasă de neînchipuit . marmorean: fa a ta de nea. 1) (urmat de prep. 1) rar.SAD. 2) foarte.MINEIUL. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă. excep ional de . de na ie. ) ferm. de necazul . extrem de . pe neaşteptate.. de necrezut sau de necrezare. nevastă de neam ş-un băiat la Paris.CAR. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde. de (sau cu) nădejde.DELAVR. 3) (despre vi a de vie. invincibil.GALA.... din pricina .CONACHI.. care există de multă vreme. de multişor. (înv. acceptabil. incredibil... originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu. de necaz. demn de a sta în muzeu. temeinic: nici nu mai mişcară din loc. cumplit peste fire.. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . de naştere de natură să . alb strălucitor.) de soi bun: ramurile unui cais de neam. de tot boul de nego . de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez.. . de neam. de neînlăturat. imposibil de descris. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia. indescriptibil. moldovean prin adop iune. (reg..CAR. cornărit cîte un leu.. de necrezut. (cuiva sau a ceva). din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. de neconceput.. în repetate rînduri. de mul ămită...de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. de (sau din) naştere sau de naşterea sa. de nego . (fig.... ) dis-de-diminea ă.ARGHEZI. fiindcă îi lovise cu nădejde.. impardonabil. de natură să . de nea. ) 1) destinat vînzării.SAD..NEC. . capabil să . şi reg. de nedescris. „din“) de loc din . de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul .. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM.. pomi fructiferi etc. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. apt să . de mînie. inevitabil.CAR. vetust. de mul ămire. din popor...ISP... 2) puternic.. 2) (fig. de ciudă. . de neiertat. ) mul umitor.VLAH. solid. pre ios.P. 1) imposibil de mişcat din loc.EM. . imposibil.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare. 2) de na ionalitate . (cuiva sau a ceva).. ) depăşit.. (înv.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. de neînchipuit . de nemîncate. inimaginabil: un peisaj mirific. 1) care depăşeşte puterea închipuirii.POP.. cu care s-a născut (cineva). 2) (fam. de nebiruit. de neînchipuit. de muzeu. drept mul umire: cîntare de mul ămită. de (sau din) năprasnă.

de (cu) noapte(a) sau (reg. de nevoia ..: de nu. de ocazie. ) din cauza .PRAV. de nici o trebuin ă.CORESI . (înv.. general. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare. de (sau dacă) nu .. ) (care este) potrivit cu soarta. .. 2) împreună. (înv.. în caz contrar . tagmă) cu cineva. datorită . de regulă. de (la) nouă neamuri. unde-i era de obicei culcuşul. de ocol. de foarte multe ori. 1) care ac ionează. pentru orice eventualitate: purta. gîrbovit şi de nimic.DOS. fără caracter: om rău şi de nimic. de (sau cu. ) întru) nimic. de obicei.ŞINCAI... alege-te. de ocupa ie. de ocazie! CĂL. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti.ext. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . schimb a ta coroană într-o ramură de spini.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . de noapte. de (sau pentru) ochii lumii. culege-te din crierii capului. nefolositor. (p. deloc.: întîrziară cîtva de nevoia iernei.LIT.. 2) (despre păsări răpitoare. ) fără valoare. de fa adă. de ocară.. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. 1) fără valoare.: trupe de ocupa ie . în genere: merse la cursuri ca de obşte. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. lucrează în timpul nop ii.. pentru a salva aparen ele. se tocise. .. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. de (sau (înv. ruşinos. de nici un fel.EM. de norocul (cuiva)..PANN . cumpărat sau vîndut ocazional.EM. (înv. 2) lipsit de orice merit. cu) noapte. de nici unele. CAR. PANN. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. de nord. altfel . ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască. un pistol. 2) (apărut) întîmplător. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă.POP. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. foarte des.. din) nevoie. 3) în mod obişnuit. de nici un fel.. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii. care ocupă temporar un teritoriu. for at.. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. inutil: toiagul său . nefolositor. 1) (înv. ) din (sau în.CAR. o ară etc. .STANCU. în mod obişnuit. public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie.URIC. încît nu-mi era de nici o trebuin ă. de toată întîmplarea. animale.ISP. silit. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii.VLAH. ocolit..URECHE. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. din timpul nop ii. de netreabă.NEC...GANE. fără importan ă.CONV. în zori. de obşte.. în comun.. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri. 2) constrîns.. ) necesar. defel.. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este.BĂLC. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său. 1) comun. nordic. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . indirect: o ia pe un drum de ocol. de formă. de obicei.

foarte tare. 2) la fel.POP. (pe) aici . despre fete) fecioară. francez de origină.. a fi complet diferit de . de natură . .. de na ionalitate: un celebru diplomat. (de) la o distan ă (relativ) mare. de-o mărginioară.de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte . minunat.. la fel: înal i to i de o măsură. în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. de paradă. (pe) de o parte .. de paradis. (reg. 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă.. care are caracteristicile. gros: un biet vînător. a se deosebi cît cerul de pămînt.. ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni. de ordine . cumsecade.URIC. de la oraş. ) de (sau la) seamă. . 2) originar: locul de origine al rîului . de origine. ) de natura . unul de celălalt: se iubesc .AL.. aspectul etc.PANN.. de-o seamă (cu cineva) sau (reg. ... mai de omenie. (fam..AGÂRB. .. de neam. cît cerul pe pămînt. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare. a nu avea nici o trăsătură comună. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM.. 3) de baştină. . 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus. ) de onor. de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis . .MACED. substan e) (foarte) mult.AL. deopotrivă.. şi io cum să nu greşesc. din alt punct de vedere . de o şchioapă.CR. de olaltă. şedea-n sat d-o mărginioară. cu caracter . spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie.ARGHEZI.. 1) de provenien ă. FIL.POP.... de o palmă... dacă pe bade-l iubesc? POP. . 1) într-un loc .. de natură: alimente de origine animală . genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură.. de (sau pe) o măsură. (înv. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă. 2) dintr-un punct de vedere . a deosebi albul de negru. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . virgină... CAR.. 2) iute. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte. 1) de încredere..HASD. 4) onorific: membru de onoare.HEL. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă... . 2) de demnitate: datorie de onoare . 1) bun. (înv. ) de obicei. de ochii lumii: patrio i de paradă . ) o inimă de aur şi bra ul de o el. de olac.. de omenie. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte. ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă.VLAH. de o el. de altă parte .. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata..STANCU . 3) de formă... sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă. de oraş. 2) unul de altul. probleme de ordin economic . 2) festiv. cinstit. 3) (despre materii. to i o ceată se făcură.NEC. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă... asemănător.HOGAŞ. foarte mic. (pe) de altă parte .. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului).. de ordin(ul). asemenea o elului: (fig. (pop.: să ne bucurăm de frumos.OD.: de o parte-l bat şi-l gonesc.: mă interesează orice chestiune de ordin intim. de domeniul .. de orice ordine ar fi acel frumos. . de-o făptură şi de-o samă. de onoare sau (înv... egal. splendid.. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă. jupuiau ara.. de ordinar(ă).DELAVR. care provine de la oraş.: albina [se deosebeşte] de viespe. a deosebi binele de rău.. ..GOLESCU. repede. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . pre de altă parte să întoarce şi vine. 2) (reg. (pe) dincolo .. (cale) de-o poştă sau de la o poştă. ...VARLAAM..

săptămîni.SAD. de popă. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. de plumb.. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. de periferie. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. tată.CR. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. vrednic de milă. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure.. de popularizare.ext.GR. (reg. de pe. de rînd: eu. de pază. 2) (fig. sălbatic. de perete. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . ) de mîna a doua: literatură de periferie. (pop. după) indica iile.BĂLC. provincial. de lîngă. (înv.AL. de neuitat. . 2) (în mod) inutil. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală. ca de poruncă. de pomină. (p.COŞBUC. ) pămîntean. de pomană. nici tu să fii urduros. cine este acest so de porunceală? FIL. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. ) 1) (făcut) la (sau pe.POP. întunecat: sub cer de plumb. ) (făcut) în silă. de pe urmă. de post.EM. . dorin ele. ) (în mod silit). constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. a întrece măsura. marginal. de pămînt.SAD. 2) (despre oameni) necivilizat. . de (sau pe) pleaşcă. ) profund. necioplit.) 1) (despre mîncăruri. de cuvînt: om de parolă. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică. (numai sau doar.DOS. de pe vremea în care . comanda cuiva. în opozi ie cu „de dulce“) de post. de pe cînd. de mîntuială: pot să te întreb. . 2) greu. se află într-o stare de plîns. însărcinat cu paza. aşa cum doreşte cineva. 2) (despre zile. (p. foarte pu in. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune. după. degeaba.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. de plop. 2) protocolar: vizită de polite e.HOGAŞ.ext. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. în) porunceală. zadarnic. (impus) cu for a. 2) (făcut sau acceptat) dinordin. a depăna din picioare. de (sau pe. de pisică. 1) care exprimă polite e. a merge foarte repede. prost. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie.AL.. 3) din polite e. jalnic: oraşul . (pop . politicos. a-şi depăna amintirile. păzitor: este îngeru-i de pază. de polite e. unde am fost primi i de pomană. 1) periferic. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. de poruncă.CAR. (reg. l-au băgat la başcă de pomană. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. a o lua la sănătoasa. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. 1) gratuit. mătuşă de plop a lui Andrei. un om de posleade. de parolă. de posle(a)de. a povesti din aducere aminte.PANN. de (la) pădure. 1) (înv. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. fără rost. . a divaga.. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. amabil. ) obişnuit. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . 1) plumburiu. . din jur. (p. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti).AL. a depăşi limitele.CĂL. de plîns.ext.REBR. de(-o) (sau spre) pildă.

2) care este potrivnic. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . de povară de pova ă de post. MAIOR. poştal: vagon de poştă . (pop. de potcă.. ori mor i ori cu zile. de ceartă. ARGHEZI . certăre : oameni de potcă fără de lege. 2) (despre oameni) care apar ine. de(-a) prima sau din primă. de price. mai ales. (înv. de precizie.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. 3) cu predilec ie. om de poveste. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. de postrig. să iasă la vînat. (foarte) exact. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. instrumente de măsură etc.. de preferat. (foarte) scump. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. duşman: să prinză. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. ) cu) preferin ă. nici unul. ) de calitate.. de povară.. la fel cu . (înv.ext.PREDA. de (sau (înv. un necaz posibil: mişcări încete. . ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. de pova ă. prin călugărire.CĂL. în care se posteşte.IORGA . 2) care serveşte cuiva ca exemplu.. 1) (persoană) care îndrumă. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară.. nici la moscali. prestigios.OD. de (sau cu) pricină (sau pricini). 1) preferat. (p.NEC. de precau ie.BOLLIAC. 2) obişnuit. pe măsura . n-ar mai fi ramas nici la turci. în zile de post. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. de preferin ă între 5 . 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post..de post de postrig de poştă de potcă de potriva ..BELDIMAN. dar îşi luară toate măsurile de prevedere.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. de prestigiu.. de postrig la călugărie. (înv. (înv.. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră. la) potriva . săptămîni.PANN. bun: aparatură de mare precizie..festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. de (mare sau (înv. de (sau pe.. faptele petrecute. pe mul i al i boiarnici de price. dintîi.7 p.POP... ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . ca sfat.. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. în calitate de martor.m. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. de praznic. (despre aparate.CAR. favorit: studiul istoriei . luni) în care se recomandă postul. (despre animale) care cară poveri. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. de poştă.P. povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. egal cu . pline de precau ie. ) mult) pre . asemenea.URIC.. de prăsilă..CAR. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol. . ) ar ăgos.gener. 2) (despre zile. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină. (în mod) preferabil.. . corespunzător cu . să sentoarcă cum a fost. ) de la început. de dispută. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă.STANCU. de gală. de predilec ie. ) care poate povesti.CORESI. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. . de poveste. înainte de toate. CEZAR. (înv.SAD.NEC. (p... de (sau ca) prevedere. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut.

.. abundent. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos.ISP. deplasat. de (sau în de) prisos sau (înv. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . primăvăratic: flori de primăvară .HEL.. de prost gust. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. care are caracter teoretic.. de primăvară. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . e salonul de primire. ) de sine stătător. superfluu. inutil. pozi ie de principiu . banal. 3) care poate fi primit. (înv.CĂL.CEZAR. (înv.TOP. de protec ie. mai cu seamă că era de pripas. . de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie.ext. ) de prisoseală. indispensabil.BRĂTESCU-VOINEŞTI. ) (despre oameni) progresist. de pripas.VLAH. (p. . ajunge a fi neîn eles. de lucru. indicat pentru primăvară. învecinat. care se află în jur. înconjurător. a renun a. independent. 2) a ceda.REBR. 1) de primă importan ă. de primprejur. . de puterea sa. . 2) de cea mai bună calitate. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. excelent. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul]. nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. şi unii. (înv. care se dezvoltă în timpul primăverii.ext. a face o reclama ie.ARGHEZI.PRAV.. care sprijină. de primire. ) de prisoseală (sau prisosit). unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. peste obişnuit. (care este. de toate zilele. absolut trebuitor. 1) a capitula. ajută. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii. specific provinciei: în oraşul de provincie. situat în provincie. şi-al ii de pripas. de încercare. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi.CR. abandonat. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). mult. 2) (despre copii) părăsit. de purtare. 1) (despre îmbrăcăminte. ocroteşte. la trac iune. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară .CEZAR. (p. de prim (sau de primul) ordin. zadarnic. de progres. de (mare) primejdie. de provincie. 3) care se efectuează. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. venetic: boieri de-o zi.CR. 2) (despre ore.REBR. din plin. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin].HEL. 4) care este potrivit. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . a depune o plîngere. (care este) în plus. ) (care este) fără rost.P.EM. a depune armele. .P. de muncă. 3) (despre oameni) străin.cu ferestrele la stradă. serveşte) de îmbrăcăminte. 1) (despre animale domestice. zile) în care se primesc oaspe i. o va creade giude ul. de (o) probă.de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. de purtat. (care este) din belşug. . 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta.SAD. boieri de ieri . de principiu (sau principii). liber: de va face ceastă mărturie. ) nelegitim. din flori: băiat din flori şi de pripas. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. mai mult decît trebuie. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc .CAR. 3) (glume ) extraordinar.

) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. 2) închipuit. de calitatea întîi. SAD. de rînd de rîndul .POP. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului.. care serveşte drept sediu (unei persoane. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească. de rangul al doilea sau de al doilea rang. (înv. (despre cuvinte. rareori.P. oral. de prima clasă. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. de rînd. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. de rudă. ) capabil să poarte sabia sau (p. de regulă.).POP. (înv. .PANN . în oraşul său de reşedin ă. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică.SLAVICI.. (sport ) la foarte mică distan ă. de rudă bună (sau mare.REBR. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi..GALA. 2) foarte pu in. 2) ruşinos.POP. supărător. de (sau din) rîndul .de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd. (reg. de ruşine. roditor. ) vrednic de laudă. .. de rîndul traiului. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. cu prea mare simpatie.MINEIUL.P. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . despre pomi) fructifer. (fig.SAD. de ridicat la cer.. cu) rod. mai vîrtos bărba i de sabie. cheie de rezervă . . de pu ine ori. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. expresii) ruşinos. ) 1) de prăsilă.POP. .ext. bogată). de rîndul acesta (sau ăsta). (p. de rudă rea (sau mică). de rîs. va putea fieştecare a le socoti de rost. 4) la rînd. (înv. ) comun. de reziden ă. 1) fără valoare. de revolu ie. unui organ administrativ etc. bogat): era de luminată şi bogată rudă. de rasă. înv. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg. 2) (reg. CĂL. 1) din popor.. . de rădăcină. ) de bază. de reşedin ă. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. referitor la . diferen ă. ) în privin a . de rangul întîi sau de primul rang.DOS.gener. (spec.PANN . de gradul al doilea. (înv. (înv. şi pop. ) duşmănos. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. .NEGR.HEL. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod.CAMIL. de calitatea a doua.VARLAAM.. (înv.KOG. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. (pop. fiiască plecăciune. ) 1) prin viu grai. de reşedin ă. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă. de data asta. neîndemnat. de rost. menit să înlocuiască. indecent. ) alături. 3) din proprie ini iativă. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. 1) superior. . ) de neam bun (sau mare. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă.. de rău. ales: un scriitor de rasă. de (sau pe.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. de răul cuiva. de rezervă. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. de sabie.CAMIL. ieşi balaurul din groapă. vulgar: vorbe de ruşine . trivial. în mod obişnuit.EM. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor.. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. (înv..ISP. de gradul întîi.

MAIOR. (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. a-i deschide cale netedă (cuiva). . 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . societă ii bune (care frecventează saloanele). haine de sărbătoare.CEZAR. a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). a mustra. a se mira foarte tare. sărbătoresc): lelişoară. (adesea peior. gura ta-i de sărbători. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi. puiule.CANT. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP.REBR. a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. a-şi spune ofurile (cuiva).POP. de sa (iu). cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet.SAD.. ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva.CAR..STANCU. aşi croi (singur) drum în via ă. decît să-şi închidă inima.. 1) a veni pe lume. a începe.. de salon. a deschide larg uşile. a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . de schelet. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. a se destăinui (cuiva). bărci de salvare. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. a deschide gura.. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. cubeilicul. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt.CAR. de sărbătoare sau de sărbători. de (sau pentru) sămîn ă. a deschide ochii. care serveşte pentru a salva: am cerut .POP. a fi uluit. ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă. a vorbi. a-şi deschide (sau închide) inima. ceremonios. de frumuse ea celor populare. . a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele).de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. aleanul inimii. de odihnă: săracul n-are soare. nici zile de sărbătoare!POP. de salvare. a croi. 1) (înv. a deschide (sau a rupe.POP. ci o genera ie de biruitori. fii cu ochii-n patru. a deschide apetitul. cetate de scaun. în care (oficial) nu se lucrează. de santinelă. ARGHEZI. a-şi descărca inima (sau sufletul. a face poftă de mîncare. . cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. idei cu o umbră . a-şi descărca mînia (asupra cuiva). aleanul sufletului) (asupra cuiva). de sapă. 2) pînă la sa (iu). (în mod) festiv. .. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. .CR. a tăia) pîrtie. 2) (ca) pentru sărbătoare. trup de flori. 1) (păstrat) pentru semănat. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. a fi ospitalier.SAD. 1) a se confesa. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă. 2) a-şi revărsa supărarea. . de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun.P.. mînia (asupra cuiva).LOV. de scaun. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. .. de săptămînă. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. a-i croi drum în via ă (cuiva). ) specific lumii mondene. care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat.

de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. a semnala (numai) defectele. PREDA .. a descîlci (sau a descurca) i ele.. a lua aminte (la ceva).. deschizător de drumuri. de sec. confec ionat după acelaşi tip. ) din firea .. hîrtie de scris. (despre mărfuri. pe măsura . (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. a descrie în culori negre. 1) la fel cu . ) comun. de o zi sau pe o perioadă din zi. 2) a ine seama (de ceva).GANE.REBR.CĂL. de seamă. a descoperi America.: [era] scunducel de stat. . importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii. (înv. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci..GCR. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală.. de (sau cu) scîrbă. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. ) 1) de post. .. POP. a desface o căsătorie. a limpezi o afacere.. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama . 3) pentru post.IST. a deschide un credit (cuiva). a pronun a o sentin ă de divor . (care se află) dejurnă pe timp de o noapte. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. săptămîni. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii. a marca primul punct într-o întrecere sportivă. de sfinx. surori) vitreg: mamă de scoar ă. asemenea. împreună cu alte obiecte asemănătoare. luni) de post.. . a clarifica.BUDAI-DELEANU. (care este) de o valoare remarcabilă. a deschide urechile. (p.. nu deşert de minte. .. senza ional: s-a petrecut . . în tot timpulnop ii. de seama lui. enigmatic. de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă.ext.CAR. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva.cu for a. pionier.COM.. ) a for a uşi deschise. de serviciu. de scris. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . de potriva . (a. ieşite din comun.. 2) (înv.VINEA. de mică întindere. (reg.a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. de scoar ă. astea-s chestii de serviciu. 2) împotriva voin ei sale. a credita. de seara pînă diminea a. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică. 2) (despre zile. iubitor de glume. a prezenta (numai) aspectele negative. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază... de scurtă respira ie. foarte deşen at la port şi cuvinte..BUL. din timpul serii. corespunzător cu .. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. de seama . de serie.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu. 1) a fi atent.SEBASTIAN. un incident de mare sensa ie. din temperamentul .. (care este) cu însuşiri deosebite. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile. ) (despre părin i. de seară.. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. 3) care se referă la serviciu... egal cu . VINEA.1648). ) 1) care produce neplăcere. poruncea a-l scoate de grabă. (care este) de o mare însemnătate. cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . iar... cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie. STANCU. a împrumuta (pe cineva). obişnuit.POP. (iron. 1) care se face... obiecte) fabricat. a unei institu ii etc.. 1) în tură de lucru la serviciu..CR. 2) (care se află) în folosin a curentă. banal: produc ie de serie .: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă. . (pop. de (mare) senza ie. fra i.. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară...

zadarnic. despăr ire de pat. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. căci se numea Porojan. sinele. deştept ca oaia. foarte mult.LIT. din. ) divor . ce-i al tău şi ce-i al meu. şi pop. monstru de sînge. . prost.. în întregime. fermecător. ) foarte apropiat. a deşerta sacul. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. (pop. 3) desfăşurat în cadru restrîns.AL. peste măsură (de mult).) din ini iativă proprie. de sus şi pînă jos. de sirenă. 2) grosolan. mai rea. ) a o zbughi.POP. a relata ce a aflat.STANCU.. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu.CAR. de sus şi de început. 1) secret.AL. (înv. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. a deslega calul de la gard.POP. a deşerta caşul. de(-a) surda. (despre copii) sugar. a fugi. (care ac ionează) (de unul) singur. împreună: am botezat de sîmbră. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru.AL. una plînge tot cu lacrime de sînge. (înv. FIL.VLAH. 3) sîngeros. ) a povesti. realizat etc.CONV. ) singur de (sau de la. exagerat: o. ) sineşi. . 2) (înv. ) degeaba. (reg.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. despre chipul lui. crud: scepticismul. de sus pînă jos. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. fără interven ia cuiva. de (sau (înv. . sinene) sau (înv. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang.POP.EM. excesiv. resurse proprii. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon. ) din. (înv. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . tainic. 1) roşu (aprins). să se influen eze cumva una pe alta. să ştiu şi eu .CR. de sîmbră. ARGHEZI . 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. de sîn. încîntător. (înv. ) cu) taină. ) din capul locului. dintre) sine (sau (înv. şi vocabularul. deosebit de frumos. de stinge (sau de zvîntă) pămîntul. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. vulgar: cunoştea mîniile regelui . ) în tovărăşie.. . necuviincios. (făcut. acum beau de zvînt pămîntul. de şoc. iubirea dulce iei.. fără a căuta să se atingă. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. părinte al turbării şi al sinucidului. ) cît despre el. întîi. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. una rîde.PRAV. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte.FIL. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. de sînge. (bun) de ştreang. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. lumea-ntinde lucii mreje. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. (fam. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude .CR. cu (sau prin) mijloace. intim: Cina cea de taină.CORESI. (reg. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi).POP. de şatră.

. de (sau pentru) toaletă. onorabile! daraveri de clopotni ă. erau cusute de tocmală. tare. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală .. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . de recuzită: pumnal de teatru.. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. fundamental.MACED.. 2) de cu toamnă. de talie. 2) (despre îmbrăcăminte. .. 1) fundamental. 1) foarte ..CAR. potrivit pe a lui vrere. (despre haine) de purtat la lucru. boieri şi cocoane de toată mîna. de toată frumuse ea. . foarte frumos. 1) care se referă.CONACHI..BOL.Z. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare..BLAGA . de tot .. . minunat.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. de tăvăleală. spre mîngăiere. de temei. dar învă ase bine meşteşugul. de tînăr. . amuzant. esen ial: întrebarea . rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot . de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. de tarabă. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru .REBR. foarte nostim. partida să fie remisă. (înv. 4) bine.. un burete de toaletă şi căr i. . .. de fiecare zi. din timp. de temelie. de toată ziua sau de toate zilele. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. de (sau cu) (mare) tiraj. m-am suit în pat. sau de toată . de teatru... zdravăn: pusese piele bună . principal.BACOVIA. ci unul de mare tiraj? STANCU.BRĂESCU . de timpuriu. se întîmplă .CĂL. ) băştinaş.. stimabile! CAR.CAR. de tocmeală. 1) de bază.oftă ea cu compătimire de teatru.NEGR. favorabil: el singur. 2) de to i. de toamnă.: era băiat de tot hazul.SLAVICI . dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. de toată orînduiala.. de toate. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru. 1) care este stabilit prin. de ticnă. de toată nostimada. 4) afectat. 2) cu totul.POP. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie. DUILIU. ) prielnic. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. mahalagesc. de toate felurile: era multă lume. 2) (reg.. folositor. de tot felul. principal.GHICA.. (p. variate: avem de toate cu îmbelşugare. ) greu. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa. de temelie. CĂL. 2) care se întrebuin ează în spectacol. de talentul. de teren. 2) de încredere. de toată mîna sau de multe mîini.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva. autohton. de talent. sigur: cum îl scăpa din mînă. ştia să facă o mul ime de pozne.CR. teatral: aşa-i slujba. 1) (lucruri) de diferite feluri. devreme: vream să plecăm. nu mai era de nici un temei.MAIOR. serios.. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. micule . trivial: chestie de tarabă. important. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . potrivit.ext. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală.

OD. variat.GHICA. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . de treabă sau (înv. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. trecător: la oamenii deosebi i. de tunet înfundat.COSTIN. deodată. de trup sau de un trup (cu cineva). răsunător. complet. ) în toată forma.i lumea ta uitată. de ultimă oră. de tranzi ie.i bagi degetele în ochi.) totuluş) tot.BUDAI-DELEANU. trup de trandafir. unei interesante epoci de transi ie. de batjocură. cinstit.. di undi pînă undi.CORESI... ) întru) tot sau cu (sau în. . fel de fel. silabe energice . lasă-mă să rup un fir. ) harnic. întru) totul sau (pop. în total: fusesă de to i şesă..P.CEZAR. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . ca tunetul: atunci răsunară.VINEA. 2) (înv. fructe bizare şi aurite de tropice. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. şepte mii de leşi. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. .POP.MAIOR. . de un cîrd de ani.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd . tranzitoriu: elemente pentru în elegerea . hloabe. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă. cu desăvîrşire: lasă. de tunet. sîne e de-a iiş. de un timp încoace. de tropice. folositor.. de trandafir (sau de trandafiraş). bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. 2) sătesc.. îi vini Soarelui cinca însurătorii. pe de-a-ntregul. 3) (reg. de unde pînă unde. mi te dă cu totul mie.scotei ochii cu degitili. de trei parale. cum să-şi închipuie? de un fel.) de trebuială. de trebuin ă sau (pop . 2) de omenie. deocamdată. ) cu (bună) treabă. (pop . de la tropice. (înv. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. ) care este născut din . de (sau (înv. şi casa c-un om de treabă. (reg.NEC. . (înv. de (la) ară.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile). . de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de. de trecere.EM. au împins pre nem i de la şan uri. de (la) un cîrd de vreme.EM. variat: mul imea păsărilor de tot soiul. de tot soiul sau (reg. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară.pe un timbru ciclopic.POP. puternic.HEL. ) de data asta. de-un rînd. de mai mul i ani.POP. 1) de la sat: pragul vilei de ară. capabil: că boii se in cu iarbă.DRĂGHICI. de proastă calitate: într-o altă droşcă. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. de(-a) iiş.POP.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. cînd Irod născutul lui cină făcea. momentan.CAR.BARBU.EM. priceput. mai de trei parale. 1) trebuincios. şi reg. necesar.i sco i ochii cu degetele sau de. vrednic de cinste. actual: ştire de ultimă oră.NEC. de. care este din aceiaşi părin i cu cineva. 1) în întregime. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. format de mărăcini de tot neamul. de o singură specie.. ) potrivit. 1) (înv. de trufă. ) cum trebuie.. (despre nume) de rîs. de to i (sau de toate). veneau cei patru cavaleri. nu se ştie cum: amu. de un moment... felurit: un gard viu . intermediar. COŞBUC. bun. foarte nou.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. a trage) ca pe ciripie. a înşela (pe cineva). a sus ine (pe cineva). ) a se da de-a rostogolul. (reg. a se duce cu poşta nem ească. a se duce (sau a merge) de-a roata. lua-l-ar (lua-te-ar etc. ) a proteja. 2) (fig. a ine) de nas (pe cineva). a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. a fi dus la groapă. a se duce (sau a veni) cu plosca. a duce de mînă (pe cineva). ) a se duce (sau a veni) în pe it.SAD. (reg. ) a merge pe jos. a fi bolnav. ISP. a se duce ca pe gura lupului.). fam. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. practicabil. unde era copilul. (reg. 1) a călăuzi (pe cineva). a amăgi. (fam. a pleca foarte repede. a sprijini. 1) a stăpîni. duce-s-ar etc. atitudine de compromis. să-i poarte de nas. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele.) dracului!. a duce cu cobza (pe cineva). . mă iei drept altul! drept răsplată.. a (nu) putea..CR. a pieri: boişorii mei s-au dus. pustia)!. drum (sau cale. a (nu) fi în stare.CR. a (nu) fi capabil (să . . ca urmare. (reg. ducă-se (duce-te-ai. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). fără a zăcea la pat. duce-mi-s-ar la pustia! POP. v. a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. a conduce. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. de ei etc.VLAH. a duce cu preşul (pe cineva). a se duce către Domnul. după cum le place lor. ca pe ciripie. ) a linguşi. a duce cu zăhărelul (pe cineva). (fam. ) a pleca pe neaşteptate. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva .) naiba!: dar mai grea e sărăcia. s-au dus cătră Domnul. ca pe gura lupului. crede că eu nu bag de seamă. duce-s-ar etc. ca recompensă. a duce boala pe picioare. nici alta. bătut. a dispărea. drum umblat. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. ) a induce în eroare (pe cineva). a trage mî a de coadă. a o duce cîine-cîineşte. a o duce foarte greu. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să .)!. (pop. mititeii.) pe (sau la.): cum. în) pustii (sau pustiu. linie) de mijloc. călătorie plăcută! drum călcat. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu.. a se duce cu nepus în traistă. drum bun!. a muri: ei. a duce (sau a purta. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a tîrî. 2) a duce cu vorba. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. ) a amăgi. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). a se duce (sau a merge.CAR. că mi-a i scos peri albi! CR. a dirija după plac (pe cineva). a purta cu vorba. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. ) nu cumva mă confunzi?. a păcăli. (pop. drept urmare. solu ie intermediară. merse drept. (fam. a porni) cu călcîiele înainte. a înşela (pe cineva). a se duce (sau a pleca. ducă-se (duce-te-ai. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. la stuful cu flori. (reg.POP. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU.. ) a da în judecată (pe cineva). a se duce (sau a merge. şi datoria ne face să le căutăm de suflet.

EM. să meargă fiecare la treaba lui. a provoca moartea (cuiva). a fugi) în lume (sau în lumea largă). a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR. a o duce foarte bine. dar te rog să nu por i flori. a purta pe umeri. a se duce (sau a pleca) unde vrea. a fi împovărat. în spate (pe cineva sau ceva). a intra. a petrece. a se duce la năvod. a salva (pe cineva sau ceva). a se risipi. a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. la limpede. la luminiş). ) a se duce la pescuit. ) a se duce direct şi hotărît. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. a termina (ceva). a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a duce în poală (pe cineva). a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva).ARGHEZI. a duce greul (unui lucru). a trăi anevoie. cum s-o scoată la limpede.P. de interesele sale: cei trei camarazi se despart. a face chefuri lungi şi dese. a se duce întins (undeva sau la cineva).PANN. a ocroti.CR. a finaliza. fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. ) a se deda pre) sihăstrie. a se duce (sau a pleca. a jindui: să nu mai ducem jindul. a se duce har un (la cineva).AL. a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a-şi vedea de treburi. a dori foarte mult. a duce jindul. a duce la groapă (pe cineva). ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva). a trimite. a se duce în (sau (înv. a o duce (sau a trăi) împărăteşte. a duce tot necazul. a (se) duce (sau a (se) închide.CAMIL. a băga) în prăpastie (pe cineva). a-şi vedea de lucrul său.ISP. (reg. a isprăvi.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ).). a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări).) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. 1) a scăpa. a se duce glon . a băga) la (sau în) mănăstire.Dumnezeu. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm.CAR. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). a se duce în lumea lui. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a duce la mormînt (pe cineva). a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. a se retrage la treburile sale. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). adică.EM. a avea de împlinit. a duce hăul şi greul. şi reg. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. (reg. doar ni s-or pierde urmele. a o duce greu. a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. a duce (sau a împinge.POP. POP. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR. a se întoarce la ocupa iile sale. a se duce (sau a merge. a se duce drept. toată greutatea unei case. a se duce intă (la cineva). (înv. a duce. a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări.POP. a pleca departe.

CR.. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). a o pă i: v-a i dus pe copce. (înv. că . a se duce foarte departe. ) a se duce direct. a face treaba) pînă la tindă. imprimîndu-i un anumit ritm. a trăi foarte greu. a ajunge să fie cunoscut de to i. a se duce rugă. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. a duce ogodul cuiva. la întrebuin are zilnică).CAR. ) a menaja pe cineva. a duce sfat. eu mă duc pînă la scaramurgului.NEC..POP. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. . au mers tins la Dan ca. a trăi: Dumnezeu. a muri.. şi reg. a-i lipsi ceva. . a compătimi (pe cineva). COŞBUC. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot... a duce trena a duce trena.ISP. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. (reg. a face ceva pe jumătate. a-şi duce nasul undeva. a garanta de ceva. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. a trece prin contrabandă. a (se) duce sau a trece. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). a da de nevoie. cu toată şmichiria voastră.LIT. a (se) strecura clandestin peste grani ă. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. a-şi duce povara. a nu se lăsa. . a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA. a dispărea: s-au dus to i. unul mai dă.ISP. (pop. a-şi duce traiul. despre obiecte) a se a se distruge. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). a se ine scai de cineva.POP. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. a se duce (sau a merge. a pă i ceva. a duce o via ă de cîine. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . HOGAŞ. a duce trai pe vătrai. a lăsa neterminat ceva. slavă domnului! sănătos şi voinic. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială. de-a dreptul. a se duce pînă la calea întoarsă. a duce lipsă de ceva. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. a duce (sau a aduce. a muri.. dacă nu vrei. a se duce întins: moscalii . a duce trena cuiva a duce trena cuiva. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. altul mai lasă. ) a îndrăzni să .. sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a se duce pe tocmală. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. a se duce (sau a merge) (în)tins. (înv. despre oameni) a o încurca. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). a(-l) duce sfîntul (pe cineva). ) pe copce).P. a-şi purta crucea. a se duce pe copcă (sau (reg. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu.. . 3) (fig. a se duce pe gotcă. a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. (fam. (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă.CONV. duc bine la tăvăleală. a fi durabil. a se prăpădi.EM. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). a duce o via ă grea. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. a se duce pocnetului. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. (fam. nu-i ajute sfînta sară. (reg. 2) a îndura ruşine pentru ceva.CEZAR. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. plină de lipsuri. 1) a răspunde. a se pierde. 2) (fig.

după datină. după mine. (despre îmbrăcăminte. să-l ierte Dumnezeu. dacă-mi aduc bine aminte.CR.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. Dumnezeu să-l ierte!.. ) după cît de. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are.SAD. după fiin a sa. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR.POP. a devenit insuportabilă şederea aici. (înv. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc. apoi.): după cît ştiu eu.CORESI. . pe urmă. just. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva. după fiin a sa...a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. după cum se întîmplă. după cum: rabdă pe cît vei putea. după cum se vede.. (înv..CAR... potrivit circumstan elor.. 1) doarDumnezeu. după cum.: după chip ca şi aceia. aista nu-i semn bun. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. după aceasta (sau aceea). ci-i după cum vrea Domnul. după părerea mea: după mine.CAR. legal. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. precum. care le ştie pe toate. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care. pe.. după (sau pe) măsură. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine .. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. după mine (după noi). după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc. din) cît. conform obiceiului.. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele.CR. ) la fel cu . în esen ă. în măsura în care.. din cîte se poate observa.CR. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră. Dumnezeu cu mila!. (vie) potopul!.). întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. a trăi laolaltă. după lege.CR..CR. după cîte îmi amintesc. . aşa cum.. în) măsura. turbat de mînie. după (sau pe. după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de . . de. după cum de mult va fi fost furtuşagul.CONACHI. după lege. este şi astăzi. după cum de .. întocmai ca. a duce via ă comună cu cineva. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. a fi cunoscut ca un cal breaz. după dreptate..: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. propor ional cu . dunăre de mînios sau mînios dunăre. după împrejurări. după bunul plac al cuiva..COŞBUC. care ştii ce milos sînt.. a se între ine. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca .. 1) (înv. potrivit legii. după capriciul cuiva. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. după înfă işarea cuiva. după chip ca .. PRAV. după (sau întru. potopul! . potrivit cu .. 2) cum.EM. o femeie nu spune niciodată tot. după (sau pentru) faptă şi răsplată. dracul. just. tradi iei. în felul în care .: nu-i după cum gîndeşte omul. foarte mînios. după cît ştiu eu.

. 1) a avea dureri de cap (din cauza . ) (care este) conform legii. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse .. ceva e suspect. cu pravila.).. 2) în limita..CORESI.. ) (care este) drept...REG. POP.. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!. după tingire. e de groază. după (sau pe. (fam. 2) (fig..POP. du-te naibii!. pe măsura posibilită ilor... potrivit cu . după toate probabilită ile sau (înv. e de comă..ORG. pleacă!: da’ du-te pîrlii.): trecea prin pădure.) sau după capul meu (tău. şi capacul. lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!.).ISP. după potriva .. ) după toată probabilitatea. fără să-l doară măcar capul. e cusut cu a ă albă. 1) vezi. treacă-meargă. du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!.. e cu ochi şi cu sprîncene. corespunzător cu . ceva nu e în ordine.. piei din ochii mei!. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. cît. după obicinuire. ca să nu mai aud de numele tău. poate. ) a fi îngrijorat (din cauza . ) lucrurile par să ia un curs neplăcut.: toate acestea. se poate?. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică.. după pravilă după putin ă după rîndul . (fam. e posibil? . după cît se pare. după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. ) în raport cu . 1) pe măsura puterilor. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i. după natură. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul.. după olaltă. du-te unde ştii!.MACED. e ceva de speriat. du-te dracului!.. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa.. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. (înv. după rîndul .. ca pe) pravilă sau cu pravila. dispuse dupe rîndul fabricării lor . e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). 1) mergi sănătos!.: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele. a lui etc. lui etc. e evident.i de treabă!. ce-o au după olaltă. pe măsura. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă.).CR.. e cu putin ă?. peşti din cărnuri delicate. lumina dentunerec şi marmura de daltă.. a-l durea capul (pe cineva). probabil..după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . . CAR.. e teribil. după toiul lui.. ) conform cu .COSTIN.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă.. după voia inimii după voia inimii. (înv. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!. după lege. după (sau cum e) tingire(a). şi petecul. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. după mintea mea (a ta. după obicinuire.. după toiul cuiva. în ordinea . (înv. a-i a-l durea capul păsa (de . acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi. după mutra lui.BUDAIDELEANU. OD.GALA. după părerea mea (sau a ta... (fam. e bătător la ochi. după putin ă. e cam albastru sau e cam albastră situa ia. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!... e flagrant. a (nu)-i păsa (cuiva de ceva). după semuire . ) vezi. a lui etc.. şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. după sac. soru ule! AL.i de drum!. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva).EM.. cum doreşte: îmblăm după voia inimii.N.).ext.. după semuire . e foarte greu. (p.. (înv... e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc..ISP. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. dar n-am cu ce mă-nvăli. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar..POP.

(fig. e mare păcat: ei bine. e prea de tot: las-o baltă. pu in lipsea să . e minune (sau ce minune) că .. e o nimica toată.POP... se cheamă era şi timpul să ningă. e (foarte) posibil.... sînt speran e să . era la un pas de a .).. se vîră.. ei bine . (despre oameni) a încărun it devreme. enciclopedie vie (sau ambulantă). e grav! el (sau ea) ştie . promite multe... interesul personal e mai presus de interesul străinilor. e mîncat ca alba de ham.. v.ZANNE. e dracul gol. va trece mult timp pînă să .... (sau de . e imposibil. (reg.. e nor sau sînt nori. enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să . e nădejde să . se subîn elege.. e peste poate. e nins în luna lui mai. e mult pînă să .. e o bagatelă. ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate. se putea prevedea. (sau pînă a ..IOSIF.. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că .. (sau pînă a . era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt.. ) e prost ca noaptea. e mult pînă a . (pop... primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul. e foarte apăsat de nevoi. e un fleac.. era mai (sau mai-mai. răsărirea multor talente. e nenorocire! e natural să .. e înnorat. e prea (sau prea e) de oaie.e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine . undra).: e nădejde s-avem ploaie. aproape.... e floare la ureche. e nădejde să .... (sau de atunci).. vor înlesni . e mult pînă să . (glume ) e bătut măr... e murat în varză acră e nasulie! e natural să ...... e-n regulă!. a trecut mult timp de cînd ...CAR.: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM. e păcat de Dumnezeu... e-n ordine!... e o bagatelă.. e (o) nimica toată. ) e posibil să . numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi ... e firesc să . e destul. (fam. în odaie la Ivan....POP. e suficient.. e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul.): uşor e a zice: plăcinte.. ne-am în eles! e numai gura de el. e nasulie!. e mult de cînd .: aşa e bine şi natural să fie.. e mult pînă a .... e un fleac. ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului. e de la sine în eles. dar e mult pînă a le face...).CAR. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP. omule. dar nu face nimic.: era mai ca să-l omor. e mult pînă să ... e o figură. e de mirare că . era şi timpul. cît pe ce) să ... era şi timpul e de ajuns. tot ce se poate: e foarte probabil . e descurcăre foc. ) e primejdie!.CAR. e de rău!. e normal să . are o minte diabolică. după cum spuneam .... el nu ştie cum şi pe unde. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd .. e lată ! el ştie ..CR. e nimica toată.. vorbeşte... e lată (rău de tot)!.... că marile reforme sociale şi economice ... sau ei ştiu .: e mult de cînd nu ne-am văzut.. era de aşteptat.. (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă.EM.. . e murat în varză acră. că prea e de oaie! e (foarte) probabil.... e un personaj..

. a nu lua în considerare. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa).. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine. a exista numai de formă. aducător de moarte (sau boală). 2) a încărun i. . a face apelul. e posibil. a ignora.. ) a se adresa unei instan e superioare. să ne dea o mînă de ajutor . a ploaie). a rîndui. e tun. 2) a se odihni după masa de prînz. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. a face cu ou şi cu o et. foarte exact. e vreme grea.. fii serios!. a face act de prezen ă. ) a asculta. a se albi (la fa ă).EM.. ) porcească) (pe cineva). (fig.. analiză lucidă a propriei conduite morale. 3) (jur. e tras de păr... seamănă leit. ) ce vorbeşti?. (înv. este în natura lucrurilor.. există posibilitatea ca . eşti nebun?. e prevestitor. exces de zel. a prevesti: parcă nu face i a bine.. a abuza de puterea de inută. a expune la aer. a se face alb. a aerisi. a se ivi..: e probabil că femeia mă iubeşte. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . că prea e trasă de păr! POP. a face prezen a. este (sau e) probabil că . a face abuz de putere. a vînt.. aduce ghinion. (înv. examen de admitere. ) a adopta solu ii nesigure. e semn rău: săptămîna mare . a-i face de petrecanie (cuiva). a insinua. .. (înv. a satisface serviciul militar. a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare .. punctual. a ucide (pe cineva). a face de două parale.POP. a lăsa la o parte. ) a aşeza.. a denatura.. a-şi face apari ia. vere.. a exista numai pe hîrtie. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva)... iaca. a veni undeva numai din obliga ie. a cobi. a face ascultare. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. 2) a chema (pe cineva). ca să-şi facă amiazul. este firesc.. căci e rău de boală. a batjocori. a face arătare.. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală).. din polite e. 1) a deveni palid. a face albul negru. a omorî. . a face aşezare. a face aluzie. a falsifica realitatea. (fam.CAR. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. examen de conştiin ă.PANN..POP. a face abstrac ie de . nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt. 1) a invoca (pe cineva sau ceva). a sugera. a face acroba ie (sau echilibristică). a face armata. e predestinat să . să nu prea lipeşti sau spoieşti. sîrguin ă. e sortit să . a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega.. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să . de nu vă mai astîmpără dracul . e scris să .SAD. e exagerat.POP. a(-şi) face amiaza. a apela (la cineva): am făcut apel la vecini. este în natura lucrurilor este probabil că .. a face a bine (sau a rău.P. namiaza-şi făcea. de la sine în eles. a apărea. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru). ) a arăta. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . şi-acuma fac nourii a ploaie.. a făcut destulă echilibristică.! CR. a face apel (la cineva sau la ceva).CAMIL. (înv. e rău de pagubă.

) a intra. a face baie. a cădea: era să facă bîca. VLAH. a (se) însănătoşi. a-şi face barba. a învinge.PRAV.. decisive. 3) a pregăti terenul. a reduce la zero. ) a combate cu argumente puternice..POP.). a se sfărîma. de . praf. a-i prii.. 2) a face parale. a se lăsa aşteptat. (sau ca . preferabil să . a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine...POP. a îmbogă i (pe cineva). CR. a merge. 2) a se bărbieri.DELAVR. a trage) cale (sau drum) (cuiva). a umbla. a fi bocnă. 1) a-şi tunde barba. pilda cuiva. 1) a face bucă i (pe cineva). a tăia. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). te face mii şi fărîme. pulbere. a face blatul. mii şi fărîme.. pămînt. a călători. a mînca fără plată.AL. ) a aştepta. ăndări.. a anula. a se bosumfla. a se face bocnă.. a face (sau a avea. 1) a bate. a (se) întrema. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. a face bine (sau rău) să . v.. a face bucă i (sau bucă ele. a face cale . a zdrobi. a face (sau a da. a se băşica. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. a face cale. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. a se îmbăia. ca mine să pă ească. VARLAAM .. (sau ca . a face cuiva rost să . a face boboane. scrum. (arg. a se nimici: paharul . praf şi pulbere. a emite monedă. 2) (fig. a fi gras: observă că a început să prindă burtă. a face blau. (reg.CR. a călători. a face bani. cioburi. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. a se sparge. a-i face bine (ceva cuiva). a nimici.NEC. a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. a face biruin ă. [ienicerii] le tot făcea cale. 1) a se îngrăşa.. 1) a bate. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi. ) a vrăji. a face ca cineva. grămadă. a se distruge.): ai face bine să treci pe la el. a deveni palid.. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.. a se face aşteptat. a-şi face bagajele. . a face bătaie. a omorî. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine.. .: să-i facă cale să fugă. a (se) face bine (sau sănătos). (pop.. . de-amu n-or mai face cale! POP.. a se duce: dragile mamii picioare..TOP. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. a prinde) burtă.P. a face (sau a pune) bot. dărăburi.. a (nu) fi de dorit. ăndări) (pe cineva sau ceva). a urma exemplul. (înv. a se face bucă i (sau fărîme. scrum. a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. ) a birui. 1) a lăsa să treacă (pe cineva). a se pregăti de plecare. a face bogat (pe cineva). zgură). a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. 2) a ajuta să treacă. a face bîca. a întîrzia. a-i face bine (cuiva cu ceva).. a face băşici.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să . de . (înv. a da drumul (cuiva): auzind aşa.CEZAR. a se face ca ceara.. 2) a fărîmi a (ceva). a hăcui.

a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov).AL.EM. 1) a-şi face pîrtie. CAR.POP. .CR. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). a face (sau a bate) căr ile (de joc). 1) a sfîrşi. nu venea. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii.ext. V. a face casa. a-i face capul calendar (cuiva). a face ca trenul. a eşua (într-o afacere).AL. a reuşi într-o profesie. .EM. a ucide (pe cineva). a face caraul. a bate. (despre alimente) a se arde. a se face ca sfecla. a se face cărbune. CEZAR. a se face că plouă. (înv. a se înroşi la fa ă. a gîfîi.. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul. a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . sfîrşitul) (cuiva sau la ceva). fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. m-aş duce. a şovăi: de urît m-aş duce. PANN. 2) (p. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. ) 1) a fierbe de nerăbdare. duce. a se încrucişa (cu cineva). a toca la cap (pe cineva). a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. despre bube. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. 2) a respira greu.. a da chix. 2) (fig. 2) a omorî. a i se face (sau a-i fi. a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. jos la vale. a fi solidar (cu cineva). . (fam. vin-la sînu-mi! EM. a-şi face cămaşa izmene. calea mi se face cruce! POP. ) a sta la îndoială.DOS. a face cap. a se întîlni. 2) a scoate în eviden ă. adecă îmi fac capul ceaslov. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. ca să se întîlnească cu el. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva. a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu .P.POP. de havadişuri. a face (sau a apuca) calea întoarsă. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. (fam. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. ) a da de piedici. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. pînă nu se coace. da mi-i calea-n cruce. şi pop. a se întoarce. zgomotos. . FIL. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. că ne-ai făcut capul călindar! CR. s-a făcut că plouă. a fi sătul peste măsură. a se face căpuşă. a face cauză comună (cu cineva). a-şi deschide drum: sus la munte. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. zău. 3) (fig.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). a face carieră. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. . 3) a da amploare la ceva. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . . a nu mai putea înainta.POP. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). a intra într-o tagmă oarecare. face ce face.: face el ce face şi cu mare greu scapă. şi-au făcut duşmanii cale. a face (sau a sta în) ceată cu cineva.

(fam. a ospăta (pe cineva). a face (o) cerere.AL. a face cobză (pe cineva). ) a face gălăgie. a face cîl i (pe cineva sau ceva).ISP.ISP. a plăti consuma ia (cuiva): şti i una.POP. a trata. de bătaie. a face (sau a scoate) coarne. a încerca. a se face cîrlig (sau covrig). 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. a se face preface că nu în elege. a ocărî (pe cineva). a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. . 1) a batjocori. a se ghemui. a zdrobi în bătaie (pe cineva). ) a snopi în bătaie. a face pe prostul: ei. (pop. a onora (pe cineva): mă mir. .MINEIUL. băie i? mie mi-e sete. ) a certa (pe cineva). 2) a fi spre lauda. a face fărîme. a face chiseli ă (pe cineva). a fi ud pînă la piele. a face clăbuci (sau spume) la gură. cînd vor fi la adecă. pînă cobză l-a i făcea. cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat. a se turti (de băutură): bea. (înv. a se face cocă. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă. căci e creştină. a se încovoia.PANN.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face.AGÂRB.CR. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . a supune. în stambă. spinarea dobă şi pîntecele cobză. a înainta o peti ie. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. a deveni îndrăzne . a lega fedeleş (pe cineva): atunci. (despre oameni) 1) a se înfricoşa. a se îmbăta turtă. a vorbi mult şi cu furie. iarna se făcea colac la uşa tindei. a deveni moale. ) a trage de păr (pe cineva). (înv. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a face cercare (cuiva). măre. a se închina la idoli: să nu. stimabile. a se face chinez sau a o face pe chinezul.POP. a face certare (cuiva). a pune la munci istovitoare (pe cineva). 1) a cere. a solicita. a face ciulama (pe cineva). . a face albie de porci (pe cineva). a face (tot) ciur (ceva). a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. 3) a fi beat. a face praf (pe cineva sau ceva). ) 1) a se ghemui. ) a chema (pe cineva). ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. a face o probă. . scandal. a omeni. în păr) (cuiva). că nu ştie nimic.BIBLIA. a da col ul. prea te faci chinez. a se codi. a da de băut şi de mîncat (cuiva). de se făcuse cîrlig. a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger.POP. a face col ul. bleg.. impertinent. 2) a redacta. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. cine face cinste? FIL. a face circ.NEGR. a-şi face coada colac. a se obrăznici.ISP. ş-or face coada colac.ISP. (reg. a face (o) (în)cercare. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică).. (pop. a(-i) face (cuiva) cinste(a). obraznic. a se încolăci: Grivei . a se strînge covrig. a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. de se turteşte şi cocă se face. 1) (înv.i faci chip cioplit. ci numai o cercare să fac. 3) a cinsti. a pedepsi (pe cineva). (pop. a găuri în multe locuri (ceva). l-a i lega. tămbălău. a se da în spectacol. a-şi face chip cioplit. a se face (sau a şedea) colac. a coti după col . 1) a cinsti. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. a face chemare (cuiva). dă-mi voie! CAR. 2) a fi vlăguit. 2) a umili.

1) a se cruci. a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). (sau a .. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. (pop..i faci! NEGR.. năzdrăvănii. că mă vede bărbatu! POP. murgule.ISP. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. a-i face costum de scînduri (cuiva).POP. a(-şi) face cruce. a cobi. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a face concuren ă (cuiva). badea conciu’ nu-mi făcu. (sau a . a face cre (ceva). a face conciul unei fete. de pozne. a naşte (copii): numai un copil o să face i. a ceda. făcîndu-şi din coada ochiului. a face cu capul.. a duce trei degete împreunate la frunte. 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul. POP. a se solidariza (cu cineva).: lumea politică face cor cu toată lumea. clăn ănindu-vă din ii. năzbîtii.. a face ceva inutil. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să .). a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . a-şi face cuib (undeva). a vinde pe datorie (cuiva). a se ine de boroboa e. nu-mi mai face cu capu.. a face cum îi vine la gură (pe cineva).DELAVR.. 2) (rar ) a prevesti a rău. a face complimente (cuiva). (înv. a se stabili. a face credin ă. să nu ne facem cruce cu stînga... a zămisli. a face cu ochiul. la umărul drept şi la cel stîng. (fam. ) a fugi foarte repede.. . a face cruce lîngă biserică. a şerpui: poteca face cotituri în drum... a complimenta (pe cineva).i mai face părul cre . nu. a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi.. a fi surprins. a face cotituri (sau coturi). ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. (reg. a considera pe cineva demn să .a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu . gîndeşti că-i moşul. pozne). a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva). de năzbîtii. am văzut altele mai straşnice! VLAH.. a-i face credit (cuiva). . uluit: ca mîni. la dracu. a trăi cu femeia altuia. a face cor cu .AL..ISP. a-i face cu măseaua (cuiva). a certa. a face cu degetul (cuiva). a face conac. săracul! POP. ) a se logodi.COŞBUC. (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite). a face copii. a face (sau a trage) cu geana. a-şi face cuib în cuibul altuia. a-i face cuiva onoarea să . ) a omorî (pe cineva). a face cauză comună cu .. a-şi face cruce cu stînga. a face crîngu poiană... a se încrucişa. a concura (pe cineva). nici cruce să. 1) a chema. a se uni cu . a face cuie. a-şi reduce preten iile.(sau a ..BACALBAŞA. a face concesii. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva). de trăsnăi. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e. a se aciua (undeva). a lăsa de la sine. (reg.. a se mira peste măsură.. a face corp comun (cu cineva).. a face cumetrie cu sărăcia.ISP. a încre i (ceva): hai. parcă-l văd ministru.). la piept. murgule .. (fam. bade. începu a-i face cu degetul. a-i face cuiva favoarea să . a coti.. a face cruce.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. a se închina: nici pe dracul să vezi. ) a poposi. a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele].

) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a dori. a face cumpărături. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. a-şi îndeplini îndatoririle. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt. a se îndatora. . el î i face cu capul.. (înv.. ) a se preface că are de lucru. a porunci. a se face de basm. a se remarca. decît fata îşi făcu curaj. a (se) face de batjocură.. a-i trage o săpuneală (cuiva). tare i-i drag! AL.LET. a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. a-şi face cuvînt cu cineva. a se distinge. a i se face (cuiva) de ... (reg.: i s-a făcut de ducă.EM. a da de ştire.. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva). a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva).. care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una. a ocărî (pe cineva).. anun at. se duse cu el la gîrlă.. 2) (fig. a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. a face cunoştin ă (cu cineva). a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui. a informa (pe cineva).a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că . a se îmbărbăta. se vede. a fi înştiin at. ) a nu neglija. a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata.. a face datorii.. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). ca să nu se facă vreun cusur la nimică.P.AL. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva).. a (se) face de rîs.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a face cură enie. a face cu ou şi cu o et (pe cineva).. a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului.. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. a atrage. a nu face cusur. a curta (pe cineva).PANN . a pofti să . pentru a-i cîştiga simpatia.CR.MAIOR. a chema (pe cineva): Ipate.POP. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva).. a cumpăra. a-i trage o săpuneală (cuiva). a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica.COSTIN. a se face cu treabă sau a umbla a treabă. a-i pune oala. obliga iile. a-şi face datoria. se opinti cît putu şi .POP. ) de ştire) (cuiva) că . a i se face cunoscut (sau (înv... a da de în eles (cuiva). iară ele fac cu ochii.BĂLC.PANN.. n-o lua numai pe auzite. a se face cunoscut. (înv. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente.CR. 2) (fam. a sim i o atrac ie puternică spre . a face cuvînt (sau cuvinte). a dojeni cu asprime. a conversa (cu cineva).. a face (sau a turna) curte (cuiva). a-i face cu ulcica (cuiva). a intra în vorbă. (reg. 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală..NEGR. a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. . 1) a deretica. a-şi face curaj. a avertiza. ) a certa aspru. 2) a încunoştiin a. a tîrgui.CORESI. (înv. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de . ) a cuvînta. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva). a cunoaşte pe cineva. cela . a sta de vorbă. ) a se în elege. a primi vestea că .. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu.

.POP. a (se) căpătui: am trei feciori. (reg. nu iubi pe fiecine.. a distruge (un bun. (înv. a-şi face de mărit. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. a falsifica. a (se) ruşina. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid.satului) sau (înv. vrăji etc. cînd stau de gîndesc. . de cap şi de ciolane). să ne facem de noroc. a face (sau a da) de căpătîi... a strica. 1) (fam. şi pop. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. a face din alb negru. a(-i) face de petrecanie (cuiva). a-şi face de vorbă (cu cineva). (fam.. a fermeca. a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. .POP. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. a face din cap că . a-i face de urît (cuiva). a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. ) a omorî.EM. ) a căuta ceartă. a face descîntece. MINEIUL. (înv. a păzi. a fi foarte harnic. a-şi face de noroc. a o face de oaie. de făceau noaptea zi cale de trei poşti.. (pop. a(-şi) asigura existen a. a face de patrulă. . un obiect).POP. Măria Ta . (reg. 2) a risipi. a batjocori (pe cineva). ) a face de rîs. ) a-i face capătul. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. . ) a munci fără odihnă. a părea că lucrează.. ) a (se) face de rîs. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. ) a se sinucide. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . (sau să . ) a face farmece pentru a se mărita. 1) a petrece zi şi noapte. neîntrerupt. a face de măscară. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap. a face o prostie. a face de pază (sau de strajă). ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva).EM. (fam.apoi să le facem de căpătîi. . .POP. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). să ne facă de urît. a păzi. 3) a lumina (ca ziua). să-i însurăm. a (se) face de panaramă. ISP..) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. a certa aspru.OD. a-şi face de seamă. a face de nevastă. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz.i faci neamul de ruşine. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. a se face de nici o treabă. a da gata (ceva). a mistifica realitatea. nu l-a i face de vînzare? POP. (fam.a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a face de dîrvală (pe cineva). a (se) face de rîs. a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. a vrăji (pe cineva). a-şi face de năjit. de cap i-a fost! POP. a face din iarnă vară. (înv .. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. 2) a-şi crea singur încurcături. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. a-şi face de petrecanie. a rămîne. 2) (fig. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane.. a patrula. dar îmi fac de seamă.POP. bătaie.). a se ine de prostii. (pop.POP.CAR. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc. a denatura. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva). a (se) căsători. primejdioase. spre a-i face de petrecanie. AL. că. a face de vînzare (pe cineva). ) a deveni nefolositor. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). a face de două (sau trei) parale (pe cineva). 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. a (se) face (sau a fi. (reg. a beşteli. a comite fapte periculoase.

a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău.CAR. o figură) (cuiva). a eşua. a face (sau a rupe) ferfeni ă. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. a face escală. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. a promite (cuiva). a face explozie. a-şi face felul.CAR. a face fasoane. regulii.POP. a economisi.POP. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. ) a făgădui. a face fa ă. 2) a se sinucide. (pop. a înfrunta. poftele. a face mofturi. ) 1) a-i face pe plac cuiva. posibilită ile. (înv. a face (sau a schimba) fe e-fe e. tăcînd. a se face dus(ă) de acasă. ) a dobîndi. precum etc. . a încerca toate mijloacele. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. a face fi e. 1) a da chix. a face din în ar armăsar. a nu se supune normei. 1) a-şi face cheful. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. a se fîstîci. şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a face figură de circumstan ă. a (nu) face fa ă împrejurărilor. fe e. s-a făcut dusă deacasă. a atrage aten ia. a trage pe sfoară (pe cineva). a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. a face făgadă (cuiva). şi pop. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. figura. (înv.CR. ) a merge. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a-i juca un renghi (cuiva). că de mult î i făceam feliul! CR. a umbla. a distruge. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. a omorî. a face excep ie. a o face fiartă.POP.CAR.CAR. a face economii. a exagera (valoarea. a sări în aer. . a rezista. a păcăli (pe cineva). cum îl duce mintea. nazuri. a se bifurca. (fam. a face epocă. a exagera. a face după (sau de. a face (aşa) după cum (sau cum. a fi peste măsură de zelos. 2) a face cum crede de cuviin ă. 2) a se face de rîs. a face tot posibilul.CR. a urma sfatul (sau porunca) cuiva. a (nu) se descurca în împrejurările date. a face dobîndire. a exploda. a se face drumul cruciş. a se sclifosi. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. a se opri. (înv. a face drum (sau cale).SL. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. . a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă.CR.) zice (sau porunceşte) cineva. a face mofturi. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. începe a face fe e. a i se face dor (de cineva sau de ceva). ai a face drum. rău cap ai avut! CR. a face exces de zel.ISP. a ine piept. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. 2) a da gata. a înşela. a-i face felul (cuiva).

a face menajul. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci. a face gura pîlnie. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva).MINEIUL. a face gospodărie. ) a avea pîntecele plin. . (pop. a striga. d-om intra! ISP. (înv. ) a goni. a face groază (cuiva). ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. (înv. a face galerie. a ipa. a se îmbăta. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos.POP.. şi te lă. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. face fîn. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. în iad. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. a-i veni ame eala. (înv. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. 1) a se găti. a face sluj. a face gaură (sau bortă) în cer. 1) a doborî (pe cineva). la un spectacol etc. a se face fugit. a-i pune be e în roate (cuiva). a face goană (cuiva). a prigoni. a face ghem. gîndesc că numai în pizmă. a se ghemui. a cosi. scandal. a pune) grămadă (pe cineva). a-i face greută i (cuiva). a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). a face pe placul. a se face frumos. a aprinde focul: fata aducea apă. ori strînsă. a se face ghem. a face focul. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a-şi face gînduri (sau închipuiri). a face gîlceavă. a face glume. a face gît. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. a-şi face griji.COŞBUC. a bea (foarte) mult. a aduna la un loc. a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. 2) (despre vreme) a se îndrepta. făcută ghem. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului.AL. a-i crea probleme. scandal: to i strigă şi fac gură largă. a gîlcevi. a face gălăgie. (înv. 1) a provoca ceartă. (înv. 3) a strînge. 2) (fig. a i se face rău (cuiva): plîngea . a face foale. a i se face galben înaintea ochilor (cuiva).VLAH. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. pe gustul cuiva. a(-şi) face grijă (sau griji). a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. merge ziua. a face gălăgie. ) a îngrozi (pe cineva). fa. a se face galben.ISP. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale.. a se îngrijora.POP. a băga zîzanie. 1) a depăna. a vocifera. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură .a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. (iron.POP. ) a face plîngere împotriva cuiva. a face (sau a da. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a se face frate cu dracul. a face gură (mare sau largă). ) a (pre)găti. te fă frumoasă! POP. 2) a mototoli. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. a face frumos.POP. făcea focul şi punea de mîncare. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. 2) a face intrigi. a se împodobi: du-te acasă. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. a face greutate asupra cuiva. a face gata.POP. a se sume i.POP. a face gătire. buhoasă. a glumi.NEC.

a înghi i amarul făcînd glume.GHICA . a(-i) face pe plac (cuiva). 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. a face iarmaroc. a înhă a (ceva). a (se) face (tot) huc. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. a (se) face iască. ) a (se) sfărîma. a drumurilor. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). . a plăcea. a face hareci (asupra cuiva). a face împăr eala. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . 2) a se îngrăşa. a fărîmi a. a consola.URIC. 1) a se usca. (reg. 2) (fig.. a şcolilor. a-şi închipui.CR. a face (sau a produce) impresie. a face inventarul. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva)..POP.AL. a izbîndi. ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. (înv. a apuca repede.URIC. a face hîrcă (pe cineva). a se face huhurez. 1) a fi preocupat numai de propriile interese. 1) a suferi de guşă.SAD. a se amuza. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. ) 1) a tăia în bucă i. a mîngîia cu vorba (pe cineva). a inventaria. a face pe dracu-n patru. 2) a se repezi (să ia ceva). a bate măr (pe cineva). ) a împiedica pe cineva. ) a ispiti (pe cineva). a face împiedicare (cuiva). AL. (fam. afaceri etc. a face (sau a da) iama. a face haz de necaz. a satisface capriciul. (reg. (înv. a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. treburi. a se tîrgui.CAR. a face imposibilul. a sfărîma. a face izbîndă. (reg. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. a face hîrburi.. a face haz (pe cineva). să se facă havalea la boierii pămîntului. ) a face de rîs (pe cineva). a spera neîntemeiat. a face (o) hara-para. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice.. a-şi forma o impresie. şi publicul făcea un haz nespus. a-şi face interesele. a face hăis (sau hăisa). (fam. (reg. a face hunie. a face hap. 1) a rîde. a face haz (de cineva sau de ceva). a năvăli. ) a face cale. a prinde. a avea efect. în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură . 2) a lua în rîs. a face ispită (cuiva). a-i face inimă bună (cuiva). a o lua la stînga. a-şi face iluzii. cheful (cuiva). a atrage aten ia. a se amăgi cu lucruri irealizabile. a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. 2) a-şi face nevoile. a(-i) face hatîrul (cuiva). ) a da în sarcina. ) a învinge categoric. (înv. a-şi face speran e zadarnice. a face havalea (la cineva).. a mărun i (ceva). (reg. a face harcea-parcea. 2) (fig.POP.URIC. ) a provoca învălmăşeală. a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. a sparge. să vă facă inimăbună. simulînd voie bună. ) a se tupila. . (înv. a împăr i.

a face jocul cuiva. ) a munci din greu. a (se) face linişte. a face jaf (sau (înv. a face jertfă. 2) a face (fără voie) o poznă. decît să facă jalbă la împărat. a-şi face loc. a se face în patru. cu rugare smerită. a face lectură. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. a face înfruntare (cuiva). a înainta o plîngere. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. a judeca. 2) a determina pe cineva să tacă. striga el.POP. 2) (fig. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. a face înştiin are. a conveni. a citi. (înv. a nu mai face zgomot. a face în două (sau în patru) (pe cineva).MAIOR. a face jalbă. ) a pierde vremea.) păr i: cînd ajung la moara nouă. a omorî. a jefui. (înv. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. ) a-şi închipui. a face îndrăznire.CR. a o face lată.P. (înv. a practica onanismul.ISP.LET. (înv. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. a face întristare (cuiva). decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. cu baltac patru-l făcea. a face lipsă. a face (o) învoială (cu cineva). a face în neajuns(ul) cuiva.PRAV. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. ) a face ceva în dauna. a face labă sau a o lua la labă.COŞBUC. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . a înşela (pe cineva). ) a îndemna (pe cineva). a se face la loc (sau iarăşi). o prostie. a necăji inten ionat (pe cineva).NEGR. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. ) jac). a-i face îndemînă (cuiva). a face loc. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. ) a-i produce. a cădea de acord. a face înşelăciune (cuiva). a jertfi. (arg.ISP. a face îndemnare (cuiva). a da sentin a.POP. a lăsa să treacă: face i-mi loc. ) 1) a face un chef straşnic. în defavoarea cuiva. ) a hotărî. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). patru etc.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. ) a face cunoscut. să nu mai facă zgomot. a jura.) păr i. ) 1) a se masturba. să facă o învoială. în patru etc. ) a înfrunta (pe cineva). a-i face în silă (cuiva). (reg. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. a face lege. ) a îndrăzni. (înv.CANT. a produce o pagubă: nici lipsă fă. calea lor se face-n două. a redeveni: se făcu om la loc. a face jurămînt. a tăia în două (sau în patru). ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. (fam. a se desface în două (sau în trei. a se face în două (sau în trei. a face judecată. a permite accesul. a încunoştiin a.POP. să aud ce nu e e crezut. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu. 1) a tăcea. (înv. a servi interesele cuiva. (înv. (înv. ) a întrista (pe cineva).POP. a-i înlesni. (înv.

2) a-şirecunoaşte vinovă ia. a necinsti. ) a clarifica. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. pentru a putea ine lichide. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . 2) (fig.ISP. 1) a masa (pe cineva). a face mea culpa. (înv. ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. 2) a certa cu severitate. a distruge. 1) a mărturisi.POP. a face mîlcomire. (arg. a se chirci (pentru a nu fi văzut. a face de doi bani. . a creşte. luntre şi punte. nu-i vorbă. ) a-i trage o bătaie. . a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a face paf (pe cineva).. a face metanii. a se face miel de ghindă. a face lux. 2) (fam. a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. a bate metanii: îi face metane-n post. a se face mare. (fig. costisitoare. ) a chibzui. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. a face mar (pe cineva). a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a face mărturisiri. a se face mititel. a face milă (cuiva).CR.POP. a se îndura. ) a fi zgîrcit. (reg. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. a face mizerie. a începe bătaia. milităreşte (cu cineva). a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri.CR. o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. a-i muia oasele (cuiva). a încerca imposibilul: s-a pus el. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. a-i face neplăceri (cuiva). îi făcu mai scur i de cîte o palmă. (înv. a-şi da toată silin a. a se face (sau a deveni) (mai) mic. ) a da de pomană.LET. a certa rău. a şicana (pe cineva). 1) a-şi face capriciile. a-i face mizerii (cuiva). (spec..MINEIUL. (reg. poftele: numai dracul . a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă.. a-şi recunoaşte vina. a face praf (pe cineva sau ceva). a face militărie (cu cineva). 1) a lumina. ) a se produce învălmăşeală.EM. a face mofturi. a fi lipsit de caracter. chefurile. a face marafeturi. îşi făcea mendrele printre muritori.SAD. a se strînge. ) cruce. a face (un) masaj (cuiva). făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. a limpezi. (înv. ca să scape de el? ISP. a duce o via ă fastuoasă. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). . a-şi face mîna greblă. a-şi face mîna căuş. a se face mănăstire. pentru a nu scăpa nimic printre ele. umil. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. a viola (o fată. a se purta sever. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. a deveni timid. a face meşteşug. 2) a-şi bate joc. a face (de) mascara (pe cineva). gusturile. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd.. supuse sub picioare pre vrăjmaşi. a depune toate eforturile. scară) şi punte. a da mîinii formă de recipient. ) a se ploconi. alte măsuri. a-şi face milă (de sau cu cineva).

) a face pe prostul. (înv. (despre oameni) a se ghemui. 3) a i se năzări. a face morman (pe cineva). pe niznaiul. a strîmba din nas. 2) a pune nart. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. ) a zdrobi. că se făcea moarte de om. a face morală (cuiva). . ) a se ghemui. a face mototol (pe cineva). a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). ) a se frămînta.. a face (băi de) nămol.PANN. a dormi. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a lua ini iativa: a făcut nart la arină. a face mobilizare. (despre copii) a se culca. a culca la pămînt. a(-i) face nădejde (cuiva). 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . (reg. o făcu mototol după uşă. s-au ascuns în codru .AL. ) a boci. a se face mî ă. a se da de ceasul mor ii..a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). (înv. a refuza mîncarea din cauza unei supărări..P. a face mofturi. nazuri. a-şi face moarte (singur sau el însuşi. a omorî (pe cineva). a supăra (pe cineva).POP. a face monopol. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. (reg. şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului. 2) (fam.. 3) a face gălăgie. ) a muta (pe cineva). a face naveta. a se face covrig. a se strofoca.PANN. a se supăra pe mîncare. (înv.NEC. a face mutare (cuiva). a se preface că nu în elege. a face mutre. 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. a-şi face nălucă. a face necazuri (cuiva). 1) a face începutul. (înv. a face nart (la ceva). a mobiliza. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri.GHICA. cu mîna lui). a-i deştepta speran e (cuiva). a face mumă (pe cineva). a se face mototol. moarte-mi fac cu mîna mea. ISP.PANN . (fam. a fi năzuros. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată. ) a mîngîia (pe cineva). a face nani. ) a căuta. tocma ca un copilaş. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz.OD. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . POP. a moraliza (pe cineva). a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. a face nazuri. a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. să facă băi de nămol. (înv. a(-şi) face nadă.POP. a avea capricii. 2) (fig.AL. a face muzică.CEZAR. a face năvod de oameni. a(-i) face (în) necaz (cuiva). a face mofturi. .DRĂGHICI. a se sclifosi: muza îmi face mutre.GR. POP. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. . şi pop. a produce supărări (cuiva). (înv.. a face mofturi. a face mîngîiere (cuiva). a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. (reg.. a face nazuri (sau naz). ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. a se face (sau a fi) neam . a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. lui Attila. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap. despre fete) a dezvirgina.

a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui. a nu mai vedea bine (de supărare. a face nedreptate (cuiva). 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. 3) (fig. (înv. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . a face nevoie (cuiva).. fig. a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom.i mai face obraz! CR.CEZAR. a anula. a-şi face (sau (înv.a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). a nu face nici doi bani. de-ş făce obraz. (înv. a-şi face obraz. ) a juca o partidă de biliard.. (înv. ) a ocărî (pe cineva). a face o achizi ie. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . a face opinie separată. (fam. a face nefer (pe cineva). 2) a se preface: ia las. a se face nevăzut. a pleca brusc. (înv. . ) a ine piept (cuiva).ext. (arg. a nu face cinste (cuiva). a face obraz (la cineva).numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . un rău (cuiva).CEZAR.SAD. (rar ) a reduce la zero. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. 1) a se pune bine (cu cineva). a se face niznai sau a face pe niznaiul.STANCU. urcîndu-se la cer. de mînie). (reg. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. a face ochi. a face ochi dulci (cuiva). întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). a face oastea. a procura (un lucru rar). (fam. a face noapte albă. a se scula din somn. a face notă aparte. a curta (pe cineva).URECHE.DRĂGHICI. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul. a face numărul cinci. (p. ) a întemeia o familie.NEC. a face nulă..PRAV. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească.. . a rămîne treaz toată noaptea. şi reg. a-i face o belea (cuiva). a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. a obstruc iona. ) a păcăli (pe cineva). a face o călătorie. a face ocară (cuiva). ) a i se uşura) nevoile. las! nu. a-i face o dandana. 1) a se trezi. a dispărea.. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal. ) a provoca neajunsuri. a face o bilă. a efectua serviciul militar.POP. . a i se face negru (sau roşu. 1) a construi o casă. cînd îşi făcea nevoile. ) a fura. după cneazul Ragivil . ) a (se) nenoroci.P.P. necazuri. a face o casă. a nu avea nici o valoare. ce pururea le făcea nevoie. măi omule. a face curte (cuiva). 2) (înv.. a călători: au hotărît să facă această călătorie.FIL. ) a nedreptă i (pe cineva). a băga în bucluc (pe cineva). a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. a nu valora nimic.. a achizi iona. a face obstruc ie. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz.DELAVR. a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele.

a face olat (cuiva). a face o inspec ie. a face o reveren ă. a face ochii mici. greşeli). a se uita de jur-împrejur. a face opinie separată. a face onoare (cuiva). a fi motiv de mîndrie. a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a cuceri (o femeie). a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . om îl face. 2) (fam. a se purta urît (cu cineva). ) a pleca în potiră.. a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a face o haltă. pe cale de a adormi. a face o lipitură. ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. (fam. a face omenie (cu cineva). ) a fi în elegător.POP. a certa cu asprime (pe cineva). o boroboa ă. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). a da olat (cuiva). a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a face o favoare (cuiva). a întrerupe termporar o călătorie. a educa. a fi atent. ) a agă a o femeie. de fală (pentru cineva). a face o gură cît o şură. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. să-mi fac ochişorii roată. a face o încercare. a se opune. a face opozi ie. a face o cucerire. a onora (pe cineva). la o recep ie etc.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. 2) a face o concesie (cuiva). ) a juca o partidă de căr i. a-şi roti ochii. 1) a lipi ceva. a instrui (pe cineva): şcoala .POP. o experien ă. a se destrăbăla. a căsca gura mare. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. ) a face o poznă. a face o probă. apoi la brazdele grădini ei.CAR.CAR. a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. 2) a se preface că nu vede. a-i face o măgărie (cuiva). a se plimba. a muştrului zdravăn. a încerca. a face ordine. calificarea (cuiva). 1) a favoriza (pe cineva). 1) a fi foarte obosit. . a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale.CANT. a jigni (pe cineva).PANN . a deschide. a-i face un rău (cuiva).a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). v. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere. a face o poteră sau (reg.. a provoca. (înv. a face orgii. a veghea. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). actul arătat nu făcu două parale. a face (sau a produce. a face om (pe cineva). să mă uit la lumea toată. a face o glumă. a testa. a face o foi ă. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor.CAR. (pop. a face o nefăcută. a disciplina. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. a deschide o paranteză (sau paranteze). binele de la dînsul voi cunoaşte.. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. a face onorurile casei (sau ale balului). 1) a asigura pregătirea. privirea: mai scoatemă-n deal odată. a se împotrivi. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala.. a făcut o sumă de greşeli politice. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă.CAR. a face o digresiune (sau digresiuni). a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a ordona. a face o plimbare.

pe to i ne fac papară.. a doborî. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută.POP. ) a condamna. a face parale a face parale .CAR. a face (toate) parale(le). a parada. sau pe la . a bate. a arăta bine. ) a se osteni. a strînge bani: lapte.): fă o roată pîn-acasă.CAR.i spun una. . a scădea. a face o tablă (pe cineva).. a învinge. o raită (pînă la . a culca la pămînt. brînză. a pansa. a face parale (sau bani. a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. avere). a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. rămîi paf! a face pagubă (cuiva). a merita (pre bun): coada lui cea lungă. a ispăşi o pedeapsă. a face o săritură. a-i face o rugăminte (cuiva). a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche). unt şi ouă. (fam. a (se) face paradă (de sau cu ceva). a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. (înv. (înv. a mustra. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace.PANN. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva). a face papară (pe cineva sau din ceva). ) a se purta rău (cu cineva): nu. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi. ulei sfin it sau agheasmă.POP.. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. a ajuta. a face paosul (cuiva)..BOL. a(-i) face o surpriză (cuiva). a se strădui. a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. cu ochiuri sclipitoare. a agonisi. d-sale îi merseseră treburile bine.. a-i face o salată (cuiva). a-şi face osîndă (cu cineva). a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva). a face osteneală. a da o fugă. a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. a ruga (pe cineva).. ce făcea paradă cu titlurile. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. a osîndi (pe cineva).). a sări (o dată): face o săritură înapoi. (reg. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt. a face (sau a pune) pansamente.. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale. a fide calitate. a-şi face osînda. . a face o vizită (cuiva). a cîştiga.CR. tărăboi (cuiva). a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă...CR. a uimi. a ului.a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la . a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR.. a face paradă de . a face (pre) osîndă (cuiva). a (se) face o scădere (sau un scăzămînt). (fam..CAR. a vizita (pe cineva). a se grozăvi.NEC. a bandaja. a-şi da importan ă. a-i face o situa ie (cuiva)..CĂL. a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de .. făcuse avere.BRĂESCU. făcea toate paralele. a-i face scandal. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. ) a certa. ca să ne facă o surpriză.i mai face atîta osîndă cu mine! CR.CR. a (se) diminua.

a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. a se pasiona (de ceva). voie. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. (sau dintre . pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. pofta. vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. a apar ine: o foaie oficioasă . (înv. ) a distruge.AL. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. (reg. a se face că nu aude (bine). pămînt. a face părălu e. ) a pleca: fă paşi! a face patron... a face pe-a surdul. ) a scoate parte (cuiva). (pop. placul.voia: Dumnezeu . parteşi face. a(-şi) împlini.. 1) a se feri de muncă.GHICA.CAR. a distruge. nu tot pe-a [l] mor ii. ) a părăsi (pe cineva). aş face poate şi eu pasul acesta. a (se) împăr i. a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. a face pe boierul. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. poftele. a(-i) face parte (de . cine-mparte.CR.POP. a face paşi.. a face păsat (pe cineva).POP.. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). ) a sta la pîndă. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face. a face pedeapsă (cuiva). . a face o faptă rea în dauna cuiva. a nimici. a face părtaş (pe cineva la ceva).CR. a face patul (sau culcuşul). a i se face părul puică (cuiva). ) a pedepsi (pe cineva).PANN. a face praf: fă-mă.HEL. a bate (pe cineva).). a face pe chef a face pedeapsă . poftele. a face pasul (acesta)... a zdrobi. a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a face pastramă (pe cineva). a-şi face părul. a face părăsire (cuiva). a se coafa. a(-şi) face parte.. dorin ele. ) a-şi serba ziua numelui. a oropsi pe cineva.. (înv.. gust. (reg. a(-şi) satisface capriciile. damblaua). . ) a certa cu asprime (pe cineva). a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. a(-i) face rost (de ceva cuiva).. poftă.. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. a fi unul dintre elementele componente ale . a(-şi) face păcat(e) cu cineva.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din . şi fam. ) a i se face părul măciucă (cuiva). a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. că eu m-ascund dup-o stîncă. a face pilaf (pe cineva).ISP. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan. sau din .. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva). a face părtaş (pe cineva la ceva). (reg.... a snopi în bătaie (pe cineva). plac. 1) a împăr i. făcu un culcuş stăpînului său. (reg.AL. nu-mi da om care-i urît. ) (cuiva) sau (înv. a fi membru al . voia.. a face pe (sau după) chef (sau dor. Doamne. a slăbi foarte tare. a face parte din . a face (ceva) pardale. a (se) face (în) păr i. 2) a aştepta să fie servit. lut. (fig. că e păstrător. (fam. a se face (sau a fi) pastramă.. a face pătul.. ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună..

) a dispărea. a face peniten ă. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. a face (la) piroane (şi la cuie).. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. (reg. a se da drept moral. a-şi da aere de nevinovă ie..CAR. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. a face (sau a căpăta) picioare. (fam. a face pe iezuitul. a-i face pe obraz (cuiva). sau ori ce-i face. 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică. a încerca să fie şmecher. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. că de-i face pe treabă. (reg.i fie degeaba. ) a se face prost. a face pe gînd (cuiva). a se face că nu aude (bine). a face pia a. ) a se opune cuiva. a ului (pe cineva). n-are să. a face pilaf (pe cineva). (fam. şi făceau la piroane şi la cuie. a face pe rîiosul.a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru.CR. a simula moralitate. a se grozăvi. ) a bate foarte tare pe cineva. (fam.POP. a face pe grozavul. a o face pe fanariotul. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. a-i fi foarte frică. (pop. (reg. a(-i) face pe treabă.CR. şi reg. a face pe mironosi a. a fi înfumurat: să-l vezi . a-şi face pe parte. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. ca să faci pe gîndul meu. viclean.ISP. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. . (fam.POP. a-şi face (averea) pere-mere. a face pe nevinovata. timorat. a se purta cu seme ie. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). ) a ine să atragă aten ia.CR. (fam. ) a-şi risipi averea. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). a i-o face pe piele (cuiva). ipocrit. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. o făcea pe nebunul. a face pe şmecherul. a face pe prostul sau (reg. 2) a face taximetrie. a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a-şi da importan ă. strigat. a simula prostia. a fi îngrozit. a (o) face pe nebunul. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a fi lipsit de caracter. a dîrdîi: acum tremurau de frig . a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a face pierdut ceva (sau pe cineva). că nu bagă de seamă. a face pe marele.NEGR. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. ) a-şi datoată silin a. 2) (fig. a nimici. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. ) a uimi. a se preface că nu în elege. mătuşă. a trata după cum merită (pe cineva).. (fam. a face pe sfîntul. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. ) a-şi da aere. (înv. a fi fudul. a face piftie (pe cineva). a depune toate eforturile. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. a face pe surdul.. face-mi-ar pielea cojoc! POP. a fi corupt.POP. a nu răspunde cînd e chemat.

. ) a(-şi) aminti (de cineva).FIL. a pomeni (pe cineva). a-i face pocinogul cuiva. bravos!CAR. a ancheta (în felul poli iei). a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. a face plîns. 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva).CAR. ) a fi despăgubit.MINEIUL . a bate măr. a face podul.CAR. să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui. (pop. a face (sau a compune. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a face băi de soare. a-i face pontul (cuiva).CR. a face pluta. a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). a face plată (cuiva). 1) (înv. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. (fam. (pop. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). a face pompă de ceva. a(-i) plăcea (cuiva ceva). (înv. a plănui. 2) a păcăli (pe cineva). a men iona. a face planuri. a face prăpăd. a-i înlesni (cuiva ceva). cheful.CAR. pîrjol făceau. a adresa.a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). a trimite) (o) plîngere. ) a-i face de petrecanie cuiva. a redacta. ) a purta pe drumuri pe cineva.. (reg. a face poli ă (pe cineva). a face pod cu palma. a face pe plac cuiva. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc.MINEIUL. (înv. spinarea dobă şi pîntecele cobză. 2) (înv. a(-i) face plăcere (cuiva ceva). a face plajă. ) a plînge: mult plîns feaceră. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). a satisface capriciul. ) a pedepsi (pe cineva). ravagii: pe unde treceau. a fi membru activ al unui partid. şi fam. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. (înv. de care se face atîta pompă. ) a nimici (prinfoc). a pîrjoli. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. a face pîrjol. a face plăcerea cuiva. a face planul ca iganul. 2) a face slujba de pomenire (cuiva). a-şi propune lucruri irealizabile. (înv. nu în eleg comediile alea. a face pocăin ă. ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. a face plinul. a pune palma streaşină la ochi. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. (despre oameni) a pluti pe spate. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar. 2) a chestiona. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. a face politică.PRAV. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut. (înv.. a face poli ie.GALA.CR. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii.COŞBUC. a se îndura (de cineva). şi reg. a face pomenire (cuiva).CAR. a-şi face ponos cu cineva.DOS. ) a răsplăti. 2) (înv. a solicita (ceva cuiva): d. a reclama. 1) a plăti (pe cineva).

a năvăli.. a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu . a spune minciuni: nu.. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. ) a-şi ocupa timpul cu . ) a face ravagii printre . a face comedii. a prăznui.. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv. cît făcea poznă.PREDA. şi cale să deschidem prin aprigul duşman. (înv. ) a se năpusti.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii.i mai răci gura. a-şi face povară. a face (bună sau rea) primire (cuiva).. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. a face primă. a face pozne. a se umili (dinaintea cuiva)... a se bucura de considera ie deosebită. printre sau împrejurul .: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. a trăncăni.AL. a da iama (în. a-şi face proces(e) de conştiin ă. v.. (reg.. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . ) asupra cuiva). a (se) face praf. că te face prăpădit. a primi (bine sau rău) (pe cineva). a face posomol în . a o face prea încornorată. (înv. între. Ghi ă. le fă pre osîndă.DOS. a-şi face prilej cu ... sub ochiul cel de sus . 2) (fig.ext. a face praf (sau colb)... prin . a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în .. a face prăznuire.. între . a se îndeletnici cu . a se pregăti. pîrjol în copii. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. se sculară.CONTEMP. ) a se îmbăta.. a poposi. a pretinde.. ) a tăia porcul. a se face preş (dinaintea cuiva).. nu alta! POP.. a certa (aspru) (pe cineva). Doamne. a pre ui. a face pre osîndă (cuiva).DOS. a valora: cuvîntul său făcea primă. că faci praf! PREDA. a face prăpădit (pe cineva). ISP.. (reg.. ) a vorbi fără rost. a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni.). (reg.SAD... (p. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. a face pregătiri. a prăda. a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf. a da în judecată (pe cineva). a(-i) face probleme (cuiva).. (fam. a batjocori. (fam. au dobîndit cununa slăvii. ) a face o impresie deosebită. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani .). sau împrejurul .. a pune rămăşag.. a se face prăvirişte.. a nimici.BRĂESCU. 1) a (se) distruge.. a(-i) crea dificultă i. a (se) nimici. printre .POP. pizmaşii. a face primul pas. ) a nu realiza nimic. a chema în fa a instan elor de judecată.. a spune ceva de necrezut. a-i trage) o praftură (cuiva). ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. a avea ini iativa..DOS. a face preten ii. (înv. ) a distruge. ) a face de rîs.. a o face praf.. a face prădăciune...a face popas a face posibilul a face posomol în . a face proaspăt. (pop. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. prin. a fi slugarnic (cu cineva).. a face (tot) posibilul (şi imposibilul). 1) a face să se ridice praful.. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. 2) (fam. a face prinsoare. a face începutul. (reg.. a paria. a face poznă.

(înv.) a nu mai rămîne nimic. a-i face raport (cuiva). cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te .CEZAR. pe care el le-a rostit la facerea lumii. (înv. ucis.. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. binefacere. ) a se ridica. este o mare facere de bine. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.MAIOR.PRAV. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă. grea ă etc.SAD. . (reg. ) a (se) sfărîma. a critica. (înv. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. (reg. ) a răscumpăra. . a face punte. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva). a face răscumpărare. ) a cutreiera. faptă bună.POP.EM. a pricinui un necaz. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva).CR. CĂL. înlăturat. a fi cuprins de o stare de ame eală. (înv. ) a răsplăti (pe cineva).DOS. că oriunde le-ar vedea cineva. CAR.. (înv.i place? POP. a izgoni (pe cineva). a face rămăşag. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). ) a fi foarte zgîrcit. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere.NEGR. a face purici. a-i face rău (ceva cuiva). a face rezerve. bani. ) a se război. a se răzvrăti. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea. a fi complet distrus sau irosit.. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). apa rău î i face. risipit. 2) (despre servicii publice.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). fărîmi at. nimicit. a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. a face procesul (cuiva sau a ceva). a nu-i prii. a face răsplătire (cuiva). a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). ori iarba nu. (fam.. 2) (despre obiecte. a face război. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . să nu le facă nici un rău. facerea lumii. bunuri materiale etc. a-i face punga păienjeni la gură. .. 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva).. a nu face nici o brînză. (înv. facere de bine. sfărîmat. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică.DELAVR. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. a face rădicare. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. a (se) face praf. a face revista. (pop. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. folos. a vizita: făcînd revista prin Paris. 2) a nu rezolva nimic.P.. a (se) face puzderie. a exprima îndoieli. în toate saloanele literare. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău. . făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. har: mai ales pentru noi . dar nu fă nicăieri purici.. a paria..CODRU-DRĂGUŞANU. a nu face nici o treabă. ) a fi nerăbdător. a face (un) rău (cuiva).

NEC. a se ruga.POP. face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. robi: multe robii au făcut în ara Leşască. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. ) 1) a se obrăznici.. ) a rămîne. de ne-am urît! POP.... (pop.. a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva).. a-şi face rondul. v. a bate (strivindu-l) (pe cineva).ASACHI. (nu) face să .DELAVR.. (înv. 2) a face nazuri. 1) a se îmbujora. a (se) face scrum (şi cenuşă). . rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de . a ob ine.ext.. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea . ) a face parastas.: iar tu. a o roi. a face robie. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă.).ISP.AGÂRB. ) 1) a-şi bate joc de . (pop. ) a lua captivi. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut. a fermeca. rugile)... to i arhiereii. a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. a încercui.. a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal.CAR. a face rît a face roată în jurul . POP. . ciobane. HOGAŞ. (sau împrejurul . a face rîs (de cineva). ) a strivi (pe cineva). a rîde (de cineva). a-i face să .). a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. a risipi. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. PANN. a face sat (undeva sau cu cineva). a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. un război. (înv. a face rît. a aduce) rugăciune (sau rugă. 2) a silui. (reg. 2) a se strînge. ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros. (nu) merită să . a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute. sat nu face. (fam. încalecă. a se face sau a (fi) făcut scoabă. a se face roşu (la fa ă). a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale).CAR.. a declanşa o încăierare sîngeroasă. a face risipă. POP. a-i face (cuiva) să ... a o şterge.POP. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. (nu) secade. ) a (se) decide. a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. ruga. (reg.)... ) a inspecta santinelele. a (se) face roată în jurul . 1) (mil. a face rost (de ceva). . a face ridicarea. a face sandviş (pe cineva)... (înv. noi.. şi aşe face David sălaş cu ea. a se înroşi la fa ă. a-i fi ruşine (cuiva). 2) a face un control.. (reg.. ) a (nu) avea succes. (arg. du-te. (sau după . a face sălaş (cu cineva). scula i-vă şi face i rugă. ) a se enerva. bade.VARLAAM. să rătăceşti toată via a ta. a se înfuria. (pop. şi pop. a i se face ruşine (cuiva). ) a creştina (pe cineva). a-i face rînd de ceva (cuiva). (sau de . . (înv. (reg.. a da.. ) a pleca repede (de undeva). 3) a da o raită. a face (sau a înăl a. a face salată (pe cineva). a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . a face scandal. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.... a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. cu sîla. a face să curgă sînge. pentru că i-ai făcut rîs de mine. prizonieri.NEC.... (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. a face roiul. 2) (fig.a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de . a face rumân (pe cineva). de-ş făce rîs.. (p.

de băutură).SAD. şi-atunci l-a făcut scăpat. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros. . a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. 2) (reg. a i se face semn (cuiva).STANCU. ) a sfărma. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest.CR. CAR. a face schimb.. scîrbă. ) a se re ine. ) singur sieşi. ) a învrăjbi. a impresiona foarte puternic.POP.. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . din mînă) (cuiva). a face (sau a produce) silă (cuiva).. a ajuta să scape (pe cineva). (pop. . a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . a unei ac iuni etc. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. (înv.. şi pop.. silă (cuiva). EM. a se sfătui.. ) a se sili. ) a trăncăni: mai ho. (reg. (înv.. 3) a produce grea ă. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva).. a-şi face semnul crucii (sau (înv. 2) (înv. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. ) a for a.. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. a face siluetă. (reg. a face (sau a prinde) seu (sau cheag). a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . EM.: nu trebuia să-şi facă scrupule.AG@RB. din greşeală. a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. (înv. a(-i) face seama (sau (înv. a slăbi. şi reg.. a se face (sau a căpăta) scoar ă. a face (un) scrob. a schimba. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii.. a face (sau a pune) sfîrşit. ) de seamă) (cuiva)..EM.ARGHEZI. de durere. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă).. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. a se face scrob. a face senza ie. a scîrbi (pe cineva). a lăsa) (un) semn (undeva). . . şi iron. a deveni zvelt. el şi-a strîns toate degetele tare.POP. a sparge. a face (sau a da. 2) (fam. ) a se sătura (de mîncare. a(-şi) face silă. cu atîta meli ă. 1) a pregăti o omletă. a-şi face scrupule. a face sfat. mărgînd la sv [î]nt [u]l. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . a face sfadă între . ) a-şi da) sel(e)am(ul). ) a silui (pe cineva): o femeaie . a se usca foarte tare. a însemna (ceva undeva). a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal .. a face scurtă la mînă (sau la mîini). a strica.. (fam. a face scurtă la limbă.. (reg.. sieşi) seama (sau seamă). că fac scurtă la mînă! DELAVR. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce. că faci scurtă la limbă. din cap. a lăsa. a face (sau a pune. a se îmbogă i. 1)(înv. ) semn de pace). PANN.DOS. (pop. a-şi face (singur sau (înv. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a stîrni vîlvă. a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. la urît silă nu-mi face. a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. vin la sînu-mi. ) a omorî (pe cineva).POP. PANN. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul . ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. a se frămînta. drept cu fa a-n jos.

a face terci (pe cineva sau ceva). cum au auzit huetul carelor. a socoti. a face şotii. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. cu cafea şi ciubuc. a se face stăpîn pe ceva. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. a (se) mîhni. a se face sloi (de ghea ă). fie ce va fi. a face tărî e (pe cineva sau ceva). a face (sau a da) teslim (sau testimat). (reg. a-şi face tabietul. . mîna.POP. a face praf (pe cineva sau ceva). a face teslim a face tîrg . (reg.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. a înghe a: fie apă. poala-i săruta. (înv.BRĂESCU. a face. a face socoteala. a se face ştiucă. ) a rupe în bucă i. a uzurpa. şi-au şi făcut spaimă. pe loc se şi face sloi de ghea ă. a asmu i. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. a face linişte. a face şatră. a escroca. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. a face şagă (cu cineva). a face talmeş-balmeş (pe cineva). a distruge.CAR. 1) a învă a minte (pe cineva). a face teren. a face surg(hi)un (pe cineva). (înv. a-şi face spaimă. a înceta să mai existe. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. a face tăcere. a calcula. 3) a a î a. (fig. a înşela. 2) a sta de vorbă. a face şor (cuiva). a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. ) a se face de rîs. a efectua o muncă în deplasare.NEC. a se învoi asupra pre ului.POP. a face tămăduire. a face şcoală (cu cineva). NEGR. ) a preda. a vorbi de rău (pe cineva). ) a surghiuni (pe cineva). îl făcură tărî ă.URIC. (a. a se ine de pozne. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). (înv. CAR. a defăima. ) a tămădui. a (se) supăra foarte tare. (reg. cu omu care-i de treabă. a învinge (într-o luptă. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. a (se) întrista. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. a face tîrg(ul). a-şi face şăncălii. (reg. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău.VINEA. a face tabinet. apucînd pe zmeu de cap. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. a livra. a spune lucruri inutile.POP. a vindeca.1795). a se face (tot) şperlă. de mîni. lăsînd masa goală. ) a se distruge. a face şah şi mat (pe cineva). a încredin a. (fam. de picioare. a-i face morală (cuiva). a face şcoală.) (pe cineva).POP. a face (sau a juca) teatru. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. (înv. inimă amară) sau (reg. fără rost: certă conducătorul părinteşte. într-o dispută etc. a face ştiut. a glumi. a face temenele. îi făcu pu ină teorie. a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. a se sfătui (cu cineva). ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a bate la cap (pe cineva). a nimici. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. a bate zdravăn (pe cineva). ) a se instala undeva ca acasă. de spinare. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele.

îmi făceam treaba cu ea. (pop. POP. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale .. a se folosi de . a se teme. tot furînd. a face trudă. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă. că cu alta nu-mi fac treabă. a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă.a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . să trimea ă fata la baba Roscor oaia. POP. ) a se servi de . . 1) a face bine (ceva). . mîndră dragă. a(-i) trebui..CR. a se face trup. a face tocmeală. (înv.VINEA. a face toate (chipurile) să . ) a o face pe treabă. ) a nu face nimic. te umflă-n burtă.. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva).POP. cum era. a face tot posibilul. a-şi face treaba cu . a exagera partea neplăcută a unei întîmplări.. a-şi face toaleta. a încerca toate posibilită ile de a .i mai bine urca şi...POP. pîntecele) tobă (sau burduf. capul. a face turtă (ceva sau pe cineva)... ) prin) putin ă. 2) a nimici. a se concretiza. (înv. rea.. cobză) (cuiva). pieptănîndu-se. (înv.. ) 1) a sfărîma. bună. a se încurca (cu cineva): nu te teme. a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. faci burta tobă. a face treabă sau (reg. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva). a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).. REBR.. 1) (reg. a se tocmi.VARLAAM.. a face tot îră. . (înv. 2) a urina sau a defeca: ia. c-o să. a se întrupa. a ucide.. a-şi face treaba (sau trebile).: aveam o căru ă. util: n-are moşul sită. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu .STANCU. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva). a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu . a face trotuarul. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. a se ghiftui: zeamă de prune.. îşi fac trebile pe rînd! HASD. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. . ) a se face de rîs. a se îndopa..: nu putem trăi în casa asta. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“.. şi reg. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE. a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară. 1) a strivi. ) a lua fiin ă.SL. (pop.i fac spinarea tobă... a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“. (reg. dar dacă i-a face trebuin ă. a face tot ce-i stă în (sau (înv. a se face imir la lume. (reg. despre porumb) a începe să se coacă. a(-i) fi necesar. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie. a face inte sau a da în inte. ) 1) a se agita.. a face toaleta (unui condamnat). a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). a face ărîna praf. a se face tot îră.P. a se frămînta. cînd bei multă. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP. a turti (ceva sau pe cineva). a face toate mijloacele (sau mii de mijloace). a se găti (spălîndu-se. tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui. a mînca peste măsură.. 2) (fam. a-i face trampa (cuiva)..i fă treaba-ntr-însa.POP.POP. 1) a-şi face interesele. 2) a-i fi frică.PANN.. . a se face tobă sau a (i se) face burta tobă. ) a (se) trudi: svîntul . 1) (reg. îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta. a pregăti pentru opera ie (un bolnav). CAMIL. iar boierii.

a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră.. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba. a face (fără voie) un rău (cuiva).POP. a chefui. a comite o greşeală. pentru că a facut pacate. a face umbră pămîntului. ) a ciurui.. pe mine mă fac uitată. a face un pas (sau cî iva paşi).. a-i juca (cuiva) o festă: taci..AL.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . pînă se făcu una cu tina. că i-oi face eu cumătrului una. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). da femeia ta.ISP. a complimenta (pe cineva).. a deveni celebru. a face uitat (pe cineva sau ceva). vestit.POP. a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă. a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile. a face ceva nepotrivit. las-o să cînte acolo celor păcătoşi. a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari. a încheia o afacere. a zdren ui. a trăi: noi. a face un serviciu (cuiva). a umbri. a păşi. a face un cerc (sau cercuri).CR.: face cî iva paşi spre dînsa. a restabilidreptatea. a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). de şia muşca labele. a gafa. a ajunge cunoscut. a face un gheşeft. a face un chef.. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. a-şi tăia. a se face (tot) una cu . a pune în drepturi pe cineva. a se apropia de . a face un pas greşit. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut. numai prin munca şi meritele lui. a ocoli.. a face un compliment (cuiva). pîn-ce s-o face lucru muşama.. a face un carambol. a-i face un bine cuiva. a se împreuna cu . a nu mai putea fi deosebit de . a-şi face un nume. a servi (pe cineva).POP. ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. a se uni cu . a distruge. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare.: porcul se tăvăli în noroi. (reg.. a se contopi cu . rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor.. a clăn ăni de frig. prostesc.VLAH.AL. a face unire. a face un hatîr (cuiva). se vedea plutind cu fală. a acorda o favoare. a face umbră.. . a se uni.EM... a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP..CR..POP. a face un act de dreptate.. a-şi face unghiile. (pop. a se face uşcă. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată). a face (sau a comite.POP... a face un ocol. a călca în picioare. a ajuta pe cineva. a merge spre . (reg.AL. a da uitării. făcînd cercuri de zburare. a face una boacănă sau a o face boacănă. ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului. a face ur uri.... a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. un privilegiu (cuiva). a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac.

a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. a pleca. a vizita (pe cineva)..BARI IU. a se face (sau a sta. atît mai bine pentru mine. a-şi face valiza (sau valizele). a (se) face (sau a ajunge. (fam. 1) a înşela. ) a-şi duce. a-şi face loc de trecere.. a-şi face vînt. a-şi face vad. 2) (fig. a face vis (sau visuri). caiete etc.) a (se) deteriora. a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. a visa (la ceva). ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). a se pregăti de plecare. a face veste (sau ştire) (cuiva). a produce senza ie. ) a perturba. a omorî (pe cineva). le mai facem cîte un şurub în cap. ) a vîna. a-şi petrece via a într-un anumit fel.CR.. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte .. a da chix. a face vînat.a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). n-am în lumesărbătoare. (înv. a(-şi) face venin. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a face (o) vizită (cuiva).. urechea toacă. a face val-vîrtej (ceva).CR. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. a face uz de. ) a suporta un eşec. financiare. ne mai stropşim la ei.. a face varză (ceva sau pe cineva). a-şi face sînge rău. a-şi petrece. a fi nevoit. necazuri. a fi) varză. militare .. dacă vrei. a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. a se face urît.. a depune toate eforturile spre a reuşi. 3) a reduce la tăcere(pe cineva). a face vîlvă (sau zgomot). a se face vînăt (la fa ă). a se folosi de.. silit să plece.cum văd eu. se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. a-i face vînt (cuiva). a(-şi) face urechea toacă. (pop. (reg. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . a spera. zdren uite. a-şi face visuri. ) a alunga (pe cineva). . a tulbura. (înv. a (se) supăra foarte tare. a trezi interesul. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. a-i face un rău (cuiva). a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). a o face varză sau a face o varză. 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. şi ia acuş te scarpin. a se face vălătuc. a-şi face planuri proiecte. a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale. 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). a face un topor (sau toporul) (cuiva). MARCOVICI. a perturba.OD. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. a umbla) val-vîrtej. (înv. (despre vreme) a se strica. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . a pricinui neajunsuri. ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. ) a da de ştire. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti.SAD. a anun a.. a face valuri. (fam. a păcăli (pe cineva).. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba .. a deveni cunoscut. a se ghemui.POP... a uza de .POP.. ) (despre căr i.. a face val (cuiva). 1) a se răcori. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. (fig. a-şi face (sau a-şi duce. ba ş-un topor î i fac. a-şi trece) veacul.. cum zicem noi ardelenii. înfoiate. 2) a bate zdravăn (pe cineva). erau făcute val-vîrtej. a(-i) face veleatul (cuiva)... a juca o festă (cuiva): frînghierul ..POP. religioase. dacă mă crezi. VLAH. 2) a-şi lua elan.NEC. a se strînge ghem.CAR.

a proteja pe cineva. totul. ) a împlini. mofturi. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe. voim să le facem zbor la universitate. a rotunji. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea. fii bun şi . 1) a ascu i. fă ce-i face (sau po i) şi . a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune . a chinui (sistematic). fă bine şi . virgină. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet.EM. ) sau faci bine (sau rău) că . făcute de mînă. e treaba ta! a făcut ceafă. vorba ceea: tu. 3) (fig. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva).... a face gălăgie.!. (p. ai amabilitatea să .. fată nemăritată. fa ă încruntată: azi. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că ..EM. a făgădui (sau a cere. a face vorbă (sau (înv.ext.. a nu valora nimic.. a-şi face zor mîniei.. a-şi alimenta supărarea. fă ce ştii!. trup fudul şi sărăcăcios... (înv. încearcă toate solu iile pentru a putea să . ) flagrant delict. ) fată bătrînă..... traistă uşoară.!.POP. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt..POP... a amărî. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi . a sta de vorbă. a face zbor (cuiva). fecioară.!. 2) a eşua. fală uşoară . am făcut o fa ă cătrănită şi turcească. face i bine şi ierta i! POP. te rog să . a îndemna. traistă goală. (sau de .. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul . a face zîmbre. te priveşte!..!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt .! fă bine şi . (reg. ai face) bine să (sau de) ..POP.! CR. a promite foarte mult.. (reg. 1) s-a îngrăşat. făcător de rău.. fă (sau să faci. făcător de bine. 1) a fi lipsit de valoare. ) voroavă).DRĂGHICI. legiuitor. a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă. ce-i putea şi mă ia cu dumneata.. a face zid împrejurul cuiva... fală goală. răufăcător. 2) a fi solidar cu cineva. a îndruma. după ce că e leneş.. 1) a apăra. 2) a pune vîrf (la ceva). vulpea iese la marginea drumului.. ...CR. intrînd la stari ul tău. a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. (sau de ...: fă... ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă. fală goală. pentru a le înzestra cu diplome de doctor. fa ă turcească.). făcător de lege.. să . 2) s-a obrăznicit.... fată veche. (înv. a necăji foarte tare. ) a decedat. traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să ... a se face ziuă albă. a se necăji. făcător de minuni. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai.. binevoieşte să . (reg.SL.. a făcut morişcă. faptă vegheată. să ..a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva).. binefăcător.. ) fată bătrînă. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. neicu ă.BIBLIA. fa ă în fa ă... faci bine (sau rău) că .EM.POP.. a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. fată mare. a face nazuri. a face zile fripte (sau negre) (cuiva). a vorbi.

. sărac. fără comentarii.. de-a-dreptul.CR. CANT.. fără rost. î i explică .NEGR.. te rog! fără . neîncetat. fă-mi onoarea să .!. fără ocupa ie (statornică).EM. 1) necinstit. fără cap şi fără picioare (sau coadă).. neastîmpărat. . ... de dînsele.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . perfid. sincer. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală .. fără încunjur. fără seamăn.. haide.. fără fasoane. fără (de) asemănare. (înv. neconvingător. fără barbă..NEC. ave i un drept la recunoştin a mea. fără căpătîi.. .: o văzu sănătoasă. BIBLIA. limpede. nechibzuit. fără tragere de inimă.I.. 2) lipsit de castitate: ori care muiare. convingător. că au fost dentîi muiare de cinste.. fii bun . trebue spus fără compliment. la întîmplare: cursul vremilor . cît nu se vedea soarele. (sau a . (înv..POP. (despre oameni) fără adăpost. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului.. vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond.. incorect.... incomparabil. fără cît (numai). infidel. malonest: lotru. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire.. fără (de) apărare. imberb. fără capăt.)!... fără nici o bună orînduială. 2) numai cît. ) lipsit de sens. 1) (înv. ) afară doar dacă. tot socoate şi socoate. de ocară: rămîne fără de cinste.. fără cînd. fără preten ii. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. ) decît.PRAV. aceasta nu să chiamă fără de cinste..fă-mi cinstea să .. necredincios (în căsătorie). (înv. fără ceremonie (sau ceremonii). fără compliment(e).PRAV.. .. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc.. necinstit. fără condi ii. nice ruşinată.LET.. curat: gramatici . elocvent prin el însuşi. ) dezordonat.. necontenit. fără cislă. ! fă-mi plăcerea .. fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. fără curtenie. necuviincios: multe lucruri fără cale făcea. pe fa ă. ce să zice fără de cinste. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. (pe) nedrept. fără bună rînduială. fără credin ă. fără împotrivire.! fără .. fără (nici o) considera iune. 3) de ruşine.DOS. neprotocolar: haide. fără egal. necugetat. cevaşi. necondi ionat. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă.. fără sămn cevaşi.NEC.NEGR. . fără (de) cale. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea. fără a ine seama sau socoteala de nimic. de logică.PRAV. haotic. verde. domnul mieu. fără obiec ii. fără chibzuială. fără (de) cinste. (înv. neprotocolar. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să .. de a . fără protocol. ) fără nici un . fără (de) astîmpăr. fără ceremonii. lipsit de apărare. ) nepotrivit. fără crîcneală. să se cunoască loc de rane.. după ce o va sili cineva . care. amestecate şi zămentite era. fără convingere. (fig.MOLD. răutăcios... fără contenire.. fără alăturare. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia. pînă ce nu se mai în elege nimică. (înv..

fără de grea ă. ) fără rost: omul .DONICI. fără decît (numai). fără (sau peste) cuviin ă. fără de sfîrşit. lungă sărutare. ) lipsă de credin ă. fără cuvînt. fără excep ie. la argumentele mele. umblă fără nici o samă. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. într-adevăr!.MINEIUL. viteaz.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. fără frîul chibzuin ei. 1) (înv.ISP. fără de dumnezeire. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. fără de tăgăduială. fără de sfîrşit! EM. cu siguran ă: credeam fără de îndoire.PSALT. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă. fără a admite replică: să asculta i fără price. ) în seamă de nimică. desigur. că fără de săvîrşire ve ve i munci.. sigur: la acest ospă fu poftit. (înv. ) cu supunere. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem.i beau tot sufletul iubit c-o lungă.CORESI. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. CONACHI. neînfricat. fără frîu. fără fund. inexpresiv: privire fără expresie. fără de price. nechibzuit. interminabil.BOL. cu siguran ă. necondi ionat. DOS. uimită. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. (înv. fără fasoane. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. fără cumpăt. nesfîrşit. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost.BIBLIA.. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. fără de cinste. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. ) fără îndoială. precis. incoruptibil. păcătoşilor. neînfrînat. neapărat. (înv.ISP. fără de îndoire. fără de numai pre carii ai robit cu sabia.CORESI . (înv. (înv. interminabil: să. . fără de (nici un) răstimp. fără (de) tăgadă. (înv. fără îndoială. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. ) cinstit. ) abis. (înv. fără de răspuns. (înv. fără folos. (înv. fără deosebire: să pornească to i. fără ezitare. a rămasfără de răspuns. fără a se revolta. fără frică. necru ător. ) în mod continuu. serios! . fără doar şi poate. (înv. (înv. să asculta i ce voi zice. fără glumă!. ) fără întrerupere. fără de mită. fără de săvîrşire. veşnic: va [i] de voi. (înv. şi pop. şi fiul de împărat cel străin. 2) fără capăt.POP. fără mofturi. . 1) (înv. ) cu excep ia. fără a protesta.HASD. nesfîrşit: sac fără fund. fără expresie. decît: nu-i vei lovi. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. fără de frică. (înv. fără de margini. fără doar şi poate. continuu. inutil. necuviincios.VARLAAM. [undele] scadu pînă la fără-fundu. nepotrivit. fără de numai (cît). fără excep ie. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu.AL.DOS.BIBLIA.EM. fără de trudă.

pasuri fără măsurare. fără îndurare. fără murmur. imediat.CORESI. neîndurat: dar tu însu i . 2) (fig.DOS. fără greşală. ) nesocotit. păcătos. nesfîrşit. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. 1) (despre boli) incurabil. imaterial: focul duhului cel fără de materie. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. repede şi fără greş.AL. fără (de) încetare. EM. fără (de) păcat. fără a crîcni.CORESI .BĂLC fără (nici un) în eles. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . fără (de) leac de. fără leac (sau milă) de păcat. fără înconjur. 1) v.CR.. (p. fără (de) măsură (sau (înv.. . puternic.CONACHI. fără leac.ext..i pare să fii singur. imprudent. 2) nelegiuit. 2) (despre deprinderi.EM.. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. nejustificat. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. 1) lipsit de ra iune. fără a se împotrivi. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte. nevindecabil: boala asta e fără leac .CONACHI. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai. 2) intens. fără (de) milă. fără margini. 2) fără greşeli. neocolit.. lipsit de măsură. ) 1) negreşit. fără remuşcare. 1) foarte întins. punctual. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . ca zeii. peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură.AL.CR. fără (de) greş. fără întîrziere. desigur: fără greş va veni Domnul. (înv. neîntîrziat. de mai pot trăi. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare.DELAVR. neîntrerupt. 1) nemuritor. de la obraz. involuntar. fără (de) moarte. numaidecît.DOS. . calea-i lungă. fără (de) margini (sau margine). fără (de) minte sau fără de min i. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. fără (de) lege. (înv. fără zăbavă. fără (nici un) pic de. continuu.AL.EM. fără în elepciune.ISP. nelimitat. 3) (înv. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget . fără motiv. 2) foarte (mare). mut. crud. fără (de) îndoială. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat.. nestăvilit: iubindo fără margini. nebun: bine. 1) drept.CR. fără prevedere. şi pop.. permanent. cum e şi iubirea mea. prostie. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). crai bătrîn fără de minte. neinten ionat. în fa ă. ) nemijlocit. absurd. . ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. fără întrerupere. fără noimă. (înv.POP.CORESI. exagerat. fără temeri. 2) fără scrupule. fără limită. . istoria Vechiului Testament. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru.fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. ) faptă nechibzuită. . . 3) (înv. tu ştii fără-ndoială. lipsit de în elepciune. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. ) direct. ) spiritual. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. fără preget. neîndoios. 1) din cale-afară. fără inten ie. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. fără greş... fără grijă. 2) în mod nesocotit. fără defecte: mîntuia de spus. mişel: ce om fără de lege e spînul. ) măsurare). fără (de) materie. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu.MINEIUL.: fără leac de supărare. fără mijlocire.

.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai .DOS. neidentificat. drept. fără (de) omenie. neîntrerupt. inutil.P. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac.AL.CORESI. ) neîndoielnic. (p..URIC. decît .DRĂGHICI. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. nevinovat. fără odihnă. 1) în continuă mişcare. lucruri răsuflate. fără de păreare. (înv. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . ) imediat. fără numai . fără sens.ext.BOL. fără oprire. . gratis. . fără (nici o) noimă. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. fără (de) părere.. 1) lipsit de noimă. 2) impresionant. cu excep ia ... nemaipomenit.CR. fără nici o temelie. ) fără leac de păcat. (înv. fără pierdere de vreme. nenumărat. fără judecată. fără perspectivă. fără menajamente: spune-mi fără ocol .ext.SAD. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. nevinovat. (înv. curat. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. fără-omenire sau fără-de-omenie.BĂLC. fără perdea.MINEIUL . incomparabil. . ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. fără osebire. fără păs sau fără (de) păsare.EM. ) fără vină. fără nici o temelie. fără păs.PAN N. fără pauză.NEC. fără pereche.. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. nemărginit. cu vederi înguste. impar ial.P. neîntîrziat..CORESI. Doamne. îndată: şi vin.CAMIL. fără ocol. fără sens.CAR. fără (de) păcat sau (pop. fără nici o nevoie. (înv. 2) întocmai. fără (de) pesteală. prostesc.: al i boieri mai aproape nu se aflau. întocma potrivită. gratuit. (pop. fără orizont. 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. (înv. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i. 2) fără-omenire. fără numai Preda Buzescu şi frate-său. (p. şi pop. gratuit. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea. 2) fără rost.. identic: fără osebire. fără (de) nume. 2) mereu. ) afară de . fără părtinire. sigur: avu credin ă bună.SAD. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură. fără ocolişuri. (a. nepărtinitor. şi reg. fără ocol (sau ocolişuri). fără (de) osîndă. 1) necunoscut.URECHE . (înv. fără înconjur. fără nici un chichirez.1746). neştiut. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv. ) neîntemeiat. direct. fără (de) număr. .. (exprimat) pe fa ă.EM. (înv. în mod (absolut) inutil. continuu.SAD.CEZAR...HOGAŞ. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. fără de pesteală. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. ) fără de nevoie.. fără plată.. ) anonim. v. pe şleau. fără căpătîi..EM. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem. fără nici un căpătîi. neîntrerupt. (înv. vorbea fără ocolişuri . fără (de) pată.. fără plod. ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte.

) 1) nechibzuit. continuu..NEGR. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). fără rezervă (sau rezerve).BUDAI-DELEANU . continuu: via a e o bătălie fără răgaz. simplu. .SAD. fără restrîngere. fără (de) rînd. fără repaus.BIBLIA. (înv .CAMIL. ) neprihănit.1804).. modest. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos.MOXA. (a. lipsit de păcate. (înv. fără justificare. fără precedent (sau (înv. neîncetat. fără replică. neîncetat.MAIOR. fără (de) pre . (reg.ext.BARI IU. fără afec iune. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este. fără (de) prihană. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. pe îndelete. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. necontenit.ISP. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. iaste fără de putin ă a le dobîndi. deplin: acolo unde iubirea va fi . neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. neîntrerupt. care este aşa cum nu a mai fost. GALA. gimnastici şi clowni. fără re inere. fără răsuflare.CEZAR. 2) neprielnic. liniştit.BRĂESCU. (înv. necontenit. Elvira dispărea. 2) fără încetare. . că-i tot îngreuia cu dăjdile. fără rezerve. (spec.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd. (p. fără prietenie. ) 1) în mod obiectiv. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. (înv.) imposibil. extraordinar: o catastrofă fără precedent. întreg. fără restrîngeri. ) neîncetat. fără pregetare.CEZAR. neîntrerupt. fără (de) răgaz.SAD. neîntrerupt. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. fără (nici o sau de) pricină. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. peste dihania spurcată fără răsuflare. virgin. .REBR. fără (de) putin ă. cast: oameni aleşi.P. ostil: îi privi din urmă. fără preten ii.OD.NEC. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . neprietenos. şi reg. cu toată furia mîniei sale.VLAH. fără odihnă. fără (de) preget.GALACTION. în mod nemotivat.definitiv: răspunsul lui e fără replică.. lipsit de amabilitate.. mort: dete . fără potol. nemaipomenit. curat... fără prihană. fără prietenie. din senin: dintr-o dată . (înv. nepotolit. rece. 1) neîntîrziat. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. (înv. ) numaidecît. neîntrerupt. fără preget.GOGA. 2) inestimabil. imaculat. ) nevinovă ie. 1) (mult) sub valoarea reală. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti.. fără preten ie (sau preten ii). fără restric ii.PSALT. fără pripă (sau pripeală). ) continuu. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. fără (de) priin ă. ) nemaiîntîlnit. ) precedente). fără (de) prelungire. fără (de) precurmare.P. rece. fără nici o pricină. continuu.POP. fără (nici o) restric ie. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. nevinovat. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi.GOGA. la care nu se poate replica. nefolositor. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci.P. natural: un om cu maniere nobile. fără-rău.URIC.

neasemănat. strigă la femeie fără rost. incomparabil. ) (în mod) nesocotit.. fără (de) sa . mereu: un lăcaş .VLAH. ) (despre fiin e) steril. necontenit: da cum vă afla i? .. fără (de sau nici o) ruşine. de nici o) sfială. ieşit din comun. se ilustră chiar din prima legislatură. fără (nici un) sistem. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. au fost întreprinse de bande exaltate.ext. neobişnuit (de mult.. ) fără întrerupere. fără jenă. el .. fără (de) seamăn. fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială.EM. ) nepotolit. nechibzuit.. fără (de) rost. obraznic. de mare): coiful . fără (de sau nici un) sens. fără (de) sfîrşit. (pop. fără cunoştin ă. (fam. extraordinar. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă . ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric. haotic. (înv.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . veşnic: iadul . (p. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat. (adesea fig.P.CR. fără săvîrşit.. fără ruşine şi fără obraz.PANN . fără so . în care. (p. cu tupeu.EM.. lipsit de randament. fără nice o rînduială. da sînte i sănătoşi? .. (înv. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. ) fără milă.. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule.1802). nespornic.ext.. dar lungă fără sfîrşit. impar..PRAV. ) cu indiferen ă. nemaiauzit.. interminabil. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric.. (reg.VĂC. (înv.. fără schimbare. ) neobişnuit. fără sine. nemaipomenit. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. el aşteaptă cu plăcere.CEZAR. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit. fără scrupule . de neîn eles. fără sim ire (sau sim iri). am alergat acasă.CAR. nemaiîntîlnit. leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri. nechibzuit. sau fără de seamă sau (reg. necontenit.. fără sfiin ă.. dezordonat. rece. inegalabil. .HOGAŞ. fără nici un sistem. (înv. neruşinat: aşa sînte i. sterp...GANE.. (a. şi reg. fără sentiment. (care ac ionează. cu neruşinare: rădică-te. 1) dezordonat. 1) fără număr. moş Ioane. 2) fără sens. fără încetare. mereu. 2) (care este) fără asemănare. care era de fier şi fără de seamă gros. cu îndrăzneală. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios. din cale afară de . exagerat. anarhic: cruciadele .. şi spune fără sfială. ) etern.M. fără sfîrşire. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens.. insa iabil. fără sămîn ă. exagerat.. ce durere ai? CR. indiferent. fără asemănare. 2) excesiv.REBR.PREDA . ) fără chip (sau număr. incoerent. nesătul. ) 1) în dezordine: aşa.. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. (înv.URIC.CONACHI. 3) de prisos.CĂL. fără seamă de . rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară. ) lacom. măi. nemăsurat.. fără (de sau nici o. fără socoteală. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal. fără schimbare..BUDAI-DELEANU ..COŞBUC. fără spor.

fără prea multă zăbavă. mort. (pop. (înv.VLAH. fără (de) treabă. v.COD. . fecior de babă. (reg. a-şi fărîma capul. pe neaşteptate. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină. şi reg. ) instabil.DOS. prea de timpuriu. ) fără temei.. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. tăcere: multă fără-voroavă fu. neîntemeiat. fără (de) vină.: era un ger aspru. a-şi bate capul. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. imediat. (înv. cu ştiin a cuiva. fără de tagă.XENOPOL. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). în mod sigur. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. fă-te încoa!. neîntîrziat: împăratul . involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. fără (multă sau prea multă) zăbavă. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . incult. fără ştiin a cuiva. ) a lepăda (fătul).POP.CR. (înv. fără un (sau nici un) pic de . (înv. ) linişte. (înv. (înv. (înv. ) copil slab.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare. neîndoielnic: acest nume este deci.POP. 2) (despre haine) care cade drept.. fără tăcere. reg. ) 1) netăgăduit. picioarelor mi-am pus sprejineală. fără-voroavă. fără ticneală. fără tagă. fără să marcheze talia. neînsufle it. fără şagă. ) fără bătaie de cap. vorbire) incoerent. fără trăsură. fără odihnă. fără ticneală. nesigur. PANN..ISP. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. neîncetat.. fără şezămînt. incontestabil: Zilot Românul. obez. incomod: de tot drumul rău.. nefondat. fără şovăire: în sfîrşit. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat.MAIOR. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare.. lipsit (cu totul) de . fără (de) voie. fără suflare. se îndreptă.EM. al vestitului meşter român. OD. greu. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri..DOS. 1) (despre oameni) gras. drept spre peştera cu vrăjitoarea.. . (înv. prostănac.VOR.CAR. ) obositor. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii.DOS. 2) fără ezitare. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă .DOS. ) vino încoace! fecior boieresc. becisnic. fără şagă. fără tihnă. zău.. fără (de) veste (sau ştire). ) fără pauză. fără vreme.AL. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă.EM. fără şir. deodată: fără veste. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. fără (de) tăgadă. fără tăgadă. fără talie. fără (de) ştiin ă. fără (de) tagă. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură.OD. căci voiesc. să mă-nsor cu dumneta. fără pic de vînt. (despre scriere. (pop.

(înv... ) valet. feciori de ghindă făta i în tindă. ) a nu uita. . fecior de suflet.P. inutil. făta i în tindă. a fi iste . ferit-a sfîntul! POP.. a fi alfa şi omega.: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. a-i fi aminte (cuiva). fel şi chip felurime de . a fi buricul pămîntului. copil de oameni avu i. a avea o minte pătrunzătoare. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv.fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a ine minte. fecior de casă.URIC.NEC.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. deştept.POP.. a fi solidar cu cineva. fecior (sau fiu. a fi afumat (cu luleaua).. fel de fel. diferite feluri de .. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). a fi (un) afurisit. a nu avea nici o valoare. copil de femeie nemăritată. a fi ab iguit. toate felurile de . (arg. fel de fel de . a fi de prisos. a fi beat. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP... a (nu) fi a bine (sau a bună). (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit.. a pricepe repede.CAMIL. a fi ager la minte..ISP.: feliurimi de supărări şi necazuri. ) a fi de cea mai bună calitate. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. a fi a-ntîia. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. a fi alături de cineva. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă. tot felul. femeie la toate..POP.. 1) a fi blestemat. de seriozitate. a fi alb ca varul. ce norocos eşti! a o feşteli. a avea grijă să . ca să i-o deie numaidecît. a fi foarte palid. să dea milostenii la săraci . copil de suflet. nicidecum: oamenii aceia .POP. a fi (o) apă de ploaie. ) a fi rău. ferice de tine!. a fi aproape de mintea omului. a fi agă at cu oc-în-poc... a o încurca. ) a fi lipsit de temei. excomunicat. (pop. ) Doamne fereşte!. (înv. a fi afumat. prin . (pop. (iron. a fi concentrat asupra a ceea ce face.. fel(uri) de fel(uri) de .. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. pui) de lele.. a fi uşor de în eles. în nici un caz. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. că sînte i obraze sub iri? CR. ) a fi prins asupra faptului.VLAH. în toate chipurile. fecior de bani gata. femeie iertată (de Dumnezeu). a fi (uşor) ame it de băutură.. cheltuitor. a(-şi) feşteli mantaua.. (fam. tot cu binele. a o pă i. felurime (sau felurimi) de .. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . 2) (fig...AL. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. ) în (multe) feluri de chipuri.. a se face de rîs. şi fam. a se face de rîs. fecior de domn.

a avea bună dispozi ie: d. ieşit din min i. a fi foarte bun. a fi bun. a fi foarte bun. a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. 1) a fi prevăzut cu blindaj.. a fi potrivit de . .EM. a fi foarte blînd. a fi foarte bătrîn.. a fi cu caş la gură. ) a fi pregătit.CAR. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea. a fi băiat (sau bărbat) levent. a fi bărbat la gură. spre Humuleşti. a înghe a) bocnă. favorabilă.. căci îmi era acum a scăpare de dînsul. 1) a fi chipeş... (arg. (pop.AL.ARGHEZI. a fi plin de bani. era pîinea lui Dumnezeu. ) a avea bani din belşug. a fi într-o doagă. ) a fi nebun. a fi bogat ca un stup.. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu.. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine.CAR.. 1) a fi cumsecade. a fi bine văzut. a fi într-o stare avansată de ebrietate. a fi bun cu perje. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică. a fi bun ca mierea cîinelui. . 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o . bine făcut.. a fi aşezat la întîmplare. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. (reg. ) a suferi de epilepsie. a fi prost (ca noaptea). (fam. a fi bucuros de oaspe i.. 2) a fi curtenitor.. a fi bucă ică ruptă. a fi bun de . iute. a fi botezat de un popă beat. a fi bătut în cap. a fi un gourmet. (fam. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva). uitîndu-mă înapoi să văd. mort de beat). a fi bun ca sînul mamei. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de . (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz. a fi blindat cu lovele.CAR. a primi cu plăcere oaspe i. prezident .CR. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu). a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. a fi bun de (dus la) balamuc.BACALBAŞA. a fi nebun.. a fi blindat. a fi boboc. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). ) a fi preten ios la mîncare. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). a fi bolnav de ceasul cel rău. a fi as în meserie (sau în materie). a fi răutăcios. a fi belaliu la mîncare. 2) (fig. atent. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a fi (beat) turtă. a semăna leit.. . a fi beat cri ă (sau beat pulbere. ) a nu fi bun de nimic. a fi bine dispus. a fi momentul potrivit de a . a fi agil. .AL. nici bun. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. a mînca cît şapte. a fi putred de bogat. cumsecade: mătuşă-sa .CAR.GALA. să nu mă ajungă moşneagul. într-o ureche.. beat mort.. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte.. sîcîitor. a fi bun de picior. a fi blînd ca un miel. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea.PANN.. a fi (sau a se face. generos.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de .. dezordonat. este foarte bine dispus. a fi bătrîn ca vremea.. a fi bine de . 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării..

a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. a (nu) fi bun platnic. mi se pare că eşti cam taram-taram. a fi cam taram-taram (sau tralala).a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată.. a fi într-o ureche: i-ascultă. de maniere. a fi bun ca pîinea caldă. 2) a fi neatent. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. a-i fi carul într-o roată (cuiva). a fi carne rea (sau rău de carne). să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. a fi bun de plisc. 1) a fi viu. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva). ) a fi bun de gură. a fi ieşit din comun. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a fi cască-gură (sau gură-cască). a fi potrivit. dungă). chibzuit. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi ca fata nemăritată. ) a vorbi vulgar. a fi înclinat spre plăceri senzuale. fă. a nu avea nici un rost în lume. a-i fi (sau (reg. a fi închis în sine. a fi ca sarea-n bucate.. a se pricepe la orice. a fi vedeta unei reprezenta ii. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. a duce o existen ă precară. (fam. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. a fi cap tăiat (cineva). zăpăcit. (reg. a fi bun de pus la rană. neglijent. a fi buruienos (la gură). ascuns. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată).. a fi cam într-o parte (sau doagă.CR. a nu-şi găsi locul. (fam. a fi ca nimeni de pe lume. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . ) a fi mărginit. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a fi aiurit. a unui spectacol. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a trăi tihnit. nesuferit (cuiva).. a fi cal de şa. a fi copilul cuiva. a fi neobişnuit. a fi leit (cineva): e tată-său. priveau la verişor . a fi butoi fără fund.. a umbla) fără vlagă. a trăi în belşug. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. 1) a-şi irosi timpul fără rost. a se îmbrăca strident. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). în carne şi oase! . a se afla în mare pericol.REBR. a fi (sau a sta. că mi-i capul în primejdie. a fi ca copilul cu două î e. a fi carne din carnea cuiva. a fi lipsit de curaj. a fi (sau a sta. a fi abătut. a fi ca o varză învelită. a munci pentru al ii. a bea peste măsură. cumsecade. a spune măscări.ISP. zăpăcit. a fi sărac. cap tăiat! POP. a-i fi capul în primejdie (cuiva). a fi cap de afiş. a fi de o teapă cu cineva. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi.CR. a şedea. a şedea.CR. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. ) a avea. a-i fi antipatic. a fi lipsit de educa ie. a fi bun la toate. a fi foarte bun. ca o oapă. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. adecvat. a face orice. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a fi într-o ureche. fără gust. a fi ca o sorcovă. a fi (sau a se crede) foarte important. de hăr uit (cu treburi mărunte). a fi ca găina cu un ou. a fi încuiat.

a fi (sau a sta. 3) a se enerva. a fi (tot sau găurit) ciur. ) a se înrudi cu cineva. că trăia mai bine . . a fi ceasul trecut. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui.POP. a (nu) exista cine să . de se făcu foc şi catran. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. 1) a-i părea rău. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului.. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut. a se cătrăni: se supără. a fi ceva de capul cuiva. (reg. buimac: Orbescu căzu ca din pod.. a fi cît roata carului. a avea (mul i) cititori. a fi dezorientat. a fi certat cu morala. a se duşmăni (cu cineva). [h]ai să mergem.ISP..NEGR. a (nu) (mai) putea scăpa. a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a se înfuria: lui Sf. Petre îi venise ciudă. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). a fi (ud) ciuciulete. a fi cheia şi lăcata. a fi începutul şi sfîrşitul. 2) a invidia. (pop. a şti totul.. a se face. a fi căzut din şariglă. 1) a fi cultivat.: sîngele îi curgea atît de tare din rană. a fi cărbune potolit.STANCU. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să .CAR. a fi cimotie cu cineva. a fi certat cu justi ia. a nu mai datora nimic cuiva. a fi alfa şi omega. a fi la un pas de a . a fi cît pe ce să . a fi om de seamă. a-şi ascunde gîndurile. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva. a fi ud leoarcă. a fi stăpîn pe situa ie. ) a fi prieten la cataramă cu cineva.. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur.ISP. a fi chit cu cineva. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare. era cît pe ce să piară. a fi cît roata carului .. ) a fi certăre . a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici.POP.. a (nu) (mai) fi chip de scăpare... a garanta pentru cineva. a fi căzut (ca) din pod.PANN. (înv.. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva)..NEGR.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. a fi (sau a se face) foc (de mînie). ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. ) a fi prost. a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. a fi cîrlig cu cineva. a se prinde.. a fi ciuruit.. a fi mul umit. a se pune) chezăşie. a se pune. a nu mai fi chip. instruit. a fi cineva. a avea anumite calită i.DOS. căci credea că pe dînsul îl îngînă.POP.POP. că . a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . a fi chemat de Dumnezeu. ca să se sfătuiască. a controla totul. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a fi certat la cu ite (cu cineva). că maica ta ne aşteaptă cam de mult. a fi (sau a se face) catran (de mînie). a fi (sau a da.. a răspunde pentru purtarea cuiva. (pop. fericit. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale.. se adunară în ascuns. a nesocoti normele morale. (reg. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. de mînie. a fi complet chel.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . (înv. a fi citit. a fi pus pe gîlceavă. iată că Dumnezeu mă cheamă. a fi călare pe situa ie. a fi certat cu capul. sentimentele.POP..

a fi clei. eşti cu mine. ) a se cădea. 1) (despre fete) a fi însărcinată. la har ă (cu cineva). a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece . 1) a fi încrezut. a se contrazice (cu cineva). a afla. limoniu. a nu şti nimic: sînt bărbat odată.. 2) a fi beat turtă. 2) a fi bine dispus de băutură.. a fi aerian.POP. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi cu capul pe umeri. era cri ă. era foarte vesel. turtă. a fi col os. a fi un om de nimic.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca . a fi apreciat drept . încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. a se cuveni. a fi cotat ca .. 1) a fi de partea cuiva. de-i aşa de cu chef.CR. (fam. ) (despre o femeie) a avea copil mic.CONTEMP. a fi cu bra ele prinse.DUILIU. a nu avea sim ul realită ii. a fi considerat ca . a fi copt la minte. a fi cu (sau fără) chef. a fi cu cineva. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a fi copt (la os).. a fi lucid. a trăda. cu judecată. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău. a fi ultimul la învă ătură din clasă... tun) (de beat). a fi rău de gură.. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. a afla. cleiu! CONTEMP. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete.just.. dar era mai bună ca azi.. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului.Z. a gîndi matur. cu picioarele în coşul trăsurii. a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap).AL. pace . a fi crescut în seul său. a fi foarte beat. a nu fi cruce de-nchinat. a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. a fi coadă de cîine. a fi îngîmfat. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer.CR. codi ă de-a lui Isaia.GR. potrivit. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă. a fi coadă de topor. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece.. a fi în dezacord. nu verde! AL. cînd e vorba de dreptate. a fi pentru. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. a fi codi a cuiva. a fi unealtă în mîinile altora. a fi contra. a fi (sau a găsi. a fi (sau a găsi. a socoti) cu cale. a fi om matur. a avea chef de băut. a fi cri ă la minte. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule. a ine cu cineva. v. (pop. 2) a fi încăpă înat. (fam. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă... 2) a nu se da la treabă. 2) a fi împreună.NEGR. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. a fi realist. . a fi (beat) cri ă. a se lua la ceartă. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. a fi ferit de griji. a socoti) nimerit. zdravăn.ISP. (înv. a se maturiza: demult. a fi coada clasei. a nu fi cinstit. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. a fi cu cădere. a fi foarte beat: acesta. . pînă îl făcu cuc. ) 1) a fi ignorant. vestejit. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. iar tu. a avea minte ageră. a fi instrumentul altora.

ISP.POP. 2) a fi sfios. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită. a fi frumos. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn.AL.. a fi (sau a se sim i. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). a fi pe ducă. 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. ) a fi fă arnic. a fi cu cîntec. a fi sau a se sim i. acum se mai linişti olecu ă. a fi cu mîinile legate. ) a fi nevoit (să .CR. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. a fi cu tîlc. a fi capricios. a sta) cu inima sărită. 1) a fi mai complicat decît pare. a fi cu nărav. a avea farmec. a fi cu două obraze.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. că nu-s nevastă cu cîrpă... a sta) extrem de emo ionat. a-i fi lumea dragă (cuiva). a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. cu nărav. ) a se găsi foarte greu.. a fi cu comănac. a vorbi foarte frumos.POP. nu era cum... a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap).REBR.. (fig. a-i fi cuiva tîngă (după ceva).. (reg. cam . a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). (reg. (pop. 1) a fi bun. cucernic. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. ) a regreta (ceva). a fi (sau a aştepta. a fi cu lapte.. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. . a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri.. ci-s voinic cu comănac. ) a fi cu două fe e. 1) a fi capricios. a fi cu limba fagure de miere. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. obscur. a fi (prins) cu mî a-n sac. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să .POP.. a fi cu nasul de ceară. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. a fi elocvent.. ) a fi (încă) prea tînăr. a fi cu nart.. a nu fi cum. lipsit de experien ă. evlavios. a fi cu haz. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. (fam. a fi cu caş la gură. a fi cuprins de un dor nestăvilit.POP. a fi (sau a aştepta. a implica..CAR. supărăcios. ca cel ce se ştia cu musca pe nas.OD.): de nevoie mi-au fost .. conci nu port. a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . ca să zici că eu nu pot. VARLAAM. 2) a fi dubios. 2) (iron. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. a-i plăcea sătrăiască (cuiva). a fi necesar (să . să-mi poci plăti datoriia.). a se teme foarte tare de ceva. ipocrit: creştin. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază.NEC. POP.CR. cu moartea) în sîn (sau în spate). a fi bărbat.POP. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. (înv. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare.). a fi (încă) cu mucii la nas.. a tînji (după ceva). a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. să mai strîng vreo şapte cete. de unguri să-mi fie frică. (sau a . a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a. a-i juca cuiva) coliva în piept. ) a nu putea ac iona. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. cu şapte poteri mă bat. a fi cu (sau a-i bate. (înv. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav .ISP. . om voinic: nu-s femeie.POP. COSTIN. ruşinos. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a fi cu un picior în groapă. a fi nostim.

a fi cocoşat. a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a fi pe moarte.. ) a fi cocoşat. (cineva sau de ceva).HASD. 4) a se lăsa condus de femei. nici împără ia de tine. a fi de acelaşi sînge cu cineva. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). că-i iarbă de noi şi umbră de voi. inventiv.POP. a nu fi dat la rindea. (înv. a(-i) fi cu (sau (înv. 1) a (se) putea. a fi sărac. a fi cu estul în cap. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi cu picioarele pe pămînt. a fi cu ochii pe cineva. a fi foc şi pară. prin) putin ă (sau putin a). a fi cu şerpar de a ă. a fi dezgustat. v. a fi în pragul mor ii. 1) a fi pus pe ceartă.CR. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). dat dracului. ) la. a fi scîrbit.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. a fi cu ipăul în spate.. a supraveghea pe cineva. a fi cuprins de scîrbă. a fi pe moarte. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. a fi curat ca lacrima. descurcăre . omul ar fi curat ca mirul. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . a fi realist. a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. a fi dat dracului (sau naibii). a fi cu estul în spate. cu un picior în groapă. a fi cu stea în frunte. (reg. rezervat fa ă de oameni. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. 3) a fi leneş. a fi cu traista în bă . a fi curat ca mirul. a nu depinde de cineva (sau de nimeni). a nu slăbi din ochi pe cineva. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). 2) a fi foarte bolnav. . a fi şmecher. a fi lipsit de păcate. a fi plin de datorii.CAR.DOS. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. 1) a fi foarte bătrîn. ) a-i fi duşman. a fi cu un picior în groapă. a fi cocoşat. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. 1) a fi retras. de necaz). de invidie. a fi dator vîndut. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . (despre oameni) a fi necioplit. 2) a fi prost. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. că nici tu nu eşti de împărat. (pop. a fi de . şmecher: era dat în paşte. a fi foarte descurcăre . a fi cu îfna la nas. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul.M. a fi dat prin tîrg.POP. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). a avea sim ul realită ii. a fi cu îfna în nas. a fi zăpăcit. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta. a se înfuria. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. a cunoaşte lumea. a fi cu tolba-n spinare.. a se înrudi cu cineva. 2) a umbla cu nasul pe sus.VLAH.. a-i fi cu scîrbă (cineva). a fi născut într-o zodie norocoasă.EM. a fi pe drumuri. a fi curat ca mirul. a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de .

a fi depăşit greută ile. 3) a fi ab iguit. cum nu i-i cînelui a linge sare. a rămîne nedumerit. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii..CR. a fi de fa ă. a se subîn elege. a-i fi de (sau a. a fi prezent. neexperimentat. a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. a fi de pradă. (reg. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva. noi suntem cu totul de altă părere. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. a fi de ieri. nu cum vrea el. a fi de mare necesitate. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . dificultă ile. a fi de folos a fi de folos (cuiva). a nu dori.POP. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă.BIBLIA. a rămîne) de capul lui. de batjocură: casa lui va fi în jah. a avea o opinie diferită: uite. tînăr.CAR. ) a (se) face de rîs. a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii). a fi de altă părere a fi de altă părere. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă.MAIOR. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege.zice Dumnezeu . a umbla) liber.. insensibil.HEL. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune. a fi în tabăra opusă. a fi de interes a fi de (mare) interes.HOGAŞ. a fi nou. ca şi păcatul mumii Eve. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. clar. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf. a-i fi de folos (cuiva): du-te .POP. a fi de datoria cuiva. de alaltăieri a fi de ieri. a fi (ne)sincer.CR. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. a fi de mul umită.. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. a fi destul.. a fi originar din . suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic.CAR. a fi de caraul a fi de caraul. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă.POP.. 2) a fi de o teapă (cu cineva).CR. (înv. a fi de fel din .EM. a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi de meserie. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat.. a fi necopt.. a fi martor: iar adevărul. firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. a fi de datoria cuiva a fi de dorit.. a fi specialist în materie. 2) a fi ignorant. a nu-i arde. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva. a-i fi de ajutor (cuiva). 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva... a fi de (mare) importan ă. a fi de (o) măsură (cu cineva). a fi (sau a umbla. a fi util. a mul umi. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. 1) a fi nepăsător. a intra în îndatoririle. căci tu eşti lui de ajutori. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. ) a-i veni rîndul să facă de pază. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a..CAR. a fi de fel din . a fi evident.pe drumul ista. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită . că doar nu-i de capul său. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv. de alaltăieri. a fi (sau a se face) de miraz. a fi în eles cu cineva. de-a) mirare(a) (cuiva). (reg. folos. a fi de branşă a fi de branşă.CAR. a fi de lemn (sau ca lemnul). a fi (sau a rămîne. a ajunge. a fi de loc din . utilitate..a fi de ajuns.

a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. (înv. nemişcat. care nu e de resortul meu.. a fi (sau a se face) de proverb. a nu prevesti nimic bun. (reg. ) a fi rău din fire.. vremea rece continuînd. a fi de poveste şi de veste. a şedea) de planton. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. a prisosi. sau a-şi trage neamul din . .GHICA. . a fi de rău augur. a crede. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui... a fi de competen a (cuiva). a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. al tîrgului. a fi de neam mare. a dracului).. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. ) a fi la fel. rău. (reg. cu ceilal i. a se trage de la . a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. uşuratic.. a fi (sau a deveni. a fi de na ie spurcată (sau rea. (înv. (arg. a fi de neam de . 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare.. ) a fi din timpuri imemoriale.BARBU. (fam. (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. a fi în plus. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. ) a nu fi în toate min ile. 1) a sta neclintit.. (despre oameni) a fi neserios. ) 1) a nu mai fi bun de nimic. celebru.BĂLC.REBR.CĂL.. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. a fi de rond.. a ajunge) cunoscut (de toată lumea)..CĂL. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a ajunge. a nu putea fi iertat. a şedea) de pază. a ajunge.. a fi (sau a deveni. a fi de prisos. a fi de-o teapă cu cineva. a fi (sau a se face) de rîs. a opina (că . a fi de-o seamă cu timpul. a rămîne) de batjocură. ) a fi demn de povestit. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . ne făcea şi de ocară. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. a avea o vîrstă matusalemică. a fi (sau a (se) face. a ajunge) de notorietate publică.CAR.nemilos.): comisia interimară este somată să spună dacă. a fi (sau a (se) face. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion..a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . a fi de pănura cuiva. al cîinilor). a fi de neiertat. a fi de o teapă cu cineva.. a nu mai fi de nici un sfînt. cu greută ile. a fi de partida cuiva. a fi (sau a sta. încremenit (ca piatra).): mirele şi mireasa erau de neam de boier. a sprijini pe cineva. a fi de resortul (cuiva). a fi obişnuit cu necazurile. (reg. 2) (fig. a fi deranjat la mansardă.. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). a considera. PREDA. a fi (sau a sta. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a de-o seamă cu timpul. de strajă: de planton şedeau doi solda i. (sau din . de a deveni cunoscut. al satului. a nu fi pe potriva cuiva. a fi de piatră. a nu fi de nici o zeamă. a fi de origine. cînd era Corbea în ară.POP. de vi ă nobilă. al curcilor. ) a fi nesim itor.

a fi două inimi într-un sîmbure... a se bucura de plăcerile vie ii. ce dorea el. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL.. (a.ISP. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea .. a fi distrat. a fi din aceeaşi familie (cu) . a unei boli). cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină. a fi la fel cu cineva. 1) (înv.. iubit (de cineva). nu auzea.. (reg. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . a fi de folos. . şi reg. ) a fi trup şi suflet cu cineva.. a fi de neîndurat. 2) a fi iste .. a fi de vină.. că n [u] mai sîndu dă trai. a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP.. poznaş. ) de şuguire) cu . 1) (înv. a fi drac împieli at. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. ) a fi bătrîn. a-i fi dragă lumea (cuiva).: nu-i bine să fie tot de un neam domnu. a nu mai fi de trai (sau de trăit). (despre sugari) a dori să sugă. a nu fi de glumit cu .. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). a plăcea (cuiva). a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i. (pop. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă. 1) a fi rău. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. a fi de vi ă şi sămîn ă. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. a fi de şugubină. a nu fi de şuguit (sau (înv. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă.. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap. afurisit. a fi dracul gol. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin. a fi de zile multe.. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. că ce cerea.. a fi după voia cuiva.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . ) a fi (fără) de nici o treabă.CAR. .. a fi de neam ales: dintre atî ia. 2) a se jena. boieresc. cum focul negru să te legi de unul? POP..IORGA .CORESI .: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR.1780). (pop. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). a fi aşa cum doreşte. a fi de un neam (cu) . atîta era de dus cu min ile. a avea origine ărănească. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă.POP. a fi vinovat. că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. a fi (cam) după prînz. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. a fi îndrăgit. ca s-o pîrască .. a fi după chipul şi asemănarea cuiva. (glume ) a fi ame it de băutură. toate erau după voia lui.. ce să se schimbe. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu.VLAH. a fi dus cu mintea (sau cu min ile).POP. băştinaş. a fi lipsit de utilitate. a fi neastîmpărat. ştiind că e de treabă. a fi de treabă. (reg. . a fi din opincă. din oase sfinte).ISP. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. 2) a nu se mai putea trăi. . a fi din os domnesc (sau de domn. a(-i) fi drag (cuiva). a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. 1) a fi cufundat în gînduri. neatent: el nu vedea.NEC. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor.SAD.. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. a fi din partea locului. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. a fi localnic.

a fi frumoasă coz. a fi lipsit de scrupule. nu mai ai haz! PANN . a se înfuria. fuseseră fa ă la această întîmplare. fie ce-o fi! PREDA.. nevoile. ) pîrjol. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . necuviincios: au început . a nu avea nici un rost. o strînse năvalnic în bra e. (înv. a fi rău de gură.NEC. ) a se sfătui. ) a fi nebun. a turba de mînie. a plesni de sănătate. a nesocoti conven iile sociale. a fi fără conştiin ă. ) a fi aiurit. a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă.POP. treacă de la mine.făta i (sau făcu i) în tindă. a fi fără grijă. a fi rău. (înv. a nu se sinchisi de nimic. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. a fi peste măsură de obosit. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). a fierbe în suc propriu (pe cineva). a fi neruşinat. accept. a fi frînt de oboseală. a face zile fripte (cuiva). a fi fără (de) obraz. otravă) (pe cineva). a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). (fam. te-ai trecut. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. 1) a fi plin de energie.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. a ignora.EM. iubit şi blond tovarăş.AL. a fi cuprins de patimă. zăpăcit. fiecare îşi cunoaşte necazurile. fiecare cu păsărica lui.ext. a fierbe fără apă (pe cineva).. a fierbe de mînie. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti... violent. ) a ine în tensiune. 1) a fi lipsit de farmec. să fiarbă în suc propriu. a fi nemilos. rău.VARLAAM. a fi lipsit de educa ie. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte. a fi prost crescut. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. a fi fără inimă. (p. a-i fi frică (cuiva). a nu-i păsa. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. admit. a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. a fi foc şi sabie. a fi peste măsură de mînios. a fi vagabond. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. a-i dzice dulău fără de obraz. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. fie!. a nu avea nici o grijă. că sînte i obraze sub iri? CR. fiecare cu ciudă eniile lui. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. a se teme: părerea ta. a se mînia (pe cineva). să se facă aşa. a fi foarte enervat. a nu fi dus de multe ori la biserică.REBR. a fierbe mărgica. fie ce-o fi!. fiecine cela ce. (fam. (reg. a fi fără putin ă. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. a fierbe ma ele în cineva. (reg. a fi prezent. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. dogori)sîngele (în vine) (cuiva). 2) a se înfierbînta. ) a fi foarte frumoasă. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. a fi fără creştere. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. (despre oameni) a fi furios. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. a asista.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. a fi fiere spurcată. fie şi aşa.BIBLIA.

(reg. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi. a-i fi grea ă (cuiva). a pălmui. a-i fi graiul prins (cuiva). a nu-i prii (cuiva ceva). a-i pica) greu (cuiva ceva). a fi greu de mînă. ) a-i fi scîrbă. 1) a fi bogat. a se cădea. a fi neîndemînatic.P. (reg. o taină.. a fi fără ruşine. a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. 2) a fi înfumurat. ) a nu putea păstra un secret. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală. a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a fi gol prepeleac (sau mei). (reg. a fi în pielea goală. 2) (fig. a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins. ICHINDEAL. a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). a fi tocmai pe tocmai. a fi gata. a fi sensibil la boală (sau la mîncare). a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). îngîmfat. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). dar era tare de ureche. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a nu putea. (fam. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. ) a nu putea vorbi. a fi obraznic. că mi-i gîndul să-mă-nsor. fudul la coate. a fi gură-spartă. ) a fi plin de păcate. a-i fi (cuiva) gîndul să . chit pe chit. ticălos. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz..AL. a fi hacul (cuiva). a fi gol puşcă (sau pistol. o povestire cu atîtea amănunte subtile. a suferi de indigestie.POP. a avea mintea înceată.MAIOR. a fi peste măsură de gras. de n-are de ce se prinde mî a. a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. (reg. a fi hap pe cap. a lovi cu putere.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să .EM. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi).. a fi nesim it(or). a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie. a pune la respect (pe cineva). a fi goală ca o oală.: fă-mi cămaşă de fuior. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia).. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a nu-i plăcea. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. a fi fudul la coate.GHICA . a fi foarte slab... a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă).POP. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). a umbla în zdren e. a avea inten ia să . a fi gingaş la boală (sau la mîncare). a nu-i tihni. ) a fi complet despuiat. ) neagă). a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a fi galben (la fa ă).CAR. a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). a se jena: nu-i era grea ă a min i. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. după peste o jumătate de veac. a fi gros de cap. a fi foarte sărac. a-i fi (sau a-i veni. a-i cădea. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. 2) a fi foarte sărac. 1) a fi gol puşcă..CR. 2) a fi mojic. a fi foarte bogat. a i se urî (cuiva de ceva). a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor.

a fi în comă. a fi în mintea copiilor. ) a fi nebun. a fi în cumpănă.. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. fii pe pace!. a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. a lucra. a avea din belşug. a fi de competen a cuiva. fă arnic. despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant.. 2) (despre fenomene.. a fi lihnit de foame. 2) a nu se sim i bine. a fi în ordine.. a fi îndrăgostit lulea. 1) (despre oameni) a se duşmăni.AL..NEC.. (înv. dezorientat. năucit. zănatic: vorbe de om sărit din î îni. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să .: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune.BĂLC. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale... tulburat.. de .i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba. abătut. a fi la ananghie.. a agoniza. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva). abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. a fi angajat undeva. a fi amestecat. a fi îmbrăcată grafină. a fi prost dispus. fiin ă de fa ă. a(-i) fi inima rece (cuiva).. (înv. ) a fi zăpăcit. a fi îndestulat. ) a fi în stare să .. harnic. (reg. iute. (înv. a fi viclean. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . 2) a fi în stare. a fi îmburdat cu leagănul. a fi întrebuin at. a fi speriat. (reg. a fi iute (sau slab) din fire.). a putea să . a fi în ăle vaviloane.. a-i fi indiferent (cuiva ceva).: nu este nime harnic să-i stea împotrivă.DELAVR. 1) a fi cuprins.. smintit. fii salon!.. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. a-i fi în cale (cuiva). ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi. fii liniştit!. ) a fi scrîntit la minte. a fi sigur că .ISP... a fi în bună rînduială. a ocupa un post. . a fi hămesit. înspăimîntat: şi nu-i era. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP. a fi în duşmănie. a fi convins că .a fi harnic să . a fi în anii maimu ei. a nu-i conveni (cuiva ceva). a fi în circula ie.. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale.. implicat într-o chestiune.EM. a fi în cîmpul muncii.. a fi iute (sau slab) de o ele.. a fi în activitate... 1) a-i veni peste mînă. a fi în cruci.. a munci. . 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul. (arg..SAD. a nu mai putea de bucurie.CAR. măririle. a nu-i fi to i boii acasă. (reg. a fi (sau a se crede) foarte fericit. (sau a . a fi avut. a fi ieşit (sau sărit) din î îni. ) a fi sclerozat (de bătrîne e).MINEIUL. a fi în dificultate. (reg. nimănui în piept inima rece..ISP. a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că . a fi foarte vioi. a fi în căderea cuiva. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer. nu. a fi (sau a rămîne) încredin at că . zău. a fi foarte îndrăgostit. ) 1) ine-te de cuvînt!. a nu fi în apele lui. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR.

în pîrg. a fi în ogodul tău (al său etc... a fi în ordine. a fi îmbrăcat sumar. a fi (sau a intra) în legalitate. a fi în dificultate.. (fam. a fi în notă cu . a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva. a nu-şi fi în minte. ) a fi gata să . a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu. a se ine) în fiin ă. a se men ine. a fi în ton cu . a nu avea bani. a fi (sau a sta. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate.. a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a fi spre folosul. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre .EM. 2) a fi în dificultate.. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă..POP.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi în mătase. a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). (reg.).. crud: boabele sînt în lapte. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea.. a fi păgubit. a avea posibilitatea de a . a fi în ghearele cuiva.).): păsările erau mai în ogodul lor. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor. a fi în interesul cuiva. a fi (sau a se sim i) liber. a fi în neglijeu. sta în nevoie să-l piarză. a avea de gînd să . şi reg. (înv....OD..N. a fi în pagubă. a fi în formă. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori. a fi sclerozat. ) a fi în largul. a trăi în lumea imagina iei... a se bucura de încrederea cuiva. a cădea.TEST. a se afla în plinătatea puterilor. a nu face ceva la timp.. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. a dăinui..ANTIM .. cu toaleta neterminată. a fi într-o situa ie critică.. a se conforma legilor în vigoare. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR. a fi în întîrziere.. ) a aiura.. a fi în pîrg(ă).. a fi la ananghie. a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele . în voia ta (sa etc.. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva)..CR. a putea să . a fi în acord cu . a fi în pas cu vremea (sau cu timpul). a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a întîrzia.AL.. a fi în jenă financiară. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva.. a fi la cheremul. a fi copilăros. a se afla. 1) (înv. NEGR. a fi la modă. 1) a se scula: la şase era în picioare .. a fi (sau a rămîne) în pană. a fi în picioare. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. a fi lipsit de judecată.. a fi în pierdere. a fi în spiritul timpului. în stăpînirea cuiva. să-l cheme întrajutor. (reg. 2) a fi gata de . a fi în rela ii apropiate. de elaborare.ISP. infantil.. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor. a fi (sau a-i veni) în plecare. a fi în lapte. a-i trece prin minte să . a fi cît pe ce să . a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare .. a fi în intimitatea cuiva. dracul îi şi da în gînd una. a fi în lucru. în primejdie. a fi în joc.. a fi în măsură să .POP..: cum sta baba împietrită. prieteneşti cu cineva. ) a duce lipsă de ceva... (mai ales despre cereale) a fi necopt. a fi în curs de executare. a exista. (înv. tău etc.. a delira. (despre porumb) a începe să lege...: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea. a fi (sau a ajunge.

.. a fi la fel cu ceilal i. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară). a fi în ordine: totul e în regulă. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. a fi (sau a ajunge... (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată. sau a fi (sau a intra) în rîndul .) în produc ie. 2) a fi într-o situa ie dificilă. a fi alături de . a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu . fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu.. a fi în rînd cu lumea.. ) 1) a rămîne fără bani.MIRONESCU. a intra) înrînd cu . (fam. a fi (sau a băga pe cineva) în priză.. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar.. a fi (sau a se afla) în priză.. (fam. (sau să . a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă . a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt. a face parte din aceeaşi categorie cu . a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac .. 2) a fi în centrul aten iei.EM. a fi în regulă. a fi în scumpire. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a .CR. a fi în secretele zeilor.STANCU... a fi la acelaşi nivel cu . a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva). . (pop. eu chiteam că vi-i în şagă. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . a fi în scaun.CR. a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să . a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . a fi (sau a aşeza. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a ... a avea un defect din naştere. a fi în pom.. REBR.. a fi lefter.: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos.. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. fără ieşire. despre femei) a fi însărcinată..... 2) a sta în puterea cuiva.CAR. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă. (fam. ) a depinde de cineva. cuconaşule.. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea.. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. (înv.. a fi cu rost. (reg. 1) a sta în rîndul întîi.EM. ) a nu avea bani. a fi în pozi ie. a fi (sau a se afla.SAD. a se afla la asfin it. ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ.POP. a fi însemnat de Dumnezeu..: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie... a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. a se vedea) în situa ia cuiva. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu. a rămîne) în puterea cuiva. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. a fi (sau a se găsi.. şi fam. a pune.CR. despre soare) a coborî. ) a-şi pierde sim ul realită ii. a fi (sau a se afla. a fi în fruntea unei activită i. SAD. în fa ă. a intra etc. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale.. (pop. a-i fi în şagă (cuiva).HASD. a fi lefter. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. a fi în primele rînduri. a fi în prim plan. a putea să .. ca în sîn de rai).: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at. . parcă nu-i sînt to i boii acasă. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii.. (fam. ) a fi fără chef. .. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. a trăi bine.). (reg.. la discre ia cuiva.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. a se afla. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate. a fi în suferin ă de bani. a fi în porneală.

a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. a fi aidoma (cu cineva). a fi bulversat. ) a nu-i cădea bine. ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. a fi în ter ă (cu cineva). 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. a nu-i fi în ticnă (cuiva). a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală. nestăpînit. fudul. a fi întors pe dos.POP. (despre jucătorii de căr i).) a se izola de realitate: să rămîndeoparte.REBR. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva.ARGHEZI. . a fi protos. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). a fi în epat.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . a fi întîrziat. a fila (pe cineva). a fi la aman. ) a fi tulburat. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a se vizita cu cineva.FIL. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). savan i etc. a fi (sau a se închide. nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. a da din col în col . a fi în toi. (înv. a fi înrăit. a flirta (cu cineva). înfumurat. (despre artişti.. a urmări (discret) (pe cineva). 1) a veni cu întîrziere. a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. parte. a fi dat dracului. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. a fi întîiul la joc. a fi la ananghie. toană. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). a fi zăpăcit. 2) a fi abătut.. Nu e vorbă. la strîmtoare: junele. a fi bine (sau prost) dispus. cu ochii către stele. îngîmfat.. nu putea face decît a îmbrăca haina.POP. a fi ar ăgos. a fi într-o situa ie critică. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). a sta. 2) a fi înapoiat mintal.NEGR. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale. icnit. (înv. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război.. a fi bine (sau prost) dispus. într-o stare dezolantă. a fi al dracului.. a fi în toane bune (sau rele). a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. ale ei etc. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi.POP. a (nu) fi în (sau (înv. 2) a (se) pune în mişcare. a fi (sau a se afla.CAR. a fi în vizită (cu cineva). a fi învechit în rele. a nu fi în toate min ile. a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a ieşi cel dintîi. (fam. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi într-o minte (cu cineva). a fi smintit. a fi în voce. ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine.STANCU . a ajunge. a nu-i tihni (cuiva). a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman .). a fi (cineva) în tălpi. a fi într-o pasă bună (sau proastă). a fi în trecere prin . în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. a fi rigid. (înv. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. a nu fi în toate ale sale (ale tale. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva).

. CAR. (reg. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea . a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). 1) a fi la (o anumită) altitudine. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. a nu mai putea. că eşti la şmicherie. îngrijorătoare. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. a fi la stăpîn.OD. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). a fi evident. a fi la mintea omului.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor. a fi la discre ia. a fi foarte transpirat. a fi la pămînt. a fi disponibil (ceva). a fi stăpîn.) a căpăta propor ii grave. pre) un cuvînt (cu cineva). a fi (sau a sta. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. sclivisit: îmi place. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . a fi la capătul răbdării. (despre evenimente. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. a conduce. a fi într-un gînd.. a fi epuizat. a stăpîni. 1) a fi în serviciul cuiva.IORGA. 1) a fi căzut la pămînt. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . (reg. (înv. 4) a trece la mijloc.IOVESCU. a fi la înăl imea situa iei. a fi lăsat la vatră. a avea pîinea şi cu itul. a se pune) la remorca cuiva. (cuiva sau a ceva). a deveni dramatică. extenuat. pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. a fi lat de foame. ) a fi demoralizat. 2) (fig. a nu mai putea răbda. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. ) a avea aceeaşi părere. 1) a se găsi.SAD. . . a fi la parte cu cineva. ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. a fi (pus) la şmecherie. 1) (înv. a-i fi la mîini bune (cuiva).CAR. a nu se în elege cu cineva. (înv. a fi la gură de cuptor.AL. a fi (sau a se uni. a fi leat cu cineva. 3) (fig. a fi (sau a intra) la vătale. 2) a fi în cauză. la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu.. a fi foarte flămînd.. . a se duşmăni. a fi (sau a se lăsa) condus.NEC. ) a fi dichisit. 2) a fi aşa cum se cuvine. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire. ) a nu avea libertate de mişcare. la remorca politicei turceşti. 2) (fig. (fam. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. 2) a-i conveni. a fi la sigur (de ceva). a se găsi în mare primejdie.CAR. a fi asociat cu cineva la o afacere. a fi la col i (cu cineva). ) a fi ruinat. a-i fi prieten credincios (cuiva). a se face. clar (ca lumina zilei). a fi lată (rău de tot).. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive .. ) a avea certitudinea unui lucru. situa ii etc. a se tocmi) la (sau într-un.MUSTE. a fi la mijloc. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). mă. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. ferchezuit.

: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a fi lipsit (de . a fi miop. ) a fi (cam) nebun. a fi (sau a se pune. în chestiuni de formă.POP. a fi (sau a se crede) superior (cuiva). a nu exista posibilitatea de a . foarte sărac.POP. a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să . a fi mireasă cu . a nu vedea bine.MAIOR. a fi mai sărac ca cucul.. a fi de o calitate foarte înaltă.. mai iscusit decît al ii.. 3) a fi beat cri ă. . a prefera să . a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră. a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv. 2) a se îndura.. a (nu) fi mai breaz ca al ii. a-i fi milă ca iganului de pilă. DELAVR. decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei.. a fi mai riguros. că nu avea după ce bea apă... a semăna.CAR. 2) a fi cu toane. (reg.. a-i fi mau (cuiva).. a nu fi mijloc de a .POP. femei) a se căsători cu . predispus la furt. ciuda) (cuiva). a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort..... a se obişnui (cu ceva). (fam. a fi mai presus de orice critică. a fi lovit (sau bătut. 1) a compătimi (pe cineva)... ) a fi prostănac. a fi foarte flămînd.: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal.CR. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească. a (nu) fi mai deştept.... a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul.. degete)... a avea posibilitatea de a . a fi lovit cu praştia (sau de praştie). şi pop. a fi liber să . ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. trăsnit) cu leuca.. necontenit îi necăjesc pe oameni. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.. a nu avea milă.. a se ridica deasupra .. a se situa) mai presus de . a-i conveni (cuiva ceva). epuizat... a fi ho .a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . a se dezgusta. a suferi de miopie.: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi. de) gheare (sau unghii. a fi (sau a avea) loc.EM. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva). a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . a fi predestinat. a fi prostănac.. a fura. (sau de a . despre fete. a fi lipit de foame.MAIOR. aidoma cu cineva. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva). a fi lung în (sau la. ruşinea. a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile . a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a ..... a fi măgarul cuiva. a se putea. în această cestiune. . a fi lovit cu mîneca undrei. foarte ruşine. (pop. a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă.).. a avea o constitu ie delicată.. a fi mai bucuros să . 1) a fi lipsit de vlagă. a fi mic la os..POP... a fi mai catolic decît papa. a fi zăpăcit... a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. a i se permite să . a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva). ) leit poseclit) (cu cineva).. de i-era mai mare dragul.. i s-a făcut milă de aceştia. a-i fi mai mare dragul (sau mila. a fi lung de (sau în) gheare.). (înv. a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de . a fi întocmai.. a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. a fi foarte obosit..

(reg.. ) a putea. a fi modru. a fi na ie blagoslovită. a fi foarte harnic. a fi născut în zodia ra elor... a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). a avea o existen ă tihnită. fiul secetei. a fi mîndru ca un păun.. a fi mîncat de molii. a fi econom. POP. nici modru de-a o lăsa.POP. a fi mînă spartă. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită.. născut în zodia ra elor.. (reg. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi.. a fi linguşitor. a cunoaşte firea. vorbăre . ) a bate (pe cineva). a fi mîncat de gîndaci. omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. cînd m-oi întoarce acasă. ipocrit. a fi vorbăre . a avea (mai) multă experien ă de via ă. . lipsuri. a-i fi imposibil să ... a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea.CR.... 1) a fi milos. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să . a se înrudi (cu . ) a avea hainele rupte.. . (p .: n-are cap de-a o uita. a pune la punct (pe cineva). CR. ) 1) a nu mai putea.. a fi nea într-o parte.ext. a fi fă arnic.. a fi principalul sprijin. a fi mînă strînsă. a fi la un pas de a . a fi neam după iapa popii (cu cineva).. 2) a fi foarte îndrăgostit de . a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale.. a fi mî ă plouată (sau udă). că nu-s nevastă cu cîrpă. a fi murit şi moartea (în cineva). a fi moară neferecată. a şti) moarea cuiva. a fi musai. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . a fi mîncat (sau a cunoaşte. .. a fi mîncat de nevoi.. să te faci rudă cu noi. a fi născut în zi de lucru.. a fi lipsit de educa ie.. a fi risipitor..CAR.). (reg.. a fi foarte norocos. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus .. a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). a fi (mai) bătrîn. de unguri să-mi fie frică. (sau fără . a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald). a fi lipsit de vlagă. 2) a fi lipsit de voin ă.a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după .POP. a fi obligatoriu. a fi absolut necesar. a fi moale de mijloc.CR.POP. înfumurat. 2) a fi peste măsură de .. a flecări tot timpul. (reg.. a fi mî ă blîndă.... a fi abătut. a fi îngîmfat. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da... a fi suferit multe necazuri. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare... a fi moale la inimă. a fi veşnic însetat: Setilă. a fi fără seamăn de . a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap). le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru.POP. a fi mojic. 1) a dori foarte mult să aibă . a fi neam prost. s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. a nu fi mult să . a fi zgîrcit. ciuruite. a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. (pop. (reg.). ) a fi om bun. (rar ) a fi smintit. a fi (sau a se face) neam (cu . (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). descurajat. a fi mort după . a-i veni de hac (cuiva). a fi becisnic.): i-oi da car cu şase boi.

a fi lipsit de caracter.. de coloană vertebrală. a fi supărat (pe cineva)... a fi negru în cerul gurii.. a nu-i fi nici cald.. a fi nevoie de cap.a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să . (reg. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să .. a fi o frînă pentru . a fi constrîns să . a fi om copt a fi neam tămîie. a fi numai lapte şi miere. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să.. ci cînd te trînteşte un măgar. scîrbă. a fi negru de supărare. (cuiva). de-o teapă..AL.. a nu avea un statut clar.. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează. (reg. a fi nor.. ce i-i gîndul. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele ... nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la . a fi nul la . a fi lac de transpira ie. ) a-i fi silă.. a fi foarte supărat. că este nevoie de cap. de mînie: spune-mi. a se chema . ) a nu şti absolut nimic la . a fi ignorant.i fie. a fi slab ca o scîndură.. a-i fi oarecum. mînios. a se jena. (fig..: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . nici de rece (cuiva). (arg.DOS.. a fi numai ochi (şi urechi). a nu fi nimic de capul cuiva. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. a fi numai gura de cineva. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP. PANN. a fi necesar. mîndră. a fi (to i) o apă şi un pămînt.POP.: şi-i era numele Plachidas. a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva). a fi exagerat de amabil. ) a fi bolnăvicios.. a fi numai greabănul de el. a nu fi nici de zeama ouălor. a-i părea rău. a fi scund. . a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva). a nu fi nici cal.. a fi necazul oamenilor. a fi foarte slab. inutil. (reg.. de binevoitor. a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). (reg. ) a avea o purtare inadecvată.CR. a fi un om de nimic.. ) a fi prost şi obraznic. a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă. (reg. a nu fi nici cal. a fi (to i) la fel.. a-i fi nează (cuiva).: eram nul la matematici.ISP.. nici măgar a nu-i fi nici cald.. a-i fi numele . că nu trăia bine cu soacră-sa.POP. a-i fi indiferent.. a fi nuntă. a privi foarte atent (la ceva). a fi om copt (la minte). a nu se pricepe la nimic. a fi spurcat la gură.. a fi nespălat la gură. a fi numai o apă. a fi nelalocul lui. a fi numai burtă şi căciulă. a fi oaie cu şorici. a nu apar ine nici unei categorii.. a spune multe şi a nu face nimic.. a trebui.. a fi om serios. a avea suflet negru.. a fi înnorat. a fi o cîrpă. necorespunzătoare. a nu fi bun de nimic.. ) a se numi .. ). de eşti neagră ca pămîntul? POP.GALA. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. a fi un obstacol în calea . a fi nefolositor. a trebui să . a nu avea habar. cu judecată cumpănită. (înv. a fi becisnic. a fi tobă de carte. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. . nici măgar. a fi nebun de carte.. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. v.

) 1) a fi de folos. 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. ) 1) a rămîne fără bani. a fi foarte instruit. a fi retrogradat (într-un post mărunt). a fi păpuşa cuiva. 2) a trebui. a fi orb de minte. gata să-şi dea sufletul. 2) a fi vesel.PSALT. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt.. a ajunge la limita răbdării: multe.? PREDA. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă.). ) a fi singur. a fi. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. 2) a fi foarte slab. a fi om de cultură..neva. a ac iona cu rapiditate. 2) (fam. a reflecta: o.VINEA. a fi bun. (reg. a se pune. ) 1) a fi lacom. a fi (sau a se găsi.. la momentul potrivit. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. lefter.. a sta. (reg. a fi necesar: e op să ştim . de ce mai stai pe gînduri. (fam. a cădea) pe bec. a trece) pe linie moartă. dornic de petreceri.. a fi pe cale. a fi om de ac iune. a fi papă-lapte.i fi paraxim unde nu vezi .. a fi energic. (înv. bleg. pe cugete). (fig. a fi (sau a sta) pe jăratec..CR.. .. (fam. a-i fi paharul plin (cuiva). a inten iona să . a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. a-i fi (ruşine) pe la nas.COŞBUC. 1) a avea experien a vie ii. a fi pe cu it. a fi pă it multe. a fi om de lume. (reg. a rămîne) (dus) pe (sau (înv. de-ar mai fi el pe cît este. să nu. a (se) gîndi. numai amîndoi. a avea experien ă: cine a pă it multe. l-au bătut.: e pe cale să se-nsoare . da-i omul lui Dumnezeu. a fi (sau a rămîne) orfan. a fi op. ) a fi prost. a-şi respecta promisiunile. a se ruşina: nu-i este aşa. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu. a fi pe cale de a . de ini iativă. a şedea. a fi (sau a se afla. tare): asta n-aş face-o eu. a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a fi om de cuvînt.. ) a i se părea curios. a fi pe linia de plutire.EM. . de ce nu mi le iei? EM.. ) a fi mic de tot. a fi o surpriză. pe ghimpi. a fi pe fază. a fi în ceasul mor ii. (sau să . i-a fost paharul plin. demone... Doamne.. a fi pe punctul de a . a fi încă o dată pe atît (de mare. a se mira: boierule. (înv. ştie multe. a fi la un pas de moarte. a se purta conform moralei creştine. a fi o revela ie. a mai fi pe cît este..ISP. (pop. a călători: de ani e pe cale. a fi o mînă singură. a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. a fi pe jantă. a fi bogat.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . pe cărbuni. ) a rămîne fără bani. ) pe gînd.POP. ) a supravie ui. oportun: to i plecară-se . şi pop. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). fără ajutor. a se lăsa dirijat de ci. a cugeta. a fi lipsit de energie.. a fi (sau a cădea. ni el pe la nas . a fi (sau a rămîne. ) în) gînduri (sau (înv. a fi nătăfle . a fi păduche leşinat. a fi (sau a sta) pe cu ite. şi fură op.. a fi trecut prin multe necazuri. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. a-i fi (cuiva) paraxin.POP. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată.

. a fi pe măsura cuiva. CAR. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. (reg.. ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii. spălătoreasă. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a .POP. a-i fi prea destul (cuiva). făr-de surori. a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn .: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli. a sta pe picior de plecare. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg. a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. a fi rău lasuflet: nevasta . contra). ) în punctul . a plăcea cuiva. ) a fi nimerit.. indicat. a fi în agonie. parcă sînt picat din nori. sînt pe post de a fi pe post de . .i e pe roată...SAD. a fi pe scîndură. a fi plin de neam. a fi într-o situa ie critică. GANE. accidental (în locul altuia) func ia de .). a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva). (înv.. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei.. ) a fi prieten la cataramă (cu cineva). a se potrivi. a fi pregătit să .. ) a a fi pe moarte trage a moarte.. a fi pisică blîndă. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă..NEC.. a trage să moară. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva. (reg. (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule... a fi dezorientat. a fi pe punctul de a . a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. a fi gata de . a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război. din nori). a se sătura. a fi pentru a fi pentru unii mumă. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva). săracul. a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). ) a fi foarte norocos.. a fi pe roată. ştii că starea.. (reg. a fi pîine şi caş (cu cineva).. a fi pe post de ..CONACHI. în punct de .. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită. (pop.. ) a avea ghinion.CR. simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac. a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. a (nu) avea sim ul realită ii. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei. 2) (reg. a fi agreat. a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă.CR. a nu şti ce să facă..a fi (sau a se afla. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). a fi fă arnic. 1) (fam. (înv.CAR.. slăvitule. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă... ) a-i sta norocul tot împotrivă. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). (fam.POP. a fi piedică cu cineva. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva. ) a ocupa temporar. iar pentru al ii ciumă. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă..P. (sau (înv. ) a veni pe neaşteptate.POP. a fi cît pe-aci să .NEC. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv.NEC. tot împotrivă. (pop. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam.: azi. fata moşneagului era piatră de moară în casă. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). Vălean era pă scîndură.. CEZAR. potrivit cuiva. (fam.SAD. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună.. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. v. a trata preferen ial. şi fam.

) a avea mul i bani.. a fi rău de gură (sau gură rea). a învă a minte (pe cineva).a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan.STANCU.POP. apoi eu i-s popa..EM. a căuta (cu tot dinadinsul) să . a fi pus pe liber. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. ale) dracului!. a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui. a fi sprijinul familiei. a fi pus pe trai. a rămîne) dominat.: sînt porni i pe sîcîială. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). a deochea. (înv. a fi (sau a (se) da. a fi (sau a părea) indispus. a exista o ocazie.. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit). a fi prieten la cataramă (cu cineva). să-i facă lui asta. a (se) lăsa. a fi pus la punct. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. a fi copil. a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit.. fir-ar el iacă cui!. 1) a fi fermecat. a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte . ai. a (se) da. i se păru că e prea-prea. că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. a veni (cuiva) de hac.. a fi (sau a părea) rău dispus. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători.. că nu-s aşa rău de scîrbă. (pop.CR. v. (reg. a fi scandalagiu. a-i fi popa (cuiva). calul cu atîta se cufunda mai adînc. prea-prea). ) a fi (total) lipsit de experien ă. a fi plin de sine. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice. a fi prieten apropiat. acceptat.POP. . a fi pragul casei. a fi încrezut.. a muri. a fi pocit. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor).. ) a fi ame it de băutură. a fi (în) prada cuiva.. a fi dispus să . a fi puişor cu caş la gură. a fi rău. a fi prins de limbă. fir-ar al (sau a. a fi recunoscător (cuiva). a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). a (se) lăsa. vrăjit.GALA. (p. a nu fi pu in lucru.. blestemat. a fi prea de tot (sau prea din cale afară. copleşit de cineva sau de ceva. a fi pornit sau a porni pe . .. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. a avea gură mare.REBR. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). a fi rost (de ceva). permis: dar ca o stîrpitură .. o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . a fi prieten unghie şi carne (cu cineva).CAMIL. frate. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. a fi pradă (cuiva sau a ceva). a fi rău de scîrbă. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a fi concediat. ..ext. 2) a se sim i rău. să ne fie ca astă-seară. îngîmfat. intim (cu cineva).P. o posibilitate favorabilă: ia stai. a fi (sau a cădea.. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR.POP. 1) a o duce greu. 2) a fi desfigurat. a fi imatur.CAR.

a i se acri.POP. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare. . eşti sărit din minte.SAD.. a fi peste măsură de sătul. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a se arăta rar în lume. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva).CR. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. bucuroşi le-om duce toate. a fi distins. 2) a fi plăcut.. sac fără fund. era mai scumpă la vedere. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. a trăi retras: Hariclia. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. nesă ios. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz.CR. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase.PANN. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă. a fi (un) sat fără cîini.VLAH.BASS.CAR. nu cum erai mai înainte. a fi gras şi frumos.BOL. a fi sănătos tun.. . a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini.. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău). (spec. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. a fi sărac cu duhul. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). trivial. a se înrudi.ISP. a fi sătul pînă-n gît. foametea. sau cine ştie ce pricopsală a fi. a fi nebun: ori. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. a (se) scîrbi. cum îi ziceau prietenii. poate. a fi perfect sănătos.EM. 1) a fi alb la fa ă. anecdote. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). a-i fi (cu) ruşine. a nu fi sănătos dacă . a fi zgîrcit. a fi sărit din minte. (fam. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a vorbi indecent. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. sac fără fund. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. a fi rupt (sau fript) în coş.MINEIUL. greu de fasonat. a fi foarte flămînd.SAD.POP. a fi rupt din soare (sau din rai). a (se) dezgusta: fugi. a fi scump de mînă. glume: uneori cînta lucruri vesele. amabil. a fi scump la secure. vulgar. 1) a fi lacom. a fi salta-singurel. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel. a fi scart. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi.. a fi sac fără fund (sau spart). era un fel de izvor nesecat. (arg. a-i fi (sau a i se face.. a fi salon.. fiind rup i în coş. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. a fi sănătos ca un harbuz. a avea) ruşine (sau (înv.. ) a fi de calitate foarte bună. a fi posac: fetişoara asta.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . că mi-e scîrbă cînd te-aud.HOGAŞ. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. a fi ruşinea cuiva. a fi încet la minte. a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva). ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. (reg. a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva). a rîde rar. (reg. cu firea ei sfioasă . a fi rupt (sau frînt) de osteneală.CR. a fi scăldat în lapte dulce. de foame şi de sete. a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). a fi scump la vedere. a(-i) fi sortit. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală.

. a avea deplină încredere (în cineva). a fi strîmtorat (sau la strîmtoare).CAR. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să .. ) o sterpătură). a fi stearpă (sau (reg.. a fi slab de inimă. 1) a fi bolnav de inimă. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă. fiindcă sînt foarte obosită. a ceda cu uşurin ă.VLAH. a fi sub glie. pentru că baba mea e o sterpătură.(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. a fi Stan pă itul. a fi sensibil (sau sim itor) la .CAR. a fi foarte obosit. a spune tot ce gîndeşti. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. că aici. a fi soarele la (sau pe la) toacă.. (înv. căci l-a purtat la sînu-i..STANCU.CR. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? . a-i fi sfială (cuiva). a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a fi sub domina ia cuiva. a fi impresionat de . a fi indispus. ) a fi pu in probabil să . dar fii scurt.PREDA. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. a-i fi grea ă.. a fi în nevoie. a fi o persoană cu trecere.BOLLIAC. a fi la greu. a se lăsa uşor intimidat... ) a fi beat. înduioşat. (fam. a fi slab de piept. .. grai. plictisit.COŞBUC. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. la grai). ) voroavă). pe Stan pă itul întreabă. taică. a fi bolnav de plămîni. cheamă-mă! POP. a avea memorie scurtă. a fi scurt la minte. era numai scump la grai. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva). a fi scurt.BOL.. a fi sfin it. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva).. după cum spun ăranii.: vom da de dînsa pe cale.PANN. a fi slab de î îni. a fi slobod la gură. îi nădejdea slabă. fără sfială. (înv.GANE. (sau de . a i se închide ochii de oboseală.SAD. a se bucura de considera ie. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să . dînsul).). (reg. a fi sub călcîi. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. a fi la ananghie. a fi sfîntul zilei. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire.. a fi nevoit. a fi obraznic. a fi slab de înger. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. 2) a fi slab de înger. fără chef. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul. ) a se sfii. a fi strîns cu uşa..CR. a fi mort.. a fi sîngele cuiva. a fi concis: ascult. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva).sub glie.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi.BUDAI-DELEANU. de rezisten ă. precum văd. a fi sigur de (sau pe) sine (sau el. a fi în dificultate. şi sub cruce. a fi neşovăitor..REBR. (reg. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor. silit să facă (sau să spună) ceva. ) a fi lipsit de putere.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi lipsit de fermitate.

a fi (sau a face să fie) condus de cineva.. voinic. ICHINDEAL . fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare. neînduplecat. dîrz. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii.. 1) a fi prost. a fi şiret ca oaia. 2) a fi ignorant. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. a fi scăpăta i. a-i fi (cuiva) tălam. a nu ceda. a nu se da bătut. ) a fi rezistent la băutură. ) 1) a-i fi ruşine.. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. o capră ruptă în bucă i. a fi de o calitatefoarte proastă. a fi tare în fălci.CĂL. a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. a fi prost ca noaptea. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. a fi (sau a sta) tanto pe tanto. ..ISP. .AL. a fi neinfluen abil.SAD. a fi sănătos. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap. a fi obraznic.CEZAR. a fi rezistent.. a fi tare în ceafă. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. a fi (sau a se face beat) tei.. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul.. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice.REBR. (fam. URIC.. a fi talanga tîrgului. a fi încăpă înat.. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a .P. gras. încăpă înat. ) a semăna leit cu cineva. a fi şapte fra i pe un cojoc. şi reg.POP. a avea ceva inexplicabil.: dat-am cartea domniei meale . a nu avea nici un ban. neînduplecat. nui lucru de şagă. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic. 2) a-i fi lehamite de ceva. 2) a fi răbdător: în sfîrşit.1737). (înv. (a. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă.CR.. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă. a fi liber să . răspundea cu un zîmbet de superioritate. înjugă ca să are.VLAH.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să . a fi stăpînit. 2) a fi rezistent la băutură. a fi ferm. mărginit. a fi tare de ochi. a fi tare (sau gros) de boacă. mama.. la toate dovezile profesorului. ) 1) a fi lefter.NEGR.CR.. a fi nu ştiu cum. ) 1) a fi prost. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi ... a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii. (reg. a fi tămîie. (reg. ) a răspîndi zvonuri. . (reg.NEGR. cît era ea de tare de cap. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. a fi tare de (sau la) cap. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare.. (înv. a se jena. a se îmbăta foarte tare. mă făcui tei! POP. a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să .. de la o vreme pierde răbdarea. a fi sub orice critică... a fi tare în replici. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat.BIBLIA. a nu şti nimic. ) a fi cu dreptul de a . neobişnuit. 4) (reg. a fi rezistent. a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. să fie tari şi puternici . a fi tare de cap. mi-e nu ştiu cum să le priimesc... a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui.. de amintirea.. a fi tare a . a fi tăiat cineva. a nu vedea bine. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să .. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi.

(a fi) foarte slab.. mi-e indiferent. a fi zăpăcit. a fi retrogradat.. scofîlcit la fa ă. a ajunge la. a fi trimis pe banca acuzării. a (nu) avea timp (pentru ceva). a fi totuna. a fi tot de-o zeamă. a fi situa ia de a .. fost-ai rob.. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag). a (nu) mă (te. cu obrajii traşi). ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it .). a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe . îl etc. mi-e egal: spune-le ce. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. nişte mustă i totdeauna bine răsucite. a (nu) fi timp (pentru ceva).VLAH. a-i fi (sau a-i sosi.. îl etc... a (nu) mă (te. trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. a lăsa pe cineva) tinichea..CAR. a fi tîmp la vedere.. văzuse şi pă ise multe.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie. a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate .. a fi treabă. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită.. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase. a lăsa pe cineva) sărac lipit.) privi. prin ciurel. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca). a fi versat: un boier bătrîn. te iert şi eu. a ieşi cu bătaie. prin veşcă). a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva). ori viu. a fi (sau a rămîne.. (reg. ) a nu vedea bine. a fi tot cu mîna în buzunar.. a ajunge. totuna face.. a fi cheltuitor.. a (nu) fi treaba mea (a ta.. a (nu) fi timpul (sau vremea) să .POP.CAR. a fi (sau a rămîne. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul... a fi treaba pe .HASD. (înv. prost: tu să nu fii tălălău Tănase.. (sau de . a fi trecut (sau trimis) la munca de jos. ) a se ajunge la . a se îndoi (din principiu) de orice. a fi vai de cineva: avea . o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. tu zici că eşti tinichea de tot.ISP. a (nu) fi momentul potrivit pentru . a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură). a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul..COŞBUC. a fi timpul să . eu mă duc.. şi-i cere raiul. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui. d-ăia care auzise. a fi acelaşi lucru. şi reg.: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. a fi (sau a (se) face. v.POP.GALA..POP.. a fi slăbit. a fi topenie de cineva. a fi dat în judecată. a fi tot o mîncare de peşte... a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. (despre oameni) a avea experien ă. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e ... a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără.i place. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). îi treaba d-tale. tocmai pe tocmai .. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte.). a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . (fig.CR.HOGAŞ. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai)... prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit.. AL. timpul de căsătorit. a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi.. a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). iartă-mă! . că pentru ei. a lui etc..ISP. (reg.) interesa: în sfîrşit. ori mort. a se decide prin bătaie. (reg. ) a fi rău de cineva. a fi miop.GANE.

a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. a fi ap ispăşitor. toc. a fi foarte încăpă înat. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să .. carea au fost împreunat cu dînsa. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti.. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. a fi trecut prin multe. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară.CAR. dobitociei... a fi culmea prostiei (sau măgăriei. a fi tureatcă. ICHINDEAL. a fi vrednic de miraz.: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. începu a fuma din pipă. a avea purtare de sfînt. a nu apela la nimeni. dobitoc. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul. a fi tufă de parale. a fi lipsit de bani. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. a fi demn de compătimire. (în blesteme): toc.CR. a fi vorba. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. a fi turc (sau ca turcul). de via a) cuiva. a fi clei.CR. a fi (sau a se face) un trup.. tufă de parale. a nu fi lipsit de păcate. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. a ajunge într-o situa ie foarte grea. a fi cuminte. fi. a avea o mare experien ă (de via ă)..POP. a nu vrea să în eleagă. a fi inut să .CAMIL. a fi. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. a fi urechea tîrgului (sau a satului). ) scuza i!.AL. nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. a fi foarte bătrîn.. (înv. a fi foarte capabil. a fi un prost (sau măgar.. a fi trupul cuiva. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. a se plictisi: baciul.. pentru ca să nu-i fie urît... a fi vrednic de milă. a fi un om cu însuşiri deosebite.) şi jumătate. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). .i-ar de cap! a fi inut să . a fi veşnic cu căciula pe cap. pardon!. viclean. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică.. ) a fi rudă de sînge cu cineva.POP.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi. a fi un om şi jumătate.). toc . a se uni. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva).ISP. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. 2) a fila pe cineva. a nu ine seama de nimic. guraliv. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic.. cu fine e. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva). a fi umbra cuiva. a se contopi: aceasta iaste muiare lui. să fie un trup. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. a fi mîndru.. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz . (reg.. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii. a fi obligat să .. a fi abil. cumătră? . a fi uşă (sau cheie) de biserică. a fi vrăjit (de cineva). a se identifica cu aspira iile cuiva.. a suferi pentru greşelile altora. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură. ho iei etc. ho etc. a dori foarte mult să . a fi uitat de moarte. a lucra cu dexteritate.usca i troscot.PRAV. a fi vorbăre .AL. (pop.. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). 1) a se ine scai de cineva.i-ar de (sau în) cap!. a fi vacă de muls.P. a fi uscat troscot.

care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. floare la ureche. a depăşimăsura (în comportare). ) a şuiera) în biserică. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală.ZANNE. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). dacă şuieră-n biserică. a plictiseală. mul umit. a freca de gîlci (pe cineva). bagatelă. (pop. ) a fi pe potriva cuiva. fră ie de cruce. (fam.PREDA. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. bagatelă. pe cît om fi ş-om trăi. a-i face bucata (cuiva). foc de paie. flecar. ) a învă a minte (pe cineva). (reg. a se gîndi mult şi intens. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). foame mare. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . tovărăşie. a fluiera în biserică.EM. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. o nereuşită. a-şi bate capul. a fluiera a pagubă. a tăia frunză la cîini. a învă a minte pe cineva. forme generoase. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. a comite fapte care şochează.POP. a bate pe cineva. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . planturoase. a freca menta. a for a (sau a exagera) nota.DELAVR. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). 2) fleac. a fost (odată) ca niciodată. bătrîne crai. alcătuite din cuvinte greu de rostit. foc de artificii. umblînd de colo pînă colo. foame de lup. a dansa îndrăcit. (fam. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. a fluiera a pagubă. apoi fluieră a pagubă. foc şi scrum. fraze încîlcite. ) be ivan. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. foame foarte mare. frămîntări de limbă. a fi zobit de oboseală. a fluiera în (sau a) pustiu. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. (înv. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. foame brează. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). (reg. satisfăcut. 2) a fi foarte bucuros. mult dor de voi am mîncat. un eşec. forme pline.DRĂGHICI. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. a regreta o pierdere. ) a pierde vremea. nedeterminat. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. fluieră-n bute. a-şi freca mîinile.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. om fără căpătîi. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. a muştrului pe cineva. fleac. a nesocoti convenien ele.GOGA. a-l freca de gîlci pe cineva. indiscret.CR. haimana: un june fluieră-vînt. gură-slobodă. fluieră-vînt sau flutură-vînt.ISP. foc bengal. fra i buni. fraged la limbă (sau la gură).

a bate măr (pe cineva). a pricinui un mare neajuns (cuiva).P. potcoavele. a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. căci cu răbdarea îi frigi pielea. a-şi frînge mîinile. a-şi frînge gîtul.CR. a fugi foarte repede. desnădăjduit. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. a fi îndurerat. (pop. . a frige un miel tîlhăreşte.Mănîncă pămîntul. ) a nu izbuti. a frînge carul. a fugi repede (ca iepurele). 1) a da faliment. 2) a muri.POP. şi e frumoasă de pică. a fugi (sau a alerga. a fugi iepureşte. 2) a fi foarte zgîrcit. frig (sau ger) cumplit.ISP. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. a-i face zile fripte cuiva. a fugi (sau a ieşi. a muştrului. a ocoli (pe cineva sau ceva). şi să te ii. frig (sau ger) de crapă pietrele.POP. a fugi foarte repede. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). (despre femei) a-i seca sînul. a frige în bătaie (pe cineva). frumos (sau frumoasă) de pică. ) foarte frumos. a eşua. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). ca tăunul cu paiul. pietrele). a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. a se duce) foarte repede. da de unde!. surd. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. glume ) a bate (pe cineva). a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. ar ăgos. a goni. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele.ISP. 1) a fi nervos. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi. a fugi de acasă. a-l frige pămîntul sub tălpi. disperat. glon . a bate bine pe cineva. (pop. 3) a-i face rău. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă.CAMIL. nerăbdător (să facă ceva. (reg. a evita pe cineva. fudul de-o ureche. doar ni s-or pierde urmele. a-i frige pielea cuiva. frumos de muc. a fugi (sau a ieşi. a-i fugi laptele (cuiva).URECHE. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. a-i frînge turta (cuiva).a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. îşi prăpădeşte) călcîiele. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a evita.COŞBUC. în pielea lui. a pleca în lume. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. Harap-Alb. a-i face mizerii cuiva. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele. a frige la ma e (pe cineva). fugi de-acolo!.EM. a fi neliniştit. CR. . ca puşcat). a frige mielul întreg. a fugi ca tăunul cu paiul.CR. a-i crea neplăceri (cuiva). a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i.

a fi învinuit de o faptă imposibilă. a medita. a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe.. ca în pădurea Vlăsiei). ) 1) a adormi. a jefui.. a fi ca mort: îi trage un frecuş . 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. (pop. parcă îl fură cu ochii. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. . ) bifurca ie. a fulgera cu privirea (pe cineva). cu coada ochiului) (pe cineva).GHICA . a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva).POP. 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie. (pop. (reg. îl şi fură Aghiu ă.SAD.NEGR.. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). a prinde.CAR.AL. . a fura (sau a lua. ) a se îmbăta. cînd . a adormi profund: cum bău.POP.COŞBUC. 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. socială etc. a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). 4) a se îmbolnăvi. răspîntie.CR. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva). te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. a fura ochii (sau vederile) (cuiva).. a picoti. fură permanent şi cu îndemînare. de le fura vederile. de-i fugea sufletul din el. a fermeca (pe cineva). . cînd o vezi. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. a fascina. fură de stinge (sau de usucă. a lua ochii (cuiva): se lumina. a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. a cădea pradă gîndurilor. a-l fura gîndul (pe cineva).. a-l fura somnul (pe cineva). a a ipi (pe nesim ite). de şiret. a fuma foarte mult.CR. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a fura ca în pădure (sau ca în codru. a-l fura Aghiu ă (pe cineva). a fura cu zîmbetul.STANCU.. a-i plăcea. a fura cu urechea. a fura (sau a vinde) turnul Col ei. ) a fi deosebit de iste .. ) de pălăngeşte). a-i fugi sufletul (cuiva). fugindu-i în fundul capului. a adormi: de abia mă furase somnul.CR. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. a se gîndi. omule. (reg. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare. . a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). furca drumului. a reflecta: te fură gînduri. pentru mine? DOS. a-i lua min ile. a fuma ca un turc. a fuma mult. a fura cu ochiul (sau cu ochii. a fura fără teamă. a cuceri cu zîmbetul: Rada.a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). 2) a fermeca. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului .POP. a dormi uşor: cum a pus capul jos. 4) a muri. lau luat sfin ii. a zăpăci (pe cineva). .POP. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. a fura inima (sau mintea) (cuiva). aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică).EM.ISP. ca la drumul mare.. 2) (fig. intru.

a găsi plăcinta gata.POP. a-şi găsi un rost. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară . 1) a găsi remediul.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme.. a găsi poarta încuiată. ) a-i găsi pricina. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. ) a(-i) imputa. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare. a se fofila. birui cu una..(reg. a-şi găsi potriva. a găsi leacul. a se asambla cu o alta. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire. chichi a. a-şi găsi prostul.REBR. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului. a o pă i. a găsi momentul potrivit (pentru .şi foarte bine a făcut . vorbă multă..CR. (sau a . a-şi găsi sfîntul. lesne-i a găsi pricină. ) foarte slab. lelea bărbatul). (înv. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină. a descoperi sensul unui eveniment. a găsi capac la toate. dar nu şi-a găsit prostul! GALA. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. a socoti nimerit.. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). 1) a găsi pretexte. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e). ca să-şi găsească un rost. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. (anat..furca pieptului gata să . ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi... a (i se) găti o papară (cuiva). ) 1) a-şi găsi naşul. treabă pu ină.POP. a o încurca. a găsi fa ă. a găsi dreptate cuiva. aproape să . chi ibuşul.POP. a avea răspuns la orice. a crede) cu cale (sau de cuviin ă). (iron. igane. clenciul. . a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte. nu i-ai găsit sfîntul. furca pieptului mă doare.: era gata a o lovi. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar.PANN. a găsi solu ia unei probleme. (înv. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul. că i-o găsi baba leacul! POP..POP.CR. a-şi găsi beleaua(saubuclucul.POP. a face pe el de frică..ISP.. a găsi vreme (sau prilej) (de .POP. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. a profita de munca altuia. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva)..să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. a-şi găsi omul (sau naşul. a fi sărac. a găsi noima. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă. 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba..). a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). 3) a o duce greu. a găsi acasă pe mutu..) bacăul. a-i găsi tipicul. subterfugii. popa. a se găti de horă. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate.ext.CAR. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă .). a găsi (sau a afla. pe moarte: c-am rămas galbin de gras. că vă ve i găsi mantaua cu mine. a da. (reg. galben de gras. (reg. gălăgie insuportabilă.ISP. cît pe ce să . a-l găsi gălbinarea (pe cineva). gata să . a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu. a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi..NEC. infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. înşela..MOXA. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. (p. al unui fenomen.

a striga din suflet. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. 1) complet dezbrăcat.CAR. ) a fi de altă părere. să rîd!. a striga) de la inimă. a grăi (sau a spune. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. a linguşi (pe cineva).SAD..RUSSO. (arg. gîdilă-mă. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. get-beget coada vacii. a grăi de price. ) bogat. cu influen ă. persoană flecară. greu (sau gros) de cap. n-ai haz. gură nespălată. gras ca gratia. . care vorbeşte vrute şi nevrute. a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. a mahalalei. a vorbi afectat. gura bate curul. a tîrgului). . n-ai umor. nici masă.CAR.PANN. s-a trădat fără voie.i gîndesc. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. autentic.i voiesc. pe fa ă.POP. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia. prin în elegere directă. să i-i mînce doftorii. gura lumii-i slobodă. gras tobă. (pop. (extrem de) sărăcăcios: nici pat. a grăi pe cineva. original.vorba nesocotită sepedepseşte. ) slab. clevetiri. (înv. (reg. (pop. gros la ceafă. gîscă (numai) bună de jumulit. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă. (înv. a grăi cu năpaste. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. vorbeşte mult şi repede. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun.NEC.. a grăi pe ponturi. gura lumii (sau a oamenilor. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. gură în (sau la. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene.VARLAAM. a avea gînduri. a se ghionti cu cineva. gura îi meli ă. (pop. ) a chema pe cineva. a grăi curmeziş. a se ghiftui cu mîncare. nimic . a spune. persoană care poate fi exploatată. (reg. a vorbi. gol făcăle . gras (ca o) cobză. gol puşcă.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. şi pop. (înv. a se găvozdi bine. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. ) a fi atent (la ceva). slab şi bolnăvicios. ) a se îmbuiba. (fig. ) a împuşca pe cineva. a bănui de fapte rele pe cineva. 2) (foarte) sărac. a contrazice. gras ca tîrnul. a se ciocni. foarte gras: şase boi ca pepenii. a se lovi cu cineva. cu) gură.ISP. a gini marginea.POP. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit.DOS. gol (sau (înv. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva.POP. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. a gîdila la inimă (pe cineva). foarte slab.. a gîndi de rău pe cineva. foarte slab. a satului.POP. ) a năpăstui (pe cineva). ci bine. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol). gura păcătosului adevăr grăieşte.

(reg. haină cu două rînduri de nasturi. de tăvăleală). i-a ieşit pămîntu-n fa ă.DELAVR.. a i pă i voi şi mai rău! CR. hai sau haide. hor. bîrfitorii. pe neaşteptate. cîine rău. pentr-un topor. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. gură seacă. ia-l de unde nu-i. ia mai slăbeşte-mă!. cu siguran ă: hotărît lucru. înapoi nu m-oi mai întoarce.PANN.EM. a dispărut. slavă Domnului!. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi.. hîrdăul lui Petrache. că l-oi hrăni cu miez de nucă. (reg. a se guri de ziuă.fieşi aşa!. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. e pămîntiu la chip. hotărît lucru. a nu avea ce mînca. în felul acesta. ) pleacă!. haram de capul vostru!. ) a murit. făcînd zgomot mare.mai lasă-mă înpace! .AL. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici.) păcat că . (reg. l-au înmormîntat. brusc. haine de lucru. a se ciondăni. nu face nimic.POP. a se hrăni cu vînt. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. închisoare. a rămas singur cuc. ) a se certa pentru fleacuri. din senin. hor. ia loc!. (pop . s-a făcut nevăzut. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. i-a adunat Dumnezeu potecile. haida-de!. ) (despre oameni) icnit. a nu-i da pace cuiva. hai..i văd mersul! haită de cîine haram că . har Domnului!. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. a se ciondăni.i văd mersul!. lasă.. hor. a se ciorovăi cu cineva. hai să. ) a se crăpa. precum v-am spus. (fam .gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide..POP. a se hă i cu cineva. haine de toată ziua (sau de purtare. i-a cîntat popa aghiosul. apucat. a se lumina de ziuă. i-a cîntat cucul în casă. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor.) arest. haram că . a murit. a se sfădi cu cineva. ) a se îmbrînci cu cineva. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. a se hîrîi cu cineva. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). i-a intrat barba-n gură.. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. haină la două rînduri.. haide. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. (pop. a întărîta pe cineva. (reg. a holba ochii. hor.DIONISIE. ) a găsit ce-a căutat.treacă-meargă:aida-de. i-a luat cînepa apa. haide. (pop.SL. parcă le văd cum or să mănînce păpara. (reg. hodoronc (sau hodorog)-tronc.ISP. vezi tu: haide. pute de leneş ce e.POP.întinde-o de aici! haită de cîine. s-a topit. a hurui la pistoale. venind şi plecînd. gurile rele. hor. nu se scrie la dînsa aşa igănie. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. ) persoană flecară: badea Teacă. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. hop de (sau într)-o parte. e pe moarte. a descărca pistoalele. iaca aşa. (pop. hăt departe. (înv. i-a crescut păr în palmă. ieşit din min i. foarte departe.

pe alocuri. arghirofilie. a ieşi afară. o duce bine. (fam. a-i merge bine. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. nu mă zori!. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului).ISP. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. a se căca. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. după icre verzi. imaginare: să nu mai umble.CONTEMP. oful iese la spălat! POP. foarte ieftin. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. bagă de seamă!. bade. i-a venit iapa la hă . şterge-o!: ia şeaua la spinare. supărat. ca un pierde-vară.CR.1) buruiană (otrăvitoare). iertare de vamă.iarnă foartegrea. 1) a-i apărea ceva (cuiva). a ieşi cu dosul la oameni. a dat norocul peste el. ia vezi!. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. a-i ieşi ceva (cuiva). ) zgîrcenie. . primejdios. laconica ta scrisoare. 2)(fig. a ieşi (sau a pleca. a ieşi cătră Dumnezeu. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. (fam. a fi foarte slab. . a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. (înv. băiete! BRĂESCU.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. nu mai are ce răspunde. (înv. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). aseară: am primit ieri-seară. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . a se pişa. 1) nu mă grăbi!. se uită: nu fi. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. pe (sau ba) colo (pe colea). ) scutire de vamă. ieri-seară sau ieri-seara. din loc în loc. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. a se căpăta. în timpul serii precedente. supărat şi mîniat. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. duminică. (pop. numai pielea şi oasele. a se duce. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. s-a chivernisit. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. lucruri inexistente.ISP. iarbă rea. are o foame de lup: mai aşteaptă. (fam. a ieşi afară cu udul. a se duce. . pleacă (numaidecît)!. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva).EM. ) după ce că e sărac. iese la spălat. (înv. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine).CAR. bagă de seamă!: ia seama. ia seama!. a defeca. iarnă cu şapte cojoace. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. ieftin ca braga. a se întoarce) umilit. a încerca să se eviden ieze cu orice pre . icre-verzi. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. i-a pierit glasul. a se purta necorespunzător în lume. a fugi. ) trece.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. ieftin por i. mai e şi mînă spartă. ieftin iei. fii atent.POP. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA . despre oameni) e foarte înalt. ) om rău. a ieşi cu capul gol.DOS . i-a pus Dumnezeu mîna în cap. a fugi. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa.

EM. a nu mai putea de bucurie. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. a-şi ieşi din piele. a-şi ieşi din păreri.i placă! POP.) 1) a ieşi basma curată. a-şi ieşi din pepeni: apoi. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte.POP. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva). a-şi ieşi din minte (sau din min i). a depăşi vîrsta alăptării. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i. ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva).FIL. a ieşi (sau (înv. bată-te să te bată.KOG. a ieşi (sau a scăpa. că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. îl scoate i din toate răbdările.NEGR. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu.) 1) a-şi ieşi din fire. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. a se eviden ia.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). a-şi pierde controlul. a-şi aminti mereu (de ceva). a ieşi din lume. din toate răbdările) (pe cineva). pe neaşteptate: ei. a apărea brusc. a deschide vorba. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. 2) a avea cîştig de cauză. a-şi ieşi din fire. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori.i ieşi din aste păreri. a (nu) ieşi din făgaş. . (pop . a ieşi din comun. ) a se lămuri.COŞBUC. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. ) a scăpa) de sub teasc.CAR. a fi de bun augur. a nu se mai putea stăpîni. a răsări. nu mă fă să-mi ies din fire. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul.AL. ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. 1) a-şi pierde cumpătul. a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). a ieşi deasupra.ext. a ieşi din modă. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene).MAIOR. a muri (şi a fi dus la groapă). a uita (de cineva sau ceva). a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. a ieşi (sau a se ivi. a nu (mai) putea uita (ceva). a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). a-i purta ghinion (cuiva). a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. grea: prilejul de a scăpa din impas. a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă.CAR. a-şi ieşi din răbdări . a se remarca. a nu mai fi la modă. răbdarea: faci să-mi ies din min i. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. (pop. (reg. a se demoda. a muri. că n-are să. a depăşi o situa ie dificilă. a ieşi cu vorba înaintea cuiva. răbdarea. 2) a fi foarte bucuros.PANN. (pop. (reg. a-i purta noroc (cuiva). a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli.AL. (fam . a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. (p. a ieşi (sau a scăpa) din impas. a (se) enerva. a se distinge.

a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. 1) a (se) arăta. a ieşi (sau a merge. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva). Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. a ieşi în (sau (înv. a ieşi din uz. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. ) a ajunge la o situa ie mai bună. (fam. ) a ieşi la tîmpinare. (înv. 3) a deveni public. ) întru. a publica. ) a nu se mai comporta normal. a-şi ieşi din rezon. a ieşi la mal. a ieşi la lume. . să-mi ies din răbuş afară. ) la arătare). a (nu) ieşi la hat cu cineva. a nu se mai putea stăpîni. a se înfuria. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. a ieşi (sau a scoate. ) a defeca (şi a urina). a se arăta în lume. a o scoate la capăt.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). a-i ieşi după plac. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . .REBR. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). a ieşi la liman.CAR. a ieşi la horă. (înv. şi pop. dar pînă la urmă a ieşit la liman. ) a(-şi) pierde sărita. 2) a (se) eviden ia.FIL. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. a-şi ieşi din sine.. să poată ieşi şi el. 1) a ieşi cel dintîi. la) întîmpinarea (sau (înv . a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. 2) a ieşi la oameni. 2) a se distinge. a (se) remarca. ca să se mai roadă. a fi demodat. (înv. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine.CR. 1) a ajunge la ărm. a (se) vădi.PANN. a se duce) în (sau la) poiană. a-i reuşi după dorin ă. a ieşi înainte. Russo. la obraze. a (se) da pe fa ă.POP.) tîmpinarea) cuiva sau (înv.POP. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. a da publicită ii: Al. a pune. din pepeni. din î îni: să mă faci . . a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. la o în elegere cu cineva. a frecventa societatea. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). a se distinge. a (nu) ieşi la un capăt. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. depăşit.MACED. 1) a ajunge la lumină. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. i-au ieşit întru întîmpinare. a asista: îşi înăl ă harapnicul. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. poimîne. 3) (fig. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. CONACHI. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. a ieşi la larg(ul). . 2) (fig. (pop. a se remarca. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac.i iasă în cale vrun iepure. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg. ) a privi.POP. mîne. iau ieşit înainte de departe. 1) a fi proeminent. a-şi pierde cumpătul.SAD. a ieşi (sau a da.(înv. a (se) distinge.. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. a ieşi în cîmp liber.POP. EM. a scoate) la lumină (sau la iveală. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. 1) a ajunge în cîmp deschis. a ieşi la gol. la larg.IORGA.i din rezonu-şi va ieşi. a ieşi înaintea cuiva. a-şi ieşi din sărite sau (pop. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. 2) a se sim i liber.CR.

la limita puterilor omeneşti. necum. a se duce) în cea mai mare grabă. ) scos din min i. a fi pămîntiu la fa ă. (reg. ieşiră de minciună. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd .. merge pe dos. 1) a muri. ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. (înv. a ajunge la un rezultat. a ieşi la iveală. ) a pîrî. 3) a aştepta foarte mult. a scoate pe cineva) la pensie. a ieşi (sau a o scoate) la selamet.IORGA. . 2) a nu mai putea. a fi exoftalmic.. a ieşi la săvîrşit. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva). 1) (despre pete) a se cură a. (fam . a nu-şi schimba convingerile. a ieşi la zăbrele. [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. imediat. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. a se speti muncind. (înv. 1) a face eforturi deosebite. să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi. (reg. a ieşi pîrîş (asupra cuiva).SAD. a-i ieşi pămîntul în fa ă. ) a reuşi să isprăvească. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . a-i ieşi pasien a (cuiva). a ieşi (sau a scăpa. (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere. obiceiurile. nebun. a ieşi pro ap înainte.. a ieşi la socoteală.CAR. ) a ieşi la poartă. ) a face o afacere proastă. pînă să le iasă sufletul. o situa ie etc. a pleca. 2) a depune un efort foarte mare. a ieşi mincinos (sau de minciună). (pop. DELAVR. a fugi.. 2) (despre esături) a se decolora. a se băga în fa ă. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. ieşit din comun. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă... a sărăci. a se duce) (ca din) puşcă.. a scăpa dintr-o primejdie.URIC. a reuşi.. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). a ieşi (sau a scoate) la eft.) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur. 1) a i se umfla. (a. a-i ieşi mestecenii (cuiva). a o ine una şi bună: din ce ştie ea.BĂLC. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard.POP. a izbuti. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. (fam.1820). 2) a i se urî să aştepte (cuiva). a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie. a rămîne de minciună. a reuşi: cum. a ajunge la o situa ie mai bună. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . ieşit din gînd. a fugi. a ieşi la spălat. ) a da în vileag. 3) a fi sărac lipit pămîntului. la o concluzie. (înv. a ieşi prost (sau rău). ) a izbuti.SAD. a ieşi la văpsea.CANT.. (pop. a ieşi (sau a se retrage. a-i merge rău. a i se bulbuca ochii (cuiva). a ieşi (sau a scăpa.. a-i ieşi sufletul (cuiva). foarte repede. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. neobişnuit. a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). ) a încărun i. a nu reuşi într-o ac iune. a pleca. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . lucrurile ieşiseră destul de prost. ne iese părul prin căciulă. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. (înv.

NEGR. inimă de aur. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. a se expune unui mare pericol pentru cineva. pedepsit de cineva. a înşela. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a intra în cheltuială (sau cheltuieli).NEGR. 1) suflet trist. a intra în foc. a cădea pe gînduri.P .ISP. o gigantică mămăligă. a insufla încredere (cuiva). ) a accepta să fie chezaş. muştruluit. a avea un diferend. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. a intra în atingere cu cineva. (înv.CR. jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. a concura. a da de dracul. a se asocia cu cineva. demodat: biata mamă. a intra în delă. a face un aranjament. ca o stîncă ruptă din munte. a intra în fabrica cuiva. a-i ieşi vorba din gură (cuiva).. a intra în competi ie. a fi în contact cu cineva. întristare: a murit de inimă rea. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. a intra în (sau la) chibzuri. a intra în necazuri. a induce în eroare (pe cineva). a scăpa o vorbă. a intra în conflict cu cineva. a intra în luptă. a intra în agonie. în încurcătură. (înv. ) obligativitatea serviciului militar.. a contraface. ) desuet. mînie. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . 2) necaz.URIC. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. (înv. interesul poartă fesul.BOL. inimă albastră. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte.. melancolie. a intra boala în cineva. întristare. a începe lupta cu moartea. Cuza cumpărător.ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). a pătrunde foarte uşor (undeva). a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. a spune ceva fără voie. (pop. a garanta pentru cineva. lucru ieşit din modă în zilele noastre . a se certa cu cineva.CORESI. impozitul sîngelui. a da curaj.PRAV. a intra cumpărător. a intra în combina ie cu cineva.HOGAŞ. a intra în foc (pentru cineva). ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. a intra chezaş. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). a avea de îndurat un neajuns. banul este totul în lume.CEZAR. a intra în belea (sau în chichion.DRĂGHICI. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. inimă rea. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli. a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. mîhnire. ) a fi certat. a intra epitrop. a lua legătura. în necaz). a da peste un necaz.. ieşit din modă. ) a munci pînă la epuizare. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. om foarte bun la suflet. (înv. (fam. (înv. a intra ca-n brînză (undeva). ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc . a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL.

a începe să putrezească. (înv . în placul. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. a intra la apă. 2) (despre oameni) a intra în belea. a se îngrijora. a intra în tain. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. a intra în voie (sau în plac. (reg. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine).i voi fi brodit gustul. că întru acuş într-un păcat! AL. în voia) cuiva. a intra în pămînt. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă.CR. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. a intra în (sau a ieşi din) salce. 1) a-i da ascultare (cuiva). mîine aşa. la idee) sau a se lua de gînduri. a intra la spălat.NEGR. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). a-i intra în sînge (ceva cuiva). crezînd că doar l-o împăca. a intra la mijloc. fata . . a intra în mormînt. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce..CR.PRAV. a intra în obicei. le biciuia şi nu le da de mîncare. a se interna în spital. a deveni o obişnuin ă. a muri. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. .POP. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii.i aminte bine şi nu intra în păcat. (despre esături) a intra la apă. a deveni obişnuin ă. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. a se alarma. a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. a păcătui: ia adu. la griji. a intra în putrefac ie. a intra în groază.OD. a intra în panică. 1) a muri. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva). a corespunde exigen elor cuiva: sper că. a intra în sufletul cuiva. azi aşa. pasările se luaseră de gînduri. (pop.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. a cădea la învoială.CAR.POP. 2) a fi sub influen a cuiva.GHICA. ) a face puşcărie. cu două. a se înscrie în-tr-un partid.AL. a se nelinişti. în necaz. 1) a comite o faptă condamnabilă. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). 1) a slugări. îi întoarce capul. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. a se încurca într-o treabă.. a intra în spital.PANN . a intra la stăpîn. care intrase iar în favor. a se pune de acord. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. a intra în materie. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. (pop. 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. 2) (spec. a intra la gînduri (sau la grijă. 2) a deveni drag cuiva. 2) a fi agreabil cuiva. a intra în grozile mor ii. ) a ajunge într-o situa ie bună.PSALT. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. a greşi. a se speria foarte tare. a intra la răcoare. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală.ISP.) a se îngrozi. a intra într-un partid.CR. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a aborda miezul chestiunii. a deveni bănuitor. la idei. . a intra în joc (sau în horă).

. iritabil. 1) este foarte mic de statură. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani.ISP. a băga) mesa. e un risipitor. a intra vremea (sau zilele) în sac. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. imediat. ironia sor ii (sau soartei). a i se isprăvi zilele cuiva. a intrat murga în sat. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. iute şi degrabă. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. . îi ştiu eu buba. (reg. a muri. a intra pe mîna cuiva. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. (glume ) e foarte slab.CAR. iute de pumn. a nu fi atent. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. n-a intrat vremea-n sac! CAR. foarte repede: aceasta era foc de harnică. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). atunci întră sub judecată. a intrat nora în blide. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. este foarte necăjit. iute (sau grabnic. ) ar ăgos. . e îmbuibat.AL. ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului.CR. îi dă necazul de nod. într-o belea: am intrat mesa. iute (sau strîmt) la ma e. curvă. a-şi iu i pasul. iute foc sau foc de iute. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap).GALA. a-l trece un fior rece (pe cineva). ce rea eşti la mînie! COŞBUC. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. a intra (în) platcă.BĂLC. a fugi. (înv. posac. despre femei) desfrînată. (pop. după cum intrau platcă saunu. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor).. a se angaja slugă (la cineva). nenorocit. 2) a se păcăli. a-şi izbîndi asupra cuiva. a (se) amăgi. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. a nu avea bani. (reg. irascibil: ei. tînărule. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. e veşnic supărat. 2) e bleg. se văicări el. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. rău) la mînie. (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. a fi la discre ia cuiva. îndată. cheltuieşte fără socoteală.POP.PRAV. a trece vremea: răbdare. ) îi merge (prea) bine. ştiu eu ce îl doare. a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. a intra sub judecată. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. a-i intra ra a în traistă (cuiva). îi trec mul i bani prin mîini. iute (sau rea) de cur.CR. a fi distrat.CAR. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. a nu da importan ă. (înv.a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea.POP. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). (fam. s-a înserat. a i se face frică. foarte harnic. (pop . a îmbăta cu apă rece . a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). cînd auzi de bărbat. posomorît. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). Doamne.

a îmblînzi (pe cineva). (înv. degeaba. 2) a orbi. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). şi pop . (reg. a înşela (pe cineva). ) a fi în rela ii proaste. ) 1) a îmbogă i pe cineva. ) mă doare capul. a îmbrăca caftanul. a o şterge. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. a-şi umple ziua cu lucruri utile. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. a îmbuna inima cuiva. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. a-i face un rău cuiva. a îmbrăca ziua.NEC. a(-l) vedea mort (pe cineva). a încadra o icoană. ) a o lua la fugă. a se împăca cu soarta.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. a (se) îmbrăca cu uşa. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă. 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a împăna o fugă. a împăca două interese opuse. 2) a deveni domn. (înv . a îmbră işa o carieră. (reg. a tremura de frică: iar Duca-vodă.NEGR. a nu mai vedea bine. a împărtăşi soarta cuiva. nu mă interesează. a îmbrăca o icoană.CAR. a mînca lacom. a îmbătrîni degeaba.POP. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). a îmbrăca o carte. îmi vîjîie motorul. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. ) 1) a fi boierit. a îmbrăca păşunea cu vite.POP. nu-mi pasă. 1) a fermeca (pe cineva). a împărtăşi ceva cu cineva. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva).. a se îmbrăca în negru. a îmbrăca patul.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a se dedica unei profesii. a rămîne fată bătrînă. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace.. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. îmi umblă cuvîntul prin gură. 3) a pune coarne (cuiva). a mul umi şi pe unul şi pe altul. a se cocli) turtă (sau cri ă). a îmbătrîni în vatră. a se împăca ca capra cu varza.REBR. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. a pune lenjerie curată de pat. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . îmi bate cugetul. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. ) a mînca pe săturate. a-şi accepta destinul. a-i intra frica în oase (cuiva).NEGR. vorba românului. (arg. din străin să-mi fac un frate. 1) a se îmbrăca cu haine groase. a împăr i ceva cu cineva: un înger . 1) a lega o carte. a îmbrăca pe cineva. norii sus se învîrtesc. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii.. (reg. a nu se putea în elege unul cu altul. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. îmi este indiferent.POP. îl ştiu. (pop. a se îmbrăca bine. a îmbrăca un lan (sau o moşie). a o tuli. a fereca. (pop. a(-i) împăr i colacul (cuiva). a se împăca cu rînza. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. a purta haine de doliu. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. a împăca (şi) capra şi varza. a-şi ocupa.

a împrăştia ca găina. termenul de plată. a se împlini sorocul. se-mpiedică-n picioare.. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. a merge din greu. 2) (fig. ) a se căsători cu cineva: spune tu. a batjocori.DOS . a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. a se împăuna. a înviora culorile. a i se împiedica limba (cuiva). împieli atul.. ) a insulta... că i s-a cam împlinit veleatul! POP. a împinge bani groşi (cuiva). a i se împlini veleatul (cuiva). a isprăvi (cu cineva). a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. a risipi. pre) camătă. a se împodobi cu pene de păun. împieli atule.. a-i spune multe şi mărunte. . a nu mai putea vorbi desluşit. P. a da o mînă de ajutor cuiva. .. a împăr i dreptatea. a i se împletici picioarele (cuiva): unii. [băcanul] îi înşăla . ) a rămîne fată bătrînă. a împuia urechile (sau capul) cuiva. a toca la cap pe cineva.. a împleti din picioare. 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. a dansa.a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu . a face dreptate. a se împodobi la păr ile ascunse.). a se împinge cu vorba.. (înv.CORESI . a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. (pop. a lua) bani cu (sau (înv. împreună (şi) cu . ame i i numai. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem. a se îndemna (cu vorba). a calomnia. a bate.AL . a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. dar împletişi coada albă.POP .POP.. a o împătura. sau (înv.dracul) (pe cineva) (să . 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă.URECHE . a împrumuta ceva (de la cineva). a împinge o poştă.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor.. a împinge la roată cu cineva. a (se) împrumuta cu ceva.. cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . verzi şi uscate cuiva. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. depreună.. pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. ) în. ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa. halal să-mi fie! CR. a împrospăta culorile. în acelaşi timp cu . c-apoi o împlineşti cu mine! AL .. împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. laolaltă cu . (reg. a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a împăr i fră eşte. ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a se împiedica în picioare. a mitui (pe cineva). a se lăsa ispitit. a împrumuta (sau a da. 1) a termina. a împleti gî e albe. a veni scaden a. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD ..CAMIL. a face rost de bani cu orice pre . ) şi cu . a împăr i în mod egal..) a fugi. a reînnoi. a cheltui fără socoteală. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. . (reg .NEGR. a o lua la sănătoasa. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva). a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva).

în legătură cu problema în discu ie: părerea .. mai e şi urît. din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens. nu putea să. o peti ie. are to i sor ii de a fi confirmată. 1) cu privire la . în afară de aceasta. prematur..NEGR . (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. a-şi înainta demisia. în afară de aceasta. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . atunci... precis: plouate. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). a-şi pierde curajul. a fi lefter. (înv . a rezolva două treburi deodată. mînăstirea de la Sf. a o lua la fugă. a adresa o cerere (sau un act. a o întinde. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. că tot mai am oleacă de nădejde. împuşcă-n lună. a bate cu bă ul. în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. în asemenea împrejurări. om nesocotit.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. înainte (sau mai întîi) de toate.P.CR.. (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. din unele (sau din multe puncte de vedere). în atari circumstan e: sper că d-l Socec . totodată. o peti ie. (chiar) în această clipă. prefa ă.CR. (chiar) acum. în acest moment sau în momentul acesta. sub acest aspect (sau raport).ANGHEL. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă... în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). înaintea erei noastre.) precursor. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă.. o plîngere) (cuiva). această poznaşă trebuşoară în multe privin i. ce-mpuşcă-n lună! AL . în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate .BĂLC. pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. în acest sens. a împuşca doi iepuri dintr-un foc.SAD. exact. sub un anumit aspect. înainte de timp.PANN. în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR.) a nu avea bani. fug. îndată. în adevăratul sens al cuvîntului. ) într-acelaşi timp. PREDA.. în asemenea caz ar primi desigur să. a o lua la sănătoasa.CAR.. imediat. (fam .CAMIL. cu adevărat. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz. absolut.. pur) al cuvîntului.. a se descuraja: nu tempu ina cu inima.i dau un răspuns chiar în secunda aceasta . într-acel ceas. simultan. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor. înainte cuvîntare.. exact. a avansa (pe cineva). în(tr-) adevăr. prea devreme. concomitent. în această privin ă. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos. a demisiona.. exprimată în acest sens . plini de frică.OD. în acelaşi timp sau (înv. în momentul acela. înainte de termen.PÂRVAN . în(tr-) acel ceas. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. o plîngere) (cuiva). cuvînt înainte. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. erau găinile. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi .i fie editor. a împuşca francul. a înainta o cerere (sau un act. extravagant: bre. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi. înainte-alergătoriu. predoslovie. cu grămada alerg.

în aşa măsură că . în amurgul vie ii.). în persoană: era chiar el. a înăbuşi în faşă. laolaltă. n-au vrut să încalece în oaste. (înv.. a se înăl a la pre . pe înserat. 2) (fig. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. în cap de noapte sau în capul nop ii.înainte să . trimite şi contravaloarea lor. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva... pînă a nu ... a încasa (sau a căpăta. a mări pre ul. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa. a împiedica la lucru (pe cineva). ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. a (se) amărî. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să .: în caz contrar... să se facă catolic. a (se) supăra. odinioară: mai şezi.. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie..POP.COSTIN . în aşa hal că . a strînge) din umeri. 1) în alt loc. în eventualitatea că . (înv.. în bloc... încă cum.POP. împreună. altminteri...LET..POP. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că . în alte timpuri sau (înv . de neputin ă). în trecut..CR. dacă nu . a(-şi) ridica privirea...: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. în caz afirmativ.. că nu şezi pe ghimpi.. în bună parte. ) în ciuda. exact. dacă . în butul cuiva. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. în alt mod. altfel. altfel. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. foarte mult.CR. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că . a se scumpi: se înal ă la pre toate celea. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt. înaltul cerului. vei suporta consecin ele .. a înăl a (sau a da. a întîrzia. în altă parte. în capăt.) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii. în amurg. de dezinteres. în(tr-) alt chip.. în amănunt.EM.. în mare măsură.. în (sau la) caz(ul) că . ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas. bolta cerească. cînd .. în detaliu. în cap sau în capăt. .. în cai de poştă. (reg.. în carne şi oase. 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL ..DIONISIE. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. cată să te înarmezi cu răbdare . altădată. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală). a înapoia în lucru (pe cineva)..încă cum! a încăleca în oaste.). (pop . altcum. văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului.. a lua o bătaie zdravănă. altundeva. a fi bătut măr. în mare măsură: i-e foame? . la bătrîne e.. în carne şi oase . (sau de a . 2) în cap. a distruge în fază incipientă. a lua. a se înarma cu răbdare..: în caz de incendiu.) în al i timpi. chema i pompierii! în caz contrar.SAD. iar porneşte la Dumnezeu. a mişca din umeri (în semn de neştiin ă. pînă să . a ridica... a desfiin a. (sau de ..

... în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la .. ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu.. a se încăl a cu cineva. Cătălin.. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga. s-o dus acolo la fîntînă. a se încărca de calabalîc... în (sau cu) ce chip. sub raportul. să vadă.. la urma urmelor. ca doardoar a încăleca pe nevoie. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . încă (odată) pe-atîta. raportat la.REBR.. a încerca marea cu degetul. (înv .. şi pop. ca să-şi cerce norocul. ) a scăpa de sărăcie. a-şi aprinde paie în cap. a-şi găsi beleaua.. în ce parte?.. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au.COŞBUC . a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran. plin de ifose: nu. a se încărca cu cineva (sau cu ceva).. 2) a fi înfumurat..POP. degeaba. referitor la. a căuta. 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă..ai putea intra în politică.POP . cum: şi înva ă în ce chip se cade a face .) a fi peste măsură de gras.. începură dară pe altă coardă.CAMIL. în cămaşă (sau cu cămaşa). pentru un serviciu...CORESI . a se impiedica de cineva.VLAH. 3) a fi gras şi leneş.) a ispiti) norocul. (înv . .. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul. 2) (fig . a întrebuin a alte mijloace (de convingere. 1) a se îngrăşa. în ce ape să scaldă.i încerci norocul.DELAVR. a(-şi) încerca (sau a cerca.. în ceasul al doisprezecelea. de constrîngere). dete şi peste calul tatălui său din tinere e. în (ceea) ce (sau cît. a începe la . 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele . am avea de făcut următoarele observa ii.CEZAR.: dînşii la ceartă începură. în clipa (sau momentul) în care . .. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă. în cel mai bun (sau mai rău) caz. a bate (pe cineva). cu privire la.... neliniştit. (pop. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri. (judecînd lucrurile) sub aspectul ... a încărca de Doamne-ajută (pe cineva). a ac iona fără certitudineareuşitei: ei... în ce ape se scaldă?. cînd. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul . . . ce fel de om e?.CR.BIBLIA. (înv. în ceasul ce . în ce direc ie?. a nu avea loc.COŞBUC.. în ultimul moment. în ce mod.EM.. acu-i acu ca să. . în ce fel. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. a se apuca de . a nu-şi încăpea în săul său. îl bătură.: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine... unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă.... şi eu sînt numa-n cămaşă. (reg . a începe cuvînt. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie.P. din punct de vedere.) a fi foarte preocupat. a începe (sau a o da) pe altă coardă... a nu(-şi) mai încăpea în piele...POP. în privin a. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu. iar în cel mai rău . (reg. a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva). dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă. 1) a fi foarte bucuros. ce opinii sau inten ii are?. (fig. privitor la. (sau care .a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce ... SAD..: în ce priveşte forma. ai putea învă a o meserie. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva). a nu mai încăpea de cineva...ISP. ) întrucît.i mai încapi în piele de fudulie? REBR. a prinde să . rugă.. ) după) urmă.P. a se încărca de bogdaproste.. a încărca (sau a umfla) nota de plată..) sau în ce (sau care) ceas. a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. încît) priveşte (sau privea).

a încheia hotărîre. 1) a picoti. (fig. a i se închide glasul (cuiva). a închina (sau a bea. a trimite salutări cuiva. în chestie sau în chestiune. a închide lupul în stînă.. a închega ceva bani. să aibă noroc etc. a se închina (sau a cădea.a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. 2) a muri.. ) a saluta pe cineva. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis.POP. a nu mai putea face nimic. a muri. a încheiat-o. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai. în chepeng. fericit. parcă nu mi-ai fost curată. a o încheia cu cineva. a se închina (sau a cădea. a i se închide cărările cuiva. a nu mai voi să audă ceva.ISP. a preda o cetate (cuiva). a înceta din via ă. (pop .POP . a abandonat.ext. a ciocni) în (sau pentru. a închina dracului pe cineva.. să arate. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. a nu putea dormi. a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP.) a tăcea. să închee hotărîre.SAD. a lega coerent cîteva cuvinte. (fam . a muri. a închide ochii (pentru totdeauna). a lăsa în pace pe cineva. a se face că nu observă ceva. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . a renun at.NEGR. a înceta din via ă. (înv. pu in cîte pu in. urîndu-i să fie sănătos. (înv.SAD. a veni) înaintea cuiva. a pune deoparte ceva bani. a amu i. a închide ochii cuiva.) a rupe legăturile. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. ) a i se înfunda (cuiva). de) sănătatea cuiva. (despre subiecte în dezbatere. a închina o cetate (cuiva). ) a-şi aduce duşmanul în casă. a încheia catastihul.CAR. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . a închega două vorbe. (p.POP. foarte încet. a strînge. a închega o prietenie (cu cineva). încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . la poalele slăvitei măriri. ) a muri: că nu ştii ziua. teme. a închide ochii sau a închide un ochi. a i se închide ochii (cuiva).OD. a-şi închina fruntea în ărînă. a închina armele. a păzi cu străşnicie. EM. treptat. . (înv. a-şi astupa urechile. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva.DRĂGHICI. a nu mai avea nici o ieşire. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată.. a lega o prietenie. probleme) în discu ie. a nu (putea) închide ochii. a da dracului pe cineva. a se împrieteni (cu cineva). a fi la cheremul cuiva: să vie aici. rela iile cu cineva. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii.POP. nici ceasul. cînd vi s-a închide glasul. pierd încet-încet sim irea. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva.CONACHI. a se închina de sănătate. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. cu obloane ce se trăgeau în chepeng. a-şi închide urechile.

CEZAR. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile. (p. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva). a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva.: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de . 1) a capitula. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva..) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă .. aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd . 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea. astfel.BELDIMAN. căzînd în genunchi.. şi nu pren pilde. în chip... în felul .... 1) sub formă de . a se lupta cu îndîrjire. de supărare). supărarea cuiva.. a închina o ară (sau cheile ării)... în chip de . a înlăn ui cu bra ele pe cineva. în chipul sau în(tr-un) chip de . sub pretextul că ... a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere.. într-o doară. în felul acesta. în loc de ... în calitate de . în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire.COSTIN . a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele.POP . în cinstea nepotu-său. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva.ext.POP.POP. în chip de şedere.. în cealaltă închină steagul. 2) (fig. ) a muri. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva.VLAH. a i se încleşta inima cuiva....DOS .. încîntat de cunoştin ă!. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă. în chip de negustori. a (se) produce confuzie. a se încleşta la (sau în) luptă..) ca. deghizat în . spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare. 2) (înv . a-i pune be e în roate (cuiva)..AL. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip. dar răutăcioase în fond...P .CR .I. fă iş..POP. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă.. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. în ciudă sau în ciuda cuiva. ) într-acestaşi) chip.. (reg. în semn de . în ciuda vremii ce trece. (înv . 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i. a încinge cu o bîtă pe cineva.NEGR. ca şi cînd ar fi . 1) păzit cu străşnicie. foarte repede.AL. 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . aşa.. închis (sau ferecat) cu şapte pece i. de frică.. (înv.. a închina steagul.. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. ) pe fa ă. pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate. PANN. 2) spre lauda..: au trecut la arigrad. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă. a (se) încurca planurile (cuiva).. în cîte sîntem azi?... în formă de .: amîndoi.BIBLIA. corp la corp. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. ) a adormi. imediat. în chip de şedere. şi pop . a muşca cu putere din ceva. dezordine. a încînta cu migdale amare (pe cineva). ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe. 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne. cu înfă işare de. a face. în (sau spre) cinstea cuiva.. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă.. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor . a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte. în numele unei ări.

HASD.. a-şi încremeni ochii.. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri. a-şi împreuna mîinile. ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă .. a încropi din tei curmei. ) într-adevăr. COSTIN. în curs de construire. traiul să mi-l încropesc... a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. potrivit cu . chiar atunci: în clipa aceea..favor ce-n credin ă. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît . a încre i din sprîncene. a se acuza. (înv.ISP . în consecin ă. inoportun. în contradictoriu.CR. fără întrerupere.CR..PANN. ISP.POP . încrucişat: oştenii Rîmului . a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc. la unison. a încresta în grindă. în dezacord. (pop. col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă. ) a aduna cu îrîita. încoace şi încolo sau (pop .SL.. printr-un efort. în continuare. prin urmare. în(tr-o) clipă. oriunde...GR. cît ai clipi din ochi.N.. a se încrimina unul pe altul. a se încorda către cineva. continuu..EM.. a-şi încropi traiul. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure... pe seama cuiva. încolo şi încoace (sau (pop..toate puterile. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept.. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce .. în locuri înalte şi greu accesibile... a face efortul de a în elege.a-şi aduna. am sim it că nu mai am aer. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. în comun. a se uita cu groază la cineva. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene. îndată. memoria).. a se învinovă i. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş. în (sau cu) col uri. în cruce (sau cruciş). împreună.PANN. în credin ă. în construc ie.. conform . inînd seama de . în clipa aceea.CEZAR... în contul cuiva. lung la dînsul s-a uitat.CAR. în creierii mun ilor. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii. nepotrivit. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc. în considera iune. dar n-are încotro. în dezacord cu .NEGR . numaidecît. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu .eu n-am meritat. în formă de cruce. a-şi face imputări reciproce. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii. a-şi încopcia mîinile (pe piept). în conformitate cu . în contradic ie cu . laolaltă. în opozi ie cu .POP. (reg.. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură .: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona.P. în opozi ie: discu ie în contradictoriu . în contratimp. să se ducă încotro vedea cu ochii. a-şi încordaputerea (sau puterile. în cor.) încoa şi încolo (sau încolea). i-ai încleşta mîinile. ca urmare. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri..mintea. to i deodată.a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu . a se încocle i o luptă.AL. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile.. ) încoa)..

. sau în cursul . a pierde vremea(degeaba): dragă.. a încurca cuvinte.. (pop .. a bălmăji. în cur sau din cur.POP.a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva. ) pentru totdeauna. a da răspunsuri evazive. a vorbi greu.. în timpul zilei. a încurca vremea. a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de ... nu te încurci! CR . băiete! POP. a da din col în col . (înv.POP... a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP.... a nu se încurca. pe cale de a fi rezolvat. şi pop . în curînd sau (înv.. 3) a încurca vorba..) de cumuşi .. cînd.: îndată ce sosise.în scurt timp.. (pînă) în (sau la) cumplit.... în cursul zilei. în fond... te-nsori. pe loc. în cumpănă.POP . de nu ştii juca..PSALT . (înv. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş. în (de)curs de . (de) îndată ce ...... pe cale de a fi executat. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori. sau cum ce . dacă dormi în cur! POP . în secret. imediat ce . în curmeziş... a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).. a bolborosi. a o încurca. 1) în echilibru..: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. pe durata ..: în cursul zilei.POP .. imediat ce . a avea o idee fixă.. în dezordine. în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce .) ocluzie intestinală. . în cunoştin ă de cauză...CAR.POP.. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine. în necunoscute haine s-a schimbat. în timpul .ISP.. vremea n-o mai încurca. în definitiv . a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul.. în decursul . a rosti cu dificultate cuvintele. Lăpuşneanu porunci.... în debandadă în decursul . încurcătură de ma e. (pop.. ve i mearge către mine în curmeziş. în debandadă.EM. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine. a nu se lăsa. cîn i. a încurca vorba sau a o încurca. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot. a încurca lumea. şezînd: ce-mi eşti bun...POP. (pop.. îndată cît . a trăi cu chiu. după ce . BIBLIA . cunoscînd bine lucrurile. cu mînia. în culise. la urma urmelor: căci în definitiv.) peste curînd.. cum poate.. nehotărît..POP .DOS . 2) a o pă i (cu cineva). ) îndată ce . în timpul .. 2) indecis. 3) foarte.NEGR.. a încurca rostul (cuiva). îndată cum . a vorbi confuz. ) a încurca treburile.PANN . pe durata . bade. a nu sta pe gînduri. de îndată ce . în curs de rezolvare. 2) (fig. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit.. cît durează . sau (înv . . ) imediat. a nu pierde vremea: dar cîn i. îndata mare. de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş.. îndată cum . căn curînd. în definitiv.. imediat ce . îndată cît . toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim . în curs de execu ie.. la miezul nop ii. 1) în lat. voi merge şi eu .... a nu glumi. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui.. (pop . a îngăima. ) pe căi piezişe: de . roaba babei sapropie de el...: de ziuă-ndată cum s-a luminat..) 1) a duce o via ă chinuită... haotic. în cumpăna nop ii.

a-şi îndrepta cărările într-o parte. a îneca în sînge.ISP.. te-oi lua. a se înghesui unde se dă ceva degeaba. a fi supărat. 1) (înv.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. bătrîn. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi. 2) (fig. fără măsură. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . a se îneca în datorii. a fi copleşit de datorii. a îndruga (sau a înşira.EM. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. a spune) verzi şi uscate. a-i rămîne vorba în gît.EM. eu cînd oi vedea ursul în doi craci..POP.. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal. ) a expune pe larg. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. a spune vrute şi nevrute.. calea) spre . a umbla după pleaşcă. a stărui.BIBLIA. a o lua spre . 1) (pop. anapoda. 2) (despre oameni) cărunt. 2) a se arăta nepăsător. a se împiedica în vorbă. a se îndesa ca iganul la praznic. a se îndrepta. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme.DOS . ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. cît ai clipi din ochi. în evantai. (înv. în vîrstă. în exerci iul func iunii. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP. cărarea. excesiv. aiurea.. confuz: vorbe în doi peri . a-şi prelungi via a. fleacuri. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. a-şi îndrepta pasul (sau paşii. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . în sens invers.ISP . (sau către . reprodus aparte. fragmentar..ISP.. în direc ie opusă. ) a avea via ă lungă. 1) a trage căciula pe urechi. nedefinit. beat. . a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. . în doi craci. (înv. în doi peri. la fel (de . foarte repede. (p. într-o doară. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. văcar după vaci. în exces. în esen ă.EM. echivoc. în dorul lelii. a insista.. a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori.ext.PANN. în egală (sau în aceeaşi) măsură. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. în timpul serviciului legal. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. a păşi. sur. a se îneca în vorbă. în extras. a se îneca ca iganul la mal. neclar. a i se îneca corăbiile (cuiva). a se îndrepta de păcat. a masacra.POP ...). în etate. în doi timpi şi trei mişcări. 4) (reg. a se face a nu şti.) care este între două stări. 3) (fig . în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . pentru ca să îndelungesc la mînie. a eşua înainte de a sfîrşi ceva.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. în ultimă analiză. a îndoi în arc.. a măcelări. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. (pop . nehotărît. în faptă.) (ceva sau cineva). ) cherchelit.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte..

în fa ă în fa ă mumă.CEZAR.PANN. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui.VLAH. în fa a . a nu mai avea încotro. a rătăci pe undeva. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel.. a i se înfunda (cuiva). ca. prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte.DELAVR.URIC. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . în gaură de şarpe . a închide. în (toată) fire(a). a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani . a trage un pui de somn.. în flanc (cîte unul). a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. în fa ă. în favoarea cuiva. a împiedica pe cineva să spună ceva.. a-l înfunda rîsul pe cineva. spre binele.NEC . în fa a poporului..OD. a nu mai avea nici o ieşire.CAR. în felurimi sau pe felurime. în fugă: un călăre trece-n galop. dinainte: în fa ă. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. unul în spatele altuia. a înfunda o uşă (sau o fereastră). în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară).CR.. în floarea vie ii (sau a vîrstei. a hoinări. în toate min ile.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. în felul . a înfunda gura cuiva. a rîde înfundat. în pămînt). în şir indian. (pop . a se înfrupta din talerul cuiva. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL. în fine. a citi apoi pe felurime. dar acum i s-a-nfundat. a dormi dus. a se înfoia ca varza.) în borta şarpelui. în plină tinere e (sau june e. a tinere ii.EM. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“. în fiin ă.. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. de fapt. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă. scăpare.EM. real. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL..) a hălădui. în galop. a se îngîmfa. fă arnic. (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . într-un (sau dintr-un) loc ascuns. li-i luna. decretul. a o pă i: a umblat cit a umblat. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo.. a reduce la tăcere pe cineva. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine. în (sau din) gaură (sau (reg. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. repede. în fuga cailor. şi el dreptate.OD..EM. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. a astupa gura cuiva. (înv.P. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede.. dinaintea .BĂLC. în furculi ă. în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. în folosul (cuiva).REBR.. ipocrit. a june ii). în dos ciumă. în faptul dimine ii (sau zilei). care nu a depăşit termenul de garan ie.. în galop întins. în fond.: după Te-Deum. în văzul .a se stabili. a mers la casa oraşului şi a iscălit. în fond. în realitate: avea..NEGR... iute. (sau a şoarecului)... a se înfăşura pe undeva. în fa ă mumă. pe înfundatelea. în garan ie. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva.

fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere. (reg . ) foarte înghe at.CR. în văzduh: calul . a răbda. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie.NEC . a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă).) a se învă a să suporte greută ile. (reg. umilin ele. a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. 1) a înghi i aer.ISP . ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc.EM.) a nu se putea împărtăşi. l-au bătut cu buzduganul. măduva în ciolane de frig. înainte de a se dezvolta. a înghe a lemn. în tării. (fig. 1) din punct de vedere general..SAD. în germene.CAR. a suporta un lucru neplăcut. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. (înv. a suporta o neplăcere fără să crîcnească. se sculă şi ieşi.POP. . ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. zboară cu dînsul în înaltulceriului. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. a se îmbina. a se speria foarte rău.SAD. ) a suporta cu greu o durere. a înghe a de frig. a îngropa cu talerul (pe cineva). sim i că-i înghea ă sîngele în vine.POP . o batjocură. în harul Domnului. a înghi i (cu) noduri. a îngrozi de cap (pe cineva). a înghi i hapul. suferin ele. degerat. a se înhăma după cineva. a-şi îngreuia stomacul.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva).ISP. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. a se îngloda în datorii. OD. o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri.. 1) a i se tăbăci pielea cuiva.. a urmări. înghe at bocnă (sau ciocan. în grabă. a îngrăsa porcul de Ignat. 2) (fig .) a o pă i. a se lua după cineva. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca.GANE.. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. 2) (fig. a-şi înghi i limba. a suporta (de nevoie) o dojană. a se lupta) ziua cu noaptea. a înghi i în gol (sau în sec). a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi. grăbit. înfrupta din ceva: înghi i-n sec. . a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at .CR.VLAH . a înghi i pastila.LET. aflat în stadiul ini ial. în înaltul (sau în slava) cerului. 1) a mînca cu mare poftă. a lăsa gravidă. însărcinată o femeie.AL. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. toacă).. a se îngîna (sau a se bate. rabdă! a înghi i cruciş. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere.. 2) (fig. în gura mare. 1) a îngurgita cu dificultate. a da de dracul. a înghi i gutuia. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură.CR. înghite şi taci!. (înv . repede: atunce în grabă . a prigoni pe cineva.

. în larg în larg. în genere. întru) mijloc de . ..în întregime în întregime. ) în mediu. (sau în locul . în cantitate mică. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. de-a binelea. 2) relativ la . 2) pretutindeni..1) de dimensiuni foartemici.. un ăran în miniatură.. printre.) spre cea mai multă parte. între. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. în lături în lături.. după bunul plac. masiv. în linia . în (sau prin) mijloc sau în (sau pre.. nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate. 2) în număr mare... în general. 1) în locuri depărtate. în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei.. în mărime reală. în mijlociu. în masă. în medie.. în majoritate. 3) comer cu ridicata. în loc de . (p. înjugă sacii la car şi hai la moară.: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR . în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură ... (pop. 1) la mijloc.ISP . în lumea largă în lumea largă. foarte mult.. BIBLIA.ext...POP . de-a lungul şi de-a latul. DOS .... (fig . pu in. de tot... în largă măsură în largă (sau în mare) măsură.. la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş. aproape... la nivelul . în felul cuiva..) a începe (sau a se apuca de) o treabă. miniatural: un înc de vro şapte ani. 3) la mijloc. sau în (sau pe) mijlocul . substituit cu .CR . peste tot. din cauză că lipseşte ceva. a înjura de cruce în jurul .. ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce.. în cantitate mare. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege. în mică măsură sau în măsură neînsemnată. în toate direc iile. BARI IU. în josul în (sau din) josul. pe scurt. 1) în cantitate mare. în mărime naturală.. nişte corni e în lege.EM. să măcinăm boii!. în (cea mai) mare parte sau (înv .... a înjuga boii la car a înjuga boii la car. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă.. 1) pe scară largă.CAR. la vale.. în mare. în amintirea cuiva (sau a ceva).. în bună măsură: au desăvîrşit . înlocuit.. în linie în linie.. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea. în dreptul . în lipsă de. în medie sau (înv. cu to ii. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva). cu totul.... în linii generale în linii generale (sau mari). a înjura profanînd cele sfinte. cu totul. 1) în preajma . în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş.POP.. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri. în josul apei în josul apei. 2) în cursul... în măsura (sau în limita) posibilită ilor. în (sau la) linia . 2) în rezumat. 2) la scară redusă. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie. în legea cuiva în legea cuiva. în (sau din) lipsă de. în memoria ... ca omagiu postum. în jurul .. în miniatură.).POP. adevărat: două cucuie tari ..: s-a discutat mult în jurul acestei probleme . integral. departe de ărm.. (cuiva sau a ceva). în loc de . în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente. în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului. ) în toate direc iile. pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş. în şir drept. în (deplină) libertate sau în toată libertatea. în timpul...VLAH.

1) fără a-şi da seama.. (înv .RUSSO . ) chinuit. în minutul acela.SAD .... în mod organic. era tăiată în monolit. în (trei. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa. POP... . inseparabil. în nevoie.) nepăsător.GALA ..în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea .ISP . a zugrăvi o casă. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. în neorînduială....NEGR . neapărat.P. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de . în nevoin ă.. şi reg ..DOS. în nădejdea . ) în negre. în necazul . în mod necesar. în natură. în număr.AL. patru etc. încordat. 1) lipsit (de ceva)... în gol: privea în nevăzut. (pop . în gînd: a bate tactul cu mîna. DRĂGHICI.MACED . în (sau din) numărul . (p.. în negru sau (înv. în numărul .ISP. în neastîmpăr. ) agitat. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. cu buzele sub iri şi strînse. a conversa mult cu cineva. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng.. în nepăsare. în acea clipă. (p. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. a înnoi o casă.. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . printre.CEZAR.. în număr de . (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru.. în neodihnă. în ciuda .POP. fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. 2) în suferin ă. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte.PANN.. în monolit.. 2) (fig.FIL . la nesfîrşit: o femeie din sat spunea.. în noaptea timpurilor. cu necesitate. cu socoteală. în neştire. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul. 1) în realitate. 2) fără rost.) înotînd: au trecut în not. străvechi.EM.HEL. în necaz. în produse: plată în natură . 2) în obiecte.REBR . agitat. în not sau cu (sau a.ext. în minte. 3) fără măsură. în vremuri imemoriale. (înv. (înv. ) îngrijorat. vesel: dar el cîntă-n nepăsare. de-a) notu. în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. indisolubil. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr. în haine de culoare neagră. a se înnădi cu cineva. cu piciorul sau în minte.. 2) (fig .) complet... în noduri. .EM.ext . în momentul acela sau în acel moment. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi.AL . cum este în iad. a repara. a se înnoda la vorbă. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă.) activ. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare. în mişcare. . a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor. dintre . distrat. în neştire. parc-ar fi la masă mare. obligatoriu. 1) mişcător.) muchii. în total. încîlcit. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate... aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR..:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) . în speran a . 1) în (continuă) mişcare. fără doar şi poate. fără socoteală.. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. nepieptănat: crai cu barba-n noduri. în nevăzut.OD. a se înnoda la ceartă.

fraude a făcut? CAMIL. în pagubă. în (sau de-o) parigorie. după opinia. în contrast cu . spre lauda . 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. în particular. în original. ) de formă. I. . în patru.PREDA . 2) din partea cuiva.MARCOVICI . înclinat.POP. (p. pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. a cădea la fund (ca un topor).ext.. în paranteză (fie zis). netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. a avea ochii plini de lacrimi. aşa cum se cuvine. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. în treacăt (fie zis).BOL. ghea ă. peşin.fără cîştig material. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea.AL. în cinstea cuiva. a înota toporăşte. 6) în special. confiden ial: se adunau să le dezbată în particular.BOL. a fi bogat. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. prin acele locuri. în paguba . (cuiva sau a ceva).PREDA ..CAR. 2) în oarecare măsură. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte. după părerea cuiva.P.. confiden ial: to i vorbesc în parte. ) personal. în linişte.CĂL ... în special.în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea . necopiat. spre deosebire de . într-o doară.AL ... în ochii cuiva sau (înv. în (sau prin) partea locului.) a fi foarte bogat. în pantă. par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute. a o duce foarte bine...) a nu şti să înoate. în paranteză. în parte. . ) drept. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. în (bună) pace.. a înota în miere.. 2) într-un grup restrîns. în osîndire.) de hatîrulcuiva. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate. în parte în partea locului în particular în patru . (cuiva sau a ceva). 4) aparte. (despre plă i) cu bani lichizi. în numerar. în ordine.. aşa. spre cinstea . (reg . (reg . (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor . nimeni nu ascultă.OD.GHICA ... (pop .BĂLC.. a înota în seu. separat. în patru păr i egale.... între noi (fie vorba): mă rog... . în opozi ie cu . a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte.SAD. în regulă. în onoarea .) urgisit. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte. 3) separat. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire. pieziş.. 1) în mod deosebit. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. înpierdere.. . ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame ..URIC. aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. pe) numele (cuiva sau a ceva). (reg . în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba . în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii.. . în opozi ie cu .CAR . individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos..BUDAI-DELEANU. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor).GR.. în forma primară. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. II. 1) (înv.AL. ) înaintea ochilor cuiva.

în pierdere..EM. în permanen ă. în pizma cuiva. în practică. cu intermiten e. alene... (înv. ) chipurile. în ruină: rămîi în părăsire Despot...OD . personal: dieta . părăsit. în plus.POP . în pildă că o trimete pentru trebiule casii. în pensiune. (înv. leit... aidoma: bucă ică ruptă.. agale.. în pilda .. în patru vînturi.. şi reg . însuşi. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida .VĂC .OD. în pofida .. în miezul .. .în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri.: cîteodată începea să cînte în pilda iganului.. pe deasupra. abandonat.. în picioare sau din cap pînă în picioare. (înv .. ) în (sau prin) fa a . prezen i cu to ii: mitocănimea era .. cu deficit. ) (despre femei) gravidă.. în flaute.. pe lîngă aceasta. referitor la ...SAD .. (pop. cu to ii. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce.. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor.) în contradictoriu.ext. în plin(ă) . în plin cîmp. şi reg . în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta. ) pe scurt. concret. în (sau prin) apropiere. în (sau prin) apropierea . în pozi ie.. în popasuri. fără întrerupere..) în contra. 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă.: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi. în picioare sau (fam . în toate direc iile. (înv .. cu-ai tăi străini... to i cei de fa ă. împotriva . în ponce. (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i .COSTIN. în persoană sau (înv ... (p. un tărîm undulos. tată-său în picioare..NEC. vînturi). sub cerul liber. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. în păr. în toiul . se deschide. în părăsire. în (sau prin) preajma . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. însărcinată.. în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată.. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune.TOP.. fără cîştig. (reg ..) în pozi ie de tragere. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma . în piez.SAD .: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri. . (înv . ) fără urmă: mormîntu lui ..BRĂESCU . ) în necazul. 2) chiorîş.) cu aluzie la ..MAIOR . în picaj. în (sau prin) preajmă.. în păr la galerie.....COŞBUC .... CAMIL.. în ajunul . nu tîrzie vreme după aceea. în (sau prin) jur. (înv. deschisă de împăratul în persoană. (înv.ISP. (cuiva sau a ceva).: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor.CR... în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda ... în pravilă. care suflă d-a-n picioarele.P . în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă... în piez. sub pretext: trimesese giupîneasa la ară. s-a pustiit. oblic. împrejur... 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu.) 1) pieziş.AL .) de-a-n picioarele. şi reg . (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui.) pieziş: drept în fa a muchei ...VLAH . CAR.. în perspectivă. în mod efectiv.CAR . pretutindeni..... în poancă.. împrejurul .) în persoana sa. în pildă în pizma cuiva în plin . înaintea . (înv .BĂLC . în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară. (reg .. în preajmă . în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul. în poară... în pildă.CĂL. 1) în (sau prin) jurul . în (sau prin) vecinătatea . 2) pu in înainte de . în perilipsis.

în pripite-şi leagă capul. (cuiva sau a ceva). în (sau din) preziua ...... în ajunul ...AGÂRB . cu precădere. în prelungirea . .. sub raportul . în prima linie. fa ă de . în privin a . (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor... iute... iar într-al doilea .. în pripite. în prescurt. în cazul . în prezilele ..în prealabil în predmetul . în principal. grabnic: muierea-i mare dracu. înaintea . cu privire la .... . în ziua precedentă.. (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd.. mai întîi.. 3) în cursul primăverii viitoare: bade..: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei. în mod preventiv. (înv. în văzul . cu o zi înainte de . vino mai în primăvară.. POP.P...BĂLC.) relativ la .. în preziua .HASD...EM. privea arbuştii exotici. în (ceea) ce priveşte ..) (cuiva). nu veni diseară..P.: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii. 2) sub aspectul ... în ceea ce priveşte .: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă..BARI IU .. 1) în primul rînd.ext.. acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte.. în privin a vremei..CAMIL.... (înv ... (înv. (înv .CAMIL. înainte de toate..... din punct de vedere teoretic.. în prezent în prezen a .. în fond. lîngă. dacă s-ar întîmpla .. ) în rezumat... ) în prezen a . să ia vreun lucru în pre . EM. în pripă sau (înv .... în prezilele .. în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala .. în primă audi ie. în momentul de fa ă...... la vedere. pe scurt.....CR.. în priveala . raportat la ...P. în previziunea .OD. 1) referitor la ... în (sau spre) privelişte.. mai ales. cum aude că-i bărbatu. în privelişte în privin a . azi...: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării.... (sau priveliştea .. în public...: în prezilele conferen ei na ionale din 1863. ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit . grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. în fa a . privitor la .POP. dascăle. repede. SAD.....P. foarte repede.CEZAR.: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui.CEZAR.BOL . (înv... (p. în predmetul .AL. în vederile ..PRAV... lipit de ..) în zilele premergătoare . (reg .CEZAR. în zilele noastre..... ) cu pu in timp înainte de . în eventualitatea că .... din punctul de vedere .. în preven ie.. în linii generale.. ) cu privin ă la .: sînt încredin at. 2) în linii mari. în prelungirea . îmi procurasem un paşaport.) de pripă.. mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i..: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră. succint.... în (sau de) prezent. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară... privitor la . ) în compara ie cu .... în privin a . în imediata continuare. (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului.. în principiu.. în chestiunea . .: în previziunea că nu mi se va acorda cererea.... 1) în timpul primăverii.. cel mai aproape de duşman. în primăvară.BĂLC. referitor la ..... în prezen a .. în pre .. în primul rînd (sau loc). 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare. 3) (înv.. în prima linie în primă audi ie în prealabil. mai înainte de . în văzul lumii. sau (înv. în prescurt în pre în preven ie în previziunea .. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate.... P...) în mare grabă.

imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat... 6) plin de sevă. în pustiu sau (pop . în viitorul apropiat.CANTA . (înv . ) în contra . în în elesul adevărat..) în văzul .. în (sau (înv . în propor ie. în ceea ce priveşte . în propta . în temeiul .. (cu fruntea) în pulbere... în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv...... în compara ie cu . se-n elege..EM. în rate în răgaz .. cu numărul locuitorilor.BĂLC .) în materie de . umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi. puternic.) în plină dezvoltare.CR. în mare grabă: venie. împotriva . în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu .NEC . în răgaz... 3) (înv . (înv.. în public sau (înv ..... nu vine bine.: în puterea prieteniei. în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii)... în propor ia (în care) . în pu ine zile (sau ceasuri)... curînd: în pu intică vreme are să se dea.. numaidecît. mobila de salon în rate lunare.ext .ASACHI . în raport cu . fără socoteală.SL.: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului. (înv .REBR .. fa ă de .CAMIL.POP .) în goana calului. în propta .) prin for ă armată..: în putere de bani. în prezen a ..POP. în propor ie cu ... în puterea calului. 4) (pop .. . comparativ cu . degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu.VLAH.FIL. în puterea vîrstei. de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere. (p... 2) (înv. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere.NEGR.în privirea .. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp)..... în proaspătă vreme în propor ia ....: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor. inutil.. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea].... într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie.... în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de ...) (aflat) în momentul culminant. 1) (înv . (încă) în vigoare.. să mă pui în public cu un coate-goale. . tot atît cît . în fa a oamenilor.P. mai în putere şi mai luminos.GR. în puterea nop ii.HOGAŞ. că nu mă dă după tine...CAR. 7) cu (de-a) puterea.: o picătură în raport cu nemărginirea. în baza . ) care dispune de autoritate. (reg... voia negreşit să izbutească... în prostie.: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică.) în schimbul . 2) din privirea.: în puterea aurului răscumpără pe părintele său.. în puterea calului..) după) puterea .. în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz. în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele.CAR.SAD.. plecat şi umilit. soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. şi reg .) în pustie.... că măicu a i-a spus bine. în propor ie cu . plătit eşalonat: cumpărase .. în puterea . în raport cu . în văzul lumii: eu. înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos. propor ional cu .. după cum . GOLESCU . 2) (înv .. ) în scurtă vreme.AL.. în (sau pe) măsura (în care) . zadarnic.. în plină noapte... în rate.. cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului... în pu ine cuvinte. 5) (înv ... fără măsură. deplin al cuvîntului. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale)..... GHICA ... pe deplin.. . care cum pute. în putere de . în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea .. în toi: arşi a lui iulie era în putere. în (toată) puterea cuvîntului. peste cîteva zile (sau ceasuri). în rezumat. ) la putere.) în viitorul (foarte) apropiat. del negustor.) în publică.OD . în neştire: toacă banii în prostie .SAD... în proaspătă vreme. 1) în virtutea . în plină vigoare: era un om voinic.CANT . iartă-mi aceste nazuri.

în grupuri. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele.. în rezervă. 2) în toată regula. (pop .: un înot în răspărul apei.REBR .. în răspărul . 3) contrar. la) roşu. în grija .. 2) în legătură cu .. în ruptul capului. potrivnic. . efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate.EM.. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina . în (sau din. între timp: în răstimp. oameni şi cai în mişcare.SAD.ARGHEZI . în cete: răspîndindu-se în roiuri. 2) în ciuda .SAD .CAR .CAR.. în rezumat. nicidecum. ruinat. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul. în risipă. pînă acasă la mumăsa. în(tr-un) ropot. ) pe) sarcina ..STANCU. (nici) în (sau de-a) ruptul capului. uneori. egal. ieşit în afară (dintr-un plan).BĂLC. executat cu mijloacele beneficiarului. în roiuri... în pofida .... în răspărul primejdiei. le găseşte în regulă.. în nici un caz. în relief.. [ei] întind corturile mari.TEODOREANU .GALA . într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului..EM.. în rînd. examinează scrupulos actele. stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină... restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor. (despre clădiri) netenciut.... adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena.POP. proeminent: vasele mari.COŞBUC ... 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. în realitate.. de aur sau de argint. în contra .CAMIL. scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului. 1) împotriva .CAR.în răspăr în răspărul .. 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă . în respectul . dărăpănat... în relief. în regres.....VLAH . în regie proprie. fa ă de .: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său. economia acestui proiect. în ruptul capului. de multe ori.HASD .. din cînd în cînd.. în fugă.CAR . pe seama . . poartă pe marginile lor.: trec eu Dunărea.GALA. în răspăr.: cine era prea sărac .SAD .. pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra ... în atribu ia .. sau cu respect la . 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. în rezumat. 1) în formă de cerc. deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. în spirală.. în (sau la.. în ruină (sau ruine). .. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp. pe la. tăia tot în rotogol. cu nici un pre .. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr.. în răstimp.. 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie. în (sau la) (bună sau perfectă) regulă. în (sau (înv..REBR. cîteodată: în răstimpuri. 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă.BARI IU. în obliga ia .P. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne. . 1) în ordine. în rotocol sau în rotocoale. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul . ) de repe ite ori..VLAH.... regresiv...REBR. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat... zel şi supunere la ordinile lui Amurat III. 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior.. asupra . în restan ă. într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai... echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr. în ceea ce priveşte... dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor. POP . .CĂL.. rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. aşa cum se cuvine: omul legii . de fapt. pe scurt: iată.. 1) în seama . în repetate rînduri sau (înv. pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor. la fel...) foarte repede. ostil. în privin a .

în sec. în nevoi. cu alte cuvinte.. în scris..) în secretar. în particular. în sensul său. în loc(ul).. în (sau pentru) sănătatea .. fără martori. în subsidiar. în gol. în schimb în scopul . cu inten ia ..STANCU . fără succes. . ca dovadă (că) .. a însemna la răboj.: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului.. în secundar. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate.. EM ... . . pentru a arăta. şi reg ... (chiar) în clipa aceea. spre: încercările ce se făcuseră... în semiprofil.POP . adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre.. sau (înv .NEC. în prăpastie: vru să sară peste zid... peste) scurtă vreme sau în (sau după. în (sau după. în scris în sarcină.. curînd. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire.PREDA .. 1) (înv . a nu avea nici o însemnătate.) la) seară. ca echivalent. a dovedi sau a întări (că) .CAR . peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească.. 1) în direc ia ... de la Mihai Viteazul încoace. în sec. îşi ia furca subsuoară. valoare.. a socoti. astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil.. în sensul .. se întoarse la locul de despăr ire. ca expresie a . sau (înv. importan ă.. (înv . în momentul acela..IORGA . a nu însemna nimic.. sări. aşa cum dorea Titi.. 4) (despre tuse) fără flegmă. în (sau (înv ..NEC.. ) spre semnul .. 2) (reg.. să nu-i uit numele. în schimb sau în schimbul . seara: cum ajunge soarili-n sară... dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină.. ca semn de pecetluire a jurămîntului. către.) degeaba: fratele Greuceanului. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor. pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos . ) în lipsuri.. în interesul .SAD ... pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse.... ) în aer. în sensul că ... prin intermediul unui text scris. în timpul serii. 3) (reg. într-un grup restrîns. în (sau ca.. şi anume. 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL.. în taină.. (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă. în sensul că .IORGA .. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta.CĂL.. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai. în sensul .. pentru . separat. la) scurt timp sau (înv.. (chiar) atunci.. uscat: tuşi în sec . însă.în sarcină în sănătatea . drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire.. în secret sau (înv ...... în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de . ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile. pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee . 2) potrivit vederilor.) spre) semn de (sau că) . în vederea ...ISP . 2) în onoarea .: dă paloşul să-l sărute. în (sau cu) scopul .. în spiritul . pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla.. pe moment. în sensul unei apropieripolitice. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze.. umblînd mai multă vreme în sec. la....) cu scopos.TUDORAN...PREDA.ISP.. era acest punct de sprijin. în al doilea rînd. ca probă (că) .CR. în cinstea . în secret .

. 2) plin de sînge: măgariul . într-un mare număr de exemplare. unul după altul.EM.. 1) succesiv.) încet. fiecare formă. în sîmbure. în propria conştiin ă. la urma urmei: diligen a soseşte.. valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie.. 2) imediat. în cele din urmă. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. în cuprinsul ... în embrion: astfel. în (sau de) şagă.. în interiorul ... spuind despre moşi păroşi.. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă. în slujba . înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă ..) de actualitate. în mintea cuiva. în (sau (înv.. consecutiv.POP . (înv.SAD ..COŞBUC. 1) în carouri. înspre cădere. în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie. fără plăcere. în număr mare.) cu şoptă. ICHINDEAL . în (sau la... la rînd. a-şi face iluzii zadarnice. prin) silnicie. 1) fără interes.) cu for a.. cu şerpuituri. în sînul . în fază incipientă.) într-un) şir (sau şirag). în sîmbure în sînge în sînul . în serpentină.TOP. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină. a calcula greşit.. în pierdere..BOGZA. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari.. a lui etc. si-ne.PANN . a înşeua murgu-n pustiu. în interesul . în şipot. numaidecît. în sfîrşit. în (sau cu. ei pot să fie mari.: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine..) vărgat. (înv . a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri. de) silă. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. a spune verzi şi uscate..AGÂRB. 2) cu (de-a) sila. în forul interior: mă întreb în sine-mi. ) întru) sine (sine-mi. în glumă.. ) spre asfin it. în (sau cu. în stadiu ini ial. minciuni. a se înşela la socoteală.CAR.. să vă spui la moş pe groş. a spune palavre. în gîndul..CAMIL..: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. dar i-a întors tot mai mult. reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. în curs de formare. . (reg . baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi.. trec grăbite chicotind în şoapte. a înşira (sau a spune. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii. actual. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge . în sînge. într-o doară. (înv . neîntrerupt.în serie în serpentină în servicie în serviciul . la un anumit moment... din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. înspre olaltă.SAD.FIL. (înv ..i. s-a dus în şir la palatul domnesc. în serviciul . au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge.. a sta la taifas. în (sau a) silă. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge.P . de nevoie.ISP. sine-şi etc... în folosul ..POP.. a înşela la cîntar.PETICĂ. cu matostaturi în şatrange. fleacuri. cu voce scăzută: fete . cadrilat: un lat brîu .. 2) (reg . în mijlocul .) sau în sinea mea (a ta. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC . îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni. în fine.CAR .).OD . în sfîrşit. (foarte) încet. în solda . a cîntări incorect. în servicie. în şatrange. a înşira (sau a spune) la gogoşi.. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . cu cotituri.EM. unul către altul. întins: dîndu-ise ceea ce a cerut. în stare născîndă.

a împinge lucrurile peste limitele admisibile. a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui . pieziş. fără a afecta activitatea practică. salteaua). a se întinde în pălişul soarelui. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). discret: iubind în taină am păstrat tăcere. a întinde fuga (sau o fugă). a se întinde numai cît îi permite mijloacele. tăcut: îl îmbrobodeşti. tihnit: dormi. a întinde ca pe o obială (pe cineva). 3) pe neobservate.) a se bronza. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit.POP. îi pui în cap estul. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul. .. a-i întinde cojocul (cuiva). în tăria mea (a ta etc. a fugi.ext.) zadarnic: am aşteptat în taină. i-au întins cojocul.1) pe ascuns.a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească.) a se face că nu aude. a se bizui. (înv.. CEZAR.) întru.. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. tangen ial. în (sau cu. în pace. în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu. la data fixată. netulburat. la. 2) (reg . căci nu am văzut nici un vînat. în taluz.KOG. că se rupe! POP. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. 1) fără a vorbi.PANN . în terase. (a. dormi în tihnă. ) în taină.HEL .EM . de la străbuni lăsate. în pantă.1738). a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. în (sau la) termen. iubito. pe. şi rabdă-n tăcere.URIC . nu s-a făcut niciodată.VLAH . în timp ce . în picioare. oblic. a bate (pe cineva). a se întinde ca pecinginea. în linişte. n-am venit să. în tălpi. ) întru. (p. (reg . (înv. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. ) în general: în teză generală ..OD . în tălpi a sărit. măria ta.în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce .EM. a bate (pe cineva).. puterile. dracii haida să majungă. a nu vrea să asculte.CAR . prin) taină..SAD . prevăzută.. urmă în şopot iganca. în voie. a se sprijini pe ceva. în (sau la) talie. ştii. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice.. talentul. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt.P . ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată. în secret.. cînd merge bine. cu) tăcere. dar în practică . nestingherit.). să fie rochia gata în termen. a se baza. 2) în linişte..MAIOR . în (sau prin) tangentă. fără a crîcni. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. în teză generală. în teorie. a se răspîndi. a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă.. (înv .POP . (reg .POP. a se întemeia pe ceva.. POP. în (sau (înv. (înv.. în teptil. în şoaptă. încet: la răsărit icoane. pe cînd . liniştit. a se lă i peste tot: nego ul. chiar ca p-o muiere. a întări din piele. de firea lui este să se întinză ca pecinginea.. ) vertical: pe geam l-a văzut.ISP. şoptit: eu ştiu de ce te temi.. în vreme ce . a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). a se întinde ca caşcavalul prăjit. dispus.SAD . să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire.i tulbur somnul.

a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. a o duce greu. ) a trăi în mizerie. [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. a se întîmpla de fa ă (sau acasă). întîiaşi dată. a se întîlni doi proşti la un tăciune. a vorbi mai mult decît trebuie. (mai) întîi şi (mai) întîi. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame.) tusea cu (sau şi) junghiul. peste posibilită ile sale.. de se ceartă. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos.a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval.CAR . şi de dzisele tale nu rătăciiu.PANN.MINEIUL. mai înainte. a se bate în duel (cu cineva). (înv . cît te ine) plapuma!.) venirea lui Isus Hristos în lume. li s-au făcut milă.) a pedepsi (pe cineva). a înşela: undi a dacă voi tinde. (bis .. a ajuta (pe cineva).) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. a întinde pedeapsa (asupra cuiva). a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva). întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR. să va certa. 1) a lăsa undi a în apă. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. (pop . a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă. a da de mîncare (cuiva). a întinde vorba.. a se obrăznici. . a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). a momi.) mai întîi.) a avea ghinion. tu în col petreci în tine.. a întinde mîna (sau (înv .PRAV. a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). prietenii s-au făcut nevăzu i. în tîrg şi la moară. . a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. 1) a da ospe e.. a-şi lua nasul la purtare. a se întîlni (sau a se întovărăşi. a se nimeri acasă. 2) (fig . ajutorindu-le.. în sinea ta: şi de plînge. (pop. a fi bun prieten cu cineva.) mînă bună) (cuiva). plapuma). în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. 1) a saluta (pe cineva).ca tusea cu junghiu’. cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi. a lungi vorba. a fi.PSALT .) în cerc.CR . (reg .DELAVR . în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi.EM . pune-o în traistă! CR .POP. ) peste tot.. 2) (fig .ext. a pretinde mai mult decît i se cuvine. a întinde masă cu cineva. despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. a-i întinde (sau a pregăti. în jurul. în tine.. întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară . de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă.) a atrage.. împrejurul: legăm calu . înainte de toate. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a. (p. a încerca să facă ceva peste puterile. întîia vreme.CORESI. a întinde masă (cuiva). a se întîlni pe teren (cu cineva). (fig . fra ilor. a se potrivi ca .(înv .

) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. (reg. a preface. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. a (se) îmblînzi. părerile. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. a-şi schimba brusc atitudinea. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva). începe s-o întoarcă la şurub. a salva de la moarte (pe cineva). a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a face vraişte. 2) (fig . nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a fi oportunist.CR . a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). a întoarce capul cuiva. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei). a o întoarce ca la Ploieşti. a i se întoarce ochii în cap (cuiva). 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). a întoarce foaia.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. a sforăi (în somn). (pop.POP. a-şi recupera pierderile. a se întoarce ca moara în vînt.ISP. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic.POP .URIC . . scîrbă (cuiva). a i se întoarce punga pe dos (cuiva). a înşela pe cineva. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. a recurge la viclenii.CR.ISP. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). a sări) într-un călcîi. a se întoarce (sau a se învîrti. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). 1) a se învîrti pe loc.i fie sigur. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos). a întoarce foaia: ei. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva). a-şi întoarce paralele. a întoarce (toate) cu curu-n sus. a întoarce de la moarte (pe cineva). purtarea. a întoarce porcii. purtarea. a se adapta împrejurărilor.POP . 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata.COSTIN. a-şi întoarce mantaua după vînt.ISP. a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug. măi badeo. bună mehenghe. îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a cîştiga simpatia. 1) a prosti. a întoarce de la î ă. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. a (se) întoarce inima cuiva. a-şi schimba brusc atitudinea. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. întoarce-l tu singur.DRĂGHICI . mi se întoarce rînza pe dos. a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. STANCU . a (i se) face grea ă. a-şi schimba brusc atitudinea. a-şi întoarce cuvîntul. a-şi schimba atitudinea.a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins.POP . nestatornic. a-şi întoarce fa a de la cineva. a fi schimbător.AL. ca să le poată întoarce inimile spre dînsul. a întoarce o haină (pe dos). a răsturna. (despre sugari) a în ărca. a readuce la via ă. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul.

în toate minuturile sau în tot minutul. mereu: este un gen de poezie intimă. în toată ziua (sau diminea a. a întoarce tîrgul. în toată puterea. (de) pretutindeni. cîntă ca paserile. . care a fost în to i timpii şi va rămîne. în (sau din.) în to i timpii. a da de nevoi. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui].. a întoarce pe dos. în toate direc iile: pe unde trecea. în fiecare zi (sau diminea ă. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. în torent. a întoarce traista pe dos. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . în toată firea. 2) v.BOL. pe deplin. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). ha.) în întregime. gata de luptă în toată clipeala. a strica o învoială. mereu. a-i întoarce un şurub (sau şurubul.POP . în toiul cuiva. seară.POP . un tîrg. a se întoarce norocul: s-o întoarce. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. a dispre ui (pe cineva)... în toate timpurile sau (înv . în fiecare zi. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR.CR. în plină desfăşurare: petrecerea era în toi .. întotdeauna. cu viclenii: şiret el. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată.. ha! AL. matur. şi pop. atunci după cuviin ă. în mod sincer: î i spun.) tot timpul. 2) a desconsidera. şuruburile) (cuiva). săptămînă. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. clipa) sau în (sau pe. dosul. 3) a se supăra (pe cineva).i în gînd .BOL. a intra la necaz. în toate col urile. în putere.noapte. 1) (înv . a(-şi) întoarce vorba. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa.. anul). după toate regulile.. noaptea. el.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera).REBR. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua.) de toate păr ile. a umbla cu şiretlicuri.MACED.REBR.EM. ) în fiecare clipă. permanent. a min i. în toate zilele sau pe toată ziua. pe deplin. seara. lună. şi de să va întoarce sfera . în orice clipă: domnul Ştefan.. în (sau din) toate col urile (lumii). lumea din toate păr ile îl înghesuia. a adapta. (înv .CR. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. a modifica. a înşela (pe cineva). roata şi la mine. nasul) (cuiva). a întoarce vizita cuiva. dar eu şi mai şi . din belşug. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. în toată cinstea. a(-şi) lua vorba îndărăt. (de) peste tot. pune. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. în lege: este la mijloc un complot în toată regula.PANN . a se schimba situa ia.POP . veritabil. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. a părăsi (pe cineva). pretutindeni. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. în toată cinstea. 1) a nu mai asculta. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. ha. şi reg . . peste) tot momentul (sau ceasul. de lipsuri.POP . că i-am întors un şurub . (de) pretutindeni: dragele iubirile. în toată regula sau în regulă. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc. (înv. în toi.POP. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. săptămîna. luna. în toată puterea cuvîntului.

într-ascuns.. tot. pe ascuns. ) împotrivă.VARLAAM. în tovărăşie într-aceea ce . într-alergate..SAD . 2) pe scurt.VOR.. în compania .BARI IU. (înv.LET. la întîmplare.) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare . într-acolo..) alergînd: boierii ieşiră într-alergate.. 2) peste tot. în cîteva cuvinte. într-alt chip.. (înv .: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini. la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher. să te-ntreb! în torente.EM. şi o luară într-acolo. (înv.URIC . în tovărăşia .. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . în întregime.OD. a întreba sfat (de . în partea.CAR . în total.. într-ales. încolo: zăriră nişte palaturi .. întreabă-mă..P. în trecere.AL .. la mine să vie să se întrebe. 1) trecînd. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta. (reg . în tot modrul. au întrebat sfat. orice s-ar întîmpla. chemîndu-şi boierii.în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia .) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă... ) în timp ce . că n-am habar. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. POP. 2) fără intă. în orice împrejurări. în tovărăşie.DOS .HOGAŞ . oricum. în trăgători. altminteri. potrivnic: multe într-alean se fac.ISP.. în asocia ie. să te-ntreb!. direc ia aceea. altfel.) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui.. degeaba mă întrebi.ARGHEZI. acum. . într-aiure(a). a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi. în tranzit. într’acoace? AL. foarte mare. a se întreba cu cineva sau (înv . a face proces (cuiva). degrabă.DOS.CAMIL.IORGA .. ) pe fugă. într’acoace. şi pop . în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. 3) vremelnic. în tot cazul sau în orice caz. în treacăt. fără a insista: am atins acest subiect . 1) cu totul. din toate punctele de vedere.. (p.. (mil. în această clipă...ext. toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi. în total opt zile.AL. (înv. şi pop .SL. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. nu ştiu mai mult decît tine. pe alese: ia sălă i într-ales. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i.) a-şi întreba (jude ). imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. în trăsuri generale..).. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. . ) în linie.GALA. adecă soseaşte călare svîntul. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. împreună cu . într-alean..deşi cam în treacăt.. a-şi căuta dreptatea la judecată. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat .ŞINCAI. una peste alta: căldurile au inut. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea. (înv . a senatorului Andrei Mocioni. întru totul: cu conlucrarea. numai cu o întrerupere de vreo patru zile. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea. în tot respectul memorabilă. într-aceea ce . ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său. în general. în tot respectul sau în toate respectele. în trecere.COD. într-acest ceas. în linii mari.. altcum: într-alt chip n-avură cum face.CR.

a întrece orice închipuire. cînd vom vorbi între patru ochi. la noroc. de trei ori Dumnezeu. a se copilări: haide. în troiene. a se întrece cu gluma (sau cu şaga. (înv. într-o clipitură.ARGHEZI. fără a insista. 2) unul pe altul. a depăşi imagina ia.. a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga.. 2) pe scurt. (reg . ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns.) a fugi repede. fără martori: o să-mi spui altădată . . în aer. în treacăt.) într-o doară. neîntrebînd voia craiului. reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor.PSALT. imediat: au pot să fiu. a întrece (toate) aşteptările. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . într-o doară. între olaltă. în acest răstimp: între timp.. a face mofturi.STANCU . de probă: l-am ales.COSTIN. în trebuin a cuiva. (înv . confiden ial..) în tremuri. într-o cercare. a se întrece (cu firea).. pasager. un surîs în trecere. în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . cu dedeochiul.. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. treptat.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. 1) la repezeală. (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică.SLAVICI. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară. treci pîrăul! ce te-ntreci. în fiecare zi un an. ANGHEL.ISP. a sărit ca fript drept în picioare. tremurînd: cu inima în tremuri. între lumea fea ei tale îmbla-vor. 3) fugar.MAIOR .. peste oraşul uriaş . a se întrece cu dracul în fugă. cu vorba. se prăvălise întunericul nop ii. în trepte.. a depăşi orice aşteptare. cu nebuniile).BLAGA . fasoane.) pentru necesită ile cuiva: suma . în trecere. între timp (sau timpuri). între patru ochi (sau pere i). şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă. Catrino? COŞBUC . dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească.POP. (înv .. 2) în etape. nazuri. în trecut. trecător: cîte numiri ar inventa el . trei ani într-o clipitură. între lumea fe ei (sau ochilor).EM . copilă. (reg . întreg la (sau de) minte. în fugă. într-o clipă (sau clipită) sau (reg . 1) în formă de scară. au îmbrăcat pruncul.EM. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările . .N.a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. în fiecare noapte alt an.. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“.. îndată. în troică. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP.) înaintea cuiva. şi pop .) într-o clipită: copiii crescură repede . odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul.SAD . între via ă şi moarte. în cîteva cuvinte. în agonie. numaidecît.GOLESCU. aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. să vedem ce minte are. într-o cercare. fugitiv. între cer şi pămînt.COSTIN . iar în crăpatul zorilor . în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare. altădată. Doamne.EM. (înv .POP. a exagera. (pop . în tremur sau (înv .. înfiorat. pentru un surîs de pe buzele ei.) pe clipită.

repede. precum acela. . întins. la moment. şi pop . (înv . într-o margine. după multă aşteptare.VARLAAM . în goană. (înv . mereu: poroncele aceste nouă. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL . într-o potrivă.POP . pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. ARGHEZI. cam la o parte. 2) foarte des. 1) într-o doară. PRAV . Panait.AL . (să fie) într-un ceas bun!. (înv. într-o (sau la o) parte. ceva. la întîmplare. (reg. în patru etc.SAD. într-o nimară. cu adevărat. te întreb într-un tîrziu. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens. întru ceva.BIBLIA. odihnind p-o rînă! PANN . imediat. (înv . într-o (sau pe o) rînă. întru adevăr sau într-adevăr.) insistent. şi pop . într-o tinsoare. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. pre) trufă (sau trufie). imediat.EM. 1) (înv . fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. (înv . odată.EM. într-o rînă. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. stă şi vorba pusă la loc cu temei. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei.) cu o ocazie oarecare.P. 2) pe potrivă. ) repede.) în egală măsură. GALA. în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . pe dată. într-o părere.PREDA. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv. (înv . într-un suflet. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. ) în tîrziu sau (reg. CAMIL. ) foarte repede. 2) (reg .) în vreo privin ă. într-un buc. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare. (înv . într-o clipă. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. din) nărav. (reg . din clipă în clipă. şi reg .) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. dar într-o potrivă cu dînsa. dobîndi glas. la răcoare. într-o zi oarecare. (înv . într-o parte şi în alta. pe loc. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva.i trebuie prea mult curaj. la un moment dat.CR.CR . am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. după mult timp.) 1)foarte repede.DELAVR . izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă.) pe o parte. prietinul meu. îndată.P .) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul.. într-un anumit sens.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. aplecat) pe o parte. 1) într-o latură. în (sau spre. într-o toană.CORESI . DOS . întru deşert. într-o părere. tot la umbră. nu. într-o (bună) zi sau într-una din zile. nu spre trufă. stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. cîndva. ce pentru mîntuirea noroadelor. acum. . întru (sau din) acea oară. ca să alergi înainte. 2) deoparte. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului.) zadarnic: întru deşert ne trudim. întru (sau pre.) pentru a se mîndri.CAMIL.. .CR. foarte repede. pe ceas.) în (sau din) vremea aceea. ) după un tîrziu.OD.CR.. 1) (despre oameni) (culcat. într-un răstimp: într-o toană. curînd. . oarecum: a zîmbit şi el aşa. într-o secundă sau în două (în trei. pieziş: îi pusese căciuli a .care curg pe nică. numaidecît. fără întîrziere. de la o vreme. 2) (despre obiecte) înclinat. în direc ii opuse.

) (culcat) pe o parte. într-un glas.POP . cu grămada. 2) (reg. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare. (p. vecin cu . peste tot.ISP.. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! . NEGR. . . (înv. îndată. a în ărcat bălaia (sau murgana)!.. în acelaşi fel.BIBLIA . întru nimic sau într-o nemică. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu .) pu in lipseşte ca . întru pu inel. într-un timp mai lung sau mai scurt. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea. într-un timp mai lung sau mai scurt. orice damă l-ar fi văzut. într-un peş.) cu totul.. imediat. întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă. în stare de apărare: voinicul. la un moment dat. într-un cuvînt. vine tot într-un suflet şi domnişorul.1820).. 2) de nimic..CAR . la o dată oarecare. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat.CR. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. deodată: într-un răstimp....HASD .. într-un hat (sau hat în hat) cu . înclinat. o scrisoare plină de reproşuri .ext . ) în siguran ă. într-un şold.. într-un minut sau în două minute. în rezumat: într-un cuvînt. (înv . în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. într-un timp. într-o rînă. curînd: într-un minut fu aproape de pădure.tr-o clipă. la întîmplare: să mă duc. pieziş. întru tărie. într-un noroc. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. la nevasta vrunui vornic. ISP. întru toată deplinirea.P. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. (pop.ISP. fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip.POP. noi ne mişcăm împinşi din urmă. într-o stare de nedescris. întuneric beznă. pe o coastă..GHICA. într-un gînd sau la un gînd. într-un (sau la) noroc.CAMIL. într-un răsuflet.strîmb.AGÂRB . s-a terminat!. în. acum sau altădată.. ce şi cetă ile întru tărie să puie. 1) (aplecat) într-o rînă.CORESI .. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă.. în turmă. într-un necaz.. odată şi odată. în tuşă.. a se întuneca la fa ă. într-un suflet.) la fel. URIC . (înv . într-un (sau cu un) glas (sau grai). mai curînd sau mai tîrziu: mor ii .. ) pe o parte. foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi.) în disperare: i-a scris. într-un hal fără (de) hal. (înv . 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt. (a. la nimereală. la nervi.. foarte repede. VARLAAM . într-un rînd. într-un necaz. curgerea ploii conteni. de aceeaşi părere.URIC. nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. mai că .STANCU. defel. deopotrivă. (înv . întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. odată. într-un răstimp.într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu .ISP.MINEIUL . în unanimitate..POP ..SAD. şi pop. (reg. 1) împreună. cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. împreună. se schimbă şi ei în pămînt. oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş.. şi pop . ) 1) deloc.VARLAAM. deodată: răspunseră to i într-un grai.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a].. de la o vreme. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina.

) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a. în van i s-a tîrît la picioare. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . degeaba.. în valuri sau valuri-valuri. în cele din urmă.. îndărăt. (chiar) în ultima secundă. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus. a învă a pe de rost (sau (înv.. în el sau în elul puştii. în văzul .. a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură). a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile). zadarnic: în van l-a rugat.. a învă a buchea căr ii. a cădea la învoială: Mihaiu . a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. se în elese cu el la cuvinte. dinapoi.EM . a învă a păsăreşte.. se toarnă.. în elină. în spatele ..: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie.POP . copile mic de stat. dinapoia . 1) a învă a exact ca în carte.. la urma urmelor..ISP. iste . (despre nave) a eşua. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt. în ultimă analiză.) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. a învă a păsăreşte. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul . a în elege (sau a şti) de cuvînt. într-un tîrziu: în urma urmelor. (reg.POP. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte.. în elege de cuvînt!. se dete la prins musculi e. (pop . ) de-a rostul. în ultima clipă. fa ă de . (chiar) în ultima clipă. în urma .... necultivat. a fi ascultător. în spate. sarcastic. 1) ame it de băutură.. a învă a pe de rost.. în epat la minte. POP .POP. în urmă. SAD .. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus. (pop . 2) ironic. 2) a învă a în mod mecanic. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic.EM.GALA . a învă a papagaliceşte... inutil.. văzînd că toată munca lui este degeaba... eu nu i-oi mai da drumul vara. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. beat. PANN. a memora fără a în elege.. (pop . în van.) în cele din urmă. în ultimul moment. de rost). în ultimă instan ă.PANN. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. înainte de a fi prea tîrziu. a (se) învă a cu nărav. a se în epeni pe nisip.: lucrurile se făceau în văzul lumii. părăginit. în urma urmelor.. în (sau de) varvaric. ..BOL.. POP .a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . a învă a minte (pe cineva). îndărătul .. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile..POP. a învă a papagaliceşte. în fa a . a se învă a minte. dar la minte în epat . în epat la limbă. vioi: măi.

în zadar. . şi reg .. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. ) în vecia veacului. ) a se ajunge din pre sau (înv .) a rupe pre ul (sau tîrgul.. în (sau prin) apropiere. 3) (jur. ..NEGR .PANN. s-o stăpînească de veci. în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele..EM. 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie. în (sau prin) vecinătate. (înv . înv. a avea ame eli. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă. tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor. la discre ie pe cineva.. în veliglas..) în văzul tuturor. a fugi. şi reg . 2) (bis. în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. ) a umbla cu înşelătorii.. 1) în apropierea .CANT . a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul... zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea. a spori durerea. (reg.. în eternitate.) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia.: dau voiniceşte asalt .EM. 1) de-a pururea. tocmeala).... a i se învîrteji capul (cuiva).. . în timpul apropiat de . în (sau prin) apropiere. la orizont. ai fi trăit în veci de veci. învechit în (zile) rele.: acel turn.AL .. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai. a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva. în vecinătatea serii. înrăit: învechit în zile rele.. NEGR. a avea la bunul plac.: Robinson cum era să le cunoască.) cu voce tare. în vreme ce. suferin a (cuiva). în zadar în zare .. în vecinătatea . (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul. în vreme cînd .. în zare sau în zări.. (p. a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine.CAR.. îi zise cumpărătorul . a se mişca foarte repede. (înv .. . ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie.. în scopul . în vreme cînd nici văzuse. învoindu-se din pre . cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor..COSTIN . HASD. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg. (reg.. a zgîndărî o rană nevindecată... (înv .. aşezat în vecinătatea por ei.. în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. a da tîrcoale unui lucru dorit.. în timp ce. în vederea . a pleca. a învîrti pe degete pe cineva. veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci.. ) etern.: două metode în vederea aceluiaşi rezultat. ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce. şi pop ...EM. pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP.. în jurul . a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte.. ) niciodată. .ext. (pe undeva pe) aproape.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. pentru .. a manipula pe cineva..BĂLC .. deprins a te ciocni la to i domnii.OD..) pu in înainte de .NEC. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI.VLAH. în (sau la) vedeală. în public. CANT. 2) (înv .EM. fără zgomot. în vederea . a învîrti dulapuri. în vecinătatea . . ) din moment ce . (înv. cîtă vreme . în (sau prin) vecini..REBR. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană. în preajma ..

a juca păpuşile. la Sfîntul Aşteaptă.. 1) a avea privirea vioaie. 1) în timp ce zboară: paserile . 2) în fugă. a păcăli (pe cineva). a domina pe cineva. repede.. a stăpîni. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH.CR. . a înşela pe cineva. a practica jocul de căr i. dintr-un) zbor. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale.. toată admira ia! a juca căr ile.M. pe Iordaki s-arunca. i le prindea cu mîna din zbor. (fig. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . a juca la două nun i. jucăuşă: un puişor de fată. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. suspecte. inimaginabil. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. 2) (fig. a juca cu sala goală. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. a face joc dublu. a judeca la rece. viclean. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece .i îndeplinească toate gusturile. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva). e de necrezut. a fi prost ca noaptea. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. CR. ...PANN. fără patimă.. î i stă mintea în loc. a juca o comedie. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva).. niciodată. (reg. a face cum îi impune... 3) dintr-odată. determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. a juca o co că (cuiva). grav. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva). ) a trage o mamă de bătaie cuiva. joacă dracu’ pe urloaie. iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. jos pălăria!. în linie frîntă. ca mî a cu şoarecele.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. a obliga.GHICA .POP . a fi deschis. ) a spune minciuni. ca la o şerpoaică. cînd începe a se lumina de ziuă. (pop. a amăgi. 2) a fi şiret.CAR. să. a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). (fig.. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia.. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . a înşela.AL. a juca (sau a sări) tontoroiul. de păr lung îl apuca. a juca la bursă. ) se petrec lucruri ciudate. în zig-zag. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. îi porunceşte cineva. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). (reg. a se descurca în orice situa ie. e incredibil. ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. a se juca cu focul. a(-şi) juca ultima carte. a juca (cu căr ile) pe fa ă. a(-i) juca un renghi (sau renghiul. a încerca ultima solu ie. a judeca cu obiectivitate. fără ascunzişuri. (despre actori) a nu avea spectatori. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . căreia îi jucau ochii în cap. a juca o carte mare. . tontoroiul pe mormîntul ei. a juca de sîrmă. sînt în stare să ne joace renghiuri. dintr-o singură mişcare: arnău ii . ) a risca (aproape) totul (pe o carte). a judeca ca o cizmă. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele. unde nu călca picior de parte femeiască.SAD.. ) a se preface. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii.

la calendele greceşti. judecată solemnă. la adăpost. la ce?. afară.) la nimereală. pe la cîntatul cocoşilor.. după aceea: „Amin“ zise Domnul . la capătul .. la sfîrşitul lumii. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu.CR.. a jumuli un fraier. cum e omul. bun pentru locuit. ajunsese la capătul puterilor . putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. (pe) la (sau pînă în. la căderea serii. (fam .POP. de apă). (pop. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada . judecată de apoi. la Paştele Cailor.POP. aşa sînt şi purtările lui. la (sau pe) bord. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. la alegere. complet finisat: apartament la cheie . şi jur-împrejur căta. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt.. vlăguit: după atîtea nop i nedormite. la aer la alegere la anul. (pop.... (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt.. ) 1) a vomita la be ie... cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia.. în siguran ă. 1) foarte strîns... la adăpostul .. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. op ional. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). ) sub pretextul . pretutindeni în jur. (înv. (fam.BUDAI-DELEANU. a (se) jura pe sfînt.. noaptea pe la cîntători. în fa a lui Dumnezeu. cînd se solicită: s-a transferat la cerere . a depune un jurămînt mincinos.CEZAR. virgulă. la (sau în) aer (liber). la cheie.. despre) cîntători.EM. niciodată. ferit. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. la urma . la capătul puterilor. dacă vă duce i voi? la cerere. aşa căciulă!.. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate.. niciodată.. îmbarcat. (fam. a jura strîmb.. la aşa cap. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie. ) în ce hal ajunge (cineva). fructe cîte vrei.. la bună vedere!. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. ) foarte. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . foarte transpirat. a jupui (sau a beli) apul. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul. 2) (fig.judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul .P. (bra ) la bra . la alegere! la anul. la cataramă. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul.. la cît mi-a sta norocul. (fam. după care apoi se depărtă. un prost. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii . 2) (fig. epuizat. sub protec ia . jumătate de picătură. ) a păcăli. cînd o-nflori bostanul. cînd zorile-s albe.. marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. pe alese: pe tarabe. la cît vine (sau ajunge) (cineva). straşnic: be ie la cataramă . la căderea serii. 1) la umbra . la Sfîntu-Aşteaptă. la coada ... la întîmplare.: stătea cuminte la coada şirului. a înşela un credul.EM. (pe) la aprinsul lumînărilor. la cît mi-a sta capul (cu cineva). la brodeală. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap. apărat. . la (sau după) care.. într-un loc neacoperit. ) cît noroc voi avea. pe puntea navei. (înv..

SAD. ) e la fel de greu de urcat. cum se nimereşte. cu rost. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. la iarna viitoare. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . la măsură. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. la mare(le) fix.SAD.POP. la mintea omului (sau a cocoşului). nici nu apucase să cumpere ceva .). (înv. a murit. cu haine comandate la Paris . la mare. foarte aproape (de . ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu. la fel. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. BOL. la loc comanda!. POP. l-a iertat Dumnezeu. la minut. ca şi de coborît.la coadă lac să fie. viclean: mare hîtru mai eşti! .PANN. ) impecabil. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. la (sau de) modă. la drept vorbind. loc prielnic. neîncetat: este admisibil . a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. la dracu-n praznic. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. lac să fie. (fam. la fa a locului. l-a făcut ceapă cu apă. ) foarte departe. fără limită.CR. din belşug.. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme.. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. la discre ie. la dracu-n praznic. .... imediat. trimis pe front. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. 2) (despre oameni) foarte cunoscut. la mai mare!. în voia soartei. la iarnă. la infinit.. l-a făcut de rîs. la coadă . (înv.URIC. la urmă: terminase şcoala primul . în cel mai înalt grad. ) exact. (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt.NEGR. cînd va veni iarna. (reg.). foarte departe. în fond. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . (fam. că broaşte sînt destule!.. fără cusur: era gătit la marele fix. într-un noroc: mergeam la întîmplare. la urma urmelor. vezi Doamne.STANCU. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM. la hurtă. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. clar: pricepuse şi el. la grătar.). la loc.CR. l-a în ărcat Scarao chi. aidoma: toate s-au întîmplat la fel.PANN . la doi paşi (de . la maximum.AL. că doar era la mintea cocoşului. disperat. cît vrei. întocmai. ) e foarte şiret. 1) pe ultimul loc. ocazii să fie..CR. (pop. şi reg. în neştire. (fam. unde s-a petrecut fapta. fript pe grătar: peşte la grătar . la locul ei. (a fi) aşa cum se cuvine. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). la dracu-n praznic. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc. potrivit: vorba era vorbă.. la capătul pămîntului. uşor de în eles. pe loc: fotografie la minut. la întîmplare. perfect. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară.. parc-ar fi intrat în pămînt. într-o doară. la întîmplare sau în voia întîmplării...

. la mul i ani!.CEZAR. în mersul liber (al calului). o fată. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. la nebunie: te iubesc la nemurire. fereşte-te!.. cu pre de speculă. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit. la o parte!. 1) într-un moment dificil. dificil. 1) la nevoie: putea. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie.P.CAR. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi. în casa noastră. . enorm. la nevoie la nimereală la nivelul . în dreptul . la noapte. P. 2) la drept vorbind: ş-apoi. la o adică. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad.. zi. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . la (sau în) pas sau în pasul calului. la o adică. la întîmplare. la mică distan ă. la o şchioapă.): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. la ore mici....CR.GOGA .EM. (înv. o domni ă.CONACHI. la nevoie sau la vreme (sau ceas.. de mult. la dispozi ia cuiva. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă .CAR . (pînă) la nemărginire. . ISP. imediat. fără întrerupere.ISP. (pe) la noi. la supărare: multe spune omul la necaz. la nivelul .. (fam. la nesfîrşit. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate. putea să tăinuiască. pe loc: Dumnezeu . care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă.BACOVIA.. într-un moment critic. la o adică. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă ... la moşii ăi verzi..SAD . fugi! la ora actuală. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. 2) în satul sau în oraşul nostru. în regiunea . la ordinele cuiva.POP. la nevoie. după miezul nop ii. 1) acasă. . ) fără sfîrşit. 2) în caz de trebuin ă: beciul .CAMIL. fă loc!. 1) de actualitate.ext.EM. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR. la necaz.. (pînă) la paroxism. în universul pămîntesc. ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul.P. cu intensitate maximă. în prezent.. să-şi gătească şi să-şi spele singur. insuportabil: jazzul urla la paroxism.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul.. făpturile osebite. a consfătuirii etc. 4) în lumea noastră.CAR. sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. ce să faci la vreme de nevoie..SAD . la moment trimise pe un înger. ) extrem de tare. la necaz: te va învă a . fără a gîndi. la nemurire. în vreme de restrişte. (fam.CEZAR. la parte. loc) de nevoie. pîn-la nemărginire.CR.VLAH. (p. ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . . a chibzui. la negru. veşnic. la ordin!. la nimereală.

dom’le. lasă gălăgia!. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. obiectiv. la pămînt. la pescuit: nu era acasă. la remorcă. la rînd.. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. ) la închisoare: o să fie în altă parte. ) deoparte. pun unul la prisos. (înv. la timp. la amiază.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. NEGR. GALA. (fam. la poruncă. după răbojul întipărit în cuget. că nu pot să dorm! GALA . la perfec ie. zise calul şi-şi luă zborul.). în calitate de dirijor. la sare. . ) la prima vedere. 3) (fig.. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont. 1) la loc sigur. său etc.. VLAH .. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. corespunzător.CĂL. ) nimerit. la purtător. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. consecutiv: lasă să. la punct sau (înv . (reg.BOGZA ..CEZAR. 2) (fig . la peşte. lapte de cuc. remorcat. achitat. la prilej. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare .ISP. în corela ie cu „la figurat“) în mod real. la ordin: la poruncă! stăpîne.: las’că nici nu se înghesuie la treabă. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile .POP.). dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. la fix. potrivit. la primăvară. la prînz. la pornire. (care poate fi plătit. deznădăjduit. ca economie: din suta ce munca mea a scos. la pauză. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. culcat pe jos.NEGR.AL.. era la pămînt cu moralul . las’că .CAR. şi la lapte de cuc. tacă. în afară de faptul că .NEGR.P. 2) taci din gură!.CAR. folosit etc. la (sau cu) potriveală. la (sau în) păstrare.) fără a avea indicat numele titularului. în rezervă. la pupitru. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei.) la pont. la prisos. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. (înv. la momentul potrivit pentru mine (tine.. în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă.) învins. în caz de extremă necesitate: la rigoare. gălăgia. concret. ce să tîmplase . în mod desăvîrşit. la răcoreală. 1) întins. iron. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. 1) să fie linişte!: mai lasă. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. lasă că ştiu eu (ce ştiu). la rigoare. 1) unul după altul.POP.POP. las’că ştiu eu! CĂL. el etc.i fleanca! .NEC.. la plecare. deprimat.. niciodată: vei mai căpăta . ) la momentul potrivit: la prilej.CAR. la peşte. la propriu şi la figurat. ) ruinat: industria e la pămînt . .. la momentul oportun.PREDA. nu numai.. ) la închisoare. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem.. (înv. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. la rînd sau de-a rînd(ul). la repezeală. dînd nouăzeci şi nouă. STANCU. la (sau (înv. (care este emis) fără a fi nominalizat. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. la păstrare. ) pre) rîndul meu (tău. scorul meciului era alb .la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului). 2) (fam. la propriu. la răcoare. la părere. (de obicei.

) la război. (care se află. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut.M.POP. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. ) pre uit. la momentul potrivit. la înghesuială. prin ierburi. la (sau în) scenă deschisă. în timpul spectacolului. toate hîdele-s la samă. bazează-te.. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. la spartul tîrgului? la strîmtoare. la sigur. 1) pînă cînd îşneşte sîngele.POP. cînd frunza va îngălbeni. straşnic. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec. la tavă. contează pe mine! lasă vorba!. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. a la şme.. om apatic. taci din gură! la scara murgului. ) zdravăn. (care are loc.. unde puteau să vorbească la secret. neglijent. (pînă) la capăt. ) sigur. (pop. repede.CAR.. al reprezenta iei. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las.SAD. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit.ext. ) în cantitate mare. că e mai bine! REBR.ARGHEZI.CAMIL. bine făcut. tare. (fam. 2) extrem de aspru. l-a scos apa la mal. (reg.POP.STANCU . încet. aşa mai la o strîmtoare. (arg. (p. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. fără martori: se traseră mai la umbră. la toamnă.REBR. la timp. la seamă. lasă-te pe mine!. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. la temei. la spartul tîrgului . la (sau pe. de drastic.. la fripturile la tavă.SAD. (p. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. lat în spate. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. renun ă!. important: zurăiesc banii de aramă. nu mai spune prostii! la sărite. . strîns. .lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. (pop. cînd va veni toamna.ext.BLAGA.P. la (sau în) tabără. îndărătul şurii. tîrziu. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit.. (fam. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie.. prieteşug la toartă. la secret. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. apreciat. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile . a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. (pînă) la sfîrşit. la toartă. la temelia. ) foarte tare. în geamul tău. cu o monedă voi suna. (pop. din belşug: s-au făcut prune la temei. voinic. la loc îngust.BACOVIA. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. termină cu prostiile!.POP. (reg. (rar ) 1) degrabă. de) scară sau la (sau pe) scara . ca de obicei. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. în timp ce cortina este ridicată. ) şmechereşte. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său. lasă prostiile!. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă.POP. la tabără de ieşit. orice trebuie făcut la momentul potrivit. dar ajunsese. 2) niciodată. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. prin pîrloage. în timpul toamnei viitoare: la toamnă. (pînă) la sînge. ) nu mai fuma!. abandonează acest subiect!.

la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu . la vara cailor. (p. la o vreme. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari. pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. a înşela.AGÂRB. la vedere.CR. pe) ăcăneală. . a lăsa baltă.POP. cătră un prieten al său.. mai lăsau fudulia la o parte. 2) (fig. a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat. ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. a abandona. a lăsa buza. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit.. la vale. perciuni). a nu-şi rade barba (sau mustă ile. la toată urma. la data convenită. în timp ce se bea. la (sau în) ziuă. la un moment dat. tocmai. în văzul tuturor. la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin. 2) zilnic. la ultimă nevoie. 1) la ocazii deosebite. în sensul cursului apei. la eft. la anc. om prost. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). nu cred să fi fost prea urît.CAR. la zile mari. la sărbători: la zile mari. favori i. ) la chef.. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). împreună. exact cum (sau cînd) trebuie. în acelaşi loc cu . la (sau pe) anc. perciunii). lăcaş de veci. la urma urmelor sau la toată urma. a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. în fond.. ) niciodată. la o adică: argă elul cela. la un loc. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. împreună cu . la un moment oarecare. la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă . a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. 1) în sensul coborîşului. la zoritul zorilor. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt). a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). ) la momentul potrivit. oricum s-ar întîmpla.. a (se) lămuri buştean. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci.. (înv. (reg. AL. ne vom pune candida ii noştri. pretutindeni. . în timpul verii următoare. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. la un pahar de (sau cu) vin. nătîng.ext. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală. deodată.COSTIN. în pas ritmic. în public. în orice caz: la toată întîmplarea. în zori.OD. favori ii. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte.. n-aude.N.VLAH. la un loc cu . spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger.. a-şi lăsa barbă (sau mustă i. lă-mă-mamă..: culege o poală de somnoroasă. 2) în direc ia în care curge o apă.. în cele din urmă. a păcăli (pe cineva).COSTIN. a fi gata să izbucnească în plîns. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor .PANN. la un timp... la zi. la momentul potrivit. îşi scotea din cufăr uniforma de general .N. în ultimă instan ă. nu vede. peste tot. la un moment anume. (pop. în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă. deschis: dacă eşti aicea.CR.POP. 1) în ziua. la vară. la tot pasul sau la fiecare pas.AL. laolaltă.. necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul.

DRĂGHICI.. a lăsa încolo (pe cineva). a se lăsa greu. a abandona. a lăsa de izbelişte. a abandona. a tergiversa. a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . a lăsa în frîul său (pe cineva). a deveni rezonabil. a amîna. şi te-ai făcut lucru rău. a nu termina (ceva). greu pe al lui bra . a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu.. a nu se amesteca în treburile cuiva. măi omule! CR. a lăsa cu zile pe cineva. ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. .(reg.EM. 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. (fam.. a se îndupleca.i lăsa gura apă. . a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva). a părăsi. a lăsa în voie.i laşi inima veseliei? POP.POP. a reduce pre ul. a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu.NEGR. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). ) a pune în încurcătură pe cineva. în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui .POP. a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva). a lăsa în pace (pe cineva). a se astîmpăra. să-mi fac şură. a lăsa în banii lui (pe cineva).REBR. (reg. a muri.a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . POP. a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. a lăsa de pripas (pe cineva). a o lăsa încurcată. a-şi lăsa inima veseliei.POP.. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte.POP. a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. a nu mai glumi. ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori. ) a sărăci (pe cineva). a se veseli. a se lăsa de popia cuiva. (reg. a nu se mai interesa. a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). a lăsa în salba lui (pe cineva). a lăsa în voia soartei (pe cineva). a lăsa de pe o zi pe alta. a părăsi (la greu) (pe cineva). a-l lăsa inima (pe cineva). că-i beat. dar inima nu mă-ndură. a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva). a lăsa de dorit. a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a dori foarte mult (ceva). a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva). a lăsa din pre . a lăsa în mila Domnului (pe cineva). a-i permite cuiva să facă ce vrea. a lăsa genele. a lăsa gluma (la o parte). (fam. a cru a via a cuiva. a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). a se supăra.. a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD.. a lăsa în pană. de. a lăsa în apele lui. a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva). nu mă lasă inima să-mi vînd calul. a se îmblînzi. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . a se îndura: însura-m-aş. a nu duce la bun sfîrşit. a lăsa în ploile lui (pe cineva). a-şi (mai) reduce preten iile. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda..

a se lăsa pe credin a cuiva. a dezamăgi (pe cineva). a întrece (pe cineva sau ceva). a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe.POP. a se lăsa moale. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a abandona. şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz.SAD. a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva). a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! . a se relaxa. pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine. a lăsa lampă. a ului (pe cineva)..HOGAŞ. (reg. a uimi. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. a lăsa olog (pe cineva).) a bate foarte tare. a lăsa în voia soartei (pe cineva). a omite. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. a lăsa lat (pe cineva). (pop . pe coada tăciunilor? POP. a renun a.. (fam. pînă l-a lăsat lat . a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). (fam. a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). dar se lasă păgubaşe. a nu se mai interesa (de cineva).ISP. ) a lăsa cu gura căscată. a(-şi) lăsa o şansă.a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce. a părăsi. te bagă-n foale. a se bizui pe cineva. ) 1) a păcăli. a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva). gînduri oarbe şi deşarte! VLAH. a lăsa din mînă (ceva). a înceta să mai lucreze. (înv. a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. a abandona ceva. a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă). (pop . a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva). nici de-o treabă lăsatu-m-au.ARGHEZI. a depăşi. a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. a umbri. nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au.. căindu-să ce au făcut. a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva). . a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). a lăsa la o parte (ceva). (înv. a eclipsa (pe cineva sau ceva).) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor.. a se încrede în cineva. a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. 2) a ceda. a porni) la voia întîmplării: mai bine. a face concesii: te laşi moale. .POP. a Celui de Sus) (pe cineva). a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă.PRAV. a renun a la . a (o) lăsa (mai) moale. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar. a lăsa mare şi devreme (pe cineva). ) a-l face să devină neputincios. a depăşi.. a lăsa mofluz (pe cineva). a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică. a lăsa la vatră.i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului. a se lăsa mai mic. a înşela (pe cineva).ZANNE. ) 1) a-şi diminua. a lăsa jos (ceva).CR.POP. a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. a lăsa mască (pe cineva). a lăsa la bunul plac al cuiva. a pleca. a lăsa lucrul.

a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. (reg. a (nu) se lăsa prea mult rugat.CAR. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. lăutarul coarde vede.DOS. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). a lăsa un nume. 1) a cădea în mîinile duşmanului. lăsîndu-şi pieile zălog? CR.CR. sărmana. (reg. feti ele. a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua. Manoli.BRĂESCU. a lăsa toacă (pe cineva). . a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele. ) a muri: mămuca nu face bine ce face. are de gînd să ne lese sănătate. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. 2) a se lenevi. a-şi lăsa pielea pe undeva. a lăsa să se în eleagă (ceva). a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. pe scîndura goală) (pe cineva). a lăsa vorbă (cuiva). a fi renumit. a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului.CR. a transmite prin cineva ceva (cuiva). (reg. a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. a pierde vremea. a fi econom. 2) (fig.a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. a lăsa pe vodă departe. a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. a se lăsa (cu) răcoare. 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a nu-i da nici o aten ie (cuiva). de l-a lăsat rece .POP. a toca averea (cuiva). a lăsa sub masă (pe cineva). a sugera (ceva).GR. a lungi vorba. a lăsa totul (sau toate) la pămînt. 3) a sărăci (pe cineva). a lăsa sînge (cuiva). a amîna. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. ) a muri (undeva departe). . a lă i vorba. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). ) 1) a înşela aşteptările (cuiva).i de şagă. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. 1) a omorî. a-i lua totul (cuiva). a lăsa cu buzele umflate pe cineva. a vorbi mai mult decît trebuie. ca scîndura m-au lăsat. mi-au tocat paralele. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. în pustie) (pe cineva sau ceva). a se lăsa (sau a se pogorî. (fam. a se aşterne. a lăsa rece (pe cineva).POP. înfumurat. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). a lăsa u (pe cineva). ) a da naibii. a lăsa vraişte. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. pustiilor. Meştere Manoli! agiungă.AL.POP. a renun a la glume. a lăsa sănătate. a lăsa (ca) timpul să treacă. pustiei. a fi arogant. o cantitate de sînge din corpul cuiva. a lăsa să curgă (în scop curativ). ne lăsam puică. a face economii. printr-o incizie. ) 1) a se lăsa greu. a lăsa în dezordine. a se lăsa pe tînjală.POP. şi fam. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura. a deveni serios: Manoli. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. (pop. a lăsa (la) pustia (sau la pustii. a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. a cădea) seara sau a se face seară. a se lăsa tăgîr ă. a (nu) se lăsa tras de mînecă. m-au băut şi m-au mîncat. coarde visează.

ISP. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare. luptă acerbă. (reg. ) a deveni bogat.PRAV. 1) a amăgi. a lega gura pînzei. cînd voiu fi mireasa lui. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. a leşina de rîs . a se prăpădi.. a-i pune coarne (cuiva). a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat..URECHE.PANN. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva). ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului. tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine. a lega (sau a sta. mă trimite-n altă ară. a leşina de foame. a lega doi (sau două) în tei. a pune. a i se lega limba cuiva. . a leşina (sau a se omorî. a se tăvăli. a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. ) a fi pe moarte. badea-n cap nu m-o legat. ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară.i leg cal aveta.ISP. obiceiul pămîntului. 2) a se înstări. a înşela (pe cineva). să-l leapede de în preo ie. a lega cal aveta. a lega nod (pe cineva).POP. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul. a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură. fedeleş) (pe cineva).CR. (reg. a lega cartea (sau şcoala) de gard. (pop. a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva).ISP. iată storsul a trecut. legea junglei. a lega fedeleş (pe cineva).POP. a prosti (pe cineva). a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie .DELAVR. a lega la iesle (pe cineva). a se cutremura.(reg. (înv. a nu putea ac iona. a fi lihnit de foame. a renun a (la ceva): bărbate. . a se lega de capul cuiva. leagă vornicia de gard. a-şi crea complica ii inutile..AL. a se alege cu ceva. a căuta prilej de ceartă (cuiva).. să te prăpădeşti de rîs. a lega sfoară în sfoară (pe cineva).ISP. a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva). ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. a lăsa) în pripon. legea pămîntului sau lege nescrisă. a se strica. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP.. (pop. a reuşi să adune ceva avere.POP. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. (reg. a se zbuciuma) de rîs. a lega în cap (pe cineva).NEGR.. a lega tocmeală.CAR. a-şi lega samarul. fără scrupule (pentru existen ă). a lega paraua cu zece noduri. a nu mai putea vorbi (bine). ) a lega (flori) în formă de elipsă. a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. a se lega la cap (cînd nu-l doare). a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega. 2) a abandona. a abandona învă ătura.a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză. (înv. începu şi el a lega gura pînzei. a lega hîrzob. şi fam.

a linguşi (pe cineva). somn nu s-a lipit de genele lui. a-şi linge buzele.. ) literă chirilică. a rîvni. loc rău. ) a nu fi în toate min ile. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o. întîmplare (nefericită. a nu fi în toate min ile. a nimici (pe cineva). a se lipi ca mierea de găleată. ucigătoare. care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete.CAMIL. lucru absolut sigur.liber de . a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele.. (înv. lipsă de . lînă în lînă.. a trage una) în numele tatălui. stereotipă (cultivată de politicieni).: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva). linişte desăvîrşită. între care se intercalează anumite silabe (ex.: jucătorii de căr i . a lovi (sau a pocni. idee banală.. a trăsni) la mir (pe cineva).P. a linge unde a scuipat. a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. (fam. e foarte lacom. şi pop. a fi nebun.. ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). persoană bîrfitoare. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. a-i da la mir (cuiva). loc comun. lipsit de ..: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“). buche) veche.. a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a fi lihnit de foame. lovitură de gra ie. a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva). (fam.. literă de evanghelie. absconsă. evident. lovitură finală.. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de .. a linge mîna (cuiva). a bate măr (pe cineva). lînă 100ş. ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . renun . alături: trec sufletele pe lîngă olaltă. a fi foarte flămînd. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească.. a se lipi somn(ul) de genele cuiva. măi Chirică! CR. nestingherit de . teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. a lovi. a fi devotat trup şi suflet cuiva. ) a distruge.REBR. a lovi (sau a pocni. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua). limbă de şarpe. unul (pe) lîngă altul.. literă (sau slovă. a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. a linge melesteul. mormînt: l-au dus la locul de veci .. liberi de orice priveghere.. a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR. a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). a lua act.. a adormi: un an de zile . a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus. a lovi (sau a păli. a i se lipi coastele de foame (cuiva).. limbă de lemn. limbă păsărească. a fi foarte zgîrcit.. a făcut-o . loc de veci. (reg. lovitură de bursă. smintit.POP. lovitură de trăsnet. (pe) lîngă olaltă. liturghie cu bragă.. 2) grai argotic şcolăresc.AL.. a pofti. linişte (sau tăcere) de mormînt. dezastruoasă) venită pe neaşteptate. specula ie bursieră reuşită. ) lucru prost făcut. (fam..MAIOR. exprimare ambiguă.. mă lipsesc de . a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act .. 2) (fig..GHICA.. . o să lingă unde a scuipat şi pace. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de .

nu altă ceva. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva). îmi vine să turbez. sim i că-l ia cu fierbin eală. 3) a-şi pierde min ile. a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte. a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii. a saluta la despăr ire. a lua caimacul. ) 1) a o lua la sănătoasa. de durere. 2) a fugi orbeşte (de spaimă. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. . apoi tu ai să ieşi în pagubă. a lua cu furca lungă (pe cineva). a alina durerile.NEGR.COSTIN . ) a se enerva.. să întoarce cătră boieri şi .CANT. a se lua cu binele pe lîngă cineva. a se dezvolta. a. a lua apă. frisoane.AL. a înnebuni: a luat cîmpii. .. săracul! a-şi lua coada la spinare. m-am dus. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . a lua legătura cu cineva. a lua calea din picioare (cuiva). a(-i) lua colac cuiva. a-şi lua capul în poală (sau în poale).PANN. mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte. a lua ceva în nume de bine (sau de rău). a-şi lua avînt. al ii colac i-au luat. că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat. a lua avînt. a lua cenuşa de pe turtă (cuiva). m-am dus.CEZAR. a lua comanda. a lua altă vorbă. a socoti pierdut definitiv (ceva). şi ia-mi calea din picioare! POP. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. îşi ia seara bună de la dînşii. ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. să iau cîmpii. necazurile (cuiva). (p. a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). a lua boala (sau durerea) cu mîna.EM.CANT.. a da de ştire.. a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). 1) a avea febră. a se purta cu menajamente.i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva). a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva).P.CR. a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva).AL. (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă. a se purta frumos cu cineva. a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare)..SAD. a-şi lua elan.ISP.. că am să mă întorc iar la dînsa acasă. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. a o lua la sănătoasa. a fugi. 2) (fig. cu vorbe bune (pe cineva). durerea) foarte repede. de disperare): cînd gîndesc. pe la toacă. ) a lua din scurt (pe cineva). ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul. a începe să-i fie frig (cuiva). a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). ) a se căra. amărîtul de mine. pentru a-i cîştiga bunăvoin a. a lua contact cu cineva. a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. în cursul serii (pe cineva): domnul . a lua aer.ext. Marioară. pînă ce m-am văzut departe. (reg. a vindeca (boala. a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele. 2) (fig.. . (reg. (înv.a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a. a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). (pop. şi mam dus. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva). a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul. a lua cu blînde e. a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva)..i lua concediu de la rani ă. a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). în monarhia pasirilor au pribegit. a o şterge: într-o diminea ă.

şi unde ne-a fi scris. a lua cu japca (sau cu hapca). a sili (pe cineva).NEGR.CR.. a se lua cu vorba. ş-o uitat de peşti. . a lua (sau a avea. a bea cu patimă: oamenii . a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. nu ştiu cum. ) a proceda cu tact. a o lua de bună. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). . acolo vom ieşi. ) a trata cu asprime.CR. a lua cu zorul (pe cineva).CAR. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. a se lua cu mîinile de păr. a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. a-şi pune mîinile în cap. (despre vehicule) a vira. a o lua (foarte) în serios. 1) (fam. a lua cu resteul (pe cineva). a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu. a lua cu răul (pe cineva). a constrînge. ) a stîlci în bătaie (pe cineva). luaseră darul be iei. cum pare. a fi înştiin at. (pop. a solicita. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva).POP. a da cuiva) cuvîntul. a merge orbeşte. a împrumuta (ceva de la cineva). pentru a-i cîştiga favoarea. şi reg.STANCU. a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr. a tăia apa de la moară cuiva. a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara. de piept) cu cineva. a min i. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu.. a lua cu pătura (pe cineva). ca proasta. DELAVR. a vorbi (sau a cere. a cere.COŞBUC. i se urcă în cap. a se lua cu politică pe lîngă cineva.CR. a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. a lua darul be iei. a o lua de capital. a se lua cu ziua tîrgului.FIL. a o lua de bună. cu dibăcie în rela iile cu cineva. a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. a se îngrozi. 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. a trata cu asprime. 2) (reg.POP. a lua cu împrumut (ceva). adeziunea. a goni (pe cineva). (pop. s-o luat el cu ziua tîrgului. (înv.ISP. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. a se lua cu treaba. a amenin a pe cineva.CAR. a lua de cînepa-dracului (pe cineva). să mi-l fac cumătru.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo. ) a lua la rost. a goni. şi fam. a se purta urît (cu cineva). a se încăiera. a afla. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. a lua cu prăjina (pe cineva). a lua repede cu vorba pe cineva. . a lua cu o perdea mai sus pe cineva. a considera că este cum se spune. a lua curba. POP. a lua la trei păzeşte (pe cineva). a lua cu otuzbirul (pe cineva). a se purta sever cu cineva. a-l lua cu răcori (pe cineva). a lua (la) cunoştin ă (de ceva). a obliga. a i-o lua înainte cuiva. a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii.. a o lua de-a-chioara. fără a şti încotro.. a lua cu reteveiul (pe cineva). a se antrena într-o discu ie (prelungită). începu a-i da cu huideo.CR. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el.

POP. a scutura) de mo (pe cineva). a-i lua frica (cuiva). a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul . a înhă a) de piept (pe cineva). a cădea) de pripas. ) a găsi. a se lua de lucru.. 1) a se aprinde: lemnele au luat foc . ) 1) a-şi pierde răbdarea. a apărea. a relua. a se naşte..CR. speran a de la ceva. (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). ) a fugi în lume. de acolea.. a cere socoteală (cuiva). a(-şi) lua gîndul de la ceva. a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala. a pleca repede. a trage de păr (pe cineva). 2) a se certa (cu cineva).CAR. (reg. a lua de so (sau de bărbat). a o lua de la început (sau de la capăt). ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat. (reg.. a lua (sau a apuca. a se înfiin a. a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret. a lua fiin ă. a pune pe altcineva să facă muncile grele. a-i lua dracul din pupeze (cuiva). CONACHI. 1) a se ine de gît (cu cineva). a înfia. a lua foc cu gura. ) de) scurt (pe cineva). ieşi la locurile ştiute. drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. a lua foc cu mîna altuia. a lua de chică.ext. a lua (sau a apuca. a considera ceva drept sfînt. a trage la răspundere (pe cineva). a se inspira (de la cineva sau din ceva). şi fam. nepreceput de nime. că el nu l-a văzut. (pop. a cădea) drept zălog. a-l lua hahamul (pe cineva). 2) a fi nebun. a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). a lua de so ie (sau de nevastă). a o lua din loc. a se destăinui fără voie. a o pă i. primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a-şi ieşi din fire. începu să-i ia şi el frica. a-şi lua nădejdea. a lua (sau a apuca) din (sau (înv. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege). înhă ă de piept pe agresor.VLAH.. a lua frunza-n buză. (p. (înv.CAR. a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare.POP.POP. ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. 2) (despre arme de foc) a se descărca. ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa.ARGHEZI. a lua (sau a prinde. a lua de (sau a-şi afla) prilej. ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. că şi luă foc. (pop. 3) (fig. a lua de suflet. drept întruchiparea adevărului. a se bate (cu cineva). a cîl îi (pe cineva). şi a dorit să o ia de nevastă. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). ) a lua (sau a prinde.NEGR. a reîncepe. a lua foc. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe. tu-l îndemni mereu la furt. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii .. a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR.BUDAI-DELEANU.a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). pentru nişte boi ce au căzut de pripas. a-l lua dracul (pe cineva). a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt.

a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. . a lua în balon (pe cineva).: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR. ) a pune) hotărîre. (înv. a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva). a depăşi. a lua (sau a face.... a avea în vedere (ceva). . (fam.. . (reg.ISP. a da impresia de . ) a-şi bate joc.. 2) a o pă i. a goni. a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna. a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva). 1) a cuprinde cu bra ele.ISP. a i se înfunda. a lua în coarne (pe cineva). a lua în cu ite (pe cineva). a-şi pune mintea. a se lua în goană după cineva. a ocroti. baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă. 2) (fig. a lua hă urile în mînă. a proteja (pe cineva). ) 1) a alunga. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva). a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii.. (reg. (sau aspectul de .KOG. om în toată firea. a fugări pe cineva. a o lua în gît. a se certa (cu cineva). la bătaie (cu cineva): el. 2) a-şi bate joc (de cineva). ) a trage folos din . a se lua în handră (cu cineva). a-şi asuma o îndatorire.CR. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile). 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). a cuteza.POP. a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva). a se hotărî. a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). a face de rîs (pe cineva). a se servi de . a (nu) ine la cineva. 1) a lua asupră-şi o însărcinare. a-şi lua inima (în din i). în rîs. apoi îmi iau inima în din i.. a întrece (pe cineva). a lua împrejur (pe cineva). a se încumeta: înghit în sec.SL.. a se lua la har ă. a ine cont. nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. (înv.). a părea .CAR. a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce. ) a apăra. creanga. a lua repede.CR. a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. în cu ite îl luară. a lua înfă işarea de . a prelua conducerea. a-şi face curaj.. peste picior (pe cineva). în bătaie de joc.. a ironiza (pe cineva). a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră.. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva). a lua o decizie. a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag.. a-l copleşi: i-or lua grijile înainte. a izgoni (pe cineva). a zori cu vorba (pe cineva). a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva). a alunga cu parul pe cineva. a se îmbărbăta. (reg.. a (se) certa (cu cineva).. la trei parale (pe cineva)...) a lua la vale. a-i cere socoteală (cuiva). ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). a se decide. seama (de ceva).i spun. a-şi face curaj. a lua în har.. a-şi bate joc (de cineva). a umbla razna. . a se lua în goană cu cineva.CAR. a-l lua înainte. a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca). a se lua în coarne (cu cineva). a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM.. a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva).. a lua încolo (pe cineva). a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva. a se hotărî într-o ac iune.. (reg . a veni la. a lua în colimator pe cineva. a lua peste picior (pe cineva).a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . a ajunge la concluzia că . ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI.

. a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. a bate (pe cineva). a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva). a lua în rîs (sau în zeflemea.. a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar. a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. a lua în elegere cu cineva. (înv. a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului .POP.CR. a o pă i. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. a lua în serios (pe cineva sau ceva). (pop. ) a lua peste picior..CEZAR. a lua la bătaie (pe cineva). a lua în tărăboan ă (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva). nemaiavînd cum face.. (reg.CĂL. se ridică şi porni bodogănind către casă. 3) (fam.un obstacol):rarii oameni cari. ) a lua în antrepriză: (fig.CĂL. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). că l-a şi luat în primire. (pop. ) a lua peste picior. a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul. a lua în privin ă. a purta) în pîntece. a înrola un recrut. în eviden ă (pe cineva). a început a lua peste picior pe nuna cea mare.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). a lua în piept (ceva). a lua în şfichi (pe cineva). a lua în pinten (pe cineva). a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă. a induce în eroare: şi atunci. (pop. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. punîndu-li-se cruciş o nenorocire. (reg. a se lua la ceartă cu cineva. a înfrunta (o primejdie. a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată.. a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva). COSTIN. 4) a-şi bate joc (de cineva). ) a învă a (de la cineva). nu vei lua lucrurile în tragic.POP. a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). ) a păcăli. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare . dacă au luat această înştiin are. a lua înştiin are. ) au luat patriotismul în otcup. a lua la cunoştin ă: împărăteasa. a se lua la col i cu cineva. a lua învă (de la cineva).CĂL. a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt. a ironiza. a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. a o lua în porneală.IORGA .AGÂRB. ) a pleca. (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice. ) a afla. peste picior) (pe cineva). a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). ) a avea în vedere.P. a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă.AL.POP . se apăra în dulcea limbă a poeziei.ISP. a o lua la amăgeli.SAD. a dojeni (pe cineva). a lua la (sau în) armată (pe cineva). (pop. ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă. a ironiza. a lua în sfîrc. (fam.OD. (înv.ARGHEZI . a certa (pe cineva). 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire . s-au ridicat din Crim. a înşela.POP. a ironiza. a lua (sau a avea. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva . a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). ) a da de bucluc. 1) a lua sub supraveghere. a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. a lua în primire. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă.DIONISIE. ) a lua la rost. a zeflemisi (pe cineva). o iau în piept. (înv. o luă la amăgeli.

a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. cu dovezi evidente şi cu precizie. a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). a lua la descusut (pe cineva). a lua la şoşote (pe cineva). (despre îmbrăcăminte. 1) a afla. ) a lua o bătaie (peste cap). a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. 3) a remarca (pe cineva). a lua la purtare. a se lua la întrecere (cu cineva). a pălmui (pe cineva). a descoase (pe cineva): cum l-a prins. 2) a accepta. a lua la şmecherie (pe cineva). a se ciorovăi. a se lua la har ă (cu cineva). a o rade. a lua largul. dacă n-ar fi şterso la papuc.ISP. a lua la răfuială (pe cineva). a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva. nu se ştie ce se putea întîmpla. . a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă. nu ştim din ce pricină. (arg.POP.POP.POP. (aproape) zilnic (ceva). (înv. . ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. a o lua (sau a o şterge) la papuc. a lua la tocănit (pe cineva). fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. englezeşte) sau (înv. a lua la palme (pe cineva). a se lua la sfadă sau (pop. ) a cicăli (pe cineva). încăl ăminte etc. a trata şmechereşte (pe cineva). a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. a lua la întrebări. 2) a bănui.NEGR.a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă. ) a se certa.. la sănătoasa. la rost. a o lua (sau a o apuca. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. a lua la (sau după) rînd (pe cineva). ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult.POP. a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. de cei care iau pe pontatori la sigur. a o lua la moacă. a o tăia. a lua la măsurat (pe cineva).CONV. (pop.COŞBUC. a-şi bate joc (de cineva). o luă în goană la Dumnezeu. a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni. a mustra cu asprime. la trei păzeşte. goană. a o tuli) la (sau de. (reg. a porni în fugă.LIT. ) a fugi. ) a o rupe dea fuga. dar s-au liniştit. a se ciondăni. (fam.POP. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. a lua la poceală (pe cineva). (reg. a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului. la trei parale. ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. a alerga. a lua la refec (sau la roată. în) fugă (sau picior.CR. ) a lua peste picior (pe cineva).SAD . ) a se purta şmechereşte (cu cineva). (fam. a lua la sigur pe cineva.ISP. POP.) a începe să poarte foarte des. femeile-n grabă de frică rup fuga. . a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi . ) a fugi. a ataca (pe cineva) de-a dreptul. ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg.POP. (fam. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. a o şterge. a o rupe.

(despre bărba i) a lua de nevastă.CR. a lua (de) muiere.POP. am luat mun ii şi pustiile în cap. a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR. 2) (fam .). (înv.. Ilie. cu ochi şire i şi negri.VLAH. a zăpăci. se luară la trîntă. a scărmăna (pe cineva). ) cîmpii.DELAVR. şi le-a luat mirul. ) a-şi primejdui via a. a(-i) lua muştiucul (cuiva). judecata. 1) a ucide (pe cineva). a lua maul (cuiva). naiba) (pe cineva). dracul. a se produce. a lua (sau a primi) mită (de la cineva)..DOS. a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg.. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. a face să tacă (pe cineva).POP. despre . şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile. a-şi permite să . a-şi bate joc (de cineva). ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva). abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său. ca la nişte fra i ce vă sîntem. a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu. a-şi lua lumea în traistă. (sau de a . a lua nevoie.. a lua naştere. a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul. a se obrăznici: ce zici . de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR. cu hotărîre: spune i verde. a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). . a lua la vale (pe cineva). moldoveneşte. a-şi îngădui să .. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate. (fam. a şedea: lua i loc. piuitul (cuiva).. şi neputîndu-l afla. a lua mun ii şi pustiile-n cap. 2) a certa.POP. a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. de. a-i lua miaul (cuiva).. a lua (sau a fura. a(-şi) lua nădejdea (de . (înv. ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. a pleca supărat. a pleca departe.). nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci. a răpi) min ile (cuiva). a apărea.CR.. cu o lovitură bine cumpănită.. a lua maul. (fam.CAR. a se aşeza. care era năzdrăvan.POP. a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva).i furau min ile. 1) (reg. a lua la zor (pe cineva).. . a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă. 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul..POP. ) a rîde. a o lua (sau a o spune) moldoveneşte. mi-am luat toată nădejdea.: şi.) a reduce la tăcere (pe cineva). vă rog.. cînd a fost sămi iau muiere. a vorbi şi a ac iona direct. ) mun ii) în cap.. a-i lua mirul (cuiva).NEGR. domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt.. a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor... 1) a dojeni. ă ico.. a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile. a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui. ca orice autor care se respectă..a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să .POP.. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR. a lua loc. sau de la . (înv.. ) a lovi peste gură (pe cineva). a se căsători: orb am fost eu la vedere.. i-a luat maul. a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie . a-şi lua libertatea să . a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. a se forma.

. a privi insistent. a lua (sau a da) medita ii.. (reg. a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva.. a-şi rezerva) partea leului. a lua o hotărîre (sau o decizie.M. a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget.. a lua o hotărîre (sau hotărîri). a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă . a lua o măsură (sau măsuri). a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la . a sus ine. a participa la . vederea.. a o lua pe altă cale. ) a încasa o mamă de bătaie. a lua (sau a fura) ochii (sau văzul. a încerca altă solu ie. ) a o lua de-a dreptul. a zăpăci..CAR. 1) a atrage privirile. ) decidere).. a înhă a. a lua (sau a da) ore. a cuceri o cetate (sau un oraş). a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale. ) a se obrăznici. a-şi păstra. 3) a impresiona. a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă .P.. 2) a lua peste picior (pe cineva). a lua partida cuiva.POP. a fermeca. a contribui la .CAMIL. a re ine (ceva).. a lua (sau a apuca. a lua obiceiul (sau năravul) să . au luat partida ta. a lua (sau a ine) parte(a) cuiva.a lua notă a lua obiceiul să . a lua părtaş (pe cineva). al ii-n glumă parte-i in.. a fi foarte bun intaş. încît nu te puteai uita mult la el. care strălucea aşa de tare. a purta o haină pînă se rupe... a lua apărarea cuiva: femeile.. fără să ia notă de dorin a lui. a lua o haină la handră. mai generoase.COŞBUC. văd limpede şi înfrîng sentimentalismul. 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. a lua (sau a avea) parte la .POP.. ) a-i dejuca planurile (cuiva). vederile) (cuiva). cea mai valoroasă. a înregistra. a lua (în) păliş (pe cineva). a înhă a) partea cea mai mare. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale. a (se) elibera de o mare grijă. a-şi lua ostafcă. a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva).BOL.CAR. a lua pe departe (pe cineva). (înv.. a nota (ceva). ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut. (reg.AL. a se obişnui să . a lua pe credin ă (pe cineva). a se lumina (referitor la cineva sau la ceva). nu-şi mai lua ochii de pe el. a lua (sau a apuca...CĂL. a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . cu sacîz dulce. căci îndată î i lua vederile.. a (se) hotărî. de o mare teamă. a apăra. a lua o cetate (sau un oraş).. a lua (sau a prinde) obraz. (înv. a se asocia (cu cineva). a o lua pe coajă. ) 1) a dojeni (pe cineva). a lua pasărea din zbor. a o lua pe coarda razachie.. (reg. (reg. a avea încredere (în cineva).POP. ) a trece de partea cuiva. a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie. ) a lua o haină la purtare.. a o lua (în) păliş.. a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva). a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea. a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. (reg. şi reg. a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva). (fam. a în elege brusc (ceva). uşor. a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva).CAR. de pe suflet) (cuiva). .: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice. (înv.

a lua pe Ienache în cap. a dobîndi) propor ii. şi fam. . a lua (sau a da cuiva) plasă. a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. a-şi găsi un rost. . a lua atitudine: onor dl. ) a se întrupa. (fam. a-i lua porumbul de pe foc (cuiva). (reg. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia). a lua pîinea de la gură (cuiva).PANN. a lua pozi ie. 2) a manifesta o atitudine (fermă. a o da. 2) a se codi. a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie. bis. ) a dejuca planurile (cuiva). (despre fete) a se călugări.a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce. a lua pe Hristos de mire. ) 1) a spune ceva pe ocolite.P. a lua (sau a da) pe răboj. a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi.POP. a păcăli pe cineva). ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus. (înv. a exploata. a-şi lua por ia. a căpăta amploare. (pop. a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). 1) (mil. pune.. (înv. a lua (sau a da. 2) (fig.REBR. a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD. a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa. de) pricopseală (pe cineva). a merge de-a dreptul.. a se da) pe după piersic. ) a scăpa de sărăcie (pe cineva). a-şi lua plata. aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc. (pop .GHICA . a se eschiva (să depună mărturie). 2) (fam. . .) a se îmbăta.CEZAR. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor. a avea) pe (sau spre. ) a fi înşelat. a-şi exprima punctul de vedere. a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva).ISP. le-a luat piuitul.. n-o mai da pe după piersic! CAR. ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare. . pe procopseală: dorea să se facă popă. a lua pe nu ştiu în bra e.GR.AL. amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii . Făt Frumos luă poteceaua înapoi. a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca. a-şi primi pedeapsa cuvenită. (pop. a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva). ) a-şi primi pedeapsa..NEC. ) a-i deschide ochii (cuiva). a lua pe sus (pe cineva). . prin aluzii..i dar praştia şi hamul. cîştigă şi te hrăneşte. 1) a se dezvolta. a lua (sau a primi) pieli ă. a lua (sau a da) pe datorie. a se eschiva. du-te şi tu de munceşte. ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii.POP. hotărîtă) într-o problemă. a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii. a o lua peste cîmp... a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva. a o tăia peste cîmp. a se fofila: spune repede de ce-ai venit. a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia. . a lămuri (pe cineva). a lua pildă. a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva). (reg. 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta.CAR. pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui. a estorca. (reg. a urma exemplul cuiva.. (reg. a o şterge. a-şi lua poteca. ) a pleca. 2) a ucide (pe cineva). păcălit (sau a înşela. a lua (sau a căpăta. ) a lua (sau a da.i în cumpănă drumul. 1) a fi plătit pentru munca depusă.CAR. a creşte (tot mai mult).

VLAH.. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv. . a-i lua roatele de la sanie (cuiva). 1) (reg. şi. ) a în elege: era om învă at. a înlocui: sfărşindu-se doi ani. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească.CANT. a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii.PANN. (înv. . a lua puşca la ochi (sau la cătare). a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi.POP. ) a se călugări: Theodoric . îndată. 2) a lua seamă. îşi luă de seamă.. a lua (sau a apuca) răsuflare(a). a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva). fără a lua seama la scrîşnitul lor.POP. (reg. iat-o şi ieşită de supt tipărire. ) a nu mînca nimic. 1) a fi atent (la . a lua săvîrşire. a lua (sau (înv. ) a spiona: cine nu ia sama slugii. a se revanşa: n-am fost destul de atent. (reg. a lua seama (sau aminte) (la . ca să-mi iau răsuflarea. a ine cont (de . ) a lua de seamă. a număra pulsa iile inimii (cuiva). a-i strica rostul. a-şi lua răspunderea. a lua schimbare. prea o iei repede. a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă.CR. a-şi lua seama la vorbă. (înv.ext.). a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa. ) a trage de seamă.. (înv. sau de .. să luăm aminte! . despre obiecte) a se deteriora. pe nişte mese de fier înroşite în foc. a-şi lua rămas-bun de la călcîie. mă rog. a se pregăti să tragă (cu arma).PANN. ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. ) a schimba.). a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea. (p. luo schimbare Filicsu. .): îi puseră. (înv. a lua seama (cuiva) sau (reg. a ochi. a-şi trage sufletul. ) a băga în seamă (ceva)... al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas. ) a se răzgîndi. a divaga. 2) a-şi da seama. a-i lua locul (cuiva). a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute.SAD. .CEZAR. a se decide: un moment se gîndi să cumpere. a lua sfin ii (pe cineva sau ceva). a o lua repede. zmucindu-se în mîna ariciului.DELAVR.NEC. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva). nu tu! POP. de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească. a luat şi purceaua de coadă.. o luă razna peste cîmp. fuga la scăldat.. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . a o lua razna. a pleca pe furiş. a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg. ) a vorbi cuviincios. a lua purceaua de coadă (sau de nas).. a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii . ) a se sfîrşi.a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire. 1) (pop.. vede fundul pungii.VOR. numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine. a (se) supraveghea. ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas. a nu lua sărat pe limbă. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul.. luîndu-mi rămas-bun de la călcîie. (înv. .VLAH. cînd o ia razna.POP. (fam. a se considera răspunzător de ceva. au lăsat în locul său pe Leon Isavrul... 2) a fura sfîntul (pe cineva).POP. a se pripi: voinice. 1) a merge la întîmplare: calul . a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii.COD. îmi vei da revanşa imediat.MARCOVICI. a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală. 3) a bate cîmpii.P.

EM. a lua (sau a prinde) taurul de coarne.. a lua sfîrşenie de .CR. (înv. a-şi retrage cuvintele. a alerga: caii repezi . a pleca repede de undeva (de frică. 2) (despre aeronave) a decola. a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva).DOS. a se sfîrşi. vameş vie ii. a-i lua turta de pe spuză (cuiva).. a-şi lua valea. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul.. . (pop . a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă.. (reg. a lua un examen.CR. a lua sub pulpană (pe cineva). a lua şi cămaşa de pe cineva. ) a-şi lua tălpăşi a. a lua totul cuiva.. ) a scăpa din captivitate. 4) (fig.VLAH. a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva). (reg. a lua (sau a da) vamă.GR. a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. a lua strai a la oblînc.. a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru . a lua smacul. 1) val-vîrtej. 2) încremenit.BOL. căci îi luau vorba din gură. (ca) luat de iele. de ruşine). are să se vînză şi cenuşa din vatră.: luară sfîrşenie de sabie. a nu face nimic.i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva). a-şi lua zborul.. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el..i mai ieie vamă. a lua sfîrşit.. pe cîmp îşi luau zborul. a-şi lua (ale) trei fuioare. 3) a începe să meargă repede. a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a.OD. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa. a trece un examen. a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva).AL.. a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi. a lua vălul. a vămui sau a plăti vamă: (fig. a lua vorba din gură cuiva. a-şi lua timpul pentru . a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară. a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. a o tuli. ) a deflora.. a fugi (de undeva). ) a fi ucis de . (reg. (arg.VINEA. a lua şaua de pe cal. ) a pleca. (a.) a pleca repede de undeva. a-şi lua teşchereaua. a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească . .i iei zborul.. ) somnul.ISP. 1) a fura sfîntul (pe cineva). a-şi face vreme pentru .CAR. de unde n-ăi putea să. ) a-şi face răgaz. a o şterge: fata mea. a înşela. (înv. a-şi lua vorba înapoi. 5) (fig. să. a întrerupe pe cineva.GCR. a păcăli (pe cineva).a lua sfîntul a lua sfîrşenie de . a proteja (pe cineva).. a-şi lua vînt. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva). să nu.1733).ISP. 1) (despre păsări) a porni în zbor. a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei. paralizat. ) a ochi cu puşca. a lua o hotărîre. ) a-şi pune traista pe umăr. ) a-şi închipui. a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază..EM.AL. a se călugări: a doua zi ea luă vălul... a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul .. (fam.. a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz.. a nu lua un pai de jos. a evada: am să te închid în turnul ăsta.

a merge mai repede. se duse la tată-său. 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i. la revedere. a-i întinde o capcană (cuiva). a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. dragă.ISP.POP. ) lacom. a munci cu bra ele. lună de miere. 1) (înv. bun(ul) rămas.POP. laolaltă. .COŞBUC. a complota. interminabil. lumea toată sau o lume (toată.OD. foarte lung. (reg. 2) foarte mult. a se face ziuă. lună seacă. lucru făcut. a lucra foarte prost. a lungi (sau a întinde) pelteaua. a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). a lucra în pierdere (sau în pagubă). lung ca o zi de post. nu-i pasă de nimic. a pune la cale ceva (împotriva cuiva). n-ar fi lucru mare. a răbda mult timp de foame. adio) (de la cineva sau de la ceva). (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii.CR. 2) extraordinar. MAIOR.NEC.. nu se sinchiseşte. a lucra în deficit. farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. 1) lucru (sau fiin ă) de seamă. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie . totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume. 2) a considera iremediabil pierdut (ceva). care plîngea. lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim. a munci fără tragere de inimă.a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. luna lui traistă-n bă . (reg.ISP. grozav: lucru mare.AL. vremea cînd începe lucrul la cîmp. om rău care vrea să pară bun. foarte lung (în timp sau în spa iu). a se lumina a ploaie. de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. ) jignitor. lumină insuficientă. a (nu) lungi vorba. ) lumea reală. .POP. lumea (sau vremea) cealaltă. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari. 1) foarte multă lume. manual. om prefăcut. fapt lipsit de importan ă. de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. lucru mare. a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). mi-am luat adio de la maica mea. prima lună după căsătorie. a lungi pasul. a se grăbi: lupul . (înv. lung la ma e. (reg. întreagă). (fam. . luător în rîs. puzderie: se adunase lumea de pe lume . lungi pasul. a lucra ca o cizmă. ) a vorbi mult pentru a spune pu in. a lucra cu palmele. lup îmbrăcat în piele de oaie. lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. lumină chioară. . ) lună nouă.. a se lumina de ziuă. domnule! lumea albă. ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi. a lucra pe coarda sa. a lucra de beilic. lumea de pe lume sau lume peste lume. pop. (mit. lumea veche sau veacul (sau evul) vechi. a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui. foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. lucru de nimic. vrajă. . ) luna martie.

.. (încă) mai ai gură (sau mutră) să . şi pop. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva).. mai deştept.POP. ) mainte. mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu.. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao .: o tînără de 20 şi mai bine de ani.. (reg. deosebit: eu te socotesc mai altfel. (reg . mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de .DRĂGHICI. a lupta vitejeşte... în special. (înv.POP.. mai apoi de toate.. a nu avea vreme. mai dihai .dar totuşi în apropiere de . mai bine lipsă.COŞBUC. care nu pot a le înşira toate. mai degrabă. (reg.. ) mai este de îndurat... de nu-l mai încăpea locul.. mai bine deloc. să nu te întovărăşeşti cu proştii. mai tare. . . mai colea de . mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP. mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de . ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului. mai cu cap. mai ales. ) a fi foarte ocupat.DOS. anul trecut.. mai apoi de . mai curînd. mai ales. mai ceva ca . poate mai ceva decît aceştia. mai an ăr . 1) a fi zgîrcit. mai uşor. cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian. (înv.a se lupta ca un zmeu mai abitir ca . tupeul să .ISP.. multe încă..PRAV.. oarecum diferit. mai înainte sau (înv.. maică de-a doua oară.. (înv. mai încape discu ie?. mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri. mai degrabă.. mai bine. multe.. mai lesne. cu deosebire: şi. mai bucuros. e de la sine în eles. a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva). de pu ină vreme.NEC. deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici. de curînd.. mai de temei. a nu mai putea de bucurie... mai altfel. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR. mai bine de . mai va (pînă) . ceva mai departe de . mai aşa.?. îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? . iar mai de temei. să ne gătim.. mai ales.. nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri.. a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie. decît băutură.: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani..GR... 2) a fi foarte fericit. mai cu seamă. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP. nu ave prietini... a nu putea uita ceva. mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut. mai abitir ca . (reg.POP.?: încă mai ai gură să întrebi? CR.AL.REBR. mai ales. a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi.. ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele. mai ai gură să . mai ceva .. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva). mai bun: cum pă ise şi al i pe itori. mai bine renun . a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva).. mai precis. ) mai cu seamă. mai ceva. mai mult de . nu chiar aşa. mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai ... (încă) mai ai curajul.....? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de .. . ) mamă vitregă. îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor. mai e nevoie.CR.DOS. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare. mai colea de Calafat. mai exact..ISP. într-un bordei dărîmat.POP. mai curînd.: clămpănea mai abitir ca o muiere. mainte au fost curvă. mai e (sau încape) vorbă?.: astă-iarnă am iernat. mai bine. mai bine zis (sau zicînd)..CR... (reg. mai frumos. parcă a fost mai ieri . mai mult.ISP. mai an.) mai de soi...

2) foarte bine. NEGR. 1) vrednic de milă. nu e exclus: ori mai ştii? bătrînul Rumi face-o glumă. (înv. se prea poate. (de-a) mai mare dragul. mai rămîne să se discute despre . ) atît numai că .a nu-l mai încăpea vremea mai încoace mai încoace de . 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo. demn de a fi compătimit.CR. a nu-şi mai şti capului de .. sigur. mai prejos (decît cineva sau ceva). a o mai rări (cu ceva).... mai-nainte-grăitoriu. a nu mai putea să .. în plus....POP. s-au copt la vreme. 1) mai departe: cînd mai încolo. foarte pu in. ce iară nu era de ajuns..i iasă înainte vrun iepure.. (formulă familiară de salut la plecare) să fi i sănătoşi!: şi mai rămîne i cu bine! CR. foarte frumos: cînta de mai mare dragul.. ceva. 1) vrednic de a fi admirat. se prea poate. mai încoace de . mai mare mila. mai încolo mai în grabă a nu se mai întîlni cu . mai ştii minunea (sau păcatul)?.. peste toate: mai mult..: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri. ) profet... nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să.OD.: mai încoace de timpii fabuloşi.: i s-a permis a se întoarce la Constantinopol. mai presus (decît cineva sau ceva). mai mult ce .. cum se face îngenere la noi. mai ştii?. a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. mai încoace. a o lăsa mai domol (cu ceva): cu paharul îndeseşte. numai iată fîntîna. superior (cuiva sau la ceva): de ce Dumnezeu să fie mai presus decît mine? POP. pe la cetă i aproape. mai mult ca (sau decît) sigur (sau probabil)..HASD.. în cele ce urmează. dincoace de . a nu mai prididi să . cu excep ia ...CR... mai rămîne i cu bine ! mai rămîne vorba despre ... mai bine..MINEIUL.... mai pu in. zise tata posomorît. 2) foarte tare. proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti. (în) afară de .COŞBUC.CAR.. mai în grabă. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie. mai degrabă. cine ştie?... mai ştii? mai ştii minunea a nu-l mai încăpea vremea (pe cineva) sau a nu mai încăpea cu timpul. mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce . mai pu in merele. (înv. în continuare: publicăm mai la vale o dare de samă statistică. dă-te mai încolo! .. cind încăpea cu timpul. minus: fructele... mai încoace. . îndreptatu-s-au persul şi au început a batere pre Mirveiz.. fără..GHICA....: mai rămîne vorba despre asta. mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să . ...DELAVR..: nu-l rabdă puterile să-şi joace copila pe genunchi. recent: mai pe urmă. mai încolo.CR. neîndoielnic: mai mult decît probabil cum că o parte ocupa înăl imea. inferior (cuiva sau la ceva): literatura. 2) a nu mai avea parte de . mai rămîne i cu bine (sau cu sănătate)!..NEC. a fi copleşit de . şi aducea cîte oarece hrană. dar cu birul mai răreşte! NEGR..COŞBUC. a o mai rări a nu-şi mai şti capului de . parcă po i să ştii?.EM...: conul Iordanache nu mai ştia unde îi este capul. 2) în vremea din urmă.... a (nu)-l mai răbda puterile să . e poate mai prejos de exigen ele tinerimii culte. cum se vede. mai la vale.. mai mult. foarte mult: plîngea mai mare mila.. 1) mai aproape. mai rămîne vorba despre (sau de) .COSTIN..VINEA.. mai mult de-o grămadă. 1) a nu se mai vedea cu . a uitat să şi salute. a nu se mai întîlni cu ..

ISP. ) persoană luată în seamă numai la caz de nevoie. mare treabă!. n-aş crede să (nu) . împărate. mai tare..CORESI .NEGR. mare minune sau minune mare. 1) cine ar fi crezut?. a nu-l mai ine (sau încăpea) pielea (pe cineva).. 2) a nu-şi mai putea stăpîni bucuria. (e) ruşinos.: atîtea chestiuni arzătoare de estetică. mare comedie.: mare minune să nu tragă o ploaie după zăpuşeala asta. 3) a fi îngîmfat. mai tare-i pradă.. 2) (în construc ii negative) lucru lipsit de importan ă... 2) a fi foarte ocupat.zece ani! mare treabă! zise Todorică.. (cea mai) mare parte (din . ) foarte frumos.CR. cine şi-ar fi închipuit?: şi atunci...ISP. a nu-l mai ine cămaşa (pe cineva). ) mare lucru!: i-oi mai da zece ani de via ă . 1) lucru care impresionează.. una. mare minune să (nu) .CAR. (înv. foarte bun: şor cu flori.. m-am evaporat! manta de vreme rea. sînt nenorocit.. ) ruşine este. masă tinsă. a nu mai putea să continue o activitate.NEGR. persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt.. uimeşte: mare lucru şi prea slăvită iaste a Domnului nostru de oameni iubire..NEC. mare lucru mare minune mare minune să . mare minune.MOXA.: au dus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la Tighina. umilitor... (de) mama focului. sau dintre . a fi bătrîn şi neputincios. mare lucru.. .. 1) a fi obez..COŞBUC. mai ştiu eu de ce. (pop.. 2) mai ales. va mai trece timp (pînă atunci). martor ocular.. 2) mai ales. mai alta mai va mai vîrtos mama focului m-am topit! manta de vreme rea mare comedie mare greu . vin. (iron. a nu-l mai ine şalele (sau spatele). a nu mai avea loc sub soare: aşa mul ime de spurca i erau. 2) (reg.. ) mare ciudă enie. mare şi tare sau tare şi mare. grozav. reclamau solu iuni urgente. (despre haine) a fi foarte zdren uit: cămaşa nu se mai poate inea petec de petec. încît nu-i mai putea ine pămîntul... cine mai ştie .SAD. nesemnificativ: adevărul e că nuvăzură mare lucru .. 3) (în construc ii negative cu valoare afirmativă) n-aş crede să (nu): mare lucru să fi scăpat vreunul. (înv. (fig. ) masă aşternută: armele lui era mai dragi decît mease tinse pline de . . de filozofie. minune mare.. puternic. majoritatea (din . a nu se mai ine petic de petic.SAD. mare greu (de) .mai ştiu eu . (înv. 1) a fi neliniştit. numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. 2) (fam. (e) (mai) mare ruşine(a) sau (înv. . răspunseră cea mai mare parte dintre sfetnici.. minune mare!. ) 1) mai degrabă: în loc de agiutoriu mai tare le iau..): în elep eşte ai grăit. alta. sau dintre .. ) am plecat!. şi reg. ar fi de mirare să (nu) . sau mai ştim noi . m-am (sau ne-am) topit!. mai una. 1) mai tare. 1) am pă it-o!: nenea Iancu! să vie aici! m-am topit! ..... a nu-l mai ine (sau răbda) pămîntul (pe cineva). mai tare a nu-l mai ine cămaşa a nu-l mai ine pămîntul a nu se mai ine petic de petic a nu-l mai ine pielea a nu-l mai ine proptelele a nu-l mai ine şalele mai una..CAR. influent: vei ajunge şi tu odată mare şi tare... dezonorant: e ruşine să nu ştii limba ta! NEGR. mai tare-i robăsc. mai vîrtos. şi reg.CR.. straşnic: ipau şi strigau de mama focului. a nu-l mai ine proptelele. mai va (pînă atunci).VARLAAM .. ) cantitate mare de . mare parte mare ruşine mare şi tare mare treabă! martor ocular masă tinsă mai ştiu eu . mai alta.)..

. a prevesti...a prevesti lucruri favorabile..POP.. a merge a ă (sau întins. a-şi măsura puterile (cu cineva). . a-i merge bine a merge ca grapa pe uscat a merge ca melcul a merge ca pe roate a merge către .). 1) a (nu) fi sănătos: omul îi spune cu glasul stins că i-a fost foarte rău. meargă-i numele! COŞBUC.. (în blesteme) să nu se mai audă despre el altceva decît numele!: o. a măsura (sau a aprecia.... măcar de . pun pariu că nu ghiceşti! a mări (sau a întinde. (înv..EM. a judeca. . a merge (sau a fi) ca pe roate.POP. a se lupta (cu cineva). ) măcar că ce .. a mătrăşi din lumea asta meargă-i numele! a meni a bine a meni a rău a merge a ă la . ) începe să mă supere un junghi. a fi foarte bogat. mă rog. ) simt nevoia să . mă cearcă un junghi a măcina cuiva a măcina făină mă doare-n cot ! mă doare-n cur ! mă întoarnă inima mă miram eu să nu ...măcar că . n-aveam nici o îndoială că . a-şi măsura termenii. (fam. intă. eram sigur că . măcar să-l taie... meargă-i numele!.. n-ai ce face! CAR... a vorbi nedesluşit: măsură-i vorba cu îmblăciul! CR. a ucide (pe cineva): de mult erai tu mătrăşit din lumea asta. ) a se grăbi. măcar ceva(şi) sau nimic ceva(şi).... cu-o scurtătură. a face un lucru inutil.. mi-e teamă că . cu toate că .: iar mă-ntoarnă inima. vorbeşte din carte.. deşi.. deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine... oblu) la .CAR.) a face pe plac cuiva. a merge către . a se lua la întrecere. chiar şi . a meni a bine. (reg . fătul meu! POP.. a aprecia cu privirea. a merge cu bine. (înv.: nuna cea mare nu zise nemică la aceasta.. cam cioturoasă. a măcina făină.. a merge (sau a umbla. a merge spre . măcar ceva măcar de ..... spală-te pe cap cu el (sau cu ea)! mă prind că nu ghiceşti... pu in îmi pasă (de tine)! mă întoarnă inima.CAR.... a calcula. a spune lucruri lipsite de importan ă.. a pre ui) din ochi (sau cu ochii).. împărate.. mă tem că . aproximativ: începe el a o măsura cu ochii de us pînă jos şi de jos pînă sus. a meni a rău (sau a rele). ) nu-mi pasă!