P. 1
Inventarierea Patrimoniului

Inventarierea Patrimoniului

|Views: 4,942|Likes:
Published by adriana1879

More info:

Published by: adriana1879 on Aug 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/28/2013

pdf

text

original

I.1.

Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii
Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind diferite criterii: A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge: 1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere: mijloace fixe, materiale, marfuri 2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se face pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau

creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare. 3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata, cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie. 4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea. B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting: 1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. 2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite feluri de mijloace economice din unitati. C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge: 1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa. 2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna, decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse. 3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala. 4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala. D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:

2

1. urmarindu-se existenta mijloacelor economice si a surselor agentilor economici 2. a gradului de folosire a mijloacelor economice. Inventarierea totala – consta in numararea. in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. precum si in alte situatii prevazute de lege. cantarirea. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea. • • • Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice.3. 8) ca persoanele juridice si fizice care organizeaza contabilitate proprie. In cadrul agentilor economici cu activitate complexa. de regula. Obiectul inventarierii Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de: • Elementele patrimoniale proprii Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face. cantarirea mijloacelor patrimoniale cuprinse in inventariere. Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort. au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii. cu ocazia incheierii exercitiului financiar. Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. Dupa scop. masurarea. E. cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv. bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie. cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale. masurarea anumitor feluri de mijloace economice. I. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru stabilirea importantei. avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. In cazul Romaniei. Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare) Bunurile in curs de aprovizionare 3 spre vanzare in consignatie . 2. primite in pastrare sau custodie. inventarierea poate fi: 1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale.

Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate. 4 .

de asemenea. prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii. cu exceptia unitatilor mici prevazute în prezentele norme. emisa de persoanele autorizate. 5 . de catre o comisie centrala numita. În decizia de numire se mentioneaza. inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. Comisiile de inventariere sunt coordonate. data de incepere si terminare a operatiunilor. gestiunile supuse inventarierii. formate din cel putin doua persoane. iar valorile materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii. sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa. care are ca sarcina sa organizeze. vizate si parafate de catre acesta. listele de inventariere. sa instruiasca. se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societăţile comerciale al căror numar de salariati este de pana la doua persoane. Dupa primirea deciziei scrise. cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice. a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie. numele responsabilului comisiei. La unitatile mici.CAPITOLUL II ETAPELE INVENTARIERII Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere. Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii. dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice. inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana. in mod obligatoriu. responsabilul comisiei de inventariere ridica. modul de efectuare a inventarierii. componenta comisiei. Prin unitati mici la care. acolo unde este cazul. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective. sub semnatura directorului economic. emisa de catre cei care i-au numit. potrivit prevederilor legale. numite prin decizie scrisa. potrivit reglementarilor din prezentele norme.

pentru care s-au intocmit documentele aferente. are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta. are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate). sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor in contabilitate. a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale. la care s-au inventariat valorile materiale. la ultima operatiune. ori de cate ori se intrerup sa bareze si sa semneze. primite cu sau fara documente.II. existente in gestiune dar neinregistrate. e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta. fisele de magazie. sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi . detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa. astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea. numarul si data ultimului document de intrare si iesire a bunurilor in/din gestiune. solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii. sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale. are in gestiune valori materiale apartinand tertilor. in prezenta gestionarului. 6 solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca: gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare. are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. gestionarul va mai mentiona felul.1. sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in siguranta. mentionand data operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea. f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune. Pregatirea inventarierii Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele: a) b) inventariate c) d) sa asigure inchiderea si sigilarea.

respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. starea si amplasarea bunurilor. sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. masurare. dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar. ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei. pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti). dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale). pe gestionari si pe categorii de bunuri. Valuarea de inventar. in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. cu 7 . consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita.g) bunurilor. luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a II. utilitatea bunului pentru economia intreprinderii. denumita valuare de inventar. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ. Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare. diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. stabilita in functie de pretul pietei. in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de inventar. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri.2. Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile. cantarire. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie. DESFASURAREA INVENTARIERII Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare. pentru bunurile necorporate (nemateriale). aceasta se face la nivelul valorii actuale. creante si datorii. cubare si calcule tehnice. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate. De aceea. se consemneaza in listele de inventariere.

aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. scriptic si faptic. se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere: Stoc scriptic Stoc scriptic > stoc faptic < stoc faptic = = minus inventar plus inventar In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate. diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii. 704/1993. aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. II. in cazul in care deprecierea 8 . Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile.evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare. Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de Contabilitate. Prin compararea celor doua stocuri. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Pentru elementele de activ: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate.3. Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in contabilitate.

compensarea plusurilor cu minusuri de inventar 2. Aceasta pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati. pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele modalitati: 1. 9 . indiferent ca este cu plus sau cu minus. Pentru elementele de pasiv: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion. dimensiuni. In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite.este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere. Metodologia de compensare: Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. mentinandu-se la valoarea lor de intrare. cand deprecierea este reversibila. ambalaj etc. mentionandu-se la valoarea lor de intrare. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate. pe cheltuialile intreprinderii. si pot rezulta: • plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel mai mic. compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu. dar valoarea plusului nu. plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni. sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare. Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: • • • bunurile sunt de acelasi fel. model. mentionandu-se valoarea lor de intrare. diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate.

S. 10 .F. administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. in functie de cauzele care au generat minusurile. minusurile sunt asimilate iesirilor de bunuri (scaderi de activ).F reprezinta soldul final Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate. minusuri generate de calamitati naturale. minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati). MINUSURILE DE INVENTAR 1. Unde .I. + intrarile de stocuri S. In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile.S. format astfel: . Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita. MINUSURI CANTITATIVE: Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate.I. iar iesirile prin calcul pe baza relatiei: Iesirile de stocuri = S. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei.pretul de cumparare practicat pe piata (+) taxele nerecuperabile (+) cheltuieli de transport – aprovizionare (+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune. iar minusul valoric se imputa gestionarului. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora. Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul.• minusuri valorice in situatia inversa. Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. reprezinta soldul initial .

000lei deprecierea marfurilor” 11 . anulanduse provizionul deoarece nu isi mai are obiectul: 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor” = 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” se constata un client rauplatnic. MINUSURI REVERSIBILE Exemple: se constata o depreciere a marfurilor stocate.000lei)x2. MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE): Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile.000 lei-5.500 buc... stoc scriptic 2.500. nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.000 lei/buc. creanta asupra acestuia fiind de 1. A.000 lei.500. Cele reversibile se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri. la data terminarii inventarierii. minusuri pentru care.500. 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei. valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5..000 = 397 „Provizioane pentru 2.500 buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6. probabilitatea de incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% .500buc.50% = 50% ) N.000 lei/buc.. iar cele ireversibile sub forma unor amortismente suplimentare. stoc 2.190. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2. cost achizitie 6.O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N ) 2.500 buc.- minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice.000lei/buc. stoc faptic 2. 2.

MINUSURI IREVERSIBILE Exemplu: se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de = 4118 „ Clienti incerti” 1.190.000. N. Provizion = valoare creanta /1.000.190.000 lei N.000 lei.000 lei.000 lei /1.000 lei In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante.000 lei 12 . VCI 100.O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1) % 654 „Pierderi din creante” 4427 „TVA colectata” B.000 lei .000 lei utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI) 100.000.000 lei VA 36.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N) 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” = 491 „Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti” 500. valoarea constatata la inventar (VI) 60.000.19 x 50% = 500.000.000.000 lei 190.4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1. provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%). valoarea amortizata (VA) 36.probabilitatea de incasare) a clientilor .19 x probabiliatea de neincasare Provizion = 1.190.000 lei 1.000 lei La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%.

000. Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie pentru investitii. 13 .000 lei mijloacelor de transport” PLUSURILE DE INVENTAR Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura elementelor respective. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar. 23. 20.000 lei .000.000 lei Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4. Plusurile de inventar se intalnesc in cazul: mijloacelor fixe. A.000.O: „Inregistrare amortizare suplimentara” 6811 „Cheltuielei de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2813 „ Amortizarea 4. 21. N.000 lei pentru care se va constitui o amortizare suplimentara. Plusuri de inventar in cazul stocurilor: trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din productie.VNC 64. numerarului existent in casierie. VI 60. 26 „Conturi de active imobilizate” = 131 „Subventii pentru investitii” B. stocurilor.000.

34 „Conturi de stocuri” = 711 „Variatia stocurilor” 14 . 36.- operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent. 35. 37 „Conturi de stocuri” = 60 „Ch. materiale si mf” (pe fiecare categorie de stocuri) plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar fi inregistrat productia obtinuta) 33. cu materii prime. plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care s-ar fi inregistrat consumul) 30.

A.200. Institutul desfasoara in principal activitatea de: . dezvoltare-proiectare.000 lei IV.C.200.Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie: -plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie varsat bugetului de stat. Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la conducerea societatii. 15 . Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie si a fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania.cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa. Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat.productie.000 lei 5.inginerie tehnologica. STELLA S. PREZENTAREA SOCIETATII S. .000 lei: 5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din exploatare” ♦ la o întreprindere cu capital de statin valoare de 5.200. ♦ la o întreprindere cu capital privat in valoare de 5.200. fiind singurul institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara.000 lei: 5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului” 5. STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI IV. . avand un capital social de 300 milioane lei.1.

De aceea. aparatura birotica 263Imobilizari financiare 2812Amortizarea constructiilor C 300. Din cele prezentate mai sus. Discutata din acest punct de vedere.C. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil. 50% avand o vechime de peste 10 ani. mijloace circulante. Braila este de a oferi ramurii industriale de celuloza si hartie un aport stiintific. imbunatatirea calitatii produselor existente.000. a debitorilor si a furnizorilor. mijloacelor banesti si imprumiturile bancare. Intocmeste evidenta contabila. etc) pe baza confirmarii platii de catre compartimentele de resort. serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale.000 658. 5 avand titlul de „doctor in stiinta” si 12 doctoranti). actioneaza in judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul stabilit. STELLA S. rezulta ca S. sintetica si analitica a decontarilor privind produsele expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut.231. ORGANIZAREA SOCIETATII Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila.100.pe data de 30 noiembrie 2004 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S. existand si trei filiare de cercetare si proiectare la Suceava.000 142. 170 de persoane sunt specializate pentru cercetare – dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei.000 164.A.000. balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii. balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic.A.447. Preocuparea de baza a S.000. Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii. Institutul dispune de circa 360 de persoane. nu in ultimul rand.A. investitiile si rezultate financiare.IV. Constanta si Bucuresti.000 25.000 297. Braila reprezinta un domeniu de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei. STELLA S. furnizorii.000 16 .2. a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante.C. dezvoltarea tehnologica si asimilarea de produse noi. modernizarea agentilor economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de materiale prime. cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor. V.000 75. Astfel. APLICATIE PRACTICA Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. tehnic si economic pentru restructurarea. dupa cum urmeaza: SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE D 1012Capital subscris varsat 106Rezerve 131Subventii pentru investitii 212Constructii 2131Echipamente tehnologice 2133Mijloace de transport 214Mobilier. Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii.095.000 745. Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. fondurile proprii si alte fonduri creditorii si alte decontari.000.000.000 9. din care 151 cu studii superioare (130 atestati stiintific.

000 lei 2.210. N.000.000.000 254.000.500.000 18.437.000 87.2813Amortizarea mijloacelor de transport 301Materii prime 3012Materiale auxiliare 303Obiecte de inventar 341Semifabricate 345Produse finite 371Marfuri 401Furnizori 411Clienti 5121Conturi curente la banci 5311Casa 601Cheltuieli cu materiile prime 607Cheltuieli privind marfurile 635Cheltuieli cu alte impozite. N.000 684.O.000 TOTAL 1.O.000 1.000.A.000 470.000 35.imputabil: 711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.792.000 21. STELLA S.650.TVA 19%: 4282 ”Alte creante si datorii in = 17 % 3.000.C.000.570.000 24.000 1.000 32.000 lei 3.000 In urma inventarierii. N. constatare de minus la materii prime. constatare de minus la produse finite.000.000 24.423.450. la valoarea constatata.000 lei .000.000 5.000 890.O.000 748.000 10. au avut loc urmatoarele operatii contabile: 1. in patrimoniul societatii S.000 700. in cadrul normelor legale de scazamant: 601”Cheltuieli privind materiile prime” = 301”Materii prime” 5. imputarea minusului constatat la produse finite.792.000 12.420.000 1.000 36.620.000 5. angajatului societatii.437. taxe 641Cheltuieli cu salariile personalului 658Alte cheltuieli din exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile 701Venituri din vanzarea produselor finite 704Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707Venituri din vanzarea marfurilor 711Variatia stocurilor 140.892.800.

N. N.O. constatare.000 lei 4.000 lei 8. imputabil: 711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000 lei 7. de plus in casierie: 5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din exploatare” 2. la semifabricate. constatare de plus la marfuri: 371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.O. in urma inventarierii.000 lei marfurile” 6.500.000 lei 570.legatura cu personalul” 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVA colectata” 3. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate” 18 . N.000.O.000 lei 5. N. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite.570.500. constatare de minus la inventariere. a imputatiei: 421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si creante in legatura cu personalul” 3.O.000. N.O.

000. N. persoanei vinovate.500.000 lei 190. imputarea prejudiciului referitor la marfuri. constatare de minus la marfuri.000 lei 11.000 lei 9. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale” 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare” = 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 500. la valoarea de inventar. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica” 214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru investitii” 1.000 lei 19 .000 lei 12. pentru care la data inventarierii nu se poate determina faptul generator” 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” = 3012”Materiale auxiliare” 500. imputabil: 607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.461”Debitori diversi” = % 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVA colectata” 1.000 lei 10. N.000 lei 13. N.O. N.O.760.O.190.000 lei 1. TVA 19%: 461”Debitori diversi” = % 758”Alte venituri din 4.O. constatare de minus la materiale auxiliare.O.000. N.

N.000 lei 760.000 lei 14. neamortizat. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua.exploatare” 4427”TVA colectata” 4.O. imputabil: 658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de transport” 20.000 lei 20 .000.000.

000 lei 18.O..500. N. valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei 5. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care. N. minus generat de calamitati naturale: 671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 500.O.15.500buc. N.000 lei-5.O.500.000lei deprecierea marfurilor” 21 . pentru care se constituie un provizion in valoare de 2. nu se poate determina faptul generator: 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” = 303”Obiecte de inventar 500.500 buc. cost achizitie 6.000 lei/buc. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000 lei.000lei)x2.000 lei 35.000. ..O. pana la data inventarierii.000 lei 17. TVA 19%: 461”Debitori diversi” = % 758” Alte venituri din exploatare” 4427”TVA colectata” 30.000 lei.500 buc.O. constatare de plus la echipamente tehnologice: 2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru investitii” 7. N.000 lei 16. solutionarea ulterioara a cazului. stoc scriptic 2. 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” = 397 „Provizioane pentru 2.700.000 lei si alte evenimente extraordinare” 19. Se inregistreaza o depreciere de: (6. N.000.000lei/buc.se constata o depreciere a marfurilor stocate.000.700. stoc faptic 2.

000 lei 21.500.000 lei 5. inchiderea conturilor de cheltuieli: 121”Profit si pierdere” = % 601”Cheltuieli privind materiile prime” 658”Alte cheltuieli de exploatare” 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr.O.000. inchiderea conturilor de venituri: 758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.000.000.500. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”: 121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4. N.000.O.220.000 lei 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor” 2. inchiderea conturilor de TVA: TVA deductibila = 0 TVA colectata = 7220000 4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.O.” 607”Cheltuieli privind marfurile” 500.000. N. N.000 lei 23.O.20.000 lei 22.000 lei 22 .000 lei 20. N.000 lei 29.000 lei 1.

000 121 „Profit si C 22) 40.000.000 SfD 11.000.000 RC 40.000.620.000 SiD 303 „Obiecte de D 10.000 25.000.447.000 TSC 500.500.000 RC 3.500.000.000 TSC 500. ap.000 RD 0 SiC RC 500.000 TSC 0 D 3012” Materiale auxiliare” C SfD SiD 10) 500.500.000 RC 20.000 TSC 3.000 RD 0 TSD 748.000 RD 1. birotica”C 890.000 D 2133” Mijloace de transport”C 14) 20.450.000 RD 33.000 21.00 D 214 „Mobilier.000 TSC 20.000.447.000 82.000.000 TSC5.000.000.000 5.000 TSC 150.000 SiD 24.Sistematic se vor inregistra operatiile: D 21) 29.000.000.000.000.000.500.000.000 RD 0 TSD 0 D 131 „Subventii pentru investitii” C SiC 142.000 SiD 297.000 RD 0 TSC 297.000.000 23 .00 0 RD 0 TSD 12.000 RC 8.000.500.500.000 16) 7.000 TSC 1.000 TSC 0 SfD 26.000 TSD 33.500.000.000 inventar” C RD 0 SiD 17)RC 5.000.000 2) 3.000 RC 0 TSC1.000 SfD D 345 „Produse finite” C 277.000 RC 0 TSD 82.000.000 pierdere” SfC: 7.447.450.000.000.00 SfD 0 390.00 0 17) 1.500.000 RD 0 TSD 24.000.500.000 D 301 „Materii SfD prime”C 1) 5.00 0 SfC 150.000 RC 500.000 TSD 10.000.500.500.000 RD 7.000 D 2131”Echipamentetehnologice”C SiD 75.450.000 TSC40.000 RC 1.000 23) 4.620.000 D 341” Semifabricate” C SiD 12.000.000 9) 1.000 SfD SfD 248.000.000 9) 1.620.000 500.00 0 16) 7.500.000.000 748.000 0 TSD 890.

220.D 371 „Marfuri” C SiD 18.190.000 RD TSD 7.650.000.000 41.500.00 0 materii prime” C 41.500.000 TSC 2.000 D 601 „Cheltuieli cu SfD D 421 „Personal salarii datorate”C D 4423 „TVA de plata” C RD 0 TSD 0 SfC 7.00 0 5) 4.000 RC 5.700.000 3.500.000 RD RD 3.000 TSC 4.000 RC 1.000 TSD 41.500.000 SfD 700.000 3.000 TSC 1.000 D 5311 „Casa in lei” C SiD 1.000 RD 5.000 RC 0 3.000 4.000 in curs de clarificare” 15) 5.000 8) 190.00 0 RD 0 TSD 0 12) 4.570.000 4) 3.000 20) 7.423.220.000.000 4) 3.650.760.000 D 4282”Alte creante-personal”C 3) 3.000 „Decontari din 20) 3) 3.150.000 operatiiSfD C 13) 13) 760.000 TSC 7.570.000 RC 7.570.000 RC 7.000.570.000 TSD 3.000 SfD 19.570.000.000 RD 10) 500.220.700.220.000.000.000.000.000 7.000diversi” 3.000 35.923.000 17) 500.000 SiD 700.000 TSC 0 TSD 1.000 D RC „TVA 4427 TSD 3.500.700.650.000 15) 11) 500.500.000 TSC 7.000 TSD 5.000 21) 5.000 7.000 18) 500.500.220.000 RD 4.000.570.000 RD 2.000 1.000 TSD 23.220.00 0 6) 2.500.150.000.650.923.000 RC 4.000 1) 5.000 0 D 461 „Debitori TSCTSC C colectata”C TSD 8) D 473 570.000 D 397 „ Provizioane – marfuri” C 19) 2.000 RC 0 TSC 0 SfD 3.570.220.220.000 RC 0 RD 1.570.000 TSC 5.220.570.000 24 .000.000.000 SfC 2.570.000 RC 2.

000.00 6) 2.000.000 SiC 7) 1.000 TSD 4.500.000 RC 20.000.000.500.000 TSC 20.000 87.000 RD 4.500.500.000.000 TSC 91.000.500.000.000 TSC 1.000 23) 4.000 470.000.000 12) 4.00 0 D 6914 „ Cheltuieli provizioane.000.500.000.254.000.500.000 254.C active circulante” 19) 2.000 TSD 20.000.000.000.000 TSC 4.000.000 TSD 4.000.000.000.000 25 .000 RC 4.000.000 20) 2.000 RC 4.000.000 SfD 254.000 TSD 40.000 SfD RD 1.000 3) 3.000 RC 2.000.000 SfC 87.000 calamitatile” C 470.000 TSD 1.000 11)500.000 21) 1.000 RC 1.684.000.000.000.000 RD 20.000 21) 500.500.000 22) 40.000 SiD 684.000 TSC 40.000 RD 4.000 18) 500.000 TSD 2.500.000 15) 30.00014) 20.500.000 SfD 684.000 8) 1.D 607 „Cheltuieli cu materii prime” C SiD 5) 4.000.500.500.000 RD 40.000.000.000 D 658 „Alte cheltuieli din exploatare”C SiD D 671 „ Cheltuieli privind 21) 20.000 D 758 „ D 711 „Variatia stocurilor” C Alte venituri din exploatare” C 2) 3.000 TSC 2.000 0 13) 4.000 RC 40.000 RD 2.500.

000 41.620. se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.000 5.000 87.464.420.000 9. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil.000 150.512.000 7.000 1.095.000.000 19. taxe 641Cheltuieli cu salariile personalului 658Alte cheltuieli din exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile 701Venituri din vanzarea produselor finite 704Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707Venituri din vanzarea marfurilor 711Variatia stocurilor SOLDURI FINALE C 300.464.500.Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar.000 D TOTAL 1. se intocmeste o noua balanta a conturilor.100. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar.2004: SIMBOL CONT DENUMIRE CONT 1012Capital subscris varsat 106Rezerve 121Profit si pierdere 131Subventii pentru investitii 212Constructii 2131Echipamente tehnologice 2133Mijloace de transport 214Mobilier.000 36.000 5.000 248.000 470.231.892.000 277. Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia.000 5.000 3.000 32.570.000 390.000 3.500.000 21. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.000 684.000.000 745.000 254.500.000 26 .923.000 21.500.000 11.210.650.000.220.150.500.450.447.000 1.000.000.512.800.000 24. aparatura birotica 263Imobilizari financiare 2812Amortizarea constructiilor 2813Amortizarea mijloacelor de transport 301Materii prime 3012Materiale auxiliare 303Obiecte de inventar 341Semifabricate 345Produse finite 371Marfuri 397Provizioane pentru deprecierea marfurilor 401Furnizori 411Clienti 421Personal salarii datorate 4423TVA de plata 461Debitori diversi 5121Conturi curente la banci 5311Casa 601Cheltuieli cu materiile prime 607Cheltuieli privind marfurile 635Cheltuieli cu alte impozite.000 7.000 659.000.000 35.000 164.000 82.000.000 700.000.000.000 140.XII.000 2.000 26.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->