Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Revista Presei Maghiare

Nr. 15 / 01.08 – 15.08.2010

Maghiarimea de dincolo de Carpaţi (4)

Aşezările şi comunităţile bisericeşti maghiare din secolul al XVII-lea, înfloritoare, au
început treptat să se atrofieze. In anul 1622, papa a declarat Moldova şi Muntenia teritorii
misionare.
Nici unul dintre cei 54 de prefecţi misionari numiţi între anii 1622-1812 nu era maghiar.
Constrângerea în plan secund a maghiarimii moldovene a continuat şi în secolul al XIX-lea. Până şi
politicienii români au observat privarea lor de drepturi. In anul 1857, Mihail Kogălniceanu a făcut
52 de propuneri pentru asigurarea drepturilor cetăţenilor neortodocşi.
In perioada principatelor unite (1859-1881), ceangăilor li se predica în limba maghiară , însă
în perioada regatului român înfiinţat la 1881 au început să fie aduse din ce în ce mai multe măsuri
cu caracter naţionalist. Legea învăţământului popular, emisă la 1893, nu mai permitea predarea în
limba maghiară, adică maternă, a religiei. Limitarea completă a limbii maghiare a fost făcută
posibilă de episcopia şi seminarul teologic de la Iaşi, care avea ca misiune educarea preoţilor
maghiari-ceangăi în spirit românesc. Sarcina acestor renegaţi a fost românizarea cetăţenilor
maghiari romano-catolici ai statului român independent abia înfiinţat. Toate acestea se petreceau în
momentul în care statul ungar sprijinise înfiinţarea, în Ungaria, a sute de şcoli cu predare în limba
română, în care foarte puţini profesori cunoşteau limba statului, limba ungară.
In secolul al XX-lea a continuat românizarea forţată a maghiarimii din Moldova.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 118 din 04.08.2010, autor Kadar Gyula

Maghiarimea de dincolo de Carpaţi (5)

În urma deznaţionalizării fireşti şi a celei forţate, trei sferturi din maghiarii din Moldova s-au
românizat. Se estimează că doar un sfert mai ştiu de originile lor maghiare şi mai vorbesc limba
maternă, maghiara. Deoarece în tipul dictaturii, până în anul 1989, nu a putut fi evaluat ştiinţific
numărul ceangăilor din Moldova, nu dispunem de date corespunzătoare. Recensămintele oficiale
pot fi analizate doar în baza apartenenţei religioase şi a altor indici demografici. Motivele sunt
multe. Pe de-o parte, avem intimidarea maghiarilor-ceangăi, care continuă şi după 1989 şi din cauza
căreia doar o parte dintre ceangăi îndrăznesc să îşi asume caracterul maghiar. Date acceptabile
putem afla nu din tabele ale recensămintelor ci din lucrări ale unor specialişti în problema
ceangăilor, cum ar fi profesorul universitar Tanczos Vilmos, care a publicat în 1997 o analiză
ştiinţifică .
Statisticile româneşti nu au subestimat doar în Transilvania numărul maghiarilor, ci şi în alte
regiuni. In Moldova ar fi vrut să demonstreze că nici nu există o astfel de etnie.
In baza analizelor efectuate de Tanczos, putem concluziona că în anul 1930, numărul
ceangăilor vorbitori de limbă maghiară era de 45.000.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 119 din 05.08.2010, autor Kadar Gyula

Să fie cum a fost!

La Gheorgheni, în perioada 11-15 august are loc a VI-a ediţie a taberei EMI .
Joi vor lua cuvântul politicieni precum Mate Andras Levente (UDMR) - parlamentar, Farkas
Csaba (CNS) - preşedintele Comisiei Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc,
Ilkei Ferenc (UDMR) - primarul localităţii Vârghiş, Nagy Pal (CNMT) - preşedintele CNMT
scaunul Odorhei, Tamas Sandor (UDMR) - preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi Tulit
Attila (PCM) - consilier din Sfântu Gheorghe. Prin intermediul lor vor fi dezbătute probleme
precum utilizarea limbii maghiare, posibilităţile, eşecurile şi rezultatele Marilor Adunări ale
Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc.
Sâmbătă (14 august) va lua cuvântul liderul de partid Vona Gabor, care va vorbi despre
realizările şi proiectele Jobbik. Titlul expunerii acestei zile va fi Regionalism şi / sau autonomie?, la
care vor participa politologul Bodo Barna, preşedintele CNS, Izsak Balazs şi primarul din
Gheorgheni, Mezei Janos (PCM). In ultima zi a taberei EMI va fi prezent, de la ora 14:00,
preşedintele Parlamentului Ungar, Kover Laszlo, care va vorbi despre proiectele de politică
naţională ale noului guvern ungar. De la ora 16:00 va avea loc expunerea intitulată Incotro,
CNMT?. Organizatorii i-au invitat pe Toro T. Tibor - preşedintele execugiv al CNMT şi pe Kovacs
Csaba - directorul executiv al CNMT.
In tabără vor mai fi prezenţi: Vetesi Laszlo - preot, Bajtai Erzsebet - soţia ambasadorului
Ungariei la Bucureşti, Bojte Csaba - călugăr franciscan, Brassai Attila - profesor, Solomon Adrian -
preşedintele Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova, Nyisztor Tinka şi Pozsony Ferenc -
etnografi, Csep Sandor - specialist media, Raffay Erno, Sipos Gabor şi Vincze Gabor - istorici,
Mandics Gyorgy - scriitor, Takaro Mihaly - istoric literar, Kincses Elod - avocat, Csath Magdolna -
economist, Zetenyi Zsolt - specialist în istoria dreptului, Berecz Andras - povestitor.
Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr. 31 din 05-11.08.2010

Autonomie
A ajuns departe de Pământul Secuiesc vestea despre adunarea populară pe tema autonomiei,
desfăşurată la Miercurea Ciuc, , în ţara împărţită pe cantoane, renumită în Europa pentru democraţia
şi caracterul ei de stat de drept. Această exprimare clară a voinţei publice este considerată o faptă
destoinică, mai ales că participanţii i-au semnalat lumii şi faptul că în Transilvania a fost proclamată
pentru prima oară toleranţa religioasă, în urmă cu mai bine de 400 de ani. Cu toate acestea, pe
pământul strămoşesc al libertăţii religioase poate fi constatată azi o intoleranţă etnică: în contextul
acestei adunări populare, în capitala română a fost din nou invocat falsul conţinut al articolului 1 din
constituţie. Marea greşeală este că unii pomenesc sau consideră drept adevăruri false probleme
istorice sau sociale.
In timp ce obiectivul comun este, în baza multitudinii lingvistice şi culturale existente,
crearea unei Europe a regiunilor - şi nu a statelor naţionale!-, români consideraţi moderaţi se leagă
de denumirea geografică a Pământului Secuiesc sau îi numesc extremişti pe maghiarii transilvăneni
care revendică drepturi ori pe cei care critică perioada comunistă, deşi România a condamnat şi la
modul oficial regimul apus.
Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr. 31 din 05-11.08.2010, autor Komoroczy
Gyorgy

Unul dintre cotidianele bucureştene a prezentat o ştire de senzaţie, şi anume faptul că

scrierea runică este de fapt scrierea veche care aparţine dacilor.
Unul dintre cotidianele bucureştene a prezentat o ştire de senzaţie, şi anume faptul că
scrierea runică este de fapt scrierea veche care aparţine dacilor. Toată această poveste a pornit de la
faptul postării unei tăbliţe la graniţa judeţului Covasna, pe care stătea scris în limba engleză, română
şi maghiară denumirea Ţinutului Secuiesc. Istoricii maghiari din Transilvania consideră că cele
afirmate sunt de fapt doar nişte simple legende.
Este vorba de aceea tăbliţă, care a fost îndepărtată la un moment dat de către nişte
naţionalişti români. Intr-adevăr pe vremea respectivă aceştia nu au avut nimic împotriva literelor
mâzgălite, care aparţineau de fapt scrierii runice secuieşti. Nu demult a apărut o carte în limba
română despre secretele scrierii româneşti din trecut, unde conform autorului acesta arată faptul că
scrierea runică nu a aparţinut secuilor, ci dacilor şi urmaşilor acestora, până în perioada Evului
Mediu.
 Istoricii maghiari din Transilvania sunt de părere că cele declarate de către scriitorii români,
sunt de domeniul legendar, fiind de părere că aceştia sunt indignaţi doar de faptul că aceste scrieri
runice sunt folosite în mai multe regiuni ale Ţinutului Secuiesc.
Sursa: postul de televiziune Erdelyi TV din 06.08.2010

Întâlnirea honvezilor din Bazinul Baraolt

Sâmbătă s-a auzit refrenul marşului Jurăm, noi, secuii, în deschiderea celei de-a XIII-a ediţii
a întâlnirii honvezilor din Bazinul Baraolt. Veteranii honvezi au fost întâmpinaţi în faţa bisericii
reformate din Baraolt de tineri îmbrăcaţi în uniforme de honvezi.
Festivităţile au fost deschise de corul grof Tisza Istvan din Bekescsaba. După slujba festivă,
preotul reformat Krizbai Imre li s-a adresat celor prezenţi.
- Am încercat să-i cinstim pe cei care au luptat pentru patria ungară, cei care, după multe
suferinţe, au avut ocazia de a începe o nouă viaţă pe scumpul lor pământ natal. Au luptat pentru
generaţiile viitoare şi deşi lupta lor a fost înfrântă, se vor întoarce învingători din ceruri printre noi,
pentru a ridica naţiunea - a spus preotul.
- Să-i spunem acestei biserici biserica maghiară a devotamentului - a spus în discursul său
de salut primarul din Baraolt, Nagy Istvan. - Pentru că le asigură devotament, cămin şi patrie
maghiarilor-secui care poartă în sine din ce în ce mai puţine, însă cu atât mai mari valori.
Szegedi Csanad, europarlamentar Jobbik, a vorbit despre privările de drepturi de după
războaiele secolului trecut ca despre o situaţie care ar trebui, în sfârşit, schimbată.
- Lumea să ia odată la cunoştinţă faptul că nouă, maghiarilor, trebuie să ne mulţumească
Europa civilizată existenţa. Din acest motiv, Europa ne datorează nouă, maghiarilor, recunoştinţă,
despăgubiri şi stabilirea adevărului - a spus parlamentarul.
Novak Elod, parlamentar Jobbik, a subliniat rolul jucat de partid în elaborarea legii privind
dubla cetăţenie, pomenind, de asemenea, şi de faptul că şi-au depus proiectul referitor la ziua de
comemorare a Trianonului - care a devenit ulterior Ziua Comemorativă a Solidarităţii Naţionale -
încă din primele minute de după înfiinţarea noului parlament.
In discursul său, istoricul Miklos Arpad a evocat lupta honvezilor maghiari şi, în cadrul
acesteia, devotamentul secuilor, atât în primul cât şi în al doilea război mondial.
- In 1918, noi nu am fost înfrânţi armat - a subliniat istoricul. Pe noi ne-au înfrânt intrigile
liberale. Au fost dezarmaţi la ordin peste 1,5 milioane soldaţi, spunându-li-se: aruncă-ţi arma şi
pleacă acasă. Secuii au fost singurii care au refuzat să îndeplinească acest ordin . Au pus mâna pe
arme şi Dumnezeu este martor că nu din cauza lor nu a putut fi salvată patria în 1918-19.
Istoricul a vorbit apoi despre însemnătatea istorică a intrării honvezilor maghiari în Baraolt,
în anul 1940. După cum a spus, întregul mapamond a trebuit să se solidarizeze pentru ca aceste
trupe aliate germano-ungare să fie scoase mai târziu de pe teritoriul Transilvaniei. A vorbit şi despre
represaliile de după război, exemplificând prin atrocităţile comise în lagărul de la Feldioara.
Veteranii honvezi Benedek Jozsef - 89 ani, Băţanii Mari - şi Nagy Imre - 85 ani, Aita Seacă
- au vorbit despre vremurile din timpul războiului, după care tânărul istoric în ordin de viteaz Benko
Jozsef din Târgu Mureş şi-a prezentat filmul documentar despre honvedul Boer Geza.
Întâlnirea a continuat la Muzeul Bazinului Baraolt, unde veteranii honvezi au vizitat
expoziţia realizată din obiecte din colecţia particulară a viteazului Benko Jozsef.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 121 din 09.08.2010, autor Bojte Ferenc

Comemorarea jertfei honvezilor noştri

Numărul honvezilor noştri care şi-au sacrificat odinioară viaţa pentru patria lor ungară este
într-o permanentă scădere: la prima ediţie a întâlnirii camarazilor, organizată în urmă cu zece ani la
Baraolt, au participat peste 300 de persoane, iar acum, doar 30 - a declarat Krizbai Imre, preot
reformat, organizatorul celei de-a XIII-a ediţii a întâlnirii.
 Denes Csaba, protopopul eparhiei reformate din Sfântu Gheorghe, a vorbit despre
însemnătatea gliei moştenite de la strămoşii noştri. După cum a declarat, deşi şi în momentul de faţă
există persoane care ar vinde moştenirea părinţilor, care ar fi dispuse să îşi schimbe limba şi cultura,
adevărata moştenire a poporului nostru tot nu poate pieri. Primarul localităţii Baraolt, Nagy Istvan,
a evidenţiat exemplul honvezilor, exemplu ce ar putea fi urmat de mai multe generaţii. Szegedi
Csanad, europarlamentar Jobbik, a declarat că se simte într-adevăr secui în primul rând prin desele
sale vizite, iar în al doilea rând prin deschiderea biroului său de la Târgu Mureş. După cum a
declarat, în perioada ce a trecut după prima întâlnire a camarazilor, opiniile legate de problemele
naţionale s-au schimbat semnificativ: în timp ce la vremea respectivă tragedia naţiunii, provocată la
Trianon, putea fi comemorată doar în linişte, în zilele noastre se atrage la nivel naţional atenţia
asupra faptului că noi nu uităm. Vicepreşedintele Jobbik, Novak Elod, parlamentar, a evidenţiat
importanţa legii cetăţeniei, numind-o amplificatorul solidarităţii.
La Muzeul Bazinului Baraolt a fost vernisată o expoziţie realizată în baza colecţiei
istoricului Benko Jozsef în ordin de viteaz, constând din fotografii legate de cel de-al doilea război
mondial, obiecte, uniforme şi arme nefuncţionale.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6054 din 09.08.2010, autor Hecser Laszlo

Pământul Secuiesc în faţa ONU

Luni şi marţi, în cadrul consfătuirii ONU privind eliminarea rasismului, organizată la
Geneva, a avut loc prezentarea raportului din umbră referitor la situaţia minorităţilor din România.
Preşedintele executiv al Asociaţiei Pro Regio Siculorum, Cunnold Benko Erika, politolog, a
participat la elaborarea capitolului referitor la Pământul Secuiesc şi la prezentarea acestuia în faţa
comisiei. Ea ne-a împărtăşit experienţele de la Geneva după reîntoarcerea sa la Sfântu Gheorghe.
- Cum a ajuns Fundaţia Pro Regio Siculorum printre autorii raportului din umbră?
- Preşedintelui Comitetului de Iniţiativă Bolyai, Hantz Peter, i s-a oferit posibilitatea de a
prezenta în faţa ONU situaţia învăţământului superior maghiar. El a considerat că ar fi bine ca
aceasta să fie legată de autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Li s-a adresat mai multor
organizaţii şi, în final, ne-a ales pe noi. Au existat criterii de care a trebuit să se ţină cont. Am
încercat să prezentăm cât mai real problemele şi situaţia maghiarilor.
Acuzaţii maghiare
- Ulterior tocmai reprezentanţii maghiari ai guvernului au lansat atacuri, în sensul că acest
text a fost mai degrabă unul politic decât profesional. Care este părere ta despre acest lucru?
- Bineînţeles că are şi o parte politică deoarece nu se poate vorbi despre autonomia
Pământului Secuiesc fără ca aceasta să nu aibă şi o latură politică, însă accentul s-a pus în primul
rând pe latura profesională. Scopul nostru a fost să prezentăm problemele existente.
- O altă acuzaţie s-a referit la faptul că aţi vorbit în primul rând despre drepturile colective şi
nu despre cele individuale.
- Formularea aceasta nu este corectă. Am prezentat situaţii date, de exemplu imposibilitatea
de a apăra în justiţie, în limba maternă, dreptul individual. Dreptul individual este lezat în cazul în
care poliţistul mă opreşte şi nu pot discuta cu el în limba maghiară. Am afirmat de asemenea şi
faptul că deşi legile garantează anumite drepturi, în realitate acestea nu sunt aplicate.
- Cum s-a desfăşurat practic audierea?
- Printre membrii comisiei s-au aflat africani şi asiatici. I-aş evidenţia pe reprezentanţii
irlandez, englez şi rus care îl susţinuseră pe Hantz Peter pentru ca acest caz să fie audiat.
Prezentarea raportului din umbră a durat o oră şi jumătate şi a fost însoţită de proiecţii. Raportorul a
fost francez, însă a fost foarte corect. După prezentare s-au formulat întrebări şi am observat ce
teme le-a stârnit interesul. Au declarat că observă că există discriminare, însă ne-au întrebat cum
putem explica faptul că UDMR îndeplineşte un foarte important rol politic în cadrul guvernului
român. Ne-au întrebat de ce avem nevoie de autonomie. Doar ca să dispunem de drepturi lingvistice
mai extinse? Noi am afirmat că autonomia nu se limitează doar la drepturile lingvistice, ci
obstrucţionează încercările de schimbare a componenţei etnice a regiunii, procesul de militarizare şi
numeroase alte probleme care nu pot fi soluţionate strict prin intermediul drepturilor lingvistice.
Întrebări adresate reprezentanţilor guvernului român
- Aţi putut fi prezenţi la audierea reprezentanţilor guvernului român?
- La audiere a fost prezentă o delegaţie românească foarte numeroasă. Chiar şi comisia ONU
a fost surprinsă de acest lucru. Conducătorul delegaţiei (n.t. - Asztalos Csaba, preşedintele CNCD) a
făcut cunoscut raportul oficial al României, în care s-a vorbit la modul foarte general despre toate
minorităţile din România, cu accent aparte pe rromi. Aproape că nu au existat aspecte concrete, iar
din punct de vedere politic, raportul a cuprins texte corecte. Era evident că delegaţia reprezintă
interesele guvernului român. Membrii comisiei au fost foarte interesaţi să afle cât de independent
este Consiliul pentru Combaterea Discriminării şi Oficiul pentru Relaţii Interetnice, dacă acestea
pot adopta decizii autonome. Au formulat întrebări în legătură cu dreptul utilizării limbii materne,
cu discriminarea economică, deoarece am vorbit foarte în amănunt despre faptul că investiţiile
infrastructurale şi fondurile pentru proiectele de dezvoltare ocolesc Pământul Secuiesc. In final s-au
referit şi la cerinţa autonomiei. In acest moment, membrii delegaţiei române au început să se ia cu
mâinile de cap şi să îşi ia notiţe. Au urmat întrebările personale ale membrilor comisiei. Pe noi ne-a
ajutat foarte mult delegatul rus, care a văzut situaţii de discriminare chiar şi în cazurile în care noi
nici nu ne gândeam la aşa ceva. El a fost deosebit de revoltat de faptul că în raport românesc,
ucrainenii, ruşii şi rutenii au fost incluşi în aceeaşi categorie şi a declarat că îşi imaginează cum
arată situaţia reală dacă România abordează cu atâta lejeritate o astfel de problemă. El a declarat că
România îi include în aceeaşi categorie pe apatrizi şi pe străini. Reprezentantul irlandez a întrebat
dacă în justiţie i se asigură sau nu documentaţie maghiară acuzatului maghiar.
In dezavantaj
- Aţi vorbit cu reprezentanţii maghiari ai delegaţiei române?
- Eu nu, fiindcă am considerat că nu am ce discuta cu ei. Hantz Peter a vorbit cu ei.
- Care ar putea fi rezultatele acestei audieri?
- Este deosebit de important că există o dovadă scrisă, că o organizaţie internaţională
serioasă a acordat atenţie problemelor Pământului Secuiesc. Consider că în cazul în care în
documentul ONU se va include faptul că există totuşi anumite probleme cu maghiarii din
Transilvania şi că acestea trebuie remediate, este deja un pas important. Deşi nu este obligatoriu, se
cuvine ca recomandările ONU să fie respectate. Este important că am putut duce acest caz în faţa
unor for internaţional. Nu putem obţine susţinere pentru aceste probleme dacă ele nu sunt
cunoscute.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6057 din 12.08.2010, autor Farkas Reka

Tabăra românilor minoritari

În Transilvania, maghiarimea dispune de multiple drepturi, astfel ajungând într-o situaţie
specială faţă de societatea românească, separându-se de ciclul social-economic din România - a
declarat ieri, la Izvoru-Mureşului, Radu Baltaziu, profesor al Institutului de Stiinţe Etnice din cadrul
Academiei Române. La Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului a românilor de pretutindeni,
Baltaziu a adăugat: din acest punct de vedere, în mijlocul Europei construim un <apartheid>, unde
angajările se fac pe criterii etnice, lingvistice, pe baza nepriceperii, astfel nu ai acces la fonduri,
educaţie, loc de muncă, doar în cazul în care te declari aparţinător al anumitei etnii. In acelaşi timp,
profesorul a precizat că, prin intermediul asigurării drepturilor multiple, statul român renunţă la o
parte importantă a suveranităţii sale. Preşedintele Fundaţiei fondate în scopul sprijinirii românilor
de pretutindeni, Eugen Popescu propune ca, românii din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv cei
din străinătate să beneficieze de un sprijin egal din partea statului, la fel ca minoritatea maghiară din
România. Să înţelegem odată pentru totdeauna că, statul român trebuie să accepte sprijinul
Forumului Civic al Românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, având în vedere că, această
organizaţie reprezintă 400.000 de români din 3 judeţe, care se confruntă cu serioase probleme de
identitate - a precizat Popescu.
 Sursa: cotidianul Hargita Nepe, nr. 156 din 12.08.2010

O mică bună diversiune, după obicei românesc

De joi seara presa română vuieşte despre faptul că membrii comitetului ONU au respins
cererea privind autonomia Pământului Secuiesc. Lui Tokes Laszlo i se cere să-şi retragă declaraţiile
referitoare la autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, evidenţiindu-se în acelaşi timp faptul că,
ţinându-se cont de atitudinea unui for internaţional atât de important, secuii trebuie să ia la
cunoştinţă că nu li se cuvine autonomia teritorială şi că nu o vor putea obţine niciodată.
Este vorba despre o diversiune bine dirijată, sfera politică românească încercând astfel să
estompeze ponderea raportului celor trei organizaţii civile maghiare, care a creat o mare vâlvă. In
mod caracteristic, nimeni nu s-a obosit să verifice informaţia, deoarece ar fi reieşit foarte uşor că nu
are nici o legătură cu realitatea.
Comitetul ONU privind eliminarea rasismului nici măcar nu şi-a încheiat conferinţa -
aceasta va dura până în data de 27 august, la Geneva, iar raportul comitetului va fi dat publicităţii în
luna noiembrie - şi a avut câteva momente legate de România: audierea raportului din umbră şi a
raportului guvernului şi dezbaterea acestora. Raportul final va fi realizat în baza unei ample analize,
astfel că până în luna noiembrie nu putem afla nimic în legătură cu opiniile pro sau eventual contra.
Toate aceste lucruri au fost clarificate de Cunnold Benko Erika, care a participat nu numai la
elaborarea raportului din umbră, ci s-a implicat şi în procesul de funcţionare al comitetului.
Presa română a reacţionat la ştirea lansată de sfera politică şi, ignorând cerinţele de bază ale
jurnalismului, a început să repete papagaliceşte faptul că şi ONU a declarat că nu poate fi vorba
despre autonomia Pământului Secuiesc. Iar pentru ca întâmplarea să fie şi mai credibilă, se
recomandă adoptarea legii minorităţilor. Se pare că părintele dezinformării bine direcţionate este
Petru Călian, deputat PD-L, care a lansat ştirea bună în cadrul unui comunicat de presă, ocazie cu
care a evidenţiat: decizia ONU poate fi considerată o sentinţă dreaptă, iar în astfel de condiţii,
autonomia unei regiuni nu mai poate fi solicitată.
Indiferent că este vorba sau nu despre o afirmaţie mincinoasă, aceasta şi-a atins scopul
deoarece s-a impregnat în conştiinţa publică românească faptul că ONU a respins cererea secuilor.
Dezminţirile ulterioare nu mai au nici un rost. Ce se va întâmpla însă în cazul în care în raportul
ONU din luna noiembrie va figura altceva, dacă se va propune acordarea autonomiei teritoriale?
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6059 din 14.08.2010, autor Farkas Reka

A VI-a ediţie a taberei EMI, în curs de desfăşurare

Ziua de ieri din cadrul celei de-a VI-a ediţii a taberei EMI a fost caracterizată de expuneri
interesante. La eveniment sunt aşteptaţi Kover laszlo, preşedintele Parlamentului ungar şi Vona
Gabor, preşedintele Jobbik.
In cadrul programului intitulat Recensământ 2011, Csep Sandor, iniţiatorul Mişcării Aldas
Nepesseg a vorbit despre perspectivele demografice nu tocmai încurajatoare. A fost interesată de
asemenea expunerea lui Kincses Elod, avocat, referitoare la martie cel negru. Am putut afla de
exemplu că Borbely Laszlo, actualul ministru al mediului, a fost cel care le-a oferit autorităţilor
române documentele fondatoare ale Vetrei Româneşti, Kincses însărcinându-l în acest sens pe
Borbely.
Programul Transilvania 56 a fost audiat de o masă mare de oameni. Pe lângă istoricul
târgumureşean Tofalvi Zoltan, cercetător al temei, foşti condamnaţi - preotul Ervin, Orban Peter,
Peter Szabo Ilona - au rememorat represiunea care a avut ca scop intimidarea intelectualităţii
maghiare din ţară. Răspunzând la întrebările participanţilor, Tofalvi a declarat între altele că în
decursul cercetărilor sale , locuinţa i-a fost spartă în mai multe rânduri, documente importante
căzând victime vizitelor nedorite.
Sâmbătă, în cadrul programul intitulat Schimbare radicală în Ungaria?, participanţii se vor
putea întâlni cu Vona Gabor, preşedintele Mişcării Jobbik Magyarorszagert. In cadrul seriei de
expuneri intitulate Regionalism şi/sau autonomie? vor vorbi Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu
Gheorghe, Bodo Barna, politolog, Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc şi Mezei
Janos, primarul localităţii Gheorgheni.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6059 din 14.08.2010, autor Csinta Samu

Sf. Gheorghe
23.08.2010
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita