Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cartea I
Instrumente de cercetare şi documentare
Avertisment
1Este vorba de volumele care fac parte din colecţia "Nouvelle Clio" a editurii
Presses Universitaires de France.
Ravenna şi cîteva diplome regale merovingiene. Departe de a crea un
exces de bogăţie, cumularea tuturor acestor discipline nu ajunge nici măcar
să mascheze un hiatus.
Este obligatoriu deci recursul la ramuri ale cercetării mai hazardate,
de exemplu lingvistica, toponimia, antroponimia. Cu toate că ele sînt mai
puţin familiare istoricului obişnuit, nu poate fi cazul de a le explica aici
metodele particulare. Ne-am mulţumit să le expunem limitele. Dacă
învăţămintele lor sînt nepreûite pentru istoria civilizaţiilor, datele pe care le
putem extrage cu ajutorul lor nu acoperă decît arareori lacunele istoriei
politice.
Căci marea slăbiciune a epocii studiate aici este absenţa unei trame
istoriografice clare. Cîteva neamuri au avut şansa de a avea mari cronicari:
francii cu Grigore din Tours, anglii cu Beda, longobarzii cu Paul Diaconul.
Dar acestea nu sînt decît insule în mijlocul unui vast ocean. Cele mai
multe dintre fapte nu pot fi stabilite decît cu ajutorul unor documente de o
mediocritate remarcabilă. Cele mai laconice anale, cele mai găunoase vieţi
de sfinţi sînt deja un noroc rar! Părţi întregi, capitale, ale istoriei invaziilor
nu sînt luminate de nici un text scris: astfel sînt începuturile migraţiei
anglo-saxone.
Bibliografia suferă din pricina acestor lacune fundamentale. Este
nevoie deja de atîta muncă pentru a stabili şi cel mai mărunt fapt, că ea se
risipeşte prea adesea într-o multitudine de articolaşe nesemnificative .
Această cercetare de detaliu pierde adesea din vedere incertitudinea
metodelor sale, precum şi insecuritatea marilor construcţii în care se
inserează. Se constată cu uluire, după ce generaţii au muncit precum
furnicile, că adevărurile primare, primite cu pioşenie de la înaintaşi, sînt
adesea viermănoase. S-a discutat vreme de decenii despre avansul francilor
ripuari înainte de a descoperi…că nu existau franci ripuari în epoca marilor
invazii! Alte crude descoperiri de acest tip se pregătesc referitor la dreptul
barbar: nu s-a meditat prea mult pe tema personalităţii legilor înainte de a
exista certitudinea că ele erau întodeauna personale? Specialiştii în
toponimie au avut, cu o generaţie în urmă, aceleaşi experianţe amare.
Detaliile sînt stabilite mai bine decît liniile de ansamblu.
Istoria invaziilor este mai degrabă la vîrsta erudiţiei decît la cea a
sintezei. Æi va mai rămîne încă aici, căci aceste sinteze pretind din ce în ce
mai multe competenţe arareori reunite. Nimeni n-ar trebui să rişte o
asemenea întreprindere fără a fi, nu doar istoric, ci şi lingvist, arheolog şi
jurist. Aceasta nu se regăseşte decît în cîteva cărţi excepţionale. Dar mulţi
dintre istoricii crizei secolului al V-lea nu sînt decît istorici şi nu au tras din
arheologie toate învăţămintele pe care ea le presupune.
Se explică astfel deci aspectul bibliografiei care urmează, unde
articolele de detaliu formează un procentaj zdrobitor între titlurile citate.
Ne-am străduit totuşi să le reţinem doar pe cele ce dau ocazia unei reflecţii
care depăşeşte obiectul lor restrîns.
Secţiunea I - PUBLICAŒII DE IZVOARE 1
I. - Izvoare epigrafice
1 A se vedea cartea III, Cuvînt înainte: "Munca de făcut asupra izvoarelor" (p…)
1 Descifrarea "ardeziilor vizigote" de către Manuel Gómez-Moreno, Documentación
goda en pizarra, Madrid, 1960, este încă prea nesigură pentru a fi folositoare
trimiterea la această culegere; a se vedea critica lui Manuel G. Díaz y Díaz, los
[12 bis] BONNAL (J. P.), FÉVRIER (P. A.), Ostraka de la région de Bir
Trouch, Bull. d'Archéol. algérienne, II, 1966-1967, p. 239-249.
[13] COURTOIS (Christian), LESCHI (Louis), PERRAT (Charles),
SAUMAGNE (Charles), Tablettes albertini, Actes privés de l'époque
vandale, Paris, 1952.
[14] TJÄDER (J. O.), Die nichtliterarischen lateinischen Papyri Italiens,
der Zeit 445-700, Lund, 1955.
b) Regate barbare
Galia
Italia
Galia
V. - IZVOARE HAGIOGRAFICE
a) Colecţii şi repertorii
III.- GERMANICII
a) Generalităţi
b) Civilizaţie
[136] AMIRA (Karl von), Grundriss der germanischen Rechts, ed. a 3a,
Strassburg, 1913 ( a 4a ed. de K. A. Eckhardt, Berlin, 1960)
[137] BOUDRIOT (Wilhelm), Die altergermanische Religion in der
amtlichen kirklichen Literatur des Abendlandes vom V. bis XI. Jh., Bonn,
1928 (retipărită, 1964).
[138] DANNENBAUER (Heinrich), Adel, Burg und Herrschaft bei den
Germanen, "Historisches Jahrbuch", LXI, 1941, p. 1-50.
[139] DANNENBAUER (Heinrich), Hunderschaft, centena und huntari,
"Historisches Jahrbuch", LXII-LXIX, 1949, p. 155-219.
[140] DE VRIES (Jan), Altergermanische Religionsgeschichte, ed. a 2a,
Berlin, 1956-57, 2 vol.
[141] DE VRIES (Jan), Das Königtum bei den Germanen, "Saeculum",
VII, 1956, p. 289-309.
[142] DUMEZIL (Georges), Les dieux des Germains, Paris, 1959.
[143] GIESECKE (Heinz Eberhardt), Die Ostgermanen und der
Arianismus, Leipzig, 1939.
[144] GRIERSON (Philip), Election and inheritance in early germanic
Kingship, "Cambridge Historical Journal", VII, 1941, p. 1-12.
[145] GUTENBRUNNER (Siegfrid), Die germanischen Götternamen der
antiken Inschriften, Halle, 1936.
[146] KROESCHELL (Karl), Die Zippe im germanischen Recht, "ZRG,
Germ. Abt.", LXXVII, 1960, p. 1-25.
[147] KUHN (Hans), Die Grenzen der germanischen Gefolgschaft, "ZRG,
Germ. Abt.", LXXIII, 1956, p. 1-83.
[148] MUSSET (Lucien) şi MOSSÉ (Fernand), Introduction à la
runologie, Paris, 1965.
[149] ROSENFELD (Hellmut), Buch, Schrift und lateinische
Sprachkenntnis bei den Germanen vor der cristlichen Mission,
"Rheinisches Museum", XCV, 1952, p. 193-209.
[150] THOMPSON (E. A.), Christianity and the Northern Barbarians, în
"The conflict between paganism and christianity in the fourth century", ed.
A. MOMIGLIANO, Oxford, 1963, p. 56-78.
c) Arheologie
[151] ÅBERG (Nils),The Occident and the Orient in the Art of the seventh
century, Stockholm, 1943-47, 3 vol.
[152] ÅBERG (Nils), Den historiska relationen mellan folkvandringstid
och Vendeltid, Stockholm, 1953.
[153]HOLMQUIST (Wilhelm), Kunstprobleme der Merowingerzeit,
Stockholm, 1939.
[154]HOLMQUIST (Wilhelm), Germanic Art during the first millenium A.
D., Stockholm, 1955
[154 bis] HUBERT (Jean), PORCHER (Jean,) VOLBACH W. F.,
L'Europe des Invasions, Paris, 1967 (colecţia "L'Univers des Formes").
[155] MARIËN (M. E.), L'art mérovingien, Musées Royaux d'Art et
d'Histoire, Bruxelles, 1954.
[155 bis] OTTO (Karl Heinz), Bibliographie zur archäologischen
Germanenforschung. Deutschprachige Literatur, 1941-1955, Berlin, 1966.
[156] SALIN (Bernhard), Die altgermanische Thierornamentik, Berlin şi
Stockholm, 1904 (retipărit, 1935).
[157] TISCHLER (Fr.), Der Stand der Sachsenforschung, archäologisch
gesehen, "35. Bericht der röm.-germ. Kommission", 1954, p. 21-215.
d) Onomastica
IV. - GOŒII
a) Generalităţi, origini
d) Italia ostrogotă
[205] ÅBERG( Nils), Die Goten und Langobarden in Italien, Uppsala,
1923.
[206] CECCHELLI (Carlo), L'arianesimo e le chiese ariane d'Italia,
"Settimane…", VII, 1959, p. 743-774.
[207] DEGANI (Mario), Il tesoro romano-barbarico di Reggio Emilia,
Firenze, 1959.
[208] ENSSLIN (Wilhelm), Theoderic der Grosse, München, 1947; ed. a
2a 1959.
[209] KRAUS (F. F.), Die Münzen Odovacars und des Ostgotenreiches in
Italien, Halle, 1928.
[209 bis] LAMMA (Paolo), Teoderico, Brescia, 1951.
[210] MOMMSEN (Theodor), Ostgotische Studien, 3NA", XIV, 1889, p.
451-544 (= Gesammelte Schriften, VI, 1910, p. 362-484).
[211] REY (Maurice), Théodoric le Grand, în Hommes d'État, ed. Duff şi
Galy, Paris, 1936, t. I, p. 421-511.
[212] SCHMIDT (Ludwig), Die letzen Ostgoten, "Abhandl. der preuss.
Akad; der Wiss., Phil.-Hist. Klasse", 1943, Nr. 10.
[213] VAN DE VYVER (A.), Cassiodore et son oeuvre, "Speculum", VI,
1931, p. 244-292.
[214] VISMARA (Giulio), Romani e Goti di fronte al diritto nel regno
Ostrogoto, "Settimane…", III, 1955, p. 409-463.
[215] WREDE (Ferdinand), Über die Sprache der Ostgoten in Italien,
Strassburg, 1891.
[216] ZEILLER (Jacques), Étude sur l'arianisme en Italie à l'époque
ostrogotique et à l'époque lombqrde, MAHR, XXV, 1905, p. 127-146.
V. - Burgunzii
VI. - Vandalii
VIII. Francii
[255] BLOCH (Marc), La conquête de la Gaule par les rois francs, RH,
CLVII, 1927, p. 161-178.
[256] COURCELLE (Pierre), Le titre d'Auguste décerné à Clovis, "Bull.
Soc. Nat. Antiq. France", 1948-1949, p. 46-57.
[257] DE BOONE (W. J.), Die Franken van hun eerste optreden tot de
dood van Chiderik, amsterdam, 1954.
[258] EWIG (Eugen), Die civitas Ubiorum, die Francia Rinensis und das
Land Ribuarien, "Rheinische Vierteljahrsblätter", XIX, 1954, p. 1-29.
[259] HALPHEN (Louis), Grégoire de Tours, historien de Clovis, în
"Mélanges F. Lot", Paris, 1925, p. 235-244.
[260] KURTH (Godefroid), Clovis, ed. a 3a, Bruxelles, 1923, 2 vol.
[261] KURTH (Godefroid), Études franques, Paris şi Bruxelles, 1919, 2
vol.
[262] LEVILLAIN (Léon), La crise des années 507-508 et les reivalités
d'influence en Gaule de 508 à 514, în "Mélanges N. Iorga", Paris, 1933, p.
537-567.
[263] LEVILLAIN (Léon), La conversion et le baptême de Clovis, "Revue
d'Hist. de l'Eglise de France", XXI, 1935, p. 161-192.
[264] LOT (Ferdinand), La conquête du pays d'entre Seine et la Loire par
les Francs. La ligue armoricaine et les destinées du duché du Maine, RH,
CLXIV, 1930, p. 242-253.
[265] LOT (Ferdinand), Naissance de la France, Paris, 1948
[266] SCHMIDET (Ludvig), Aus den Anfängen des salfränkischen
Königgtums, "Klio", XXXIV, 1942, p. 306-327.
[267] STROHEKER (K. F. ), Zur rolle der Heermeister fränkisher
Abstammung im späteen 4. Jh. , "Historia", IV, 1955, p. 314-330 (retipărit
în [114 bis], p. 5-29).
[267 bis] TESSIER (Georges), Le baptême de Clovis, Paris, 1964
[267 ter] TESSIER (Georges), La conversion de Clovis et la
christianisation des Francs, "Settimane…", XIV, 1966, p. 149-189.
[268] VAN DE VYVER (André), La victoire contre les alamans er la
conversion de Clovis, RBPH, XV, 1936, p. 859-914; XVI, 1937, XVII,
1938, p. 793-813.
[269] VAN DE VYVER (André), La chronologie du règne de Clovis
d'après la légende et d'après l'histoire, MA, LIII, p. 177-196.
[270] VERLINDEN (Charles), De Franken en Aetius, "Bijdragen tot de
Geschiedenis Nederlanden", I, 1946, p. 1-15.
[271] VERLINDEN (Charles), Frankish colonization: a new approach,
"Transact. of the Royal Hist. soc.", 1954.
IX. - Anglo-saxonii
[326] ABERG (Nils), The anglo-Saxons in England, Uppsala, 1926.
[327] BLAIR (Peter Hunter), An Introduction to anglo-Saxon England,
Cambridge, 1956.
[328] BLAIR (Peter Hunter), The Origins of Northumbria, "Archaeologia
Aeliana"n XXV, 1947.
[329] CHADWICK (H. M.), The Origins of the English Nation,
Cambridge, 1907.
[330] CHADWICK ( Nora K.), Studies in early British History,
Cambridge, 1954.
[331] CHADWICK-HAWKES (Sonia), Soldiers and Settlers in Britain,
4th. to 5th. century, "Medieval Archaeology", V, 1961, p. 1-70.
[331 bis] CHADWICK (N. K.), Celts and Saxons. Studies in the early
British Border, Cambridge, 1963.
[332] CLARKE (R. Rainbird), East Anglia, London, 1960.
[333] COLLINGWOOD (R. G.), The Roman evacuation of Britain, JRS,
1922, p. 74-89.
[334] COLLINGWOOD (R. G.), MYRES (J. N. L.), Roman Britain and
the English settlement, Oxford, 1936.
[335] COPLEY (Gordon J.), The Conquest of Wessex in the sixth century,
London, 1954.
[336] CORDER (Philip), The re-organisation of the defences of Romano-
British towns in the 4th. century, "Archaeological Journal", LXII, 1955, p.
20-42.
[337] CRAWFORD (O. G. S.), Cerdic's Landing-place, "Antiquity",
XXVI, 1952, p. 193-200.
[338] DEMOUGEOT (Émilienne), Les invasions germaniques et la
rupture des relations entre la bretagne et la Gaule, MA, LXVIII, 1962, p.
1-50.
[339] DRÖGEREIT (Richard), Sachsen und Angelsachsen,
"Niedersächsisches Jahrbuch für Landesgeschichte", XXI, 1949.
[339 bis] EVISON (Vera I.), The fifth-century Invasions south of the
Tames, London, 1965.
[340] HAWKES (C. F. C.), The Jutes of Kent, în Dark age Britain [nr.
361], p. 91-111.
[341] HODGKIN (R. H.), A History of the Anglo-Saxons, ed. a 3a, Oxford,
1953, 2 vol.
[342] HOSKINS (W. G.), The westward Expansion of Wessex, Leicester,
1960.
[343] JACKSON (Kenneth), Language and History in Early Britain,
Edimburg, 1953.
[344] JANKUHN (Herbert), The Continental home ef the English,
"Antiquity", XXVI, 1952, p. 14 şi urm.
[345] HOLIFE (J. E.A.), Pre-feudal England, The Jutes, Oxford, 1933.
[346]LETHBRIDGE (T. C.), The Anglo-Saxon settlement in Eastern
England. A reassessment, în Dark Age Britain [nr. 361], p. 112-122.
[347] LOT (Ferdinand), Les migrations saxonnes en Gaule et en Grande-
Bretagne, RH, CXIX, 1915, p. 1-40.
[348] LOT (Ferdinand), De la valeur historique du "De excidio" de Gildas,
în Mediaeval Studies in memory of G. S. Loomis, 1927, p. 229-264.
[349] LOT (Ferdinand), Nennius et l'Historia Britonnum, Paris, 1934.
[350] LOT (Ferdinand), Bretons et Anglais aux Ve et VIe siècles,
"Proceedings of the British academy", 1930.
[351] MYRES (J. N. L.), The "adventus Saxonum", în "Aspects of
Archaeology, presented to O. G. S. Crawford", London, 1951, P. 221-241.
[352] MYRES (J. N. L.), Pelagius and the End of Roman Rule in Britain,
JRS, L, 1960, p. 21-36.
[353] SAYLES (G.), The medieval foundations of England, London, 1948.
[354] SISAM (Kenneth), Anglo-Saxon royal genealogies, "Proceedings of
the British academy",XXXIX, 1953, p. 287-348.
[355] STENTON (F. M.), Anglo-Saxon England, ed; a 2a, Oxford, 1947.
[356] STEVENS (C. E.), Gildas sapiens, EHR, LVI, 1941, p. 353-373.
[357] SUTHERLAND (E. H. V.), Coinage in Britain in the 5th. and 6th.
centuries, în Dark Age Britain [nr. 361], p. 3-10.
[358] WHITE (Donald A.), Litus Saxonicum. The British Saxon Shore in
scholarschip and History, Madison, 1961.
[359] WHITELOCK (Dorothy), The beginnings of English Society,
Harmondsworth, 1952.
[360] WILSON (D. M.), The Anglo-Saxons, London, 1960.
b) Arheologie
c) Toponimie, lingvistică
Bavarezi
[383 ter] BOSL (Karl), Zur Geschichte der Bayern, Darmastadt, 1965.
[383 quater] WERNER (Joachim), Die Herkunft der bajuwaren und der
"östlichmerowingische" Reihengränerkreis, în Aus Bayerns Frühzeit,
Festschrift für F. Wagner, München, 1963, p. 229-250.
Frizoni
[384] BOELES (P.C.J.A.), Friesland tot de elfde eeuw, ed. a 2a, Haga,
1951.
Gepizi
[385] CSALLANY (D.), Archäeologische Denkmaler der Gepiden im
Mitteldonaubecken, Budapesta, 1961.
[386] SEVIN (Heinrich), die Gebiden, München, 1955.
Saxonii de pe continent
Suevii
a) Galia
b) Renania, Germania
[416] FRANKEN (M.), Die Alamannen zwischen Iller und Lech, Berlin,
1944.
[417] HEUBERGER (R.), Das ostgotische Rätien, "Klio", XXX, 1937, p.
77-109.
[418] MARTIN (Paul-Edmond), Études critiques sur la Suisse à l'époque
mérovingienne (534-715), Paris şi Geneva, 1910.
[419] MEYER-MARTHALER (Elisabeth), Rätien im frühen Mittelalter,
Zürich, 1948.
[420] SCHMIDT (Ludwig), Zur Geschichte Rätiens unter der Herrschaft
der Ostgoten, "Zeischrift für schweizerische Geschichte", XIV, 1934, p.
451-459.
[42] SCHMIDT (Ludwig), Zur Geschichte der alamannischen Besiedlung
der Schweiz, loc. cit., XVIII, 1938, p. 369-379.
d) Spania
e) Africa de Nord
f) Italia
a) Generalităţi
b) Galia şi Germania
[446] BÖHNER (Kurt), Die Frage der Kontinuität zwischen Altertum und
Mittelalter im spiegel der fränkiscen Funde des Rheinlandes, "Trierer
Zeitschrift", XIX, 1950, p. 82-106.
[447] GARAUD (Marcel), Le droit romain dans les chartes poitevines du
IXe au XIe siècle, în Mélanges G. Cornil, Gand, 1926, I, p. 399-424.
[448] GAUDEMET (Jean), Survivances romaines dans le droit de la
monarchie franque du Ve au Xe siècle, "Tijdschrift voor
Rechtgeschiedenis", XXIII, 1955, p. 149-206.
[449] KURTH (Godefroid), Les sénateurs en Gaule au VIe siècle, în
"Études franques" ([nr. 261], p. 97-115.
[450] LEMARIGNIER (Jean-François), Les actes du droit privé de
l'abbaye de Saint-Bertin au Haut Moyen Age. Survivances et déclin du
droit romain dans la pratique franque, "Rev. int. des droits de l'Antiquité",
V, 1950, p. 35-72.
[451] LOT (Ferdinand), La nomination du comte à l'époque mérovingienne
et la novelle 149 de Justinien, RHD, 1924, p. 272-286.
[452] LOT (Ferdinand), Du régime de l'hospitalité, RBPH, VII, 1928, p.
975-1011.
[453] PETRIKOVITS (Harald von), Das Fortleben römischer Städte an
Rhein und Donau, "Trierer Zeitschrift", XIX, 1950, p. 73-81.
[454] REY (Raymond), La tradition gallo-romaine dans la civilisation
méridionale jusqu'à la invasion sarrasine, "Pallas", II, 1954, p. 155-175.
[455] RICHARD (Jean), Tribunal et notariat aux temps mérovingiens,
"annales de Bourgogne", XXXIV, 1962, p. 194-195.
[456] STROHEKER (K. F.), Der senatorische Adel im spatantiken Gallien,
Tübingen, 1948.
[457]TADIF (Joseph), Les chartes mérovingiennes de Noirmoutier, RHD,
XXII, 1898, p. 763-790.
e) Spania
[468 bis] BALIL (Alberto), Aspectos sociales del Bajo Impero (s. IV-VI).
Los senadores hispanicos, "Latomus", XXIV, p. 886-904.
[468 ter] FONTAINE (Jacques), Die westgotische lateinische Literatur.
Probleme und Perspektiven, "Antike und Abendland", XII, 1966, p. 63-87.
[469] LACARRA (José Maria), Il tramoto della Romanita in HIspania,
Madrid şi Roma, 1961.
[470] SANCHEZ-ALBORNOZ (Claudio), Ruina y extincion del municipio
romano, Buenos Aires, 1943.
[471] SANCHEZ-ALBORNOZ (Claudio), El tributum quadragesimale.
Supervivencias fiscales romanas en Galicia, în "Mélanges L. Halphen",
Paris, 1951, p. 645-658 (retipărit în [472 bis], p. 353-368).
[472] SANCHEZ-ALBORNOZ (Claudio), Pervivencia y crisis de la
tradicion juridica romana en la Espana goda, "Settimane…", IX, p. 128-
199.
[472 bis] SANCHEZ-ALBORNOZ (Claudio), Estudios sobre las
instituciones medievales espanolas, Mexico, 1965.
[472 ter]STROHEKER (Karl-Fridrich), spanische Senatoren der
spätrömischen und westgotischen Zeit, în Germanentum und Spätantike
[114 bis], p. 54-87.
f) Africa de Nord
g) Italia
[480] BOGNETTI (Gian Pietro), La continuità delle sedi episcopali e
l'azione di Roma nel regno Longobardo, "Settimane…", VII, 1959, p. 415-
454.
[481] BOGNETTI (Gian Pietro), L'influsso delle istituzioni militari romane
sulle istituzioni longobarde del sec. VI e la natura della "fara", "Atti del
Congresso intern. di diritto romano, Verona, 1948", t. IV, Milano, 1951, p.
167-210.
[482] CECCHELLI (Carlo), Continuità storica di Roma antica nell'alto
medioevo, "Settimane…", VI, 1958, p. 89-149.
[483] LEICHT (P. S.), Gli elementi romani nella costituzione longobarda,
în "Scritti vari di storia del diritto italiano", I, Milano, 1943.
[483 bis] LEICHT (P. S.), Territori longobardi e territori romani, în "Atti
del I° congresso di Studi Longobardi", Spoleto, 1951, p. 177-202.
[484] VACCARI (Pietro), Ricerche di storia giuridica: I. Il colonato
romano e l'invasione longobarda, Pavia, 1907.
b) Armorica
c) Spania
[500] DAVID (Pierre), Études sur les églises celtiques de Galice, în "
Études Historiques sur la Galice" [nr. 422], p. 57-63.
a) Generalităţi
[500 bis] BACHRACH (Bernard S.), The alans in Gaul, "Traditio", XXIII,
1967, p. 476-489.
[501] DARKO (Eugène), Le rôle des peuples nomades cavalieers dans la
transformation de l'empire romain, "Byzantion", XVIII, 1946-48, p. 85-97.
[502] GROUSSET (René), L'empire des steppes, Paris, 1939.
[503] MORAVCSIK (Gyula), Byzantinoturcica, ed. a 2a, Budapesta, 1958,
2 vol.
[504] SINOR (Denis), Les Barbares, "Diogène", nr. 18, 1957, p. 52-68.
[505] VERNADSKY (George), Der sarmatische Hintergrund der
germanischen Völkerwanderun, "Saeculum", II, 1951, p. 340-392.
[506] VERNADSKY (George), The Eurasian nomads and their impact on
medieval Europe, "Studi Medievali", IV, 1963, p. 401-434.
b) Hunii