Sunteți pe pagina 1din 2

BALTAGUL

-REZUMAT-

Prin capodopera “Baltagul”,aparut in 1930,Sadoveanu realizeaza o noua interpretare a mitului mioritic versul-
motto indivand sursa de inspiratie:”Stapane,stapane/Mai cheama s-un cane”
Subiectul este simplu,pastrand elementele baladei.
Faptele din “Baltagul” se petrec la sfarsitul secolului al nouasprezecelea si inceputul secolului al douazecilea,
insa intr-o societate patriarhala,arhaica,strapunsa de zorii unei noi civilizatii,de noi relatii sociale capitaliste.
Romanul incepe cu o prezentare a vietii pastorilor,vechimea,felul de viata,psihologia,fixate intr-o cosmologie
populara.
Astfel in primul capitol facem cunostinat cu viata de la munte ,cu peisajul datinile si oamenii,cu indeletniciri
specifice muntelui:sunt vremuri in care se practica inca schimbul de produse.In timp ce barbatii isi castigau
painea muncind la padure,cu toporul ori cu cata,altii fiind priceputi oieri,cunoscand taina laptelui acru si a
branzei de burduf,”femeile trageau lana in fusalai”Mai facem cunostiinta cu Vitoria Lipan ,munteanca de la
Magura Tarcaului,care traieste si ea viata aspra a oamenilor de la munte.Sotul ei,Nechifor Lipan era plecat la
dorna sa aduca oile.Vitoria avea un baiat de 17 ani Gheorghita ,care era acum barbatul in familie si o fata pe
nume Minodora.de fiecare data mama o mustruluia pe fiica ei ca sa nu ii faca rusine si sa ramana de rasul
satului,din cauza baiatului invatatorului.
In capitolul al doilea isi face aparitia Mitrea ,argatul,care vine cu cardisorul de oi si cu cele doua de
vaci.Duap ce-l pun la masa,Vitoria se duce la parintele Danila sa-I scrie fiului sau sa se intoarca acasa,moment
in care Minodora se gandeste la baiatul invatatorului.
In capitolul al treilea Vitoria se duce la parinte sa-I scrie ravas pentru fiul sau.Acum incep primele griji in
legatura cu sotul sau,deoarece sunt 73 de zile de cand nu stie nimic de el.Aceasta spune ca l-a visat rau,trecand
calare o apa neagra.
Apoi aceasta trece pe la vrajitoarea Maranda,pentru a-I spune daca stie ceva de sotul ei.Aceasta ii spune ca
Nechifor a ajuns cu bine la locul acela de la Dorna dar “dupa aceea s-a gasit una cu ochii verzi si cu sparancenele
imbinate ,care s-a pus in prag si nu-l lasa sa treaca.”Odata ajunsa acasa se gandeste sa-l aduca pe parintele Danila
sa “ceteasca si sa stropeasca cu aghiazma”,si sa faca rugaciuni.
In capitolele cinci si sase,aflam de venirea lui Gheorghita acasa.Mama sa este foarte
Gheorghita se intoarce acasa impreuna cu Mitrea iar Vitoria este fericita si isi primeste cu bucurie baiatul
saruta pe amandoi obrajii.Ii povesteste si acestuia din urma faptul ca tatal sau intarzie prea mult si ca e foarte
ingrijorata.
Vitoria hotaraste ca a doua zi dimineata sa plece impreuna cu fiul sau la Piatra.Acestia se opresc la manastire
si se roaga la preasfintitul Visarion si la Sfanta Ana.
A doua zi se duce la autoritati,la prefect pentru a se plange ca nu-si gaseste sotul.
In partea a doua si capitolul al saptelea,Vitoria “are intr-insa stiinta mortii lui Nechifor Lipan si crancena
durere,se vazu totusi eliberata de intuneric”.Apoi,joi in martie,parintele Daniil,a facut frumoasa slujba la biserica
pentru cei 40 de sfinti mucenici din Sevasta.Vitoria se gandeste sa se duca sa-si caute sotul.astfel trebuia sa faca
cateva pregatiri:isi trimite fata pe Minodora cu zestrea la manastirea Varatecului,la calugarita Melania,sora a
mamei Victoriei.,iar gospodaria si-o lasa in grija lui Mitrea.
Astfel,impreuna cu fiul sau au plecat la drum .Din capitolul al optulea aflam ca dupa in drum lung spre seara
au poposit la Bicaz,la han la Donea.”Au ingrijit caii,le-au dat orz,au adus intr-o odaie tarhatulsi-au stat de vorba
cu femeia de gazda si cu crasmarul pana intr-un tarziu”.A doua zi ,sambata au plecat din nou.Au oprit apoi la
Calugareni,nu departe de Piatra Teiului,la crasma domnului David.
Aici iau parte la o adunare unde soseste si prefectul Anastase Balmez, primarul,jandarmi pentru a decide daca
Spiru Gheorghiu si Iancu Neculau sunt sau nu impostori,la jocurile de noroc.Neavand nici o autorizatie pentru
aceste jocuri,subprefectul a hotarat sa-I duca din post in post pana la resedinta,si sa-I dea cu proces verbal
primarului.Acestia innopteaza la un fierar si potcovar pe nume Pricop si la sotia sa Dochia.Raspunzand la
intrebarea Vitoriei,mos Pricop spune ca a potcovit calul sotului ei,si ca apoi a plecat la drum pe timp de seara.
In capitolul al zecelea aflam ca la Cruci,Vitoria si Gheorghita au dat de nunta.Nestiind nimeni nimic de
Nechifor si-au continuat drumul spre regiunea Dornelor,acolo unde “sunt numai paraie,,numai muntisori cu
brazi,numai tapsanuri si asezari de sate”
Ajunsi la un han,cei doi il roaga pe hangiu sa caute in “condica”lui si sa vada daca s-au facut vanzari de oi
asta-toamna.Imbiat de o halba de bere,acesta ii raspunde ca Nechifor a cumparat 300 de oi in noiembrie.Hangiul
ii sfatuieste sa se intoarca si sa o ia la vale,inspre un loc de iernat acolo unde s-ar fi putut duce Nechifor.Se
reintorc astfel in Dorna,si se reintalnesc cu crasmarul,care le spune ca l-a vazut pe sotul ei impreuna cu cei doi
insotitori si cu oile lor.Inainte de a pleca de acolo ,Nechifor a cerut o bucata de piine pe care I-a dat-o unui caine.
Vitoria si Gheorghe au plecat.”Au gasit amintirea celor trei tovarasi calareti si la Borca”.”A facut popasul
obijnuit intr-un sat caruia-I zicea Sabasa”.
Cei doi ajung la o crasma la domnul Iorgu Vasiliu,care-I informeaza ca pe acolo au trecut doi oameni cu oile
sale,si nu trei,fapt care a inspaimantat-o pe Vitoria.Insotiti de domnul toam acestia pleaca in “ lungul
satului”,”pana la o gospodarie bine intocmita”unde gasesc pe Lupu,cainele lui Lipan.
Acesta venise singur din munti,fiind adapostit de catre aceasta gazda.
In capitolul al treisprezecelea Vitoria isi cumpara din nou cainele cu doua bancnote de o suta de lei,apoi
pleaca cu acesta si fiul ei sus pe munte,unde cainele parea ca stie deja aceste locuri.Ajunsi la o rapa,cainele o ia
inainte gasind corpul celui cautat.Vitoria scoate un strigat de disperare,”Gheorghita zvacnea de plans”.Capul lui
Lipan era spart alaturi de un baltag.
In capitolul al paisprezecelea,Vitoria gandeste cum s-a produs moartea sotului ei:”a cazut ca-ntr-o
fantana,lovit si brancit de mana dusmanului”.Doar cainele a stiut si a vegheat in preajma lui dar pana cand
foamea l-a indreptat spre sat.L-au chemat apoi pe domnul Toma sa vina cu caruta sa transporte mortul.Vitoria
stie ce inseamna “sacru”si respecta ceremonia inmormantarii.Priveghiul,autoritatile,preotul,lumea multa
bocitoarele,cosul cu merinde pentru pomenire,gaina de dat peste groapa,carul cu doi boi frumosi,sicriul,oamenii
cu buciume,prapurile si crucea,marcheaza timpul cel mai incarcat de disperare si de impacare.
Cu metoda inteligenta si abila,praznicul de pomenire l-a rostuit la domnul Toma;acolo unde aveau sa se adune
si oamenii stapanirii,cu domnul subprefect,si gospodarii starini veniti de peste munet.Pretextand ca mortul I-a
comunicat totul,ea reconstituie dupa o logica taraneasca,toate detaliile crimei.Cerand baltagul de la Calistrat
Bogza,ea incita pe faptas prin intrebarea:”Ce te uiti Gheorghita,asa la el?”,”este scris pe el ceva?”ca apoi sa zica
cu mirare:”Gheorghita,mi se pare ca pe baltag a scris sange si acesta-I omul care a lovit pe tatal tau”.Bogza
recunoaste in cele dinurma ca el a ucis pe Lipan pentru a-I lua oile.
Rezolvand aceasta enigma,Vitoria indeplineste ritualul,reia preocuparile gospodaresti,deoarece datoria fata de
mort si-o facuse,si deja gandeste la pomenire de noua zile,patruzeci de zile,la aducerea Minodorei sa vada
mormantul tatalui sau.Ea trebuie sa lupte pentru cei vii ,hotaraste sa plece in Rarau sa ia turma
necunoscuta,furata pentru ca I se cuvenea.
Cu toate ca povestea este trista si tonul stapanit,uneori grav,umorul care restabileste echilibrul in suflete nu
lipseste.Scrisoarea lui Gheorghita ne inveseleste,dar abia dupa aceea sa adauge:”si noi din mila lui Dumnezeu
asemenea”.

Prin capodopera ‘’Baltagul”aparut in 1930,sadoveanu realizeaza o noua interpretare a mitului


mioritic,versul-motto indicand sursa de inspiratie:”Stapane,stapane/Mai cheama s-un cane.”
Subiectul este simplu,pastrand elementele baladei:un cioban este omorat de doi tavarasi de ai sai pentru a-I
lua oile,dar femeia acestuia,apriga si inteligenta,nu are liniste pana nu afla faptasii si nu-I pedepseste dupa legea
nescrisa a comunitatii.
Faptele din “Baltagul” se petrec la sfarsitul secolului al nouasprezecelea si inceputul secolului al
douazecilea, insa intr-o societate patriarhala,arhaica,strapunsa de zorii unei noi civilizatii,de noi relatii sociale
capitaliste.
Romanul incepe cu o prezentare a vietii pastorilor,vechimea,felul de viata,psihologia,fixate intr-o
cosmologie populara.