Când şi cum a fost alcătuit canonul Bibliei?
Întrebare:
Când şi cum a fost alcătuit canonul Bibliei?
Răspuns:
Termenul "canon" este utilizat pentru a face referire la cărţile caresuntinspirate divin şi astfel aparţin Bibliei. Dificultatea în stabilirea canonuluiBibliei constă înaceea că Biblia nu ne oferă o listă a cărţilor care ar trebui să o alcătuiască.Stabilireacanonului s-a realizat pe parcursul unui întreg proces, la început de cătrerabinii şi învăţătorii evrei, apoi de către creştinii din primele secole. De fapt, în esenţă,Dumnezeua fost Acela care a decis care cărţi fac parte din canonul biblic. O carte aScripturiiaparţine canonului în momentul în care ea este scrisă sub inspiraţia luiDumnezeu.Aceasta s-a produs ca urmare a faptului că Dumnezeu i-a convins pe oameniicare L-auurmat să scrie cărţile care ulterior au fost incluse în Biblie.Comparativ cu Noul Testament, în ceea ce priveşte Vechiul Testament auexistat multmai puţine controverse cu privire la canon
. Credincioşii evrei şi-aurecunoscut mesagerii din partea lui Dumnezeu, le-au acceptatscrierile ca fiind realizate sub inspiraţia lui Dumnezeu
. Cu toateacestea, au existat unele discuţii cu privire la canonul Vechiului Testament, însă până în preajma anilor 250 d.Hr., a existat un consens general asupracanonului Scripturii evreieşti. Singura problemă care a rămas este legată decărţile apocrife…pentru care există chiar şi astăzi discuţii şi dezbateri. Ceamai mare parte a liderilor religioşi evrei au considerat cărţile apocrife ca fiinddocumente istorice şi religioase valoroase, însă niciodată nu le-au consideratla acelaşi nivel ca Scriptura evreiască în ceea ce priveşte criteriul inspiraţieidivine.În ceea ce priveşte Noul Testament, procesul de recunoaştere şi aducere împreună acanonului a început în primele secole odată cu formarea bisericii primarecreştine.Astfel, la foarte puţin timp de la scrierea lor, unele dintre cărţile Noului Testament au fostrecunoscute oficial ca fiind de inspiraţie divină. Apostolul Pavel a consideratscrierile luiLuca drept având aceeaşi autoritate divină ca şi cărţile Vechiului Testament(1 Timotei5:18; vezi de asemenea Deuteronom 25:4 şi Luca 10:7). Petru a recunoscutscrierileapostolului Pavel ca făcând parte din Scriptură (2 Petru 3:15-16). Unele dintrecărţile
Noului Testament au circulat între bisericile nou-testamentale (Coloseni 4:16;1 Tesaloniceni 5:27). Clement din Roma a făcut referire în scrierile sale la celpuţin 8 cărţiale Noului Testament (anul 95 d.Hr.). Ignatius din Antiohia a recunoscut deasemenea 7cărţi (anul 115 d.Hr.). Policarp, unul din ucenicii apostolului Ioan, a făcutreferire la 15cărţi (anul 108 d.Hr.). Mai târziu, Ireneus a menţionat 21 de cărţi (anul 185d.Hr.) iarHippolitus a recunoscut 22 de cărţi (anii 170-235 d.Hr.). Cărţile Noului Testament careau stârnit cele mai aprige controverse au fost Evrei, Iacov, 2 Petru, 2 Ioan şi 3Ioan.Primul “canon” a fost realizat în mod oficial în anul 170 d.Hr., fiind cunoscutsubdenumirea de Canonul Muratorian. Acesta a inclus toate cărţile de astăzi aleNoului Testament, cu excepţia epistolelor către Evrei, Iacov şi 3 Ioan. În anul 363d.Hr.,Conciliul din Laodicea a stabilit că numai cărţile Vechiului Testament(împreună cu unelecărţi apocrife) precum şi cele 27 de cărţi actuale ale Noului Testamenttrebuie incluse încanon şi deci utilizate în biserici. Conciliul de la Hippo (anul 393 d.Hr.) şiConciliul de laCartagena (anul 397 d.Hr.) au reafirmat aceleaşi 27 de cărţi ale Noului Testament caavând autoritate şi inspiraţie divină.În stabilirea caracterului de carte inspirată de Duhul Sfânt pentru cărţileNoului Testament, conciliile au urmat cam aceleasi principii, astfel: 1) A fost autorulun apostolsau a avut o legătură apropiată cu un apostol? 2) Este cartea acceptată de Trupul luiHristos – Biserica – în majoritate suficientă? 3) Are cartea consistenţă şiurmează învăţătura şi doctrina dreptei credinţe? 4) Prezintă cartea dovezi ale valorilorspirituale şimorale înalte care să reflecte astfel lucrarea Duhului Sfânt în scrierea ei? Încăo dată,este crucial să ne reamintim că nu biserica a fost cea care a stabilit care estecanonul şinici vreunul dintre conciliile bisericii primare. A fost Dumnezeu şi numaiDumnezeu Cel
care a stabilit care cărţi aparţin Bibliei şi care nu. Dumnezeu a făcut în asa fel încâtoamenii au căpătat convingerea asupra a ceea ce El deja decisese. Procesuluman destrângere laolaltă a cărţilor Bibliei a fst imperfect, însă Dumnezeu, însuveranitatea Sa şi în ciuda ignoranţei şi a îndărătniciei noastre, a făcut ca biserica primară săajungă uşorla recunoaşterea cărţilor inspirate de El.
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.